Facultatea de administratie si management public, an I, grupa 203 A

INFLATIA

Inflatia este proces de crestere a nivelului general al preturilor de consum, mecanism care provoaca variatii multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale si exprima prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor.

Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul inflationist a aparut, este unananim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii. Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca .Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt :separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic); transformarea existentei aur a monedei in aparerenta aur; aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina ; scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate. Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare. Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de
2

aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti) Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie inflatia banilor de hartie neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea pune in evidenta un excedent de bani. O asemenea inflatie face obiectul acestui capitol. Aceasta delimitare istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra se simplifica foarte mult. Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. Ele s-au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste. Ca urmare, problema naturii inflatiei ramane actuala si complexa. Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei. In literatura de specialitate se utilizeaza diferite criterii de delimitare a formelor inflatiei.Din punct de vedere al intensitatii intalnim: inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3%-4% care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 10%-15% inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15% , provocand mari dezechilibre economice si sociale hiperinflatia , forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand dezechilibre generale in economia nationala dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce iese din cadrul normalului monetar, ce

 cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica Fiind un fenomen deosebit de complex , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei .Cei mai importanti sunt: diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri ,bunuri si servicii indicele general al preturilor indicele preturilor de consum indicele costului vietii scaderea de cumparare a banilor pe piata interna si cea externa depasirea de catre masa monetara in circulatie a produsului national Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici. Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale.In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic , de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc. Inflatia monetara Se datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare excedentare raportata la cantitatea de bunuri si servicii de pe piata.Excedentul de masa monetara poate fi determinat de: emisiunea de moneda crearea de moneda scripturala controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda cresterea vitezei de circulatie a banilor scaderea increderii in moneda nationala

Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale , excesul de cerere stimuleaza marirea productiei.Daca insa cresterea volumului cererii nu determina o crestere corespunzatoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational. Excesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul principal al inflatiei.Cresterea cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare excesiva a economiilor banesti.Ea pote avea ca sursa si cresterea excesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a productivitatii muncii. O alta cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare curente. Inflatia prin oferta Dezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin penuria de bunuri materiale si servicii pe piata. Inflatia prin costuri Inflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in preturi(materii prime , salarii , beneficii). Consecintele inflatiei sunt examinate prin prisma deprecierii monetare. consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise resursele datorita scaderii puterii de cumparare a banilor. inflatia ii dezavantajeaza pe creditori in timpul inflatiei productia scade inflatia elimina o parte din resursele acumulate inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale descurajeaza investitiile productive , de lunga durata genereaza si extinde somajul afecteaza caderea societatii civile accentuiaza deprecierea monedei nationale Pentru combaterea inflatiei factorii de decizie trebuie sa aiba in atentie franarea cresterii masei monetare si a preturilor , atragerea economiilor banesti si transformarea lor in
5

capitaluri active , revalorizarea banilor , reducerea cererii agregate , reducerea incertitudinilor e.t.c.Succesul presupune inglogarea unor astfel de masuri in pachete care sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung.

Cauzele inflatiei: Inflatia contemporana reprezinta un dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a preturilor. In manuale si tratate, cauzele inflatiei sunt analizate pe rand (dupa principiul caeteris parsibus), fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat al analizei. Adesea inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Economistul american M.Friedman afirma ca inflatia este legata mai ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea decurgand din deciziile agentilor economici specializati in sensul sporirii activelor lor de (bani de credit). Un loc aparte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta productiei (inflatia prin oferta ). Sporirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu -compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii numesc un asemenea dezichilibru inflatie reala. Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezichilibrul inflationist, la excesul de crestere nominala pentru bunurile de consum (inflatie pe credit). In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele cauta sa promoveze programe proprii de investitii, pe seama bugetului. O alta cauza a inflatiei este excesul de cerere solvabila,este cea mai obisnuita forma a inflatiei care are la baza cresterea cererii globale in fata careia oferta este inelastica. Graficul inlatiei prin cerere
P C P1

C1
O

E1
P0 E0

C C
PNB real

PNB0

PNB1

Evolutia ratei inflatiei in ROMANIA: 2003: 151,4% 2004: 40,6% 2005: 54,8% Evolutia lunara a ratei inflatiei in anul 2004: - Ianuarie 4,9% - Februarie 7,2% - Martie 3,8% - Aprilie 2,7% - Mai 2,3% - Iunie 1,3% - Iulie 1,3% - August 0,6% - Septembrie 2,7% - Octombrie 3,9% - Noiembrie 1,9% Decembrie 8%

Evolutia lunara a ratei inflatiei in anul 2005: - Ianuarie 3% - Februarie 2,9% - Martie 6,4% - Aprilie 4,8% - Mai 5,3%

- Iunie 5,1% - Iulie 1,7% - August 1,2% - Septembrie 3,2% - Octombrie 4,2% - Noiembrie 4% - Decembrie 2,9 %

Politici aniinflationiste Politicile antiinflatiniste sunt abordate in functie de scolile economice de unde provin,dupa obiectivele urmarite si dupa instrumentele folosite. Dupa obietivele urmarite strategiile antiinfaltioniste urmaresc: Reducerea efectelor negative pe care le suporta agentii economici; Reducerea inflatieiprin reducera costurilor sociale Reducera inflatiei in conditiile unei cresteri economice pe termen lung In functie de obiectivele urmarite,de obicei strategiile antiinflationiste se refera la : Indexarea salariilor Reducerea cheltuielilor bugetare Reglarea masei monetare Controlul creditului intern
8

 Controlul schimbului extern a masei monetare Controlul veniturilor-care presupune in anumite situatii inghetarea acestora Cresterea productivitatii muncii Stimulente fiscale

SOMAJUL

-realitate a vietii sociale-

Conform Dicionarului explicativ al limbii romne, munca este o activitate contient, specific omului, ndreptat spre un anumit scop, n procesul creia omul efectueaz, reglementeaz i controleaz prin aciunea sa schimbul de materii ntre el i natur, pentru satisfacerea trebuinelor sale. Antoine de Saint Exupry, numete aceast activitate: Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceast calitate poate fi nsoit de veselia cea mai zmbitoare. Este acea calitate a tmplarului care se aeaz de la egal la egal n faa bucii sale de lemn, o pipie, o msoar, i, departe de a o trata cu uurin, i adun pentru ea toat priceperea. Munca, factor de producie activ i determinant n activitatea economic, impune o analiz ampl la nivel macroeconomic i microeconomic. Munca ocup, n universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaz iscusinele, permite omului s depeasc constrngerile mediului i contribuie astfel la crearea bogiilor. Veniturile care i sunt asociate constituie o component esenial a cererii reprezentate de gospodrii i permit accesul la consum. Indiferent c este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificrilor, sau de organizarea relaiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaz aceste diferene caracteristice i pune n joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refer la contribuii mai factuale; de exemplu, cum se explic progresia omajului de lung durat: trebuie s incriminm rigiditatea aparatului productiv, s ne pronunm n favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau s evocm recompunerea relaiilor sociale; trebuie s raionm n termeni de integrare i de polivalen sau s punem accent pe delocalizarea activitilor i reducerea posibilitilor de

angajare. O alt tem de actualitate: precarizarea locurilor de munc, inegalitile dintre categoriile minii de lucru ce risc s se accentueze. Cauzele omajului: Putem clasifica motivele pentru care indivizii devin omeri in urmtoarele 5 motive: 1. omer poate fi un tnar care abia a terminat coala 2. O persoana care poate sa-i parseasc vechea slujba i sa s caute una nou(omaj de friciune) 3. Un angajat poate fi concediat pentru o perioad definit de timpdatorita unui declin temporar al cererii pentru un produs(omaj sezonier) 4. O persoana poate fi concediata datorita unei schimbri permanente in cererea si oferta pentru produsul sau sectorul respective(omaj structural) 5. O persoana poate fi pur i simplu concediat Iesirea din omaj poate fi cauzat de trei factori: 1. Un omer ii poate gsi o slujba 2. O persoan aflat in omaj sezonier ii poate relua vechea slujba 3. Un omer poate prasi piata forei de munca prin pensionare,moarte Pentru a caracteriza nivelul forei de munc trebuie utilizai urmtorii indicatori: populaia activ i populaia ocupat sau neocupat. Populaia activ este totalitatea persoanelor cu o vrst mai mare dect o anumit limit stabilit legal i o surs proprie de venit. Populaia activ se mparte n dou categorii: obinuit activ i curent activ. Prima categorie, populaia obinuit activ, este constituit n funcie de modul n care se particip la creearea de bunuri i servicii n decursul unui an i cuprinde toate persoanele care au depit o anumit vrst n cazul Romniei, i al mai multor ri: de 15 ani i al cror principal statut n ceea ce privete activitatea n cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost ocupat sau neocupat. A doua categorie, populaia curent acitv, a fost constituit n funcie de participarea la producia de bunuri i servicii n decursul unei sptmni i cuprinde toate persoanele ce ndeplinesc cerinele pentru a fi incluse n categoria ocupat neocupat. omajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinztor, care include n sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice i morale.

10

omajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea ncrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea i apariia sentimentelor de alienare i excludere din viaa normal, ceea ce provoac tensiuni i ameninarea stabilitii sociale. Conform BIM (Biroul Internaional al Muncii), sunt considerai omeri persoanele care cumuleaz urmtoarele condiii: Au depit vrsta de 15 ani; Sunt apte de munc; Nu au loc de munc (a ncetat contractul sau a fost temporar ntrerupt i sunt n cutare de munc remunerat); Sunt fr ocupaie, apte de munc, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munc nu a fost remunerat; Sunt disponibile imediat pentru o munc salariat. Exist o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai omajului: I. Teoria clasic susine ideea c omajul exist numai pentru persoanele care vor s se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piaa muncii. Ca urmare, omajul are cauz rigiditatea salariului real la scdere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucrtori i presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care mpiedic ntreprinztorii s ridice cererea de for de munc la nivelul care ar absorbi ntreaga ofert existent la un moment dat. omajul voluntar rezult din faptul c o parte din omeri accept voluntar s rmn n aceast situaie pentru o perioad mai scurt sau mai lung de timp. Ea s-ar datora dorinei lor de a avea mai mult informaie despre locurile de munc ce se ofer. Considernd insuficiente informaiile furnizate pe piaa muncii, ei prefer s examineze singuri ansamblul de oportuniti n baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuprii, iar avantajul = un loc de munc mai bun). II. Teoria lui John Maynard Keynes susine ideea c omajul involuntar exist dac, n cazul unei creteri uoare, n raport cu salariul nominal, a preurilor la bunurile pe care le consum muncitorii, ct i cererea total de mn de lucru dispus s munceasc la salariul nominal curent, ct i cererea total de mn de lucru la acel salariu, ar fi mai mari dect volumul existent al ocuprii. Cauza omajului involuntar este insuficiena cererii de consum. Cum cererea de for de munc e derivat din cererea pentru bunurile la producerea crora este folosit, explicaia omajului involuntar nu se gsete pe piaa muncii, ci pe piaa bunurilor i serviciilor. O reducere a investiiilor din diverse motive (rata dobnzii ridicat, rata profitului inacceptabil pentru ntreprinztor, conjunctur nefavorabil) va reduce ntr-o etap urmtoare

11

producia, ntreprinztorii nu mai sunt interesai s cear angajri, iar preul de vnzare coboar. Diferena ntre volumul ocuprii anterioare i cel existent n noile condiii este omaj involuntar, pentru c aceti lucrtori ar accepta lucrul la salariul curent al pieei, dar cererea este insuficient datorit scderii investiiilor, care numai ncurajeaz investitorii s angajeze salariai. 1) Dup modul de manifestare: omaj voluntar (lucrtorii nu sunt dispui s se angajeze cu salariul real existent) omaj involuntar (datorat insuficienei cererii) 2) Dup sex, vrst i pregtirea persoanelor afectate: omaj feminin omaj juvenil omaj intelectual, etc. 3) n analize care cupleaz criteriile cauz, sfer de cuprindere i durat, se disting: omaj conjunctural (ciclic) care apare n urma reducerilor de activitate ce au loc n fazele de recesiune, depresiune sau criz ori datorit unor perturbaii din viaa economic. omaj tehnologic reprezentat de reducerea locurilor de munc datorit modificrilor n aparatul tehnic de producie. Resorbirea lui presupune recalificarea forei de munc sau chiar reconversia ei, fiind necesar o perioad mai lung de timp pentru rencadrarea lucrtorilor. omajul structural generat de modificri n structura activitii i a mobilitii profesionale; poate rezulta i dintr-o inadecvare a ofertei de munc, la nevoile diverselor domenii de activitate. omaj sezonier ntlnit cu regularitate n ramurile i sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultur, turism) omaj total cuprinde ntregul timp de lucru al unui salariat omaj parial reducerea temporar sau de durat a timpului de lucru (sptmn incomplet sau zi incomplet), destul de des ntlnit omaj de ofert atunci cnd ntreprinztorii refuz s mai produc i s mai angajeze lucrtori n condiiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le consider inacceptabile. omaj de excludere, reprezentativ pentru lucrtorii mai vrstnici; omaj de inserie, propriu celor sub 25 de ani; omaj de reconversiune, legat de restructurrile industriale.

12

Aceste ultime 3 forme nu evolueaz n acelai ritm. Din 1985 omajul de excludere este n scdere. Dimpotriv, omajul de reconversiune, caracterizat de creterea numrului concedierilor din motive economice, precum i omajul de inserie, corelat cu creterea procentului activitii feminine la vrste intermediare, se menin la nivel ridicat. Diferenele sunt mari chiar de la o ar la alta. Numrul omerilor de lung durat este foarte mare n Spania, Olanda i Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferene depind de diveri factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populaiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie menionate i variabilele instituionale (influena legislaiei, organizarea proteciei sociale i dinamica relaiilor contractuale).

4)

Dup criteriul duratei:

omaj de scurt durat sub un an ca ntindere omaj de lung durat mai mult de un an. Este n progresie constant. Fie c este vorba de efective, de partea relativ sau de vechimea medie, indicatorii reinui confirm aceast tendin. Pentru a analiza corespunztor omajul, trebuie cercetate ratele omajului, ele avnd cea mai larg utilizare. Rata omajului se calculeaz dup relaia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100, unde S = numrul de omeri, iar PO = populaia ocupat. Rata omajului arat ponderea omerilor n numrul total al forei de munc (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre populaia ocupat i omeri).

Numrul omerilor i rata omajului n Romnia, n perioada 1991 2004 Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Nr. omeri (pers.) 337.440 929.019 1.164.705 1.223.925 998.432 657.564 881.400 Rata omajului (%) 3,0 8,2 10,4 10,9 9,5 7,0 9,6
13

SURSA: Statistica Social, 2004, C.N.S., pag. 72 Societatea a elaborat o serie de metode de combatere a omajului, ce ncearc garantarea resurselor cu politici de calificare, msuri de inserie a omerilor n cmpul forelor de munc i diferite tipuri de ajutoare. Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesional reprezint persoanele apte de munc, ce nu pot fi ncadrate din lips de locuri disponibile corespunztoare pregtirii lor. Sunt ndreptite s primeasc ajutor de somaj: a) persoanele al caror contract de munc a fost desfcut din initiaiva unitii sau crora dupa caz le-a ncetat calitatea de membru in cooperaia meteugreasc din motive neimputabile lor; b) persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniiativa unitii, dac s-a stabilit prin dispoziia sau hotrrea organului competent nelegalitatea msurii luate de unitate ori lipsa vinoviei persoanei n cauz, iar reintegrarea n munca nu mai este obiectiv posibil la unitatea n care a fost ncadrat anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; c) persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniiativa lor, pentru motive care, potrivit legii, la rencadrare nu ntrerup vechimea n munc; d) persoanele care au fost ncadrate cu contract de munc pe durata determinat; e) absolvenii de nvmnt care, n termen de un an de la absolvire, s-au angajat i nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesional vor primi ajutor de omaj indiferent de vechimea n munc; f) persoanele fizice autorizate s presteze o activitate individual i membrii asociaiilor familiare, dac au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de omaj pe o perioad de 12 luni n ultimii 2 ani anteriori nregistrarii cererii, n situaia n care iau ncheiat activitatea renunnd la autorizaia de funcionare.

Categorii de persoane ce nu pot beneficia de ajutor de somaj sau ajutor de integrare:

14

a) persoanele care dein terenuri agricole avnd o anumit suprafa; b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizeaz venituri din prestarea unor activiti autorizate n condiiile prevzute de lege i care obin pe aceste ci un venit de cel puin jumtate din salariul de baz minim brut pe ar, din care s-a dedus impozitul prevzut de lege; c) persoanele crora li s-a oferit un loc de munc corespunztor pregtirii i nivelului studiilor, situaiei personale i strii de sntate, situat la o distan de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau crora li s-a recomandat de ctre Agenie s urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfecionare i au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea; d) absolvenii nvmntului liceal care urmeaz forme superioare de pregtire profesional, indiferent de forma acesteia i de durata ei. Dei o persoan este aflat n omaj, aceasta are o serie de obligaii pe care trebuie s le respecte i ndeplineasc: - s se prezinte lunar sau de cate ori este solicitat la Agenie cu carnetul de omer pentru a fi vizat i a fi informat asupra locurilor de munc vacante; - s participe la cursurile de calificare sau recalificare atunci cnd i se propune; - s caute un loc de munc pentru a fi ncadrat, s ncerce s devin ntreprinztor particular sau s presteze o activitate autorizat n condiiile legii; s anune n termen de 3 zile Agenia n cazul n care reuete s se angajeze, s-a privatizat sau are alte surse de venituri proprii. Situaia omajului la data de: 20.06.2005 (n Romnia): Total persoane n eviden: 42644 persoane, din care: 22883 se afl n plat; 19766 neindemnizate, aflate n cautarea unui loc de munc. Relatia de compensare inflatie-omaj. Esena relaiei de compensare inflaie-omaj const in aceea ca un omaj mai mic poate fi obinut acceptnd mai mult inflaie sau inflaia poate fi redus acceptnd mai mult omaj.Aceast relaie de compensare dintre inflaie i omaj este redat de curba lui Phillis,care

15

sugereaz ca rata inflaiei poate fi redus in permanena prin acceptarea costului unui omaj mai ridicat Curba lui Phillis, care este o relaie empiric ce reflect comportarea salariului si a inflaiei preurilor faa de rata omajului are o pant descresctoare,indicndu-ne ca o rat inalt a omajului este insoita de o rat scazuta a inflaiei i invers,adic exista o relaie de compensare ntre inflaie si omaj.

1) 2) 3) 4) 5)

Gilles Ferrol Dicionar de sociologie, Colecia Collegium, Ed. Polirom, Bucureti, 1998, paginile 126-133, 210. Coralia Angelescu i Ileana Stnescu Economie politic elemente fundamentale, Ed. Oscar Print, Bucureti, 2000, paginile 258-270. Liviu Stelian Begu Statistic internaional, Ed. All Beck, Bucureti, 1999, paginile 31-35. Coralia Angelescu Economia de piata,Ed.Ec.1995,Bucuresti Alexandru Fntneru- Macroeconomie2011,Bucuresti,paginile 60-110

16