Sunteți pe pagina 1din 13

DREPT COMUNITAR

UE 27 state Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg CECO Tratatul de la Roma 1950 Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului Roma 1957 CEE, EURATOM controlul energiei nucleare Tratatele Comunitatilor Europene CECO, CEE, EURATOM In 1945, la conferinta de la Ialta,, Stalin , Roosvelt si Churchil,,enunta Dreptul popoarelor de a crea structuri democratice dupa propria lor alegere. In 1947 Belgia, Olanda si Luxemburg se constituie in Uniunea vamala Benelux. In 1947, se acorda asa numitul Planul Marshal lansat de Ministrul american George Marshal, prin care se acorda Germaniei suma de 13,6 miliarde de dolari In 11.04.1949 sunt infiintate NATO cu sediul la Bruxell si Consiliul Europei. In 1950 are loc infiintarea Comunitatilor Europene In 1951 Suedia , Danemarca si Norvegia infiinteaza Consiliul Nordic. In 1973 adera la cele 3 tratate Anglia,Danemarca si Irlanda. In 1981 Grecia devine a 10-a tara membra CE. In 1985 s-au remarcat doua personalitati juridice si anume Jague Deloros si Mihail Gorbaciov. In 1987 a fost lansat programul ,,Erasmus,, pentru mobilitatea studentilor In 1987 intr-un discurs la Praga , Mihail Gorbaciov vorbeste despre noul rol al Europei in lume. 1 mai 2004 au aderat 10 tari. 2007 a aderat Romania. Tari membre UE Germania, Franta , Italia,belgia, Olanda, Luxemburg, Anglia , Portugalia, Spania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Ceha, Slovacia,Slovenia, Gercia, Cipru, Malta, Ungaria, Austria, Romania, Bulgaria, Irlanda. Elvetia, Norvegia si Islanda nu sunt membre UE.

CRITERIILE DE ADERARE LA UE.


1) criteriul geografic, candidatul sa se situeze dpdv geografic pe continentul european 2) criteriul politic, sa fie un stat de drept, separatia puterilor in stat. 3) Sa aiba o ordine democratica, dreptul de a alege si a fi ales sa fie garantat, sa fie respectate drepturile omului si ale minoritatilor 4) criteriul economic, sa aiba o economie de piata functionala, sa aiba capacitatea de a face fata fortelor de piata si presiunii cooncurentei din comunitate 5) sa poata indeplini toate obligatiile ce decurg din calitatea de membru si preluarea politicilor Uniunii si ...comunitar

STATUTUL ROMANIEI FATA DE COMUNITATILE EUROPENE, RESPECTIV UE


Din anul 2009 Tratatul de la Lisabona CE 2009 UE In 1993 apare Decizia interna In 1995 este formulata cererea de aderare

Comunicarea cererii de aderare Consiliului uniunii In 2000 deschiderea conferintei de aderare a Romaniei Negocierile de aderare Semnarea protocolului de inchidere a negocierilor Trimiterea rezultatelor negocierilo Parlamentului European Ratificarea Tratatului de aderare de catre Romania Intrarea in vigoare a Tratatului de aderare In 1993 Parlamentul Romaniei adopta L 20/1993 La 22 iunie 1995 Romania depune cererea de aderare In 2001 este infiintat Departamentul Integrarii Europene (minister) In iulie 1997 Comisia dupa examinarea raspunsurilor a publicat Opiniile privind candidatura Romaniei la UE dar numai in oct 1999 a recomandat inceperea negocierilor In 15 feb 2000 Romania a inceput negocierile cu UE. In ian 2002 Romania avea 30 de capitole deschise in care 22 sunt inchise provizoriu. Romania primeste ajutor financiar de la Comunitatile Europene prin prisma a 3 surse principale 1) Programul PHARE fonduri pentru constructii si investitii, fonduri terminate in 2002 2) Fonduri ISPA investitii in transport si infrastructuri 3) Fonduri SAPARD instrument financiar pentru dezvoltarea agriculturii. In 2007 Romania adera la UE. CEE, CECO, EURATOM nu mai sunt in vigoare Italia , Franta, Germania, Belgia, Olanda si Luxemburg La Mastricht se pune in discutie infiintarea UE. UE nu detine armata proprie.

TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992


1999 Banca centrala Europeana institutie UE Franckfurt. Prima data a fost ,,ECU,, CECO 1952 1999 In pilonul 1 din Tratatul de la Mastricht au fost preluate cele 3 comunitati europene( Tratatul de la Paris, Tratatele de la Roma ( comunitatea economica europeana si EURATOM) Se infiinteaza ......... Se vorbeste de cetatenia europeana ........... TRATATUL DE LA AMSTERDAM Adoptat de catre Consiliul European la 16, 17 iulie 1997, intrat in vigoare la 1 mai 1999! Tratatul de la Amsterdam nu a inlocuit Tratatul de la Mastricht, ci doar la completat, avand in principal politici ce vizeaza capacitatea de extindere spre tarile estice. Parlamentul European primeste procedura decizionala a coparticiparii. Parlamentul european trebuie sa fie de acord cu numirea membrilor comisiei si cu numirea presedintelui acesteia. Prin Tratatul de la Amsterdam a fost instituit ,,Spatiul de libertate, securitate si justitie,, se extind drepturile EUROPOL si a fost asimilat Tratatul Sehunghen Marea Britanie si Irlanda nu a aderat la acest tratat. De asemenea tot in acest tratat se pun bazele conditiilor cu privire la acordarea vizelor, Continutul tratatului Principalul obiectiv al tratatului este acela de a crea uniune economica si monetara in 3 etape. Conform tratatului, moneda unica europeana urma sa fie introdusa pana cel tarziu in 1 ian

azilului si imigrarilor. Se pun bazele functiei de Inalt reprezentant al politicii externe si de securitate comuna care are rolul de a reprezenta UE in relatiile externe Hotararile Consiliului de Ministrii se iau cu unanimitate de voturi, fiecare tara avand ,,drept de veto.,, Cu privire la reforma institutiilor europene s-a stabilit ca tarile mari sa renunte la cel de-al doilea comisar si totodata s-a dispus ca nr maxim de parlamentari sa fie maxim 700.

TRATATUL DE LA NISA
Intra in vigoare la 1 feb 2003 Cele mai importante modificari deciziile se iau prin majoritate calificata se introduce majoritatea dubla majoritatea calificata + majoritatea statelor membre( fiecare stat 1 vot) s-a discutat despre o extindere UE cu pana 12 state iar in conditiile adoptarii unui nou tratat ce vizeaza 27 de state membre, Comisia Europeana ar fi avut 33 de membri, un Parlament pana la 800 de membrii Majoritatea calificata 2/3 din nr total Majoritatea dubla calificata- 2/3 + 2/3 din state (fiecare stat are un vot) Majoritatea tripla calificata 2/3+2/3 din state + 62% din populatia UE structura procedura bugetara procedura legislativa majoritatile de vot

INSTITUTIILE UE
2 CATEGORII institutii principale institutii secundare Diferenta in ceea ce priveste legislativul + buget Dreptul UE are 2 izvoare Tratatul UE Jurisprudenta Curtii de la Luxemburg, actele care deriva de la institutiile comunitare

1) 2)

Acte Decizii Regulamente Directive Doar regulamentele si directivele au un efect direct asupra persoanelor, iar directivele vizeaza guvernele statelor.. Directiva se pune in aplicare de guvern. Decizia si regulamentul produce efect direct. Art 13 din Tratatul UE UE dispune de un cadru institutional care vizeaza promovarea valorilor sale, urmarirea obiectivelor sale.......

Institutiile Uniunii sunt organe principale a) Parlamentul European b) Comisia executiv c)Consiliul European executiv d)Consiliul e)Curtea de justitie a UE f)Banca Centrala Europeana g)Curtea de conturi

PARLAMENTUL EUROPEAN art 14 din Tratatul UE


Locatie Secretariat General la Luxemburg Comisiile de Specialitate la Bruxell Plenara la Strasburg Componenta si alegere Din momentul intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 dec 2009, Parlamentul UE are 754 de locuri,iar dupa 2014 nr va fi de 751. Mandatul unui eurodeputat este de 5 ani, eurodeputatii fac parte din una din cele 8 fractiuni parlamentare. Componenta. 1) Presedintele Parlamentului European, 14 vicepresedinti si 5 chestori cu functie consultativa ei alcatuiesc BIROUL ales de catre Parlamentul European pt un mandat de 2 ani jumate 2) CONFERINTA PRESEDINTILOR presedintii grupurilor politice 8 presedinti. Aceasta conferinta raspunde de organizarea lucrarilor Parlamentului si de relatiile cu celelalte institutii ale UE si cu institutiile terte. Din 14 iulie 2009 a intrat in vigoare Statutul deputatilor Parlamentului European iar acest nou statut se bucura de o clasificare si clarificare a activitatilor ce le revin, precum si stabilirea unei remuneratii uniforme pentru toti eurodeputatii. Locurile din Parlamentul European ale fiecarui stat membru reflecta demografia de reprezentare a fiecarui stat- se raporteaza la cetateni! Germania are 99 de locuri Franta are 74 de locuri Romania are 33 de locuri Cipru are 6 locuri Luxemburg are 6 locuri Rolul Parlamentului European in procesul legislativ al U.E este exercitat alaturi de Consiliu Pe langa rolul legislativ, Parl. Eu. exercita controlul politic asupra Comisiei. Legislativul Parlamentul European + Consiliu Presedinte Consiliul European Guvern Comisie Judecat. - CJE Controlul politic asupra Comisiei 1) Parlament 2) Comisie presedintele propune o lista de 26 de membri 3) Parlament

In cadrul procedurii legislative ordinare, Parlamentul poate nu doar sa prezinte modif ale legislatiei in cadrul unor diferite lecturi ci si sa convinga Consiliul sa le accepte. In cazul in care Consiliul si Parlamentul nu ajung la un acord comun niciun act legislativ al UE nu poate fi adoptat. In procedura bugetului, Tratatul de la Lisabona competentele Parlamentului, stabilind ca acesta trebuie sa adopte Planul financiar multianual si i-a oferit competenta de codecizie asupra tuturor cheltuielilor. Parlamentul are dreptul de a aproba toate acordurile internationale care vizeaza procedura codeciziei si tratatele de aderare a noilor state membre. COMPTETENTA DE SUPRAVEGHERE A PARLAMENTULUI care echivaleaza cu obligatia comisiei de a raspunde intrebarilor Parlamentului (1999 Comisia Santer care a demisionat dupa ce Parlamentul nu a acordat dreptul de descarcare de gestiune pentru ca nu raspuns solicitarilor de urgenta la aparitia ,,bolii vacii nebune din.....,,) FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN Regulile de baza ce guverneaza activitatea parlamentara sunt stabilite de regulamentul sau de procedura . Deputatii europeni sunt organizati in grupuri parlamentare politice la nivelul U.E- 8 grupuri parlamentare. Parlamentul se reuneste in sesiuni plenare cu durata de o saptamana in fiecare luna la Strasbourg (cu exc lunii august), dar pot avea loc si sesiuni suplimentare cu aspecte legate de buget, exista si sesiuni de urgenta care sunt in concordanta cu necesitatile imediate de a ratifica tratatele, acorduri internat,.....iar toate sesiunile parlamentare sunt deschise publicului PROCEDURILE DECIZIONALE majoritatea deciziilor se iau cu majoritate absoluta din voturile exprimate. Motiunea de cenzura impotriva Comisiei trebuie sustinuta de 2/3 din voturi.

CONSILIUL EUROPEAN ART 15 T.U.E


Consiliul European s-a format in urma conferintelor la nivel inalt ale sefilor de stat sau de Guvern din U.E,iar acestia impreuna cu presedintele Comisiei se intalnesc de cel putin 2 ori pe semestru in aceasta formula. Atunci cand ordinea de zi o impune , membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati fiecare de un ministru iar in ceea ce-l priveste pe presedintele Comisiei de un comisar. Dupa Tratatul U.E. A fost introdusa functia de presedinte al Consiliului European , spre deosebire de presedintia de pana acum , detine un mandat european si nu unul national ales pe 2 ani jum. Presedintele trebuie sa fie o personalitate eminenta si sa fie aleasa printr-un vot favorabil al majoritatii calificate din randul membrilor Consiliului European.Este posibila realegerea lui o singura data iar in sarcinile acestuia se numara 1) reprezinta U.E in cadrul reuniunilor la nivel inalt cu privire la PESC 2) functia reala a Consiliului European este aceea de a trasa linii directoare generale ale politicilor actiunilor U.E decizii politice fundamentale si orientari pentru Consiliu si Comisie Astfel Consiliul European a condus activitatile legate de uniunea economica si monetara, sistemul monetar european si scrutinul direct pt Parlament, etc Se intruneste din 6 in 6 luni si nu se vorbeste de sediu sau organe proprii.

CONSILIUL EUROPEAN ART 16 TUE


Componenta a) consiliul general e format din reprezentantii guvernului in nr de 27, de regula desi nu obligatoriu este vb de ministrii afacerilor externe sau de secretari de stat. Este important ca acesti reprezentanti sa fie imputerniciti sa ia decizii cu caracter obligatoriu pt guvernele lor b) consiliul special cuprinde ministrii de resort. Prin simplu fapt ca guvernele pot fi reprezentate in mai multe moduri, arata in mod concret faptul ca nu exista membrii permanenti ai Consiliului, acestia se reunesc in 9 formatiuni in functie de subiectele de pe ordinea de zi.. Consiliul Afaceri Generale si relatii externe care include Consiliul afaceri generale ce coordoneaza activitatile Consiliului in diferitele sale formatiuni si impreuna cu presedintele Consiliului European si Comisia Europeana pregateste reuniunile Consiliului European Consiliul afaceri externe gestioneaza initiativele U.E cu statele terte in concordanta cu orientarile strategice ale Consiliului European. Presedintia Consiliului Pres. Consiliului cu exceptia Consiliului ministrilor de externe care e prezidat de Inaltul Reprez. Al U.E. pentru PESC este detinuta pe rand de fiecare stat membru pe o perioada de 6 luni iar ordinea in care e detinuta presedintia e stab.de Consiliu. Presedentiile se succed de la 1 ian pana la 1 iulie in fiecare an (Ungaria si Polonia 2012, Danemarca si Cipru 2013) Fiecare presedentie isi desfasoara activitatea pe baza unui program de lucru stabilit de comun acord cu urmatoarele presedentii echipa presedentiei ,,Toica,, 18 luni Sediul Consiliului se afla la Bruxel Competenta/sacini Prioritatea absoluta este aceea de a elabora legislatie , sarcina care ii revine impreuna cu Parlamentul prin procedura codeciziei. Consiliul stabileste bugetul pe baza unui proiect preliminar care vine de la Comisie, desi este necesara aprobarea acestuia de catre Parlament. Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor economice generale. Consiliul adreseaza Parlamentului o recomandare privind descarcarea de gestiune a Comisiei in ceea ce priveste executia bugetului si are responsabilitatea numirii membrilor 1)Curtii de Conturi 2)Comitetul regiunilor 3)ECOSOC Consiliul raspunde de incheierea acordurilor internationale intre U.E si tarile terte sau organizatii internationale. Functionarea Consiliului Se face dupa un regulament de procedura iar activitatea Consiliului se desfasoara in 3 etape: 1) Pregatirea pentru reuniunile Consiliului Activitatile de pregatire pentru reuniunile Cons. Se afla in sarcina a doua organisme : - permanente care fac parte din structura sa organizationala Comitetul reprezentantilor permanenti ai guvernelor si Sercretariatul general. Comitetul reprez. Permanenti(COREPER) este compus din COREPER 1 (alcatuit din reprez. Permanenti adjuncti si responsabili de lucrarile pregatitoare pt aspectele tehnice) si COREPER 2 (alcatuit din reprez. Permanenti insisi si responsabili in principal de toate aspectele legate de politica .

Exceptie in cadrul Agriculturii avem Comitetul special pentru agricult. CSA a preluat atributiile COREPER COREPER+CSA pregatesc reuniunile Cons. In 2 moduri a) pe de o parte se stabilesc acorduri la nivel de comitet, pentru aceasta putandu-se solicita sprijin din partea aproximativ 100 de grupuri de lucru sectoriale cu un statut permanent in cadrul Cons. b) pe de alta parte lucrarile pregatittoare trebuie sa garanteze ca aspectele de pe ordinea de zi, in privinta carora se va lua o decizie in cadrul reuniunilor Cons.,au fost clarificate in prealabil si ca membrii Cons. sunt informati in mod corespunzator. Aceasta abordare dubla se reflecta in ordinea de zi : asupra pct la care s-a ajuns la un acord figureaza ca pct A (ceea ce e agreat) iar cele care sunt inca nesolutionate si discutate figureaza ca pct B (ceea ce e in curs de solutionare)

Cons. special si General sunt org. Nepermanente Secretariat general si COREPER 1 si 2 (diplomati ambasadori)sunt org. Permanente

Secretariatul General ofera asistenta adiminstrativa alaturi de COREPER si CSA .


Acesta gestioneaza in principal, latura tehnica a lucrarilor , raspunde de existenta unor servicii de interpretare , traducerea de documente necesare, asigura Cons. asistenta juridica si administreaza bugetul Cons. Sunt convocate de presedintele acestuia (reprezentantul statului membru care detine presedintia sau Inalt Reprez. pt P.E.S.C din propria initiativa sau la solicitarea Comisiei Europene). Presedintia e detinuta in 6 in 6 luni de reprez. unui stat Presedintele stabileste ordinea de zi pt fiecare reuniune formata din lista A si B. Cons. discuta si decide doar asupra documentelor si proiectelor disponibile in una din cele 23 de limbi oficiale. Reuniunile in cadrul carora Cons.discuta si voteaza asupra unor propuneri legislative sunt deschise publicului. In Cons. se atinge un echilibru intre interesele individuale ale statelor membre si interesul U.E. Cons. este o institutie a U.E, nu o conferinta interguvernamentala este vizat interesul comun al uniunii si nu a statelor membre in parte .

Procedurile decizionale
Consiliul, voteaza aplicandu-se regula majoritatiicalificate art 16 T.U.E, majoritate simpla in care fiecare membru al Cons. are 1 vot, este suficient doar in anumite cazuri si in domenii mai putin sensibile.. Pana la 1 noi 2014 se va utiliza sistemul de vot ponderat (care a fost instituit prin Tratatul de la Nisa in cadrul acestui sistem majoritatea calificata se intruneste atunci cand se obtine o majoritate de cel putin 255 de voturi din 345 , desi un stat membru poate solicita ca statele membre respective sa reprezinte cel putin 62% din populatia U.E. In functie de puterea economica si de demografie fiecare stat are un nr de voturi(a nu se confunda cu Parlamentul) La 1 noi 2014 intra in vogoare noul sistem al dublei majoritati adica maj calificata se obtine atunci cand 55% din statele membre se pronunta si sunt reprezentati 62% din populatia U.E. Majoritate dubla maj calificata (2/3 din 345) + 55%/27 + 62% din populatia U.E. Incapand cu data de 1 aprilie 2017 se va aplica acelasi mecanism si anume procentajele constituirii unei minoritati de blocare se vor modifica la cel putin 55 % din populatia statelor

membre sau cel putin 55% din nr statelor membre.

Inalt Reprez. Pt PESC art 18 TUE


I.R.U.P.E.S.C nu a devenit ministrul de externe al U.E. asa cum s-a convenit in ,,Proiectul constitutional,,pentru inceput , mandatul acestuia se va suprapune cu cel de comisar pt afaceri externe ii confera acestuia un rol atat in cadrul Consiliului unde detine presedentia Consiliului Afaceri externe cat si in Comisie in cadrul careia este vivepresedinte responsabil de afaceri externe. I.R este numit de Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata , cu acordul presedintelui Comisiei. Acesta este asistat de un serviciu compus din functionari ai Comisiei si Secretariatului general al Consiliului la care se adauga reprezentanti detasati ai serviciilor diplomatice ala statelor membre. I.R este si comisar si face parte din Consiliul pt Afaceri Externe.

COMISIA EUROPEANA art 17 T.U.E


Componenta 27 de membri inclusiv presedintele( cate un reprez pt fiecare stat) prim-vicepresedinte 6 vicepresedinti I.R pentru PESC

Initial s-a convenit ca incepand cu anul 2014, Comisia nu va mai avea un reprez pt fiecare stat membru ci un nr de 2/3 din totalul statelor membre, adica 18. In acest scop se va realiza un sistem de rotatie care va asigura existenta unui comisar pentru fiecare stat membru, in 2 din oricare 3 mandate consecutive ale Comisiei. Componenta Comisiei cu privire la numirea membrilor Presedintele si membrii Comisiei sunt numiti pe o durata de 5 ani prin procedura de investitura Consiliul European propune o pers care urmeaza sa fie desemnata presedintele Comisiei Europene, cu majoritatea calificata a Parlamentului. Parlamentul European printr-un vot majoritar alege presedintele. Presedintele propune lista cu comisarii europeni. Dupa primirea votului de incredere din parte Parl. Impreuna cu Consiliul primesc votul de incredere. Membrii comisiei trebuie sa isi exercite atributiile pe baza competentei lor generale , sa isi exercite responsabilitatile in deplina independenta,acestia nu solicita si nu accepta instructiuni din partea guvernelor statelor membre. Comisia Europeana nu reprezinta interesele statelor membre Sediul la Bruxel Sarcini -initiativa legislativa -administrarea si punerea in aplicare a legislatiei U.E -monitorizarea respectarii si aplicarii corecte a dreptului Uniunii reprezentarea U.E in cadrul Organizatiilor Internationale

Comisia Europeana are obligatia de a prezenta Consiliului propuneri si proiecte de acte legislative. Consiliul, Parlamentul European (art 225 TUE) sau un grup de cetateni care actioneaza in numele unei initiative cetatenesti(art 11 alin 4 TUE) pot solicita Comisiei sa elaboreze o propunere Dupa tratatul de la Lisabona, in anumite cazuri prevazute in tratate, acte legislative pot fi adoptate la initiativa unui grup de state membre sau a Parlamentului European, la recomandarea Bancii Central Europene, Bancii Europene de Investitii, Curtii de Justitie. In anumite domenii precum bugetul U.E, fonduri structurale etrc. Comisia detine doar un drept de initiativa legislativa, mult mai extinse sunt competentele de punere in aplicare a normelor U.E, delegate de catre Parlamentul European si Consiliu. Comisia este ,,gardianul tratatelor,, monitorizeaza punerea in aplicare a legislatiei primare si secundare a U.E si initiaza proceduri in cazuri de incalcare a dreptului U.E, daca este necesar sesizeaza CJE cu privire la astfel de cazuri. Comisia este un organ executiv cu precadere in domeniul concurentei, impunand sanctiuni : competenti cu privire la fonduri structurale si bugetul U.E reprezinta U.E in cadrul Organizatiilor Internationale si gestioneaza activitatile curente din cadrul misiunilor diplomatice ale UE in exterior si pe teritoriul acesteia reprezinta UE in cadrul instantelor din statele membre si impreuna cu Consiliul in fata Curtii de Justitie a UE Structura administrativa 1)Comisia 27 de membrii 2)cabinete 3)Secretariat General 4)Srviciul juridic 5)Directia generale de comunicare 6)biroul consilierilor de politica europeana 7)directii generale 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) Consiliul European e difirit de Consiliul Europei Comisia Parlament Cosiliul e diferit de Consiliul UE CJE BCE BEI Comitetul Regiunilor org secundar cu rol consultattiv ECOSOC org secundar cu rol consultativ Curtea de Conturi CJE Rol constitutional Comisie vs stat membru stat membru vs stat membru

Competenta a)actiuni in constatarea neindeplinirii oblig prevazute in tratate b)act in anulare sau un constatarea inactiunilor formulate de o instanta a uniunii sau un stat membru cu privire la o actiune ilegala sau o inactiune c)cauze inaintate de instante nationale pentru pronuntarea unei hat preliminare in vederea calificarii interpretarii si validitatii dreptului uniunii d)recursuri impotriva deciziilor Tribunalului Ordine juridica a UE Izvoarele dreptului UE Notiunea de izvor de drept are 2 sensuri - sensul originar al termenului se refera la motivul aparitiei unei dispozitii juridice si anume motivarea ce sta la baza crearii unui model juridic A) Legislatia primara - tratatele uniunii din 1950-2009 - principii generale de drept B) Acordurile internationale ale UE C) Legislatia secundara -1)acte legislative -decizii -regulamente -directive 2)acte fara caracter legislativ acte delegate acte de punere in aplicare alte acte- recomandari si avize, acorduri interinstitutionale, rezolutii, declaratii si programe de actiune D)principii generale de drept E)acorduri incheiate intre statele membreDecizii ale COREPER -tratatele internationale Tratatele fondatoare ale UE Principalul izvor al Uniunii sunt ,, cele 3 comunitati europene,, si cele modificatoare Instrumentele juridice ale UE drept sursa secundara acte legislative acte delegate alte acte

In calitate de acte juridice obligatorii, acestea cuprind atat dispozitii juridice generale si absatracte cat si masuri individuale concrete. Acorduri internationale Acordul privind ,,Spatiul economic european,, - alatura pietei interne celelalte tari din Asociatia Europeana a liberului schimb (AELS) din care fac parte : Islanda, Liechtenstein si Norvegia, solicitandu-se acestora sa transpuna aproape 2/3 din legislatia UE in cazul unei viiitoare aderari

Izvoare de drept nescrise 1) principii generale de drept - asigura respectarea legii in interpretarea si aplicarea tratatului - principiul aplicabilitatii directe - principiul proportionalitatii - principiul raspunderii statelor membre 2) dreptul cutumiar acorduri si conventii incheiate intre state membre(Conventia privind competenta de executare a hot jud.) Mijloace de actiune ale UE- din pct de vedere ale destinatarilor si al efectelor pe care le produc, instrumentele juridice ale UE pot fi impartite. Destinatar regulament state membre pf si pj directiva state membre (Guvernele statelor) Efecte Direct aplicabil si obligatoriu in toate elem sale

Obligatorie in raport cu rezultatul intentionat Direct aplicabila doar in anumite circumstante Direct aplicabila si obligatorie in toate elem sale

decizie

nu se specifica toate sau anumite state membre anumite pf sau pj

recomanadare aviz

toate sau anumite state membre alte organe ale UE

Nu are caracter obligatoriu

Regulamentele legi ale UE Sunt actele juridice prin care institutiile uniunii intervin cel mai adesea in sistemele juridice nationale si se disting sub 2 forme: 1)o prima caracteristica este natura comunitara se stabilesc efecte pentru intreg teritoriul UE indiferent de granite. Un stat membru nu are competenta de a aplica un regulament in mod incomplet sau de selecta doar unele dispozitii 2)aplicabilitate directa ceea ce inseamna ca actele juridice nu trebuie sa fie transpuse in dreptul national ci confera dreptul sau impun obligatii cetatenilor uniunii in acelasi fel ca si dreptul national dreptul uniunii are forta juridica obligatorie pentru statele membre, institutiile si instantele lor judecatoresti, aceste fiind obligate sa il respecte la fel cum respecta dreptul national ! Directivele Obiectul directivei este reconcilierea obiectivelor de asigurare a uniformitatii necesare a dreptului uniunii si de respectare a diversitatii traditiilor si structurilor nationale. Prin directive se urmareste eliminarea contradictiilor si a conflictelor dintre legislatiile nationale si regulamente. Directiva este unul din mijloacele pricipale pentru constructia pietei interne .

O directiva e obligatorie pt statele membre in ceea ce priveste obiectivul care trebuie atins, insa lasa la latitudinea statelor membre(autoritatilor nationale) modul in care obiectivul urmeaza a fi incorporat. Consecinta este aceea ca directivele nu inlocuiesc legile statelor membreci le impun acestora obligatia de a dopta dreptul lor national la dispozitiile uniunii. Rezultatul este o procedura in 2 etape 1)directivele stabilesc obiectivul care trebuie indeplinit la nivelul UE de catre toate statele membre sau doar unor state intr-un interval de timp specificat 2)in a doua etapa la nivel national, obiectivul stabilit la nivelul uniunii este transpus efectiv in acte cu putere de lege. De obicei directivele nu creaza drepturi si obligatii cetatenilor- existand si o categorie de cetateni dezavantajati

CJUE a definit efectul direct dupa cum urmeaza 1) dispozitiile directivei trebuie sa stabileasca drepturile intreprinderilor sau cetatenilor UE cu suficienta claritate si exactitate 2) exercitarea drepturilor nu poate fi conditionata sau legata de indeplinirea unor sarcini 3) autoritatile locale legislative nu trebuie sa dispuna de nici o marja de apreciere in ceea ce priveste fondul normelor care trebuie adoptate 4) termenul de punere in aplicare a directivei trebuie sa fie expirat Jurisprudenta CJUE privind efectul direct se bazeaza pe opinia generala potrivit careia , statul membru actioneaza in mod contradictoriu si ilegal daca aplica vechea sa legislatie fara a o adapta la indicatiile directivei. Aplicabilitatea directa (regulament , decizie)este diferita de efectul direct(directiva) Directiva nu are marja de apreciere din parte Guv. Clasificarea efectului direct Efectul direct are caracterul unei sanctiuni pentru statul membru care a incalcat dreptul uniunii. In acest context e important faptul ca principiul a fost aplicat de catre CJE in cauzele care au opus cetateni si state membre si doar in situatii in care au opus efectul direct al directivei era in favoarea cetateanului, nu in detrimentul acestuia, cu alte cuvinte atunci cand pozitia cetateanului in conformitate cu legislatia modificata anterioara- efect direct vertical. Efectul direct al directivelor asupra relatiilor dintre cetateni nu a fost accepttat de CJE. Cararcterul punitiv al principiului a determinat CJE sa concluzioneze ca acesta nu este apicabil dintre persoanele privata, intrucat acestea nu pot fi raspunzatoare pentru lipsa de actiune a statului membru efect direct pe orizontala. Intre particulari nu poate fi invocat efectul direct Intre cetateni si stat In hotararile sale din cauzele francovich si binifacci CJE a sustinut ca statele membre sunt raspunzatoare sa plateasca despagubiri atunci cand prejudiciul e cauzat de netranspunerea partiala sau totala a unei directive. Ambele cai de atac au fost introduse impotriva Italiei pt transpunerea tardiva a directivei 80/987/CEE a consiliului. Deciziile In unele cazuri institutiile UE pot fi ele responsabile pt punerea in aplicare a tratatellor si regulamentelor, iar acesta situatie , doar daca acestea pot lua masuri obligatorii pt cetateni,

institutii/intreprinderi sau state membre. In sistemele proprii ale statelor membre, situatia este mai mult sau mai putin identica intr-un caz individual legislatia va fi aplicata de autoritati prin intermediul unei hotarari administrative prin intermediul unei decizii, insstiutiile UE pot solicita unui stat membru sau unei persoane prin intermediul acesteia sa actioneze sau sa nu actioneze putand conferi drepturi sau impune obligatii. Caracteristicile deciziei: decizia se distinge de regulament prin aplicabilitatea individuala destinatarii unei decizii trebuie sa fie individualizati in totul acesteia si sunt singurii obligati sa o respecte decizia se diferentiaza de directiva prin faptul ca e obligatorie in toate elementele sale in timo ce directiva stabileste doar obiectivul care trebuie indeplinit decizia are forta obligatorie directa pt destinatar decizia adresata unui stat membru poate sa aiba in fapt acelasi efect direct in legatura cu cetateanul ca o directiva