Sunteți pe pagina 1din 3

Generalitati

Boala ocluziva carotidiana este cauza cea mai frecventa a accidentelor casculare ischemice. Boala ocluziva carotidiana este determinata de localizarea ateromatozei la nivelul arterelor carotide. Arterele carotide vascularizeaza creierul si pornesc de la nivelul aortei (artera principala a organismului) avand un traiect intratoracic, trecand apoi la nivel laterocervical (nivelul gatului) si ajungand in final intracranian. Blocarea acestor artere poate determina aparitia accidentului vascular cerebral ischemic sau a unei forme mai usoare accidentul ischemic tranzitor.

Care sunt simptomele bolii obstructive carotidiene?


Unii pacienti pot fi complet asimptomatici, stenoza carotidiana fiind descoperita intamplator la un examen fizic complet, in care se examineaza auscultator si regiunea cervicala. In cazul unui accident vascular constituit sau tranzitor pot apare urmatoarele simptome: Vorbire greoaie, neclara, Neintelegere a cuvintelor auzite Dezorientare Incetosarea vederii Pierderea echilibrului Cefalee (durere de cap) puternica Pareza / paralizie a unuia sau mai multor membre (mana, picior) Cadere a unei parti a fetei Daca aceste simptome dureaza mai putin de 24 de ore diagnosticul este de accident vascular cerebral ischemic tranzitor. Daca simptomele dureaza mai mult de 24 de ore accidentul vascular ischemic este unul constituit.

Care sunt mecanismele care determina tabloul clinic?


Accidentul vascular ischemic constituit sau tranzitor, este determinat de astuparea trunchiului principal al arterei carotide sau a unei ramificatii a acesteia. In functie de marimea arterei astupate si de prezenta sau nu a colateralelor in teritoriul cerebral respectiv, se produce o necroza a substantei nervoase pe o intindere mai mica sau respectiv mai mare. Modalitatile prin care aportul de sange scade pana la disparitie intrun teritoriu cerebral determinand hipoxia sau necroza teritoriului cerebral respectiv sunt urmatoarele: Astuparea printr-o placa de aterom plecata de la nivelul arterei carotide a unei artere derivata din artera carotida. Astuparea completa a arterei carotide prin trombozare la nivelul placii de aterom de la acest nivel. Perfuzarea insuficienta a unui teritoriu cerebral datorita ingustarii arterei carotide respective. Asadar simptomatologia este consecinta necrozarii sau ischemiei tesutului cerebral dintr-un anumit teritoriu al creierului.

Care sunt principalii factorii de risc ce pot determina aparitia bolii obstructive carotidiene?
Factorii de risc pentru aparitia bolii obstructive carotidiene sunt factorii de risc pentru aparitia aterosclerozei. Fumatul este cel mai important factorul incriminat in aparitia bolii aterosclerotice. Alti factori de risc: Consumul de grasimi animale si dulciuri in exces. Hipertensiunea arteriala netratata Diabetul zaharat slab controlat. Istoric familial de prezenta a aterosclerozei (mama, tata, frati, surori)

Ce investigatii sunt necesare pentru un diagnostic complet?


Simplul examen fizic ce cuprinde auscultatia zonei latero-cervicale prin prezenta unui suflu, poate ridica suspiciunea existentei unei stenoze carotidiene. Urmatoarea etapa diagnostica ete examenul Duplex al arterelor carotide si vertebrale. Ecografia Duplex carotidiana cervicala trebuie sa evidentieze urmatoarele: Localizarea si gradul de stenoza

carotidiana si / sau vertebrala Extinderea leziunii in segmentul intracranian Suspiciunea existentei unei leziuni la nivelul arterei carotide comune in segmentul proximal si a unor leziuni la nivelul trunchiului brahiocefalic arterial Limitari ale ecografiei Duplex Nu poate evalua cu exactitate segmentul proximal al arterei carotide comune si trunchiul brahiocefalic ci poate doar sa ridice suspiciunea unei stenoze proximale Nu poate evalua cu exactitate segmentul distal al arterei carotide interne si portiunii intracraniene, suspiciunea pentru o stenoza in acest teritoriu fiind ridicata de Doplerul transcranian. Nu poate face distinctia dintre stenoza foarte stransa si ocluzie, decat cu ecografele de ultima generatie Nu poate suspiciona prezenta unor anevrisme intracerebrale sau hemangioame. Pacientii asimptomatici cu o stenoza carotidiana identificata la examenul Duplex mai mica de 60% vor elimina toti factorii de risc pentru ateroscleroza, vor urma un tratament antiagregant (Aspirina sau Plavix) si vor fi urmariti periodic prin examen Duplex carotidian pentru a se identifica la timp accentuarea stenozei. In cazul pacientilor simptomatici si a pacientilor propusi pentru interventie la nivelul carotidei investigatia imagistica a tesutului cerebral este obligatorie. Aceasta se poate realiza prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) sau prin tomografie computerizata (CT). Aceste explorari pot localiza un eventual infarct cerebral din antecedente, prezenta anevrismelor sau a hemangioamelor cerebrale. In urmatoarele cazuri Suspiciune leziune ostiala la nivelul arterei carotide commune sau de trunchi brahio-cefalic Suspiciune boala arteriala difuza cu extindere intracerebrala Vizualizare dificila Va fi necesara explorarea imagistica a arborelui arterial de la nivelul aortei pana la nivel intracranian prin una din urmatoarele metode: Angio-RMN Angio-CT Arteriografie cu substractie Desi angiografia cu substractie poate pune un diagnostic anatomic exact si a fost folosita foarte mult timp ca standardul de aur pentru diagnosticul oricarei stenoze arteiale, ea este este o investigatie invaziva care are riscuri destul de importante de embolizare, in special in prezenta unei placi ateromatoase carotidiene instabile. Primele doua investigatii au marele avantaj de a fi neinvazive, insa sunt scumpe si necesita o aparatura speciala.. In cazul interventiei la nivel carotidian ecografia Doppler transcranian poate ridica suspiciunea unor leziuni stenotice la arterele intracraniene.

Cand este necesara o interventie la nivel carotidian?


In cazul unei stenoze (ingustari) critice (in general peste 75%) a arterelor carotide la nivel laterocervical. Aceasta ingustare trebuie operata si in cazurile simptomatice (vezi mai sus) dar si in cazul in care nu exista nici un fel de simptomatologie. Acestea sunt cazurile cele mai dificil de explicat pacientului, pentru ca acesta este sfatuit sa faca o interventie chirurgicala chiar daca acesta este (aparent) perfect sanatos. Aceste cazuri trebuie si ele operate pentru ca in cazul unei stenoze critice la nivelul arterei carotide, fara interventie la acest nivel, riscul aparitiei unui accident vascular cerebral este mare. In concluzie atat pacientii simptomatici cat si cei asimptomatici dar care au o stenoza carotidiana critica (in general peste 75%) necesita interventie la nivel carotidian pentru a prezeni aparitia unui accident vascular cerebral. In cazul unui pacient cu accident vascular constituit si stenoza carotidiana critica, intervalul de timp dintre momentul producerii accidentului si interventia carotidiana trebuie sa fie cuprins intre 3 si 6 luni, deoarece in cazul unei interventii precoce riscul producerii unui accident vascular hemoragic postoperator este foarte mare. La acest tip de pacienti interventia chirurgicala este facuta in special pentru a preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.

In ce consta interventia la nivel carotidian?


Exista doua tipuri de interventie: Endarterectomia carotidiana care este o interventie chirurgicala ce consta in descoperirea chirurgicala a arterei carotide, sectionarea sa, scoaterea placii de aterom si inchiderea sa prin sutura directa sau cu ajutorul unui petec de material sintetic sau venos. O alta optiune, mai moderna, dar a caror rezultate pe

termen lung nu sunt inca destul de clare, este stentarea carotidiana, prin care cu ajutorul unei sarme se introduce de la nivelul unei artere - de la nivelul bratului sau piciorului un stent (un tub din metal) care va mentine deschisa artera carotida, impiedicand-o sa se ingusteze. Desi nu este o interventie chirurgicala iar confortul pacientului este mare (in caz de success) si aceasta poate avea complicatii importante: astuparea carotidei, complicatii la locul introducerii sarmei cu stentul. La momentul actual in Europa indicatiile general acceptate pentru stentarea carotidiana sunt: Leziune critica distala pe artera carotida interna Leziuni critice pe arterele intracraniene Leziune ostiala a arterei carotide comune sau leziuni de trunchi brahiocefalic Zona cervicala dificila chirurgical (gat iradiat etc) Restenozare dupa endarterectomie carotidiana

Care sunt riscurile mai importante ale tratamentului chirurgical?


Restenozarea sau ocluzionarea precoce a carotidei cu extinderea sau aparitia unui accident vascular cerebral. Hematom la locul inciziei Infectia plagii postoperatorii Deces prin accident cerebral masiv Toate aceste riscuri sunt minime in mainile unui chirurg cu experienta. Riscurile acestea sunt contrabalansate de neefectuarea interventiei chirurgicale, in ultimul caz, riscul aparitiei unui accident vascular cerebral fiind mult mai mare decat in cazul interventiei. Video - Endarterectomie carotitiana (sursa You Tube)

Ce se intampla dupa interventia la nivel carotidian?


Pentru a pastra carotidele deschise, fara placi de aterom cat mai mult timp este necesar sa se elimine factorii de risc pentru boala ateromatoasa (fumatul, hipertensiunea arteriala prin control medicamentos, hipercolesterolemia - prin administrarea de statine, obezitatea, controlul diabetului) si sa se administreze un tratament antiagregant plachetar (Plavix sau Aspirina) toata viata.

Links to Site