ASEPSIA partea - I

CHIRURGIA

DEFINIŢIE. NOŢIUNI GENERALE
ASEPSIA = complex de metode şi procedee de lucru orientate spre prevenirea nimeririi infecţiei în plagă, în organismul integru; crearea condiţiilor amicrobiene, sterile pentru activitatea chirurgicală

PRINCIPIILE ASEPSIEI: 1. Totul ce vine în contact cu plaga trebuie să fie steril 2. Toţi pacienţii chirurgicali trebuie divizaţi în 2 torente: ”CURAŢI” şi “PURULENŢI”

ASEPSIA

CĂI DE RĂSPÎNDIRE A INFECŢIEI
1. EXOGENĂ - AEROGENĂ ŞI CU PICĂTURA • Praf • Picături de lichid - PRIN CONTACT • Instrumente chirurgicale • Albituri • Material de pansament • Mîinile chirurgului - PRIN INPLANTARE • Material de sutură • Material plastic • Proteze 2. ENDOGENĂ - INFECŢIA PIELII - INFECŢIA ORGANELOR INTERNE: • Tractului GI • Căilor respiratorii • Sistemului urinar

ASEPSIA

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICĂTURA SURSE: • Praf • Secreţii ale tractului respirator • Picături de exudat din plăgi MĂSURI PROFILACTICE: 1. SALOANE CU MEDII ABACTERIENE ASEPSIA . SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI 3. PARTICULARITĂŢI DE ORGANIZARE A STAŢIONARULUI CHIRURGICAL 2. SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”. LUPTA CU INFECŢIA DIN AER 4.

configuraţii simple ASEPSIA .Umeditatea în saloane: 50-55% .SECŢII CURATIV-DIAGNOSTICE .Regiunea ecologic curată a localităţii .Pereţii: să permită curăţenia umedă frecventă.Mobilier: din metal sau plastic.BLOCUL OPERATOR Localizarea şi construcţia spitalului: .Raportul S (ferestre) : S (podea) = 1:6 sau 1:7 .Secţiile de chirurgie – NU la etaje inferioare . pe roţi. cu antiseptice .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA ORGANIZAREA STAŢIONARULUI CHIRURGICAL Subdiviziuni structurale ale staţionarului chirurgical: . cantitate minimală.SECŢIA DE INTERNARE .Saloane cu număr mic de paturi .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SECŢIA DE CHIRURGIE .Îmbrăcăminte şi încălţăminte de schimb ASEPSIA . ad cu 30%) .Acces limitat .Post (supravegherea corespunderii îmbrăcămintei vizitatorilor) .Ventilarea încăperilor (reduce contaminarea aerului.

30 ori .Zona REGIMULUI LIMITAT 4.Principiul ZONA-lităţii: 1.Limitarea discuţiilor 1 om în linişte elimină 10.5 ori în prezenţa a 5-6 studenţi de 20 .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BLOCUL OPERATOR .Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE 2.Prezenţa unui număr minimal de persoane postoperator No.000 mic/o / oră în timpul vorbirii 1.creşte de 2 .Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă) ASEPSIA .Localizare: în afara secţiei .000 .000 -100.Zona STERILITĂŢII RELATIVE 3.000. mic/o / m3 aer .Limitarea mişcărilor (evitarea apariţiei curenţilor turbulenţi) .

.Sala de anestezie .sala pentru albituri chirurgicale curate. . . Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă) . .sala instrumental-materiala. Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE . .Spalatoria 3.Cabinetul asistentei medicale superioare ASEPSIA .Sala de pastrare a singelui.sala de protocolare a interventiilor.Sala de operatie .Sala preoperatorie (+ aparataje) . .Sala de sterilizare 2.camera chirurgilor. . Zona STERILITĂŢII RELATIVE . Zona REGIMULUI LIMITAT .camera asistentelor anesteziste 4.pastrarea aparatajului radiologic.laboratorul de urgenta.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BLOCUL OPERATOR 1. . .Cabinetul sefului de sectie .camera asistentelor medicale.Camera pentru albituri murdare si deseuri .pansamentului gipsat.

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA CURĂŢENIA ÎN BLOCUL OPERATOR • LA ÎNCEPUTUL ZILEI DE MUNCĂ • CURENTĂ (în timpul operaţiei) • DUPĂ FIECE OPERAŢIE • LA SFÎRŞITUL ZILEI DE MUNCĂ • GENERALĂ (la sfîrşitul săptămînii) ASEPSIA .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI .Sală de pansamente “curate” şi “purulente” ASEPSIA .Secţie de chirurgie septică şi aseptică .

celuloză) 3 straturi – reţin 70 % mic/o expirate (peste 3 ore . respiraţie dificilă • LĂMPI BACTERICIDE Lămpi cu raze UV. regim de ventilare – afluient (V aer IN  V aer OUT) • IGIENA PERSONALĂ A BOLNAVILOR ŞI PERSONALULUI MEDICAL Bolnavii – schimbarea albiturilor de pat fiece 7 zile Personalul – control: stafilococ în nazofaringe (fiece 3 luni) +: 3-4 zile – picaturi nazale .masca e contaminată 100%) 4 straturi – 88 % 6 straturi – 96 % Reflectivă . cu funcţionare în regim de CUARŢ 1 lampă în 2 ore – sterilizarea 30 m3 aer • VENTILAREA Condiţioner cu filtre bacteriene.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA METODE DE LUPTĂ CU INFECŢIA DIN AER • MASCA Filtrantă (tifon.rar.antiseptic local (Clorhexidina) ASEPSIA .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”. SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Dezvoltarea complicatiilor postoperatorii septice – in unele cazuri: foarte periculoasa (pacientii dupa transplant de organe. cu arsuri extinse) SALA OPERATORIE “SUPRACURATA” (cu flux laminar de aer) Dinspre podul salii de operatie este insuflat aer steril. care primesc imunosupresante. BAROSALI OPERATORII. trecut prin filtru bacterian In podea – este montat un dispozitiv ce aspira aerul Circuit laminar (rectiliniu) continuu al aerului Previne alti curenti ce ar ridica microparticulele si mic/o de pe suprafetile nesterile ASEPSIA .

dificila ASEPSIA .Ameliorarea oxigenarii tesuturilor Personalul medical – costume speciale ermetice – aparat de respiratie (circuit inchis) Dezavantaje: .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BAROSALA OPERATORIE Barocamere cu P ↑ Avantaje: .Activitate incomoda.Sterilitate inalta .Cost elevat de intretinere .

umeditatii < 50% ASEPSIA .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Utilizare: .Centre de combustiologie Principii: Filtre bacteriene Flux laminar de aer Mentinerea .temperaturii 22-25°C .Centre de transplantologie .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN CONTACT Principiu: “Totul ce vine in contact cu plaga trebuie sa fie steril” • • • • Instrumentele chirurgicale Materialul de pansament si albiturile chirurgicale Miinile chirurgului Cimpul operator (pielea bolnavului) PRINCIPII GENERALE SI METODE DE STERILIZARE Sterilizare = eliberarea completa a unui obiect de mic/o prin actiunea asupra acestuia a factorilor fizici sau chimici Cerinte fata de metodele de sterilizare: .Sa nu influienteze negativ proprietatile instrumentelor Metode de sterilizare: FIZICE CHIMICE .Inofensivitate fata de bolnav si personalul medical .In solutii chimice – Termice: Flambarea Fierberea Sterilizarea cu vapori sub presiune (Autoclavare) Sterilizarea cu aer fierbinte (uscat) – Sterilizarea prin iradiere ASEPSIA .Eficacitate bactericida si sporocida inalta .Metoda gazoasa .

se toarna sol.METODE FIZICE DE STERILIZARE FLAMBAREA La moment nu se utilizeaza Doar in conditii extremale (la domiciliu) Expunere la flacara: instrumentul chirurgical se plaseaza pe un suport metalic. alcool etilic si se aprinde ASEPSIA .

In sterilizatoare electrice speciale .Instrumentele in forma deschisa se plaseaza pe o plasa metalica ce este scufundata in apa distilata (± hidrocarbonat de Na+ ad 2%) Durata: 30 min.METODE FIZICE DE STERILIZARE FIERBEREA Actualmente – rar Se atinge doar 100°C (insuficient pentru a distruge mic/o sporogene) . de la inceputul fierberii ASEPSIA .

9°C la 2 Atm) Materialul de pansament.100°C In autoclav: P↑ . albiturile – se plaseaza in boxe metalice = casoleta Shimelbush Casoleta are orificii parietale laterale – se deschid inainte de sterilizare Regimuri de sterilizare in autoclav: 1.1 Atm – 1 h 2. 2.0 Atm – 30 min Dupa sterilizare casoletele ramin o perioada in autoclavul cu usa intredeschisa (pentru uscare) Apoi orificiile parietale se inchid Se fixeaza data sterilizarii (pe un fragment de material/pelicula atasata) Casoleta inchisa – continutul ramine steril: 72 ore ASEPSIA . 1. 1.↑ punctul de fierbere a apei .5 Atm – 45 min 3.METODE FIZICE DE STERILIZARE AUTOCLAVAREA Sterilizarea cu vapori sub presiune Doar vaporii .↑ t°C vaporilor (132.

METODE FIZICE DE STERILIZARE STERILIZAREA CU AER FIERBINTE USCAT Pupinela Instrumentele sunt plasate pe politele pupinelei cu usa intredeschisa si se usuca 80°C – 30 min Apoi: sterilizarea (cu usa inchisa) 180°C – 1 h Dupa racirea pupinelei ad 50-70°C – se intredeschide usa Dupa racirea definitiva – se extrag suporturile cu instrumentariu ASEPSIA .

securitate) Proprietatile dispozitivelor sterilizate nu se modifica Materialul este sigilat (ermetic) Termen de pastrare = 5 ani ASEPSIA .METODE FIZICE DE STERILIZARE STERILIZAREA PRIN IRADIERE • Radiatia ionizanta Ɣ (gama) • Raze ultraviolete • Ultrasunet Radiatia ionizanta Ɣ (gama) – mai frecvent Izotopi Co60 sau Cs137 Doza: 20-25 mkGr (nu se efectueaza in stationare – necesita conditii speciale.

METODE CHIMICE DE STERILIZARE STERILIZAREA GAZOASA In camere ermetice Agenti: vapori de formalina (la fundul camerei se pun tablete de formaldehida) oxid de etilen Timp de sterilizare = 6-48 h (~ componentele amestecului gazos si t°C) Influienta minimala asupra calitatii instrumentariului sterilizat Indicatii: sterilizarea instrumentariului scump. opticii ASEPSIA .

Alcool etilic 96°C 3 . optica 1 .Solutia tripla 2 .Peroxid de hidrogen 6% (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 6 h) + sol.METODE CHIMICE DE STERILIZARE STERILIZAREA CU SOLUTII CHIMICE (ANTISEPTICE) + gazoasa + prin iradiere = METODE RECI DE STERILIZARE (STERILIZARE RECE) Indicatii: Sterilizarea instrumentelor taietoare. alcoolica de Clorhexidina + Pervomur ASEPSIA .

Instrumentele dupa operatii purulente. la bolnavi ce au suportat hepatita in ultimii 5 ani si cei cu HIV – se prelucreaza aparte DEZINFECTAREA Dupa utilizarea instrumentul – in vas cu dezinfectant (scufundare completa) Cloramina 3% (expozitie: 40 – 60 min) H2O2 6% (expozitie: 90 min) Ulterior: spalarea sub apa curgatoare ASEPSIA .Toate procedurele se efectueaza in manusi . Uscarea . Dezinfectarea 2.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE 2 etape: • Prelucrarea (pregatirea) • Sterilizarea (propriu-zis) PRELUCRAREA (PREGATIREA) PRESTERILIZATORIE A INSTRUMENTELOR 1. Spalarea 3.

Naturala .STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE SPALAREA Scufundarea in sol. alcalina ce contine detergent. peroxid de hidrogen si apa t°C solutiei: 50-60°C Expozitia: 20 min Apoi spalarea cu periuta in aceeasi solutie.In pupinela (80°C – 30 min) Apoi instrumentele sunt gata de sterilizare ASEPSIA . iar ulterior – sub apa curgatoare USCAREA .

sterilizare rece. de o singura folosinta – prin iradiere 2.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE STERILIZAREA (PROPRIU-ZISA) Grupe de instrumente: 1. DIN CAUCIUC SI PLASTIC De baza: autoclavarea Uneori: fierbere (15 min) Cele de o singura folosinta: prin iradiere Prelucrarea manusilor in conditii de urgenta: dupa imbracare – se prelucreaza cu un tampon imbibat cu alcool etilic 96°C (5 min) 3. OPTICE De baza: gazoasa Sterilizarea rece cu sol. METALICE taietoare . in sol. antiseptice in pupinela – sterilizare buna. dar exista riscul diminuarii calitatii Cele mai bune: sterilizarea gazoasa si prin iradiere netaietoare – in pupinela sau autoclav Uneori: fierbere instrumentele simple. alcool etilic) ASEPSIA . cidex. antiseptice (clorhexidina.

operatie etc.) Exista material / albituri de o singura folosinta – sterilizat prin iradiere ASEPSIA .STERILIZAREA ALBITURILOR CHIRURGICALE Globulele se pun cite 50-100 intr-o mesa Salfetele. doar mese etc. mese etc.) SPECIALA (in casoleta se plaseaza totul necesar pentru o anumita procedura. mesele se pun cite 10 Materialul de pansament nu se reutilizeaza (este ars) Sterilizare: autoclavare Initial materialul este plasat in casolete (3 variante de aranjare): UNIVERSALA (in diverse sectoare se plaseaza anumite materiale – globule.) TIPICA (intr-o casoleta se pune doar un anumit tip de albituri – doar halate.

cerigel. Spasocucotki-Kocerghin (nu se utilizeaza) Metode contemporane – pervomur. cost redus (utilizare in volume mari) Metode clasice – Alfeld. inofensive pentru piele. degmin / degmicid.PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI Etape: Mecanica – spalarea cu perie Chimica (degresarea) – spalarea cu sapun sau solutii lichide (sapun lichid) Nu se vor atinge cu pielea spalata alte sectoare (mai murdare) Prelucrarea cu antiseptice Cerinte: efect antiseptic exprimat. clorhexidina. eurosept Tabacirea (Tanarea) – actualmente nu este necesara in mod separat caci multe antiseptice poseda acest efect sau formeaza pelicule In situatii critice sau in unele manipulatii mici – e permisa imbracarea manusilor fara prelucrarea miinilor ASEPSIA . Furbringer.

cu sol. cu un tampon imbibat cu solutie Neajuns relativ: este indelungata Prelucrarea cu DEGMIN / DEGMICID Detergenti Se prelucreaza in vase.PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI Prelucrarea cu PERVOMUR (acid formic + peroxid de hidrogen + apa) – sol. 2.5 % Miinile se prelucreaza de 2 ori. alcoolica 0. timp de 5-7 min. din flacoane speciale cu „robinet‟ ASEPSIA . a cite 2-3 min. formeaza pelicula Timp de 2-3 min se aplica intens pe miini Prelucrarea cu EUROSEPT Prelucrarea de 2 ori. apoi se usuca cu salfete sterile Neajuns: este indelungata Prelucrarea cu CERIGEL Detergent. cite 2-3 min.4% ex temporo Miinile se spala intr-un vas (1min) apoi se sterg cu o salfeta sterila Este rapida. dar este posibila: dermatita Prelucrarea cu CLORHEXIDINA sol.

(4) inainte de aplicarea suturilor pe piele si (5) dupa aceasta ASEPSIA . schimbarea lengeriei de corp si de pat) Epilarea cimpului operator Prelucrarea cu sol. chimice (antiseptice) pe masa de operatie (componenti organici ce contin Iod. clorhexidina) Principii: • Prelucrare larga • Consecutivitate “de la centru spre periferie” • Prelucrarea multipla pe parcursul operatiei • Sectoarele “murdare” se prelucreaza in ultimul rind Metoda Grossich-Filoncicov = prelucrarea se efectuiaza: (1) inainte de delimitarea cimpului cu albituri sterile.PRELUCRAREA CIMPULUI OPERATOR Prelucrarea sanitaro-igienica in ajun (baie / dus. (2) inainte de incizie. alcool 70%. (3) periodic pe parcursul operatiei. pervomur.

incaltaminte / bahili. masca • Prelucrarea miinilor • Imbracarea halatului steril • Legarea halatului • Prelucrarea cimpului operator • Delimitarea cimpului operator • Fixarea albiturilor chirurgicale sterile • Imbracarea manusilor* • Prelucrarea (a 2-a) cimpului operator • Incizia (inceputul operatiei) ASEPSIA . se imbraca boneta.PREGATIREA CATRE OPERATIE Consecutivitatea actiunilor chirurgului: • Schimbarea in costum chirurgical.

de spalat) ASEPSIA .CONTROLUL PRE-STERILIZATOR Se utilizeaza substante cu care se pot depista urme (pete) de singe sau detergenti pe instrumentele chirurgicale Proba cu benzidina – p/u depistarea singelui ocult Proba fenol-ftaleinica – p/u identificarea urmelor de detergenti (sol.

schimbarea culorii .topirea substantei t° topire: Acidul benzoic = 120°C Rezorcina = 119°C Antipirina = 110°C Acidul ascorbic ≈ 190°C Acidul succinic ≈ 190°C Tioureea ≈ 180°C ASEPSIA .INDIRECTE Se utilizeaza (in fond) pentru metodele termice de sterilizare Permit stabilirea daca a fost atinsa o anumita temperatura (si nu da raspuns daca este prezenta sau absenta mic/o) Avantaje: este rapida. poate fi utilizata in timpul fiecarei sterilizari Principii: .DIRECTE (examen bacteriologic) Este cel mai exact.CONTROLUL STERILITATII Metode: . insa de lunga durata (3-5 zile) Serveste pentru identificarea defectelor aparatajului de sterilizare sau a erorilor metodologice ale personalului medical Se efectuiaza o data la 7-10 zile De 2 ori pe an acest examen este efectuat de catre personalul de la medicina preventiva .