S.3.3 Geometria angrenajelor evolventice. 9i cinematica qeometrice. l.

Elemente Principalele elemente geometrice ale danturii evolventice gi rela[iile fundamentale dintre ele se pentru vor stabili ro{ile dinlate cilindricecu din{i drepli, urm0nd si se facit corflpletarile necesare la fiecare din celelalte tipuride rol l .

,f i l, / 't\ " i -\ , .- I'i-.-, "!t il -;l _

"cl

*\
ll.

*ff

)n, ' ',t-k'^') ,., ^.,.. b,$g

j.,/ \!

i i I I
I

geometrice elemenletgl ale

t!u{v vs\v Yrvavrttqtq

Definirea amanun{ita a

' do^

ro{ilor din{ate esteprezentati in STAS915/1-81.....915/5

gt.

Dintre acestea se amintesc cele maiimportante, - | a$a cum rezulti 'ffi dinfig. 8.19. fiq I, A9 4 I \^-^..r /-:r:..r-,,r\ -l 1. fCercul (cilindrul) de razar-(r) respectiv diametrul d*(d)gi cercul (cilindrul) corespunzdtor al rolii pereche, reprezentind (cilindrul) cercul de frictiune, care, rostogolindu-se fird alunecare peste cercul (cilindrul) celeilalte roti, inlocuind angrenajul cuo transmisie prin cilindricd fric{iune senumegte "cerc(cilindru) de rostogolire"; 2. Po(iunea ABDEdintr-un dinte, exterioari cilindrului de rostogolire, se numegte"ggpul dintelu.!",iar po(iunea DEFG, interioard cilindrului de rostogolire, se numegte "pj@!! dintelui". Cercul de razArr, respectiv diametrul dr, catedelimiteazd spre exterior dintele este"gglltre ggp,', iarcelde razd rr, fospectiv diametrul dt carc-l delimiteazi spreinterior se numegte "g&!@!". Suprafelele reprezentate prin curbele AF 9i BG caredelimiteaza dintele lateral, se numesc gi drept "flancurile"(st6ng ) dintelui, iarin secliune, curbele AF gi BGse numesc "plofilurile dintelui". 3. Distan[a h, masuratd radial, dintre celedoudcercuri de cap,respectiv de picior, se

numegte "fuiJ@J\

fi*rol-L
h: h , ,+ h ,

(B 1e)

unde: ha- Ste in5ltimea capului dintelui, iarhrinillimea piciorului dintelui. 4. Arculmisuratpe unuldincercurile cu centrulin Or gi Ozintredoui puncte omoloage de pe doidinliconsecutivi, " pecercul reprezinta respectiv: ,,pasul" - pasuf misuratde cercul de divizare se numegte "pasulde divizare,,; p : T ,n., .pasu|misuratpecercu|derostogo|iresenume9te''W,,9ise oelermtna cu retatta:
' ) n -

z 7t r tI'

'[il:l

' )

Tr l'1r,,

(820) 422 - pasul pe cercul misurat de baza se numegte "pasde hazi" gi se determina cu relatia:
2nTn
rl,--:-

2r,r1,,
zl

z1

(821)
$22)

Avdnd in vedere ci:

' \ , t 1 2:1 \2

cosct

pr:pcosa

s. Pentru a introduce in calcule, pasului in locul (marime incomensurabild), numere intregi, sefolosegte no$unea de "nodu!,,care este: p (824) 4 trt
7T z\z)

iazli I

gi carese mainumegte "pas diametra!" deoarece rezultd dinimpir[irea diametrului cercului de divizare cu numirul de dinti. Modulul esteo mirime comensurabila standardizati (STAS 822-82). "m"esteun parametru Modulul de bazd al angrenajului care, prinanumili multiplicat coeficien[i di valori caracteristice danturii. Doua rolidinlate potangrena conjugate dacdau pas, acelagi deci acelagi modul m. 6. Cremaliera de referinligi generatoare. Presupundnd ci unadintre rolile dinfate aleangrenajului (roata condusi) arerazacercului debaziinfinit demare, cercul deiostogolire setransformi intr-o linie 9iceldebazialeacesteia dreapti, iarroata respectivi setransformi in cremalieri. Dreapta derostogolire a cremaliereise confundi "Inie cutangenta TT(fig. 8.19) numite dereferinti" cunormala NNacelagi unghi deangrenare 9iformeazi cr.in acest caz, evolventa a degenerat introdreaptd prinrostogolirea rezultati peuncerc ruletei de bazd o, cut?z?fo= Presupundnd c6 gi roataconducitoare are diametrul de rostogolire infinit, in locul acestei rolise va obline o cremalieri profil cu acelagi ca gi cremaliera roliiconduse. Deaici rezulti: pentru ca doui rotidinfate cu profilinevolventi si poati angrena unacu alta estenecesar ca elesi angreneze independent cu aceeagi cremalieri. prezintd Aceasta o practici. dubliimportanli Prima, constiin posibilitatea determinirii elementelor geometrice aledanturii uneiro[i ,,cremalieri dinlate principale dinelementele alecremalierei, pentru motiv carese numegte

dereferinti". Toate danturile cilindrice suntdefinite printr-o cremaliera de referin{a conform STAS 821-82, cuprofilul dereferinla stabirit in secliunea normala dedinte.
onr.llr'rb {. ratrrlnlf, rt.Daar{lrrt. r\raaaJlh rrolnBtto.. D.rtlan !tr
I

}.atrir ?*brlnl Fsraotrll lrofilnl*l E.?

Sotttr

E:rrs rC

F*r

A.t

tlt

{iffl"/H:n* iu**.
r3+{-wr
i l*F,-l. I \j
trrGrnli

I.arrl19,l

gearrrlil ld gll|r

1l

2o'

1rc

ort!

o, tll

*n^J

\ . . - t , | gi
;l

I
I

Elementele geometrice principare are cremarierei sunt: - pasul p' care spre deosebire de roliesteconstant pe inallimea pe linia dintelui; de referin{a ld{imea dintelui s este egale culalimea golului e,deci cupl2; - unghiul depresiune dereferinli cro, og?l cuunghiul deangrenare cx=20"; - inaltimea capului : t,, rn. (h,.,,, de referin!d h,,,, estecoeficientur capului de referinta care decele mai multe oriseiaegal : rrli cuunu). uzual h.0,,, - inaltimea piciorului de referinla ho.f: d,.r,- sauh,,., : h,,,* c1;1 (unde h,.,,este coeficientul piciorului dereferin{a care deobicei este egal jocul cu1,25); c{)este dereferinla la cap;c(): cit'm unde c,]este coeficientuljocului dereferinla lacapul dintelui, 0,25. i,= Astfel: : lh,.-t co: rn + 0,25m :7,25m hr:.f (S.25) - nza de racordare de referin{a la piciorul dintelui po.f: euy *, undepneste coeficientul razei de racordare de referinla la piciorul dintelui cu valoarea maximi pJ1,,,o*= 0,38. in concluzie, profilul dereferinla este definit caformd prin cr=20o (in ;t,,,=1; si ",r=0,25 cazuri impuse detehnologie seadmite unmaxim de0,35), iarp[,<0,3gm. Aceste valori suntstandardizate pentru module cuprinse intre1 gi 50 mm.pentru mecanica fini (m<1) sintstandardizate (STAS T96T-67) valorile a=20";d"= l sau1,1 , d= - 0,33)m gi por=(0,45 0,25 ...0,5 in funclie deco adoptat. referinti, sunt standardizate, "cercul senumegte dedivizare":
dt-mz;

peroata cercul dinlati o..rr.-rffi;;

cuare cremarierei ;&btrh*t esare de

(8.26) 4:*tr. Cercul de divizare esteo caracteristici a roliidinlate caredepinde de numarul sdude gidemodulul dinti cremalierei ceo vagenera.

A douaimportanta practici constd in aceea ca,dacao roata poate din{ata angrena cu o cremalieri avand flancuridrepte, profilulin evolventi se poate executacu ajutorul unei scule in formi de cremalierd ca gi cand aceasta ar angrena cu roataa careidanturio taie.O asemenea sculi cu flancuri drepte estebineinleles ugor de confeclionat. Dacacremaliera este inlocuiticu o roatadinlata, pentrurealizarea danturii pe un semifabricat se poate utiliza acelagi procedeu al angrenarii treptate dintre roata semifabricat, 9i prelucrandu-se astfel prinmetoda din{ii rurarii saurostogolirii. Cremaliera generatoare estenegativul cremalierei gi definegte de referinla elementele sculei de prelucrat dantura.

F l g .B . 2 2

Dintre elementele geometrice mai importante maitrebuie considerate iocur j, cadistanli deflanc dintre doidin{i care nutransmit efort(figura gijoculde 8 22a) fund intre cercul de cap tl, ca distanla al uneiroti 9i cercul de picior al rolii conjugate (figura 8 22b).

ll. Continuitatea angrendrii. Gradutde acoperire. Realizarea unuiraportde transmitere constant ta ro{ile dinlate mai reclamd, in afar6de

indeplinirea legii fundamentale a angrenarii gi exrsfen(a unui contact permanent intre dinlii celor doua roli,celpulinla o pereche de dinli, in tot timpulangrendrii. Aceasta reprezintd de fapt o a doua lege care esle indeplinita dacd angrenajul areungradde acoperire corespunzdtor. Cu alte cuvinte, pentru ca un angrenaj sd funclioneze continuu cu raportde transmitere constant esfe necesar ca inainte dea iegi dinangrenare o pereche de dinli, urmdtoarea pereche sd fie deja intratd in angrenare. in caz contrar, 11g.8.23. angrenajul funclioneazd cu opriri, d1ndnagtere la gocuri nedorite. fn vederea eviden[ierii acestiifeiomen se introduce noliunea de "grad "e". deacoperire" Semarcheazd por[iunea 'e"+rdintiniade angrenare, punctete unindu-se prin oblinute interseclia normaleiNN cu cercurile exteioare ate rofrtor. prin punctele Dacd Ar gi Azse duc profilurile - prima, dinlilor, evolventele er gi ez vor reprezenta pozt[jadintetui la intrarea in contact, iarcealaltd la iegirea din contact.

Arcul decerct"rL, mdsurat pe cercul de bazd intreceledoud pozifii er giez ate proftlului "arcde angrenare". senumegfe Raportuldintre arculde angrenare pe cerculde pasu/ bazdgi circular pe acelagicerc, mdsurat "grad senumegte de acopirire" gi caracterizeazd angrenajut dinpunct devedere alfunclionaii tinigtite, fdragocuri. Acestraport-are expresia :
arcL.,h pt,

(B4e)

gi trebuie sa fe supraunitar (r.rl). Dacdaceastd condilie esteindeptinita, in angrenare se gdsegfe in contact celpulino pereche dedinli. Din {igura (B24), pe baza propietdlttor ev olv ente i sepoafe scrie: KA : arcK{1 nA deunde:
arcLrL., : arcKrL, - arcKrL., : ArA2

- arcKtLz

Arculde angrenare pe cercu! de bazd esfe ega/ cu goliunea activddin linia de angrenare Ar,4 numitd "segment de angrenare",deci expresiagradului de acoperke sepoafe forma: ,r:H t{,j.0.8t. Dar:
pt

A r 4 : e r c+ N - K r A r - R p+ K A - W
Kt$,:

JE_A
,:, - r3,
12 * srn a
5

KAW
tt2u :

-qxsino

Cum:
2r 16, 'PL:-: 7 4l 2n ,r,,, ' z.) 2n rrcosa ': P c o s a : zl

Se ob{rne :
a

-_4r
- +

E:A

- (r - r,)sina
- a sina

PI,

7f m. coso'

E:A

(8 50)

Dinrelalia (B 50)se vede practica cde cregte cu ciltcresc cercurile (exteioare). de cap a yltat ca angrenaiele lucreazd satisfdcdtor, dacd graduluide valoarea acoperire nu va ft mai micd pentru de 1,05, rolile din clasa ceamaiinattd deprecizlte gi maimare de 1,35pentru cele dinclasa maijoasd de precizie. III.INTERFERENTA SI NUilARUL MNIM DEDINTI

% tu%
2+w a)

"7rb/ F19.8.25

z.Zmm c/

d:mz

Pentru aceeagi valoare a modulului ncr", "m"$i a unghiului deantrenare forma (figura dinlilor 8.25) unei 9i dimensiunile ro$dinlate depind de numirul "2" dinlilor potrivit rela[iilor: (8.51)
(S .S Z) I
I

d n : d c o sa : rn z co sa

Deci, cucdtz este mairedus, cuatdt maimicvafi diametrul cercului debazi,iarcurba evolventi vaavea o varia$e maibrusci. La ro[ifecu profilin evdrcntii,contactul intredoi din[inu trebuie si depdgeasci extremiti$le Kr$itQale*gmentuluitimiti deangrenare. Dacitotugi la execuga rogfor-Oinlate generatoarea care unegtevdrfurile {rulSrii), din$br cremalierei Ptin metda rostogolirii intersecteazi normala NN in afarasegmentului KC (figura 8.26a), undeK reprezinti una dintreexhemiti$le segmentului limitdde angrenare, in zonaexierioari segmentului KC, profilul in evolventi esteintersectat de citre profilul conjugat (8.27). Fenomenirl se numegte

b2

"interterenld" practici,"subtiierea dintelui,, $i are dreptconsecinla sau ,'sublierea dintelui", deci slabirea luilabazi,atunci cind dantura seprelucre azdcuocremalieri. Interferen{a dinlilor apare in zona deracordare 9i subtiierea cuprinzind a _ 9io por[iune flancului evolventic (S.27b). Astfelinterferenla poatedetermina blocarea angrenajului, intensificarea zgomotului, a uzurii sauchiar ruperea dinlilor. Aceasti tendin{i estecu atit maipronunlati cu c0t"2"estemaimic(fig.8.25c) 9i cu citzzeste maimare. se men{ioneaza astfel ci pericolul interferenlei estemaxim la angrenarea uneiro{izr cucremaliera dereferinti (zz-+o). Conditia limitipentru evitarea interferenlei esteca numirul de din[iai ro{ii z(zr) si fie egalcu numlrul minim admis Zmincsl se determina in ipotezacd generatoarea capetelor (virfurilor) gicremalierei dintilor printr-un trece punct K (fig. s 26b). in A KBC sepoate scrie:
slna:

.m

-:

4,*ffi

KC

iardinA OKC:

KC

Fig.8.2T
i

KC KC - z n1, r 2 Eliminind KCdinaceste relaliirezultd: s i n a: g : oc

-sina: 2
P Lmin

zIn

hi, ^
sln o
)h
-'"ca

(8.53) sln- a Daci coeficientul capului de referin{5 h.o"=1 se gisegteznin=17,0g126 9i cr=20o, dinli. Deci,cu o cremalieri avind unghiul la vdrf s=20o,se poate realiza o roati din[ati nedeplasati (0)fere subtiiere, daci numirul siu dedinfi nueste maimicde17.