Postliceala Sanitara Christiana Craiova

Proiect Cercetare Imbolnavirile datorate stilului de viata

Elevi : Sardaru Monica Vitelaru Adriana Saftescu Elena Scriosteanu Augustin Radu Preda Victor Ruican Stefan Manda Gelu Marinel

Clasa III-D-AMG

Intr.Nurs Sima Maria

Cuprins 1.Generalitati 2.Stilul de viata sedentar 3.Legatura dintre boli si stilul de viata 4.Bolile civilizatiei 5.Obezitatea 6.Boli cauzate de stilul de viata 7.Cauzele bolilor datorate stilului de viata 8.Prevenirea bolilor datorate stilului de viata 9.Plan de ingrijire al pacientului cu Obezitate 10.Statistici 11.Bibliografie

GENERALITATI Stilul de via reprezint un concept deosebit de popular n tiinele sociale. Utilizarea sa extrem de frecvent l-a fcut s fie supus unor tendine de extindere permanent a coninutului, termenul dobndind o multitudine de valene care nu fac altceva dect s i confere o anumit ambiguitate. Folosirea frecvent ca sinonim pentru concepte nrudite (subcultur/cultur, mod de via, status grup, clas social) cu care uneori stilul de via este confundat, contribuie relativa sa neclaritate. David Chaney, unul dintre sociologii contemporani care abordeaz aceast problematic, meniona referindu-se la stilul de via, c acesta iese, ca i concept, din situaia normal a referinei la o entitate distinct, clar specificabil, el face mai degrab trimitere la o familie de entiti, reunind o ntreag colecie de procese i fapte foarte diferite, crora le confer un sens comun, o identitate (D. Chaney, 1996, pag.34). Din acest motiv preferm definiia mai larg pe care Robert Stebbins o d stilului de via, ca set distinctiv de paternuri de comportament mprtite, care este organizat n jurul unui set coerent de interese sau condiii sociale, sau amndou, care este justificat i explicat printr-un set de valori, atitudini i orientri i care, n anumite condiii, devine baza pentru o identitate social comun a celor care l mprtesc. Spre deosebire de definiiile date de Sobel (stilul de via este un mod de a tri distinctiv i de aici recognoscibil, 1981, pag.28) sau Chaney (un mod de a folosi anumite bunuri, locuri i timpul, care este caracteristic unui grup, un set de practici i atitudini care au sens ntr-un contex particular, 1996, pag.5) cea menionat anterior (discutabil n sensul c postuleaz coerena stilului de via i pune sub semnul ntrebrii capacitatea stilului de via de a oferi identitate socialparticipanilor la stilul respectiv de via) are avantajul de a sublinia legtura ntre comportamentul tangibil i valori, atitudini, orientri. Valorile, atitudinile au un rol important n explicarea modului n care apar stilurile de via i paternurile de comportament care le compun. Avantajul apare o dat n plus, mai clar, n cazul cercetrilor legate de acest subiect, pentru c indivizilor le este dificil s separe, n viaa de zi cu zi, propriile aciuni de motivele i nelesurile personale pe care le folosesc pentru a justifica aceste aciuni. Folosirea unei asemenea definiii cuprinztoare nu trebuie s duc la confuzia ntre cultur i stilul de via, pentru c, n ciuda faptului c stilurile de via sunt dependente de formele culturale, ele nu reprezint totalitatea experienei sociale a unui grup. Zablocki i Kanter (1976) fac distincia ntre ceea ce ei numesc stiluri de via clasice, generate de stratificarea socio-economic i stilurile de via alternative, aprute ca urmare a pierderii coerenei

valorilor n societate. n categoria stilurilor de viaa clasice (statusul socio-economic este considerat ca determinantul principal al diferenierii stilurilor de via) autorii citai includ trei tipuri largi: stilul de via dominat de proprietate, stilul de via dominat de ocupaie i stilul de via dominat de venit sau srcie (direct legat de dezvoltrile asupra *culturii srciei). Ca variabil independent de poziia economic, stilul de via alternativ apare ntr-o societate n msura n care membrii societii nceteaz s fie de acord cu valoarea de schimb pe pieele de mrfuri i prestigiu sau recunosc alte surse independente ale valorii. Proliferarea stilurilor de via n ultimii 50 de ani, apariia unor categorii speciale cum ar fi cele dominate de ocupaii puternic acaparatoare (care constrng n mod imediat, direct, i implic ntreaga familie, timpul liber i patternurile de consum) deschid noi domenii de preocupare pentru politicile sociale. Zablocki i Kanter subliniaz c n special problema dreptului organizaiilor de a solicita implicarea total, beneficiile i costurile familiilor n aceste poziii i ceea ce organizaiile datoreaz soilor i familiilor de muncitori n situaia de implicare total, pot deveni importante ntrebri legate de bunstare n viitor . n societile postmoderne, chestiunea stilului de via este una central, acceptarea stilurilor de via alternative manifestndu-se ca principiul organizator al vieii sociale. n plus n aceste societi stilul de via devine instrumentul de afirmare a identitilor sociale i unul din factorii de agregare a noilor *micri sociale. Astfel stilul de via se impune ca obiect de studiu pentru *politicile sociale post-moderne . Stilul de viata sedentar Stim ca toti ar trebui sa facem exercitii fizice si sa urmam o dieta adecvata pentru a ne mentine sanatosi. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam stilul de viata sedentar deoarece nu ne obliga sa facem prea multe lucruri. Este mai placut sa petrecem timpul in fata televizorului sau a computerului si, de parca nu era suficient, rontaim si servim fel si fel de gustari, care numai sanatoase nu sunt. Tehnologia moderna ne-a usurat viata: nu trebuie sa ne deplasam prea mult ca sa discutam cu o persoana, trebuie doar sa o contactam, nu trebuie sa muncim prea mult, pentru ca utilajele sau computerele o fac in locul nostru. Nici macar nu trebuie sa obtinem mancarea prin modalitati naturale, pentru ca putem comanda sau putem consuma hrana deja procesata. Aceasta este o problema a societatii moderne, intalnita nu doar la adulti ci si la copii. Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de

viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv, computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul.

LEGATURA DINTRE BOLI SI STILUL DE VIATA Condiiile de via i munc au o mare importan atunci cnd vorbim de apariia unei boli, deoarece ele pot fi declanate chiar de aceat cauz i de aceea trebuie spuse medicului atunci cnd avem o problem de sntate.

Alimentatia

Poate s fie una din cauzele ce determin bolile prin dou aspecte: dac nu se mnnc suficient pentru a aduce organismului caloriile de care are nevoie, att cantitativ ct i calitativ, igiena alimentaiei corespunztoare. Dac mncm cu mai multe lipide, glucide i bem buturi alcoolice, acestea sunt factori de risc pentru anumite boli i mai ales dac pe lng ele mai punem i faptul c nu facem micare. Mai multe lipide poate nsemna apariia : obezitii, ateroscleroza ( cu toate localizrile). Excesul de glucide, mai ales rafinate( cum ar fi ciocolata) crete risul de a avea diabet i a te ngra pn la obezitate. Se consider c un kilogram de greutate n plus fa de cea ideal este egal cu un an minus de via. n cealalt extrem gsim scderea poriei de mncare care favorizeaz subnutriia. Dac aceast subnutriie apare n copilrie i pubertate vor aprea probleme n dezvoltare i cretere iar la toate vrstele duce la apariia infeciilor, cci organismul nu are cu ce s lupte. Lipsa de vitamine duce la hipovitaminoze. Alimentele care nu sunt urate ,splate sau corect igienizate duc la intoxicaii alimentare, enterocolite, etc. Igiena actului alimentar cuprinde: mncarea la ore regulate, alimente mestecate corect i ncet, fr prea multe condimente i gtite termic corespunztor. Consumul de toxice n zilele noastre consumul de toxice cum ar fi: alcoolul, fumatul, cafeaua, drogurile sunt la ordinea zilei, ins ce inseamn acest lucru? nseman ingrijoare deoarce pot s duc la grave boli dac sunt consumate pe termen lung i nu numai.

Abuzul de alcool

are multe agresiuni asupra corpului uman. Efetele pe care le face apar atunci cnd sunt onsumate n cantiti mari, zilnic i favorizeaz apariia numeroaselor boli ca: gastrite, pancreatit acut i cronic, hepatita cronic, ciroz hepatic, steatoza hepatic, neuropsihic (polineuropatia picioarelor), delir, epilepsie, obezitate, malnutriie, etc. Pe lng toate acestea bolnavii pot face i boli respiratorii din cauza scderii rezistenei organismului: abces pulmonar, bronhopneumonii. Tot aici putem gsi i predispunerea la accidente de circulaie, de munc, conflicte sau acte criminale.

Fumatul - - un obicei des ntlnit la noi n ar i nu numai. Este duntor dar i ca factor de risc pentru boli. Azi se discut despre fumtori ativi dar i cei pasivi ( ce stau n jurul celor care fumeaz i se expun pericolului). Conseinele consumului de igri sunt: bronite, cancer de plmni, ateroscleroz, tulburri de ritm cardiac, gastrite, ulcer gastric i duodenal. Se pot complica anumite boli ce exist deja instalate la bolnav: angiopatia n diabetul zaharat, hemoragia digestiv la cei care au ulcer duodenal sau asupra copilului dac mama fumeaz. Cum interacioneaz fumul asupra corpului uman: efectul iritant al fumului de igar asupra mucoaselor, igrile conin produi care sunt cancerigeni: benzopiren i alte gudroane care se elibereaz atunci cnd se aprinde igara, au efect asupra glandelor: se elibereaz adrenalina i noradrenalina care determin la rndul lor o vasoconstricie, tahicardie, crete tensiunea, etc., oxidul de carbon care se elibereaz din igar aioneaz asupra creierului, efecte asupra sngelui: modific concentraia trigliceridelor, plachetelor, crete vscozitatea sngelui. Abuzul de cafea - tot un obicei care poate fi clasificat ca un stimulent sau ca un toxic, totul depinde de frecven i cantitate. Consumarea de cafea poate duce la: creterea tensiunii arteriale, tulburri la btile cardiace, manifestri ale creierului: insomnii, iritabilitate. Mecanismul aciunii cafelei: se stimuleaz catecolamina datorit cafeinei din boabele de cafefea Consumul de droguri - Romnia este expus la un pericol din cauza aezrii geografice datorit faptului c este ca o punte de legtur a orientului cu ocientul. Consumul de droguri este unul din acele pericole iar folosirea lor nu duce dect la dependen. droguri mai

des utilizate sunt: morfina, cocaina, hai i marijuana. Pe lng acestea apare i aa numita patologie de sering- transimterea hepatitei virale de tip B sau HIV-ul . Abuzarea de medicamente - i acesta este un inconvenient pentru populaia din ziua de azi, deoarece tot mai multe persoane consum mai multe medicamente i fr rost pentru o simpl rceal pn la tratarea unei infecii i luate fr nici o pregtire medical pot avea consecine grave. De exemplu:consumul de Codamin poate s afecteze rinichii ( nefropatia fenacetinic), anticoncepionalele favorizeaz apariia tensiunii mari sau chiar hepatite, antibioticele luate pe termen lung pot s fac ca microbii s fie rezisteni la ele, antiinflamatoarele ( aspirina, nurofenul) poate duce la hemoragie digestiv, gastrit. Locuina - este la fel de important ca i restul din cauza faptului c se pot dezvolta multe boli ncepnd de la ce umezeal exist n casa respectiv, frigul, aglomerarea, igiena din cas, obiceiuri care duneaz. Bolile mai des ntlnite sunt cele care in de plmni: tuberculoza pulmonar, virozele respiratorii, astmul bronic alergic dar i altele cum ar fi: gripa, varicela, scarlatina, angine streptococice, scabia, oxiuroza. n cadrul acestui tip intr i existena unui animal care n zilele noastre este deja un hobby, i odat cu el a aprut i bolile specifice: chist hidatic( de la cine), boala ghearelor de pisic, psitacoza( boal specific psrilorca: papagal, canar), toxoplasmoza (de la pisic- foarte duntoarele la viitoarele mmici), ect.

Bolile civilizatiei . Riscul de mbolnvire este determinat de modul de trai, n special de nutritie si de diminuarea activittii fizice. n categoria acestor boli intr: boala Alzheimer, aterosclero Sunt boli ntlnite mai des n trile industrializate dect n asa numita lume a treiaza, astmul, diferite forme de cancer, ciroza hepatic, boala pulmonar obstructiv cronic, diabetul de tip 2, boli cardiace, sindromul metabolic, boala Crohn,insuficiena renal cronic, osteoporoza, accidentele vasculare cerebrale, depresia si obezitatea

Statistici americane

n 1900 primele trei cauze ale deceselor din SUA erau pneumonia/gripa, tuberculoza si diareea/enterita. Bolile contagioase cifrau 60% din toate decesele.

n 1900 bolile de inim si cancerul erau pe locul patru,

respectiv opt. ncepnd cu anii '40, majoritatea deceselor din SUA au fost rezultat al bolilor de inim, cancerului si altor boli degenerative. La sfrsitul anilor '90 bolile degenerative contau pentru 60% din toate decesele. Trebuie observat totusi c bolile degenerative apar trziu n cursul vietii indivizilor si au nevoie de timp ndelungat pentru a cauza decesul. Aceasta indic c deoarece sperana de via la nastere era de 49,24 ani n 1900 ea era prea scurt pentru a lsa loc aparitiei bolilor degenerative, comparat cu o speran de viat la nastere de 77,8 ani n 2004. De asemenea, rata de supravietuire pn la vrsta de 50 ani era de 58,5% n 1900 si de 93,7% n 2007.

Boli cauzate de stilul de viata

dantur deteriorat (dinti pierduti, nclecati, strungreat mare), carii, paradontoz boli ale aparatului de miscare (boli reumatice), artroz, artrit, probleme la sira spinrii metabolism dereglat (obezitate, diabet, daune la ficat, pietre la fiere / rinichi, artrit, etc.) majoritatea bolilor la organele digestive (constipa ie, probleme la ficat / fiere / glanda tiroid / intestine, dereglri digestive / fermentative) boli la vasele sanguine (arterioscleroz, infarct cardiac / ischemic, trombozarterioscleroz) sistem imun slab (rceli dese la cile respiratorii / vezic / rinichi) alergii, neurodermitis, hautausschlag, eczeme unele boli organice ale sistemul nervos

Cauzele bolilor datorate stilului de viata

Despre cauze, de asemenea, nu corespund prerile. E sigur c nu numai un factor e de vin ci combinatia mai multora. n orice caz, urmtorii factori influenteaz bolile de civilizatie: Nicotina Alcoolul Sedentarismul (lips de activitate sportiv) Nutritia mbelsugat si gresit Substante toxice din atmosfer Radiatii Poluarea fonic Stres Factori sociali (somaj, singurtate, etc) Igien exagerat Anumite norme sii idealuri (presiune pentru performant mai mare, idealul de a fi slab, etc) Obezitatea Obezitatea este o afectiune medical n care grsimea corporal s-a acumulat n exces, astfel nct poate avea un efect advers asupra snttii, ducnd la o sperant de viat redus si/sau probleme de sntate. Oamenii sunt considerati obezi atunci cnd indicele de mas corporal (IMC), o mrime obtinut prin mprtirea greuttii unei persoane, exprimat n kilograme la ptratul nltimii acelei persoane, exprimat n metri, este mai mare de 30 kg/m2. Obezitatea creste riscul de diverse afectiuni, n special boli de inim, diabet de tip 2, apnee obstructiv de somn, anumite tipuri de cancer,osteoartrit si astm. n cele mai multe cazuri, obezitatea este provocat de o combinatie dintre un consum excesiv de calorii, lipsa activittii fizice ti o predispozitie genetic, desii, n anumite situatii, cauzele principale sunt genele, afectiunile endocrine, medicamentatia sauafectiunile psihice. Exist putine dovezi ce sustin punctul de vedere conform cruia anumite persoane obeze mnnc putin, ns se ngras din cauza metabolismului lent; n medie, persoanele obeze consum mai mult energie dect cele slabe, dat fiind energia necesar pentru a sustine o greutate crescut. [ Dietele si activitatea fizic sunt principalele ajutoare n tratamentul obezittii. Calitatea regimului alimentar poate fi mbunttit prin reducerea consumului de alimente calorice, cum sunt cele bogate n grsimi si zaharuri, si cresterea consumului de fibre alimentare. Se pot lua medicamente mpotriva obezittiii pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grsimii, mpreun cu o diet potrivit. n cazul n care dieta,

activitatea fizic si medicamentatia nu sunt eficiente, se poate apela la un balon gastric pentru scderea n greutate, sau la operatiepentru a reduce volumul stomacului si/sau lungimea intestinelor, ducnd astfel la instalarea mai rapid a strii de satietate si la o capacitate redus de absorbtie a substantelor nutritive din alimentatie. Obezitatea este una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial, cu o rspndire din ce n ce mai mare la adultii sicopii, iar autorittile o consider ca fiind una dintre cele mai grave probleme de sntate public din secolul al XXI-lea.n mare parte din lumea modern, obezitatea este stigmatizat (n special n Occident), cu toate c a fost perceput drept un simbol al bogtiei si fertilittii de-a lungul istoriei, acest lucru fiind nc valabil n anumite zone din lume. Mortalitate Obezitatea reprezint una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial. Studii americane si europene efectuate la scar larg au artat c riscul de deces este cel mai mic la un IMC de 20 25 kg/m2 la nefumtori si de 2427 kg/m2 la fumtori, riscul crescnd odat cu schimbrile n oricare directie. Un IMC mai mare de 32 a fost asociat cu o rat a mortalittii dubl printre femei, de-a lungul unei perioade de 16 ani. n Statele Unite se estimeaz c obezitatea cauzeaz de la 111,909 pn la 365,000 de decese anual, n timp ce n Europa 1 milion (7,7%) de decese sunt atribuite greuttii excesive. n medie, obezitatea reduce speranta de viat cu sase pn la sapte ani un IMC de 3035 reduce speranta de viat cu doi pn la patru ani, n timp ce obezitatea sever (IMC > 40) reduce speranta de viat cu 10 ani. Paradoxul supravietuiri Desi consecintele negative ale obezittii asupra snttii populatiei n general sunt bine sustinute de dovezile disponibile, rezultatele n materie de sntate n anumite subgrupuri par s se amelioreze la o valoare crescut a indicelui masei corporale (IMC), un fenomen cunoscut sub denumirea de paradoxul supravietuirii n rndul persoanelor obeze.Paradoxul a fost descris pentru prima dat n 1999, la persoane supraponderale si obeze supuse hemodializei, si a fost ulterior constatat la persoane cu insuficient cardiac si cu boala arterial periferic (BAP). La persoanele cu insuficient cardiac, n rndul celor cu un IMC cuprins ntre 30,0 si 34,9 s-a nregistrat o mortalitate mai redus dect n rndul celor cu o greutate normal. Acest lucru a fost atribuit faptului c, deseori, pacienii pierd din greutate pe msur ce devin tot mai bolnavi. Constatri

similare au fost fcute si n alte tipuri de boli cardiace. Persoanele ncadrate n gradul 1 de obezitate si care sufer de boli cardiace nu prezint o incident mai mare a altor probleme cardiace dect persoanele cu greutate normal si care, de asemenea, sufer de boli cardiace. Totusi, la persoanele ncadrate n grade de obezitate mai mari, riscul unor evenimente ulterioare este crescut. Nici chiar dup ointerventie de bypass coronarian nu s-a observat o crestere a mortalittii la persoanele supraponderale si obeze. n urma unui studiu, s-a constatat c rata de supravietuire mai bun s-ar putea explica prin tratamentul mai agresiv pe care persoanele obeze l primesc dup un eveniment cardiac. n urma altui studiu, s-a constatat c, dac se tine seama de boala pulmonar obstructiv cronic (BPOC) la persoanele cu BAP, beneficiul obezittii nu mai exist. Cauze Se crede c, la nivel individual, majoritatea cazurilor de obezitate se explic printr-o combinatie de consum excesiv de calorii si lipsa activittii fizice. Situatiile cauzate n principal de ereditate, motive medicale sau boli psihice sunt limitate. De fapt, se crede ca la nivel social cazurile de obezitate au crescut ca urmare a unui regim alimentar accesibil si savuros, ]a dependentei din ce n ce mai mari de masin si a mecanizrii. O analiz din 2006 a identificat zece alte posibile cauze ale cresterii obezittii: (1) odihn insuficient, (2)disruptori endocrini (substante poluante din mediu ce interactioneaz cu metabolismul lipidic), (3) o variabilitate sczut a temperaturii mediului nconjurtor, (4) diminuarea fumatului, deoarece fumatul suprim pofta de mncare, (5) consumul crescut de medicamente care duc la cresterea n greutate (de ex., antipsihotice atipice), (6) cresteri proportionale n grupuri etnice si de vrst, ce tind s cntreasc mai mult, (7) sarcina la o vrst mai naintat (ceea ce poate cauza o predispozitie ctre obezitate infantil), (8) factori de risc epigenetici transmisi din generatie n generatie, (9) selectia natural pentru un IMC mai mare, si (10) mariajul asortativ ce duce la o concentraie ridicat a factorilor de risc pentru obezitate (acest lucru ar duce la cresterea numrului de persoane obeze prin cresterea discrepantelor n greutate dintre oameni). Cu toate c exist dovezi substantiale ce sustin influenta acestor mecanisme asupra cre terii gradului de rspndire a obezittii, acestea sunt nc neconcludente, iar autorii afirm c acestea au probabil o influent mai mic dect cele prezentate n paragraful anterior. Alimentatia.

Consumul mondial mediu de energie pe cap de locuitor din 1961 pn n 2002 Consumul caloric pe cap de locuitor variaz considerabil ntre diferite regiuni si tri. De asemenea, s-a modificat semnificativ de-a lungul anilor. De la nceputul anilor 70 si pn spre finalul anilor 90, numrul mediu de calorii pentru o persoan pe zi (cantitatea de mncare cumprat) a crescut peste tot n lume, cu exceptia Europei de Est. Statele Unite aveau cel mai mare numr, cu 3654 calorii de persoan n 1996.Acesta a crescut si mai mult n 2003, ajungnd la 3754.La sfrsitul anilor 90, europenii aveau 3394 calorii de persoan, n zonele din Asia aflate n dezvoltare numrul era de 2648 calorii de persoan si n Africa subsaharian populatia avea 2176 calorii de persoan.Consumul total de calorii are legtur cu obezitatea. Disponibilitatea la scar larg a principiilor nutritionale nu a ajutat foarte mult n rezolvarea problemelor legate de supraalimentare si alegerea incorect a alimentelor.Din 1971 pn n 2000, n Statele Unite rata obezittii a crescut de la 14,5% la 30,9%. n aceeasi perioad, a crescut i numrul mediu de calorii consumate. La femei cresterea a fost de 335 calorii pe zi (1542 calorii n 1971 si 1877 calorii n 2004), iar la brbati cantitatea medie a crescut cu 168 calorii pe zi (2450 calorii n 1971 si 2618 calorii n 2004). Aceast crestere a numrului de calorii a fost cauzat n mare parte de consumul de carbohidrati, si nu de cel de grsimi.Sursele principale ale acestor carbohidrati consumati n plus sunt buturile ndulcite, care, n prezent, reprezint aproape 25 la sut din energia zilnic provenit din alimentatie la tinerii adulti din America,si chipsurile de cartofi. Se crede c una din cauzele cresterii ratei de obezitate o reprezint consumul de buturi ndulcite. Pe msur ce societtile se bazeaz din ce n ce mai mult pe portii mari, pline de energie si mese de la fast-food, asocierea dintre consumul de fast-food si obezitate devine si mai alarmant. n Statele Unite, consumul de fast-food s-a triplat, iar caloriile provenite de pe urma unor astfel de alimente a crescut de patru ori ntre 1977 si 1995. Politica agricol si Revolutiei verzi (agricultur) din Statele Unite si Europa au dus la scderea preturilor la alimente. n Statele Unite, subventionarea porumbului, culturilor de soia, grului si orezului prin intermediul legislatiei agricole U.S. farm bill a fcut ca principalele surse de hran procesat s fie mai ieftine n comparatie cu fructele si legumele. Persoanele obeze declar n mod constant un consum mai sczut de hran, n comparatie cu persoanele de o greutate normal.Aceast afirmatie este sustinut att de teste efectuate asupra unor persoane ntr-o camer calorimetric ct si prin observare direct.

Stilul de viat sedentar Stilul de via sedentar joac un rol semnificativ n obezitate. Exist o tendint la nivel mondial de a ne ndrepta ctre activitti mai putin solicitante din punct de vedere fizic, si n prezent, cel putin 60% din populatia lumii nu face suficient miscare. Acest lucru este cauzat n principal de utilizarea crescnd a transportului mecanizat si de rspndirea n majoritatea gospodriilor a tehnologiei care usureaz munca manual.La copii, activitatea fizic a sczut, din cauza mersului mai putin pe jos si diminurii educasiei fizice. Tendintele mondiale n ceea ce priveste timpul liber activ activitatea fizic nu sunt prea clare. Organizatia Mondial a Snttii indic faptul c peste tot n lume oamenii au din ce n ce mai putine activitti recreationale fizice, n timp ce un studiu din Finlanda a descoperit o crestere a acestora, iar conform unui studiu din Statele Unite, activittile fizice recreationale nu s-au modificat semnificativ. Att la copii, ct si la adulti exist o asociere ntre timpul petrecut n fata televizorului si riscul de obezitate. n urma unei analize, s-a descoperit c 63 din 73 de studii (86%) au indicat o crestere a ratei de obezitate infantil n cazul unei expuneri mediatice crescute, numerele crescnd proportional cu timpul petrecut n fata televizorului. Genetica

Pictur realizat n 1680 de Juan Carreno de Miranda, nftisnd o tnr care se presupune c sufer de sindromul Prader-Willi Ca si n cazul multor altor afectiuni, obezitatea constituie rezultatul interaciunii dintre factorii ereditari si cei de mediu. Polimorfismul genelor care controleaz apetitul imetabolismul predispune la obezitate atunci cnd energia furnizat de alimente se afl ntr-o cantitate suficient. ncepnd din 2006, peste 41 de loci ai acestor gene au fost asociati cu aparitia obezittii, sub actiunea unor factori favorizanti. Persoanele cu dou copii ale genei FTO (gena obezittii) cntresc, n medie, cu 3-4 kg mai mult si au un risc de 1,67 mai mare de a deveni obeze dect persoanele care nu prezint alela de risc.Procentajul cazurilor de obezitate care poate fi atribuit factorilor genetici variaz, n functie de populatia examinat, de la 6% la 85%. Obezitatea reprezint o caracteristic important a ctorva sindroame, precum sindromul Prader-Willi, sindromul Bardet-Biedl, sindromul Cohen i sindromul MOMO. (Termenul obezitate non-sindromic" este uneori utilizat pentru a exclude aceste afectiuni.) La persoanele cu debut

precoce al obezittii severe (definit printr-un debut nainte de vrsta de 10 ani si un indice de mas corporal cu o abatere standard de trei ori mai mare dect valoarea normal), 7% dintre cazuri prezint o mutatie punctiform la nivelul ADN-ului. Studiile care s-au concentrat mai mult asupra eredittii si mai putin asupra genelor specifice au indicat faptul c 80% dintre copiii cu ambii printi obezi erau ei nsisi obezi, spre deosebire de mai putin de 10% dintre copiii ai cror printi aveau o greutate normal. Ipoteza genelor prosperittii postuleaz c din cauza lipsei hranei pe parcursul evolutiei umanittii, oamenii sunt predispusi la obezitate. Capacitatea de a profita de rarele perioade de abundent prin depozitarea energiei sub form de grsime ar reprezenta un avantaj n perioadele n care disponibilitatea hranei variaz foarte mult, persoanele cu rezerve mai mari de grsime avnd mai multe sanse s supravietuiasc unei perioade de foamete. Pe de alt parte, aceast tendint de a acumula grsime nu sar justifica ntr-o societate care dispune de rezerve constante de hran.Aceast teorie a primit numeroase critici, dar, pe de alt parte, au fost propuse si alte teorii evolutioniste, precum ipoteza driftului genetic si ipoteza fenotipului prosperittiii. Alte afectiuni Anumite afectiuni fizice sau psihice, dar si substantele farmaceutice utilizate pentru tratarea acestora, pot creste riscul aparitiei obezittii. Afectiunile medicale care cresc riscul aparitiei obezittii includ anumite sindroame genetice rare (mentionate mai sus), precum si anumite afectiuni congenitale sau dobndite: hipotiroidism, sindrom Cushing, deficienta hormonului de crestere si tulburri alimentare: hiperfagie si hiperfagie nocturn. Cu toate acestea, obezitatea nu este considerat tulburare psihic si nu figureaz n DSM-IVR ca boal psihic. Riscul supraponderalittii si obezittii este mai ridicat la pacientii care sufer de tulburri psihice, fat de persoanele care nu sufer de astfel de afectiuni. Anumite medicamente pot contribui la cresterea n greutate sau la aparitia unor modificri n compozitia corporal; printre aceste medicamente se numr insulina, sulfonilureicele,tiazolidinedionele, antipsihoticele atipice, antidepresivele, steroizii, anumite anticonvulsive (fenitoina si valproatul de sodiu), pizotifenul si anumite medicamente utilizate n contraceptia hormonal. Factori sociali Desi factorii genetici sunt importanti n n selegerea obezittii, acestia nu pot explica cresterea dramatic a numrului de cazuri de obezitate nregistrat n prezent n anumite tri sau la nivel mondial.Chiar dac este unanim acceptat c obezitatea apare atunci cnd energia acumulat prin

alimentatie este mai mare dect energia consumat, influenta acestor doi factori n functie de pozitia social constituie un subiect aprins de discutii. Exist cteva teorii referitoare la cauze, dar, n general, se crede c obezitatea constituie rezultatul mai multor factori. Corelatia dintre clasa social si indicele de mas corporal difer la nivel global. Un studiu din 1989 a artat c, n trile dezvoltate, femeile dintr-o clas social superioar aveau mai putine sanse s devin obeze. Nu s-au nregistrat ns diferene semnificative n cazul brbatilor provenind din clase sociale diferite. n rile n curs de dezvoltare, s-a constatat o rat a obezittii mai mare la femeile, brbaii i copiii din clasele sociale superioare.Reluat n 2007, studiul a indicat rela ii similare, dar mai slabe. Se crede c acest lucru se datoreaz efectelor globalizrii. n cazul trilor dezvoltate, obezitatea la adulti si procentajul adolescentlor supraponderali se coreleaz cu inegalitatea veniturilor. O relate similar se constat si n Statele Unite: tot mai multi adulti, chiar si din clase sociale superioare, sunt obezi n statele n care inegalitatea economic este evident. Au fost oferite multe explicatii n ceea ce priveste legtura dintre indicele de mas corporal si clasa social. Se crede c, n trile dezvoltate, persoanele nstrite si pot permite alimente mai bogate n nutrienti, sunt supuse unei presiuni sociale mai mari de a rmne slabe si au mai multe posibilitti de a-si mentine conditia fizic. n trile nedezvoltate, disponibilitatea hranei, consumul ridicat de energie datorat muncii fizice si valorile culturale care favorizeaz persoanele mai corpolente contribuie, se crede, la situatia prezent.Atitudinea pe care oamenii o au fat de greutatea corporal poate juca si ea un rol n ceea ce privest obezitatea. S-a descoperit c exist o corelatie intre, frati s sot n ceea ce privest schimbarea n timp a indicelui de mas corporal. Stresul i condiia social inferioar par s creasc riscul obezitti. Sntate public Organizatia Mondial a Snttii (OMS) anticipeaz c supraponderalitatea si obezitatea ar putea nlocui curnd unele preocupri traditionale desntate public, precum subnutritia si bolile infecioase, reprezentnd cea mai semnificativ cauz de afectare a strii de sntate.]Obezitatea constituie o problem de sntate public si de politic datorit prevalentei, costurilor si efectelor asupra snttii. Eforturile de sntate public sunt orientate n directia ntelegerii si corectrii factorilor de mediu responsabili pentru cresterea prevalentei obezittii n rndul populatiei. Solutiile urmresc modificarea factorilor care provoac consumul de calorii excesive si inhib activitatea fizic. Eforturile includ programe federale rambursate privind alimentatia n scoli, limitarea publicizrii directe a alimentelor de tip junk food la copii.si scderea accesului la buturile care contin zahr n scoli. n constructia noilor

asezri urbane, se ntreprind eforturi pentru mrirea accesului la parcuri si dezvoltarea unor trasee pedestre. Epidemiologie naintea secolului al XX-lea, obezitatea era o afectiune rar ntlnit; n anul 1997, OMS a recunoscut oficial obezitatea ca epidemie global. ncepnd din anul 2005, OMS estimeaz c cel putin 400 de milioane de adulti (9,8%) sunt obezi, procentajul fiind mai mare n rndul femeilor dect al brbatilor Rata obezittii creste, de asemenea, odat cu vrsta, cel putin pn la 50 sau 60 de ani,] iar obezitatea sever n Statele Unite, Australia si Canada este n crestere mai rapid fat de rata global a obezittii. Considerat odinioar o problem doar n trile dezvoltate, rata obezittii este n crestere la nivel global, afectnd att rile dezvoltate ct si trile n curs de dezvoltare.[Cresterea ratei obezittii este cel mai evident n mediile urbane. Singura regiune din lume n care obezitatea nu este obitnuit este Africa Subsaharian. Etimologie Termenul obezitate provine din limba latin, de la cuvntul obesitas, care nseamn corpolent, gras sau rotofei. sus este participiul trecut al verbului edere (a mnca), precedat de prefixul ob(supra).[157] Dicionarul Oxford al limbii engleze documenteaz prima utilizare a termenului n anul 1611 de ctre Randle Cotgrave. Tendine istorice n Evul Mediu si n perioadaRenasterii obezitatea era adesea privit ca un semn al bunstrii si era relativ frecvent n rndul elitei: Generalul toscanAlessandro del Borro, oper atribuit lui Charles Mellin, 1645[ Grecii au fost primii care au recunoscut obezitatea ca afectiune medical.]Hipocrate nota: Obezitatea nu este doar o boal n sine, ci i premergtoare altor boli. Chirurgul indian Sushruta (secolul al VI-lea .Hr.) a remarcat legtura dintre obezitate si bolile cardiace n tratarea maladiei, acesta a recomandat activittile fizice.n cea mai mare parte a istoriei sale, omenirea s-a confruntat cu lipsa hranei. Astfel, de-a lungul istoriei, obezitatea a fost privit ca un semn de bunstare si prosperitate. Era frecvent n rndul naltilor functionari din Europa n Evul Mediu si n perioada Renasterii,]precum si n civilizatiile antice din Asia de Est.

Impactul economic Alturi de impactul asupra snttii, obezitatea creeaz numeroase probleme, inclusiv dezavantaje n obtinerea unui loc de munc si costuri

ridicate pentru ntreprinderi. Aceste efecte sunt simtite la toate nivelurile societtii, de la indivizi, la corporatii, la guverne.

Prevenirea bolilor datorate stilului de viata Prevenirea afectiunilor este de aur! Dintotdeauna s-a considerat ca a preveni este mult mai util si mai usor decat sa tratezi o afectiune. In acest scop, exercitiul fizic si masajul sunt de necontestat cele mai bune metode de preventie a unor diverse afectiuni. Exercitiul fizic, mijloc de baza al kinetoterapiei, previne mai ales in cazul adultilor sau varstnicilor, aparitia degenerarii creierului. Cercetatorii au descoperit ca persoanele care fac exercitiu fizic moderat incepand cu jumatatea vietii, prezinta un risc mult diminuat de a suferi de dementa la batranete. Pentru a preintampina degenerarea creierului, se recomanda persoanelor de varsta mijlocie inotul, plimbarile, aerobicul, etc. Aceste activitati maresc fluxul sanguin spre creier, asigura dezvoltarea neuronilor si micsoreaza riscul de stop cardiac sau boli cardiovasculare. S-a demonstrat prin numeroase studii ca exercitiul fizic regulat mentine un nivel de functionare cadiovasculara mult ma ridicat comparativ cu sedentarii. Exercitiul fizic regulat poate actiona impotriva instalarii si evolutiei coronaropatiei. Exercitiul fizic practicat moderat poate reduce riscul de cancer la sani si la colon. Alte studii au demonstrat ca exercitiile ,,fara transpiratie" duc la reducerea ratei de atac cerebral cu pana la 21%-30%, a diabetului cu pana la 16%-50 %, a bolilor psihice cu pana la 15%-50 %, a cancerului de san cu pana la 20% -30% si a cancerului de colon cu pana la 30%-40 %. Exercitiul fizic a fost deasemenea propus ca mijloc preventiv si curativ al osteoporozei, mai ales la femeile dupa menopauza. In cazul femeilor insarcinate, exercitiul fizic scade riscul de rupturi perineale si de aparitie a hemoroizilor. Pentru prevenirea osteoporozei, sunt recomandate mersul si alergarea. Kinetoterapia foloseste ca mijloace miscarile active

si pasive cu scopul de a preveni, corecta si recupera deficite functionale ce se pot dezvolta in toate stadiile de evolutie a unei boli de natura ortopedica, reumatologica sau neurologica. Masajul, prin influenta benefica asupra psihicului, ca si a intregului organism, are rolul de-a preveni instalarea oboselii, a depresiei, anxietatii si a stresului, considerat a fi ,,boala secolului XXI". Prin actiunea profilactica, masajul previne aparitia vergeturilor, a varicelor, edemelor iar masajul facial, previne chiar si ridurile si atenueaza cutele inestetice deja formate. Masajul poate fi recomandat atat pentru prevenirea cat si pentru combaterea febrei musculare. Dupa mastectomii, masajul previne limfodemele si umflarea bratelor. Este folosit de asemenea si pentru prevenirea si combaterea constipatiei si a balonarii. Fizioterapia, folosind inhalatiile si aerosolii salini, aerosolii de padure si cei marini, previne instalarea infectiilor pulmonare. Scopul fizioterapiei este de a mentine plamanii curati, pe cat posibil fara secretii si in felul acesta sa previna suprainfectiile cu diferiti germeni. Fizioterapia, are scopul de-a preveni modificarile trofice si instalarea insomniei.

PLAN DE INGRIJIRE LA UN PACIENT CARE SUFERA DE OBEZITATE Date generale: Nume si prenume: Pop Andrei Varsta : 60 ani Sex : masculine Talie : 1.65 m Greutate: 95 kg Nationalitate : romana Stare matrimoniala: casatorit Domiciliu : Craiova Ocupatie : pensionar Nivel de instruire: studii medii Datele spitalizarii : -data internarii: 07.10.2012 -data externarii: 14.10.2012

Durata spitalizarii : 5 zile Diagnostic medical la internare: Obezitate Diagnostic medical la externare: Obezitate Pentru a putea concepe planul de nursing pentru ingrijirea bolnavului, am purtat discuii cuacesta din care am obinut urmtoarele date referitoare la apariia primelor semne isimptome ale bolii, motivele internrii, dac a mai prezentat i alte boli asociate,antecedentele heredo-colaterale i personale, modul de via anterior internrii Motivele internarii: -dispnee -htaconstipatiehemoroizidisconfort abdominalstare generala alterata Antecedente heredocolaterale: -hta, - diabet zaharat Antecedente patologice anterioare: amigdalita, faringita, otita, varice, Comportament fata de mediu: sociabil, orientat in timp si spatiu Conditii de viata: Adultul provine dintr-o familie modesta, organizata, fara probleme socioeconomice. Este tatal a doi copii care nu mai locuiesc la domiciliul acestuia. Pacientul locuieste cu sotia saintr-o casa spatioasa cu 2 camere, el este pensionat de 2 ani iar sotia acestuia este contabila la o societate comerciala. Istoricul bolii: In urma discutiilor purtate cu familia, cat si cu pacientul am aflat ca simptomele au debutat inurma cu o zi, cu dispnee, cresterea tensiunii arteriale, constipatie, pe langa aceste simptomes-au constatat: - dureri abdominale, si o stare generala alterata. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: - aparatul cardiovascular nu functioneaza in limitele normale - aparatul respirator nu functioneza in limite normale - celelalte organe i sisteme sunt in limite normale - tegumente palide si umede

Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i dinobservaiile personale am stabilit urmtoarele: Manifestri subiective: -slabiciune fizic, ,constipatie,hemoroizi, dureri abdominale,dificultatea de a respira Manifestri obiective: -paloare, stare generala alterata, anxietate Analiza datelor culese: Coroborand datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavului cu cele paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-asuspicionat diagnostic de: obezitate Evaluare. Din analiza datelor obinute am stabilit c din punct de vedere al dependenei pacientului este vorba de un bolnav cu obezitate, care necesit ingrijiri privind combaterea semnelor isimptomelor pe care le prezint: hta, dispnee, dureri abdominale,constipatie,hemoroizi, staregenerala alterata, anxietate Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care s-i permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic, educaia sanitar privind modul de comportare in spital i apoi la domiciliu.S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi funadamentale: 1. Nevoia de a bea si a manca 2. Nevoia de a elimina 3. Nevoia de a comunica 4. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 5. Nevoia de a se misca si a avea o postura buna 6. Nevoia de a invata 7. Nevoia de a dormi si a se odihni 8. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sana Planul de ingrijire nursing Data: 07.10.2012 Problema: - dispnee - hta- constipatie - dureri abdominale - hemoroizi - stare generala alterata - anxietate

Manifestri de dependen: - hta - tegumente palide, umede - dispnee - constipatie - anxietate - stare generala alterata Surse de dificultate: - alterarea mucoasei intestinale, constipatia - dificultate in respiratie - circulatie inadecvata - dificultatea in a se misca - refuzul de a efectua activitati fizice si recreative - stare generala alterata Obiective: - combaterea constipatiei - pacientul sa respire fara dificultate in 2 zile - pacientul sa sa-si diminueze tensiune arteriala in 5 ore - prevenirea complicaiilor - supravegherea funciilor vitale Intervenii proprii: - psihoterapie- urmrirea TA, temperaturi, respiraiilor, diurezei, scaunelor, - program de activitati fizice zilnica Intervenii delegate: - administrarea tratamentului prescris de medic - pregtirea pacientului pentru recoltarea probelor de sange i urin indicate de medic Evaluare: Bolnavul parial dependent privind alterarea mucoasei intestinale, constipatiadificultate in respiratie,circulatie inadecvata, dificultatea in a se misca,refuzul de a efectuaactivitati fizice si recreative,stare generala alterata, necesit ajutorul nursei pentru acestenevoi. 1. Nevoia de a bea si a manca Problema 1. alimentatie neadecvata - surplus Etiologia: - constipatie

- disconfort abdominal- dificultate in a urma regimul Semne/simptome - aport insuficient de lichide - anxietate - obisnuinte alimentare deficitare Problema 2. dificultate in a urma regimul Etiologie : - neacceptarea bolii - lipsa de cunoastere a alimentelor permise si nepermise Semne/simptome: - cresterea in greutate - alterarea starii generale Obiective: - pacientul sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator in functie de varsta sinecesitati Interventii proprii: - asigur un microclimat corespunzator: aerisesc salonul, i-au de langa pacient cosul de gunoi sau alti factori dezagreabili . - m-am informat asupra preferintelor alimentare - explic pacientului importanta consumului de lichide - sa i-a trei mese echilibrate in termen de 3 zile - sa consume cantitatea de alimente in concordanta cu nevoile sale energetice - sa piarda in greutate 5 kg/saptamana - sa isi construiasca meniul zilnic pentru 3 zile - am verificat daca alimentele trimise de la bucatarie corespund cu indicatiile date de medic - am asigurat pacientului o igiena atenta a mainilor, cat si a cavitatii bucale inainte si dupamasa - voi stimula apetitul pacientului prin crearea de conditii optime in salon Interventii delegate: -administrarea medicatiei prescrise de medic Evaluare : In primele zile pacientul s-a alimentat insuficient calitativ si cantitativ, dupa dupa disparitiavarsaturilor si normalizarea scaunelor apetitul este stabilit 2. Nevoia de a elimina Problema 1. deshidratare Etiologia: Varsaturi Semne/simptome:

- tegumente uscate, palidesenzatie de sete Problema 2. Diaree Etiologie : anxietate, hidratare insuficienta Semne/simptome: -scaune apoase si frecvente Obiective : - restabilirea echilibrului hidro-electrolitic in 24h sa fie hidratat corespunzator Interventii proprii : -fac zilnic bilantul hidric, masurand excretia si ingestia - notez atat intrarile cat si iesirile(diureza), pentru a urmari bilantul hidric - asigur igiena corporala riguroasa si schimb lenjeria de pat si de corp - aerisesc salonul, mentin o atmosfera calda si primitoare - ajut pacientul sa isi mentina tegumentele curate, integer - asigur o lenjerie de corp lejera, il educ cum sa colecteze varsaturile - hidratez pacientul cu ceaiuri indulcite, sucuri de fructe, compoturi, supa delegume Interventii delegate: - administrarea medicatiei prescrise de medic Evaluare : Datorita ingrijirilor prompte si a unei bune hidratari, diureza este normala. 3. Nevoia de a comunica Problema : comunicare ineficace la nivel afectiv Etiologia : mediu spitalicesc Semne/simptome: facies tristsinguratate Obiective: pacientul sa comunice eficient incepand cu prima zi

Interventii proprii: -creez un mediu de siguranta, liniste sau sa induca o stare de confort fizic si psihic -conving pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire si sa fie sociabil cu ceilalti pacienti dinsalon - i-au legatura cu familia si prietenii sfatuindu -sa il viziteze - dau posibilitatea bolnavului sa isi exprime nevoile, sentimentele si dorintele sale - dau posibilitatea sa i-a singur decizii - pun in valoare capacitatile, talentele, si realizarile anterioare ale pacientului

- il invat tehnici de afirmare de sine, de comunicare, de relaxare Evaluare :La internare bolnavul era apatic, necomunicativ iar apoi a inceput sa comunice cu echipa deingrijire si cu ceilalti pacienti. 4. Nevoia de a evita pericolele Problema risc de complicatii si infectii nosocomiale Etiologie : - proces infectiosmediu spitalicesc Semne/simptome: posibile complicatii si infectii nosocomiale Problema 2. anxietate Etiologie : stare generala alterata Semne/simptome: -apatie,cefalee Obiective:- combaterea posibilelor complicatii si infectii nosocomiale pacientul sa nu mai fie anxios Interventii proprii: - urmaresc si apreciez corect receptivitatea sa la infectii si aplic masuri de izolare a surselor de infectii - aerisesc salonul in fiecare dimineata si seara si feresc pacientul de curentii de aer rece siumezeala - asigur un climat care sa favorizeze somnul - indepartez sursele de miros dezagreabil - tin sub control functiile vitale ale pacientuluiInterventii delegate - Se administreaza medicatia prescrisa de medic. 5. Nevoia de a se recrea Problema : dificultate in a indeplinii activitatile recreative Etiologie : anxietate Semne/simptome: slabiciune fizica Obiective : pacientul sa participe la diferite activitati recreative Interventii proprii: -explorez ce activitati recreative ii produc placere pacientului - planific activitatile recreative impreuna cu bolnavul - il antrenez in diferite activitati si il ajut - am in vedere ca activitatile sa nu suprasolicite pacientul, sa nu il oboseasca si sa ii creeze ostare de buna dispozitie - determin pacientul sa isi exprime emotiile si sentimentele Evaluare : Pacientul se declara multumit si se simte mult mai bine de cand participa la activitatilerecreative puse la dispozitie de catre cadrele medicale specializate. 6.Nevoia de a invata

Problema : cunostinte insuficiente Etiologia: lipsa informatiilor Semne/simptome: solicita informatii Obiective: pacientul sa cunoasca regimul igieno-dietetic si sa il respecte Interventii proprii: - explorez nivelul de cunostinte al pacientului - identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate - stimulez dorinta de cunoastere - motivez importanta acumularii de noi cunostinte - constientizez pacientul asupra propriei lui responsabilitati privind sanatatea - organizez activitati educative, folosind metodele de invatamant cunoscute: expunerea,conversatia, demonstratia - verific daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit cunostintele. Evaluare: Pacientul a fost foarte receptive la informatiile puse la dispozitie de catre cadrele medicale, ainteles importanta respectarii unui regim de viata sanatos, benefic refacerii. Evaluare finala Pacientul Pop Andrei in varsta de 60 ani a fost internat cu urmatoarele simptome: cefalee,varsaturi, consttipatie,dureri abdominale, stare generala alterata. In urma examinarii efectuate i s-a stabilit diagnosticul de obezitate. Dupa toate ingrijirile effectuate pe parcursul spitalizarii, educam pacientul cum trebuie respectat un regim efficient de viata.

Accidente, 4% BPOC, 4% AVC, 7%

F um atori

Boli de inim a, Cancer pulm onar 36% AVC BPOC Accidente Cancer pulmonar, 30%

Boli de inim a

Obezitate
10% 12% Alim entatie Menopauza Sedentarism 5%

Transm itere genetica

13%

BIBLIOGRAFIE MANUAL MEDICAL MEDICINA INTERNA Semiologie medical, prof. dr. Dan Georgescu. ^ Key TJ, Allen NE, Spencer EA. The effect of diet on risk of cancer. Lancet. 2002 Sep 14

Joint Committee on Smoking and Health. Smoking and health: physician responsibility; a statement of the Joint Committee on Smoking and Health. Chest 1995