Sunteți pe pagina 1din 6

TEHNOLOGIA MONTAJULUI

---------------------------------------------------------------------------------------------------

4. ASAMBLABILITATEA (TEHNOLOGITITATEA LA MONTAJ) PRODUSELOR ŞI PIESELOR

4.1 Asamblabilitate. Principii privind proiectarea produselor în concordanţă cu montajul

În activitatea practică, încă din faza de proiectare trebuie să se ţină seama

între forma constructivă a pieselor, a produselor şi cerinţele tehnologice de montaj

a acestora. Această corelaţie este exprimată prin noţiunea de asamblabilitate

(tehnologicitatea la montaj). Asamblabilitatea (tehnologicitatea la montaj) este o caracteristică complexă

a produselor şi pieselor care asigură ca unităţile de asamblare şi piesele considerate să se asambleze prin cele mai economice procese tehnologice, cu consumuri minime de resurse de materiale, financiare şi umane. Printre principiile de proiectare legate de asamblabilitate amintim :

- produsele proiectate să aibă forme simple ;

- proiectarea produselor să fie clară(din proiect trebuie să reiasă clar numărul şi tipul legăturilor dintre piesele componente);

- numărul de piese în cadrul produsului să fie minim ;

Pentru stabilirea numărului minim de piese din cadrul unui ansamblu se folosesc trei criterii :

a. piesa se mişcă în raport cu orice altă piesă a ansamblului în timpul funcţionării acestuia;

b. piesa să fie executată dintr-un material diferit în raport cu cea care se mişcă;

c. piesa trebuie demontată pentru instalare, control sau întreţinere; Atunci când piesa răspunde la cel puţin unul din cele trei criterii ea este piesă separată. Dacă nu răspunde la nici un criteriu de mai sus, atunci ea se poate unifica cu contra piesa.

- utilizarea modului integrat de construcţie a produselor;

Respectarea acestui principiu conduce la: piese şi subansambluri puţine şi deci la manoperă mică; obţinerea de piese mari, mai uşor de manipulat.

- utilizarea justificată a modului diferenţiat de construcţie a produselor;

Aplicarea acestui principiu este necesară pentru asigurarea funcţiilor de

mişcare, utilizarea raţională a materialelor scumpe, fabricarea mai uşoară a componentelor, obţinerea de produse mai uşoare.

- produsele să fie prevăzute cu o componentă de bază rigidă;

- utilizarea modului de construcţie asamblat ;

Aplicarea acestui principiu conduce la economisirea de materiale deficitare- exemplu axe de otel în blocuri de aluminiu sau de mase plastice.

19

Asamblabilitatea (Tehnologicitatea la montaj)

--------------------------------------------------------------------------------------------------

- proiectarea produselor din subansambluri independente funcţional;

Acest principiu permite desfăşurarea premontajului în paralel cu montajul

final.

- utilizarea modului de construcţie modular;

Aplicarea

acestui

principiu,

conduce

la

mărirea

seriei

de

fabricaţie

a

subansamblurilor şi deci reducerea costurilor de fabricaţie.

- utilizarea componentelor standardizate şi normalizate;

Aplicându-se acest principiu se măreşte seria de fabricaţie şi se micşorează costurile.

- evitarea toleranţelor mici;

reducerea

- montajului;

numărului

de

îmbinări,

sau

unde

este

posibil,

eliminarea

- eliminarea elementelor separate de îmbinare;

Se recomandă să se prevadă elemente integrate de legătură (aripioare etc.)

pentru o manipulare şi asamblare mai uşoară.

- fabricarea componentelor direct la locul de asamblare;

- montajul să fie comod;

- evitarea presării pe suprafeţe lungi, pentru realizarea uşoară a ajustajelor cu strângere;

- la rezolvarea lanţurilor de dimensiuni la asamblare să se evite prelucrările mecanice;

- componentele produselor să aibă grade mari de interschimbabilitate;

- produsele şi componentele lor să aibă suprafeţe de legătură „comodă” cu mijloacele de transport şi manipulare.

4.2. Criterii de evaluare a asamblabilităţii

După pregătirea constructivă şi înainte de proiectarea procesului tehnologic al unui produs, trebuie efectuată o analiză a asmblabilităţii (tehnologicităţii la montaj) a acestuia în vederea realizării unui produs ieftin, de calitate şi la termen cât mai scurt. Acest lucru trebuie făcut atât la proiectarea unui produs nou, cât şi la modernizarea unuia existent, cum ar fi de exemplu trecerea de la montajul manual la montajul flexibil, mecanizat şi automatizat. Această asamblabilitate (tehnologicitate la montaj) se evaluează cu ajutorul unor criterii şi a unor indici de asamblabiltate. Atunci când se apreciază asamblabilitatea, se are în vedere forma organizatorică a sistemului de montaj (seria de fabricaţie, gradul de mecanizare şi automatizare etc.).

20

TEHNOLOGIA MONTAJULUI

---------------------------------------------------------------------------------------------------

4.2.1. Criterii de asamblabilitate a produselor

În

literatura

de

specialitate

asamblabilităţii, şi anume:

sunt

mai

multe

criterii

de

apreciere

a

a. produsul să poată fi dezmembrat într-un număr raţional de unităţi de asamblare independent funcţional;

b. numărul de piese să fie minim;

c. să se elimine la asamblare, dezasamblarea intermediară şi asamblarea repetată a părţilor sale componente ;

d. piesele şi subansamblurile să prezinte o interschimbabilitate cât mai mare;

e. produsul să fie alcătuit dacă se poate din elemente standardizate ;

f. părţile componente speciale, pe cât posibil să nu fie asamblate cu cele tipizate într-un singur ansamblu, pentru a nu se afecta tipizarea celor din urmă ;

g. nu trebuie unificate componente cu caracteristici de uzură diferite ;

h. produsul nu trebuie să aibă lanţuri de dimensiuni cu multe componente;

i. construcţia elementelor de comunicare a circuitelor energetice şi liniilor de legătură trebuie să permită încercarea şi controlul lor în mod independent de produsul din care fac parte;

j. la proiectarea produsului, trebuie evitate supradeterminările, fig. 4.1.

a-corect b - incorect
a-corect
b - incorect

Fig .4.1 Eliminarea supradeterminărilor.

4.2.2. Criterii de asamblabilitate a pieselor

Evaluarea asamblabilităţii se face şi pentru piesele componente ale

produsului. Pentru aprecierea tehnologităţii la montaj funcţie de asamblabiltatea pieselor se fac recomandările:

a) proiectarea integrată a unei piese componente cu alta, fig. 4.2. Conform

fig. 4.2 mai multe piese sunt legate împreună într-un cadru, care formează parte a produsului, până când sunt montate în ansamblu.

b) forma pieselor să se preteze la depozitarea ordonată în magazine;

c) să se evite piesele ce se deformează uşor pe timpul transportului;

21

Asamblabilitatea (Tehnologicitatea la montaj)

--------------------------------------------------------------------------------------------------

d) piesele ce prezintă asimetrii, acestea să fie evidente, fig. 4.3;

7 8 9 4 5 6 1 2 3 0
7
8
9
4
5
6
1
2
3
0

Fig .4.2. Piese integrate injectate împreună.

Dacă piesele sunt aproape simetrice, este dificil pentru montator sau pentru echipamentul mecanic să stabilească orientarea piesei;

H/D=1 H/D=0.75 a
H/D=1
H/D=0.75
a
s ă stabileasc ă orientarea piesei; H/D=1 H/D=0.75 a b c d e Fig. 4.3 Exemple

b

s ă stabileasc ă orientarea piesei; H/D=1 H/D=0.75 a b c d e Fig. 4.3 Exemple

c

ă stabileasc ă orientarea piesei; H/D=1 H/D=0.75 a b c d e Fig. 4.3 Exemple de

d

stabileasc ă orientarea piesei; H/D=1 H/D=0.75 a b c d e Fig. 4.3 Exemple de piese

e

Fig. 4.3 Exemple de piese cu asimetrii mărite, mai uşor de orientat .

e) piesele ce urmează a fi montate să prezinte suprafeţe pentru ghidare, fig. 4.4 a, b, c, d;

22

TEHNOLOGIA MONTAJULUI

---------------------------------------------------------------------------------------------------

a b
a
b
--------------------------------- ------------- a b c e d f Fig. 4.4 Piese cu suprafe ţ e de

c

--------------------------------- ------------- a b c e d f Fig. 4.4 Piese cu suprafe ţ e de

e

--------------------------------- ------------- a b c e d f Fig. 4.4 Piese cu suprafe ţ e de

d

--------------------------------- ------------- a b c e d f Fig. 4.4 Piese cu suprafe ţ e de

f

Fig. 4.4 Piese cu suprafeţe de ghidare şi cu suprafeţe montaj orizontale.

f) se recomandă ca suprafeţele de montaj să fie orizontale, pentru a se utiliza forţa de gravitaţie la formarea şi menţinerea legăturii, fig. 4.4 e,f.

4.3. Indici de evaluare a asamblabilităţii

Tehnologicitatea constructivă a unui ansamblu poate fi apreciată şi cu ajutorul indicilor de tehnologicitate, care pot fi absoluţi şi relativi. Indicii absoluţi sunt:

- volumul de muncă necesar montării produsului (V

- costul tehnologic de montaj al produsului (C

m [ore]);

m [lei]).

Atunci când se compară tehnologicitatea produselor sau componentelor din care sunt formate, se pot utiliza în acest caz indicii relativi de apreciere a tehnologicităţii. Volumul necesar de muncă [V ], este dat de expresia:

m

V

m

=

unde:

n

i =1

V

mi

+ V [ore

mf

]

(4.1)

23

Asamblabilitatea (Tehnologicitatea la montaj)

--------------------------------------------------------------------------------------------------

V

mi

-

volumul necesar de muncă pentru montajul subunităţilor de asamblare

ale produsului, în ore;

V mf

- volumul de muncă pentru montajul final al produsului, în ore;

n - numărul total de subunităţi de asamblare. Dintre indicii relativi de apreciere a tehnologităţii la montaj, se folosesc:

Gradul de unificare a pieselor dintr-o grupă i de piese:

λ =

upi

unde:

n

tpi

n

pdi

100

=

n

pui

 

n

n

tpi

tpi

100[%]

n tpi

- numărul total de piese din grupa i;

(4.2)

n pdi

- numărul de piese diferite din grupa i;

n pui

- numărul de piese unificate (de acelaşi tip şi dimensiune) din grupa i.

Indicele mediu de unificare a elementelor (unităţii de asamblare):

λ

mu

=

1

n

n

i = 1

λ

upi

componente ale produsului

(4.3)

unde:

λ

upi

- gradul de unificare a pieselor din grupa i;

n - numărul total de grupe de piese. Indicele de standardizare (normalizare,tipizare):

i =

s

n ps

n tp

100

(4.4)

unde:

- numărul total de piese al produsului(unităţii de asamblare) Indicele global al procesului tehnologic de montaj:

n ps

n

tp

- numărul pieselor standardizate (normalizate);

i

ptm

=

n

i = 1

V

mi

n

n

∑∑

j =

1

i

=

1

V

mij

(4.5)

- este volumul de muncă necesar pentru realizarea subunităţii de

asamblare i, în ore;

- volumul de muncă necesară pentru realizarea întregului produs (unitate

de asamblare). O metodă simplă de apreciere a tehnologicităţii la montaj, este folosirea unor liste de criterii de tehnologicitate, criterii ce au rezultat din practica industrială.

unde:

V mij

V

mi

24