TEMA 3. PRINCIPIILE DREPTULUI FUNCIAR I AL MEDIULUI 1. Evoluia principiilor generale ale dreptului funciar i al mediului 2.

. Principiile i normele specifice dreptului funciar i al mediului. 3. Principiile fundamentale ale armonizrii proteciei mediului i dezvoltrii durabile.

1. EVOLUIA PRINCIPIILOR GENERALE ALE DREPTULUI FUNCIAR I AL MEDIULUI Ca disciplina de sine stttoare n sistemele moderne ale dreptului intern al diferitelor ri, dreptul funciar i al mediului i datoreaz existenta evoluiei extrem de rapide i diversificate a preocuprilor privind ocrotirea mediului nconjurtor - condiie eseniala premiselor existenei omului pe Terra -, cat i dezvoltrii unei noi concepii asupra drepturilor omului. ntr-adevr, a treia generaie a drepturilor omului a ngduit recunoaterea, ca drept fundamental al fiecrei fiine umane, a dreptului la un mediu sntos i echilibrat, dnd expresie unei noi concepii asupra existentei individuale n raporturile sale complexe cu contextul social n care i afla locul. Dreptul individual la un mediu propice transforma, intr-un anume sens, nsui obiectul dreptului funciar i al mediului, deplasnd accentul de la raporturile omului i ale societii omeneti privind elementele naturii, la raporturile individului cu societatea, cu statul si, in cele din urma, cu comunitatea internaionala. Principiile dreptului funciar i al mediului reflecta, n evoluia lor din ultimii ani - i care i gsete o expresie originala in prevederile legislaiei n vigoare, - pe de o parte aezarea omului in centrul preocuprilor privind protecia mediului, iar pe de alta parte internaionalizarea politicilor legislative si a jurisprudenei in domeniul

acestei protecii. Fiina umana devine, in considerarea statutului su de membru al colectivitii, raiunea ocrotirii mediului. Daca axa primei generaii a drepturilor omului a fost constituita de condiia individuala a omului, iar cea de-a doua generaie a avut in vedere, cu precdere, condiia sa socio-economica, a treia generaie a acestor drepturi pornete de la constatarea necesitaii solidaritii intre oameni, care se impune ca o condiie pentru supravieuirea speciei umane. ntr-o asemenea perspectiva se nscriu, ca piloni ai celei de-a treia generaii, dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un patrimoniu comun al umanitarii, dreptul la un mediu sntos i echilibrat 1[1]; acest din urma drept, avut n vedere, uneori i in studiile de nceput asupra disciplinelor juridice ale mediului, devine, aadar, element al unui sistem al acestor drepturi, a cror aplicare depinde de eforturile solidare ale tuturor: ale statului, ale altor entiti publice sau private, ale fiecrui individ.

1[1]. A se vedea Abdelfattah Amor, Existe-t-il un droit de lhomme a lenvironnement in vol. La protection juridique de lenvironnement, Faculte des Sciences Juridiques, Politiques et Sociales, Tunis II, Colloque de Tunis 11-13 mai 1989, pag. 23.