P. 1
Sc Dafora Sa

Sc Dafora Sa

|Views: 201|Likes:
Published by Manole Cristina

More info:

Published by: Manole Cristina on Apr 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

ANALIZĂ FINANCIARĂ LA S.C. DAFORA S.A.

2013

Capitolul 1. Prezentarea generală a SC DAFORA SA
A. Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a societăţii

Denumirea Sediul

S.C. DAFORA S.A ROMÂNIA, municipiul Mediaș, str. Str. Regele Ferdinand I nr.15, jud. Sibiu.

Forma de proprietate Cod unic de înregistrare la Oficiul Registrul Comerțului Număr de ordine în Registrul Comerțului Durata Capital social subscris și vărsat Pagina internet Telefon Fax Domeniul de activitate

34 – Societăți comerciale pe acțiuni 7203436

J32/8/1995

nelimitată 100.232.329,40 lei

www.dafora.ro 0269-844507 0269-841726 Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale

Cod CAEN

0910

Capitalul social subscris şi vărsat este de 100.232.329,40 lei, împărţit în 1.002.323.294 acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei/acţiune. Acțiunile societății se tranzacționează la Bursa de Valori București la Categoria II, începând cu data de 28.02.2008, anterior fiind tranzacționată pe piața Rasdaq, începând cu 06.12.1996. Simbolul societății la Bursa de Valori București este DAFR. Acțiunile S.C. Dafora S.A. sunt nominative dematerializate, a căror evidență este ținută de Depozitarul Central S.A. București. Structura acţionariatului la data de 12.04.2012 (dețineri peste 5%) era următoarea:

2

Acționar
    

Procent 49.67% 13.32% 7.63% 15.53% 13.85%

Gheorghe Calburean Foraj Sonde SA Craiova Dafora Group SA Persoane juridice Persoane fizice

Persoane fizice 14% Persoane juridice 15% Dafora Group SA 8% Foraj Sonde SA Craiova 13% Gheorghe Calburean 50%

Grafic nr. 1 Structura acționariatului la SC DAFORA SA

B. Scurt istoric al societăţii Societatea comercială DAFORA S.A a luat ființă în baza HG Nr. 690/1994 prin reorganizarea Regiei Autonome Romgaz Mediaș. Societate, care există efectiv din anul 1902 a fost, până în 1989, o filială a Companiei Naționale de Gaz. Începând din 1989, a devenit societate cu răspundere limitată, derulând activităţi de foraj pe piaţa românească şi din străinătate. După un process de privatizare început în anul 1995, Dafora a devenit societate comercială pe acțiuni, unicul acționar fiind Fondul Proprietății de Stat, iar în 1998 a devenit o companie privată. Compania este membră a I.A.D.C. (International Association of Drilling Contractor), a A.C.F.R (Asociația Contractorilor de Foraj din România) și de asemenea a Asociației Camerei de Comerț și Industrie Româno - Irakiană (CCIRI). De atunci, activitatea de foraj s-a aflat într-o continuă dezvoltare și compania a efectuat lucrări atât în România cât și în străinătate devenind astfel liderul pieței de foraj din România prin lucrările derulate pentru contractorii străini. S.C Dafora S.A face parte din grupul DAFORA, unul dintre cele mai dinamice grupuri care activează cu preponderență în sectorul de petrol și gaze, al construcțiilor dar și al abatorizării, prelucrării și conservării cărnii, din cadrul grupului DAFORA mai făcând parte următoarele companii: S.C. Dafora Ukraina S.R.L., S.C. Condmag S.A., S.C. Flowtex Technology S.A., S.C. Timgaz S.A., S.C. Servicii si Operatiuni Speciale la Sonde S.A. , S.C. Macelariile Medias S.R.L și S.C. Salconserv S.A.

3

C. Obiect de activitate – principalele produse şi activităţi Conform codului CAEN obiectul de activitate al societății îl constituie prestarea de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale. Activitatea de bază a S.C Dafora S.A constă în executarea lucrărilor de foraj atât pe piaţa românească, cât şi în străinătate. De-a lungul timpului, activitatea societăţii s-a diversificat, Dafora S.A. având în momentul de faţă 2 divizii, şi anume:   Divizia Foraj; Divizia Construcţii.

Conform certificărilor obţinute, activitatea se desfăşoară respectând standardele ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001 și MRS 10000, Certificatul de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale fiind obţinut la începutul lunii septembrie 2007. 1. Divizia FORAJ: Dafora execută servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale și ape geotermale, lucrări de probe producție și workover, cât și servicii de mentenanță și transport pentru echipamentele de foraj, fiind lider pe piața de foraj din România. Din punct de vedere al activității de foraj, societatea dispune de un număr de 17 instalații, de la o instalație mobilă compactă pentru reparații sonde și până la instalații de foraj capabile să execute sonde cu adâncimi de până la 8,500 m. Printre activitățile realizate în cadrul acestei divizii se numără:  Prepararea noroiului la locaţia sondei potrivit formulelor cerute în proiect sau potrivit formulelor realizate;  Soluţii tehnice de tratare a diferitelor tipuri de fluid, potrivit evenimentelor care apar pe parcursul procesului de foraj;  Asistenţă tehnică de preparare/tratare a fluidului pe locaţie, precum şi analiza acestuia;  Modificarea formulei fluidului de foraj în funcţie de straturile prin care trece acesta;  Controlul şi asigurarea funcţionării corecte a sistemului de curatare şi circulare a fluidului de foraj la sondă;  Controlul repectării programului de foraj geologo-tehnic şi propunerea modificării acestuia în funcţie de condiţiile solului;  Permanenta instruire a personalului responsabil cu fluidul de foraj. Pe lângă activitatea principală, forajul sondelor pentru petrol, gaze naturale și ape geotermale, societatea execută o gamă largă de alte servicii conexe.

4

prelucrări și confecții metalice. pavate și asfaltate. drumuri împietruite. echipamente pentru curățirea fluidului de foraj. drumuri și platforme betonate. reparații ale echipamentelor electrice și electronice precum și a sculelor de foraj. 2. Sunt oferite servicii de reparații și întreținere preventivă pentru instalațiile de foraj și reparații sonde. încărcătoare frontale.    industriale. structuri de rezistenţă. autogreder. Compania deține o dotare foarte bună în ceea ce privește realizarea lucrărilor de infrastructură (buldozere.C Dafora S. şarpante şi terase în construcţii. cilindri compactori. Divizia CONSTRUCŢII: Compania are o bună experiență în ceea ce privește realizarea contrucțiilor civile. inclusiv montajul / repararea / inspecția și întreținerea acestora. instalarea și verificarea capetelor de coloană și a capetelor de erupție. finisaje şi decoraţiuni interioare. buldoexcavatoare. Instalații și echipamente electrice. precum și cea mai performantă stație de betoane din zonă. aeroportuare. motoare electrice și SCR-uri. transmisii mecanice. lucrări. S-au accesat de asemenea și proiecte de instalare stații de epurare care sunt încă în derulare. încalzire. lucrări de confecţii metalice. lucrări de învelitori. În cadrul diviziei de construcții. executată conform normelor API. Dafora a dezvoltat pe plan intern echipe de specialiști pentru executarea de servicii de c) Servicii de întreținere întreținere pentru diverse echipamente utilizate în industria de petrol și gaze. lucrări de instalaţii. Servicii de urmărire și închideri de sonde. Echipamente Top Drive și unități hidraulice / pneumatice de acționare. verificări și reparații pentru generatoare. echipamente de suprafață și din garnitură de foraj. S. b) Alte servicii la sondă   Probe de producție.A execută lucrări terasiere. etc). motoare diesel și compresoare aer. funcționează o fabrică de confecții metalice și tâmplărie PVC. instalații de prevenire a erupțiilor.a) Servicii de reparații sonde Serviciile de reparații / curățire sonde sunt executate cu o instalație mobilă modernă tip TWE A4. Scule de foraj. pompe de noroi. Dafora execută construcţii de clădiri şi lucrări de genul: lucrări de consolidări structuri. infrastructură și agrozootehnice precum și instalațiile aferente acestora. excavatoare. canalizare. etc. d) Servicii de întretinere și reparație pentru:  Trolii de foraj. pentru echipamentele aferente. structuri metalice. pompe centrifuge. 5 .

A se numără:  Hotelul BinderBubi Sighișoara  Aeroport Internațional Sibiu  Sediu Romgaz Mediaș  Mureș Mall  Hotel BinderBubi Mediaș  Stadion Mediaș  Han Greweln Mediaș  Sediu Flowtex Technology Mediaș D.1 Principalii beneficiari ai SC DAFORA SA Printre lucrările de referință realizate de S.N. ateliere. La sfârșitul anului 2011. moteluri.  AURELIAN OIL&GAS  EURODRILL LIMITED  FOREST OIL INTERNATIONAL  HERITAGE OIL&GAS LIMITED  NDOVU RESOURCES Ltd       PETROM  OMV RAMCO REGAL PETROLEUM S. etc.C DAFORA S. obiective administrative. cât şi în străinătate. depozite.  TULLOW OIL WHITE NILE Ltd WINTERSHALL AG Tabelul nr. turn de control.N. hale industriale. stație de sprinklere. ROMGAZ S.) Printre lucrările realizate se numără diverse construcţii civile şi industriale: blocuri de apartamente. restaurante.L. compania avea 70% din piața de foraj din România.R. DAFORA S. drumuri şi platforme betonate. Piaţa şi concurenţa Piaţa de desfacere a entităţii În decembrie 2007.A.Dafora este agrementată de către Autoritatea Aeronautică Română să execute lucrări de construcții în incinta aeroporturilor și zonele aferente acestora. sociale.  AMGAZ SA  AMROMCO ENERGY S. clădire de pompieri. ajungând în anii următori lider pe piaţa românească de foraj. aceasta efectuând activităţi de foraj atât în România.A avea 644 de angajaţi. terasamente şi altele. 6 . culturale şi sportive. Ca lucrări de referință sunt lucrările de construcții civile de la Aeroportul Internațional Sibiu (terminal pasageri. rezervor de apă de incendiu. locuinţe.G. hoteluri.

· s-au mai efectuat lucrări de foraj în Ucraina şi Bulgaria. în zona Moldovei. şi TULLOW OIL şi mai apoi în Sudan pentru WHITE NILE Ltd. FALCON OIL. REGAL PETROLEUM ROMANIA. TULLOW OIL. · în sudul ţării compania a lucrat pentru operatorul american AMROMCO şi pentru STERLING RESOURCES Ltd. FALCON OIL. FOREST OIL. Dafora a executat lucrări de foraj pentru RAMCO. se desfăşoară lucrări de foraj în Germania. Ca o concluzie putem spune că clienţii principali Dafora sunt SNGN Romgaz și Amromco Energy. · în prezent. în România compania a forat pe structuri geologice diferite. Mud Logging și cimentare în Uganda și Tanzania pentru companiile HERITAGE OIL&GAS Ltd. REGAL PETROLEUM. au început să investească în domeniul petrolului și gazelor naturale din România și operatori străini care au ales compania Dafora să le ducă la bun sfârșit proiectele. fiind o bună carte de vizită pentru Dafora şi în viitoarele relaţii cu alţi operatori străini.  În străinătate: · începând cu anul 2002. Pe lângă operatorul român SNGN Romgaz. Ȋn zona Parisului s-au executat lucrări de reparaţie și curăţire de 7 . în zona Transilvania Dafora a colaborat cu firma Wintershall pentru explorarea unor zăcăminte de gaze naturale iar în sudul ţării emitentul a lucrat pentru operatorul american Amromco. Astfel că. Dafora a executat lucrări de foraj pentru RAMCO. · în zona Moldovei. TULLOW OIL.C Dafora S.A Mediaş dispune de o gamă largă de clienţi din domenii diferite de activitate tocmai datorită diversităţii activităţilor desfășurate. · în zona Parisului s-au executat lucrări de reparaţie şi curăţire de sonde de apă geotermală. Sterling Resources. Începând cu anul 2002 Dafora a realizat servicii de foraj. · în zona Transilvania a colaborat cu firma WINTERSHALL pentru explorarea unor zăcăminte de gaze naturale. Clienți și furnizori S. Dafora a realizat servicii de foraj. şi respectiv AMINEX PLC. Mud Logging şi cimen tare în Uganda şi Tanzania pentru companiile HERITAGE OIL&GAS Ltd. De asemenea compania și-a extins activitatea și în afara graniţelor ţării. și TULLOW OIL și mai apoi în Sudan pentru WHITE NILE Ltd. în anumite proiecte fiind necesară folosirea unor instalaţii de capacitate mai mare de ridicare (400 tone). FOREST OIL.. și respectiv AMINEX PLC. Toate aceste contracte au decurs în cele mai bune condiţii. ceea ce a presupus programe diferite de construcţie a sondelor şi utilizarea mai multor tipuri de instalaţii de foraj.

sonde de apă geotermală ce au continuat și în anul 2008. S-au desfășurat de asemenea lucrări de foraj în Bulgaria pentru EURODRILL Ltd., iar în Ucraina s-a mobilizat o instalaţie de foraj. Principalul furnizor este Dafora Ambient, la care se pot adăuga diferite societăţi din Constanţa, București, Mediaș, Ploiești sau Tg. Cărbunești.

Poziţia pe piaţă a entităţii În ceea ce priveşte partea de foraj, experienţa şi calitatea lucrărilor executate de societatea Dafora a adus recunoştiinţa clienţilor interni cât şi internaţionali, Dafora fiind lider pe piaţa de foraj din România. Dafora a realizat lucrări pentru mai mult de 90% din beneficiarii străini care au avut lucrări pe teritoriul României. Datorită conjuncturii actuale pe piaţa externă există o cerere foarte mare de operatori de foraj. Dafora a penetrat deja această piaţă, este un nume în domeniu şi tinde să cucereasca noi cote de piaţă de la concurenţii straini. Cota de piaţă pe segmentul foraj a ajuns la 30% în 2010.

Tabel nr. 2 Evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi externă S.C Dafora S.A prezintă potenţial de dezvoltare în perioada următoare, în special datorită extinderii activităţilor de foraj şi deschiderii pe care o manifestă grupul OMV pentru colaborarea cu noi prestatori de servicii de calitate. Pentru următorii 2-3 ani, oficialii Dafora mizează pe creşterea ponderii lucrărilor de foraj executate pe pieţele externe până la 30-35% din totalul veniturilor. Concurenţa entităţii Principalii concurenţi ai companiei pe piaţa internă sunt Foraj Sonde Craiova (FOSB), Foraj Sonde Mureş (FOSP) şi Rompetrol Well Services (PTR). E. Accesul la căile de transport Sediul societăţii Dafora este situat în centrul localităţii Mediaş, pe strada Regele Ferdinand I, nr. 15. Pentru societate este benefic accesul la drumurile naţionale şi europene, aflându-se la 41 de km de drumul E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Târgu-Mureş - Sighişoara Braşov - Bucureşti – Constanţa şi DN15 - Târgu-Mureş - Reghin - Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ - Buhuşi - Bacău.
8

De asemenea, societatea se află la doar 1,6 km de gară, putând utiliza uşor transportul pe calea ferată.

F. Aspecte juridice reprezentative Dreptul mediului Politica societății Dafora este aceea de a realiza toate lucrările în condițiile cele mai sigure conform practicilor industriale și ținând seama de regulile de protecție a mediului. S.C Dafora S.A are în acest scop misiunea clară de a nu afecta mediul înconjurător. Compania își realizează obiectivele acordând o atenție deosebită aspectelor fizice și sociale ale activităților desfășurate conform standardului ISO 14001. Lucrările sunt executate conform Sistemului de Management al Calității, care are la bază standardele ISO 9001, prin aplicarea metodelor și procedurilor specifice. Astfel, în ultimii trei ani, activitatea întreprinsă de societate nu a înregistrat accidente privind încălcarea politicii de protecție a mediului. Dreptul de respectare al normelor de siguranță și sănătate S.C Dafora S.A a reușit în ultimii ani să își îndeplinească obiectivul de a nu înregistra niciun accident de muncă. Prin urmare, la începutul lunii Septembrie 2007 societatea a obținut Certificatul Sistemului de Sănătate și Securitate Ocupațională în conformitate cu specificația OHSAS 18001:2004. Datorita riscurilor apărute la locurile de munca, Dafora asigură gratuit tuturor angajaților echipament de lucru și de protecție cât și transport la locurile de muncă.

9

Capitolul 2. Analiza poziției financiare
Analiza poziţiei financiare vizează analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza echilibrului poziţiei financiare, conform metodologiei existente.

2.1. Analiza de ansamblu a poziției financiare
Analiza de ansamblu a poziţiei financiare scoate în evidență aspecte privind evoluţia şi structura elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii, mergând mai departe spre o detaliere amănunțită a elementelor poziției financiare.
2.1.1. Analiza evoluției poziţiei financiare

Analiza evoluţiei poziţiei financiare se determină prin intermediul indicilor cu bază în lanţ, calculaţi pentru elementele de active, datorii şi capitaluri proprii, aşa cum se prezintă în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. A. Analiza evoluţiei activelor Pe componentele principale de active, pe perioada 2004-2011, evoluţia se prezintă astfel: Graficul nr.1. Evoluţia activelor la S.C DAFORA S.A.

Evoluția activelor
600.000.000 500.000.000 400.000.000 300.000.000 200.000.000 100.000.000 0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

TOTAL ACTIV BILANȚIER

10

Evoluția cheltuielilor în avans
810.000

710.000

610.000

510.000

410.000

310.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

210.000

110.000

10.000

TOTAL CHELTUIELI ÎN AVANS

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Se poate constata din graficul de mai sus că pe perioada de analiză 2004-2011, totalul activelor are o evoluţie fluctuantă, înregistrând cea mai mare valoare în anul 2004, în sumă de 607.031.472 RON, şi cea mai mică valoare în anul următor, când volumul activelor scade cu aproximativ 84% faţă de anul 2004. În perioada următoare are loc o creştere a activelor până în anul 2009, după care volumul acestora înregistrează din nou scăderi, însă nesemnificative, cu cu aproximativ 6% şi respectiv 3% faţă de anii precedenţi. Situaţia reflectă faptul că activitatea societăţii a fost cea mai dezvoltată şi mai înfloritoare în anul 2004, după care în anul următor a avut loc o diminuare considerabilă a acesteia. Volumul mare al totalului activelor în anul 2004 se datorează volumului mare al activelor imobilizate, în mod special (393.591.578 RON), dar şi volumului mare al activelor circulante (210.399.989 RON) şi al cheltuielilor în avans (3.039.905 RON). În anul următor, volumul tuturor acestor elemente componente ale activelor totale ale societăţii au scăzut drastic (activele imobilizate au scăzut cu aproximativ 80%, activele circulante cu aproximativ 90%, iar cheltuielile în avans cu aproximativ 99%), ceea ce a determinat scăderea atât de mare a activelor totale în anul 2005.

A.1. Analiza evoluției activelor imobilizate pe categoriile principale de imobilizări, pe perioada 2004-2011, se prezintă în mod grafic astfel:

11

000 501.000 208. 2.000 58. iar apoi cu aproximativ 1% în 2011 faţă de 2010.000 108.000 158.000.000. Dafora S.000 451.000. 12 . iar apoi cu aproximativ 46% în 2008 faţă de anul 2007. 651. 358.000 251.Graficul nr.000 258. apoi cu aproximativ 82% în 2007 faţă de 2006.000. imobilizărilor corporale (cu aproximativ 80%) şi imobilizărilor financiare (cu aproximativ 85%). dar în mod special imobilizărilor corporale.000 8.000 551.000 IMOBILIZĂRI NECORPORALE 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficelor de mai sus se remarcă un trend asemănător al activelor imobilizate cu cel al activelor totale ale societăţii. după care urmează scăderi uşoare.000 301.A.000 1.000 401. Valoarea activelor imobilizate în perioada 2004-2011 Evoluția activelor imobilizate la S. cu aproximativ 3% în anul 2009 faţă de anul 2008.C.000. Scăderea dramatică a valorii activelor imobilizate în anul 2005 faţă de anul 2004 se datorează scăderii valorilor tuturor elementelor componente ale acestei categorii de active.000. după care se înregistrează creşteri până în anul 2008.000.000 201. Dafora S. apoi cu 7% în 2010 faţă de 2009.000 IMOBILIZĂRI CORPORALE IMOBILIZĂRI FINANCIARE TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Evoluția activelor imobilizate necorporale la S.000 601.000 351.000 51.000 151. şi anume imobilizărilor necorporale (cu aproximativ 95%). care deţin ponderea majoritară în totalul imobilizărilor. cu aproximativ 67% în 2006 faţă de anul 2005.000 308.A. şi anume o scădere majoră cu aproximativ 80% în anul 2005 faţă de anul 2004.000 101.000.C.

imobilizările necorporale înregistrează din nou scăderi.145 RON. după care în anii 2007 şi 2008 aceste active înregistrează creşteri faţă de anii precedenţi. cu aproximativ 91% şi respectiv 51%.000 200.Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări necorporale.886 RON.000 400. ca urmare a amortizării din cursul anului. cu aproximativ 15% în 2009 faţă de 2008.000 300.1. constând în creşterea amortizării imobilizărilor corporale din timpul anului. Evoluția activelor necorporale IMOBILIZĂRI NECORPORALE 800. iar în final cu aproximativ 60% în 2011 faţă de anul 2010. însă cu doar 15%. apoi cu 30% în 2010 faţă de 2009. În ultimii ani de analiză. înregistrând cea mai mare valoare în anul 2004 cu suma de 683. Analiza evoluției imobilizărilor necorporale Imobilizările necorporale ale societăţii sunt reprezentate de următorul post bilanţier: „Concesiuni.000 600. licenţe.000 100. mărci.1. 13 . ajungând la valoarea de 34. în 2 010 se mai înregistrează o creştere a cheltuielilor de constituire cu suma de 49.000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 IMOBILIZĂRI NECORPORALE Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Activele imobilizate necorporale au o evoluţie fluctuantă. De asemenea. Graficul nr. valoarea activelor imobilizate necorporale ajungând la suma de 20.000 500. drepturi şi alte valori similare şi alte imobilizări necorporale”. 3. brevete.408 RON.000 700.493 RON. imobilizări corporale şi imobilizări financiare. după care în anul următor scad cu 95%. Din datele informative se observă că an de an s-au constituit amortizări reflectate la acest post bilanţier. În anul 2006 are loc de asemenea o scădere faţă de anul precedent. A.

aceste elemente având ponderea cea mai însemnată în totalul imobilizărilor corporale. În 2010.1. asemenea activelor imobilizate. utilaje şi mobilier cu 90% faţă de anul precedent. O caracteristică generală a imobilizărilor corporale este faptul că valoarea lor se recuperează treptat pe toată durata lor de viaţă prin amortizare. În anul 2005. numărul imobilizărilor corporale amortizate integral este de 827 (21. Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacităţile productive ale entităţii care participă. Din nota 1 „Active imobilizate” se remarcă faptul că în anul 2009 în patrimoniul societăţii se aflau 372 de imobilizări corporale amortizate integral (reprezentând 10. Se mai observă astfel că numărul imobilizărilor corporale a crescut de la 3550 în 2009 la 3903 în 2010.19% din total). cu aproximativ 77% şi respectiv 70% faţă de anul precedent.A. Analiza evoluției imobilizărilor corporale Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de “Terenuri și constructii”. majoritatea ca urmare a achiziţiilor în vederea retehnologizării. aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării respectivelor capacităţi în producţie. acestea înregistrează o scădere cu aproximativ 80% faţă de anul precedent. De asemenea. şi a avansurilor 14 .81%).2. din punct de vedere intensiv. ca factor de producţie esenţial. a scăzut şi valoarea altor instalaţii. analiza evoluţiei imobilizărilor corporale necesită două abordări esenţiale: din punct de vedere extensiv. subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (Analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN şi indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ). “Alte instalaţii.52%). influenţă datorată în principal scăderii valorii instalaţiilor tehnice şi maşinilor şi de asemenea a scăderii valorii terenurilor şi construcţiilor. utilaje şi mobilier” şi “Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie”. a) Analiza utilizării extensive a imobilizărilor corporale (analiza ritmului de modificare al imobilizărilor corporale): Imobilizările corporale au o tendinţă oscilantă. aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a capacităţilor productive. Categoria “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” este reprezentată majoritar de avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective. iar al celor neamortizate integral 3076 (78. de la un an la altul (Analiza indicelui imobilizărilor corporale IIC ).48% din total) şi 3178 imobilizări corporale neamortizate integral (89. la crearea de valoare. “Instalaţii tehnice şi alte maşini”.

74% 15 . utilaje şi mobilier atât ca urmare a înregistrării amortizării. Avansurile şi alte imobilizări corporale în curs au o evoluţie ascendentă (cresc cu 13. Nota explicativă nr. Valoarea justă a fost determinată în urma corectării cu ajustările de valoare. utilaje şi mobilier (cu 16. imobilizările corporale scad cu doar 0. influenţa cea mai importantă fiind datorată scăderii avansurilor şi altor imobilizări corporale cu 77. privind situaţia activelor imobilizate şi a amortizării acestora. în ciuda faptului că unele elemente componente înregistrează creşteri în această perioadă. apoi cu aproximativ 11% în 2007 faţă de 2006. apoi în anul 2007 faţă de anul precedent s-au dublat. O detaliere a acestei scăderi se urmăreşte în Nota 1.4% . cât şi prin casare-dezmembrare a unor instalaţii tehnice.332. utilaje şi mobilier” şi „Avansuri şi imobilizări corporale în curs” au înregistrat scăderi masive faţă de 2009 de 17.65%.65%).7% ca urmare a scăderii mai semnificative a valorii instalaţiilor tehnice şi maşinilor ( cu 10. Instalaţiile tehnice şi maşinile au un trend descendent ca urmare a înregistrării amortizării. creşteri de aproximativ 14% în 2006 faţă de 2005. Ponderea cea mai semnificativă în totalul imobilizărilor corporale o deţin instalaţiile tehnice şi maşinile (în jur de 50%) care imprimă astfel trendul descrescător în 2009. Valoarea instalaţiilor tehnice şi a maşinilor a crescut semnificativ cu 30. şi doar în anul 2008 au înregistrat creşteri.33%) şi a altor instalaţii. Aceste creşteri s-au datorat de asemenea creşterii valorilor instalaţiilor tehnice şi maşinilor (cu aproximativ 31% în 2006 faţă de 2005. datorită achiziţionării de noi utilaje şi maşini mult mai performante în valoare de 69. iar în 2008 cu aproape 42% faţă de anul precedent). realizate în urma constatării unor diferenţe semnificative între preţurile de înregistrare a acestora în contabilitate şi preţurile de piaţă. ca urmare a achitării avansurilor în anul anterior. apoi de aproximativ 92% în 2007 faţă de 2006. scăderi ce au contribuit la scăderea valorii imobilizărilor corporale în ansamblu. În anul 2010 față de anul 2009 totalul imobilizărilor corporale scade cu 10. celelalte două posturi bilanţiere înregistrând scăderi în anii 2006 şi 2007. imobilizările corporale în ansamblu au o tendinţă descrescăt oare de la un an la altul.1. Valoarea poziţiilor bilanţiere „Alte instalaţii. coroborată cu explicaţiile din datele informative.65%). În perioada următoare s-au înregistrat creşteri substanţiale ale imobilizărilor corporale în ansamblu până în anul 2008.16%) şi respectiv a avansurilor şi imobilizărilor în curs (cu 13. ca urmare a dorinţei firmei de retehnologizare şi modernizare continuă a utilajelor şi echipamentelor. iar în 2008 faţă de 2007 s-a înregistrat o creştere de aproximativ 70%.841 lei. În anul 2009 față de anul 2008. ne dau o imagine mai detaliată a acestei scăderi.49%) care nu reuşeşte să compenseze creşterea generată de valoarea terenurilor şi construcţiilor (cu 5. Valoarea terenurilor şi a construcţiilor a crescut ca urmare a reevaluării. iar în anul 2008 au crescut cu aproximativ 53% faţă de anul 2007) şi terenurilor şi construcţiilor (cu aproximativ 5% în 2006 faţă de 2005.şi a imobilizărilor corporale în curs de execuţie cu aproximativ 93% faţă de anul 2004.41%. Se înregistrează scădere şi la alte instalaţii. În ultimii ani de analiză.

cu aproximativ 22% faţă de 2010. excepţie fiind anul 2005. cât şi a indicatorilor cifrei de afaceri nete.00% 0. care se explică atât prin înregistrarea amortizărilor (după cum reiese din formularul 30) cât şi prin vânzare către terţi. utilaje şi mobilier.respectiv 77.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Imobilizări corporale Cifra de afaceri netă Graficul nr.41%. Analiza comparativă a imobilizărilor corporale și a cifrei de afaceri Din graficul de mai sus se observă o tendinţă oscilantă. a scăderii valorii altor instalaţii.698 lei la 1.7553.00% 50.1% faţă de anul precedent. scădere datorată scăderii valorii instalaţiilor tehnice şi maşinilor cu aproximativ 7% faţă de anul precedent. Interesantă este evoluţia avansurilor şi a imobilizărilor în curs care scad de la 77.690. Singurul post care a înregistrat o creştere este reprezentat de terenuri şi construcţii. cu aproximativ 74% faţă de anul 2010. În ultimul an de analiză are loc o scădere a imobilizărilor corporale în ansamblu cu 8. b) Analiza utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a ICAN şi IIC ) se prezintă astfel: 200. şi a scăderii valorii avansurilor şi imobilizărilor în curs de execuţie.00% 150. însă nu au avut o influenţă semnificativă asupra ansamblului imobilizărilor corporale din cauza ponderii mai mici pe care au deţinut-o în totalul acestora (aproximativ 28%). atât a indicatorilor imobilizărilor corporale. se observă faptul că doar în anii 2007 şi 2010 indicii cifrei de afaceri nete depăşesc indicii imobilizărilor corporale. crescătoare în primii ani de analiză. tot din grafic.00% 175. ceea ce înseamnă că doar în aceşti doi ani ritmul de creştere al efectelor sub forma cifrei de afaceri 16 . care au crescut cu aproximativ 12% faţă de anul 2010.511 în 2010 ca urmare a achitării avansurilor în anul precedent şi a inexistenţei unor imobilizări corporale în curs.00% 125. De asemenea. În concluzie se poate spune că evoluţia imobilizărilor corporale este una oscilantă.00% 100. ceea ce ne arată că entitatea este interesată în primii ani de analiză de înnoirea echipamentelor şi utilajelor sale. după care în ultimii trei ani de analiză este uşor descendentă de la un an la altul.4.00% 75.00% 25.

a imobilizărilor corporale.000 RON (40%). Condmag S. – 70. ducând la o scădere a eficienţei investiţiilor. Această creştere a eficienţei utilizării investiţiilor reprezintă un aspect favorabil pentru entitate. doar în anul 2006 reuşind să fie acoperit aproape în întregime de efectele investiţiilor realizate de societate. Din notele explicative aflăm că în anul 2009.1.S. ceea ce înseamnă că ritmul de creştere al eforturilor investiţionale depăşesc ritmul de creştere al efectelor sub forma cifrei de afaceri. În restul perioadei de analiză. Condmag S.469.depăşeşte ritmul de creştere al eforturilor investiţionale. Servicii şi operaţiuni Speciale Sonde S. În anul 2006. reflectat prin capacităţile sale productive.R. În anul 2010 societatea deţinea titluri sub formă de interese de participare în următoarele entităţi: . 2009 şi 2011. A. în valoare de 70. deţinea şi o garanţie pentru serviciile furnizate terţilor în valoare de 4.A.320 RON (reprezentând 44. efortul depus de societate nu este acoperit de efectele aduse de investiţii.840 RON (80.A. 17 . „Titluri sub formă de interese de participare”.L. la S. S-au realizat de asemenea şi alte investiţii pe termen lung în valoare de 1.838 RON. Analiza evoluției imobilizărilor financiare SC Dafora SA deţine imobilizări financiare sub formă de „Acţiuni deţinute în entităţile afiliate”. în valoare de 706. reuşind să depăşească efortul depus de entitate. 2008.C. În concluzie. crescând astfel eficienţa utilizării investiţiilor. Servicii şi operaţiuni Speciale Sonde S. se constată o evoluţie oscilantă. şi anume în anii 2005.320 RON. .065.749. indicii imobilizărilor corporale depăşesc pe cei ai cifrei de afaceri nete.A.A. Ritmul superior al dotărilor corporale care nu a generat rezultate pe măsură trebuie privit cu mai multă atenţie pentru a identifica acele categorii care nu sunt generatoare de beneficii economice ori pentru a vedea dacă nu cumva aceste beneficii vor putea fi obţinute pe termen lung. În ceilalţi ani de analiză. „Împrumuturi acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare”.239 RON. Măcelăriile Mediaş S.749. firma deţinea acţiuni la S.3.A.C. – 280. „Ȋmprumuturi acordate entităţilor afiliate”.64% din capitalul social al acestei societăţi). acest aspect fiind unul nefavorabil entităţii. Dafora S.115.S.69%) aproape egalează indicele imobilizărilor corporale (113.C.03%) şi la S. descrescătoare în ultimii ani de analiză.000 RON. Efectele reprezentate de cifra de afaceri netă sunt de asemenea oscilante. „Investiţii deţinute ca imobilizări” şi „Alte împrumuturi”. eforturile investiţionale aducând efecte sub forma cifrei de afaceri aproximativ egale.C. în valoare de 1. doar în anii 2007 şi 2010. ceea ce înseamnă că în acest an eficienţa se menţine. indicele cifrei de afaceri (112.C.73%).C. S.

aceste două elemente deţinând ponderea cea mai semnificativă în totalul imobilizărilor financiare din acest an. Evoluția imobilizărilor financiare IMOBILIZĂRI FINANCIARE 120.000. când imobilizările financiare în ansamblu au scăzut cu aproximativ 11% faţă de anul 2008. postul „Acţiuni deţinute la entităţi afiliate” înregistrând o creştere cu aproape 4% faţă de anul precedent. Se observă din graficul de mai sus că în anul 2005.01%. asemenea evoluţiei activelor imobilizate în ansamblu. În anii următori de analiză se observă o tendinţă de creştere a imobilizărilor financiare de la un an la altul. iar interesul pentru diversificarea portofoliului de imobilizări financiare creşte prin noi achiziţii în anul 2010. însă această scădere e compensată de creşterea cu aproximativ 77% a titlurilor sub formă de interese de participare. 18 . imobilizările financiare au scăzut foarte mult.000.000. 5. În concluzie. cu aproximativ 15% faţă de primul an de analiză.000.000.000 20. postul bilanţier „Alte împrumuturi” scade faţă de anul precedent cu 33.000 80.000 100. datorită scăderii posturilor bilanţiere „Alte împrumuturi” (cu aproximativ 53%) şi „Investiţii deţinute ca imobilizări” (cu aproximativ 34%). însă nu a fost suficientă pentru a compesa celelalte scăderi. care deţin ponderea majoritară în totalul imobilizărilor financiare din anul respectiv. care deţin o pondere mai însemnată în total. scăderii în principal a postului bilanţier „Alte împrumuturi” (cu aproximativ 85%) şi a postului bilanţier „Investiţii deţinute ca imobilizări” (cu aproximativ 89%).000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Evoluţia imobilizărilor financiare este una oscilantă. când deşi per ansamblu imobilizările financiare cresc faţă de anul 2006 cu aproximativ 67%.000 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 40. Un alt fenomen se poate observa în anul 2007. excepţie făcând anul 2009.000.000 60.Graficul nr. entitatea deţine titluri de participare în acţionariatul altor firme.

A. 19 . scădere datorată în principal scăderii creanţelor cu aproximativ 86%. 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 INVESTIȚIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Activele circulante urmează un trend fluctuant pe întreaga perioadă analizată.000. pentru ca în anul 2008 acestea să scadă uşor faţă de creşterea mare din 2007 cu aproximativ 2 procente. Dafora S.C. valorile activelor circulante au scăzut de la un an la altul cu aproximativ 4% în 2010 faţă de 2009 şi respectiv 7% în 2011 faţă de anul 2010. Dafora S.A.C.000 2010 2011 0 STOCURI CREANȚE CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Evoluția investiţiilor financiare pe termen scurt la S. În anul 2009 se înregistrează din nou o creştere faţă de anul 2008 cu aproximativ 13%.A. În anii 2006 şi 2007 activele circulante au o tendinţă crescătoare (cu paroximativ 89% în 2006 faţă de 2005 şi de aproximativ 3 ori în 2007 faţă de 2006).2. Analiza evoluției activelor circulante Graficul nr.000 150.000. 6. Dafora S. acest element deţinând peste 50% din totalul activelor circulante din anul 2005. astfel că după o analiza a evoluţiei totalului activelor circulante ne vom interesa şi de o analiză a componentelor acestora. valoarea acestora scăzând cu aproximativ 89% în anul 2005 faţă de anul 2004. 200. asemenea evoluţiei activelor totale. iar în ultimii doi ani de analiză.000 2007 2008 2009 50.000. Elementele componente variază însă diferit. Evoluţia activelor circulante la S. Evoluția activelor circulante la S.C.000.A.000 2004 2005 2006 100.

500.000 1. A.000 300.000.În continuare se va proceda la efectuarea de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active circulante: stocuri. scădere datorată în principal scăderii stocurilor de materii prime şi materiale consumabile (cu aproximativ 87% faţă de anul precedent).000 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 30.000. astfel: Graficul nr.000 1.000 1.000 2.600.1.000 1.000 400.000 700. Dafora S.000.300. investiţii financiare pe termen scurt. Evoluţia stocurilor la S.000 20. 7. creanţe.000 500.000 0 Materii prime și materiale consumabile Producția în curs de execuție Stocuri totale Evoluția stocurilor la S. 20 . casa şi conturile la bănci.100. care deţin ponderea majoritară în totalul stocurilor din acel an.000. asemenea evoluţiei activelor circulante.000 40.000 1.000 100.C. Dafora S. Evoluția stocurilor la S. DAFORA S.200.2.000 600.000 200.A.200.A.000 1. 2.000 900.100.000 800.700.800.000 10.000.000.000 1.000 1.000.C.900.000 1.000 2.000 1. 50.400.C. excepţie făcând anul 2005 când.000 0 Produse finite și mărfuri Avansuri pentru cumpărări de stocuri 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Stocurile înregistrează o evoluţie preponderent crescătoare de la un an la altul. Analiza evoluţiei stocurilor Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” şi a graficelor de mai jos se poate observa o evoluţie diferenţiată a stocurilor de la un an la altul. stocurile au înregistrat o scădere drastică faţă de anul 2004 cu aproximativ 85%.A.

când stocurile au scăzut cu aproximativ 7% faţă de anul 2009.1. acestea deţinând de asemenea o pondere însemnată. De asemenea. însă această scădere nu a avut o influenţă semnificativă asupra evoluţiei stocurilor în ansamblu datorită ponderii mici pe care o ocupă în totalul stocurilor.De asemenea.801 RON în anul 2010. din cauza ponderii nesemnificative pe care o deţine acest element în totalul stocurilor. A. vizând ritmul modificării stocurilor de la un an la altul (analiza ISMP) din punct de vedere intensiv.4 ori a stocurilor de materii prime şi materiale. ajungând de la valoarea de 422 RON în anul 2009 la valoarea de 33. scădere datorată în principal scăderii producţiei în curs de execuţie (cu 1. şi de asemenea a contribuit şi scăderea materiilor prime şi a materialelor consumabile (cu aproximativ 21% faţă de anul precedent). în anul 2007 mai are loc o scădere a avansurilor pentru cumpărări de stocuri cu aproximativ 9% faţă de anul precedent. totuşi. vizând analiza corelativă ISMp – Indicele stocurilor de materii prime şi materiale.1. aspect prin care se evidenţiază eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie. Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime ( SMP) (analiza ritmului de modificare al SMP pe perioada 2004-2011) se prezintă astfel: Stocurile de materii prime şi materiale consumabile înregistrează o evoluţie fluctuantă pe perioada de analiză.5 ori a acestora faţă de anul 2006.5% faţă de anul precedent). această creştere considerabilă a avansurilor nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea celorlalte elemente componente ale stocurilor. celelalte elemente înregistrând creşteri considerabile. analiza evoluţiei acestora se impune a se realiza sub dublu aspect:   din punct de vedere extensiv. ICM – ritmul modificării cheltuielilor de materiale şi ICAN – Indicele cifrei de afaceri netă.2. Tot în anul 2010 se observă faptul că avansurile pentru cumpărări de stocuri au crescut faţă de anul 2009 de aproximativ 80 de ori. creştere datorată în principal creşterii de aproximativ 4. Anul 2005 înregistrează o scădere drastică a acestor stocuri. Un alt element care se face remarcat în evoluţia stocurilor pe perioada de analiză 2004 -2011 este faptul că în anul 2007 are loc o creştere de aproximativ 3. acestea având o pondere majoritară în totalul stocurilor. asemenea a) 21 . Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materiale consumabile (SMP) Întrucât stocurile de materii prime şi materiale consumabile reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice societate cu profil productiv. o altă excepţie o reprezintă anul 2010. acestea deţinând ponderea majoritară în totalul stocurilor în anul 2010.

00% 0.stocurilor în ansamblu.00% 100. se observă o fluctuaţie a stocului de materii prime şi materiale pe parcursul perioadei de analiză.00% 75. Pe perioada următoare se înregistrează scăderi de la un an la altul ale stocurilor de materii prime şi materiale consumabile până în anul 2010 (cu aproximativ 13% în 2008 faţă de 2007. Excepţie a făcut ultimul an de analiză. Din analiza datelor din Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” se observă faptul că stocurile de materii prime şi materiale consumabile au crescut de aproximativ 4.343.00% 50.496 RON în anul 2006.5% faţă de 2009).00% 150.00% 475.00% 300. ajungând de la valoarea de 40. apoi cu aproximativ 24% în 2009 faţă de 2008.00% 200. ceea ce înseamnă o scădere cu aproximativ 12% faţă de anul 2005.00% 425.00% 400. şi anul 2011 (cu o creştere de aproximativ 20% faţă de 2010).00% 275.4 ori faţă de 2006.00% 125.00% 325. în ciuda faptului că s-au redus cheltuielile materiale cu aproximativ un sfert faţă de anul precedent. datorate reducerii cheltuielile materiale în anii 2009 şi 2010 (cu aproximativ 46% în 2009 faţă de 2010 şi respectiv 20% în 2010 faţă de 2009).667.00% 375.5% a consumurilor de materiale la o unitate valorică a cifrei de afaceri.00% 350. excepţie făcând anul 2007. scădere ce se datorează în mare măsură reducerii cheltuielilor de materiale sub 85%. însă tendinţa generală este una de scădere de la un an la altul. iar în anul 2010 cu 21.00% 175.337 RON în anul 2004 la valoarea de 4. când aceste stocuri au crescut de 4. b) Analiza intensivă a evoluţiei stocului de materii prime și materiale (analiza corelaţiei între dinamica SMP şi dinamica cifrei de afaceri nete): 500.72%. cu aproximativ 87% faţă de anul precedent.00% 450. stocurile de materii prime şi materiale consumabile continuă să scadă.00% 25. În anul 2006. 8 Analiza comparativă a cifrei nete de afaceri și a stocurilor de materii prime 22 . În concluzie. ca urmare a creşterii cu 64.00% 250. când stocurile de materii prime şi materiale au înregistrat creşteri faţă de anul 2010 cu aproximativ 20% .4 ori în anul 2007 faţă de anul 2006. în ciuda faptului că cheltuielile de materiale au crescut în acest an faţă de anul 2005 cu 0.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Materii prime şi materiale consumabile Cifra de afaceri netă Graficul nr.00% 225.

23 . aspect favorabil privind eficienţa utilizării stocurilor de materii prime şi materiale. în timp ce cifra de afaceri şi cheltuielile cu materiale sunt în scădere faţă de anul anterior cu 17% şi respectiv 25%. pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. ceea ce înseamnă că entitatea şi-a gestionat eficient stocurile de materii prime şi materiale în cea mai mare parte a perioadei de analiză. în timp ce cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile înregistrează scăderi faţă de anii precedenţi în 2005 şi 2009 cu aproximativ 86% şi respectiv 46% şi creştere în anul 2008 faţă de anul 2007 cu 9%. În ultimul an de analiză. cât şi cifra de afaceri netă şi cheltuielile cu materiile prime şi materialele au o evoluţie fluctuantă pe întreaga perioadă de analiză. gradul de valorificare al materiilor prime şi materialelor a înregistrat în mare parte creşteri. excepţie făcând anii 2005 şi 2008. În anul 2007 se remarcă faptul că atât stocurile de materii prime şi materiale au crescut de aproximativ 4. pe fondul scăderii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor în 2005 şi 2008 şi a unei uşoare creşteri a acestuia în anul 2009. în timp ce cheltuielile de materiale au înregistrat o creştere cu 64. pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi a materialelor. Aceste situaţii reflectă scăderi ale stocurilor de materii prime şi materiale în comparaţie cu anii precedenţi.În anul 2005. acest lucru reprezentând un aspect favorabil pentru entitate. Aceste situaţii reflectă scăderi ale stocurilor de materii prime şi materiale comparativ cu anii anteriori. Această situaţie reflectă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Situaţia reflectă astfel o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale. iar cifra de afaceri netă aproape s-a dublat faţă de anul 2006. şi respectiv scad cu aproximativ 20% în 2010 faţă de 2009. asemenea anilor 2008 şi 2009.5%.6%. se observă din analiza de mai sus faptul că deşi atât stocurile de materii prime şi materiale consumabile. În concluzie.72% în 2006 faţă de 2005. După cum se observă şi în graficul de mai sus. în timp ce cheltuielile de materiale cresc cu 0. anii de analiză 2006 şi 2010 se aseamănă prin faptul că deşi stocurile de materii prime şi materiale scad faţă de anii precedenţi cu aproximativ 12% şi respectiv 21.4 ori faţă de anul anterior. acest fapt reprezentând un aspect favorabil privind eficienţa utilizării stocurilor de materii prime şi materiale. cifra de afaceri netă creşte cu aproximativ 13% şi respectiv 4. se observă faptul că atât stocurile de materii prime şi materiale cât şi cifra de afaceri netă înregistrează scăderi ale valorilor faţă de anii precedenţi.6% faţă de anulprecedent. aspect favorabil pentru entitate. stocurile de materii prime şi materiale înregistrează o creştere faţă de anul 2010 cu aproximativ 20%.

a) Analiza extensivă a stocului de producție în curs de execuție se prezintă astfel: În primul an de analiză.2. În anii 2010 şi 2011. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie. după care aceasta urmează un trend crescător de la an la an pe perioada 2006-2009. b) Analiza intensivă a stocului de producție în curs de execuție (analiza corelaţiei între dinamica SPCE şi dinamica SPF) 24 . ajungând în final la valoarea de 38.208 RON.1. faţă de anul 2005.099. ajungând astfel la valoarea cea mai mare din perioada de analiză.959 RON.410 RON.899. pentru ca în ultimii ani de analiză să scadă uşor de la un an la altul.2.7 ori. se observă faptul că producţia în curs de execuţie porneşte de la valoarea 0 în anul 2004. producţia în curs de execuţie a înregistrat uşoare scăderi de la un an la altul.139 RON în 2005 la valoarea de 5.404. Această abordare surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux.138. urmând ca în ultimii doi ani de analiză să se înregistreze uşoare scăderi ale valorilor de la un an la altul.5% în 2010 faţă de 2009 şi respectiv 1% în 2011 faţă de 2010.A. de 39. cu 1. ajungând în ultimul an de analiză la valoarea de 38. producţia în curs de execuţie nu înregistrează nicio valoare. vizând corelaţia între indicele stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE) şi ritmul de modificare a stocului de produse finite (ISPF).701. pentru a reflecta modificările survenite de la an la an (analiza ISPCE).913 RON. În anul 2007. de aproximativ 5. urmând apoi un trend ascendent până în anul 2009 când ajunge la valoarea de 39.410 RON. producţia în curs de execuţie a înregistrat cea mai mare creştere. producţia în curs s-a dublat. În anul 2009 producţia în curs a crescut doar cu aproximativ 19%.913 RON.138.099. iar în anul 2008 faţă de anul 2007. aflându-se în 2008 la valoarea de 32. În anul 2006. Analiza evoluţiei producției în curs de execuție Şi această analiză se realizează sub cele două aspecte:   din punct de vedere extensiv. din punct de vedere intensiv. se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv.611 RON. ajungând de la valoarea de 946. producţia în curs de execuţie a crescut de asemenea foarte mult faţă de anul anterior (de aproximativ 3 ori). În concluzie. ajungând la suma de 16.

În concluzie.00% 125.600. se observă faptul că pe aproape toată perioada de analiză indicii producţiei în curs de execuţie depăşesc indicii stocurilor de produse finite.00% 550. creşterea imobilizărilor de active circulante şi diminuarea profitului brut aferent producţiei stocate.00% 275. ce are ca efecte creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante (după cum se observă din anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”). adică spre finalul perioadei de analiză. cea mai mare creştere fiind înregistrată în anul 2006 (de aproximativ 5.00% 50. ce are ca efecte încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante (după cum se observă din anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”).00% 225. Analiza comparativă a cifrei de afaceri nete și a stocurilor de producție în curs de execuție Din graficul de mai sus se observă faptul că producţia în curs de execuţie a înregistrat creşteri ale valorilor de la un an la altul pe perioada 2006 -2009.7 ori faţă de anul 2005).00% 400. 25 .00% 425. fapt ce are efecte pozitive asupra entităţii.00% 475.00% 200. Comparând indicii evoluţiei producţiei în curs de execuţie cu cei ai stocurilor de produse finite.00% 325.00% 500.00% 25. are loc o scădere a costurilor de producţie. 2009 şi 2011.00% 150. iar apoi descendentă până în anul 2010. prin creşterea profitului brut aferent producţiei stocate.00% 75. în timp ce stocurile de produ se finite au o evoluţie fluctuantă.00% 175. eliberări de active circulante şi creşterea profitului brut aferent producţiei stocate.00% 250.4 ori faţă de anul 2010).00% 300. putem spune că din analiza intensivă a stocurilor de producţie în curs d e execuţie se observă o mai bună gestiune a acestora în anii 2008.00% 375.00% 100. când indicele stocurilor de produse finite şi mărfuri depăşeşte indicele producţiei în curs de execuţie. 9. În anii 2008 şi 2009. Această situaţie reflectă o creştere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel cu o creştere a costurilor de producţie în anii 2006. urmând ca în anul 2011 să se înregistreze cea mai mare creştere de la un an la altul (de aproximativ 3.00% 350. în principal ascendentă până în anul 2008.00% 525. deşi creşte durata ciclului de fabricaţie. situaţie ce reprezintă un aspect favorabil pentru entitate.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Producţia în curs de execuţie Produse finite şi mărfuri Graficul nr. prin creşterea profitului brut aferent producţiei stocate.00% 450. această gestiune eficientă având efecte pozitive asupra entităţii. Această situaţie reflectă o scădere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel cu o diminuare a costurilor de producţie.00% 575. Singura excepţie de la situaţia prezentată anterior o reprezintă anul 2011. 2007 şi 2010.00% 0.

mai ales în anul 2011 faţă de anul 2010. 10. În anii 2005. 2007 şi 2010 se observă faptul că indicii cifrei de afaceri nete (13. Evoluția stocului de produse finite și mărfuri şi a cifrei de afaceri netă Din graficul de mai sus se observă o evoluţie fluctuată atât a stocurilor de produse finite cât şi a cifrei de afaceri.00% 200.1.00% 100. societatea ar trebui să ia măsuri de sporire a eficienţei gestionării acestor stocuri pentru a nu genera efecte negative pe termen lung.00% 250.00% 325. prin urmare. ceea ce înseamnă un aspect favorabil pentru entitate.00% 300.00% 275. şi anume în anii 2006. Aceste situaţii reflectă o gestionare eficientă a stocurilor de produse finite şi mărfuri în aceşti ani de analiză.00% 150. societatea realizează o lipsă de eficienţă în gestionarea stocurilor de produse finite şi mărfuri. Aceste situaţii reflectă o gestionare neeficientă a stocurilor de produse finite şi mărfuri în aceşti ani de analiză. putem spune că în cea mai mare parte a perioadei de analiză. 26 .00% 25.A. şi anume în anii 2005.14% în 2010 faţă de 2009). În concluzie.00% 175. 2007 şi 2010. Analiza evoluţiei stocului de produse finite și mărfuri (SPF) 375.00% 50.41% în 2005 faţă de 2004.00% 125. 2008.2. când indicele stocurilor de produse finite s-a triplat.3.95% în 2005 faţă de 2004. ceea ce înseamnă un aspect nefavorabil pentru entitate. gestionarea acestora fiind mai eficientă în prima perioadă de analiză. şi mai ales înspre finalul perioadei de analiză.15% în 2007 faţă de 2006 şi 69.00% 225. 2009 şi 2011.00% 0.00% 75. 194.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Produse finite şi mărfuri Cifra de afaceri netă Graficul nr.60% în 2010 faţă de 2009) depăşesc indicii stocurilor de produse finite (4. 136.62% în 2007 faţă de 2006 şi 104. În restul perioadei de analiză. în timp ce indicele cifrei de afaceri a scăzut cu aproximativ 17 %. indicii cifrei de afaceri sunt depăşiţi de indicii stocurilor de produse finite şi mărfuri.00% 350.

cea mai mare creştere fiind în anul 2010 (de aproximativ 80 de ori faţă de anul 2009). În ultimii doi ani de analiză. constatăm că acestea sunt reprezentate de posturile „Creanţe comerciale”.A.642 RON.4. valoarea avansurilor ajungând la 47. Pentru a realiza o analiză pertinentă a evoluţiei creanţelor este necesară consultarea notelor explicative. Analiza avansurilor pentru cumpărări de stocuri (Avs) se prezintă astfel: Avansurile pentru cumpărări de stocuri au o evoluţie descrescătoare de la un an la altul pe perioada 2007-2009.C. A. „Sume de încasat de la entităţile afiliate” şi „Alte creanţe”. şi anume „Creanţe comerciale”.. ceea ce denotă un aspect favorabil pentru entitate. avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează creşteri de la un an la altul.15%. şi anume cu 99.801 RON în anul 2010. avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează iniţial o evoluţie descrescătoare. ajungând de la valoarea de 422 RON în anul 2009 la 33. şi anume cu aproximativ 84% faţă de anul anterior. Concluzionând. iar în anul 2008 scăderea continuă însă într-o proporţie mai mică. şi anume a notei 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”.1.2. se prezintă astfel: 27 .A. cea mai mare creştere având loc în anul 2010. O creştere a avansurilor pentru cumpărări de stocuri reprezintă o bază pentru creşterea viitoare a volumului de activitate. Analiza evoluției creanțelor Din parcurgerea informaţiilor privind creanţele. Evoluţia celor trei componente reprezentative la nivelul societăţii S. înregistrând o scădere în 2007 cu aproximativ 9% faţă de anul 2006. pe perioada 20042011.2. această creştere continuă şi în ultimul an de analiză (cu aproximativ 41% faţă de anul 2010). după care înregistrează creşteri accentuate ale volumului lor în ultimii doi ani de analiză. „Sume de încasat de la entităţile afiliate” şi „Alte creanţe”. apoi în anul 2008 aceste avansuri scad foarte mult faţă de 2007. Dafora S.2. din care reiese detalierea creanţelor entităţii.

Analiza evoluţiei creanţelor comerciale Creanţele comerciale sunt în directă legătură cu generarea cifrei de afaceri nete şi ca atare vom urmări o analiză mai aprofundată a acestora. Evoluția creanțelor la S.000 100. Excepţie de la situaţia prezentată anterior o reprezintă anul 2005.000. 11.000. DAFORA S.000 70.000. care au compensat creşterea celorlalte elemente de creanţe.000.000. acestea deţinând aproximativ 90% din totalul creanţelor.000.000 80.000. apoi are loc o creştere de aproximativ 3. 120. creşteri datorate în principal creşterii vol umului creanţelor comerciale de la un an la altul.000 30.A.000 40.000 10.000 20. acestea deţinând ponderea majoritară în totalul creanţelor din anul 2005.000.3% în 2008 faţă de 2007. A.000 110.Graficul nr.4% în anul 2011 faţă de anul precedent). când s -a înregistrat o scădere drastică faţă de anul 2004 cu aproximativ 86%. Evoluția creanțelor la S. după care creşterea se realizează într-un procent mai mic.2. vizând două aspecte: 28 .C. urmând ca în 2009 creşterea să înregistreze un procent de aproximativ 19% faţă de anul 2008).C.2. scădere datorată în principal diminuării volumului creanţelor comerciale cu aproximativ 84%.000.000 50. şi anume 12.000 0 Creanțe comerciale Sume de încasat de la entitățile afiliate Alte creanțe Total creanțe 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Creanţele în ansamblu înregistrează în principal o evoluţie ascendentă de la un an la altul la începutul perioadei de analiză (creşte cu aproximativ 21% în 2006 faţă de 2005. iar în anul 2011 faţă de anul 2010 scăderea creanţelor în ansamblu s-a datorat scăderii sumelor de încasat de la entităţile afiliate cu aproximativ 6%.A.000. În ultimii doi ani de analiză se înregistrează uşoare scăderi ale creanţelor în ansamblu (cu aproximativ 12% în 2010 faţă de 2009 şi respectiv 1.7 ori în 2007 faţă de 2006.000 90. datorate în principal scăderii mari a creanţelor comerciale în anul 2010 faţă de anul 2009 (cu aproximativ 57%). compensând astfel creşterea cu aproximativ 9% a creanţelor comerciale. Dafora S.000.1.000.000 60.

ajungând de la valoarea de 16.259 RON la 14.737 RON. şi respectiv anul 2010 (când s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 57% faţă de anul 2009). urmată de creşteri mai mici cu 1. De asemenea.750 RON în anul 2005. pentru a pune în evidenţă ritmul modificării creanţelor comerciale de la un an la altul al perioadei analizate.52% în 2009 faţă de 2008 şi respectiv 8. b) Analiza intensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza corelativă între Icc şi ICAN) se prezintă astfel: 29 .  din punct de vedere extensiv. excepţie făcând anul 2005.25% în anul 2006 faţă de 2005.325. creştere de aproximativ 4 ori. se observă din analiza extensivă a creanţelor comerciale faptul că acestea au înregistrat creşteri de la un an la altul în cea mai mare parte a perioadei de analiză (cea mai mare creştere fiind de aproximativ 4 ori în anul 2007 faţă de anul 2006).277. o altă excepţie o reprezintă anul 2010 faţă de anul 2009.289. ajungând de la valoarea de 87. excepţie făcând anul 2005 faţă de anul 2004 când a avut loc o scădere drastică cu aproximativ 84%. apoi cu 23. când s-a înregistrat cea mai mare scădere a volumului creanţelor comerciale (cu aproximativ 84% faţă de anul 2004). Cea mai mare creştere pe întreaga perioadă de analiză se înregistrează în anul 2007 raportat la anul 2006.788. Celelalte creşteri au fost cu 14.27% în 2008 faţă de 2007.495 RON la valoarea de 63. a) Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza Icc) se prezintă astfel: Creanţele comerciale înregistrează în principal creşteri de la un an la altul pe întreaga perioadă de analiză. În concluzie.67% în anul 2011 faţă de anul 2010. printr-o analiză corelativă între ritmul modificării creanţelor comerciale ICC şi indicele cifrei de afaceri nete ICAN. când s-a înregistrat o scădere cu 57% . din punct de vedere intensiv. pentru a surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale.

singura excepţie fiind anul 2010 raportat la anul 2009.00% 100.00% 150. atât cel al creanţelor comerciale cât şi cel al cifrei de afaceri netă. când indicele cifrei de afaceri înregistrează o creştere faţă de anul precedent cu 4. Se recomandă astfel o supraveghere mai atentă a politicii de încasare pentru a nu genera probleme de lichiditate şi blocaj financiar.6%. 12.400. ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor. în timp ce indicele creanţelor comerciale reflectă o diminuare a acestora faţă de anul 2009 cu aproximativ 57%.00% 25. Aceste situaţii indică acumulări ale creanţelor comerciale fără realizarea unei activităţi comerciale corespunzătoare.00% 225. Cu alte cuvinte. însă scăderea creanţelor comerciale este mai mică decât cea a cifrei de afaceri. Evoluţia creanţelor comerciale şi a cifrei de afaceri netă Analizând graficul de mai sus se observă faptul că în aproape întreaga perioadă de analiză indicele creanţelor comerciale depăşeşte indicele cifrei de afaceri netă. fără realizarea unei activităţi comerciale corespunzătoare. încasarea creanţelor având loc într-un ritm inferior timpilor de încasare.00% 175. Această situaţie reflectă un ritm alert de scădere a volumului creanţelor comerciale într-un ritm superior timpilor de facturare. doar că cifra de afaceri înregistrează o creştere mai mică faţă de cea a creanţelor comerciale.00% 300. în timp de indicii cifrei de afaceri înregistrează scăderi. Situaţia indică o acumulare a creanţelor comerciale.00% 250.00% 275. În anul 2005 atât indicele cifrei de afaceri cât şi indicele creanţelor comerciale înregistrează scăderi faţă de anul precedent (cu aproximativ 86% şi respectiv 84%). situaţia fiind una nefavorabilă pentru societate.00% 350.00% 125. ceea ce duce la creşterea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale faţă de anul anterior şi o dezvoltare a activităţii comerciale.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Creanţe comerciale Cifra de afaceri netă Graficul nr.00% 375.00% 75. ceea ce înseamnă o diminuare a activităţii comerciale. înregistrează creşteri faţă de anii precedenţi.00% 0.00% 50. situaţie nefavorabilă dacă se menţine în timp. În anii 2008.00% 200. În anii 2006 şi 2007 se remarcă faptul că ambii indicatori.00% 325. ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru entitate. 2009 şi 2011 se observă faptul că indicii creanţelor comerciale înregistrează creşteri faţă de anii precedenţi. 30 . situaţie foarte favorabilă pentru entitate.

cu o politică de încasare necorespunzătoare. Trezoreria înregistrează creşteri ale valorilor raportat la anii precedenţi în mai mulţi ani.386.2.572.976 RON în 2005.936 RON. Această categorie de creanţe înregistrează creşteri de la un an la altul în cea mai mare parte a perioadei de analiză.2. Cea mai mare scădere înregistrată de categoria altor creanţe este în anul 2005 (cu aproximativ 95% faţă de 2004).1% faţă de 2008) şi în 2010 (cu aproximativ 39% faţă de anul anterior).3. furnizori debitori pentru servicii. ajungând de la valoarea de 2. Analiza evoluției trezoreriei S. analiza evoluţiei trezoreriei la această entitate se rezumă la a analiza ritmul modificărilor anuale survenite pe parcursul perioadei analizate la categoria „casa şi conturi la bănci”.295. Această creştere este urmată de alta în 2007 31 . A. Cauzele neeficienţei utilizării creanţelor comerciale în aproape întreaga perioadă de analiză trebuie căutate în modul de selecţionare a clienţilor.214 RON în 2004 la valoarea de 1. Celelalte creşteri sunt înregistrate în 2006 (cu 95.2. A. Analiza evoluţiei altor creanţe În categoria alte creanţe ale entităţii se găsesc: creanţe în legătură cu personalul. singura excepţie fiind anul 2010 raportat la anul 2009. deţine investiţii financiare pe termen scurt doar în anii 2006 şi 2007. în sumă de 172 RON. În concluzie.A. În această categorie.În concluzie. Celelalte scăderi se înregistrează în anul 2008 (cu aproximativ 85% faţă de 2007) şi în 2011 (cu aproximativ 67% faţă de 2010). după cum apar acestea detaliate în anexa 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”. debitori diverşi şi operaţiuni în curs de clarificare.643 RON în 2006 la valoarea de 7. Din această cauză. 2009 (cu 35.66% faţă de 2005). Dafora S. putem spune că în urma analizei intensive a volumului creanţelor comerciale se observă o gestionare neeficientă a creanţelor comerciale în aproape toată perioada de analiză. altfel entitatea se poate confrunta cu grave probleme de lichiditate. când are loc dezvoltare a activităţii comerciale şi o creştere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale.794 RON la suma de 13. disponibilităţile în numerar şi echivalente de numerar au o evoluţie fluctuantă. valori incluse în categoria altor investiţii pe termen scurt. ajungând de la valoarea de 25.715 RON în 2007. în direcţia ţintirii pe viitor a categoriilor de clienţi buni platnici. în principal ascendentă de la un an la altul. cea mai mare creştere fiind în anul 2006 (de aproximativ 18. în privinţa situaţiei entităţii la categoria alte creanţe. se constată că pe perioada analizată sumele pe care aceasta le are de încasat cresc în principal de la un an la altul. Cea mai mare creştere o înregistrează în anul 2007 raportat la anul 2006.535. creşterea fiind de aproape 3 ori.195. iar în timp cu insolvabilitate şi risc de faliment. ajungând de la suma de 726.4 ori faţă de anul 2005).C.2.

alte scăderi care au urmat au avut loc în 2008 raportat la anul 2007 (cu aproximativ 22%) şi în 2011 (cu aproximativ 67% faţă de anul 2010).5 ori faţă de anul 2009). Acestea. O creştere a acestora indică o direcţionare a surplusului monetar spre obţinerea de beneficii viitoare. care sunt efectuate în contul exerciţiilor viitoare. diminuarea duratei ciclului de fabricaţie al produselor în 2010 comparativ cu 2009.A. şi anume: gestionarea mai eficientă a imobilizărilor corporale comparativ cu anul anterior. A. şi anume în 2006 (cu 85. Astfel. cea mai mare scădere având loc în anul 2005 (cu aproximativ 99% faţă de 2004). calculată în Anexa 4. creşterea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un rezultat firesc. societatea înregistrează şi scăderi ale trezoreriei de la un an la altul. pe perioada de analiză 2004-2011. apoi în 2009 se înregistrază o creştere cu 17. înregistrând în anul 2005 o scădere mare faţă de anul 2004 (cu aproximativ 99%). Dafora S. creşterea valorii trezoreriei se mai datorează şi reducerii termenelor de încasare a creanţelor în raport cu termenele de achitare a datoriilor faţă de furnizori. Majorarea disponibilităţilor băneşti cu 152. ajungând de la suma de 55. Creşteri ale valorilor se înregistrează în ceilalţi ani de analiză. generator al unei incapacităţi de onorare a plăţilor imediate. la S. care să vizeze atât politica de încasare a creanţelor comerciale. Cheltuielile în avans au o evoluţie oscilantă. Analiza cheltuielilor în avans Cheltuielile înregistrate în avans sunt plăţi efectuate în prezent reprezentate de chirii. o creştere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale şi o gestionare mai eficientă a stocului de materii prime şi de produse finite faţă de anul anterior.794 RON în 2005. dar şi din cauza aspectelor deja subliniate la punctele anterioare privind eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie şi a modului de gestionare a producţiei pe flux.033. abonamente. deşi au o evoluţie oscilantă.2 ori faţă de anul precedent).11% în 2010 faţă de 2009 este datorată creşterii semnificative a vitezei de rotaţie a creanţelor. De asemenea.199 RON la suma de 726. prime de asigurare etc.(de aproximativ 2. analiza trezoreriei revine la analiza disponibilităţilor băneşti în casă sau conturi la bănci.C. cresc în principal de la un an la altul pe perioada de analiză ca urmare a creşterii vitezei de rotaţie a creanţelor. În acest fel se elimină riscul apariţiei unui dezechilibru la nivelul disponibilităţilor băneşti. având î n vedere cele analizate până acum.3. În concluzie.05% faţă de anul 2008 ca urmare a accelerării vitezei de rotaţie a creanţelor. Atenţia managementului entităţii trebuie îndreptată spre o mai bună gestionare a activelor circulante. Alte scăderi de la un an la altul sunt înregistrate în 2009 (cu aproximativ 69% faţă de 2008) şi în 2011 (cu aproximativ 26% faţă de anul 2010).72% faţă de anul 32 . cât şi buna gestionare a stocurilor de materii prime şi a producţiei în curs. De asemenea. iar ultima creştere este înregistrată în 2010 (de aproximativ 2.

care urmează pe întreaga perioadă analizată o evoluţie oscilantă.039.55% faţă de anul 2009). Societatea are constituite şi provizioane la postul H în bilanţ.3 ori în 2008 faţă de 2007.000 2004 350. ponderea cea mai importantă o au datoriile pe termen lung (în jur de 60%). însă cu o pondere cuprinsă între 0. cât şi veniturile în avans şi respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. Evoluţia datoriilor pe total şi pe elemente componente este redată în graficul de mai jos: Graficul nr.000. În concluzie.A. Analiza evoluției datoriilor Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise. din totalul datoriilor.000. Dafora S.3 ori faţă de anul anterior) şi în 2010 (cu 75.precedent).000 100.05% în anul 2005.000. entitatea are cheltuieli înregistrate în avans de 3. iar veniturile înregistrate în avans au o pondere nesemnificativă.000 150.000 250. concretizate în obligaţiile actuale ale entităţii faţă de terţi. în ceea ce priveşte societatea Dafora.000.13. în 2007 (cu aproximativ 50% faţă de 2006).000. B.905 RON în 2004.C.000. în 2008 (de aproximativ 3. ritmul de scădere bruscă al acestora fiind în 2005 de aproximativ 99% faţă de 2004 şi de creştere bruscă de aproximativ 3.000.35% în anul 2011 şi 5.000. 400.000 0 Datorii sub 1 an Datorii peste 1 an Total datorii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 33 .000 50. În totalul datoriilor.000 200.000 2005 300. Evoluția datoriilor totale Evoluția datoriilor la S.

000.000 14.158 RON.014.000 5.avansuri încasate de la clienți.000. datorii sociale (faţă de salariaţi). datorii fiscale (partea corespunzătoare 34 .000. .sume datorate instituțiilor de credit .000.000. Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise: Pentru o analiză detaliată a datoriilor propriu-zise apelăm atât la informaţiile din Bilanţ prezentate în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”.1. constatăm că la nivelul entităţii acestea sunt reprezentate de: -„datorii comerciale” sub forma datoriilor faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de imobilizări.000 12. Sursele de finanţare ale entităţii pe termen scurt provin din: datorii către instituţiile de credit.000.sume datorate entităților afiliate.000 8.A.000. Dafora S.000 10.908 RON aflându-se în anul 2005.000. detaliate după natură. Datoriile propriu-zise ale entităţii sunt separate în funcţie de termenul lor de exigibilitate în: datorii pe termen scurt (mai mici de un an) şi datorii pe termen lung (mai mari de un an).000. furnizori de imobilizări şi furnizori facturi nesosite). precum şi din informaţiile oferite de Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” se constată o evoluţie oscilantă a datoriilor.184. B. datorii către entităţile afiliate.000 2.000. impozitele şi taxele aferente salariilor precum și impozitul pe profit . Graficul datoriilor totale ilustrează o cotă maximă a datoriilor la nivelul anului 2004 cu o valoare de 410. -„alte datorii” (datorii fiscale și pentru asigurări sociale) fiind reprezentate doar de partea corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj.000 6. cât şi la informaţiile din Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”. datorii comerciale (faţă de furnizori.000.000 1.000.000 3. Din analiza datoriilor (propriu-zise) ale entităţii.000. .000 11.000.000.000. 17.C.000 0 Provi zi oane Veni turi în avans 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2004 2005 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Din analiza graficului de mai sus. minimul de 66. .000.000 13.000 16.000 9.000 7.Evoluția datoriilor la S.000 4.000 15.

273. întrucât se remarcă strategia firmei de 35 . c) Efectele de comerţ de plătit îşi găsesc minimul de 230. Din lipsă de informaţii din notele explicative.736 RON în primul an al perioadei analizate. Situaţia este din nou favorabilă. Această diminuare este considerată benefică firmei Dafora. analiza în dinamică a datoriilor propriu-zise. iar cea mai mică valoare la nivelul anului 2005.1. respectiv 18. datorită accentuării practicii de solicitare de avansuri de la clienţi (avansurile încasate în contul comenzilor au crescut de 8 ori). dar şi de la Dafora Group în valoare de 3. ca urmare a contractării unor noi împrumuturi pe termen scurt de la Călburean Gheorghe în valoare de 2. dar şi de la Dafora Group în valoare de 3.908 RON. datorii faţă de salariaţi (sub forma dividendelor de plată) şi alte datorii (creditori diverşi). În anul 2010 față de 2009 are loc o majorare extrem de bruscă a datoriilor către entităţile afiliate.545. reprezentate practic de datoriile pe termen scurt. de 174.000 lei. cu aproximativ 80% faţă de anul principal de analiză.339. În anul 2010 față de 2009 are loc o scădere continuă a datoriilor comerciale într-un ritm mai accentuat. impozitele şi taxele datorate statului).826.336 RON şi minimul în anul 2004 cu 327.452. majorare în valoare de 4. ca urmare a achitării unei părţi semnificative din aceste datorii entităţilor afiliate. Dafora primise un împrumut de la acţionarul majoritar Călburean Gheorghe în valoare de 2.975.1.590 lei. deoarece se datorează faptului că aceasta apelează într-o măsură mai pronunţată la alte surse de finanţare decât cele provenind din achiziţiile pe credit comercial. anul 2004 fiind reprezentat de cea mai mare scădere.905 RON.din asigurările sociale şi şomaj aferentă salariilor.871 RON în anul 2004.085.702.495. c) Datoriile comerciale înregistrează un maxim în creştere la nivelul anului 2007.668 RON.329 lei.000 lei.663. se va efectua pe nivelele prezentate în Bilanţ şi prelucrate în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. b) Avansurile încasate în contul comenzilor înregistrează valori nule în anii 2005 şi 2006 şi valoarea maximă de 78. a) Sume datorate instituțiilor de credit îşi înregistrează maximul în anul 2011 cu valoarea de 56.965 RON. În 2009.000 lei. d) Sumele datorate entităţilor afiliate: În anul 2009 față de 2008 are loc o scădere cu 42.94% a datoriilor către entităţile afiliate. de aproximativ 3 ori faţă de anul anterior. B. maximul situându-se la nivelul anului 2007 cu o valoare de 5. În anul 2009 față de 2008 datoriile comerciale înregistrează o scădere cu aproximativ 13%. Analiza evoluției datoriilor pe termen scurt Totalul datoriilor pe termen scurt înregistrează cea mai mare valoarea la nivelul anului 2004.

2. Perioada analizată începe cu o valoare nulă a acestei categorii. anul 2010 înregistrând 75.692 RON în 2004 la 3. Analiza evoluţiei veniturilor în avans și a provizioanelor Provizioanele sunt asimilate datoriilor.667. fiind urmată de creşteri succestive ale acestei valori până în anul 2011.54% faţă de 2005) şi 2010 (când se înregistrează o creştere cu 24% faţă de anul 2009). cum este cazul subvenţiilor. b) Avansurile încasate în contul comenzilor înregistrează valori nule la nivelul anilor 2007 şi 2008. f) Alte datorii Această categorie înregistrează maximul de 30. Societatea analizată are constituite provizioane pe toată perioada de analiză. Acest trend se diminuează în perioada următoare. d) Sumele datorate entităţilor afiliate au o valoare nulă în perioada 2004-2008 urmată de creşteri succesive. cu aproximativ 80% faţă de 2004. Entitatea analizată înregistrează doar venituri înregistrate în avans şi doar în anii 2004. iar anul 2010 ilustrează cea mai mare creştere.84% faţă de anul anterior. făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă.accentuare continuă a procesului de retehnologizare prin contractarea de împrumuturi chiar şi de la părţile afiliate pentru finanţare a dezvoltării procesului productiv. 36 .1. de 380.48% din valoarea datoriilor din anul precedent. anul 2010 prezentând o creştere maximă.2.693 RON în 2005. excepţie făcând anii 2006 (când are loc o creştere cu 70.328 RON în ultimul an al perioadei analizate.944. la polul opus situându-se anul 2005 cu o valoare de 3. ce surprinde o creştere de 173.17% faţă de anul 2010. de 188. c) Datoriile comerciale înregistrează la nivelul anului 2007 o valoare nulă.369. B. urmată de oscilaţii ale valorilor. Veniturile în avans sunt de asemenea elemente asimilate datoriilor. de 305. Provizioanele înregistrează în principal o evoluţie descendentă de la un an la altul. făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă ori primite cu titlu gratuit. la polul opus situându-se anul 2005 ce înregistrează 24.36% faţă de anul precedent al perioadei analizate. B. e) Alte datorii.335.15% din valoarea caracteristică anului anterior.10% faţă de anul precedent la nivelul anului 2006. anul 2006 prezentând o remarcabilă creştere de 787.377 RON.59% din valoarea anului 2004. Cea mai mare scădere a volumului proviz ioanelor de la un an la altul este în anul 2005. ajungând de la valoarea de 16. Analiza evoluției datoriilor pe termen lung a) Sumele datorate instituțiilor de credit au înregistrat cea mai mare creştere.

000 25.000 125.2005. neexistând angajări ale statului în capitalul entităţii. Un rol informaţional extrem de important pentru analiza capitalurilor entităţii revine „Situaţiei modificărilor capitalului propriu”.000. Evoluţia capitalurilor proprii Evoluția capitalurilor proprii 200. Situaţia indică într-o primă fază o diminuare a veniturilor înregistrate în avans faţă de anul de bază. componentă a situaţiilor financiare obligatoriu de întocmit pentru entităţile mari.978 RON).000 TOTAL CAPITALURI PROPRII Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Din graficul de mai sus se poate observa o evoluţie oscilantă a capitalurilor proprii pe perioada de analiză 2004-2011. acestea înregistrând cea mai mare valoare în anul 2004 (în sumă de 196.000.000 175. pe parcursul perioadei de analiză.5%).000.000.590. aşa cum rezultă din „Situaţia modificărilor capitalului propriu” aferentă anului 2009 şi din nota explicativă nr.000 100.102 RON. În anul 2009 față de 2008.7 „Acţiuni şi obligaţiuni”. Evoluţia capitalurilor proprii se prezintă astfel: Graficul nr. după care are loc o scădere drastică în anul 2005 faţă de anul anterior (cu aproximativ 83. urmând ca în anii 2009 şi 2010 valoarea acestor venituri să crească mult faţă de anul 2004.000. Analiza evoluției capitalurilor proprii Toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitalurile proprii. diminuările de capital propriu se datorează: 37 200 4 200 5 200 6 200 7 200 8 200 9 201 0 201 1 . Din anul 2005 se observă o tendinţă crescătoare a capitalurilor până în anul 2008 (când ajunge la valoarea de 170. 2007.000 150. aceasta ducând la o creştere a capitalurilor proprii într-un ritm mai redus. C. 2009 şi 2010.000 75. ajungând la valoarea de 157.000 50.000. după care descresc din nou până la sfârşitul perioadei de analiză.14.847.493.000.314 RON).000.

datoriile depăşesc cu mult capitalurile proprii.921 RON. Societatea Dafora realizează pe toată perioada analizată o diminuare a capitalurilor proprii faţă de primul an de analiză. urmând apoi distribuiri sub formă de dividende în valoare de 2.815 RON.107 RON. având loc o creştere în valoare de 1. respectiv 56.317 RON.8 ori.228.107.736.584 RON.87%. Concluzionăm astfel că societatea înregistrează o evoluţie oscilantă a capit alurilor proprii de la un an la altul.2%.77%. fiind de 2-3 ori mai mari decât cele din urmă. constatăm că diminuarea capitalului propriu se datorează: creşterii rezervelor constituite sub forma rezervelor legale şi a celor reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare cu 19.456. 38 . scăderea cea mai dramatică având loc în anul 2005 (cu aproximativ 83. când capitalurile proprii cresc de aproximativ 3 ori faţă de anul precedent. aceasta având efecte benefice asupra societăţii. pe când datoriile cresc doar de 1. iar apoi uşoare scăderi în 2010 şi 2011 faţă de anii precedenţi. Pentru o analiză mai intensă. Vom observa astfel că datoriile înregistrează o evoluţie aproximativ asemănătoare cu cea a capitalurilor proprii.5% faţă de anul 2004). după care înregistrează creşteri de la un an la altul până în 2008. realizării unei repartizări a profitului într-o mai mică măsură. evoluţia acestora urmând un trend aproximativ asemănător cu cel al datoriilor. din „Situaţia modificărilor capitalului propriu” aferentă anului - - - 2010. creşterii extrem de bruscă a profitului brut de 4 ori. s-a realizat o majorare pe parcursul anului în valoare de 103.456. O altă observaţie însă este faptul că în valori absolute. diminuării profitului brut obţinut de la 2. urmând ca apoi să se înregistreze din nou uşoare scăderi de la un an la altul până la finalul perioadei de analiză. după care înregistrează creşteri de la un an la altul până în 2009. se va analiza corelativ ritmul de creştere al capitalului şi ritmul de creştere al datoriilor. urmând apoi o distribuire sub formă de dividende în valoare de 136. înregistrând o scădere dramatică în anul 2005 faţă de anul 2004 (cu aproximativ 84%). În concluzie. creşterii soldului debitor al rezultatului reportat cu 107. O situaţie foarte bună se remarcă însă în anul 2007.- diminuării rezervelor din reevaluare ca urmare a realizării unor reduceri în valoare de 3. însă capitalul propriu nu a mai atins în restul perioadei de analiză valoarea ridicată înregistrată în primul an (şi anume 2004).736. În anul 2010 față de 2009. provenit din corectarea erorilor contabile. iar pe ansamblu acestea sunt în scădere faţă de primul an de analiză.317 RON la 1.

2. Se observă de asemenea faptul că ponderea activelor circulante. Se constată însă că uneori ponderea activelor imobilizate scade în favoarea creşterii ponderii activelor circulante în total active. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei: A.15. care la nivelul societăţii se reprezintă grafic astfel: Graficul nr. o situaţie de altfel obişnuită pentru entităţile din România.09%.2. creşte în principal pe parcursul perioadei de analiză. Acest tip de analiză presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active. datorii şi capital propriu. Creşterea ratei generale a activelor circulante se datorează unor creşteri mai accentuate a acestor active în comparaţie cu o creştere mai lentă sau chiar scăderi a celorlalte elemente de activ (active imobilizate şi cheltuieli în avans). în medie de 0. datorii şi capitaluri proprii care sunt calculate şi prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”.1. Analiza structurii poziţiei financiare Analiza structurii poziţiei financiare are rolul de a surprinde modificările structurale survenite în cadrul celor trei componente ale poziţiei financiare: active. Rata activelor circulante (RAC) şi Rata cheltuielilor în avans (RCav). 39 . Cheltuielile în avans deţin o pondere nesemnificativă în totalul activelor. ajungând de la 23% din totalul activelor în anul 2005 la aproximativ 32% în anul 2011. Ratele generale de structura ale activelor Rate generale de structură ale activelor 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 TOTAL CHELTUIELI ÎN AVANS TOTAL ACTIVE CIRCULANTE TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 2009 2010 2011 Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată faptul că activele imobilizate deţin o pondere mai accentuată (în medie de aproximativ 69%) comparativ cu ponderea activelor circulante (de aproximativ 31%) pe toţi anii supuşi analizei. Analiza structurii activelor Ratele generale de structură ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor imobilizate (RAI). deşi are o evoluţie oscilantă. Această situaţie indică o creştere a orientării politicii firmei spre activitatea de exploatare pe parcursul perioadei de analiză.

ajungând de la o pondere de aproximativ 88% în 2005 la o pondere de 60% din totalul imobilizărilor în 2006. mutaţiile în structura activelor imobilizate se reflectă grafic astfel: Graficul nr. 40 . ceea ce indică o modernizare a infrastructurii întreprinderii. în medie de 0. Pe parcursul perioadei de analiză. Ratele interne ale activelor imobilizate pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii investiţionale a entităţii şi sunt reprezentate de Rata imobilizărilor necorporale (R IN). Structura activelor imobilizate în perioada 2004-2011 Ratele interne ale activelor imobilizate 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2004 2005 2006 2007 IMOBILIZĂRI NECORPORALE IMOBILIZĂRI FINANCIARE IMOBILIZĂRI CORPORALE 2008 2009 2010 2011 Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne de structură ale activelor imobilizate se constată ponderea mai accentuată a imobilizărilor corporale (în medie de aproximativ 73%) în totalul imobilizărilor pe toţi anii analizaţi. iar în anul 2010 de cheltuieli de constituire. din analiza ratelor generale de structură ale activelor. 2007 şi 2011. cu o uşoară tendinţă de diminuare a acesteia în favoarea activităţii de exploatare. Imobilizările necorporale deţin o pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor. fiind reprezentate de investiţiile în concesiuni. licenţe.03%.16. având consecinţe favorabile atât în privinţa capacităţilor productive cât şi în direcţia creşterii credibilităţii firmei în faţa investitorilor şi a creditorilor.În concluzie. în scădere mai semnificativă în 2006. se observă o orientare a politicii firmei cu preponderenţă spre activitatea investiţională. Astfel. La formarea imobilizărilor corporale contribuie în cea mai mare proporţie instalaţiile tehnice şi maşinile (peste 50%) şi valoarea terenurilor şi construcţiilor (în jur de 29%). brevete. Rata imobilizărilor corporale (RIC) şi Rata imobilizărilor financiare (RIF). Ponderea mare a imobilizărilor corporale în totalul imobilizărilor nu trebuie apreciată ca fiind nefavorabilă. atâta timp cât investiţiile respective au fost folosite pentru o dezvoltare a societăţii şi o creştere a valorii sale de piaţă. ponderea semnificativă a imobilizărilor corporale poate fi apreciată prin prisma existenţei unei capacităţi a activelor respective de a genera beneficii economice viitoare.

Creşterea imobilizărilor financiare se datorează în principal creşterii începând din anul 2008 a acţiunilor pe care firma le deţine la entităţile afiliate. Ratele interne ale activelor circulante pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicilor adoptate la nivelul activelor de exploatare ale entităţii. acestea se reprezintă grafic astfel: Graficul nr.00% 2004 2005 2006 2007 STOCURI CREANȚE INVESTIȚII FINANCIARE PE TERM EN SCURT TREZORERIA 2008 2009 2010 2011 Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” 41 . Pe perioada 20042011. În concluzie.Imobilizările financiare deţin o pondere destul de semnificativă în totalul imobilizărilor (în medie de aproximativ 27%).00% 10.17. că în sectorul investiţional societatea se orientează cu precădere spre investiţii în capacităţ i productive (în medie aproximativ 73%). remarcându-se un trend preponderent ascendent al acestora. se observă din analiza ratelor interne de structură a activelor imobilizate. imobilizările necorporale deţinând o pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor (în medie 0.03%).00% 60.00% 80.00% 0.00% 90.00% 40.00% 70. dar şi titlurilor sub formă de interese de participare în anii 2006 şi 2007 (cu o medie de aproximativ 21% pe ansamblul perioadei de analiză) şi altor împrumuturi (cu o medie de aproximatix 20%). cu referiri stricte la modificările înregistrate în privinţa gradului de lichiditate al acestora. În acest sens se calculează în principal Rata stocurilor (RS). de la 16% în anul 2004 la o pondere în totalul imobilizărilor de peste 32% la finalul perioadei de analiză.00% 20. Rata creanţelor (RCR) şi Rata trezoreriei (RTR).00% 50. însă cu o tendinţă de diminuare pe parcursul perioadei de analiză în favoarea imobilizărilor financiare (în medie aproximativ 27%). Structura activelor circulante Rate interne ale activelor circulante 100. acestea deţinând ponderea majoritară în ansamblul imobilizărilor financiare (în medie aproximativ 45%).00% 30.

în anii 2006. 2009 şi 2010. Cea mai mare pondere înregistrată de trezorerie este în anul 2006 (de 31. Scăderea mai accentuată în anul 2006 faţă de anul 2005 se datorează creşterii în mărimi absolute a tuturor elementelor componente ale activelor circulante în anul 2006. se remarcă o creştere a acesteia pe întreaga perioadă de analiză. putând reflecta o mai mare angajare a societăţii în afaceri şi îmbunătăţirea politicii de plasament. impunându-se o gestionare mai eficientă a acestora.44%). de 3. În privinţa ratei stocurilor. la o pondere de 37. Deşi se înregistrează scăderi ale ratelor trezoreriei în ultima parte a perioadei de analiză. 42 . înregistrând cea mai mare pondere din totalul activelor circulante în anul 2005 (68. deoarece presupune imobilizări suplimentare de fonduri. iar cea mai mică pondere a fost înregistrată în 2005. acest lucru nu înseamnă neapărat un aspect nefavorabil. ceea ce înseamnă o scădere a contribuţiei numerarului în activele circulante. cu un procent de 44. În concluzie.1%. Cea mai bună gestionare a activelor circulante a avut loc în anul 2006. Ratele interne de structură ale stocurilor sunt reprezentate de Rata stocurilor de materii prime şi materiale (RSMP). mai ales în ultima parte a perioadei de analiză.21% în 2004. Creşterea ponderii stocurilor în cea mai mare parte a perioadei de analiză nu reprezintă însă un aspect favorabil. Aceasta are o evoluţie oscilantă pe parcursul perioadei de analiză. când s-a diminuat mult ponderea elementelor de stocuri şi creanţe în favoarea elementelor de trezorerie.85%) şi cea mai mică pondere din total în anul următor. ajungând de la o pondere de 20. Analizând rata trezoreriei. din analiza ratelor interne ale activelor circulante se constată că per ansamblu a scăzut gradul de lichiditate al activelor circulante. determinând diminuarea elementelor cu o lichiditate imediată (trezoreria). mai ales în ultima parte a perioadei de anliză. cea mai mică pondere fiind înregistrată în anul de bază (2004). ratele apropiindu -se de nivelul optim considerat de specialişti de 3-5%. pe fondul creşterii stocurilor şi creanţelor (elementele cele mai puţin lichide) şi reducerii ponderii trezoreriei (elementele cu lichiditate maximă). Rata stocurilor de producţie în curs de execuţie (RSPCE). se observă că aceasta are o evoluţie oscilantă.Din analiza ratelor interne de structură ale activelor circulante se constată o creştere a ponderii elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocuri şi creanţe). Rata creanţelor indică importanţa contribuţiei lor la formarea activelor circulante (în medie de aproximativ 57%).3% din totalul activelor circulante). pe perioada de analiză se mai înregistrează şi scăderi ale ponderii stocurilor de la un an la altul.21% din total. Rata stocurilor de produse finite (RSPF) şi Rata avansurilor pentru cumprări de stocuri (RAvs). cea mai mare pondere a stocurilor în totalul activelor circulante fiind înregistrată în anul 2008 (37. Totuşi. în mare parte descendentă. iar în mod special creşterii trezoreriei.06% la finalul perioadei de analiză.

cea mai mare pondere fiind înregistrată în anul 2006 (cu 3. urmată îndeaproape de stocurile de materii prime şi materiale consumabile.18.97% în 2011) în favoarea producţiei în curs de execuţie.00% 2004 2005 2006 2007 2008 Producția în curs de execuție M aterii prime și materiale consumabile 2009 2010 2011 Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată că cea mai importantă pondere o deţine producţia în curs de execuţie. acestea deţinând în medie aproximativ 98% din totalul stocurilor).11% din totalul stocurilor în anul 2004 la o pondere de 0.00% 80. Dafora S. Structura stocurilor Rate interne ale stocurilor 100.1%.2% din volumul stocurilor în ansamblu).A. 43 .00% 0. mutaţiile din structura stocurilor sunt reflectate în graficul de mai jos: Graficul nr. Avansurile pentru cumpărări de stocuri deţin o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor (în medie de 0. Ratele producţiei în curs de execuţie urmează un trend descendent pe parcursul perioadei de analiză.52%).00% 20.81% la finalul perioadei de analiză. în cadrul stocurilor se constată o gestionare mai puţin eficientă la nivelul fluxului de fabricaţie. care urmează un trend ascendent (de la 0% în 2004 la 74. În concluzie. cu o medie de 48.La societatea S.89% în 2004 la 24. accentul fiind pus pe realizarea de stocuri mai puţin lichide (materiile prime şi materialele consumabile şi producţia în curs de execuţie.00% 60. ajungând de la o pondere de 5.00% Produse finite și mărfuri Avansuri pentru cumpărări de stocuri 40.12% în 2011). Se observă de asemenea că ponderea materiilor prime şi a materialelor urmează un trend descendent pe perioada de analiză (de la 94. cu o medie pe perioada de analiză de aproximativ 50% din totalul stocurilor.C. celelalte elemente având ponderi nesemnificative (în medie sub 2%).

În concluzie se poate spune că per ansamblu are loc o oscilaţie a ponderii creanţelor comerciale în totalul creanţelor. Pe întreaga perioadă de analiză ponderea altor creanţe în totalul creanţelor înregistrează un trend descendent. În anul 2004 creanţele comerciale deţineau 77.34% din totalul creanţelor.19. ajungând la 45. ca urmare a înregistrării unor sume de încasat de la entităţile afiliate. înregistrând o creştere a acesteia până în anul 2008 în paralel cu o diminuare a ponderii altor creanţe. Structura creanţelor Rate interne ale creanţelor 100.82% în anul 2011. a crescut şi ponderea lor în totalul creanţelor (de la 14.66% în 2004.63% din totalul creanţelor). nivelul minim al investițiilor financiare pe termen scurt 44 . Astfel. adică a unor sume pe care societatea le are de încasat pe perioada analizată şi care sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât statul. determinând diminuarea ponderii creanţelor comerciale. reflectând aspecte privind gradul de plasare al excedentului de numerar în echivalente de numerar. Deoarece a crescut de la un an la altul volumul acestor creanţe faţă de entităţile afiliate.00% 2004 2005 2006 2007 2008 Creanțe comerciale Sume de încasat de la entitățile afiliate 2009 2010 2011 Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale creanţelor se poate constata faptul că ponderea cea mai mare în totalul creanţelor o deţin creanţele comerciale până în anul 2009.00% 80.00% 40. Creşterea ponderii creanţelor comerciale în total creanţe până în anul 2008 se realizează pe fondul scăderii ponderii altor creanţe. după care ponderea creanţelor comerciale scade până la finalul perioadei de analiză în paralel cu o creştere a ponderii sumelor de încasat de la entităţile afiliate. la 0. după care aceasta scade în favoarea sumelor de încasat de la entităţile afiliate.69% în anul 2011).27% în 2009 la 53. ajungând de la o pondere semnificativă de 22.49% în anul 2011. cât şi bănci sau furnizori debitori.00% Alte creanțe 60.Ratele interne de structură ale creanţelor sunt reflectate în graficul de mai jos: Graficul nr. Din analiza ratelor interne de structură ale trezoreriei se desprind concluzii privind modul de gestionare al numerarului.00% 0. după care din anul 2009 ponderea lor a scăzut. urmând apoi un trend ascendent până în anul 2008 (când au ajuns la o pondere de 98.00% 20.

16% Graficul nr. Analiza structurii datoriilor şi a capitalurilor proprii Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă o primă categorie de rate de structură ale pasivelor şi vizează reflectarea gradului de dependenţă financiară generală puse în evidenţă prin Rata autonomiei financiare totale (R AF) şi Rata de îndatorare globală (RDT). în scădere în special în anul 2007. 34. societatea nu are preocupări în direcţia plasamentelor pe termen scurt în direcţia maximizării efectelor imediate.70%].100%]. Structura pasivului bilanțier 45 . Graficul nr. atât cele proprii cât şi cele atrase. Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor Rate generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Datorii totale Capitaluri proprii Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor se desprind concluzii privind ponderea surselor de finanţare ale entităţii. sursele proprii de finanţare reprezintă în medie 35% din totalul pasivului bilanţier şi se încadrează şi ele în intervalul acceptat al autonomiei financiare de [30%. în cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai importantă o deţin sursele atrase constituite de datoriile totale (peste 60% în fiecare an) cu tendinţă generală de fluctuaţie uşoară.20.în total trezorerie reflectă un management defectuos al numerarului. B. însă se încadrează în intervalul acceptat al îndatorării totale de [0%. Astfel.84% Datorii totale Capitaluri proprii 65. Totodată.21. De cealaltă parte.

Provizioanele au înregistrat cea mai mare cotă. Ratele interne ale datoriilor pun în evidenţă ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul datoriilor. În privinţa datoriilor pe termen scurt putem observa un minim la nivelul anului 2005 cu o cotă de 28. și deci se recomandă creşterea surselor proprii de finanţare. se prezintă astfel: Graficul nr.22. Ratele interne ale datoriilor după exigibilitate Ratele interne ale datoriilor după exigibiliate 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri în avans Provizioane Datorii pe TML Datorii pe TS Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Graficul de mai sus relevă evoluţii oscilante ale diferitelor categorii de datorii de la un an la altul. Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de peste 1 an (RD>1 an) şi Rata provizioanelor (RPv). La nivelul societăţii. următoarele rate: Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o peioadă de 1 an (RD<1 an).23% din totalul datoriilor. În concluzie. Un nivel maxim al datoriilor pe termen lung se înregistrează în anul 2008 cu un procent de 66.27 %.Această situaţie subliniază o soliditate financiară la limită a entităţii.9% din totalul datoriilor şi un nivel minim în anul 2007 cu un procent de 43. se pot pune în evidenţă. din analiza ratelor interne ale datoriilor după exigibilitate se constată o orientare generală a surselor de finanţare a societăţii spre activitatea de investiţii.05% în anul 2005. de 5. pentru început. Pornind de la informaţiile primordiale oferite de Bilanţ. prin apelarea la surse de finanţare pe termen mediu şi lung. într-o clasificare după exigibilitate. maximul înregistrându-se în anul 2007. 46 .23%. situaţia structurii datoriilor. iar veniturile în avans şi-au atins maximul în anul 2009 cu 0.53%. reprezentat de 55.

Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt pun în evidenţă mutaţiile structurale în cadrul surselor de finanţare pe termen scurt.41%. La nivelul societăţii se constată următoarele astfel de structuri. La nivelul societăţii se constată următoarele astfel de structuri.03% în anul 2004. redate în graficul de mai jos: 47 . în funcţie de natura acestor datorii. Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni Datorii comerciale . la polul opus situându-se anul 2011 cu o cota de 14. Ratele interne ale datoriilor pe termen lung pun în evidenţă mutaţiile structurale în cadrul surselor de finanţare pe termen lung. fiind urmat de valori nule ale acestei categorii până la sfârşitul perioadei analizate.24% în anul 2011.23.61% în anul 2005. ce cunosc o creştere succesivă de-a lungul perioadei analizate.19% şi ajungând la 50.furnizori Alte datorii Sume datorate instituțiilor de credit Efecte de comerț de plătit Avansuri încasate în contul comenzilor Sume datorate entităților afiliate Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni înregistrează o cotă de 0. începând cu o pondere de 0. O altă categorie semnificativă în cadrul datoriilor pe termen scurt este reprezentată de sumele datorate instituţiilor de credit. în funcţie de natura acestor datorii. redate în graficul de mai jos: Graficul nr. Datoriile comerciale înregistrează o cotă maximă de 70.

observându-se o creştere preponderentă a acestora. În anul 2004 se observă o cotă minimă de 23. anul 2007 înregistrând un maxim al acestei valori.24.furnizori Avansuri încasate în contul comenzilor Sume datorate instituțiilor de credit Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din graficul de mai sus reiese faptul ca datoriile comerciale au înregistrat cel mai mare procent din totalul datoriilor pe termen lung la nivelul anului 2004. ratele interne ale capitalurilor proprii se reflectă grafic astfel: 48 . Ratele interne de structură a capitalurilor proprii reflectă mutaţiile structurale din cadrul capitalurilor proprii prin calculul următoarelor rate de structură: Rata capitalului social (RCS). anul 2007 fiind însă caracterizat de o valoare nulă a acestei categorii. Rata primelor legate de capital (RPC).51% în anul 2008. cu o pondere de 64. Rata rezultatului reportat (RRR).90%. Rata rezultatului exerciţiului (RRE) şi Rata repartizării rezultatului exerciţiului (RRRE).Graficul nr.41%. respectiv 60. Ratele interne ale datoriilor pe termen lung Ratele interne ale datoriilor pe termen lung Alte datorii 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sume datorate entităților afiliate Datorii comerciale . Sumele datorate instituţiilor de credit prezintă oscilaţii în perioada analizată.69%. Categoria “Alte datorii” reprezintă un punct semnificativ al datoriilor pe termen lung. La nivelul societăţii analizate. începând cu o valoare nulă în anul 2004 şi atingându-şi un maxim de 57. Rata rezervelor din reevaluare (RReev).

Apogeul pe perioada de analiză este atins în anul 2011. reprezentate pe de o parte de capitalul social al firmei. După cum se poate observa din graficul de mai sus. Analiza echilibrului poziţiei financiare În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele. din analiza structurii capitalurilor se remarcă adoptarea unei politici de protejare a vechilor acţionari pe fondul unei politici prudenţiale accentuate. analiza solvabilităţii financiare.Graficul nr. 49 .2. iar cota cea mai mică este atinsă în anul 2007 ca urmare a creşterii semnificative a capitalul subscris vărsat.25. iar pe de altă parte de dimensiunea celorlalte categorii de surse proprii. şi anume:   analiza lichidităţii financiare. cât şi ca procent. În concluzie. deşi valoarea rezervelor a crescut faţă de anul 2006. atât ca valoare. nivelul cel mai ridicat al rezervelor din reevaluare ca şi cotă din capital. este deţinută în anul 2004. Capitalul subscris şi vărsat în primii ani de analiză. 2. deţine cote relative mici în comparţie cu ceilalţi ani. primul an de analiză. Rezervele au un trend osciland pe toată durata de analiză. Modificarea valorilor capitalului propriu în fiecare an depinde în principal de modificarea capitalului subscris vărsat şi a diferitelor tipuri de rezerve şi provizioane. Ratele interne ale capitalurilor proprii Rate interne ale capitalurilor proprii 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Repartizarea profitului Rezultatul reportat Rezultatul exercițiului Rezerve Rezerve din reevaluare Capital subscris și vărsat Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” Din analiza structurii capitalurilor proprii se pune în evidenţă modalitatea întreprinderii de asigurare cu diferite categorii de resurse pe termen nelimitat.

Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt.2.00% 40. Analiza lichidităţii financiare În acest sens se vor utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”. Constatăm că la nivelul entităţii se realizează un echilibru financiar pe termen scurt.26.00% 80. În anii 2005.00% 100. Dafora înregistrează cote cu mult peste media tăriilor dezvoltate care este de 5%. Capitalul de lucru (CL) şi Rata de acoperire a capitalului de lucru (RCL). această valoare este în medie de aproximativ 80%. se vor calcula şi interpreta cel puţin următorii indicatori: Rata lichidităţii curente (RLC). În ceea ce priveşte rata lichidităţii imediate. 2006. la nivelul activităţii de exploatare. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Evoluția indicatorilor de lichiditate 140. În privinţa lichidităţii efective. 2007. analiza gestiunii resurselor controlate.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata lichidității curente (RLC) Rata lichidității imediate(RLI) Rata lichidității efective(RLE) Rata capitalului de lucru (RCL) Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii” Rata lichidităţii curente se află aproximativ la nivelul de 120%. Pentru a pune în evidenţă starea de lichiditate.00% 20. se constată o tendinţă oscilantă. Rata lichidităţii efective (RLE). valoarea şi evoluţia indicatorilor de lichiditate se reflectă în graficul de mai jos: Graficul nr. Aceasta oscilând de la aproximativ 4% la aproximativ 32%. 2008. fapt ce reflectă un nivel nesatisfăcător al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat.00% 120.60%]. La nivelul societăţii. 2009. 2010. Acest lucru atestă faptul ca lichiditatea imediată este cuprinsă în intervalul de siguranţă. Lichiditatea şi solvabilitatea se referă la capacitatea entităţii de a face faţă plăţilor scadente. 2.1. iar solvabilitatea pe termen lung. Rata lichidităţii imediate (RLI). entitatea deţinând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada 50 . lichiditatea efectivă se află cu mult sub limita inferioară a intervalului de siguranţă financiară [20%.00% 60. iar în anii 2004.00% 0. Aceasta nu se încadrează în intervalul de siguranţă şi este sub media ţărilor dezvoltate.

celelalte două încadrânduse în intervalul de siguranţă. Rata de acoperire a dobânzilor din cash (CCR). se observă că acesta înregistrează valori peste 5 % (media ţărilor dezvoltate) pe aproape toată perioada de analiză. şi de asemenea să caute să accelereze viteza de rotaţie a creanţelor şi să adopte o politică mai eficientă de gestionare a datoriilor comerciale şi fiscale în scopul ameliorării lichidităţii efective.00% 135.095 lei. cu un procent de 4. ea înregistrând valori deficitare la două dintre cele patru forme ale sale.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 1.2. fiind astfel nevoită să caute soluţii pentru a-şi creşte nivelul activelor curente şi a-şi putea acoperi astfel datoriile curente.Rata solvabilității generale (RSG) Grafic nr. Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd). per ansamblu putem aprecia ca întreprinderea nu are o lichiditate foarte bună.00% 155. iar valoarea cea mai mică în anul 2005. iar cea mai mică valoare a fost înregistrată în următorul an. Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat (TIE). Valoarea activului bilanţier cea mai mare a fost de 607. în sumă de 98.00% 150.874 lei. se vor calcula şi interpreta cel puţin următorii indicatori: Rata solvabilităţii generale (RSG). Solvabilitatea financiară generală pe orizontul 2004-2011 51 .00% 140. în sumă de 3. valoarea şi evoluţia indicatorilor de solvabilitate se reflectă în graficul de mai jos: 1. respectiv anul 2005.991.2. Entitatea înregistrează probleme în ceea ce priveşte lichiditatea curentă şi cea efectivă.05%.00% 125. Rata solvabilităţii generale pe termen lung (RSGL). 2.00% 130. La nivelul societăţii Dafora.00% 160. excepţie făcând anul 2005.27. În ceea ce priveşte rata capitalului de lucru.480. iar procentul maxim este înregistrat în anul 2008 (şi anume 8%). Analiza solvabilităţii financiare Pentru a pune în evidenţă starea de solvabilitate.00% 170. Gradul de acoperire al serviciului datoriei (Gasd). Valoarea cea mai ridicată a capitalului de lucru a fost înregistrată în anul 2004. înregistrată în anul 2004.00% 165.438 lei. în valoare de 39.031.472 lei.analizată.00% 145.Rata solvabilității generale (RSG) 175.064. În concluzie.

Acest lucru reflectă capacitatea întreprinderii de a rambursa la scadenţă ratele curente pentru datoriile pe termen mediu şi lung rămase de achitat faţă de bănci şi alte instituţii financiare. viteza de rotaţie a totalului activelor se află sub nivelul optim pentru industrie.12%.40 7.80 9. pe perioada de analiză.40 13. şi anume 171.00 4.3. datorii şi capitaluri proprii.80 21. excepţie fiind anul 2010. Redăm mai jos reprezentarea grafică a vitezelor de rotaţie pentru principalele elemente de resurse controlate: Evoluția vitezelor de rotație 22.20 0. Capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării acestor datorii este totuşi una destul de ridicată.60 14.20 12.60 20.00 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Viteza de rotație a activelor totale Viteza de rotație a stocurilor totale Viteza de rotație a creanțelor Viteza de rotație a datoriilor Viteza de rotație a capitalurilor proprii Din analiza vitezelor de rotaţie ale activelor. însă procentele înregistrate sunt apropiate limitei inferioare a intervalului de încredere. În concluzie.60 2.20 18.20 6.80 3. este înregistrat în anul 2007.60 8. se constată următoarele: Viteza de rotaţie a totalului activelor reflectă numărul de rotaţii pe care îl fac activele totale pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. 52 . indicând o stare favorabilă în ochii creditorilor. când solvabilitatea este uşor sub media inferioară a intervalului.40 1.80 15. excepţie făcând anul 2007. putem spune că în ceea ce priveşte gradul de solvabilitate al entităţii acesta este unul favorabil începând din anul 2007. Pentru entitatea analizată aceasta ia valori în scădere de la un an la altul pe întreaga perioadă analizată. datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii prezentate în Anexa 4 „Analiza gestiunii resurselor controlate”.00 16. Analiza gestiuni resurselor controlate Calculul şi analiza modului de gestionare a resurselor controlate de entitate presupune calculul vitezelor de rotaţie pentru principalele elemente de active. dar şi pe elementele componente ale acestora.2. 2. când indicele depăşeşte valoarea de 100%. Pe toată perioada de analiză. Cel mai mare procent al solvabilităţii generale.Privind starea de solvabilitate a entităţii putem aprecia că există un nivel al solvabilităţii generale absolute care este cuprinsă în intervalul de siguranţă.40 19.00 10. excepţie făcând primii trei ani de analiză.

80 0.20 1.00% 60.40 1.00 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Viteza de rotație a activelor totale Indicele vitezei de rotatie 120. 2009.00% 0.00% 40.Viteza de rotație a activelor totale 1.40 0.00% 20. 2006.80 1. Valoare acesteia este în scădere de la un an la altul în anii 2005. iar pe toată perioada de analiză este sub media ţărilor dezvoltate (de 3 rotaţii). 53 .00 0.60 1.00% Indicele vitezei de rotatie Viteza de rotaţie a activelor imobilizate: arată numărul de rotaţii pe care îl fac activele imobilizate pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete.60 0.00% 100.20 0. 2008.00% 80.

00% 0.50 2.00 20.00% 400. iar în următorii este sub limita inferioară de 9 rotaţii .00% 250.00 1.Viteza de rotație a activelor imobilizate 3.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Viteza de rotație a stocurilor de materii prime și materiale consumabile Viteza de rotație a stocurilor de producție în curs de execuție Viteza de rotație a stocurilor de produse finite și mărfuri Viteza de rotație a avansurilor pentru cumpărări de stocuri Viteza de rotație a stocurilor totale 54 .00 0.50 1.00 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Viteza de rotație a activelor imobilizate Viteza de rotaţie a stocurilor totale este peste valoarea superioară a intervalului în primii 3 ani de analiză.50 0.00% 200.00% 50.00% 150.00% 350. Viteza de rotație a stocurilor totale 25.00 5.00 15.00 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 450.00% 100.00 0.00 10.00 2.00% 300.

00 7. În dinamică se constată o scădere a vitezei de rotaţie a creanţelor.00 2.00 0.50 0. Nivelul optim se află în jurul a 12 rotaţii. în valori absolute.00 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Viteza de rotație a datoriilor Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii se află în principal în scădere de la un an la altul. Viteza de rotaţie a creanţelor este relativ mare în primii ani de analiză.00 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Viteza de rotație a creanțelor Viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub media optimă de rotaţie. societatea Dafora înregistrând undeva sub 2.50 2.00 8. de aproximativ 100 de ori. indicele vitezei de rotaţie a avansurilor pentru cumpărări de stocuri înregistrează o creştere extrem de mare faţă de anul precedent.00 5.00 0. De menţionat faptul că în anul 2008. Viteza de rotație a datoriilor 2.00 1.5 rotaţii.Pe elemente componente de stocuri. Viteza de rotație a creanțelor 9. fiind înregistrate în primii trei ani de analiză. se constată în general oscilaţii. pe fondul unor creşteri mai semnificative ale creanţelor raportat la creşterile cifrei de afaceri. 55 .00 3.50 1. Creşterea durat ei teoretice de plată a datoriilor totale nu trebuie să ridice îngrijorări deoarece toate datoriile entităţii se află în termen şi ca atare constituie surse de finanţare necostisitoare pentru societate. nivelele cele mai ridicate.00 1.00 4.00 6. iar la sfârşitul perioadei această viteză ajunge în jur de 2-3%.

În concluzie. sub parametrii optimi pentru media pe sectorul industrial. anul 2010 se remarcă printr-o gestionare mai eficientă a tuturor resurselor controlate de entitate din punctul de vedere al dinamicii acestor elemente. Ca nivele. O apreciere analitică de tip SWOT a poziţiei financiare pe elemente componente se poate prezenta astfel: 56 . cele mai bune valori fiind înregistrate în principal în primii trei ani de analiză. aceste nivele aflându-se în scădere în restul perioadei de analiză raportat la primii ani. pe ansamblul perioadei de analiză. vitezele de rotaţie se află în general.

  Datoriile pe termen lung deţin cea mai mare pondere în totalul datoriilor Creşte gradul de dependenţă faţă de furnizori. ceea ce reflectă un management defectuos al numerarului Puncte slabe (-) . ca o creştere a interesului pentru politica investiţională Scade ponderea elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile şi creanţele) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate maximă (trezoreria)      Creşte activitatea de exploatare a entităţii Se constată un raport creanţe / datorii în general favorabil Trezoreria creşte în volum foarte accentuat. care să fructifice excedentul de disponibilităţi băneşti. Datorii    Cresc sumele datorate entităţilor afiliate pe seama extinderii volumului de activitate. Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii termenelor de plată.Sinteza analizei SWOT a poziţiei financiare a societăţii Dafora pe perioada 2004-2011 Puncte forte (+) Active    Activele scad mai lent decât scad datoriile entităţii Cresc investiţiile în sfera imobilizărilor corporale. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre echilibrul financiar pe termen lung. prin creşterea disponibilităţilor băneşti Un nivel al solvabilităţii acceptabil Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (capitalul de lucru este substanţial reprezentat) şi de asemenea evoluează în creştere. cu precădere în anul 2007 Capitaluri  Pe ansamblu. Autonomie financiară foarte bună pe toată perioada de analiză. excepţie fiind anii 2006 şi 2007. prin creşterea activităţii  Există un deficit al lichidităţii curente şi al celei efective  Ponderea trezoreriei în totalul activelor este extrem de redusă  Lipsa investiţiilor financiare pe termen scurt. de-a lungul perioadei analizate se înregistrează 57  Se apelează la sursele externe de finanţare.

proprii creşteri ale capitalurilor proprii  Politică prudenţială semnificativă  Creditorii apreciază structura pasivului bilanţier ca fiind una solidă.   Scade atractivitatea pentru investitori deoarece entitatea nu repartizează dividende pe toată perioada de analiză Valoarea capitalurilor proprii este mult mai mică decât valoarea datoriilor 58 .

000.A.000 400.000 600.Analiza evoluției performanțelor financiare ’’ dar și utilizând informații din Anexa 6 . c) Analiza stării de rentabilitate.000.. 3 Analiza performanţelor financiare la S..Analiza evoluției și stării de profitabilitate pe nivele de activitate” avem următoarele concluzii: a) Nivelul de exploatare Evoluția profitabilității la nivelul exploatării 1. 1.000. Vizează analiza performanțelor generate pe ansamblul performanțelor financiare și pe nivele de activitate urmărind evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora.C.000.Cap. Sursa informațională principală a analizei performanțelor financiare o reprezintă Contul de Profit și Pierdere.C. DAFORA S. DAFORA S.000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Producția exercițiului (Qex) Marja industrială (MI) Marja comercială (MC) Valoarea adăugată (VA) Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) Rezultatul exploatării (REXP) 59 .A. 1.000. Analiza performanțelor financiare se referă la următoarele aspecte: a) Analiza de ansamblu a performanțelor financiare. b) Analiza stării de profitabilitate.000. d) Analiza performanțelor bursiere.1 Analiza evoluției performanțelor financiare generale și a stării de profitabilitate pe nivele de activitate Conform Anexei 5 . Analiza de ansamblu a performanțelor financiare și a stării de profitabilitate pe nivele de activitate la S.000 800.000 200.

 Producţia exerciţiului cunoaşte trendul producţiei vândute. În anii ce urmează au loc fluctuaţii de la an la an.000 100.000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Cifra de afaceri netă (CAN) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5. pentru ca mai apoi. o creştere mult mai puţin accentuată..000. cu 45% în anul 2006 faţă de anul 2005. se prezintă după cum urmează:  2005 Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe parcursul tuturor anilor de analiză.000. 60 .000. de asemenea. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în anul 2007.599. . O creştere semnificativă se prezintă în anul 2007.000 500. înregistrandu-se o creştere cu 28% în anul 2008 faţă de 2007.Evoluția cifrei de afaceri nete (CAN) 1. aceasta înregistrează o creştere majoră în anul 2007.1. valoarea REXP crescând de aproximativ 2 ori față de anul 2006.000. se constată diminuări ale rezultatului exerciţiului de 40% şi în anul 2011 faţă de anul 2010.000.000 800. să descrească.000.  Valoarea adăugată înregistrează o creştere cu 73% în anul 2007 faţă de anul anterior 2006.000 200.658 lei. În se înregistrează o diminuare a valorii acestuia cu 40% faţă de anul anterior 2004.000 600.000 900.000 700. datorită ponderii semnificative a acesteia în total de 97%.Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele de activitate’’ Modul de generare a performanțelor de exploatare pe total și pe elemente componente cu contribuția lor. în anul 2011 faţă de 2010.000. în mod analitic. aceasta crescând cu aproximativ 95%. în 2011 valoarea CAN fiind de 161. de aproximativ 96% faţă de anul 2006. de 13% se înregistrează şi în anul 2006.000.000.000.000 400. valoarea VA scăzând cu 25%. în anii 2008-2009 şi 2011.  Cifra de afaceri netă cunoaşte o evoluţie fluctuantă de la un an la altul. Astfel.000 300.000.

În ce priveşte analiza distribuţiei VA pe categoriile de participanţi la viaţa economică.  pe locul al doilea se află distribuţiile din VA ce rămân la dispoziţia societăţii. 2010 şi 2011. Din comparația între rezultatul brut de exploatare și rezultatul exploatării.   un procent semnificativ este alocat remunerării creditorilor financiari (o medie de se remarcă un procent de aproximativ 1%-2% pentru cei 8 ani analizaţi.965 lei. când ponderea cea mai mare este deţinută de distribuţiile ce rămân la dispoziţia societăţii). Cea mai mare creştere a RBEXP fiind înregistrată în anul 2006 faţă de anul 2005 de 64% ori. de asemenea. acesta a avut o evoluție fluctuantă de la un an la altul pe perioada analizată. în ultimii ani evidenţiindu-se un trend crescător al acestora. analiza modului de repartizare a acesteia este foarte importantă pentru a pune în evidenţă gradul de participare a fiecărei categorii la generarea valorii adăugate şi.915. constatăm o valoare diminuată a rezultatului exploatării comparativ cu rezultatul brut din exploatare pe perioada celor 8 ani analizaţi. situație care se prezintă astfel: Începând cu anul 2007. În cazul societății S. apreciem următoarele:  ponderea majoritară din VA este destinată finanţării personalului (cu excepţia anilor 2005. DAFORA S. cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2007 de 61. pondere care pe perioada analizată înregistrează o evoluţie fluctuantă.3 ori. valoarea acesteia crescând semnificativ în ultimii ani. accentuată de la un an la altul. pentru a aprecia nivelul de redistribuire în raport cu efortul depus. rata acestora fiind caracterizată de un trend oscilant de la an la altul. Marja industrială preia ritmul de evoluție al valorii adăugate. aceasta din urmă are o evoluţie valorică mai bună pe parcursul anilor decat REXP. Întrucât valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă volumul activităţii unei entităţi. 2006. 61 . întreprinderea înregistrează pierderi semnificative. bugetare. Deşi pare ca REXP să fie superior netă RBEXP.. Cea mai mică valoare negativă s-a înregistrat în anul 2008 de -24. alocat finanţării aproximativ 13%). Situaţia se datorează unei creşteri mai accentuate a cheltuielilor financiare faţă de veniturile financiare. b) Nivelul financiar Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare.A.41%. iar cea a REXP în anul 2007 faţă de 2006 de aproximativ 2.C. ceea ce se poate pune pe seama evoluției în același sens a producției exercițiului precum și a cheltuielilor privind lucrările realizate de terți cu ușoare diferențe a valorilor.

500.000 -400.000.000 2.Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele de activitate’’.000 1. o reflectăm în graficele de mai jos : Evoluția profitabilității la nivel global 3.000.000.000 2.000 0 2004 -500.000. .500.000.000. d) Nivel global Starea de profitabilitate .000 3.500.000. întrucât nu realizează în nici un an al perioadei analizate activități de natura activităților extraodinare.000 0 2004 -200.000 -600. la nivelul general . Rezultatul financiar (RF) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.000.000.000 -1.000. c) Nivelul extraordinar Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară renatabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor extraodinare.000 1.000 8. însă societatea noastră nu înregistrează rezultat la acest nivel.000.000.000 500.000 -800.000.000.000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rezultatul exploatării (REXP) Rezultatul financiar (RF) Rezultatul brut al exercițiului (RBE) Rezultatul net al exercițiului (RNE) 62 .000.1..000 -1.000.000.Evoluția rezultatulului financiar (RF) 200.000.000.000.

Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele de activitate’’.000 40.3 ori în anul 2010 faţă de 2009.000 10.  Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile.000 30.000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Capacitatea de autofinanțare (CAF) Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor și a impozitelor (EBIT) Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor. în 2010 are loc o creştere cu 54% faţă de 2009. având fluctuaţii de la an la an. ajungând în 2011 valoare de 4 ori mai mică decât cea aferentă anului 2010.000.  Rezultatul net al exercițiului (RNE se concretizează în profit pe parcursul întregii perioade analizate.2 ori mai mare ca în anul precedent.000. înregistrând o creştere accentuată în anul 2006 când cu 77% comparativ cu anul 2005.  Rezultatul brut al exercițiului (RBE) are o evoluţie oscilantă.000. a impozitelor și a deprecierilor (EBITDA) Rezultatul brut al exercițiului (RBE) Rezultatul net al exercițiului (RNE) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. constatându-se o creștere mai accentuată de aproximativ 5.000 50.  Rezultatul curent (RC) se concretizează în profit pe parcursul tuturor anilor supuşi analizei 2004-2011.Evoluţia profitabilităţii la nivel global 70. Anul 2006 înregistrează o creştere de 76% faţă de anul 2005. Cea mai mare creştere a avut loc în anul 2010. După anul 2007 se înregistrează scăderi semnificative ale profitului.000 60. acesta având o evoluţie fluctuantă. în 2007 cu 65% faţă de 2006 şi în anul 2010 cu 41% faţă de anul 2009. cea mai mare creştere fiind de aproximativ de 5. înregistrând creşteri mai importante în 2006 faţă de 2005 de 63 .000.000.000 20.  Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile și a impozitelor (EBIT) evoluează fluctuant de la un an la altul.000. fiind de peste 5. .. are un nivel semnificativ mai mare decât valoarea EBIT datorită nivelului destul de ridicat al deprecierilor înregistrat de societate. anul 2007 o creştere de 38% faţă de 2006.  Capacitatea de autofinanțare netă (CAFN) corespunde cu capacitatea de autofinanţare (CAF).6 ori în 2010 faţă de anul 2009. impozitele și a deprecierilor (EBITDA).000.

În cadrul activității financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt următorii: 1. Factorii cu influență pozitivă se referă la creşterea veniturilor financiare de aproape 5 ori şi a veniturilor din dobânzi cu 64%.  scăderea altor venituri din exploatare cu 59%.  scăderea veniturilor din vânzare de mărfuri cu 60% faţă de anul anterior. fiind sursă internă de finanţare. scăderea cheltuielilor cu materiile prime şi materiale cu 20%. precum şi diminuarea cheltuielilor privind dobânzile cu 7% . majorarea producţiei imobilizate cu 41%. Această consolidare a RBE se datorează creşterii veniturilor totale într-un ritm mai alert decăt cel al cheltuielilor totale (I10/09VT =107. extraordinare). diminuarea cheltuielilor cu personalul cu 25%. pe fiecare element de venituri și cheltuieli.47 % și I10/09 CT =103. constatăm că. Factorii cu influență pozitivă (ce au determinat creșterea rezultatului brut al exercițiului) se referă la:      creşterea CAN cu 5%. creşterea rezultatului brut al exerciţiului în 2010 s-a datorat în mare parte majorării valorii REXP cu 5%. rezultatul brut al exerciţiului are o evoluţie ascendetă. clasificate după natură. CAFN reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii. În cadrul activității de exploatare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt: 1. Evoluția performanțelor generale ale entității pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor entității. scăderea cheltuielilor privind mărfurile cu 68%. 64 .83 %). În 2010 comparativ cu 2009  Pe total activitate. financiare. În cele ce urmează.  majorarea cheltuielilor privind prestaţiile externe cu 19%.3 ori. Factorii cu influență negativă ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercițiului):  creşterea cheltuielilor de exploatare cu 17% faţă de anul 2009.  Analizând generarea rezultatului brut al exercițiului din cele 3 activități (exploatare. înregistrându-se astfel o creştere valorică a RBE de aproximativ 5.aproximativ 78%. vom realiza o explicare mai detaliată a cauzelor și a factorilor care au condus la obținerea rezultatului brut al exercițiului. 2.

pe elemente componente se poate detalia astfel: 65 .Factori cu influență negativă:  scăderea veniturilor din dobânzi cu 24%. în timp ce activitatea financiară se confruntă cu deficienţe. scăderea cheltuielilor cu personalul cu 4%. putem afirma că performanțele generale ale activității demarate de entitate. diminuarea cheltuielilor privind mărfurile cu 8%.  diminuarea cheltuielilor financiare cu 1%. Concluzii: În urma analizei efectuate.  diminuarea veniturilor din vânzări de mărfuri cu 17%. 2. 2. Factorii cu influență negativă privesc alte cheltuieli financiare care înregistrează o creștere semnificativă de 61% faţă de perioada anterioară. deşi rezultatul net al exercițiului este reprezentat pe toţi anii analizaţi de profit. diminuarea cheltuielilor de exploatare cu 7%. În cadrul activității financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al exercițiului în anul 2011 sunt: 1.  scăderea altor venituri de exploatare cu 29%.66% și I11/10 CT = 87. Factorii cu influență pozitivă :     scăderea cheltuielilor cu cu materiile prime şi materiale cu 25%. Pe parcursul întregii perioade de analiză activitatea de exploatare este cea care deține o pondere însemnată. nu sunt foarte bune deoarece. În cadrul activității de exploatare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt următorii: 1. În anul 2011 comparativ cu anul 2010 Rezultatul brut al exercițiului înregistrează o scădere semnificativă de 78% față de anul 2010.2.43%).  scăderea producţiei imobilizate cu 85%. O apeciere sintetică de tip SWOT a evoluției și structurii performanțelor generale ale entității. totuşi ritmul de diminuare a acestuia se accentuează. fapt ce se datorează unei creșteri a veniturilor totale într-un ritm mai scăzut decât a cheltuielilor totale ale entității ( I11/10VT = 84. Factorii cu influență negativă :  diminuarea CAN cu 17%. pe parcursul ultimilor ani de analiză.  creşterea altor venituri financiare cu 6%. Factorii cu influență pozitivă :  scăderea cheltuielilor cu dobâzile cu 8%.

are loc o creștere semnificativă a marjei industriale în 2007 cu 75%. descresc accentuat rezultatele globale în 2005 şi 2009 (EBIT. CAF. Astfel. în timp ce rezultatul brut crește cu doar 66 . valoarea adăugată crește  în anul 2005. RNE.C. EBITDA. per ansamblu. creşteri ale valorilor acestora .activitatea  în 2007 rezultatul din exploatare de exploatare  înregistrează o dublare a valorii acestuia faţă de anul 2006. rezultatul înregistrează din exploatare scăderi ale valorilor acestuia faţă de anii anteriori. RBE. RBE. cifra de afaceri netă înregistrează o creștere moderată pe parcursul anilor 2006.    PUNCTE SLABE (-) în ultimii ani de analiză se înregistrează capacității o de scădere a autofinanțare precum și a autofinanțării.Analitic (pe activități) a. impozitul pe profit crește cu un ritm mai puţin accelerat decât creșterea rezultatului brut. observăm că în anul 2010 impozitul crește cu 265% față de anul anterior. 2007 şi 2010. în anul 2007 se înregistrează o creștere mult mai accentuată a rezultatelor globale decât în anii anteriori (EBIT. DAFORA S. marja comercială înregistrează o scădere semnificativă de 90% în anul 2005 faţă de anul 2004. pe perioada 2004-2011 PUNCTE FORTE (+) 1.Sinteza analizei evoluției performanțelor financiare ale entității S. Global   se înregistrează profit pe parcursul tuturor anilor analizaţi. RNE). 2009 şi 2011. CAFN). 2. 2007 şi 2010.     crește producția vândută în anii 2006. semnificativ în 2007 cu 73%. impozitul pe profit cunoaşte.   în 2005 are loc scăderea cifrei de afaceri nete cu 86%.A.

426%. Rata impozitului pe profit are o pondere în rezultatul brut al exerciţiilor financiare supuse analizei în medie de 12% .  ratele de structură pe baza veniturilor totale.   se înregistrează creșteri ale altor cheltuieli financiare cu 61%.2 Analiza structurii performanțelor financiare Presupune calculul următoarelor categorii de rate de structură a performanțelor financiare pe baza Contului de Profit și Pierdere:  ratele generale de structură ale rezultatelor. fapt datorat. veniturilor și cheltuielilor  Din analiza ratelor generale ale rezultatelor se constată:  Rezultatul din exploatare participă în cel mai mare procent la obținerea de rezultat brut. se înregistrează în anul 2010 creşteri de 5 ori faţă alte altor venituri financiare faţă de anul anterior. evident. pe parcursul tuturor anilor analizaţi. în 2011 are loc scăderea veniturilor din dobânzi cu 24%. b. creşterii rezultatului brut al exerciţiului faţă de anul anterior 2008.activitatea financiară   în 2010 se înregistrează creșteri ale veniturilor din dobânzi cu 64%. contribuind într-un procent de peste 100% în anii 20072011.   Rezultatul extraordinar înregistrează valori nule pe perioada 2004-2011.activitatea extraordinară - - 1. Pe baza rezultatelor analizei din cadrul Anexei 6 . se înregistrează profit din activitatea c. veniturilor și cheltuielilor.  ratele interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor.Analiza structurii performanțelor financiare’’. Analiza ratelor generale de structură alea rezultatelor.  pe parcursul tuturor anilor financiară. Evoluţia 67 . cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2009 de 17%.. avem următoarele concluzii: A. în condițiile în care rezultatul financiar este unul pozitiv iar cel extraordinar este nul.

cu valoarea de 99%. din activitatea de exploatare (peste 95%). a altor cheltuieli din exploatare. înregistrată în anul 2008. deţinută de cheltuielile cu materiile prime şi materiale de aproximativ 92%. fapt ce se explică:  în 2011 s-a înregistrat cea mai mică valoare a ratei cheltuielilor de exploatare în total cheltuieli. materialele. valoarea acesteia cunoaşte. are loc o creştere mai accentuată a CAN faţă de creşterea de la un an la altul a altor venituri din exploatare ale entităţii. altfel spus. B. sau.  în 2004 a fost înregistrată cea mai mare pondere a acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor entităţii. pe parcursul perioadei. pe fondul diminuării valorii altor venituri din exploatare. o creştere. de 84%. în majoritate covârșitoare. precum şi datorită scăderii mai puţin accentuate a cheltuielilor financiare. fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai accentuat al cheltuielilor din exploatare faţă de ritmul de creştere a cheltuielilor financiare. descrescătoare. totuşi. fapt datorat diminuării cu 14% a valorii absolute aferentă acestora faţă de anul anterior 2010.  În cadrul cifrei de afaceri nete. 68 . de peste 95% în medie. ponderea cea mai mare este materiale de peste 48% în medie.5%-7%. apa) de aprox.ponderii impozitului pe profit este. pe seamă diminuării. aceasta având o valoare medie de aproximativ 20%. cea mai mică valoare a acestuia fiind de 0%. în mare parte.  Din analiza ratelor generale ale veniturilor se constată că veniturile totale sunt generate.  Din analiza ratelor generale ale chetuielilor se constată că ponderea majoritară în cadrul cheltuielilor totale o dețin cheltuielile de exploatare (în medie 93%) cu o ușoară fluctuație de la un an la altul.  Din analiza ratelor interne ale structurii cheltuielilor din exploatare se constată următoarele:    În totalul cheltuielilor de exploatare ponderea semnificativă o dețin alte cheltuieli Locul al doilea ca pondere în totalul cheltuielilor de exploatare îl deţin cheltuielile cu În cadrul ratelor de structură a cheltuielilor materiale. în condiţiile unei creşteri a acesteia. per ansamblu.Analiza ratelor interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor  Din analiza ratelor interne ale structurii veniturilor de exploatare se constată că:  Cifra de afaceri netă reprezintă ponderea majoritară în totalul veniturilor din exploatare. urmată de alte cheltuieli din afară (energia. cea mai mare pondere este deţinută de producţia vândută ce deţine o proporţie majoritară de 98% în medie. per ansamblu. în ultimii ani. când RNE este nul.

principala cauză fiind creșterea veniturilor din exploatare întrun ritm mai accentuat față de cel al cheltuielilor (I06/05CT=113.09%.47%. I06/05VEXP=114.81%. concluzionăm următoarele:  Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (venituri din exploatare) și efectele totale (venituri totale) se situează la un nivel de aproximativ 96% pe toată perioada analizată și are un trend ușor descrescător. pe elemente component se poate detalia astfel: 69 .  Cea mai mică valoarea a acestui raport s-a înregistrat în anul 2011 de 90. per ansamblu. pe parcursul tuturor anilor de analiză. în medie de 82%. respectiv venit/venit dar și rezultat/venit pe total active și pe nivele. principala cauză fiind creșterea veniturilor din exploatare într-un ritm mai mic față de cel al veniturilor (I11/10VT= 84. în ceilalţi ani observându-se faptul că ponderea cea mai mare în total cheltuieli financiare este deţinută de ”Alte cheltuieli financiare”. aceasta având valoarea de 99.33%. Cea mai mică valoare a ponderii cheltuielilor totale în venituri totale se înregistrează în anul 2006 cu valoarea de 93.16%. pe toată perioada de analiză cu o tendință de creştere a raportului efort/efect în 2007-2009 şi 2011. Analiza ratelor de structură pe baza veniturilor totale  În ce privește raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate și pe nivele se constată că:  Raportul între eforturile generale ale entității (cheltuieli totale) de a genera efecte generale (venituri totale) se situeză la un nivel de aproape 98%.16% .91%). I06/05VT= 115.14%.  În ce privește raportul structural efect/efect.35%).14%). I08/07VEXP=93.  principala cauză fiind creșterea veniturilor din exploatare într-un ritm mai mic față de cel al cheltuielilor.  Din analiza ratelor interne ale cheltuielilor financiare constatăm că ponderea semnificativă e deţinută de ”Alte cheltuieli privind dobânzile” în medie de 55% pe parcursul anilor 2005-2009. mai ales în ultimul perioada 2009-2011.  Cea mai mare valoarea a ponderii cheltuielilor totale în venituri totale a fost observată în anul 2009. fapt datorat creșterii veniturilor din exploatare într-un ritm considerabil mai accentuat față de cel al veniturilor (I08/07VT= 93. Din analiza ratelor interne ale veniturilor financiare se constată că ponderea cea mai mare este deţinută de ”Alte venituri financiare” .66%. C. O apreciere sintetică de tip SWOT a structurii performanțelor generale ale entității. I11/10VEXP=83.  Cea mai mare valoare a raportului efect/efect s-a înregistrat în anul 2008 de 99.

.  ponderea veniturilor financiare în de exploatare generează PUNCTE SLABE (-)  activitatea financiară înregistrează diminuări de la un an la altul pe parcursul anilor de analiză. PUNCTE FORTE (+)  activitatea exercițiului. DAFORA S. pe perioada 2004-2011. fapt remarcat pe parcursul ultimilor ani ai perioadei de analiză. iar reprezentarea grafică a evoluției acestora se prezintă astfel: 70 . creşte. pusă în evidență prin indicatorii de profitabilitate pe nivele de activitate. Profitabilitatea reprezintă condiția esențială pentru a se asigura succesul în afaceri al unei entități economice.  activitatea de exploatare furnizează în medie peste 90%-95% din veniturile totale. per ansamblu. ele mai sunt denumite și rate ale profitabilității comerciale.  ponderea exercițiului rezultatului în brut al venituri totale ponderea cea mai mare a rezultatului venituri totale scade de la un an la altul. Deoarece aceste rate caracterizează eficiența activității comerciale și competitivitatea produselor. Analiza ratelor de profitabilitate la S.A. Pe lângă forma absolută a stării de profitabilitate. îl redăm în cadrul Anexei 7 . 2. formele relative de exprimare a stării de profitabilitate sunt extreme de utile deoarece permit comparații în timp și spațiu cu competitotii sau cu media sectorială. Calculul ratelor de profitabilitate comercială la nivelul societății DAFORA S. înregistrează o diminuare de la un an la altul în general.Analiza ratelor de profitabilitate comercială’’.  ponderea cheltuielilor totale în venituri total.A.A. prezentați în capitolul anterior.C.Sinteza analizei structurii performanțelor financiare la SC DAFORA S..

71 . Pe parcursul întregii perioade de analiză rata marjei brute a profitului se încadrează în intervalul nivelului optim recomandat de specialişti de 1%6%.Analiza ratelor de profitabilitate comercială’’ Pe baza graficului de mai sus și a informațiilor oferite de Anexa 7 extragem următoarele concluzii privind starea de profitabilitate a societății analizate pe perioada 2004-2011:  Analizând rata marjei brute a profitului se poate constata trendul oscilant al valorilor acesteia.00% 25. valoarea ratei neîncadrându-se în limitele optime stabilite de 1. situându-se sub limita inferioară a intervalului de siguranţă.5%-6.00% 5. diminuări nesemnificative ale valorilor acesteia. rata crescând pe parcursul anilor de analiză 2004-2008 şi în 2010. în ultimul an valoarea diminuându-se cu 3%.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata marjei brute a profitului Rata marjei nete a profitului Rata marjei brute a profitului din exploatare Rata marjei brute din vânzări Sursa: prelucrări pe baza Anexei 7 .. pe parcursul celorlalţi ani observându-se. 2008-2009 şi 2011.60%.  Din analiza ratei marjei nete a profitului constatăm faptul că aceasta are un trend oscilant accentuat.00% Rata marjei comerciale 10.00% 30.00% 35. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2006 de 7. fapt care indică capacitatea scăzută a entității de a degaja profit din cifra de afaceri netă.00% 40.00% 20. cu excepţia anilor 2009 ( rata marjei brute a profitului este mai mică decât 1) şi 2006 ( rata este mai mare decât 6). se înregistrează valori mai mici decât nivelul minim admis ale acestei rate. excepţie făcând anii 2005-2007 şi 2010.5%.Evoluția ratelor profitabilității comerciale 45.00% 15. per ansamblu. Valorile mici ale acestei rate evidenţiază capacitatea redusă a entităţii de a degaja profit din activitatea de exploatare. În anii 2004.  În ce privește rata marjei brute a profitului din exploatare evoluția acesteia este una ascendentă pe parcursul anilor 2004-2010.

aceasta are o evoluţie ascendentă. Analiza rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară evidențiază nivelul de remunerare a capitalului investit de către investitori și este pus în evidență de următoarele rate: rata rentabilității capitalului propriu (ROE) și rata rentabilității capitalului angajat (RCPM). 3. când valoarea acesteia se află sub nivelul de 1%.00% 50.1.16%. în anul următor aceasta având o tendinţă de diminuare accentuată. DAFORA S. 3. per ansamblu.Analiza stării de rentabilitate’’ Din analiza graficului de mai sus dar și analizând informațiile furnizate de Anexa 8 ”Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele:  În privința evoluției ratei rentabilității financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE). în condiţiile unei creşteri nesemnificative a levierului financiar.00% 0. Privită prin prisma modelului multiplicativ evoluţia ROE se explică astfel :  În anul 2005 faţă de anul 2004 se constată cea mai mare creştere a ROE de la un an la altul. fapt datorat creşterii marjei nete a profitului.A. Valorile ROE.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata rentabilității capitalului propriu (ROE) Rata rentabilității capitalului angajat (RCPM) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 . se remarcă o valoarea maximă înregistrată în anul 2006 de 20.A. excepţie făcând anii 2008. pe parcursul perioadei analizate. La nivelul entității DAFORA 2004-2011 se prezintă astfel: S.09%. evoluția ratelor rentabilității financiare pe perioada Evoluția ratelor rentabilității financiare 100. cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2007 de 39. 72 .. se încadrază în limitele nivelului optim. Concluzii: Privind gradul de profitabilitate remarcăm o stare bună a profitabilității comerciale. situaţie justificată prin realizarea unui nivel general al rezultatelor cu o putere mai mare de generare a cifrei de afaceri.. 2009 şi 2011. Analiza stării de rentabilitate la S. Rata marjei comerciale exprimă procentul de adaos comercial practicat de societate.C.

evoluţia sa se poate explica astfel :  Diminuarea RCMP din ultimii ani. Analiza rentabilităţii economice Ratele rentabilității economice arată eficiența modului de utilizare a resurselor entității în vederea realizării de profit și este pusă în evidență prin 4 rate: rata rentabilității activelor ( ROA).. rata rentabilității economice (RRE). La nivelul societății DAFORA S. evoluția ratelor rentabilității economice pe perioada 2004-2011 se prezeintă astfel: 73 . Prin prisma factorilor de influenţă. per ansamblu. 3. majoritatea acestora fiind încadrate în mediile sectoriale. cea mai mică valoare înregistrându-se în anul 2004 de 4. fapt datorat creşterii EBIT cu 77% .08%. deşi în 2011 se remarcă o deteriorare a rentabilităţii capitalurilor acţionarilor la ambele nivele (atât la nivelul capitalurilor proprii. rata rentabilității cheltuielilor (RRC). descendente. În 2010 se înregistrează cea mai mică valoare a ROE de 0.12%. cât şi la nivelul capitalurilor anagajate pe termen lung). Concluzii: Per ansamblu. nivelul ratelor de rentabilitate financiară în perioada 2004-2011 are valori destul de bune.  Cea mai mare valoare a RCMP s-a înregistrat în anul 2006 de aproximativ 11%.  Rata rentabilității capitalului angajat (RCPM) este supusă unei evoluţii oscilante. se datorează scăderii rezultatelor generale reflectate prin EBIT ( cu 35%) pe fondul scăderii capitalurilor angajate pe termen lung.2.A. mai ales în anul 2011. iar cea mai mare în anul 2006 de 10. în condiţiile unei descreşteri nesemnificative a levieruilui financiar (LF). rata profitabilității activelor (BEP).67%. dar. fapt datorat diminuării accentuate a ratei marjei nete a profitului.

00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata rentabilității activelor (ROA) Rata rentabilității economice (RRE) Rata profitabilității activelor (BEP) Rata rentabilității cheltuielilor (RRC) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 . respectiv. per ansamblu. Concluzii: Per ansamblu.  În ceea ce privește eficiența consumului total de resurse exprimat prin cheltuieli. rata rentabilității economice (RRE) și rata profitabilității activelor (BEP). având valori medii în jurul: ROA =3%-4%. valoarea cea mică ridicată înregistrându-se în 2006 (6. de asemenea.00% 2. a tuturor ratelor de rentabilitate economică și anume: rata rentabilității activelor (ROA). Pe parcursul anilor 2008-2011 se înregistrează diminuări accentuate ale ratelor prezentate mai sus.00% 8. descendentă. fapt datorat influenţei crizei economice asupra activității şi. stării economico-financiare a entităţii.Analiza stării de rentabilitate’’ Din graficul de mai sus dar și analizând informațiile furnizate de Anexa 8 ”Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele:  În ce privește modul de utilizare a resurselor entității. se constată.55%) ca urmare a unei gestiuni ineficiente. 74 .Evoluția ratelor rentabilității economice 14.00% 10. se constată o tendință de descreștere pe întreaga perioadă de analiză. Valorile acestora nu se încadrează în media sectorială pe parcursul majorităţii anilor analizaţi. rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC).00% 4.. valorile RRE înregistrând o evoluţie. situația reflectă o eficiență în descreștere a utilizării resurselor controlate de entitate prin generarea de rezultate comparativ mai mici cu mediile sectoriale. BEP=4% a cărui medie este destul de scăzută față de cea sectorială de 17%. o tendință generală de scădere.00% 12.00% 6. neadecvate a cheltuielilor.

Analiza performanţelor bursiere 4.Analiza corelativă ROE și ROA Evoluția ROE și ROA 22. Analiza performanțelor bursiere prin rate bursiere Ratele bursiere (în alte accepțiuni ratele rentabilității investițiilor de capital sau rate de piață) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanței unei entități deoarece ele reflectă influența coroborată a ratelor financiare de risc și rentabilitate.59%.00% 18. DAFORA S.A. Factorii care au dus la diminuarea ROA au fost diminuarea accentuată a ratei marjei nete a profitului.00% 4..00% 14.00% 10. cât şi creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale.  În 2011 se atestă o diminuare moderată a ROA şi a ROE faţă de anul 2010. în condiţiile unei uşoare diminuări a valorii levierului financiar. pe perioada 2004-2011: 75 .1.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata rentabilității capitalului propriu (ROE) Rata rentabilității activelor (ROA) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 . La creşterea ROA au contribuit atât creşterea ratei marjei nete a profitului.Analiza stării de rentabilitate’’ Din comparația rentabilității financiare cu rentabilitatea economică putem constata o mai bună evoluție a ROE comparativ cu ROA.C.00% 8. situație care se explică astfel:  În anul 2005 creşterea ROE la 19.00% 20.00% 12.00% 6.98% se datorează exclusiv creşterii ROA la 6. 4. Redăm mai jos reprezentarea grafică a principalelor rate bursiere pentru sociatatea S.00% 16.

în timp ce NA a rămas constant.A. cea mai mare valoare realizânduse în anul 2006. în 2008. 76 .000 Axis Title 400. pe fondul diminuării PPA ( preţului de piaţă al acţiunilor).000 300. creştere datorată majorării RNE.0000 60.000 500.Analiza ratelor bursiere’’ Din analiza ratelelor bursiere de creștere la societatea S. deşi are loc diminurea preţului de piaţă al acţiunilor societăţii cu 80% faţă de anul anterior. per ansamblu.PBR.000 200. în condiţiile creşterii NA. Anii 2008 şi 2011 se caracterizează printr-un trend descrescător al KB.000 100. pe perioada 2004 – 2011 remarcăm următoarele:  Capitalizarea bursieră (KB) are o evoluţie fluctuantă de la un an la altul.000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Capitalizarea bursieră (KB) Evoluția PER.0000 20.0000 40.PSR 80.C Dafora S. cea mai mare valoare a KB fiind înregistrată în anul 20 07.  rezultatul pe acțiune (EPS) reprezentat de raportul dintre rezultatul net al exercițiului și numărul de acțiuni ( RNE/NA)..000.000.000.000. mai ales datorită diminuării RNE penttru anumiţi ani. iar în 2011 pe fondul diminuării PP .000.0000 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Coeficientul de capitalizare bursieră (PER) Valoarea de piață/valoarea contabilă pe acțiune (PBR) Preț de piață/Cifra de afaceri netă pe acțiune (PSR) Sursa: prelucări pe baza Anexei 9 .0000 0. totuşi creşterea se realizează pe fondul majorării numărului de acţiuni cu 194%.Evoluția capitalizării bursiere (KB) 600. aceasta fiind una crescătoare. acesta având o evoluţie oscilantă pe parcursul întregii perioade analizate.000. aceasta crescând de aproape 6 ori de anul 2006.

valorile PBR fiind în creştere. pe toată perioada analizată. putem spune că indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei destul de mare. Cea mai mare valoarea este înregistrată în anul 2007 (1. în general. pe parcursul majorităţii anilor analizaţi. sub nivelul mediu al ţărilor dezvoltate. iar cea mai mică în 2005 (0. cea mai mică valoare fiind de 0. valorile ratelor bursiere de creştere situându-se sub limita inferioară a intervalelor optime recomandate de specialişti.040 lei/acţiune. reflectă o evoluţie ascendentă. Pe parcursul majorităţii anilor se înregistrează valori negative ale coeficientului. urmată de o diminuare acestora.  raportul între prețul de piață al unei acțiuni și cifra de afaceri netă ce revine pe o acțiune (PSR) cunoaşte o evoluţie accentuată de diminuări şi creşteri perioadice. descrescătoare. Acest fapt reflectă o încredere diminuată a pieţei de capital în potenţialul economic al societăţii.7 ori). excepţie făcând anii 2006-2007 şi 2009-2010.  coeficientul de capitalizare bursieră (PER) arată cât de mult sunt dispuși să plătească investitorii pentru o unitate monetară de profit.010). valoarea PER fiind sub limita inferioară a nivelului mediei ţărilor dezvoltate ( 7-14 ori). cu excepţia anilor 2006 şi 2007.  Rata de acoperire a dividendelor(RADIV) reflectă un nivel maxim în condiţiile în care nu se acordă dividende. cea mai mare valoare a acesteia înregistrându-se în anul 2007 ajungând la 0.  Randamentul dividendelor (RDIV) este minim datorită faptului că nu se plătesc dividende pe perioada analizată. Cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2009.67) . Toate valorile PBR nu se încadrează în media sectorială (0.  raportul valoare de piață/valoare contabilă acțiune (PBR) cunoaşte o evoluţie foarte variată de la an la an. perioada fiind marcată de fluctuaţii puternice de diminuări şi creşteri ale PER de la un an la altul. Având în vedere faptul că valoarea PER. 77 . per ansamblu. cash EPS/ Trezoreria ce revine pe o acțiune înregistrează o evoluţie fluctuantă. Din analiza ratelor bursiere pe dividend pe perioada 2001-2011 se constată următoarele:  Valoarea dividendelor ce revin pe o acțiune (DIVA) este nulă pe toată perioada analizată deoarece nu se repartizează dividende acţionarilor pe parcursul întregii perioade analizate.05 lei/acţiune în 2011. acestea situându-se sub limita inferioară a acestui interval. se constată o diminuare a valorii ratelor bursiere în contextul crizei economico-financiare mondiale. Concluzii: Per ansamblu.9-1. cea mai mică în 2005.

1 „Calculul valorii economice adăugate”.000.500. adică s-a realizat o rată de rentabilitate a capitalului investit peste valoarea costului mediu ponderat al capitalului.500.00 -500. 4. reflectate în Anexa 10 „Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari” şi Anexa 10.000. ceea ce reflectă faptul că societatea a realizat o distrugere a capitalurilor învestite de acționari datorită unei rate a rentabilității acțiunii mai mici decât rata medie de rentabilitate de pe piața de capital.000. ceea ce va duce. la o scădere a interesului investitorilor minoritari sau pe termen scurt.  Din analiza modului de calcul a valorii adăugate economice și rezultatelor obținute.000.000.000. Rentabilitatea totală a acţionarilor (TSR).500.000. concluzionăm următoarele:  Valoarea economică adăugată este negativă pe tot parcursul anilor.00 -3.000.000.000.000. 78 .000.00 -3. în timp.000. Valoarea de piaţă adăugată (MVA).000.Concluzii: Societatea nu acordă atenţie nivelului de remunerare al acţionarilor prin dividende. ceea ce denotă faptul că societatea nu este capabilă să producă plus valoare economică pentru investitori.000. Analiza performanțelor bursiere prin creare de valoare Evoluția EVA.MVA și CVA 1. Valoarea lichidă adăugată (CVA).000.000.00 500.Analiza performanțelor bursiere prin crearea de valoare pentru acționari’’ În contextul actual al dezvoltării durabile.00 -2.000.. prin realizarea unei rate de rentabilitate a capitalului investit mai mică decât valoarea costului mediu ponderat al capitalului.00 Valoarea economică adăugată (EVA) Valoarea de piață adăugată (MVA) Valoarea lichidă adăugată (CVA) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: prelucări pe baza Anexei 10 .000.00 0.00 -1.00 -2.000. criteriile supreme pentru evaluarea performanței unei entități economice sunt criteriile bazate pe crearea și maximizarea valorii aduse de societate pentru acționari în condițiile satisfacerii intereselor tuturor categoriilor de participant la viața economică.00 -1. Indicatorii financiari ce reflectă crearea valorii pentru acţionari sunt: Valoarea economică adăugată (EVA). Rentabilitatea lichidă a investiţiilor (CFROI).2.000.000.

acest fapt datorându-se existenţei unei diferenţe nefavorabile între rentabilitatea lichidă a investiţiilor inferioare costului mediu ponderat al capitalului. aceştia sunt puternic afectaţi. remarcăm următoarele:  Valoarea este negativă pe parcursul întregii perioade de analiză. 79 . Societatea nu este capabilă să creeze profit real pentru acționari (EVA este negativă). decât în anii 2006 şi 2007. pe întreaga perioadă de analiză. după acoperirea costului capitalului investit. accentuate la toţi indicatorii ce reflectă crearea de valoare adăugată. societatea nu reuşeşte să producă spor de lichidităţi pentru acţionari. reflectându-se o „distrugere” din partea pieţei a capitalurilor investite. deşi aceasta a realizat profit economic real pentru acţionarii existenţi (valorile EVA sunt negative). Astfel. Concluzii: Pe parcursul perioadei analizate se constată fluctuaţii puternice.  Privind valoarea de piață adăugată.  Din calculul valorii lichide adăugate(CVA) putem trage următoarele concluzii:  Valoarea CVA pe parcursul majorităţii anilor analizaţi este una negativă. totuşi percepţia pieţei este una negativă. o distrugere de valoare lichidă. realizând. per ansamblu. În ceea ce privește indicatorii externi ce reflectă crearea de valoare pentru acționari (MVA). de asemenea. societatea nereuşind să producă spor de valoare adăugată lichidă. CVA înregistrează valori ce au un caracter descendent. datoriră unei rentabilităţi lichide a investiţiilor (CFROI) inferioare costului mediu ponderat al capitalului (CMPC).  Pe parcursul anilor 2004-2011.Concluzii: Pe toată perioada de analiză activitatea societății nu este capabilă să producă valoare economică adaugată sau profit economic real pentru acționari. din cauza scăderii încrederii pieței de capital în contextul crizei economico-financiare mondiale și datorită fluctuațiilor prețurilor. fapt care denotă situaţia unei valori a KB mai mici decât cea a CPR (capitalurilor prorpii). înregistrând valoarea cea mai deteriorată în anul 2004. Situaţia reflectă faptul că societatea.

DAFORA S. societatea fiind capabila de a onora datoriile scadente Concluzii: De-a lungul perioadei analizate 2004-2011 putem spune cu certitudine că se elimină în mare parte riscul apariţiei unei incapacităţi de plată. Modelul Alman Pe toată perioada analizată remarcăm o valoare a scorului Z conform modelului Alman de:  pe perioada de analiză 2004-2011. aceasta reflectând eforturile susţinute ale echipei de management în contractarea riscurilor. ceea ce reflectă faptul că societatea nu este solvabilă. Analiza riscurilor se poate detrmina prin intermediu a 2 modele și anume: modelul Alman și modelul Canon-Holder pe care le redăm în cele ce urmează: 1. Concluzii finale privind riscul de faliment: Din interpretările rezultatelor indicatorilor din cele 2 modele Altman şi Conan-Holder. pe parcursul majorităţii anilor. Concluzii : Pe toata perioada analizată remarcăm valoari ale scorului Z situate în intervalul (0.8]. IV Analiza riscului de faliment la S. descrescătoare.69) ceea ce reflectă faptul că societatea are dificultăți financiare. După valorile luate de Z pe parcursul ultimilor ani de analiză observăm o redresare a valorii acestuia. se remarcă faptul că riscul de faliment se ameliorează considerabil de la an la an. remarcăm faptul că valoarea scorului Z nu se situează în intervalul [6.A. 2. riscul de faliment diminuându-se. respectiv a situaţiei economico-financiare a entităţii.Cap. fapt care nu este benefic pentru entitate. per general.63 si 1. riscul aparitiei unei incapacitate de plata se elimina. observăm faptul că valoarea acestuia este caracterizată de o tendinţă.  în ceea ce priveşte evoluţia scorului Z. Potrivit modelului Canon Holder starea financiară a entității pe parcursul perioadei analizate se prezintă consolidate. societatea fiind capabilă să-şi onoreze obligaţiile de plată scadente. 80 . minimizarea riscului de faliment. aceasta având dificultăţi financiare. respectiv pentru Z>16.C. probabilitatea de faliment se găseşte sub nivelul de 10%. valorile scorului Z depășind în fiecare an valoarea 9.Modelul Canon-Holder În anii ce au făcut obiectul analizei observăm faptul că valorile pe care le ia scorul Z sunt cu mai mari decât nivelul minim recomandat de specialişti pentru evitarea. dificultăți ce se accentuează pe perioada analizată.

astfel. care se situează. ceea ce duce la valori în general slabe a performanţelor bursiere. valoarea de 1%. 4. consolidarea situaţiei economico-financiare a entităţii.  instabilitatea economică. aceasta obținând în toți anii profit. politică de dividende nulă. generarea de rezultate mici. AMENINȚĂRI  concurenţa străină. de a consolida relația companie-client.  noile reglementări legale în acest sector. lărgirea sferei de influenţă pe piaţa externă. 2. PUNCTE SLABE        se înregistrează valori mari ale creanțelor de la un an la altul. fapt atractiv. pe parcursul anilor 2008-2011. OPORTUNITĂȚI      creşterea cotei de piaţă pe segmentul de activitate în care activează societatea. societatea nu este capabilă să producă valoare economică adăugată.Concluzii finale generale. 3. are loc creşterea capitalizării bursiere. lipsa unei politici mai eficiente de valorificare a disponibilităţilor băneşti. nefavorabil pentru investitori. un nivel foarte scăzut al ROA. obţinerea de parteneriate cu mari societăţi de profil străine. de la an la an pe parcursul ultmilor ani de analiză.  criza economico-financiară actuală. un nivel foarte bun al ROE pe parcursul anilor 2004-2007. PUNCTE FORTE CONSTATE     entitatea analizată înregistrează performanțe generale bune de la un an la altul la probabilitatea apariţiei riscului de faliment este destul de mică.Analiza SWOT 1. politică şi financiară actuală a României. neaducându-se un pofit economic real pentru acţionari. 81 . acesta ameliorându-se nivelul întregii activități. sub scade eficienţa de utilizare a resurselor controlate de societate. în general.

.ro www.cnvmr.ktd.Bibliografie: Monica Violeta Achim.ro 82 . 2012.dafora.ro www.kmarket. Risoprint. Ed.Analiza financiară a entității economice’’. www.ro www..bvb.ro www. Cluj-Napoca.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->