Sunteți pe pagina 1din 16

Acupunctura i

Moxa

Acupunctura si moxa, create si dezvoltate de poporul chinez n lupta dusa mpotriva diferitelor boli, sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.

Acupunctura consta n nteparea, cu ajutorul unui ac metalic de diferite tipuri, a anumitor puncte ale corpului omenesc, si, cu ajutorul unor tehnici de manipulare sa imprime stimuli mai mult sau mai putin puternici, n vederea unui scop terapeutic.

Moxa este o metoda terapeutica obinut prin aplicarea, pe diferite puncte de pe nveliul cutanat care trebuiesc cauterizate, unei pudre uscate de pelin sau altei substane, n form incandescent.

CAUTERIZ, cauterizez, vb. I. Tranz. A arde cu cauterul sau cu o substan caustic o ran, un esut bolnav etc., pentru a dezinfecta sau pentru a vindeca. [Pr.: ca-u-] - Din fr. cautriser, lat. cauterizare.

Dezvoltarea metodelor de acupunctura i moxa


ncepnd cu epoca de piatra, cuitele i alte unelte ascuite au fost inventate pentru nlesnirea muncii productive; n acelasi timp, ele erau folosite pentru a nlatura anumite suferine ale corpului omenesc i denumite de stramosi bian. Acest termen nseamna a trata o boala prin neparea cu un poanson de piatra acupunctura la nceputurile sale.

Descoperirea focului oferea i condiiile necesare practicrii terapiei prin moxa. O data cu perfecionarea uneltelor, poansonul de piatra bian a fost nlocuit cu ace de os si bambus.

Cu timpul, acupunctura i moxa au depait graniele Chinei, ele fiind cunoscute pe plan mondial. n jurul secolului al VI-lea, ele sunt aplicate n Japonia, iar, mai trziu, n rile arabe i Europa. Conform unor statistici, la ora actual, aceste metode sunt aplicate n peste 40 de ri.

Tratamentul prin acupunctura

Acupunctura const n inseria de ace foarte fine pe suprafaa corpului, pentru a influena funciile fiziologige ale corpului. Modul n care acupunctura funcioneaza nu este cunoscut cu exactitate, dar exista cteva teorii.

Prima teorie susine c, printr-un proces necunoscut, acupunctura ridic nivelul triglicerinei, a unor hormoni specifici, a leucocitelor, a globulelor gamma. Aceasta teorie se numeste Teoria creterii imunitii.

Teoria endocrina susine c acupunctura stimuleaz secreia glandelor endocrine.

,,Teoria circulatorie susine c acupunctura are ca efect dilataia vaselor de snge. Aceasta reacie poate fi cauzat de eliberarea de vasodilatani, precum histamina, ca rspuns la acupunctura.

Una dintre cele mai populare teorii este Teoria controlului porii. Conform acestei teorii, percepia durerii este controlat de o parte a sistemului nervos care regleaza impulsurile ce urmeaz a fi interpretate ca durere. Aceasta parte a sistemului nervos este denumit Poarta.

Daca poarta este bombardat cu prea multe impulsuri, este copleit i se nchide. Acesta aciune mpiedic unele impulsuri s treac. Primele pori care se nchid sunt cele mai mici. Fibrele nervoase care conduc impulsurile durerii sunt nervi mici, numite fibre "C". Acestea sunt porile care se nchid n timpul acupuncturii. Aceasta teorie a fost enunat de profesorul Jayasuriya n 1977.

Multe boli sunt tratate cu succes prin acupunctura. Cele mai comune sunt durerile lombare, artrita, durerile de cap ( inclusiv migrene ), reaciile alergice, anxietatea, depresiile, dereglarile hormonale, precum i dependena de alcool, tutun si droguri tari.

Tehnica tratamentului prin moxa


Procedurile moxa constau n cauterizarea cu pudr obinut din frunze de pelin arznde, n punctele de acupunctura sau alte pari din corp, n vederea tratrii anumitor afeciuni.

Frunzele de pelin utilizate, cu ct sunt mai mult conservate, cu att sunt mai eficace. Bastonaul de pelin, numit Zhu, are forma unei igari. Se confecioneaz presnd pe o bucaic de hrtie pudr de pelin, se rasucete i se lipete. n mod obinuit, bastonaele masoar 20 cm lungime si 1,5 cm diametru. Bastonaul arznd mocnit se pune pe locul ales de pe corp.

Exista doua procedee, unul care lasa cicatrice, care n prezent este complet abandonar din cauza arsurilor si cicatricelor pe care le provoaca, i alt procedeu care nu lasa cicatrice.

Ultima metoda este folosita deseori n tratamentul bolilor cronice si a celor de vid si rece, ca astmul, diareea cronica si indigestia

Prezentarea a fost realizat de: Popescu Costin