Sunteți pe pagina 1din 32

ASEPSIA partea - I

CHIRURGIA

DEFINIIE. NOIUNI GENERALE


ASEPSIA = complex de metode i procedee de lucru orientate spre prevenirea nimeririi infeciei n plag, n organismul integru; crearea condiiilor amicrobiene, sterile pentru activitatea chirurgical

PRINCIPIILE ASEPSIEI: 1. Totul ce vine n contact cu plaga trebuie s fie steril 2. Toi pacienii chirurgicali trebuie divizai n 2 torente: CURAI i PURULENI

ASEPSIA

CI DE RSPNDIRE A INFECIEI
1. EXOGEN - AEROGEN I CU PICTURA Praf Picturi de lichid - PRIN CONTACT Instrumente chirurgicale Albituri Material de pansament Minile chirurgului - PRIN INPLANTARE Material de sutur Material plastic Proteze 2. ENDOGEN - INFECIA PIELII - INFECIA ORGANELOR INTERNE: Tractului GI Cilor respiratorii Sistemului urinar

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICTURA


SURSE: Praf Secreii ale tractului respirator Picturi de exudat din plgi

MSURI PROFILACTICE: 1. PARTICULARITI DE ORGANIZARE A STAIONARULUI CHIRURGICAL 2. SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI 3. LUPTA CU INFECIA DIN AER 4. SLI OPERATORII SUPRACURATE, SALOANE CU MEDII ABACTERIENE

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


ORGANIZAREA STAIONARULUI CHIRURGICAL Subdiviziuni structurale ale staionarului chirurgical: - SECIA DE INTERNARE - SECII CURATIV-DIAGNOSTICE - BLOCUL OPERATOR Localizarea i construcia spitalului: - Regiunea ecologic curat a localitii - Seciile de chirurgie NU la etaje inferioare - Saloane cu numr mic de paturi - Umeditatea n saloane: 50-55% - Raportul S (ferestre) : S (podea) = 1:6 sau 1:7 - Pereii: s permit curenia umed frecvent, cu antiseptice - Mobilier: din metal sau plastic, pe roi, cantitate minimal, configuraii simple

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


SECIA DE CHIRURGIE - Acces limitat - Post (supravegherea corespunderii mbrcmintei vizitatorilor) - Ventilarea ncperilor (reduce contaminarea aerului, ad cu 30%) - mbrcminte i nclminte de schimb

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


BLOCUL OPERATOR - Localizare: n afara seciei - Limitarea micrilor (evitarea apariiei curenilor turbuleni) - Limitarea discuiilor 1 om n linite elimin 10.000 -100.000 mic/o / or n timpul vorbirii 1.000.000 - Prezena unui numr minimal de persoane postoperator No. mic/o / m3 aer - crete de 2 - 5 ori n prezena a 5-6 studeni de 20 - 30 ori - Principiul ZONA-litii: 1.Zona STERILITII ABSOLUTE 2.Zona STERILITII RELATIVE 3.Zona REGIMULUI LIMITAT 4.Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesteril)

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


BLOCUL OPERATOR 1. Zona STERILITII ABSOLUTE - Sala de operatie - Sala de sterilizare

2. Zona STERILITII RELATIVE - Sala preoperatorie (+ aparataje) - Sala de anestezie - Spalatoria 3. Zona REGIMULUI LIMITAT - Sala de pastrare a singelui; - pastrarea aparatajului radiologic; - pansamentului gipsat; - laboratorul de urgenta; - camera asistentelor medicale; - camera chirurgilor; - sala pentru albituri chirurgicale curate; - sala de protocolare a interventiilor; - sala instrumental-materiala; - camera asistentelor anesteziste 4. Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesteril) - Camera pentru albituri murdare si deseuri - Cabinetul sefului de sectie - Cabinetul asistentei medicale superioare

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


CURENIA N BLOCUL OPERATOR LA NCEPUTUL ZILEI DE MUNC CURENT (n timpul operaiei) DUP FIECE OPERAIE LA SFRITUL ZILEI DE MUNC GENERAL (la sfritul sptmnii)

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI - Secie de chirurgie septic i aseptic - Sal de pansamente curate i purulente

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


METODE DE LUPT CU INFECIA DIN AER MASCA Filtrant (tifon, celuloz) 3 straturi rein 70 % mic/o expirate (peste 3 ore - masca e contaminat 100%) 4 straturi 88 % 6 straturi 96 % Reflectiv - rar, respiraie dificil LMPI BACTERICIDE Lmpi cu raze UV, cu funcionare n regim de CUAR 1 lamp n 2 ore sterilizarea 30 m3 aer VENTILAREA Condiioner cu filtre bacteriene; regim de ventilare afluient (V aer IN V aer OUT)

IGIENA PERSONAL A BOLNAVILOR I PERSONALULUI MEDICAL Bolnavii schimbarea albiturilor de pat fiece 7 zile Personalul control: stafilococ n nazofaringe (fiece 3 luni) +: 3-4 zile picaturi nazale - antiseptic local (Clorhexidina) ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


SLI OPERATORII SUPRACURATE, BAROSALI OPERATORII, SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Dezvoltarea complicatiilor postoperatorii septice in unele cazuri: foarte periculoasa (pacientii dupa transplant de organe, care primesc imunosupresante; cu arsuri extinse) SALA OPERATORIE SUPRACURATA (cu flux laminar de aer) Dinspre podul salii de operatie este insuflat aer steril, trecut prin filtru bacterian In podea este montat un dispozitiv ce aspira aerul

Circuit laminar (rectiliniu) continuu al aerului

Previne alti curenti ce ar ridica microparticulele si mic/o de pe suprafetile nesterile

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


BAROSALA OPERATORIE Barocamere cu P Avantaje: - Sterilitate inalta - Ameliorarea oxigenarii tesuturilor Personalul medical costume speciale ermetice aparat de respiratie (circuit inchis)

Dezavantaje: - Cost elevat de intretinere - Activitate incomoda, dificila

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN AER I CU PICATURA


SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Utilizare: - Centre de transplantologie - Centre de combustiologie Principii: Filtre bacteriene Flux laminar de aer Mentinerea - temperaturii 22-25C - umeditatii < 50%

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECIEI PRIN CONTACT


Principiu: Totul ce vine in contact cu plaga trebuie sa fie steril Instrumentele chirurgicale Materialul de pansament si albiturile chirurgicale Miinile chirurgului Cimpul operator (pielea bolnavului) PRINCIPII GENERALE SI METODE DE STERILIZARE Sterilizare = eliberarea completa a unui obiect de mic/o prin actiunea asupra acestuia a factorilor fizici sau chimici Cerinte fata de metodele de sterilizare: - Eficacitate bactericida si sporocida inalta - Inofensivitate fata de bolnav si personalul medical - Sa nu influienteze negativ proprietatile instrumentelor

Metode de sterilizare: FIZICE CHIMICE - Metoda gazoasa - In solutii chimice

Termice: Flambarea Fierberea Sterilizarea cu vapori sub presiune (Autoclavare) Sterilizarea cu aer fierbinte (uscat) Sterilizarea prin iradiere ASEPSIA

METODE FIZICE DE STERILIZARE


FLAMBAREA La moment nu se utilizeaza Doar in conditii extremale (la domiciliu) Expunere la flacara: instrumentul chirurgical se plaseaza pe un suport metalic, se toarna sol. alcool etilic si se aprinde

ASEPSIA

METODE FIZICE DE STERILIZARE


FIERBEREA Actualmente rar Se atinge doar 100C (insuficient pentru a distruge mic/o sporogene) - In sterilizatoare electrice speciale - Instrumentele in forma deschisa se plaseaza pe o plasa metalica ce este scufundata in apa distilata ( hidrocarbonat de Na+ ad 2%) Durata: 30 min. de la inceputul fierberii

ASEPSIA

METODE FIZICE DE STERILIZARE


AUTOCLAVAREA Sterilizarea cu vapori sub presiune Doar vaporii - 100C In autoclav: P - punctul de fierbere a apei - tC vaporilor (132,9C la 2 Atm) Materialul de pansament, albiturile se plaseaza in boxe metalice = casoleta Shimelbush Casoleta are orificii parietale laterale se deschid inainte de sterilizare Regimuri de sterilizare in autoclav: 1. 1,1 Atm 1 h 2. 1,5 Atm 45 min 3. 2,0 Atm 30 min Dupa sterilizare casoletele ramin o perioada in autoclavul cu usa intredeschisa (pentru uscare) Apoi orificiile parietale se inchid Se fixeaza data sterilizarii (pe un fragment de material/pelicula atasata) Casoleta inchisa continutul ramine steril: 72 ore

ASEPSIA

METODE FIZICE DE STERILIZARE


STERILIZAREA CU AER FIERBINTE USCAT Pupinela Instrumentele sunt plasate pe politele pupinelei cu usa intredeschisa si se usuca 80C 30 min Apoi: sterilizarea (cu usa inchisa) 180C 1 h Dupa racirea pupinelei ad 50-70C se intredeschide usa Dupa racirea definitiva se extrag suporturile cu instrumentariu

ASEPSIA

METODE FIZICE DE STERILIZARE


STERILIZAREA PRIN IRADIERE Radiatia ionizanta (gama) Raze ultraviolete Ultrasunet Radiatia ionizanta (gama) mai frecvent Izotopi Co60 sau Cs137 Doza: 20-25 mkGr (nu se efectueaza in stationare necesita conditii speciale, securitate)

Proprietatile dispozitivelor sterilizate nu se modifica Materialul este sigilat (ermetic) Termen de pastrare = 5 ani

ASEPSIA

METODE CHIMICE DE STERILIZARE


STERILIZAREA GAZOASA In camere ermetice Agenti: vapori de formalina (la fundul camerei se pun tablete de formaldehida) oxid de etilen Timp de sterilizare = 6-48 h (~ componentele amestecului gazos si tC) Influienta minimala asupra calitatii instrumentariului sterilizat Indicatii: sterilizarea instrumentariului scump, opticii

ASEPSIA

METODE CHIMICE DE STERILIZARE


STERILIZAREA CU SOLUTII CHIMICE (ANTISEPTICE) + gazoasa + prin iradiere = METODE RECI DE STERILIZARE (STERILIZARE RECE)

Indicatii: Sterilizarea instrumentelor taietoare, optica 1 - Solutia tripla 2 - Alcool etilic 96C 3 - Peroxid de hidrogen 6% (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 6 h)

+ sol. alcoolica de Clorhexidina + Pervomur

ASEPSIA

STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE


2 etape: Prelucrarea (pregatirea) Sterilizarea (propriu-zis) PRELUCRAREA (PREGATIREA) PRESTERILIZATORIE A INSTRUMENTELOR 1. Dezinfectarea 2. Spalarea 3. Uscarea - Toate procedurele se efectueaza in manusi - Instrumentele dupa operatii purulente, la bolnavi ce au suportat hepatita in ultimii 5 ani si cei cu HIV se prelucreaza aparte

DEZINFECTAREA Dupa utilizarea instrumentul in vas cu dezinfectant (scufundare completa) Cloramina 3% (expozitie: 40 60 min) H2O2 6% (expozitie: 90 min) Ulterior: spalarea sub apa curgatoare

ASEPSIA

STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE


SPALAREA Scufundarea in sol. alcalina ce contine detergent, peroxid de hidrogen si apa tC solutiei: 50-60C Expozitia: 20 min Apoi spalarea cu periuta in aceeasi solutie, iar ulterior sub apa curgatoare

USCAREA - Naturala - In pupinela (80C 30 min)

Apoi instrumentele sunt gata de sterilizare

ASEPSIA

STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE


STERILIZAREA (PROPRIU-ZISA) Grupe de instrumente: 1. METALICE taietoare - sterilizare rece, in sol. antiseptice in pupinela sterilizare buna, dar exista riscul diminuarii calitatii Cele mai bune: sterilizarea gazoasa si prin iradiere netaietoare in pupinela sau autoclav Uneori: fierbere instrumentele simple, de o singura folosinta prin iradiere

2. DIN CAUCIUC SI PLASTIC De baza: autoclavarea Uneori: fierbere (15 min) Cele de o singura folosinta: prin iradiere Prelucrarea manusilor in conditii de urgenta: dupa imbracare se prelucreaza cu un tampon imbibat cu alcool etilic 96C (5 min) 3. OPTICE De baza: gazoasa Sterilizarea rece cu sol. antiseptice (clorhexidina, cidex, alcool etilic)

ASEPSIA

STERILIZAREA ALBITURILOR CHIRURGICALE


Globulele se pun cite 50-100 intr-o mesa Salfetele, mesele se pun cite 10 Materialul de pansament nu se reutilizeaza (este ars) Sterilizare: autoclavare Initial materialul este plasat in casolete (3 variante de aranjare): UNIVERSALA (in diverse sectoare se plaseaza anumite materiale globule, mese etc.) SPECIALA (in casoleta se plaseaza totul necesar pentru o anumita procedura, operatie etc.) TIPICA (intr-o casoleta se pune doar un anumit tip de albituri doar halate, doar mese etc.) Exista material / albituri de o singura folosinta sterilizat prin iradiere

ASEPSIA

PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI


Etape: Mecanica spalarea cu perie Chimica (degresarea) spalarea cu sapun sau solutii lichide (sapun lichid) Nu se vor atinge cu pielea spalata alte sectoare (mai murdare) Prelucrarea cu antiseptice Cerinte: efect antiseptic exprimat, inofensive pentru piele, cost redus (utilizare in volume mari) Metode clasice Alfeld, Furbringer, Spasocucotki-Kocerghin (nu se utilizeaza) Metode contemporane pervomur, clorhexidina, degmin / degmicid, cerigel, eurosept Tabacirea (Tanarea) actualmente nu este necesara in mod separat caci multe antiseptice poseda acest efect sau formeaza pelicule In situatii critice sau in unele manipulatii mici e permisa imbracarea manusilor fara prelucrarea miinilor

ASEPSIA

PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI


Prelucrarea cu PERVOMUR (acid formic + peroxid de hidrogen + apa) sol. 2,4% ex temporo Miinile se spala intr-un vas (1min) apoi se sterg cu o salfeta sterila Este rapida, dar este posibila: dermatita Prelucrarea cu CLORHEXIDINA sol. alcoolica 0,5 % Miinile se prelucreaza de 2 ori, cite 2-3 min, cu un tampon imbibat cu solutie Neajuns relativ: este indelungata Prelucrarea cu DEGMIN / DEGMICID

Detergenti Se prelucreaza in vase, timp de 5-7 min, apoi se usuca cu salfete sterile Neajuns: este indelungata
Prelucrarea cu CERIGEL Detergent, formeaza pelicula Timp de 2-3 min se aplica intens pe miini Prelucrarea cu EUROSEPT Prelucrarea de 2 ori, a cite 2-3 min, cu sol. din flacoane speciale cu robinet

ASEPSIA

PRELUCRAREA CIMPULUI OPERATOR


Prelucrarea sanitaro-igienica in ajun (baie / dus, schimbarea lengeriei de corp si de pat) Epilarea cimpului operator Prelucrarea cu sol. chimice (antiseptice) pe masa de operatie (componenti organici ce contin Iod, alcool 70%, pervomur, clorhexidina) Principii: Prelucrare larga Consecutivitate de la centru spre periferie Prelucrarea multipla pe parcursul operatiei Sectoarele murdare se prelucreaza in ultimul rind

Metoda Grossich-Filoncicov = prelucrarea se efectuiaza: (1) inainte de delimitarea cimpului cu albituri sterile, (2) inainte de incizie, (3) periodic pe parcursul operatiei, (4) inainte de aplicarea suturilor pe piele si (5) dupa aceasta

ASEPSIA

PREGATIREA CATRE OPERATIE


Consecutivitatea actiunilor chirurgului: Schimbarea in costum chirurgical, incaltaminte / bahili, se imbraca boneta, masca Prelucrarea miinilor Imbracarea halatului steril Legarea halatului Prelucrarea cimpului operator Delimitarea cimpului operator Fixarea albiturilor chirurgicale sterile Imbracarea manusilor* Prelucrarea (a 2-a) cimpului operator Incizia (inceputul operatiei)

ASEPSIA

CONTROLUL PRE-STERILIZATOR
Se utilizeaza substante cu care se pot depista urme (pete) de singe sau detergenti pe instrumentele chirurgicale Proba cu benzidina p/u depistarea singelui ocult Proba fenol-ftaleinica p/u identificarea urmelor de detergenti (sol. de spalat)

ASEPSIA

CONTROLUL STERILITATII
Metode: - DIRECTE (examen bacteriologic) Este cel mai exact, insa de lunga durata (3-5 zile) Serveste pentru identificarea defectelor aparatajului de sterilizare sau a erorilor metodologice ale personalului medical Se efectuiaza o data la 7-10 zile De 2 ori pe an acest examen este efectuat de catre personalul de la medicina preventiva - INDIRECTE Se utilizeaza (in fond) pentru metodele termice de sterilizare Permit stabilirea daca a fost atinsa o anumita temperatura (si nu da raspuns daca este prezenta sau absenta mic/o) Avantaje: este rapida, poate fi utilizata in timpul fiecarei sterilizari Principii: - schimbarea culorii - topirea substantei t topire: Acidul benzoic = 120C Rezorcina = 119C Antipirina = 110C Acidul ascorbic 190C Acidul succinic 190C Tioureea 180C

ASEPSIA