ME C A N IC E 1 T R A N S M ISIl pentrutransmiterea care se folosesc Transmisiile sunt mecanisme energiei si a prinmodificarea parametrilor (viteza cinematici unghiulara, liniara migcarii,

de obicei etc.)gi prinurmare (formei) felului iar cdteodata cu modificarea a fortelor si momentelor, sau legii migcirii in practici : se intAlnesc - transrnisri - transmisii pneumatice mecanice ; ; - transmisir - transmisri hidraulice electrice etc. ; i n u rm a to a re : Tr ans m is iile mec an i cs eu n t u ti l i z a te ca l ezuri gi celal maginii (motorului) nusunt de lucru coaxiali; arborii maginii motoare a) cAnd maimulte magini saumecanisme de lucru; b)cAnd o magina motoare actioneaza motor al maginii motoare diferide ceaa maginii mai c) cdndturatia arborelui de lucru, fi modificata rnaginii in candestenecesar arborelui de lucrusi poata alesatunci ca tura{ia functionarii dupanecesitati. timpul motoare motoare electrice asincrone, carese fabrici De obicei, ca magina se folosesc gamalimitata reclama foarte intr-o iar procesele tehnologice turalii diverse, uneori de turatii, gi in cel din urma caz in acestcaz transmisii mecanice chiar variabileSe folosesc variatoarele; tura[ia motor al maginii motoare estemaimare fatade turatiile maginii d) cAnd arborelui Aceasta la motoarele de lucru. situa{ie se intAlnegte electrice care,pentru a aveaun gabarit gabaritul putere mic,se construiesc cu tura{ii mari(la aceiagi se micgoreaza cu cregterea reclami cit maimici. Sefolosesc in acest turatiei), iarmaginile de lucru turatii caztransmisiile reducatoare; pecarenu le potoferi legide migcare motoarele. de lucru cereanumite e) cdndmagina (fig8.1 h), cu came(fig.8 1 b), cu rotidintate necirculare Se folosesc transmisii cu parghii piuliti ( fia,B ,1 (fi g .B .1 e) ,c ugur ub d ) e tc

\w {F $""ffi

:wbf$

&' '9'1'

ice: mecan Clasificarea transmisiilor gimigcirii : L Dupimodul a energiei detransmitere

'$teJdnescu 1.1., "Organe de maSini",Vol II, Lito Universitatea "Dundrea de Jos" din Galati, 1993. I

-4 Crer&;-l
-fig.8.1 -fig.8.1 - prin f, cubandi etc.); (curo[ide fricliune a,cucurele frecare -fig.8.1 - prin g prin etc fig.8.1 lanluri ro[idin{ate c, angrenare ); {cu aletransmisiei: organelor componente ll. Dupifelul contactului -(fig.8.1 - cucontact a),cu came (fig.B.1 c),cu ro[ide fric{iune : cu rotidinlate direct piulili (fi9.8.1 (fig.8.1 d); b),cugurub -(fig.B.1 f). (fig.B 1 g),cucurele (plin flexibile), culanluri indirect elemente cucontact : lll.Dupiraportul dekansmitere - curaport detransmitere constant; - curaport periodic, in trepte etc. variabilcontinuu, detransmitere DIRECTE TRANSMISII PRIN ANGRENAJE 8.TRANSMISII formate dindoui saumai prinangrenare (angrenajele) suntmecanisme Transmisiile pe invariabile, unaantrendnd-o relative mobile in jurulunor axecu pozitii rolidin{ate multe prin in contact. din[ilor aflati succesiv actiunea cealaltd in modregulat dispugi lordinli care aula periferia Rolile dintate sunt organe demagini rostogolire. (in generalde de pesuprafe{e suprafe[e revolutie)numite teoretice "pinion" gi se rotegte cu se numegte conductor Roata dintatimontatipe arborele gi se pe arborele roati dinlaticondusi condus se numegte montatd n r, iar roata tura{ia n z. rotegte cuturatia in vederea angrenaj, aleunui rotilor conjugate intredin{ii continuu decontact Procesul "angrenare". senumegte neintrerupte a celor douiro[i, migcirii asiguririi deutilizare. Domeniu 8.1, aufoststudiate dinantichitate, secole, cunoscute de multe curotidinlate, Transmisiile posibil Este generali a angrenajelor. gi perfeclionate ajungindu-se astizila o teorie continuu gidemare Deaceea, durabilitate. riguroasd ro[idinlate deo construc{ie astizisdserealizeze deturatii la o gamivariati de magini, largiutilizare in constructia auo foarte rolile dinlate 9i KW. 10000 gi puteri KWla peste periferice (dela 2 m/min. de la 0,0001 la 9Om/sec.) viteze poate varia delacitiva format dindoui rolidin[ate, la unangrenaj simplu lor,numai Diametrul 12m. mmlapeste prezinti o anumiti angrenajele mecanice, de transmisii in compara$e ar altetipuri esen$ale ca : deavantaje serie - raport detransmitere constant; - durabilitate (func$onare); gisiguranli in exploatare - dimensiuni gigabarit redus ; - posibilitatea de puteriintru-un largde vitezegi rapoarte domeniu de a transmite transmitere; - randament (ajungdnd la 0.995); ridicat - directia poate giconduse fi oarecare; conducitoare axelor giunele ca: dezavantaje li seopun avantaje Acestor - necesitatea gi montaj preciziiinalte deexecufie unei ; - functionarea laviteze ridicate cuzgomot ; - nuse poate de dinliai ro[ilor numerele deoarece detransmitere, realiza oriceraport Tntregi. sunt numere dinlate

8.2.Clasificarea angrenajelor. L in funclie de pozifia relativi a axelor geometriceale celordoui roti distingem: a)tangrenaje cu axele arborilor paralele - c6nd rotile au formd cilindrica(angrenaje cilindrice),(i!g. 8 .2a 9 i fi g. 8.3a, b,c, d), b). angrenaje cu axelerotilor - cand rotile au forma concurente (angrenaje conica conice),(fig. 8 2 b gi fi g .8 3 f, g, h); c). angrenaje cu axele rolilor neparalele gi neconcurente (axe incrucigate), (angrenaje hiperboloidale): - daci 1. angrenaje elicoidale ro{ile suntdetagate din zonacentrali a celor doihiperboloizi (fig. 8.2c ai fig.

Fig. B. 2.

8q ) ;

2, angrenaje ipoide(hipoide, pseudoconice), daci rolilesunt detagate din po(iunile margtnale B alehiperboloizi lorcu o pdnzd 8.2 c); {fig.

dtoffi ffi
Flf"6. l.

ffi ffi]
b'wnfn,l 4I\
./,,r('a
!16.6,6.

tr*

generatoarele - fig,g.6a); suprafetelor derostogolire b)angrenaje cudin{i inctina{i (fig. 8.6b);

3. angrenaje melcate (melc-roati melcati),care reprezinti un caz particular al angrenajelor elicoidale, la careunghiul dintre axeeste 900. Una din roli se transformd in "melc",iar cealaltipoarta numele de "roatimelcata" (fig. 8.2e gi fig. 8 5); ll. Dupi forma dintilor rotilor dintate : a) angrenaje cu din{i drepti (din{ii suntparaleli cu c) angrenaje cudintiin v,w,z (fig. 8.6b); d) angrenaje cudin{i curbi, formati din arce de cerc, cicloidi, evolventa, spiral5 etc.(fig.8,6 d).

Wffi
t!.s.8.4. Pre.8.5.

, tllilTifiTllTiln /Zfll\\

"i-Krffiry
/77Tf7T

c);

lll. Dupi pozitia relativa a suprafelelor de rostogolire: exterioare,cand sensulde rotalie ,a) angrenaje estediferit la celedoudroli(fig.8.3 a, b, b)angrenaje interioare, cdndsensul de rota{ie esteacelagi la ambele roli(fig.g.3d).

8.3.1.Legeaangrenirii. Principala condiliece trebuie sd o indeptineascd un angrenaj (cu excepfaangrenajelor speciale necirculare)esfe ca sd realizeze un raportde transmitere iiz constani:'
-

h.):J----!-:const. 'n') d2
tf.rcoro,

ll ,

J),

(S 1) Cum transmtterea Uum transmiterea migcdrii miscdrii de la arborele conducdtor I la cel

01i Nara N".TA. t />

tly'-2,

n, | tur^ 1 otJ rcarat \ .2.-_

'.t

tl *^ 2 ^l ui

]ld.^l 7\/ vZ-.' ' -.{ ff-i ,"o),, f *i .j

\, ./ -ba !,;

JbKr._ ilJ>

dinlitor cetordoudroli, forma

acestora influenleazd direct rapoftul ':::;,',::^":,,,,,i),"^l,,ll)",^"^ de transmitere. Fdc1nd o secfiune cu unplanperpendicular pe axele rolitor se ob[ine
vvve'v'v 't t"uvt'lvc'LQ vlrvtsl

condus 2 se realizeazdprin intermed prafe{elor iul su flancurilor

.,'sr,u

-v

t:i

'

fir

in figura g.T esfe reprezentatd o pereche de dinli in trei fazediferitealeangrenaii,cani cele doud flancui rdmdn tot timpul in contact. Punctele profitutui & apa$ndnd ro{ii1 gi Bzaparlln1nd profitutui rotti 2 voravea vitezele absolute w givzcarevorfi petrpendicutaie, pe'Rr reipectiv gi Rz. Cun trebuiesd fie profitut dinlitor, pentruca raportulde transmitere sd fe constant ? Rdspunsu/ la aceastd intrebare it dd "legea fundamentald a angrendii'. in vederea deduceriiacesfei /egise va considera plan formatdin angrenajul doud ro[i dinlate cese rofesc injurutaxelor fixe Or gi Ozcu vitezele unghiulare ar gi 02, respectiv tura[iile nz. tu Si ln figura 8.8.esfedesenat doarcdte un dintede la fiecare roatda angrenajului, profilurile dinlilorfiind formate din curbele h gi Fz care se gdsescfn contact cu punctulB. perifericeale celor doud Vitezele profiluri in punctul de contact vorfi: Descompunilnd periferice vitezele n4.E.E. dupd nornala NN gitangenta TTin punctut decontad, seoblincomponente normale ,, St,n si componentete tangenlialew si 6 .
4

h:^ , rL3'8'7'

- k-

Ptanut !:x',:',8;;':i:';;f:,:,cu

plan, la care flancurile angrenajul

'I'l :

at OIB

'ut: uz Ofi Din asemanarea triunghiurilor giOBft rezu!ft: BED

iardin asernenarea triunghiurilor giOzBKz BFG rezufte:

(8.2)

,,-w
\ o,B

(8.3)

(8 5) Daca r'r. u2,, Fzareo viteza proprie, , profilul deci roata cucentrul in Oznu vamaifi conduid, iar dacd ur, 6. , profilul profitul fu deformeaza Fz. Caurmare din condilla de egalitate ardtatd rezultd:

,, orB Pentru caprofilul Fzs6 fietot tiwut condus deh este necesar ca; , u . =r n

'. -W

(84)

, 'r r % _ : , r' w orB orB

iarpin inlocuirea luivr givz cuvaloile /orse obline: Dinasemdnarea triunghiurilor O$rC gi OtKzC rezuftd:

(8.6)

', -W *, OrKr: e2O;<, 4 - sau e2 OJq

orK, ooc

(8 7)

ffi:

fr

Yt:W deci. ei hz:a2 orC

(88)

punctulC se afldpe dreapta Deoarece OrOz careunegfecentrele de rotalie fixe ale celordoudro{, la interseclia ei cu normata NN ta profiturile dingbr,rezuttdcdt iapoftutde transmitere va fi constant pundu!C rdmdne dacd, frxpe linia centrelor in timpulcdtceledou6 profiluri h gi F2sunt in contact in timput angrendrii 1ngi.S.S1 Caunnare legeafundamentatd a angrendii,cunoscutd gi sub numele de teorema lui Mlfisse enunll astfel: "pentru ca doui roli dinlate si transmiti migcarea de rotaliesub raport de transmifere constant estenecesar ca profiturite din{itor si fie astfettonst uite, fnc6l i7 timpul angrendrii normala comunilorin punctele di contact printr-un si treacd punctfixdepe liniacentrelor.,,

Aceslpunctse numegte punctde rostogolire sau"polul angrendrii ", iar profilurile care safi'sfaclegea angrenariise numesc "profilu ri conjugate". 8.3.2. Curbe folosite pentru construclia profilurilor dinfilor conjugali. Curbele profilurilor rolilordinlatecare satisfac cerin{ele legiifundamentale a angrenirii sunt multiple. Profilurile conjugate sunt curbe reciproc infiguritoare. Alegerea unor curbe saua

- executia ro{ii dinlate cu scule alecirorprofiluri Flg.g.rl. si fiecdtmai simple (dreapti de exemplu); - migciri generatoare simple (rotalie, translalie); - capacitate detransmitere a forlelor cdtmai constanti; - afunecare redusiintreprofiluri (influenle azituzura\; - asigurarea interschimbabilitilii; -insensibilitate laeroritehnologice inerente (lavarialia distanJeidintre axe)etc.; Deobicei, profilurile dinlilor sunt curbe ciclice oblinute prin rostogolirea unui peste cerc o dreapti(cicloidele), peste un cercin exterior peste lepicittoiuele), unaltcercin interior (hipocicloidelor) (figura 8.11) saua unei drepte peste un cerc (evolventele) (figura B.l2). Punctul generator se consideri legatde cerculcare se rostogolegte, respectiv de dreapta care serostogolegte pecerc(incazul evolventei). Daci punctul este pe cerculcare se rostogolegte, curba ciclici este normala; dacaeste in afarA, curba ciclici este alungiti (buclati), iardacieste in interior,curba ciclici este scurtati.

altora, ca profiluri aledinlilor, se facein funclie de:

-:-:::F_

3. Dantura cu profilevolventic.
Rotiledin{atecele mai rispindite sunt acelea care au profilurile dinlilor dupi o evolventi(fig.g.12), roti evolventice. Prin rostogolirea fira alunecarea dreptei(d) {ruleti de razainfinita) pestecerculde razd Ib, un punct M de pe dreapti descrie evolventa norinald. Ecua{iile evolventei in coordonatele polaresau carteziene se pot scriealegind ca parametru unghiul c. Dinfig.8,12sevede ca. o+a:Mu'f 4'
0 - lga - o -

:MT:tga n'
/non: eua

(8'13)

(8.14)

llg.8.12. Rela[iile:
tga - tt

: ln I

fznua: I

rt'

cos cv

(8.15)

constituie parametrice ecua{iile aleevolventei in coordonate polare. Pentru invcr s-au intocmit tabele, carepermit determinarea sacind se cunoagte a 9i ceea ce estemaiimportant la roli permite dinlate, aflarea luic c6nd secunoaste inva.