ASEPSIA partea - I

CHIRURGIA

DEFINIŢIE. NOŢIUNI GENERALE
ASEPSIA = complex de metode şi procedee de lucru orientate spre prevenirea nimeririi infecţiei în plagă, în organismul integru; crearea condiţiilor amicrobiene, sterile pentru activitatea chirurgicală

PRINCIPIILE ASEPSIEI: 1. Totul ce vine în contact cu plaga trebuie să fie steril 2. Toţi pacienţii chirurgicali trebuie divizaţi în 2 torente: ”CURAŢI” şi “PURULENŢI”

ASEPSIA

CĂI DE RĂSPÎNDIRE A INFECŢIEI
1. EXOGENĂ - AEROGENĂ ŞI CU PICĂTURA • Praf • Picături de lichid - PRIN CONTACT • Instrumente chirurgicale • Albituri • Material de pansament • Mîinile chirurgului - PRIN INPLANTARE • Material de sutură • Material plastic • Proteze 2. ENDOGENĂ - INFECŢIA PIELII - INFECŢIA ORGANELOR INTERNE: • Tractului GI • Căilor respiratorii • Sistemului urinar

ASEPSIA

SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”. LUPTA CU INFECŢIA DIN AER 4. SALOANE CU MEDII ABACTERIENE ASEPSIA . PARTICULARITĂŢI DE ORGANIZARE A STAŢIONARULUI CHIRURGICAL 2. SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI 3.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICĂTURA SURSE: • Praf • Secreţii ale tractului respirator • Picături de exudat din plăgi MĂSURI PROFILACTICE: 1.

SECŢIA DE INTERNARE .Pereţii: să permită curăţenia umedă frecventă.Saloane cu număr mic de paturi . configuraţii simple ASEPSIA . pe roţi.Regiunea ecologic curată a localităţii . cantitate minimală.Mobilier: din metal sau plastic. cu antiseptice .Raportul S (ferestre) : S (podea) = 1:6 sau 1:7 .Umeditatea în saloane: 50-55% .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA ORGANIZAREA STAŢIONARULUI CHIRURGICAL Subdiviziuni structurale ale staţionarului chirurgical: .BLOCUL OPERATOR Localizarea şi construcţia spitalului: .SECŢII CURATIV-DIAGNOSTICE .Secţiile de chirurgie – NU la etaje inferioare .

Acces limitat .Post (supravegherea corespunderii îmbrăcămintei vizitatorilor) .Îmbrăcăminte şi încălţăminte de schimb ASEPSIA .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SECŢIA DE CHIRURGIE .Ventilarea încăperilor (reduce contaminarea aerului. ad cu 30%) .

Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE 2.Zona REGIMULUI LIMITAT 4.Limitarea mişcărilor (evitarea apariţiei curenţilor turbulenţi) .Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă) ASEPSIA .000.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BLOCUL OPERATOR .5 ori în prezenţa a 5-6 studenţi de 20 .Localizare: în afara secţiei .Zona STERILITĂŢII RELATIVE 3. mic/o / m3 aer .000 -100.Prezenţa unui număr minimal de persoane postoperator No.Limitarea discuţiilor 1 om în linişte elimină 10.30 ori .000 mic/o / oră în timpul vorbirii 1.Principiul ZONA-lităţii: 1.000 .creşte de 2 .

sala pentru albituri chirurgicale curate.Cabinetul sefului de sectie .Cabinetul asistentei medicale superioare ASEPSIA .camera asistentelor anesteziste 4. Zona REGIMULUI SPITALICESC GENERAL (Nesterilă) .sala instrumental-materiala. .Sala de anestezie . .pastrarea aparatajului radiologic.camera chirurgilor.Sala preoperatorie (+ aparataje) . .sala de protocolare a interventiilor.Spalatoria 3.laboratorul de urgenta.Sala de pastrare a singelui.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BLOCUL OPERATOR 1. Zona STERILITĂŢII RELATIVE .camera asistentelor medicale. Zona REGIMULUI LIMITAT . . . . . Zona STERILITĂŢII ABSOLUTE . .Sala de sterilizare 2.pansamentului gipsat.Camera pentru albituri murdare si deseuri . .Sala de operatie .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA CURĂŢENIA ÎN BLOCUL OPERATOR • LA ÎNCEPUTUL ZILEI DE MUNCĂ • CURENTĂ (în timpul operaţiei) • DUPĂ FIECE OPERAŢIE • LA SFÎRŞITUL ZILEI DE MUNCĂ • GENERALĂ (la sfîrşitul săptămînii) ASEPSIA .

Secţie de chirurgie septică şi aseptică .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SEPARAREA TORENTELOR DE BOLNAVI .Sală de pansamente “curate” şi “purulente” ASEPSIA .

cu funcţionare în regim de CUARŢ 1 lampă în 2 ore – sterilizarea 30 m3 aer • VENTILAREA Condiţioner cu filtre bacteriene. regim de ventilare – afluient (V aer IN  V aer OUT) • IGIENA PERSONALĂ A BOLNAVILOR ŞI PERSONALULUI MEDICAL Bolnavii – schimbarea albiturilor de pat fiece 7 zile Personalul – control: stafilococ în nazofaringe (fiece 3 luni) +: 3-4 zile – picaturi nazale . respiraţie dificilă • LĂMPI BACTERICIDE Lămpi cu raze UV.masca e contaminată 100%) 4 straturi – 88 % 6 straturi – 96 % Reflectivă .rar.antiseptic local (Clorhexidina) ASEPSIA .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA METODE DE LUPTĂ CU INFECŢIA DIN AER • MASCA Filtrantă (tifon. celuloză) 3 straturi – reţin 70 % mic/o expirate (peste 3 ore .

BAROSALI OPERATORII. SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Dezvoltarea complicatiilor postoperatorii septice – in unele cazuri: foarte periculoasa (pacientii dupa transplant de organe. care primesc imunosupresante. cu arsuri extinse) SALA OPERATORIE “SUPRACURATA” (cu flux laminar de aer) Dinspre podul salii de operatie este insuflat aer steril.PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SĂLI OPERATORII “SUPRACURATE”. trecut prin filtru bacterian In podea – este montat un dispozitiv ce aspira aerul Circuit laminar (rectiliniu) continuu al aerului Previne alti curenti ce ar ridica microparticulele si mic/o de pe suprafetile nesterile ASEPSIA .

PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA BAROSALA OPERATORIE Barocamere cu P ↑ Avantaje: .Sterilitate inalta .Cost elevat de intretinere .Ameliorarea oxigenarii tesuturilor Personalul medical – costume speciale ermetice – aparat de respiratie (circuit inchis) Dezavantaje: . dificila ASEPSIA .Activitate incomoda.

umeditatii < 50% ASEPSIA .temperaturii 22-25°C .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN AER ŞI CU PICATURA SALOANE CU MEDII ABACTERIENE Utilizare: .Centre de combustiologie Principii: Filtre bacteriene Flux laminar de aer Mentinerea .Centre de transplantologie .

Eficacitate bactericida si sporocida inalta .Inofensivitate fata de bolnav si personalul medical .Sa nu influienteze negativ proprietatile instrumentelor Metode de sterilizare: FIZICE CHIMICE .Metoda gazoasa .PROFILAXIA INFECŢIEI PRIN CONTACT Principiu: “Totul ce vine in contact cu plaga trebuie sa fie steril” • • • • Instrumentele chirurgicale Materialul de pansament si albiturile chirurgicale Miinile chirurgului Cimpul operator (pielea bolnavului) PRINCIPII GENERALE SI METODE DE STERILIZARE Sterilizare = eliberarea completa a unui obiect de mic/o prin actiunea asupra acestuia a factorilor fizici sau chimici Cerinte fata de metodele de sterilizare: .In solutii chimice – Termice: Flambarea Fierberea Sterilizarea cu vapori sub presiune (Autoclavare) Sterilizarea cu aer fierbinte (uscat) – Sterilizarea prin iradiere ASEPSIA .

METODE FIZICE DE STERILIZARE FLAMBAREA La moment nu se utilizeaza Doar in conditii extremale (la domiciliu) Expunere la flacara: instrumentul chirurgical se plaseaza pe un suport metalic. alcool etilic si se aprinde ASEPSIA . se toarna sol.

METODE FIZICE DE STERILIZARE FIERBEREA Actualmente – rar Se atinge doar 100°C (insuficient pentru a distruge mic/o sporogene) .Instrumentele in forma deschisa se plaseaza pe o plasa metalica ce este scufundata in apa distilata (± hidrocarbonat de Na+ ad 2%) Durata: 30 min. de la inceputul fierberii ASEPSIA .In sterilizatoare electrice speciale .

1 Atm – 1 h 2.METODE FIZICE DE STERILIZARE AUTOCLAVAREA Sterilizarea cu vapori sub presiune Doar vaporii .5 Atm – 45 min 3. 1. albiturile – se plaseaza in boxe metalice = casoleta Shimelbush Casoleta are orificii parietale laterale – se deschid inainte de sterilizare Regimuri de sterilizare in autoclav: 1.↑ punctul de fierbere a apei .100°C In autoclav: P↑ .↑ t°C vaporilor (132. 1.0 Atm – 30 min Dupa sterilizare casoletele ramin o perioada in autoclavul cu usa intredeschisa (pentru uscare) Apoi orificiile parietale se inchid Se fixeaza data sterilizarii (pe un fragment de material/pelicula atasata) Casoleta inchisa – continutul ramine steril: 72 ore ASEPSIA .9°C la 2 Atm) Materialul de pansament. 2.

METODE FIZICE DE STERILIZARE STERILIZAREA CU AER FIERBINTE USCAT Pupinela Instrumentele sunt plasate pe politele pupinelei cu usa intredeschisa si se usuca 80°C – 30 min Apoi: sterilizarea (cu usa inchisa) 180°C – 1 h Dupa racirea pupinelei ad 50-70°C – se intredeschide usa Dupa racirea definitiva – se extrag suporturile cu instrumentariu ASEPSIA .

METODE FIZICE DE STERILIZARE STERILIZAREA PRIN IRADIERE • Radiatia ionizanta Ɣ (gama) • Raze ultraviolete • Ultrasunet Radiatia ionizanta Ɣ (gama) – mai frecvent Izotopi Co60 sau Cs137 Doza: 20-25 mkGr (nu se efectueaza in stationare – necesita conditii speciale. securitate) Proprietatile dispozitivelor sterilizate nu se modifica Materialul este sigilat (ermetic) Termen de pastrare = 5 ani ASEPSIA .

METODE CHIMICE DE STERILIZARE STERILIZAREA GAZOASA In camere ermetice Agenti: vapori de formalina (la fundul camerei se pun tablete de formaldehida) oxid de etilen Timp de sterilizare = 6-48 h (~ componentele amestecului gazos si t°C) Influienta minimala asupra calitatii instrumentariului sterilizat Indicatii: sterilizarea instrumentariului scump. opticii ASEPSIA .

Peroxid de hidrogen 6% (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 2-3 h) (durata sterilizarii = 6 h) + sol.Solutia tripla 2 . optica 1 . alcoolica de Clorhexidina + Pervomur ASEPSIA .Alcool etilic 96°C 3 .METODE CHIMICE DE STERILIZARE STERILIZAREA CU SOLUTII CHIMICE (ANTISEPTICE) + gazoasa + prin iradiere = METODE RECI DE STERILIZARE (STERILIZARE RECE) Indicatii: Sterilizarea instrumentelor taietoare.

Spalarea 3.Toate procedurele se efectueaza in manusi . Dezinfectarea 2.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE 2 etape: • Prelucrarea (pregatirea) • Sterilizarea (propriu-zis) PRELUCRAREA (PREGATIREA) PRESTERILIZATORIE A INSTRUMENTELOR 1.Instrumentele dupa operatii purulente. la bolnavi ce au suportat hepatita in ultimii 5 ani si cei cu HIV – se prelucreaza aparte DEZINFECTAREA Dupa utilizarea instrumentul – in vas cu dezinfectant (scufundare completa) Cloramina 3% (expozitie: 40 – 60 min) H2O2 6% (expozitie: 90 min) Ulterior: spalarea sub apa curgatoare ASEPSIA . Uscarea .

alcalina ce contine detergent. iar ulterior – sub apa curgatoare USCAREA .Naturala .In pupinela (80°C – 30 min) Apoi instrumentele sunt gata de sterilizare ASEPSIA .STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE SPALAREA Scufundarea in sol. peroxid de hidrogen si apa t°C solutiei: 50-60°C Expozitia: 20 min Apoi spalarea cu periuta in aceeasi solutie.

antiseptice in pupinela – sterilizare buna. de o singura folosinta – prin iradiere 2. DIN CAUCIUC SI PLASTIC De baza: autoclavarea Uneori: fierbere (15 min) Cele de o singura folosinta: prin iradiere Prelucrarea manusilor in conditii de urgenta: dupa imbracare – se prelucreaza cu un tampon imbibat cu alcool etilic 96°C (5 min) 3. antiseptice (clorhexidina. dar exista riscul diminuarii calitatii Cele mai bune: sterilizarea gazoasa si prin iradiere netaietoare – in pupinela sau autoclav Uneori: fierbere instrumentele simple.sterilizare rece. METALICE taietoare . cidex.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE STERILIZAREA (PROPRIU-ZISA) Grupe de instrumente: 1. in sol. OPTICE De baza: gazoasa Sterilizarea rece cu sol. alcool etilic) ASEPSIA .

) SPECIALA (in casoleta se plaseaza totul necesar pentru o anumita procedura.) Exista material / albituri de o singura folosinta – sterilizat prin iradiere ASEPSIA . mese etc.) TIPICA (intr-o casoleta se pune doar un anumit tip de albituri – doar halate. operatie etc. doar mese etc. mesele se pun cite 10 Materialul de pansament nu se reutilizeaza (este ars) Sterilizare: autoclavare Initial materialul este plasat in casolete (3 variante de aranjare): UNIVERSALA (in diverse sectoare se plaseaza anumite materiale – globule.STERILIZAREA ALBITURILOR CHIRURGICALE Globulele se pun cite 50-100 intr-o mesa Salfetele.

clorhexidina. eurosept Tabacirea (Tanarea) – actualmente nu este necesara in mod separat caci multe antiseptice poseda acest efect sau formeaza pelicule In situatii critice sau in unele manipulatii mici – e permisa imbracarea manusilor fara prelucrarea miinilor ASEPSIA . Furbringer. cerigel. degmin / degmicid. cost redus (utilizare in volume mari) Metode clasice – Alfeld.PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI Etape: Mecanica – spalarea cu perie Chimica (degresarea) – spalarea cu sapun sau solutii lichide (sapun lichid) Nu se vor atinge cu pielea spalata alte sectoare (mai murdare) Prelucrarea cu antiseptice Cerinte: efect antiseptic exprimat. inofensive pentru piele. Spasocucotki-Kocerghin (nu se utilizeaza) Metode contemporane – pervomur.

PRELUCRAREA MIINILOR CHIRURGULUI Prelucrarea cu PERVOMUR (acid formic + peroxid de hidrogen + apa) – sol. dar este posibila: dermatita Prelucrarea cu CLORHEXIDINA sol. cite 2-3 min. timp de 5-7 min. apoi se usuca cu salfete sterile Neajuns: este indelungata Prelucrarea cu CERIGEL Detergent. a cite 2-3 min. 2. alcoolica 0. cu sol. din flacoane speciale cu „robinet‟ ASEPSIA .4% ex temporo Miinile se spala intr-un vas (1min) apoi se sterg cu o salfeta sterila Este rapida. formeaza pelicula Timp de 2-3 min se aplica intens pe miini Prelucrarea cu EUROSEPT Prelucrarea de 2 ori.5 % Miinile se prelucreaza de 2 ori. cu un tampon imbibat cu solutie Neajuns relativ: este indelungata Prelucrarea cu DEGMIN / DEGMICID Detergenti Se prelucreaza in vase.

chimice (antiseptice) pe masa de operatie (componenti organici ce contin Iod. (2) inainte de incizie. pervomur. (3) periodic pe parcursul operatiei. alcool 70%. (4) inainte de aplicarea suturilor pe piele si (5) dupa aceasta ASEPSIA .PRELUCRAREA CIMPULUI OPERATOR Prelucrarea sanitaro-igienica in ajun (baie / dus. clorhexidina) Principii: • Prelucrare larga • Consecutivitate “de la centru spre periferie” • Prelucrarea multipla pe parcursul operatiei • Sectoarele “murdare” se prelucreaza in ultimul rind Metoda Grossich-Filoncicov = prelucrarea se efectuiaza: (1) inainte de delimitarea cimpului cu albituri sterile. schimbarea lengeriei de corp si de pat) Epilarea cimpului operator Prelucrarea cu sol.

PREGATIREA CATRE OPERATIE Consecutivitatea actiunilor chirurgului: • Schimbarea in costum chirurgical. incaltaminte / bahili. masca • Prelucrarea miinilor • Imbracarea halatului steril • Legarea halatului • Prelucrarea cimpului operator • Delimitarea cimpului operator • Fixarea albiturilor chirurgicale sterile • Imbracarea manusilor* • Prelucrarea (a 2-a) cimpului operator • Incizia (inceputul operatiei) ASEPSIA . se imbraca boneta.

de spalat) ASEPSIA .CONTROLUL PRE-STERILIZATOR Se utilizeaza substante cu care se pot depista urme (pete) de singe sau detergenti pe instrumentele chirurgicale Proba cu benzidina – p/u depistarea singelui ocult Proba fenol-ftaleinica – p/u identificarea urmelor de detergenti (sol.

CONTROLUL STERILITATII Metode: .DIRECTE (examen bacteriologic) Este cel mai exact.INDIRECTE Se utilizeaza (in fond) pentru metodele termice de sterilizare Permit stabilirea daca a fost atinsa o anumita temperatura (si nu da raspuns daca este prezenta sau absenta mic/o) Avantaje: este rapida. insa de lunga durata (3-5 zile) Serveste pentru identificarea defectelor aparatajului de sterilizare sau a erorilor metodologice ale personalului medical Se efectuiaza o data la 7-10 zile De 2 ori pe an acest examen este efectuat de catre personalul de la medicina preventiva . poate fi utilizata in timpul fiecarei sterilizari Principii: .topirea substantei t° topire: Acidul benzoic = 120°C Rezorcina = 119°C Antipirina = 110°C Acidul ascorbic ≈ 190°C Acidul succinic ≈ 190°C Tioureea ≈ 180°C ASEPSIA .schimbarea culorii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful