Sunteți pe pagina 1din 6

Cererea si oferta.

Preturile
CONTINUTUL SI CORELATIILE LEGII C/O Cererea si oferta reprezinta factorii majori ai pietei concurentiale iar raportul dintre ele este esential in formarea si evolutia preturilor. La randul lor, preturile prin dinamica lor caracterizeaza la un moment dat o situatie de piata pe un segment sau in integralitatea sa ; exista deci trei situatii posibile : abundenta pietei, raritatea produselor si serviciilor (inclusiv a Fp prodfactori) sau chiar lipsa unui bun. Legea c/o impreuna cu legea concurentei formeaza esenta, coloana vertebrala a economiei de piata, functionalitatea acesteia. Continutul legii se refera la modul in care se stabilesc preturile si cantitatile care se vand si se cumpara pe piata la un moment dat. Esenta legii (definirea ei) consta in faptul ca intr-o piata concurentiala 'cand toate celelalte conditii raman constante' , cerereapentru un produs sau serviciu creste cand pretul acestuia scade (relatie de inversa proportionalitate). Oferta pentru un produs sau serviciu creste cand pretul creste si invers (relatie de directa proportionalitate) ; preturile si cantitatile de pe piata (Qv, Qc) 'tind' sa fie determinate de punctul in care cererea egaleaza oferta. Prima expresie ('cand toate celelalte conditii raman constante') se refera ;a urmatoarele conditii : veniturile, asteptarile si dorintele cumparatorilor si vanzatorilor. Cealalta expresie ('tind') se refera la caracterul dinamic al actiunilor si deciziilor cumparatorilor si vanzatorilor pe piata, in sensul ca atat cererea cat si ofertaa se misca inegal si in dezechilibru, ceea ce face ca intarirea si apoi egalarea lor sa aiba loc spontan intr-un moment dat de timp, prin invingerea dezechilibrului dintre ele. Legea actioneaza asadar ca tendinta dominanta. In cadrul raportului c/o, oferta reflecta productia iar cererea reflecta consumul ; oferta are rolul determinant deoarece : determina obiectul consumului, modul de consumare, precum si nevoia de satisfacere prin obiectul produsului propus. La randul ei, cererea are rol foarte activ deoarece in masura in care e cunoscuta pe piata (in urma strategiilor de marketing, prin studiul pietei) ca volum, ca nivel, ca structura si ca si calitate, ea influenteaza, orienteaza, structureaza, disciplineaza oferta. Asupra acestui raport si a legii in general, actioneaza numerosi factori pirntre care : factori economici (preturile, calitatile, sortimentele, veniturile) factori sociali si psihologici (comportamentul individual, reactii imprevizibile, situatia cumparatorilor, venituri, somaj, traditii, conceptii cosnumatoriste)

Acesti factori actioneaza simultan si fac ca nu intotdeauna reactia cumparatorilor sa fie liniara si cu aceeasi marime la variatia preturilor, ceea ce rezulta din 2 categorii de efecte - efectul de venit si efectul de substitutie. Efectul de venit apare atunci cand reducerea pretului unui produs nu determina consumatorul sa isi sporeasca automat cumparaturile din acel produsm ceea ce echivaleaza cu o economie, cu un venit pentu elm este un fenomen negativ prin abtinerea de la consum. Efectul de substitutie presupune ca atunci cnd pretul unui produs scade, cumparatorul sa cumpere iar la produsele a caror prt a crescut, cumparatorul sa nu cumpere, asigurandu-se intersanjabilitatea, substitutia unui produs cu altul. Este un efect intotdeauna pozitiv deoarece este in spiritul legii. Toate aceste modificari, reactii, efecte, se petrec concomitent, simultan, generand in final corelatiile legii = relatii biunivoce dintre cerere, oferta, preturi si cantitati vandute si cumparate I. influenta raportului c/o asupra pretului si asupra cantitatii vandute sau cumparate

a. o>c - piata bogata, abundenta Pv scade, Qc/v creste b. o<c - piata saraca Pv creste, Qc/v scade c. o=c - piata satisfacuta, echilibrata apare Pe (pretul de echilibru) iar Qc/v este cea mai mare pe piata II. influenta pretului de vanzare asupra raportului c/o si asupra cantitatii vandute sau cumparate

a. Pv creste o creste, c scade Qc/v scade b. Pv scade o scade, c creste Qc/v creste (in limitele stocului existent) Concluzie: Toate aceste corelatii sunt specifice pietei libere, indeosebi concurentei perfecte. In principiu se respecta si pe celelalte piete cu concurenta imperfecta dar cu abaterile cerute ce aceste piete, cu exceptia pietei de monopol, unde sunt incalcate definitiv legile si eliminata concurenta de pe piata. CEREREA SI ELASTICITATEA EI CQc functioneaza ca functie si lege a cererii. Cererea este cantitatea de bunuri si servicii pe care agentii economici ca producatori si/sau consumatori sunt dispusi sa o cumpere la un anumit pret, oricare ar fi el la un moment dat, de pe intreaga lista de preturi aflate pe curba cererii.

Factorii ce determina cererea capacitatea de cumparare (venituri) vointa de cumparare (tine de importanta si urgenta nevoilor, de scara propie a nevoilor) situatia preturilor si bunurilor pe piata numarul de cumparatori (atomicitatea lor - numar mare, numar mic sau unul singur - o firma sau statul) preferintele cumparatorilor previziuni asupra evolutiei viitoare a preturilor

Formele cererii cerere individuala a unui produs sau serviciu cerere pentru intreaga productie a unei firme cerere pentru o gama de produse cerere totala pentru toate produsele (cerere globala, agregata)

Alte forme
o o o o

cerere cerere cerere cerere

solvabila (insotita de puterea de cumparare) insolvabila (neacoperita cu venituri, potentiala, viitoare) saturata (acoperita, satisfacuta) nesaturata (nesatisfacuta, dinamica)

Elasticitatea caracterizeaza cererea ca functie descrescatoare de pret, si reprezinta reactia cererii la variatia preturilor, a veniturilor sau a altor factori. Se masoara cu coeficientul elasticitatii in functie de pret

Kec/p = Se formeaza mai multe grade de elasticitate : a.) cererea perfect elastica - valoare teoretica, abstracta - Kec/p , %P=0 b.) cererea cu elasticitate nesatisfacute puternica Kec/p > 1 valori mari, cazul cererii

c.) cerere relative elastica - valori mai mici, cazul cererii partial satisfacute Kec/p > 1 d.) cerere cu elasticitate unitara, echilibrata Kec/p = 1 e.) cerere relativ inelastica, rigida - cazul suprasaturarii Kec/p < 1 f.) cerere perfect inelastica, rigida, fara miscare - valoare teoretica Kec/p = 0, %Qc=0 Asadar, cererea ca functie, contine numeroase grade de elasticitate si inelasticitate, valabile mai ales in concurenta perfecta. In cea imperfecta, marile corporatii incearca la un moment dat sa introduca noi conditii (calitatea, sortimentul, noile modele) pentru a face cat mai rigida cererea, ca astfel sa poata manipula pretul. Reprezentarea grafica este o functie descrescatoare de pret ce imbraca forma concava. Se observa ca pe masura ce preturile scad, creste cererea, dar reactia nu e liniara (are grade de elasticitate) si nu are nici aceeasi intensitate si marime.

OFERTA SI ELASTICITATEA EI Oferta Qv si este functie crescatoare de pret cu forma concava dar orientata invers fata de functia cererii. Oferta se defineste ca fiind cantitatea de bunuri si servicii care poate fi vanduta la un moment dat de piata la oricare din preturile aflate pe curba ofertei. Oferta poate fi indivduala (a unui produs sau serviciu), a unei firme, a unei ramuri sau totala (agregata). Din punct de vedere al factorilor care o determina, ea poate fi fixa (in cazul raritatii absolute a factorilor) si flexibila (in cazul raritatii relative a factorilor si resurselor; se iau decizii). De asemenea, oferta mai poate fi : instantanee (pe cateva zile), pe termen scurt (oferta de sarbatori), pe termen mediu (sezoane), pe termen lung (permanenta).

Factorii ofertei (tin atat de productie cat si de piata) : 1. costul produsului - implica Cmg precum si situatia resurselor lui (disponibilitate, mobilitate, randament) 2. pretul produselor altor bunuri (graul pentru paine) 3. numarul firmelor care produc acelasi bun (atomicitate, putini - oligopol, unicitate - monopol) 4. nivelul taxelor si subventiilor (ajutoare de la stat) 5. previziuni privind evolutia viitoare a preturilor Oferta tine de productie si se compune din: productia curenta + stocurile anterioare influente exterioare (export, import, calamitati, crize) Elasticitatea ofertei reprezinta reactia ofertei la variatia preturilor, reactia e liniara si pozitiva. Oferta e asadar o functie crescatoare de pret. Elasticitatea se exprima prin coeficientul elasticitatii ofertei in raport cu pretul :

Keo/p = Se formeaza mai multe grade de elasticitate : g.) oferta perfect elastica - valoare teoretica, abstracta - Keo/p , %P=0 h.) oferta cu elasticitate puternica - valori mari - Keo/p > 1 i.) oferta relative elastica - valori mai mici - Keo/p > 1 j.) oferta cu elasticitate unitara, echilibrata Keo/p = 1 k.) oferta relativ inelastica, rigida - Keo/p < 1 l.) oferta perfect inelastica, rigida, fara miscare - valoare teoretica Keo/p = 0, %Qc=0 Reprezentarea grafica a ofertei are de asemenea forma concava dar orientata altfel faa de curba cererii si e intotdeauna o functie pozitiva. Ea lucreaza intre 2 zone de rigiditate : cea a costului si cea a stocurilor.

Din intalnirea curbei cererii cu curba ofertei rezulta pretul de echilibru care e cel mai bun pret de pe piata la care s-a inregistrat egalarea cererii cu oferta si la care cantitatea cumparata si vanduta este cea mai mare.