ASEPSIA partea - I

CHIRURGIA

DEFINIŢIE. NOŢIUNI GENERALE
ASEPSIA = complex de metode şi procedee de lucru orientate spre prevenirea nimeririi infecţiei în plagă, în organismul integru; crearea condiţiilor amicrobiene, sterile pentru activitatea chirurgicală

PRINCIPIILE ASEPSIEI: 1. Totul ce vine în contact cu plaga trebuie să fie steril 2. Toţi pacienţii chirurgicali trebuie divizaţi în 2 torente: ”CURAŢI” şi “PURULENŢI”

ASEPSIA

CĂI DE RĂSPÎNDIRE A INFECŢIEI
1. EXOGENĂ - AEROGENĂ ŞI CU PICĂTURA • Praf • Picături de lichid - PRIN CONTACT • Instrumente chirurgicale • Albituri • Material de pansament • Mîinile chirurgului - PRIN INPLANTARE • Material de sutură • Material plastic • Proteze 2. ENDOGENĂ - INFECŢIA PIELII - INFECŢIA ORGANELOR INTERNE: • Tractului GI • Căilor respiratorii • Sistemului urinar

ASEPSIA

SALOANE CU MEDII ABACTERIENE ASEPSIA . LUPTA CU INFECŢIA DIN AER 4.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICĂTURA SURSE: • Praf • Secreţii ale tractului respirator • Picături de exudat din plăgi MĂSURI PROFILACTICE: 1. SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI 3. PARTICULARITĂŢI DE ORGANIZARE A STAŢIONARULUI CHIRURGICAL 2. SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”.

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA ORGANIZAREA STAŢIONARULUI CHIRURGICAL Subdiviziuni structurale ale staţionarului chirurgical: . pe roţi.SECŢIA DE INTERNARE .BLOCUL OPERATOR Localizarea şi construcţia spitalului: .Raportul S (ferestre) : S (podea) = 1:6 sau 1:7 .Umeditatea în saloane: 50-55% .Mobilier: din metal sau plastic. configuraţii simple ASEPSIA .SECŢII CURATIV-DIAGNOSTICE .Saloane cu număr mic de paturi .Pereţii: să permită curăţenia umedă frecventă. cu antiseptice .Regiunea ecologic curată a localităţii .Secţiile de chirurgie – NU la etaje inferioare . cantitate minimală.

Ventilarea încăperilor (reduce contaminarea aerului.Îmbrăcăminte şi încălţăminte de schimb ASEPSIA . ad cu 30%) .Post (supravegherea corespunderii îmbrăcămintei vizitatorilor) .Acces limitat .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SECŢIA DE CHIRURGIE .

mic/o / m3 aer .Zona STERILITĂŢII RELATIVE 3.Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE 2.Prezenţa unui număr minimal de persoane postoperator No.Limitarea discuţiilor 1 om în linişte elimină 10.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BLOCUL OPERATOR .000 -100.000 mic/o / oră în timpul vorbirii 1.Zona REGIMULUI LIMITAT 4.creşte de 2 .30 ori .000 .Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă) ASEPSIA .000.Limitarea mişcărilor (evitarea apariţiei curenţilor turbulenţi) .Principiul ZONA-lităţii: 1.Localizare: în afara secţiei .5 ori în prezenţa a 5-6 studenţi de 20 .

camera asistentelor anesteziste 4.Sala de sterilizare 2.camera asistentelor medicale.Sala preoperatorie (+ aparataje) .camera chirurgilor. Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă) .pastrarea aparatajului radiologic.sala instrumental-materiala.Sala de pastrare a singelui.sala de protocolare a interventiilor. Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE . . . . .laboratorul de urgenta. Zona STERILITĂŢII RELATIVE . .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BLOCUL OPERATOR 1. .Cabinetul asistentei medicale superioare ASEPSIA .Camera pentru albituri murdare si deseuri .Cabinetul sefului de sectie . .Spalatoria 3.pansamentului gipsat. Zona REGIMULUI LIMITAT . .sala pentru albituri chirurgicale curate. .Sala de anestezie .Sala de operatie .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA CURĂŢENIA ÎN BLOCUL OPERATOR • LA ÎNCEPUTUL ZILEI DE MUNCĂ • CURENTĂ (în timpul operaţiei) • DUPĂ FIECE OPERAŢIE • LA SFÎRŞITUL ZILEI DE MUNCĂ • GENERALĂ (la sfîrşitul săptămînii) ASEPSIA .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI .Sală de pansamente “curate” şi “purulente” ASEPSIA .Secţie de chirurgie septică şi aseptică .

cu funcţionare în regim de CUARŢ 1 lampă în 2 ore – sterilizarea 30 m3 aer • VENTILAREA Condiţioner cu filtre bacteriene.masca e contaminată 100%) 4 straturi – 88 % 6 straturi – 96 % Reflectivă .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA METODE DE LUPTĂ CU INFECŢIA DIN AER • MASCA Filtrantă (tifon. regim de ventilare – afluient (V aer IN  V aer OUT) • IGIENA PERSONALĂ A BOLNAVILOR ŞI PERSONALULUI MEDICAL Bolnavii – schimbarea albiturilor de pat fiece 7 zile Personalul – control: stafilococ în nazofaringe (fiece 3 luni) +: 3-4 zile – picaturi nazale . celuloză) 3 straturi – reţin 70 % mic/o expirate (peste 3 ore .rar. respiraţie dificilă • LĂMPI BACTERICIDE Lămpi cu raze UV.antiseptic local (Clorhexidina) ASEPSIA .

BAROSALI OPERATORII. SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Dezvoltarea complicatiilor postoperatorii septice – in unele cazuri: foarte periculoasa (pacientii dupa transplant de organe. trecut prin filtru bacterian In podea – este montat un dispozitiv ce aspira aerul Circuit laminar (rectiliniu) continuu al aerului Previne alti curenti ce ar ridica microparticulele si mic/o de pe suprafetile nesterile ASEPSIA .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”. care primesc imunosupresante. cu arsuri extinse) SALA OPERATORIE “SUPRACURATA” (cu flux laminar de aer) Dinspre podul salii de operatie este insuflat aer steril.

dificila ASEPSIA .Activitate incomoda.Ameliorarea oxigenarii tesuturilor Personalul medical – costume speciale ermetice – aparat de respiratie (circuit inchis) Dezavantaje: .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BAROSALA OPERATORIE Barocamere cu P ↑ Avantaje: .Sterilitate inalta .Cost elevat de intretinere .

Centre de transplantologie .temperaturii 22-25°C .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Utilizare: .Centre de combustiologie Principii: Filtre bacteriene Flux laminar de aer Mentinerea .umeditatii < 50% ASEPSIA .

Metoda gazoasa .In solutii chimice – Termice: Flambarea Fierberea Sterilizarea cu vapori sub presiune (Autoclavare) Sterilizarea cu aer fierbinte (uscat) – Sterilizarea prin iradiere ASEPSIA .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN CONTACT Principiu: “Totul ce vine in contact cu plaga trebuie sa fie steril” • • • • Instrumentele chirurgicale Materialul de pansament si albiturile chirurgicale Miinile chirurgului Cimpul operator (pielea bolnavului) PRINCIPII GENERALE SI METODE DE STERILIZARE Sterilizare = eliberarea completa a unui obiect de mic/o prin actiunea asupra acestuia a factorilor fizici sau chimici Cerinte fata de metodele de sterilizare: .Eficacitate bactericida si sporocida inalta .Sa nu influienteze negativ proprietatile instrumentelor Metode de sterilizare: FIZICE CHIMICE .Inofensivitate fata de bolnav si personalul medical .

METODE FIZICE DE STERILIZARE FLAMBAREA La moment nu se utilizeaza Doar in conditii extremale (la domiciliu) Expunere la flacara: instrumentul chirurgical se plaseaza pe un suport metalic. se toarna sol. alcool etilic si se aprinde ASEPSIA .

de la inceputul fierberii ASEPSIA .In sterilizatoare electrice speciale .Instrumentele in forma deschisa se plaseaza pe o plasa metalica ce este scufundata in apa distilata (± hidrocarbonat de Na+ ad 2%) Durata: 30 min.METODE FIZICE DE STERILIZARE FIERBEREA Actualmente – rar Se atinge doar 100°C (insuficient pentru a distruge mic/o sporogene) .

2. albiturile – se plaseaza in boxe metalice = casoleta Shimelbush Casoleta are orificii parietale laterale – se deschid inainte de sterilizare Regimuri de sterilizare in autoclav: 1. 1.1 Atm – 1 h 2.100°C In autoclav: P↑ . 1.0 Atm – 30 min Dupa sterilizare casoletele ramin o perioada in autoclavul cu usa intredeschisa (pentru uscare) Apoi orificiile parietale se inchid Se fixeaza data sterilizarii (pe un fragment de material/pelicula atasata) Casoleta inchisa – continutul ramine steril: 72 ore ASEPSIA .↑ t°C vaporilor (132.5 Atm – 45 min 3.METODE FIZICE DE STERILIZARE AUTOCLAVAREA Sterilizarea cu vapori sub presiune Doar vaporii .9°C la 2 Atm) Materialul de pansament.↑ punctul de fierbere a apei .

METODE FIZICE DE STERILIZARE STERILIZAREA CU AER FIERBINTE USCAT Pupinela Instrumentele sunt plasate pe politele pupinelei cu usa intredeschisa si se usuca 80°C – 30 min Apoi: sterilizarea (cu usa inchisa) 180°C – 1 h Dupa racirea pupinelei ad 50-70°C – se intredeschide usa Dupa racirea definitiva – se extrag suporturile cu instrumentariu ASEPSIA .

securitate) Proprietatile dispozitivelor sterilizate nu se modifica Materialul este sigilat (ermetic) Termen de pastrare = 5 ani ASEPSIA .METODE FIZICE DE STERILIZARE STERILIZAREA PRIN IRADIERE • Radiatia ionizanta Ɣ (gama) • Raze ultraviolete • Ultrasunet Radiatia ionizanta Ɣ (gama) – mai frecvent Izotopi Co60 sau Cs137 Doza: 20-25 mkGr (nu se efectueaza in stationare – necesita conditii speciale.

METODE CHIMICE DE STERILIZARE STERILIZAREA GAZOASA In camere ermetice Agenti: vapori de formalina (la fundul camerei se pun tablete de formaldehida) oxid de etilen Timp de sterilizare = 6-48 h (~ componentele amestecului gazos si t°C) Influienta minimala asupra calitatii instrumentariului sterilizat Indicatii: sterilizarea instrumentariului scump. opticii ASEPSIA .

Alcool etilic 96°C 3 .Peroxid de hidrogen 6% (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 6 h) + sol. optica 1 . alcoolica de Clorhexidina + Pervomur ASEPSIA .Solutia tripla 2 .METODE CHIMICE DE STERILIZARE STERILIZAREA CU SOLUTII CHIMICE (ANTISEPTICE) + gazoasa + prin iradiere = METODE RECI DE STERILIZARE (STERILIZARE RECE) Indicatii: Sterilizarea instrumentelor taietoare.

Toate procedurele se efectueaza in manusi . la bolnavi ce au suportat hepatita in ultimii 5 ani si cei cu HIV – se prelucreaza aparte DEZINFECTAREA Dupa utilizarea instrumentul – in vas cu dezinfectant (scufundare completa) Cloramina 3% (expozitie: 40 – 60 min) H2O2 6% (expozitie: 90 min) Ulterior: spalarea sub apa curgatoare ASEPSIA . Uscarea .STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE 2 etape: • Prelucrarea (pregatirea) • Sterilizarea (propriu-zis) PRELUCRAREA (PREGATIREA) PRESTERILIZATORIE A INSTRUMENTELOR 1. Spalarea 3. Dezinfectarea 2.Instrumentele dupa operatii purulente.

peroxid de hidrogen si apa t°C solutiei: 50-60°C Expozitia: 20 min Apoi spalarea cu periuta in aceeasi solutie.Naturala .STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE SPALAREA Scufundarea in sol.In pupinela (80°C – 30 min) Apoi instrumentele sunt gata de sterilizare ASEPSIA . alcalina ce contine detergent. iar ulterior – sub apa curgatoare USCAREA .

de o singura folosinta – prin iradiere 2.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE STERILIZAREA (PROPRIU-ZISA) Grupe de instrumente: 1. antiseptice (clorhexidina. antiseptice in pupinela – sterilizare buna. alcool etilic) ASEPSIA . cidex. dar exista riscul diminuarii calitatii Cele mai bune: sterilizarea gazoasa si prin iradiere netaietoare – in pupinela sau autoclav Uneori: fierbere instrumentele simple. METALICE taietoare . OPTICE De baza: gazoasa Sterilizarea rece cu sol. in sol. DIN CAUCIUC SI PLASTIC De baza: autoclavarea Uneori: fierbere (15 min) Cele de o singura folosinta: prin iradiere Prelucrarea manusilor in conditii de urgenta: dupa imbracare – se prelucreaza cu un tampon imbibat cu alcool etilic 96°C (5 min) 3.sterilizare rece.

) Exista material / albituri de o singura folosinta – sterilizat prin iradiere ASEPSIA . mesele se pun cite 10 Materialul de pansament nu se reutilizeaza (este ars) Sterilizare: autoclavare Initial materialul este plasat in casolete (3 variante de aranjare): UNIVERSALA (in diverse sectoare se plaseaza anumite materiale – globule.) TIPICA (intr-o casoleta se pune doar un anumit tip de albituri – doar halate. operatie etc. mese etc. doar mese etc.) SPECIALA (in casoleta se plaseaza totul necesar pentru o anumita procedura.STERILIZAREA ALBITURILOR CHIRURGICALE Globulele se pun cite 50-100 intr-o mesa Salfetele.

inofensive pentru piele. clorhexidina.PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI Etape: Mecanica – spalarea cu perie Chimica (degresarea) – spalarea cu sapun sau solutii lichide (sapun lichid) Nu se vor atinge cu pielea spalata alte sectoare (mai murdare) Prelucrarea cu antiseptice Cerinte: efect antiseptic exprimat. Furbringer. cerigel. degmin / degmicid. cost redus (utilizare in volume mari) Metode clasice – Alfeld. Spasocucotki-Kocerghin (nu se utilizeaza) Metode contemporane – pervomur. eurosept Tabacirea (Tanarea) – actualmente nu este necesara in mod separat caci multe antiseptice poseda acest efect sau formeaza pelicule In situatii critice sau in unele manipulatii mici – e permisa imbracarea manusilor fara prelucrarea miinilor ASEPSIA .

timp de 5-7 min. a cite 2-3 min. cu sol.5 % Miinile se prelucreaza de 2 ori. cite 2-3 min. alcoolica 0. din flacoane speciale cu „robinet‟ ASEPSIA . cu un tampon imbibat cu solutie Neajuns relativ: este indelungata Prelucrarea cu DEGMIN / DEGMICID Detergenti Se prelucreaza in vase.PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI Prelucrarea cu PERVOMUR (acid formic + peroxid de hidrogen + apa) – sol. 2. formeaza pelicula Timp de 2-3 min se aplica intens pe miini Prelucrarea cu EUROSEPT Prelucrarea de 2 ori. dar este posibila: dermatita Prelucrarea cu CLORHEXIDINA sol.4% ex temporo Miinile se spala intr-un vas (1min) apoi se sterg cu o salfeta sterila Este rapida. apoi se usuca cu salfete sterile Neajuns: este indelungata Prelucrarea cu CERIGEL Detergent.

(4) inainte de aplicarea suturilor pe piele si (5) dupa aceasta ASEPSIA . (3) periodic pe parcursul operatiei. clorhexidina) Principii: • Prelucrare larga • Consecutivitate “de la centru spre periferie” • Prelucrarea multipla pe parcursul operatiei • Sectoarele “murdare” se prelucreaza in ultimul rind Metoda Grossich-Filoncicov = prelucrarea se efectuiaza: (1) inainte de delimitarea cimpului cu albituri sterile. alcool 70%. schimbarea lengeriei de corp si de pat) Epilarea cimpului operator Prelucrarea cu sol. chimice (antiseptice) pe masa de operatie (componenti organici ce contin Iod. (2) inainte de incizie.PRELUCRAREA CIMPULUI OPERATOR Prelucrarea sanitaro-igienica in ajun (baie / dus. pervomur.

PREGATIREA CATRE OPERATIE Consecutivitatea actiunilor chirurgului: • Schimbarea in costum chirurgical. incaltaminte / bahili. masca • Prelucrarea miinilor • Imbracarea halatului steril • Legarea halatului • Prelucrarea cimpului operator • Delimitarea cimpului operator • Fixarea albiturilor chirurgicale sterile • Imbracarea manusilor* • Prelucrarea (a 2-a) cimpului operator • Incizia (inceputul operatiei) ASEPSIA . se imbraca boneta.

de spalat) ASEPSIA .CONTROLUL PRE-STERILIZATOR Se utilizeaza substante cu care se pot depista urme (pete) de singe sau detergenti pe instrumentele chirurgicale Proba cu benzidina – p/u depistarea singelui ocult Proba fenol-ftaleinica – p/u identificarea urmelor de detergenti (sol.

topirea substantei t° topire: Acidul benzoic = 120°C Rezorcina = 119°C Antipirina = 110°C Acidul ascorbic ≈ 190°C Acidul succinic ≈ 190°C Tioureea ≈ 180°C ASEPSIA .schimbarea culorii .INDIRECTE Se utilizeaza (in fond) pentru metodele termice de sterilizare Permit stabilirea daca a fost atinsa o anumita temperatura (si nu da raspuns daca este prezenta sau absenta mic/o) Avantaje: este rapida.DIRECTE (examen bacteriologic) Este cel mai exact.CONTROLUL STERILITATII Metode: . poate fi utilizata in timpul fiecarei sterilizari Principii: . insa de lunga durata (3-5 zile) Serveste pentru identificarea defectelor aparatajului de sterilizare sau a erorilor metodologice ale personalului medical Se efectuiaza o data la 7-10 zile De 2 ori pe an acest examen este efectuat de catre personalul de la medicina preventiva .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful