Sunteți pe pagina 1din 4

..

II

De~i dezavantajatii de conditiile geograflCe ~i climaterice, Africa a dat na~tere unei mari diversitiiti de culturi ~i regate. Dar striiinii -la inceput arabii, apoi europenii -au avut o itifluentii distrugiitoare din ce in ce maiputernicii asupra vietii din Africa.
~ 'friCa urnane. a A fo~t pr<:>babil lea~anul Gorge ras~i din

In !;inutun

ca 01duval

anzania au fost descoperite oase ~i unelte, despre care expertii aflnn:l ca ar fi rnai vechi de doua milioane de ani. De~i exista lnal dispute cu privire la linia exacta de descenden1;a,este foarte probabil ca stramo~ii -" lndeparta!;i ai omului modem au evoluat cu ~ foarte mult timp in unna pe continentul african. ~ ~ Bariera de~ertului ~ Mult mai recent -aproximativ din anul 8000 l.e.n. -oamenii Epocii de Piatra populau lntreaga Afrial de Nord, pe atunci verde ~i fertilil, dupa cum aflam din imaginile expresive pe care le-au desenat pe pere!;ii pe~terilor ~i ai adaposturilor de piatra. Ulterior, lntre anii 4000 ~i 2000 l.e.n, a avut loc o modificare a clirnatului, pamantul s-a uscat ~i a aparut

giganticul de~ertSahara. De atunci, noilor idei ~i tehnici le-au trebuit secole sa traversezebariera de~ertului, ceea ce a detenninat o dezvoltare lenta a teritoriilor africane aflate la sud de Sahara.intre limp Africa de Nord a devenit o parte separataa culturii mediteranene,mai lntii dand ~tere civilizatiei vechiului Egipt, ulterior
O Valea Nilului a fast calea principala de camunica,ie a Africii asigurand legatura dintre papaarele din Nard, care faceau parte din cultura mediteraneana, cu cele din Sud. Prima cultura nanmediteraneana a luat na~tere pe pamanturile Ku~ului (astazi Sudan)

O O data cu aducerea camilei in Africa de Nord de~ertul Sahara a incetat a mai ti o bariera impenetrabila, care o lunga perioada de timp impiedicase dezvoltarea acestui vast continent

fiind integrat;1 culturilor clasice (greac;l ~i romarul), iar apoi lurnii islarnice. jn restul Africii viata a fost puternic influentat;l de conditiile geografice ~i climaterice, care au f;lcut comunicarea dificilll ~i a fost continuu amenintat;1 de boli. Printre formatiunile geografice se nurrulrau zone intinse de de~ert ~i p;lduri ecuatoriale, platouri inaltede pe care raurile se pr;lv;lleau In cascade grandioase, ce le restrangeau uti1itatea de c;li naturale de comert ~i transport. Cu toate acestea agricultura se rnspindise in teritoriile africane din sudul Saharei cu mult inaintea erei noastre ~i aproximativ din 200 1.e.n. cuno~tintele despre prelucrarea metalelor erau rnspandite dinspre Nord-Est; progresul agriculturii in Sud era extrem de lent, dar cu toate acestea in 1200 e.n. doar pigmeii ~i locuitorii tu~urilor mai tr;liau in Epoca de Piatr;l. Totu~i, tehnicile agricole au rnmas primitive, iar roata ~i plugul erau practic inexistente in culturile b;l~tina~e africane. O cale de comunica,ie Valea Nilului era linia principal;l de comunicatie intre Nord ~i Sud, motiv pentru care nu e aeloc surprin7.:ltor faptul c;l primele culturi non-mediteranene importante ale Africii au ap;lrut pe p;lminatul ku~ilor, in sJ.ldul Egiptului, unde ast;1zi se intinde Sudanul. in 1000 1.e.n. Ku~ a devenit regat independent avand capital;l proprie la Napata (ku~itii sunt nurniti cateodat;1 ~i napatieni). La sfa~itul secolului VIII 1.e.n. a devenit destul de puternic 189

CULTURILE AFRICII Prester John, un monarh cre~tin despre care se spunea c~ ar conduce un regat undeva In centrul Africii. Spre deosebire de alte culturi africahe non-islamice, Etiopia era literata. in izolarea sa a reu~it s~-~i dezvolte a culturn cre~tina bogata ~i deosebita, Indrurnata pana In 1974 de monarhi care ca "lei ai lui Iuda" pretindeau a fi ~ii regelui evreu Solomon ~i ai reginei din Sheba. Rutele comerciale incepand din secolul I e.n., cand c~mila a fast adus~ In Africa de Nard, de~i Incl n:iisterioas~, Sahara a incet:It s1f mai fie a barier~ impenetrabil~. Caravanele ce strabilteau de!jertul dueeau aur, fllde~ ~i piele marocan~ la Marea Mediterana, aceste produse luand In cele din unrul drumul Europei, care trimitea In schimb panzeturi ~i bunuri de lux. Ora!je precum Timbuktu, situate la rnarginea sudic~ a Saharei au prosperat In urrna acestui comert ~i a serie de imperii dominau vecin~tatea raului Niger (Sudanul de Vest) ~ a lacului Chad. Ghana, Mali, Songhai ~i KanemBomu au coeXistat ~i s-au succedat unele altora, pana cand la sfa~itul secolului XVI un rnzboi dezastruos cu Marocul a f~ramitat regiunea In mici state beligerante. (Trebuie amintit c~ un nu~r de state modeme ale Africii, devenite independente abia In anii '60 sau ulterior, poarta denumiri preluate din istoria tirnpurie a Africii -Ghana, Mali, Zimbabwe, Lesotho. E important s~ nu se confunde vechile state cu cele modeme, care de cele rnai multe ori ocup~ un lac diferit pe harta. in jurul anului 1000 e.n. Inv~tatura islamicl a traversat de~ertul a data cu comerciantii arabi. Conduc~torii marilor imperii africane din Sudanul de Vest au fast convertiti, dar cu toate acestea rnajoritatea supu~ilor lor ~i-au p~strat vechile credinte ~i zei. S-a dezvoltat a culturn islamic~ infloritoare, iar Timbuktu -tratata cu indiferenta ~i rnarginalizata de Europa -a devenit re~edinta unei universitati faimoase In lumea musulrnana. Majoritatea inforrnatiilor pe care le detinem despre viata de zi cu zi a populatiei africane din acesta regiune provin

pentru a cuceri Egiptul ~i ~i-a 1ntemeiat propria dinastie de faraoni, alungata abia 1n 680 de c~tre asirieni. Acest conflict a avut ~i o influenta pozitiv~, ku$itil 1nv~tand de la asirieni tehnica topirii fierului. Acest lucru s-a dovedit important 1n secolul ~tor cand capitala ku~ita a fost mutata la Meroe, o~ bogat 1n minereuri, situat 300 de mile rnai la sud, Fierul ~i aurul au f~cut din Ku~ un regat bogat, 1n care ulterior s-a dezvoltat o cultura comple~, f~ra 1ndoial~ influentata de egipteni (au fost g~site hierog1ife ku~ite ce nu au putut fi descifrate ~i chiar piramide ku~ite). Regatul Ku~ a supravietuit o perioad~ lunga

O Secole de.a rindul Etiopia a fost singura na,iune cre~tina din Africa. in Europa circulau multe legende despre ea. Aceasta biserica datind din secolul XII a fost sapata in stinca. de timp, pana cand 1:n anul 300 e.n. a fost distrus de o putere nou~ msw~ 1:nAfrica de Nord-Est -Aksum sau Etiopia. Acest regat a avut un destin aparte. Convertit la religia cre~tina 1:n secolul IV, a fost rupt de restul cre~tirul~tii 300 de ani mai tarziu, ca urmare a invaziei Arabiei Islamice, ce nav~lise asupra Africii de Nord. Timp de patru secole Etiopia a fost singurul stat cr~tin din Africa, cunoscut europenilor d6ar din legendele cre~tine despre
C in jurul anului 1200 a fost construit Marele Zimbabwe, capitala statului Zimbabwe. Masivele vestigii ale zidurilor ~i turnurilor de piatra dovedesc maiestria cu care construia poporul Shona, prin simpla dar perfecta imbinare a blocurilor de piatra.

Manuscris

din

secolul XIII infa,i~eaza comerciant Calatorind ~ comerciantii

ce un arab. pe camile,

~ traversau Sahara u pentru a ajunge in bogatele regate ale Sudanului de Vest.

190

din Insemnarile unor calatori arabi, cum ar fi Ibn Battuta -un istoric din secolul al XIV-lea. Arabii au raspandit islamismul ~i 1n estul Africii, unde populatia vorbitoare de bantu juca rolul de intermediar pe rutele comerciale ce se 1ntideau din interiorul Africii parul 1n Asia. in jurul anului 800 e.n., arabii s-au stabilit pe coasta ~i s-au amestecat cu populatia vorbitoare de bantu, astfel luand na~tere o noua limba numita swahili. Ora~e de pe coasta de est Pe rnasura ce comertul pe Oceanul Indian s-a dezvoltat, coasta de est s-a 1mbogatit din exportul de aur ~i au aparut ora~e frumoase ~i prospere ca Zanzibar, Mombasa ~i Kilwa. Merita amintit faptul ~ vasele arabe au traversat oceanul spre India cu cateva secole 1naintea exploratorului portughez Vasco da Garna, care poate nu ar fi ajuns la Calicut 1n 1498 daca nu ar fi fost gPidat de experimentatii carmaci de pe coasta deest. Bunele relatii nu au fost de lunga durata, deoarece 1n citiva ani portughezii au jefuit ~i devastat Mombasa ~i celalte OI'a$earabe, transformandu-le 1ntr-un avanpost colonial cu numele de Mozambic. O rnare parte a aurului

. na~tere unor sculpturi recunoscute drept capodopere 1n 1ntreaga lume. Dintre toate artele africane, cea mai remarcabil;l a fost sculptura, 1n special figuri1e ~i m:l$tile scu1ptate 1n lemn, realizate 1n diverse stiluri non-realiste, extrem de expresive, ce aveau scopuri rituale. Sculpturi1e din Benin erau, dimpotriv;l, extrem de realiste, celemai mu1te dintre ele fiind realizate pentru curte, dintr-un material mult mai sof1Sticat bronzul. Luate ca prad;l dup;l c;lderea Beninului, aceste sculpturi din bronz sunt doar cateva dintre cele mai deosebite comori c africane, aflate acum 1n muzee occidentale. :Q Pe lang;l lipsa cuno~tintelor 1n domeniul -I tehnologiei, marii majorita:1;i a africanilor le O Masca de filde~ de la inceputul secolului XVI din Benin, decorata cu o diadema formata din capete de portughezi. Sculpturile in lemn ~i bronz din Benin se numara printre cele mai valoroase opere de arta africane. O Coif Ashanti cu ornamente din aur. Comerl;ul de aur . sclavi ~i marfuri cu Europa a facut acest trib bogat ~i puternic.

ajuns pe coasta de est provenea dintr-un regat din interiorul continentului, 1n centrul c~ruia s-ar p~rea c~ se afla cetatea de granit Marele Zirnbabwe. Majoritatea constuctiilor africane precedente epocii modeme -chiar ~i palatele erau f~cute din materiale cu rezistenta: sc~zut.t curi1 ar fi lut, buruieni, c~mizi ~i stuf. Astfel, masivele vestigii din Zirnbabwe sunt unice 1n sudul Africii; zid!.lrile ~i tumurile lor au fost construite cu mult.t rn;liestrie prin sirnpla dar perfecta potrivire a blocurilor de pia~, unele peste altele, f~ a folosi mortar pentru a le fixa. a construit Marele Zimbabwe? -: Deoarece nu s-a\.l g~sit dovezi scrise cu privire la istoria sa, Zirnbabwe a fost mult timp 1nv~luit 1n mister. Primii colo~ti europeni, conYin$i de O Harta olandeza din superioritatea lor fata: de africani, au refuzat s~ secolul XVII, ce arata creada. c~ un popor de negri ar fi putut realiza ca Mozambicul ~i aceste constructii monumentale ~i le-au atribuit Madagascarul se aflau fenicienilor sau reginei din Sheba. Dar 1n ciuda sub stapanire araba pu1;inelor informatii de1;inute, nu exist.t nici o 1ndoial~ cl statul Zirnbabwe a fost creat de poporul Shona -cel mai probabil la 1nceputul secolului VII e.n. -~i a supravietuit pam In secolul XIX. Constructia capitalei, Marele Zirnbabwe, a 1nceput 1n jurul anului 1200 ~i a durat pam 1n secolul XVI, cand ~ezarea a fost p~rnsita din motive1nc~ necunoscute. De~i la 1nceput nu a fost evident, sosirea marinarilor portughezi 1n vestul Africii a marcat pentru acest continent 1nceputul unei noi ere. Aproape de coasta, unde se afl~ ast.tzi Nigeria, noii veniti au gi1sit regatul african Benin, care a supravietuit pam 1n 1897, cand a fost suprimat de britanici. Benin ~i vecinul s~u, Ife, au dat Cine

O Mii de africani au fost vandu~i negustorilor de sclavi. Mul~i dintre ei au murit in mar~ul fort;at spre coasta.

Iipsea protectia oferitj de calitatea de membru ai unei fonnatiuni politice putemice. Grupati 1n familii sau c1anuri, ei reprezentau o pra~ ~oarn pentru negustorii de sclavi. Secole de-a randuI, arabii au fa:cut incursiuni 1n interioruI Africii, Iuand sclavi, dar europenii aqionau pe o scarn mult rnai Iar~; 1ncepand cu secoluI XVII au trimis vapoare 1nclrcate cu sc1avi, pricinuind astfeI o paguba: incalculabila: culturilor africane. Chiar ~i cele rnai putemice state africane s-au implicat 1n acest comert ru~inos. Incursiunile dupa: scIa:vi ~i vanzarea lor pe aur au adus putere ~i boga:tie regatului Ashanti la 1nceputuI secolului XVIII. Ca urmare a succeselor lnregistrate de rnzboinicii Ashanti, 1n fiecare an sacruI scaun de aur era impodobit cu rna:.:;ti1e mortuare de aur ale du~rnanilor uci~i. StatuI Ashanti a re~it sa:-~i organizeze 1n capitala:, Kumasi, un serviciu civil eficient ~i de asemenea
191

CULTURILEAFRICII
O imbracate dupa moda vestica, familii africane adunate in fa,a caselor in centrul misionar Genadendal, in anii 1840. Situat pe locul primei a~ezari fondate de moravi, la 145 km de Cape Town, Genadendal a devenit centrul re'elei de misionari din Moravia ~i i-a indrumat pe cei de alte credin'e.

DATEIMPORTANTE
aprox. 2 milioane i.e.n. Primele vestigii umane In Africa de Est aprox. 3000 i.e.n Civilizatia Egiptului In Epoca de Bronz aprox. 200 i.e.n -300 e.n. Regatul Ku~it al Napatei ~i Meroeului aprox. 100 infrilngerea ku~itilor de cotre etiopieni
aprox. Imperiul Arabii Arabii 650 -1250 VII de Nard 800

Ghana In Sudanul de Vest secolul cuceresc Africa

musulmani

aprox.

Incep so se a~eze pe coasta de est a Africii aprox. 1000 la sud de Sahara 1550 de Vest a Marelui 1600
?:~ ::; ~ t ~

Islamismul

se instaleazo aprox. 12001200-

Imperiul Construirea

Mali In Africa din piatro Zimbabwe

aprox.

aprox. Imperiul Perioada aprox.

1400 -1600 de Vest 1400 -1600 Benin cu anii 1450 de anverguro

Songhai In Africa

de glorie a Regatului

Primele contacte

portughezii 1518 inceputul comertului sc/avi 1652 Primele a~ezori o/andeze la Capul Bunei transatlantic de

Sperante, Africa de Sud aprox. Perioada 1700 -1850 Ashanti de glarie a Imperiu/ui 1818-1828 Domnia regelui zulus Shaka

~i-a pus la punct un sistem de tr.msmitere a informatiilor prin curieri, asigurandu-se o comunicare eficienta. Astfel a reu~it sa-~i men1;ina dominatia asupra statelor vecine ~i sa tina piept cu succes, pana in anii 1890 trupelor europene mut mai bine echipate. Contactul cu europenii a facut razboaiele africane mult mai distrugatoare, deoarece comerciantii din diferite natiuni concurau intre ei pentru extinderea zonelor de influenta, vanzand arme celor mai avansate state b~tina~e. Potrivit estimarilor, la mijlocul secolului al XVIIIlea doar ora~ul englez Birmingham exportase in Africa peste 100.000 de flinte. Statele africane au continuat sa se ridice ~i sa decada inca cateva secole, pana la interventia directa ~i decisiva a statelor europene. La inceputul secolu1ui XVIII, poporul Fulan ~i-a format in vestul indepartat un stat propriu, Futa Jal1on ~i urmarind rena~terea islamismului au incercat sa converteasca statele vecine. Tilnp

de o su~ de ani sau mai mult, sectele musulmane din aces~ regiune a Africii au purtat cumplite rnzboaie doctrinare. Zulu~ii Ultimii mari cuceritori africani au fost zu1u~ii din Africa de Sud. Triburile zuluse au fost unite In secolul XIX de Dingiswayo, sprijinit de faimosul Shaka, un geniu militar care a pus la punct noi tactici ce au facut din armata sa teroarea re~unti. Dupa moartea lui Dingiswayo, Shaka a devenit regele zulu~ilor ~i a pornit rnzboaie Impotriva celorlalte triburi. P3.na In anul 1820 Shaka a condus un imperiu ce se Intindea pe o suprafata de 10.000 de mile patrate. Dar era urat ~i temut pentru ca se dovedise a ti un tiran crud, pe care puterea absolu~ 11adusese In pragul nebuniei. Nu doar du~manii ci chiar ~i propriii sai generali ~i supu~i erau uci5i din capriciu ~i de aceea multi au fu~t In locuri situate departe de s~panirea sa. in cele din urma, In 1828, domnia s3.ngeroasa a lui Shaka a luat sf~it, cind acesta a fost ucis de fratele sau vitreg Dingane. in anti urmatori zulu~ii au ramas lup~tori extraordinari, cum au avut prilejul sa constate pe propria lor piele britanicii In 1879. in cele din urma resursele superioare ~i puterea de foc ale acestora au distrus armata zulusa. Lupta pentru Africa in 1800 europenii controlau o parte relativ mica din Africa, In principal In zonele de coas~. Dar secolul XIX a fost o perioada de explorari Indraznele ~i de activitate intensa a misionarilor cre~tini. in aproXimativ 1809 a Inceput lupta pentru Africa ~i aproape Intreg continentul a fost ocupat sau pus sub o "protectie" stricta, de ca:tre puterile europene. A urmat o ern a colonizarilor, ce a marcat Inceputul unei noi etape din istoria Africii. O Armata zulusa a fost o fort,a demna de luat in considerare, a~a cum a descoperit, pe -propria piele, armata britanica in 1879 la ] Ulundi. Doar faptul ca erau mai bine dota,i a ~ dus in cele din urma la victoria britanicilor .

192