Proiectul unitii de nvare

Numele propuntorului: Tmag Mihai Nr. ore pe sptmn: 1 Disciplina: Religie Clasa : a - VI-a Unitatea de nvare: Biserica n primele veacuri cretine Nr ore alocate: 4 ore Competente specifice urmarite : 2.2. Formularea de opinii personale n aprecierea unor evenimente cu con inut religios moral; 3.2 Explicarea contribuiei sfinilor martiri i a Sfinilor mprai Constantin i Elena la dezvoltarea Bisericii Cre tine; 3.4. Identificarea i selectarea informaiei relevante pe o tem dat pe paginile web recomandate de profesor; 4.3 Explicarea importanei modelelor spirituale din Istoria Bisericii n formarea caracterului moral-religios. Detalieri de coninut. 1. MARTIRI CRETINI N DACIA, N SEC.III-IV Competene specifice. 2. 2.2. 3.2 3.4. 4.3. Activiti de nvare 3. - Audiaz obiectivele din aceast or a. b. c. Resurse. 4. Anexa 1. Activitate frontal Timp - 5 minute Evaluare. 5.

mprai persecutori : Iulian Apostatul Nero, Diocleian, Galeriu, Liciniu Scopul prigoanelor Prigoana cretinilor daco romni Actele martirice Martirii : categoriile sociale din care proveneau, organizarea bisericeasc pe teritoriul dacoromn. Martirii dacoromni :

- Elevii citesc individual lectura pus la dispoziie.

a. Anexa 2 b. Mod de organizare- activitate individual. c. Timp - 7 min

- evaluare frontal; - se solicit cteva rspunsuri orale;

- Preotul Epictet i tnrul Astion (298303, cetatea Halmiris); - Episcopul Efrem (+7 martie, Tomis); - Sf.Mc.Dasius (+ 20 noiembrie 304); - Sfinii militari Elevii audiaz numele martirilor. Elevii sunt mprii n 6 grupe, fiecrei grupe i se d o fi de lectur ce cuprinde viaa unui martir. Fiecrui elev i se d o fi de sistematizare a cunotinelor. a. Anexa 3 Viaa Sfinilor Martiri b. Mod de organizare: - activitate colectiva, n grup de cte 4 elevi activitate frontal. c. Timp 6 minute. a. Anexa 4. Fia de sistematizare a cunotinelor. 2 - evaluare frontal - se solicit fiecrui lider de grup un rspuns oral;

Pasicrat i Valentin, veteranul Iuliu (298, Durostorum); - Preotul Montanus i soia sa Maxima (+ 26 martie 304, Sirmium Serbia) ; - Episcopul Irineu (+ 6 aprilie 304, Sirmium); - Diaconul Dimitrie (+ 9 aprilie 304, Sirmium); - Sf.Anastasia (+ 22 decembrie 304, Sirmium); - Sf.martiri Zotic, Atal, Camasis i Filip (+ 4 iunie, Noviodunum Isaccea de astzi). - Sf.Emilian de la Durostorum (+ 18 iulie, Durostorum); - Sf.Sava de la

Se alege un lider de grup care va reprezenta grupul n dialogul cu profesorul. Elevilor li se cere s citeasc textul i s rspund ntrebrilor 1-2. Se noteaz la tabl de ctre un elev detalii despre fiecare martir. Fiecare elev completeaz fia de sistematizare a cunotinelor. Elevilor li se arat icoana Sf.Martiri Zotic, Atal, Camasis i Filip, o imagine cu mnstirea Cuco, precum i inscipia care consemneaz numele acestor martiri. Elevilor li se prezint i ali Martiri din Dacia.

b. Mod de organizare - activitate n grup de 4 c. timp - 7 minute - reprezentani ai fiecrui grup citesc rspunsurile la ntrebri. Timp 7 minute

Buzu (+ 12 aprilie 372, Buzu). - Elevii sunt solicitai s rspund n scris cerinelor din Anexa 3 (ntrebrile 4-8).

Rolul martirilor dacoromni n consolidarea Bisericii din inuturile dunrene. Rolul lor n viaa noastr. Necesitatea muceniciei sufleteti n zilele noastre.

a. Anexa 3. Viaa Sfinilor Martiri evaluare b. Mod de organizare: - activitate individual, frontal. c. Timp 5 minute.

- evaluare frontal; - se solicit cteva rspunsuri pentru fiecare ntrebare;

a. Anexa 5. Fi de evaluare b. Mod de organizare- activitate individual, frontal. c. Timp - 10 minute

- evaluare frontal; - se solicit cteva rspunsuri, de citesc cteva compuneri;

Anexa 1. Obiective:
La sfritul orei a dori ca: a. Elevii s indice pe cei mai cunoscui dintre sfinii romni martirizai n Dacia i s povesteasc elemente cunoscute din viaa acestora; b. Elevii s indice importana Sfinilor Martiri n dezvoltarea Cretinismului; c. Elevii s identifice virtuiile care i caracterizeaz pe Sfinii martiri; d. Elevii s alctuiasc o scurt compunere n care s justifice dac martiriul mai este necesar pentru cretinii din zilele noastre.

Anexa 2. Persecuia primilor cretini i motivaia acestor persecuii

Celor care negau c sunt, sau c au fost cetini, invocnd zeii dup formula rostit de mine i aducnd ofrande cu vin i tmie statuii tale, care poruncisem s fie adus n acest scop cu statuile divinitilor, dac pe lng acestea au hulit pe Hristos , ceea ce spune c nu pot fi silii n nici un chip s fac cei care sunt cu adevrat cretini, am socotit c pot s le dau drumul. Afirmau c singura lor vin sau greeal era c obinuiau s se adune ntr-o zi anumit n zori, s nale pe rnd cntare lui Hristos ca unui zeu, c se legau prin jurmnt nu pentru vreo nelegiuire, ci s nu fptuiasc vreun furt, tlhrie sau adulter, s nu-i calce cuvntul dat, s nu tgduiasc n faa justiiei dac au primit ceva n pstrare. Dup toate acestea, obiceiul era s se despart i s se adune din nou pentru a lua masa n comun : o hran nevinovat; nici aceasta nau fcut-o dup edictul meu prin care, conform instruciunilor tale, interzisesem eteriile. Cu att mai mult am crezut necesar s anchetez chiar prin torturi, ca s descoper adevrul, dou sclave despre care se spunea c sunt slujitoare ale cultului. Nam aflat altceva dect o superstiie lipsit de judecat, exagerat. De aceea suspectnd ancheta, am alergat la sfatul tu. Cci mprejurarea mi s-a prut vrednic de sfatul tu, dat fiind numrul mare al celor implicai; sunt oameni muli de toate vrstele, de toate categoriile, brbai i femei, care sunt i vor fi cuprini de acest pericol. i molima acestei superstiii s-a rspndit nu numai n orae , dar i n sate i pe ogoare text adaptat dup Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Chifr, Istoria Cretinismului. Acuzai de Nero c ar fi dat foc Romei de fapt nsui mpratul, ntr-un acces de nebunie, fcuse acest lucru cretinii devin, n vara anului 64, obiectul unei cumplite persecuii. Persecuia a fost de o cruzime nspimnttoare, potrivit cu nebunia mpratului i cu fanatismul poporului nfuriat. Istoricul Tacit spune c unii cretini au fost mbrcai n piei de animale slbatice i sfiai de cini, alii rstignii, alii uni cu rin i ari pe rug de vii, luminnd noaptea grdinile lui Nero, care ddea spectacole de curse. nainte de judecat, cretinii erau nchii, uneori legai n lanuri. De la Deciu, nchisoarea este mai lung i mai grea. Ea constituia un mijloc de constrngere la apostazie. Cretinii erau ngrmdii n ncperi subterane, fr lumin, fr aer, ntr-o atmosfer sufocant, cu hran puin i rea. Uneori mureau de asfixie, de foame, de sete. Unii cretini erau prini n butaci de lemn. Cretinii liberi reueau rareori s i viziteze pe cei nchii.

Cerine : 1. Care era scopul prigoanelor mpotriva cretinilor ? 2. Enumerai civa mprai persecutori.
6

3. Care erau nvinuirile aduse cretinilor ? 4. Identificai mijloace prin care mucenicii erau torturai.

Anexa 3. Vieile sfinilor martiri

Sf.Anastasia

Mareste imaginea.

Anastasia - Pe 22 decembrie este pomenita Sf. Mare Mucenita Anastasia, martirizata pentru Hristos la 25 decembrie 304. Sfnta i preaviteaza Muceni Anastasia a trit n Roma, pe vremea mpratului Diocleian. Era fiica unui elin, cu numele Prepexastu, i al unei cretine cu numele Fausta. A nvat credina cretin de la mama ei, iar Sfintele Scripturi de la un brbat insuflat de Dumnezeu i binecredincios, cu numele Hrisogon. Prinii au mritat-o cu un elin, numit Publie. Din pricina necredinei lui, sfnta se purta cu el fr dragoste; se prefcea totdeauna bolnav, ca s nu aib nici o legtur cu el. Se mbrca cu haine proaste i srccioase; sttea de vorb numai cu femei nevoiae; slujea pe ascuns pe cei ce ptimeau pentru Hristos, intra n nchisorile n care se aflau, le spla i le ungea rnile cu untdelemn i le ddea hran potrivit, nsoit fiind totdeauna de o slujitoare. Pentru toate aceste fapte, nti a fost nchis de soul ei, c i tia faptele. S-a ntmplat ns c soul ei s-a necat ntr-o furtun pe mare. Rmas liber, Anastasia a mprit toate averile ei sracilor. Dup aceea, fr s se mai team, slujea celor ce ptimeau pentru Hristos; pe cei care mureau i lua i-i ngropa cu cinste. A ndemnat pe muli la 7

mucenicie. A fost prins, supus la chinuri de muli ighemoni mpreun cu alte femei. n timpul chinurilor i-a luat cununa muceniciei.

http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox

Anexa 3. Vieile sfinilor martiri

Sfantul Mucenic Emilian Din Durostorum

Dupa anul 313, cand imparatul Constantin cel Mare a acordat libertate crestinismului in imperiul roman, a urmat o perioada de pace pentru Biserica lui Hristos. Dar dupa aproape o jumatate de veac, a aparut o ultima incercare de reinviere a paganismului, pornita de imparatul Iulian Apostatul (361-363), numit asa tocmai pentru ca se lepadase de credinta crestina. El a pus in fruntea armatei numai ofiteri pagani, iar la conducerea marilor unitati administrative demnitari pagani, care aveau misiunea de a reintroduce si de a reface vechile temple, spre a le reda cultului, declarandu-se el insusi ca "pontifex maximus", adica mai marele preotimii pagane. Toate aceste incercari de refacere a paganismului au dus, in unele locuri, la noi persecutii impotriva lor. In cursul acestora si-au jertfit viata pentru Hristos si unii crestini din tinuturile dunarene. Intre ei se numara si tanarul Emilian din Durostorum (azi Silistra) pe Dunare. Acesta era militar si ca era fiul prefectului din Durostorum, Sabbastianus i dupa ce a fost batut vreme indelungata, marturisind ca este "rob al lui Hristos", prigonitorul su a poruncit sa fie ars de viu, ca nu cumva curajul si statornicia lui in credinta sa fie urmata si de altii. Atunci slujitorii l-au scos afara din cetate, aproape de malul Dunarii, unde se pregatise un rug pentru el. Emilian le-a cerut ingaduinta sa-l lase sa se roage lui Dumnezeu. Iar dupa ce s-a rugat, a fost aruncat
8

de slujitori in foc. Dar Dumnezeu a facut o noua minune, caci "focul cunoscand pe mucenicul lui Hristos nu l-a mistuit, ci l-a pazit intreg si neatins, iar pe slujitorii lui Capitolin, cei ce erau aproape, i-a cuprins flacara si i-a ars de tot". Vazand ca a ramas nevatamat, fericitul Emilian "a marit pe Dumnezeu, si intorcandu-se spre rasarit, s-a insemnat cu semnul crucii si ridicandu-si privirile catre cer a zis: Doamne Iisuse Hristoase, primeste sufletul meu! Si zicand acestea, a adormit in pace". Era in anul Domnului 362, in ziua de 18 iulie.

Anexa 3. Vieile sfinilor martiri

Sfantul Mucenic Irineu

Mareste imaginea.
Sfantul Mucenic Irineu este cinstit de Biserica pe 6 aprilie. Sfantului Mucenic Irineu a fost episcop in timpul domniei imparatului roman Diocletian (284-305), in cetatea Sirmium (prezenta in provincia romana Pannonia Inferioara, langa Singidunum - Belgradul de astazi). Aceasta cetate era locuita de stramosii nostri daco-romani si de traci romanizati. Informatii despre viata sa avem din asa-numitele "Acte martirice", documente intocmite dupa procesele de judecata ale celor ce au patimit pentru credinta lor. Dintr-un Act martiric aflam ca a fost judecat si condamnat la moarte de guvernatorul Probus. Sfantul Mucenic Irineu a fost casatorit. Regula privitoare la celibatul episcopilor avea sa fie prevazuta mai tarziu, in cadrul Sinoadelor Ecumenice. Pentru ca nu a jertfit zeilor a fost supus la multe chinuri. Dorinta episcopului Irineu a fost sa fie ucis cu sabia, ca toti sa cunoasca "in ce fel s-au deprins crestinii sa dispretuiasca moartea pentru credinta lor in Dumnezeu". In Actul martiric care relateaza viata sa, se pastreaza si rugaciunea pe care Sfantul Irineu a rostit-o inainte de a fi ucis: "Doamne,

Iisuse Hristoase, Care ai binevoit sa patimesti pentru mantuirea lumii, fa sa se deschida cerurile Tale, ca ingerii sa primeasca sufletul robului Tau Irineu, cel ce moare pentru numele Tau si pentru poporul Tau, care sporeste in Biserica Ta universala din Sirmium. Iti cer si ma rog milostivirii Tale sa ma primesti si pe mine si sa binevoiesti a-i intari si pe acestia in credinta Ta". In ziua de 6 aprilie 304, a fost taiat cu sabia si aruncat in raul Sava.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Anexa 3. Vieile sfinilor martiri

Sfantul Mucenic Sava de la Buzau

Mareste imaginea.

Sfantul Mucenic Sava s-a nascut in anul 334, intr-un sat din zona Buzaului. Parintele sau duhovnicesc era preotul Sansala. Cei doi erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde, probabil, era si o episcopie si converteau la crestinism numerosi daco-romani, goti si "barbari" inchinatori la idoli.

10

In actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava, se spune ca in primavara anului 372, a treia zi de Pasti, noaptea, ostasii lui Athanaric, au prins pe preotul Sansala, cat si pe fericitul Sava, i-au legat si i-au batut, facandu-le multe rani pe trup, ca sa se inchine idolilor si sa manance cele jertfite lor. Sfantul Sava, infruntandu-i cu barbatie, a fost condamnat la moarte prin inecare. Legandu-i un lemn de gat, l-au aruncat in raul Buzau. Asa s-a savarsit Sfantul Mucenic Sava la varsta de 38 de ani. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie, 372. Moastele sale au fost luate de crestini si de preotul Sansala si ascunse. Apoi, de frica gotilor, "au fost trecute din tara barbara in Romania", adica in Imperiul Roman, la episcopul Ascholius al Tesalonicului, de origine din Capadocia.

Anexa 3. Vieile sfinilor martiri

Sfintii Mucenici: Zotic, Atal, Camasie si Filip de la Niculitel In martirologiul siriac si cel al Fericitului Ieronim din secolele III-IV sunt pomeniti, pe langa alti 25 de martiri, si patru martiri originari din Rasaritul Europei, numiti: Zotic, Atal, Camasie si Filip. Acesti sfinti mucenici au patimit pentru Hristos sub imparatia lui Diocletian si Maximian. Se crede ca erau ostasi in armata romana, dar, pentru credinta lor in Hristos, au fost osanditi la moarte prin taiere cu sabia. Nu se stie exact data mortii lor, nici locul unde au fost martirizati. Unii cred ca au fost surghiuniti la Gurile Dunarii, in nordul Dobrogei de astazi, unde erau exilati numerosi crestini ai Imperiului Roman, care nu voiau sa jertfeasca idolilor. Dupa traditie, acesti sfinti martiri ostasi au fost judecati de autoritatile romane in orasul Noviodunum, tot in Dobrogea. Prin secolele IV-V, s-a construit in localitatea Niculitel, din judetul Tulcea de astazi, o basilica din piatra cu hramul Sfantul Atanasie cel Mare, care a fost reinnoita in secolul XIII, in care au fost asezate moastele acestor sfinti mucenici. Cu voia lui Dumnezeu, in anul 1971, luna septembrie, datorita ploilor abundente, paraul Niculitel a inundat si a scos la lumina o cripta sub vechea temelie a bisericii din secolul IV, in care
11

se aflau, intr-un sicriu comun, moastele acestor patru sfinti mucenici. Pe peretele interior al criptei scrie in limba greaca: "Martyres tou Hristou". Iar pe peretele opus scrie numele lor: "Zotikos, Attalos, Kamasis si Filippos". Aceasta cripta martirica, recent descoperita, este unica in Romania si in sud-estul Europei. Moastele acestor sfinti martiri au fost asezate in patru racle de lemn si depuse spre inchinare in biserica Manastirii Cocos din apropiere, unde se pastreaza si astazi, avand zi de praznuire 4 iunie.
Anexa 3. Vieile sfinilor martiri

Sfinii Mucenici Montanus preotul i soia sa, Maxima - modele pentru preoi i preotese

Sfntul Montanus, preotul, i soia sa, Maxima, au vieuit n Singidunum (azi Belgrad Serbia), n sec. III-IV, n timpul lui Diocleian persecutorul. Atunci cnd Galeriu, ginerele lui Diocleian, a obinut aprobarea edictului al patrulea de persecuie, care i obliga pe toi locuitorii imperiului s jertfeasc idolilor, pentru prima dat acest edict s-a aplicat n Singidunum.Montanus i Maxima au refuzat supunerea i s-au refugiat n Sirmium (azi Mitrovia Serbia). Aceasta fiind ns reedina lui Galeriu, n scurt timp s-a pus i aici problema nchinrii la idoli i a lepdrii de Hristos. Ei au fost adui n faa guvernatorului Probus, care le-a aplicat procedura obinuit: cercetarea (mai nti a preotului, soia fiind considerat mai ginga), reafirmarea edictului, chemarea la supunere fa de autoriti, ameninarea cu tortura i cu moartea, ncercarea de 12

manipulare prin rude, promisiuni etc. Montanus a trecut cu bine toate ncercrile, mrturisind credina sa n mod ferm: Eu am primit nvtura cum s ndur mai bine chinurile, dect cum sa ma lepd de Dumnezeu, sau s aduc jertf demonilor. Dup tortur, guvernatorul a chemat-o pe soie, ca ea s-l nduplece pe preot la nchinarea cuvenit. Aceasta a declarat c i dorete s fie prta la patimile Mntuitorului, asemenea soului ei. Consternat, Probus a dat ordinul final, de ucidere a celor doi soi, prin aruncarea n rul Sava, cu pietre legate de gt. Ei au mai avut timp de o ultim rugciune: Doamne, Iisuse Hristoase, Care Te-ai jertfit pentru mntuirea lumii, primete sufletele robilor Ti, Montanus i Maxima, care ptimesc pentru numele Tu. Sporete, Doamne, i apr turma cea credincioas a bisericii Tale din Singidunum i de prin toate vile Dunrii. Cu ochii minii vd, Stpne, cum n aceast latur de pmnt se ridic un popor nou, care cheam numele Tu cel sfnt prin biserici, n limba roman. Alte surse sustin insa c ei au fost mai nti tiai cu sabia i apoi aruncai n ru, iar moatele lor transportate la Roma i ascunse n catacombele Sfintei Priscilla pentru aproximativ 1500 ani. Sfinii Montanus i Maxima au rmas ocrotitori ai vieuitorilor de pe malurile Dunrii, fiind serbai an de an la 26 martie, data trecerii lor la cele venice, n anul 304. Ei sunt foarte cinstii i n Serbia, ca mijlocitori ctre Dumnezeu i exemple de urmat, dar i n Romnia, ca sfini ptimitori pe pmnt strromn.

Cerine anexa 3:
1. Notai n caiete detalii despre viaa i martiririul Sfntului despre care a-ti citit. 2. Identificai virturi care i caracterizeaz pe Sfinii martiri i notaile n caiete. 3. Completai rubricile tabelului din anexa 4 Fi de sistematizare a cunotinelor. 4. Oare, noi, cei de astzi, avem aceste virtui la fel de puternice ca ale naintailor notrii ? 5. Dac ni s-ar oferi nenumrate bunti i funcii nalte, n schimbul apostaziei, cum am reaciona ? 6. n condiiile de astzi, mai este nevoie de mucenicia trupului ? 13

7. Ce reprezint Sfinii martiri pentru noi ? 8. Ce nvm de la ei ?

Anexa 4. FIA DE LUCRU

Nr. Crt. 1. Numele Sfinilor Sf. Mucenic Emilian din Durostorum Sf.Anastasia mprai persecutori Sfritul vieii pmnteti Data martiriului

2.

3.

Sf.Mucenic Irineu
14

4.

Sf.Mucenic Sava de la Buzu

5.

6.

Sf.Martiri de la Niculiel : Zotic,Atalos, Camasis i Filipo (ostai) (Mnstirea Cuco -Dobrogea) Sf.Mucenici Montanus preotul i soia sa Maxima

Activitate : Completai cmpurile tabelului avnd la dispoziie detalii despre vieile Sf.Martiri din textul citit (Anexa 3 Viaa Sf.Martiri) i din cele prezentate de colegi.

Anexa 5. Fi de evaluare
Rspundei urmtoarelor ntrebri : 1. Enumeraii Sfinii martiri din Dacia. 2. Ce slujiri aveau, n general, aceti martiri ? 3. Ce urmreau persecutorii prin chinuirea clericilor (preoi, episcopi) ? 4. Ce efect au avut prigoanele Sf.martiri din provincia Dunrean asupra Bisericii de aici ?
15

5. Scriei o scurt compunere n care s artai necesitatea muceniciei sufletului pentru cretinii zilelor noastre i artai modaliti prin care voi l putei mrturisi pe Hristos ( de ex., n faa colegilor).

16