‘TEXT DE DUL ION PAPUC PUBLICAT IN PRESA ROMANA LA DECESUL LUt DUILIU SFINTESCUUn patriarh Cati dintre concetiitenii nostri aflati pe malurile Senei, in orasul-lumina, privind cu admiratie cea mai inalta cladire din Paris: blocul-turn Montparnasse, vor fi stiut c& supla clidire igi inalta sfidatoarea elegant pe certitudinea nor calcule matematice efectuate de un grup de ingineri condus de romanul Duiliu Sfintescu? Ela fost printre intaii specialisti din lume in structuri metalice inalte, cu studii temeinice la faimoasa Politehnica din Charlottenburg, fiu al unuia dintre primi ingineri ai Cailor Ferate Romane, nepot de unchi al altui inginer, profesor acesta de sistematizare urband la Academia de Arhitectura din Bucuresti si autorul propriu-zis al sistematizarii metropolei romane. O intreaga dinastie de constructori! Duiliu Sfinfescu a avut sansa implinirii intr-o cariera profesionali de anvergura: conducdnd consilii care au stabilit normele de siguran{a in constructiile din 402lumea intreaga, prezidand congrese stiintifice mondiale, stand cu demnitate in fruntea unor organizatii profesionale, astfel incat prietenul sau de-o viata, Constantin Noica, sesizind tocmai dimensiunile personalitatii sale, I-a numit homo planetarius, intr-un text tiparit in volumul cmagial, pe care i |-au dedicat inginerului, colaboratorii sai, cu ocazia implinirii varstei de saptezeci de ani. Dacé ar fi rimas in tard, ar fi infundat inchisorile ocupatiei comuniste, dar -refugiat in Occident inca de Ja inceputul rizboiului mondial — si-a vazut recunoscute meritele, fiind indiltat, in anul 1973, la rangul de Doc- tor Honoris Causa al Universititii din Aachen. lar tocmai in anul 1992, Institutul de Constructii din Bucuresti urmeaz exemplul german si fi confera la rndu-i titlul de Doctor Honoris Causa. Taracum, in acest sfarsit de intaie sAptiman’ a luni noiembrie a anului 2002, enoriasii Bisericii romane din Paris |-au petrecut pe ultimul su drum pe cel mai in varsta dintre ei, adevarat stalp al emigratiei romane. S-a mutat astfel la cele vesnice patriotul ardent si totusi atat de cumpatat in toate actiunile sale. Avea, nu numai in spirit, dar pana si in fiinfa sa de lut, atata perfectiune incét privindu-l il aseminam cu o vioara Stradivarius, in totu!: numai slefuire, finefe si stil. Poliglotul care era, tinand conferinte de-a lungul si de-a latul pamantului in nu mai putin de sase limbi, stapanea o limba romana de o rara bogitie, usor arhaicd, fara neologisme, caldi si totusi asa de inginereste exact, in afara oricdror patetisme, a oricdror exaltari, A fost toata viata un om de dreapta, un bun roman ortodox, dar a repudiat 403