Tăbliţele de la Sinaia ar putea arata ca Iisus şi-a avut originea în Dacia?

Constantin Olariu Arimin http://www.ariminia.ro Tăbliţele cu scriere getică sunt învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-au descoperit 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine. Şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu, a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. “Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, iar ca simbol al sacrului era crucea (…) Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan (…) Iisus a fost get (…) limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română (…) Mai mult, pe blogul cugiralba Continuare de pe cugiralba: Constantin Olariu Arimin : DESPRE DACI, GETI…. DISPUTE ISTORICE În una august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvînt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe

care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65 iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scria identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfînta Getia sau Gitia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin os din care s-au tras ariminii/armînii şi rumînii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun) care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte) care deţinea funcţia cît timp era sănătos la trup şi la cap. Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gomeţi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get) iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get) care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea) iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sînt menţionate şi legăturile de sînge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor) care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului) care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decît cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sînt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne iar 28 dintre acestea sînt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost ,,prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a ,,creat” şi el

pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirîndu-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cît şi cele din Siberia din secolele lV era noastră. Plutaşii de pe rîul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sînt identice cu semnele din scrierea liniar B iar 38 sînt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos iar fecioarele ,,Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita ,,perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n. Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale liberă sau înscrisă în cerc cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă al cultului crucii era Zabelo; Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pămîntenii se năşteau din lumina vie a vieţii(lumina soarelui) dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică(nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvîntat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pîine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban judeţul Iaşi apoi la Cucuteni iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă

.în cerc sau crucea cu braţele egale. cum rezultă din tăbliţa 5. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. o pasăre mare care aleargă şi un cîine sau lup. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pîine strămoşească şi vin. Sub un şopron cu o vită şezînd. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mîntuitorului.n. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat pînă în anul 25 î.e. Geţii se considerau poporul ales de Creator iar ţara lor o numeau ţara sfîntă(dio Geta).e. II. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. Sarmis sau Armis este Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. Pitagora şi pitagoreismul Marele get a existat ca realitate istorică. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mîntuitorului care se va numi mai tîrziu Sarmis. doi măgăruşi(cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om.e. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei.n. un copil mic ridică braţele către cer simbolizînt bucuria vieţii ce s-a născut. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase(crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc.i 3. În anul 279 î. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. cînd a fost cucerit de romani. aceste relaţii s-au stricat rău iar conducătorul geţilor. în colţul stînga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopîrlă mare.n. La începutul secolului Vl î. imagine preluată de hagiografia creştină. un peşte.n. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sînt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. fiind ispita diavolului. Zamolxe. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marelui preot get? care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. III. a vizitat Egiptul. Iisus a fost get. Ilio toate avînd aceeaşi semnificaţie.n. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI.e.n. . Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mîntuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pămîntului(ţării) care stă sub această protecţie. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula. În partea stîngă jos a şopronului se vede o persoană şezînd pe un scaun iar în mînă ţine un toiag.e. La mijloc este un şarpe foarte lung iar lîngă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerînd că este protector al vînătorilor şi al învăţaţilor. S ub imagine. Toate aceste date sunt scrise pe tăbliţele 2 .e. Scaunele sînt trei sugerînd legenda celor trei magi. sau Ili. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. La dreapta jos. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. o broască ţestoasă. a fost mare preot şi reformator. La stînga imaginii este un porumbel zburînd reprezentînd Sfîntul Duh.

Limba folosită în aceste texte este limba română veche care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. oameni fără conştiinţă dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui pînă la .Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. La sfîrşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J.e. Răstignirea lui Ili. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Ştiam că aceste cuvinte sînt specifice numai limbii române iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş.e. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Începutul secolului l e.n.n. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atît la TVR 1 cît şi la postul de radio Iaşi. indivizi cu minţile rătăcite.A. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri.O parte din aceşti gali au coborît mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. pe la 1600 – 1500 î.n. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sînt falsurile unui geniu dar el şi-a dat seama numai în jumătate de oră ! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. diletanţi. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.n. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. Grecia şi Tracia pînă au ajuns în Sarmisetuzo sînt povestite pe 7 tăbliţe.e. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gînduri: da. nu şi inga. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara.e. Tăbliţele sînt scrise între anii 560 î.n. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. S-a remarcat A.galii cei roşcaţi” din Galileea apoi drumul prin Siria Efes. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. cînd statul geţilor a fost distrus de romani iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. şi iulie-august 106 e. I. păstoreşti şi de organizare socială sînt în mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. Iar într-un acces de nebunie genială A. În secolul ll î. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu.n. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor avînd centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor dar identică cu a geţilor. Am scris cu acest subiect o carte . Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi dar care nu sînt în latină. Halloran.A. Nu au avut reţinere la limbaj spunînd despre cei care vreau să se uite pe tăbliţe să sînt nebuni. istoric care a trăit pînă în 1991 la Paris.. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi(sumeriană) fiind dispărute din româna veche Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe.. La 17 .

efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi dar şi o înverşunare fără margini din partea .nebuni. recentă. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia.Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. ajustat puţin.. modified by Slavic influences.. De ce sînt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002.. 2002 îmi trimite următorul răspuns: . Se pare că i s-a zbîrlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice altfel ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N.specialiştilor”. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice.. Densuşian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt .. acelaşi J.dec. s-au găsit trei tăbliţe din lut local. Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian !!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener iar priceputul şi-a pus un moţ de . l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către Tv Discovery. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer.A. Are you familiar with the Larin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula As din 25 mai 2006.prima-ntîi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie chiar dacă mentorii culturnici dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sînt nişte falsuri ale lui Haşdeu. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel iar statul român nu a spus nici pîs!. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any wordthat as a Latin etymology. Haloran spune: . Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mîinele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atît dar americanii au tăcut mîlc. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfîrşit numită la geţi . apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o . This happened after the time of the Roman empire. romană..Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latim. orice canalie cu titluri şi ţîfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos cîteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul cînd nu sînt scoase în afara culturii române. N. diletanţi. cu pictograme sumeriene dar mai vechi cu 1000 de ani decît cele din Mesopotamia ? …Asumîndu-vă o origine trivială. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sînt infailibile în faţa minciunii dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. nespecialişti.

În dialectul istroromân este cuvîntul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. regenerează natura. sau hotarul dintre pămînt şi cer arătînd originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi unde soarele răsărea de pe culmile acestora. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul.Sîntu iar la neamul nostru din Ki-en-gi. Trebuie remarcat faptul că sfîntul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. toate acestea dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. În emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu iar Inanna(stăpîna cerului întunecat şi soră a pămîntului) este duhul lunii care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. Zoei. Zoen ca duh al lunii. În sens religios înseamnă sanctuarul din vîrful muntelui. Zien Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rînduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. judecata cerească.n. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi la fel ca în ţara lor de baştină. crucea ca simbol al sacrului. Taina botezului. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. Dio Zoe. De aceea emeşii au construit ziguratele. În eme-gi avem cuvîntul zabalom care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. An sau Anu. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărîrile preoţilor judecători. Arheologia. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. Acest Creator a zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atît la geţi dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întîlnit şi sub forma Zabelio. Zoin. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. unică şi mîntuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pămîntească. nemurirea.e. Zuen. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil ca duh al purificării şi al iertării precum şi al apelor limpezi dar şi al soarelui arzător sau al focului. Simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană fiind asimilat de către geţi duhului feminin iar numele de Zoe era purtat de femei. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. Tracii aveau o divinitate solară. Să fie românii aşa de neghiobi încît să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfîntul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? . Ca duh al vieţii pline de energie. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat mai găsit o divinitate cu numele de Zabab ca duh al vînătorii şi războiului unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. îngerul păzitor. oastea de îngeri. agricultura. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. La emeşi avem pe Suen. a pune ulei pentru ardere. numele lui fiind purtat de bărbaţi. al regenerării sau al vieţii în aşteptare fiind considerat şi stăpînul înţelepciunii simbolizînd începutul vieţii în formă de germeni. Sien.

Un alt colac are forma unui S mai desfăcut iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get.n. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: . chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. plantele de leac sînt bune de strîns pentru tămăduire. Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială nu trebuiau să existe legături atît de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sînt uniţi prin credinţa în sfînta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. veche de peste şase milenii.. Tot la această dată. şi s-au aciuat în Ki-en-gi unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană cum au botezat-o specialiştii!). marile energii creatoare curg pe pământ aducînd lumină şi viaţă. duhul protector al căsniciei. rupte de la Sfîntu Soare”.Două mere jucătoare. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. La această dată. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. În Ardeal.. Bobul de grîu se umple. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa(Zoe + mărita) sau Zoica. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie pînă la venirea romanilor care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia dar nu au reuşit pentru că sîntem un popor nevolnic! Sînziene. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie.e. Sînt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii iar la capul mortului o lumînare făcută în spirală arde pînă se termină. Sfîntul Soare şi Sfînta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii pînă au venit romanii şi au distrus statul get interzicîndu-le cultul crucii iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sînt un depozit extraordinar de cultură. La ceremonialul de înmormîntare se folosesc colaci de forme speciale tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. Însă liftele. fructele se formează. fertilităţii.Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î.ziorel de zîuă” dovadă ce arată că în subconştientul colectiv Zoirel(Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii precum şi a neamului omenesc sau sfînt după vorbirea veche şi Zien. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi dar şi la emeşi. spune tradiţia geţilor(rumunilor) că prin poarta veşniciei. Într-un colind din Cluj se spune că Sfîntul Soare împreună cu sora lui(Sfînta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pîrg. în multe colinde se găseşte refrenul . . În spaţiile acestei cruci sînt aşezate opus două cruci mici şi literele O(om) şi T(tete: tată) din alfabetul geţilor.

n. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. În onomastica noastră avem prenumele Sînzien pentru băieţi şi Sînziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun dar şi al emeşilor era o religie solară dar nu idolatră ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri justificînd lipsa statuilor de cult în ambele culturi. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sînt legate direct de solstiţiu pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui.e. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evrei pînă după întoarcerea lor din Babilon(500 î. Din iunie pînă în decembrie lumina zilei scade.Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului(roata vieţii) în nemurire. Pe la anul 560 î. Ucraina. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întîlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea s-ar fi făcut pe la 1870-1880.) foloseau steaua cu cinci colţuri luata de la egipteni aşa cum apare mai tirziu la comunişti! Crucea.n. cu sensul de răsărit al lunii. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. Cu mare osîrdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului . Republica Moldova. Duhurile din mitologia emeş avea mai multe apelative iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. dar nu a fost menţionată niciodată să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. oamenii erau chemaţi să vină să i-a lumina care s-a născut ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii.n.e.e. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri( România. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mînă roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. îngerul păzitor şi oastea de îngeri iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şimca Mare. Sărbătoarea dovedeşte că sîntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atîta îndîrjire cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfîntul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii.

Pe la începutul secolului lV î.să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrînul Zamolsiu.subţirele” Pitagora care stătea numai cu nasul pe sus precum rîtul porcului. aşa cum le cunoaştem noi. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel.e. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista cînd a unit triburile din cîmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină dar mult venin în rînză faţă de istoria neamului nostru. Cu acest pezevenchi se mai întîlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri iar Zamolsiu ne lasă aceste întîmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. a implora. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii . unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î.e.e. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tîmpenii pentru că aşa cum susţin ..n. în varianta Sarmiegetozo dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals..specialiştii”. În dialectul istroromân este cuvîntul zamoli cu sensul de a ruga. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor(dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie . Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe.e.specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo iar o singură dată pe la anul 300 î. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12 În acele timpuri geţii avea o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei . cetatea geţilor/dabo geto”.n. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora aşa cum sînt redate în T 2. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stînga la dreapta. se săpa(rizuia) de la dreapta la stînga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz care avea şi rol de matriţă. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mînă roata/cercul vieţii cum zice cîntătorul de ode Marţial dovedind că şi romanii ştiau cîte ceva despre religia strămoşilor noştri.n.n..e.geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu . şi-ar fi dat singur cu stîngul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru dar niciodată Danubius.. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sînt turnate aici dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso(aba: bătrîn + risu: şănţuleţ.n. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane.

Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX exluzînd ideea pretinselor falsuri. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora(aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. Pentru că urgia era mare.n. în frunte cu riga lor Cothelas iau aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. ca nişte găini plouate. După ce au ocupat Panonia.n. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. adică traci. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şonţit pe la 342 – 340 î. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare.de o mamă..greşeli” nu poate face un falsificator. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. Asemenea . Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbîca ce-şi însoară mîndreţea de flăcău tare ca osul(voinic) cu Marica fiica Sofiei.n. telagi.e. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind . Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia cînd povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. iliri. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. împotriva geţilor pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade). În ţinutul Apeninilor exista oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei iar Jupiter. T 15 ne spune că Filip. macedoneni. Propaganda macedoneană spune că geţii. Şi atunci minciuna era la mare cinste cînd se vîntura în vînt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducînd alte informaţii despre badea Filipoi decît minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă iar situaţia devine tot mai grea. aşa ca să le dea în bot latiniştilor.e. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cîrca unui om fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas pînă au distrus-o romanii. mai ales genial! Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os(T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. Dromichete T 22.

Diego.nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri.specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. susţin . Ili. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Aurelio. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor. apare scris şi sub forma IOI.specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau citeva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. Ca să scape de nenorocire. Diaz..n. Diegio. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea.. era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi dar pe care . Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române.geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. După erupţia de la Santorini la 1652 î. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. Eschyl(525-455). Durao.. III. Pe tăbliţa 17. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. Tiaz. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. Tot pe tăbliţe dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului(dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.e. Tabelul .ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii iar în anul 30 ajung amîndoi mato. unica putere sau casa lui Sarmise dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa . Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Duro. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsurilor. Sobio. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană.. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din . numele conducătorului geţilor este Midai Glma.. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. Orelio. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan.

Cuvîntul boero nu vine de la slavi ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sînt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut . atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei.. După puţină vreme. 28 unde apar şi alţi mato decît cei de pe tăbliţe iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sînt menţionaţi pe tăbliţe. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni..Şi el s-a lepădat din nou. fiară.scăpări”! Ştefan Răzvan.e.sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sînt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galatii au venit în toriştea noastră pe la sfîrşitul secolului Vl î. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB.n.n. Cînd aud .Tablourile de familie” T 2. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 52 – 58. cei ce stăteau acolo. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. .. În Evanghelia după Marcu 4.. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atîtea adevăruri.. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. Tot pe aceste tăbliţe sînt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20.e. Dacă iudeii l-au .mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi menţionat de romani cu numele de Diegis.n. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. situaţie identică şi la emeşi cu lugal(conducătorul civil). steagul geţilor) Datorită acestei confuzii a romanilor. domnul Moldovei. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea . Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo(dage: adunare + bală: a conduce. – 20 î.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. şi au convieţuit cu geţii formînd o confederaţie T 9 pînă la anul 279(T 26) cînd boero Biseto 1 i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi.specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sînt scrise tot în română cu alfabetul geţilor(latin.e. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo(30 î. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor.70 se spune: .

anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER(minunat) ŢI-L ŢEANE-Ş KOR(cor: cerc. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ(leş: trup mort) VIIŢA MINE RAZE-L TA. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare.nus: ou. loc de întîlnire = nod. agitaţie]. zero. no!: iacă!.nud: a aranja. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea pînă la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos. a repeta o . Rolis. toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele. a minti. [nic: crestătură în lemn]. Siberia.. tuaregii şi libienii). mulţime.specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova.get”[vezi tablitele de sus in jos]. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega(ţine unite) lumina aducerilor aminte cînd trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. ei!. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit . Fiecare tăbliţă are particularităţile ei alfabetice şi de semantică pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite..nib: mulţime.. . bot.. a instiga. mic. naz: moft. a căuta greşeli cuiva.47. ninii: bîzîitul ţînţarilor = nini: a recunoaşte. [nose: nas]. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe dar necitit pînă în prezent. [ninny: prost]. a urzi o intrigă. agitaţie. mulţime = nip. uite!. nip: lume. India. victorios [near: aproape. nod: legătură între două sfori. în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. a instiga [naze: cap. hai! = nusa: a greşi. violentă.aniri’’: inel cu piatră preţioasă iar în româna veche . a atinge. nic: mic = nic. ia aminte! = no. nilă: milă. [nip: ciupitură.. a supăra. unire.rumun”. nosa: cuvînt ce exprimă un îndemn la acţiune. a îndemna. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. a ieşi in fată.nuz: a ieşi în fată. a fi.44. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sînt identice pentru că se folosea mîna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe nu matriţă sau panson pentru imprimarea literelor. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa . sau numai anumite texte T 25. frică. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a începe o nouă acţiune. bîrfă. ROLIS ŢENE ANERE(în eme-gi . nici un]. a arăta cuiva. Mohenjo – Daro. nemulţumire. lipit de. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. a se ridica. [no: fără. fără valoare].religios” şi . suceală = naz. a fi important.. fiecare diac arătîndu-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. a preţui. a da. a merge de-a lungul. nărav. capriciu. cioturi. a păstra cu mare grijă. la începutul secolului XX! Chemare la neuitare IX nas: organul de miros al omului = nas. nordul Africii(berberii. persoană de încredere]. nu: aspect.nig: lucru de preţ. [node: nod]. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9 care nu era descoperită cînd pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Saba. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a sta ascuns. promontoriu].din arhaismele noastre.

a lărgi. partea din fată a palmei. a curge în stropi = pi-pi. [oddly: ciudat.uh: a fi iritat. păca: a supune. a se urca pe. [oh!]. [pile: a îngrămădi. a chinui. refugiu. mîrsav. [pad: drum]. a lungi. brutărie = pec. legătură. stîlp vertical. pilă: persoană care face trafic de influentă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. a ocroti. a creste [pill: minge]. a muri. a cerceta. a înfige cu putere. [piss: a urina]. ascuns. picior.bi-bi: a picura.acţiune. zid. pec: brutar. pădăi: a se găti. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vînă de bou. mirosul specific de taurine. a apăra [pack: a se aduna. preţios [peck: merinde. a fi sigur de sine = pase: picior. fără îmbrăcăminte. mîncare]. a oua. [pass: a depăşi. . a pune la adăpost. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. a întinde]. a se umfla. pască = pac. a pîngări. a presimţi. a defila [pill: situatie neplăcută].pad: a jura pe. hap]. păţău = păt. pasăre care îsi face cuibul prin găurire.pag: a ocroti. chin. a curge. oh: nemulţumire. padi: cuvînt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. a supăra. venin. stîlp. nud: gol. păs: durere sufletească. a se căţăra. pil: leac. harapnic. a îngriji. a strînge]. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănînce = pap: tată. a dispărea]. a scăpăra. a dovedi. [patch: a improviza din bucăţi]. a tine. [nose: a se conduce după miros]. gîrbaci.bad: a fi generos. a pune jos. a linguşi. a strînge]. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. a arăta. a circula]. pat: suport pentru dormit = pat. mizerabil. pilă: minge = pila: rotund. a păsi cu arogantă. mireasmă = odol. în trunchiul unui copac = pit. pit: pitigoi. chemare. paha: diavol = pah(a): escroc. neştiut. scîrbă = odu. a conduce.pus: durere. a se dezlănţui. a defila. păţ: păţanie. a curăţa. a arăta arogantă. odor: miros. orificiu. labă. pis: a urina. a închiria. a fi supărat. lovitură dată cu acest bici. a îmblînzi = paca.pes: palmă. nestiut. a îndemna.bid: gaură. [odour: miros neplăcut]. perete. a alege. a înjura. a se murdări. pîntece. colivie. braţ. legătură]. [pat: a mîngîia. ghem. a dezvălui. [pac: balot. a trece. confuz. [pah: phuuuu!]. a mînji. a găsi. răutate. a încuraja. [pass: a înainta. supărare sau linguşire = oh. păsi: a merge încet. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. a sprijini. suferinţă. necaz. a dormi. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. ascuns. a se întinde. neclar. medicament = pil: neclar. a închide în cuşcă.pag(a): cuşcă. pac: pungă în care se tine tutunul. straniu]. [pipi: a urina]. biciuscă. remediu. a apărea. odiu: ură.udu: a zdrobi. pipi: a urina. a-si da importantă. [pill: pilulă. [nud: gol]. pisălog = pil: a fi întunecat. neştiut.udul: văcar. necaz = păs. frate. [pap: terci].

rag: sunetele scoase de vite cînd se rătăcesc sau sunt bătute. [rack: chin. a trage. îngust. [plough: plug]. [rare: rar]. a crede că poate face ceva = pot. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. a răni. a pune la stîlpul infamiei. a suferi.bu-bu: a rupe. a supraveghea. gîtar. a trage afară. răi: a se înrăi. armă. necaz [rim: a înconjura. neam. a aţîţa focul. bucată de prescură. grămadă. puş: claie. a doborî]. [puppy: persoană proastă si înfumurată].but: ritm. a nivela. [rapt: răpit]. a slăbi. a băga în foc. a pune în fiare. a străluci ca soarele. rac: crustaceu cu două brate cu foarfece cu care prinde prada = rac.rag(i): a înjunghia. efortul de a aduna = pus: bine legat. [ray: rază. a merge sigur de sine. a distruge. cătuşe. [rape: răpire]. a tînji = ra(i): a înjunghia. a arăta. a trece. pe îndelete. a tăia de la pămînt [rude: viguros]. a măsura. rană adîncă. lăstar. puchiri: a face ceva migălos. nume generic pentru mai multe plante = pupu. [rage: mînie. a păzi. rasă. a radia]. raci: grătar = raci.bulug: hotar. aranjat. a împărti. plînset = rag: a lovi. a migăli = pu-chiri: a iriga livada.rag: a prinde rădăcini. a ucide. capcană. [pit: gaură în pământ. plug: unealtă cu care se ară = pulug. agale. a trage. a vibra de. a asasina. a dori. fiare. margine. străin. gălăgie. a da frunza. a aduna în turmă. a provoca. a se uni cu o pană. a ciupi]. clică. a încolţi. buzdugan. a vrea. spiţă.rag: a răni.bu-bu: a se aprinde. rai: tărîmul fericirii = ra(i): a radia. a duşmăni = rim: trupă. ordonat. a provoca. a roti. a se tîrî. a trage. [raid: asalt]. a pune la stîlpul infamiei = rap(i): a tiui. grămadă de strujeni. rîma: a face rău. [rig: ţinută. răpi: a umili. a arde cu flacără. rara: încet. rapt: a smulge. [pup: căţel]. pot: a reuşi să facă. [rack: grătar]. a suferi. a arde. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grîu. a tăia din. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = rac. [rack: chin]. mulţime. rigă: rege = rig(a): a se înclina. mers legănat. a uni. pup: sărut = pupu. a creste. armată. a strînge. domol. a tropăi. a întinde [pot: a culege. rar = ra-ra: a netezi. a strînge. rană adîncă. a se strînge. a creste. rad: a tăia de la rădăcină. . a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a se înfuria]. a se înfrumuseţa. a împresura]. a îngriji. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a istovi de puteri]. inamic. a găti]. [push: sprijin]. mugur.anus. direcţie. a provoca.

cu care ţăranii trag brîele la ferestre si la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune rosu-galben sau roşu. in. fericire. stare. sîn: fiu = sin: a da. aşezate în locuri uşor de apărat. loc. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. eveniment. a fi mai bogat. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. cînepă. pungă]. pregătit din timp]. a se realiza greu. boabe. rucă: jalbă = ruca. grav]. a pătrunde. a lungi. a se mădărî.sig-sig: lovitură repetată. a strînge. a ceda. a dispreţui.2 litri). a desface legătura. sichis: zgîrcit. [salute: salut]. sub formă de bolovani sau de nisip. boccea.sal-ud: a aduce omagii. sanchi: a se lenevi = sanchi. a se întîlni. partea de sus. [rip: a spinteca]. bunăstare = salut. sete: lipsă de apă din pămînt provocată de secetă. lănă sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. teritoriu. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. [set: rece. morman. a se domoli. [sick: care are nevoie de reparaţii]. sobori: a se strînge pentru a se sfătui = soboru. a reaşeza. [sober: cumpătat. sic: pămînt ce conţine calcar. protejate de şanţuri adînci = sa-tu: înălţime. hotar. a dizolva. gest care se face prin lovirea pumnilor mîinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. salut: salvare. fusar = rip. calm]. belşug.sig: culoarea soarelui cînd apune. a dărui. starea fiziologică a omului cînd are nevoie de apă = sete. a înfuria. munte. sanctuar. [sate: a sătura. a rupe. îndestulare de produse alimentare = satu. a înnoda. [sag: stare de deprimare]. a respecta. abundentă. a batjocori. lăcomie. a prezenta. a împărţi. a respinge. folosit la zugrăvit = sic. [sat: a fi aşezat. [sac: sac.rib: a fi de rang superior.rug(a): a repune în drepturi. a culca. sănătos. a pleca departe. sîg-sîg: a enerva. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un sant. a lega cu funie.sed(e): apă rece. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. descurajat]. [sap: a săpa]. răcoare.rîp: o specie de peste. [sad: trist. mînecă. a mărgini. grămadă. a se potoli. a mătura. a se linişti [son: fiu]. fericire. bucată. natural. în putere. . a sosi la. sapa: a face un şanţ cu sapa. înălţimi muntoase.sang-chi: a mînca alene. ordine. [sickly: cu greu]. rosu-galben sau auriu. a potoli foamea cuiva]. a transmite. satu: senzaţia de saturare. a desface năvodul. [sick: abătut. sagă: miros urît = sag(a): a sufla. vîrf. origine. [sink: a se lăsa la fund]. dreptate. [sale: vînzare].su-buru: adunătură. pietrar. a se cocota]. loc poziţie. [sight: vedere. a strica. sîc-sîc. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. platouri. a desface mănunchiul. sacu: obiect confecţionat din piele. a zări]. puţin cîte puţin = sichil: îndemînatic. vîrf de deal. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade si garduri înalte din trunchiuri de copaci. sătul. a restabili ordinea.sa-tu: a împărţi. legătură. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură.

deschis. a fi mulţi. a distruge. a se pune. vas de lemn din care mănîncă porcii = şah: porc domestic. stafetă = sol. a fi atent la.su-dal: samar. dungă. [sham: prefăcut. [sudden: subit. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. [shank: trup. curaj. a fi calm. a descînta. a se întrista. a limita. lungime. bumbac sau lînă cu desene în relief = sam: a evalua. a fi calm. şăntuleţ. implorare. .şug: portie de hrană. a spune. şal: ţesătură pentru femei ce acoperă capul si spatele = sal: a strînge. vas mic în care se păstra leacurile = şip: descîntec. hrană. dovadă. a lega cu fire. a jefui pe cei fără apărare. a trăi. şagă: vorbă. şaniu: cu şalele moi. a tăia. [ship: a trimite mărfuri]. hotar = sar: a săpa. [shawl: sal].sul: om tînăr. şed: a avea o poziţie stabilă. [solemn: măreţ]. nume dat adînciturii de pe diverse obiecte. a vinde. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. [sum: sumă]. a suferi. glumă = şag(a): a asculta. a speria]. faimă. sol: cel care aduce vesti. a cumpăra. a trăi ca porcii. a fi împreună = sum(a): ceapă. locuinţă. a împărţi]. foile adunate în jurul miezului. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. ciubăr.sodal: ucenic. [shed: sopron]. crestătură. a se pune. răcoare. şam: ţesătură de in. a plăti cu echivalent. [shade: umbră]. a împărţi. şo: strigăt cu care se asmută cîinii = şu: putere. parte a căruţei sau plugului. a înfige. fraier. a atîţa. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. a porni. a grăbi. a seca. pas. a se domoli = şed: apă rece. suma: a pune la grămadă. a alăpta un copil. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. a duce. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a dărui. şaf: hîrdău. [shaft: mîner de vas]. a făta. lucru grozav]. a bea dintr-un vas pînă la ultima picătură = sug: a persista. şmecher]. a arăta. a se potoli. a pîndi. a se aşeza. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture.su-lim: veneraţie. şef: astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. cinste = solim. a persista. a se odihni. a da peste cap. a lecui. şar: sir. [share: parte. a jefui pe cei fără apărare. [shake: a impresiona. solemn: respect. şedă: în subordine. larg. a păsi. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. puternic. adîncitură. a suporta. fluierul piciorului]. [suck: sugere]. a se răcori jos. [shoo: a speria]. a jefui de îmbrăcăminte. şip: sticluţă mică. a suge]. a se odihni. [suck: gogoman. [sodden: necopt]. îngînfat. a dura. din multe bucăţi. stare sufletească.

a aduna. ceva de proastă calitate. a face sotii = şuti: a face. [shook: izbitură. a lega. [tube: ţeavă. pisălog. nebun. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distantă. a goni. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. [shun:a se feri]. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. prăpăd. şod: ciudat. gaură = şu-tu: evadare. şuti: a lua. a prăda = şu-ti: a lua. furie. a strînge în brate. strigăt. la aprovizionarea cu apă si în irigatii = tub: a pătrunde. a captura. upi: cerealele care cresc fără grăunte. ţipăt. a dăinui. onest. necăjit. [unite: a uni]. mişcare repetată fără rezultat. a săpa. a rupe. demn de încredere. a închide în]. a fi supărat. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a veseli.sşd: cerere. taclale: vorbe în vînt. a se strica. şonc: schiop = şun: soartă. îmbrîncitură = şucu: a se apăra. a număra. a zdrobi. comportare. a para un argument. viată. a da junghiuri]. a speria. a vîrî. înjura. a strînge. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. adevărat. populaţie. a se întinde. [tug: a trage. faptă de om duşmănos. a se prăpădi. a povesti vrute si nevrute = tacalal: a începe. pentru. a da spre. a pisa. tapa: a cresta un copac. a captura [shut: a prinde. a fi împreună = un(i): a aduna.tu: credincios. a potcovi]. a înhăţa. aerisirea sau ieşirea fumului. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mînios. şoti: a face pozne. uni: a strînge laolaltă. canal]. a apuca]. ură = urgu: ferocitate. a para o lovitură. rude. a nenoroci în bătaie = şona. a prinde. a distruge. [urge: a sili. a distruge. şona: a schilodi. [shut: a închide o uşă. a clătina]. [use: întrebuinţare]. a deschide. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. [shoot: a da buzna. a fugi]. [shod: a încălţa. a aşeza. a lipăi. poznas = şod. dezlănţuire violentă de forte ale naturii. şuc: izbitură. groază. [to: la. a impresiona]. hazliu. [up: sus]. a fugi. a înhăţa. a alătura. a prinde. după]. [shon: a se feri de. a deosebi]. natură. a obliga]. uz: folosinţă.ubi: rod ascuns. a lustrui]. [tickle: a linguşi]. binecuvîntare. a fi liber să tai cum vrei = tapa. [shun: a evita pe cineva]. a scăpa din. revoltat = şucur: a se apăra.şu-na: par. lac. a implora. a înhăţa. seci = upi. a sădi rău. .[shock: claie]. a povesti. a lua. înălţime. tel: sîrmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a fi prins. [shook: a scutura. a prinde. [tell: a şti. a inunda. a deschide.dab-ba: om liber de obligaţi [tap: lovitură uşoară]. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. familie. şucar: supărat. furios.

an-bir[A-SUD] Cuvîntul asud are sensul: a transpira. durere. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. ardoare). suflu. a da de veste (zi: om. e-muhaldim[MU] În limba română mu: a mugi.us: coastă. gît. a se întinde). confidente + se: a se înfierbînta. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri si negru (zag: a lua pe umăr. durerea unei răni superficiale. În lucrarea lui S. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. enku[ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lînă colorată în dungi negre alternînd cu dungi roşii si care este purtată ca fustă de femeile de la tară. copac cu umbra deasă. butoi). a pleca la drum lung. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. [zany: bufon. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie dar care sînt în limba română. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. mulţumire. a absorbi. bogăţie.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra.SE] În limba română cuvîntul zise: a spune. glumet = za-na-tac.sarbati”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. ordine. [zeal: ardoare]. a căuta nod în papură cuiva. scandal). dir[SI. a rage.DUR] În limba română durdur: a certa. [zany: măscărici].A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. plăcere. a face baie. A. sănătate. a supăra. a reface + tu: a aduce. sarbatu = un soi de salcie. durun[DUR. a fi mînios. kurgaru. N. a turna + ru: a face socoteli. neghiob]. a rezista. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia . În limba română ustura: a arde. mîngîiere. kala-tu-ru = licoarea vieţii. bibad[UZ. dabin[ZI. tînăr. zang: a face zgomot. afecţiune. vesel. dreptate + hi: .. a fi iubit. zel: credinţă. pantă. a sparge afară. a îndura. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. a lovi + ra: a răni. sarbatu. petreceţi! În dictionarul lui J. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. În mediul arid din Ki-en-gi si în orice călătorie lungă. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). a batjocori.za-na-tag: a lua în mînă o păpuşă. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. iritatia produsă de un aliment iute sau cînd se sare cu burta pe luciul apei (uz. care sînt şi în limba română.zanatic: aiurit. a transmite informaţii. a răspîndi. afemeiat. a izbi cu violentă. haină uzată. a chinui + tu: copil. a transporta + a: apă). a irita. a conduce o păpuşă. a fi egal. a vorbi. kurgaru = sămînţa vieţii. Există cuvinte eme-gi si în limba germană si spaniola dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. a zdrobi. are în română cuvîntul călătoru cu sensul de a călători. Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză.

abuba: bubă neagră. bur se precizează: akk. a împrăstia + as: cărută mică. cala = locul de depozitare a mărfii pe o navă.GAR] În limba română cuvîntul salaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspetilor sau călătorilor (sal: larg. vioi). În limba română este cuvîntul buriu = butoi mijlociu. a înmuguri. firav. a umple cu.n. casă). a da). rosu de furie. loc. La cuvîntul eme-gi hus apare explicatia: rusu din akkadiană. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări(transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. colac. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. loc.individ + a: a purta. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte. bubă formată în gură.. ga-an-zir[ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. buuru = cistern. a face legătura cu pămîntul + ud: a lua cu asalt. călăreţ. a sosi aproape de). a se uita la). lăptişor de marcă (pa: tată. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate.SE] În limba română păsi: a merge cu arogantă. se explică = stejar (akk. aceasta + gi: seară. muru[SAL. a dori + gar: a adăposti. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. În limba română cal. La cuvîntul eme-gi buru(d). a arde. Originea cuvîntului este eme-gi nu akkadiană. îndemn de a mînca adresat acestora. lonword from allaanum: oak. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă.GI].AŞ. a se înălta + lugal: om mare). a-i arde fata de mînie. a căsători.e. well.UD. răsplată). singur) Început? ngarza[PA. gina[TUR. boboti: a produce bube mici. deci cuvintul este din eme-gi. a fi plin de sine (pa: bărbat. strong. a avea + en: acesta. a primi în siguranţă. încala (in + cala) = . adj. căli. În limba română este cuvîntul bubuta: bubă mică. a împodobi +se: stimă. creangă). a avea încredere). În limba română cuvîntul mînci: a mînca. alun: tree). mîncare ciobănească din caş si urdă prăjite împreună. celar. a conduce.UD] În limba română cuvîntul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. engir[ME. ocol. Din această rădăcină mai sînt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. călăraş. a călări. La cuvîntul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. a se dezlănţui. putina. omletă. lăstar. a transmite omagii. călări. Cuvîntul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. a vrea afară.EN. colăci = a înfăşura rotund. foarte tînăr + diş: unic.EDIN] În limba română cuvîntul salut: a se întîlni. kala. frate. ţarc. foc + ka: a striga. kislah[KI.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. a alege. băţ înalt. alan. kal se dă explicaţia: to repair. a pune la cale o afacere. deschis.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. igi-sig-sig[PA. cale. strălucitor. a uni. mend. butoias. La cuvintele kalag.Cuvîntul salaş: adăpost. a arăta. La cuvîntul eme-gi (ngis)al-la-an. din centrul României (tur: mic. bufnită. isin[PA.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. locuinţă. zeh[SAL. culoare rosie. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română rosu are sensul de a fi aprins la fată de mînie. prăjină (pa: creangă. a zbura. a produce durere. strălucitor. a căuta + pa: a arăta. călărime.

a tăbăci. Dar pînă în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tîmpeniile lui Pîrvan care au mutilat istoria noastră veche. Pîrvan spunea că . a se îngrăşa. Chemare la neuitare II Să desluşim corect aceste ziceri. încalarare = încălacare pe cal.. a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist. rabbu. Dar noi cum sîntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii. încalara (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva.. Cuvîntul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. nu se ştie cînd şi nu se ştie de cine dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr. în publicaţia Formula As din martie 2006 . La cuvîntul rib se explică originea akk.sînt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie.Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sînt false V. La cuvintele taka4. l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţînd cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde. iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. tag4. În loc de concluzie trebuie să ne închipuim că acest neastîmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonînd în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru. a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galaţi acolo unde i-a menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse pînă în prezent. a face călăreţ. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că există în limba română ta. Pentru a umbri şi ruşina fala altora.a aduna avere. a se mări. tak4. trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi(sumeriană) care nu era descoperită cînd se făcea şotia. tata: tată. l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfînta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul! Aceste informaţii dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005 iar în martie 2006 era scoasă de la vînzare! .

Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat. director adj. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor(Ungaria.copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică. la aceeaşi instituţie..falsurile sînt realizate de un geniu dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Cînd prostia şi incompetenţa au ajuns moţ. făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l.e. avînd ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor.e. proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie si cultură.n. 3 din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î. Mai există înscrisuri pe care .. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există siteul proel...spune: . cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită.în Carpati.e.specialistul” că tăbliţele sînt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original adică să înţelegem că nu sînt falsuri. Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii.A. de la noi s-au tras toate.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o. gunoaiele culturii române rămîn neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspîndirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze iar prin studiul . fosta Iugoslavia. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tîlhărşagul. 1989 că pe toriştea noastră. în publicaţia Ultima oră din 16 februarie 2005 spune: .S.e. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. era o civilizatie puternică. Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel proto-sumerian din care se trag cel sumerian. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pîrvan Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe. noi am fost buricul lumii. ce este pocalul de aur al tracomanilor. . Şi acest individ bate cîmpii în nebunia lui obraznică.. Alexandru Suceveanu. etc…Astfel. iubitoare şi creatoare de artă”. 4 din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.n. 2 din regiunea centraleuropeană – balcanică pe anul 5000 î. în mileniul Vll î. Dacă spune . înseamnă că este loc de mai rău. ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Bulgaria. tăbliţele ar fi copii a demenţei lui Densuşianu..n.n. teocratică. Bucureşti. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1 din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î. paşnică. sudul cîmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). prima si singură în Europa…o societate matriarhală.specialiştii” le ţin la mare strînsoare să nu le vadă nimeni! Cît priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mînă copii după aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş.en.

Pe site spune specialista că tăbliţele sînt scrise în limba dacă? Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bîntuie freza. au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. Imaginea a fost interpretată de evrei ca .. Sub ramurile copacului sînt două fructe care aduc a mere sau pere iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stîngă este o divinitate stînd pe un corp dreptunghiular iar în spatele ei este un şarpe ridicat pînă deasupra capului personajului. ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pîrvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: . Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul .. smintită. luvită. Pe tăbliţele 34. Dar .pomul cunoaşterii” aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î. pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. aşa că am .Cei dintîi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei.ispitirea Evei” care nu are acest sens în religia emeşilor. adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului.. zbîrlită. dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indoeuropeni este neamul nostru care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani.Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întîmplă şi astăzi.lingvistic ... fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. 42. a Istrului şi a Adriei” iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: . La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sînt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca .. hurită. de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sînt scrise în hitită.. Cele 7 vetre sînt simbolurile a celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri care au ieşit din Sîntu(crucea-vatră).specialiştii” noştri sînt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii.plăcuţele sînt scrise într-o limbă preindoeuropeană…Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sînt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. şarpele fiind un animal binecuvîntat de divinitate cum era şi la geţi. Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului(roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii.e. se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adîncitură unde se punea ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei..Rădăcini”.specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: . Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde sau aşezat. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către cîmpie.regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. 53 apare şarpele ridicîndu-se pe un suport cu două picioare iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atît de bine încît nu le poţi găsi cusur..n. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. curvită. pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic cînd pretind . Crucile libere prezentate de mine la sfîrşitul cărţii.

Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. 19” folosind limba română arhaică.cel mult pînă la jum. adica cel mult până la jum.. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908 iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană dar i-a trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. quechua. Şi continuă: . Cr.. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sînt scrise în greacă. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. 19. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu.Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sînt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sînt scrise în limba română . Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi(arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. amneză. Aşa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte .din alte scrieri mediteraneene. în Carpati. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. era o civilizatie puternică.. toată zicerea o pune într-o carte iar Aurora Peţan a analizat fonetic. chineză. a. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. au o trăsătură comună. Bucureşti. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie si cultură. Nu sîntem latini aşa cum ne vreau ei! Ce ştim si ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului.. latină şi o limbă necunoscută.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. 1989 arăta: . Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat . amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. Un adevăr rătăcit.. 19” iar mie îmi taie pofta de muncă spunînd că sînt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. teocratică. o învîrt cum vreau ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfînta minciună poate oricînd să fie adevăr! Nimeni nu a citi tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele.putea presupune că tăbliţele sînt scrise în kazară. care. uitat. prima si singură în Europa…o societate matriarhală.În mileniul al Vll-lea. sec. sec. tracolog. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. latina. tătară. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. treceau drept “scrieri enigmatice” prin sec. pasnică. cu toate. Toţi specialiştii arătaţi mai sus dar şi puhoaiele de urlători din umbră. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. iubitoare si creatoare de artă”. Specialistul mă pune la zid spunînd că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: . semne silabice cipriote si ale linearelor cretane A si B. şi apoi moştenite în română”.

Căscioarele.e.vînturile. Hăbăşeşti.e. în satul Isaiia comuna Gorban. . cu o simbolistică atît de variată si de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Hamangia. Geţii nu sînt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici. Ruseştii Noi. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: . concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat. Valea Lupului (precucuteni). Cîteva dintre ele au o importantă fundamentală în istoria si cultura noastră.n. Gumelniţa. Icoana.. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Cîrcea.. Explicaţiile stufoase si pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si final al existentei umane.veche. În urma unor săpături repetate în vatra satului. Gura Baciului. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Ostrovu Corbului.n. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri.e. Tărtăria. în apropiere de Huşi. cum sunt Criş. Cucuteni. Mai erau si mici tronuri din lut ars avînd gravate semne pe ele. Vidra. Vădastra.e. Dudeşti. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare si tenacitate. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni si Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia si Transnistria si partea de sud-est a Ardealului. Hîrşova. Hotărani. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Gorban.n. În a patruzecea domnie pentru buzele(gura) zeului Saue cel mai vîrstnic după ritual a fost ars. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum si celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î.n. Turdas.e. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. Anul 2001 va rămîne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. valurile”. Tisa. Pe malul Prutului.n. încît numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici . Cruşova. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare si confruntare pertinentă a dovezilor arheologice si lingvistice. Drăguşeni. si trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi si Cuina Turcului de la Portile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î.n. mai multe statuete. o brăţară de scoici marine si trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. a făcut o descoperire senzaţională. Tărtăria. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine si 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Soroca. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţinînd că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură si civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Tîngaru. Vînătorii Mici. Acestea sunt vetrele veşnicie noastre ştiute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Rastu. Petreşti. Leţ. Gorban. Acesta-i al zecelea’’.e. osemintele arse ale unui om matur. Noi am fost aici din timpurile fără început. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică si a fost răspîndită în mileniile Vl-V î. Boian. Parţa. profesorul de istorie Vecu Merlan. pălăria latinităţii neamului nostru.

îşi venerau cu pioşenie străbunii si natura. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor.Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică si terminologie socială. cunoşteau curentul electric si făceau operaţii pe creier. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. creaţie. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. O asemenea comunitate. cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începînd cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. avînd şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. care ştiau că nu sunt singuri în existenta lor.. că emeşii(sumerienii) au plecat din teritoriul carpato-dunărean în Ki-engi(Sumer) în două valuri.n. De remarcat faptul. Religia lor era o religie a entităţilor spiritual-energetice definite prin termenul lil care semnifică vînt. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gîndire si de percepere a realităţii.n.e. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducîndu-l în Ki-en-gi. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. Dar chiar dacă ei au dispărut. suflare. Izvoarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… si cam atît.n. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indo-europenii găselniţă a istoricilor occidentali. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. cînd începe si istoria acestei civilizaţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană.Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. limba celor mulţi si tăcuţi. umbră.n.e. cînd a avut loc potopul de la Marea Neagră iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î.e. centrat pe imaginea sacră a crucii si dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei si a instinctelor primare. spirit. au descoperit bolta în arhitectură. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. spun că zeii lor nu au statui. În lucrarea mea . au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale(crucea greacă spun lotrii iar getă/dacă cum spune adevărul). Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. au dezvoltat structurile sociale urbane. În jurul acestui cult al strămoşilor si naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. Ei sînt pionierii civilizaţiei europene !! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. aveau în frunte un conducător civil si un mare preot. pentru noi istoria nu consemnează nimic. au creat o formă de capitalism financiar. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică pînă în secolul V î. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XXV î. Ei nu se închinau la statui ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului iar acolo preotul oficia ritualul religios si aducea ofrande. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul . care cunoştea prelucrarea si arderea lutului. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gîndire abstractă.e. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene(unde trăiesc în prezent un grup de români ce îşi spun cu mîndrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sînt identice.

Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis . Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. iudeii au luat simbolul lor religios . Tot de la ei. facerea neamului omenesc. primirea tablelor de legi de la divinitate.n.iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnînd-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sînt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă iar o parte din ei au încercat să-si reformeze propria religie. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş si a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centrul pe Viracocha ca fiind Creatorul. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. concepţie ce se găseşte si în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte cruce greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale(pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunînd că s-a născut sub freza lor grecească!) care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian iar în creştinismul catolic si ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. Principalele mituri din Biblie. galii pe care scrierile vechi i-a numit eseni/esenieni datorită religiei lor. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). salvarea seminţiei omului de către Noe.e. împărţită în trei părţi. Istoria spune că atît Ioan Botezătorul cît si Isus Cristos au fost esenieni. Karl Marx. Stăpînul Soarelui. Noi românii păstrăm si în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: .e. Eridu.n.e. Acţiunea a fost un eşec dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î.) unde emegi(limba sumeriană) era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca 1300 de ani. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormîntare. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu si a urmat alungarea din rai.n. rai. aparea steaua cu cinci colţuri aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist.e. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat si venerat si de alte comunităţi iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume.florile dalbe lemn de măr”. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avîndu-l în frunte pe AN (cer..n. naşterea Evei din coasta lui Adam. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. A fost construit la jumătatea mileniului V î. potopul. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.n.steaua lui David” cînd au fost deportaţi în Babilon. existenta raiului. avînd forma unei nave dreptunghiulare. Fiecare oraş emeş avea cîte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare cînd în stratul al paisprezecelea s-a descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. facerea universului.e. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon. primul păcat. steaua sub formă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri(două triunghiuri isoscele suprapuse).. lupta cu balaurul.

Această asemănătoare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas. a înviat si s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mîntuie. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. Despre constructorii lor nu se stie nimic. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile.n şi au măturat complet această cultură. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca si fondatorul imperiului. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului 1 e. Ei credeau în reînvierea trupului si în Ziua Învierii tuturor oamenilor. Am impresia că există străini(Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru fată de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viată prin religia lor condusă de druizi. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături si cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gîndim că aceste civilizaţii nu s-au întîlnit niciodată pe drumul istoriei. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Deocamdată! La mijlocul mileniului 1 î.e. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă.n. acesta i-a nimicit printr-un potop imens si a salvat numai un bărbat si o femeie. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sînt realizate aceste monumente.n. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. transportul si ridicarea lespezilor. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind si existenta unor structuri sociale bine organizate. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î. Tărtăria si Isaiia sînt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică cînd o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge.e. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. si ţin populaţiile sub sabie pînă la . trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. Viracocha a coborît pe pământ si a creat oameni din lut care sînt străbunii actualului neam omenesc.n. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi.printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta(mitul jidovilor de la noi!). Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. este un fenomen extraordinar iar gîndirea lor nu era a unor primitivi.e. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine.

pătrate. emeşii. In prima jumătate a secolului XX.n. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă pînă la genunchi de culoare vişiniu închis. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai tîrziu de celţi. un bărbat de 2 m. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas ce avea înăuntru o adevărată comoară. Studiind comparativ emegi. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. Următorul val de migraţie a fost al albilor(albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. cînd le abandonează. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. Fărîme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si în prezent în limba engleză iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut.e. scoţiană si irlandeză. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) si punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu(cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). Era încins cu un brîu cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. prima si singura în Europa…o societate matriarhală. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase iar acestea aveau la rîndul lor anumite semne. paşnică. piramide..începutul secolului V e. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie si o cultură unică în lume. pe la mijlocul mileniului lV î. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversînd subcontinentul indian. teocratică. Primii au plecat către sud-est. Iar cele 260(numai atît am scris eu în prezentul studiu dar în realitate sînt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.n. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele.n.n.e.n iar ultimele rămăşite au dăinuit pînă în secolul Vlll î. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. clan) către vest pe la sfîrşitul mileniului lV î. limba română veche si engleza. Mohenjo – Daro şi Sumer. Pe faţă avea pusă o pînză de culoarea hainei. iubitoare si creatoare de artă”.e. pantaloni albaştri iar în picioare purta un fel de cizme. de la o simbolistică religioasă pînă la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. În deşertul Taclamakan(partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Aceste bule . cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se află în societatea mileniului Vll î. Oceanul Pacific si ajungînd pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca.. Mai erau şi mici tronuri din lut ars avînd gravate mici semne pe ele.. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită .e. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si-au găsit vremelnicia.e.n. populaţia carpatică si neamul emes(sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor.

bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. a spune. pe acest teritoriu cînd au migrat din locurile de baştină. a pîndit . Tadjikistan. Principalul centru era Agi Kui. Si dacă nu sîntem indo-europeni atunci nu sîntem nici latini. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri.e. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute în revista Technology and Culture.A). În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş(sumerieni). Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. s-a găsit un vas de argilă conţinînd 48 de astfel de obiecte mici. în nordul Iraqului. înrudită cu sacii/sciţii care la rîndul lor erau înrudiţi cu geţii. În nord-vestul Chinei sînt mentionaţi toharii începînd cu secolul lV î. năimite sau smintite ajungîndu-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă.n.e. a existat o civilizaţie înfloritoare.n. Kazahstan. Aceste două elemente spaţiu. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. Cred că aceştia sînt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. ţinuturile din jurul Carpaţilor. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. au determinat spargerea lor si răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. tot în număr de 48. La Nuzi.e. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Scolii Ardelene la sfîrşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer.e.. a conduce.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme.n. populaţie de origine indoeuropeană. În deşertul Karacum s-a descoperit o . pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului iar această minciună nu poate să reziste în fata probelor arheologice dar în special al argumentelor lingvistice. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. Iran. Cercetătoare Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. Si pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic si semantic cu limba latină. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic.S.civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi(Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. Uzbekistan.n. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul Dunării care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă si i-a venit un dor de ducă mai spre nord. La aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpînirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva dar fără a se şti cînd şi de unde. la tradiţia veche a istoriei europene. modelate iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale.sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. flecăreală. discuri. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru dar şi alte direcţii (takla: vorbărie.

ne-am mai uitat si în est 45 de ani pînă am ameţit. Iar noi fiind puşi de soartă. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe care au stat si stau si în prezent la îndemîna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins si dorinţa de neatîrnare a străbunilor noştri. Se spune că în această perioadă atît de scurtă. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. busuioc şi ceva parale. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. Mai mult si în prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a fost totală atît sub romani cît si sub bizantini. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. geţii ca nişte sărîntoci si-au lepădat limba precum o boarfă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţînă(comatii) erau traşi de coamă. o facem cu ei în orice ocazie. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca 800 de ani şi nu si-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. Argumente istorice. aici la mijloc de drum. Această limbă vorbită de ei. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. am făcut-o si cu turcii timp de cîteva secole. Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. jafuri de tot felul. îşi mai păstrează si în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. Aceste zone au avut atît un rol economic cît si un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe minele de aur si argint din Apuseni care erau vitale pentru acest popor prădător si plin de arogantă. Istro-românii. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani si a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. crime. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei iar relaţiile lor au fost numai între stăpîn şi slugă. nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale cînd s-a trecut la ocuparea teritoriului. ei au adus. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. nu s-au grecizat ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. o comunitate de cîteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. ne-am aplecat sub furtuni cînd spre apus cînd spre răsărit. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani si sub ocupatie bizantină aproape 9 secole şi nu sau latinizat.cînd Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basne(născociri). . noi o păstrăm în limba veche si contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă si astăzi. susţinute de istorici si lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca si cotropirea gliei străbune. parţială si prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele.

a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-si păstreze identitatea si să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tîmpenie. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/ Decebal după zicerea romană. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte iar în România(fosta Dacie) nu există dialecte chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. După ce-au supus toată peninsula la sfîrşitul secolului lll î. triburilor samnite. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă(cuşmă) si cămaşă lungă pînă aproape de genunchi încinsă cu un brîu. Dar acest port este specific si aromânilor. grecilor din sudul peninsulei. Grija prădătorilor fată de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în fata violentei oarbe sau a vicleniei.Lipovenii au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul poporului român dar si-au păstrat cu sfinţenie limba si obiceiurile.n. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului român de la începutul secolului XX. Cu tot acest dezastru ei si-au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi si chiar la noi acasă. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină dar si-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne . Mă opresc aici pentru că atît ne interesează pe noi. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Spaniolii. care a preferat să se sinucidă decît să fie circar la Roma. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat si o mulţime de boli care au făcut ravagii reducînt populaţia la aproape la un sfert într-o sută de ani. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700(şapte sute) de ani cît au controlat-o pînă la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică si tradiţiile chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba române si pe care istoria l-a consemnat foarte rar. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. Argumente etnografice. celţilor din nordul peninsulei italice. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră.n. povestea este prea străvezie ca să fie si adevărată. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bîrlogul ursului(romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică.. În picioare purtau opinci iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi si sabia încovoiată la vîrf. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gît si umblau încinse pe mijloc. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani.e. şi nu au mai avut pe cine jefui(acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii si-au înălţat ochii către răsărit si în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică pînă la Dunăre. Popoarele din Africa ce au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-si păstreze limba si cultura în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte.

cojoc(pelliceum). crepidae(botine de folosinţă curentă). care. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic si semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. În mileniul V din Carpaţi pînă în Anatolia existau comunităţi umane care ne-au lăsat dovezi clare . în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mileniul V. Nici folclorul si nici tradiţiile noastre nu sînt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. conipodes(pantofi cu vîrf ascuţit). cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. cămaşă(subbcula). Schliemann a descoperit ruinele Troiei. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viată poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. bulgarii. enemides(pantofi cu vîrf moale). iţari(bracae). existenta unor populaţii care practicau păstoritul si o formă de agricultură mai simplă. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. Si atunci de ce nu vrem să acceptăm si ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor cînd evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. Povestea este încîntătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici pînă a venit un . adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtisoare vechi de 8000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. Si invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. aromânii si albanezii. Femeile romane purtau în picioare: campodes(sandale uşoare pentru drumeţie). peribarides(încălţăminte numai pentru nobili) saltides(pantofi uşori pentru dans) iar femeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale. vom constata: căciulă(pileus).. călţun(caliga). calceus(papuci din piele de căprioară). Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii cînd s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. în podişul Anatoliei. În sudul Dunării. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre iar romani pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lîngă taberele militare. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. după ce sia otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sînt mult mai vechi decît cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. coturni (botine scumpe pentru teatru si ceremonial).n. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii si originea limbii lor.. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci iar ei sînt urmaşii troienilor. Dovada vine si de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte în obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la Rîm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. lancia(papuci de casă). Peste mare. Mergînd pe urmele povestirii lui Homer.oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare.nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. laconica(sandale pentru plimbare) muleus(papuci din stofă brodată cu aur).

a se murdări.e. există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia(pelag + on: popor. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î.perioada obscură” a grecilor(secolele Xll – Vll î. În . Deci cele două limbi păstrînd termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. faimă. rădăcină. cei din nord i-au reţinut fonetic si semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată.e. braţ. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. a apăra) iar în NV regiunii există o vale numită Polag iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride si înalte. asa cum este în prezent aromâna si româna. care trăiau mai mult din jaf si silnicii. la sfîrşitul secolului V î. parte. largul mării. În limba română veche cuvîntul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. în munţii din nord. coastă. Acest cuvînt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strînsă între cei din nordul si sudul Dunării. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menţionează pe macedoromâni(machidoni) sau aromâni. a se plimba. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei.e.ale trecerii lor prin timp.n.n. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. Filip îi învinge pe greci si supune toate oraşele state. eolieni si dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. După doi ani. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. Dar acest cuvînt există si în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape. Filip. regele Macedonie (359-336 î. si a împins graniţele puterii sale pînă în India. misi.e. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar(străin) iar sărbătoarea este numai a elenilor. Din comercianţi si pescari. Populaţia din sudul Dunării. avere. înseamnă că au o rădăcină comună. rude + ia: tinut. hititi poate ahei si alte seminţii. Cum aceşti pelasgi erau navigatori iar tara lor(Grecia) era înconjurată de ape. învechit. clan). Macedonenii(machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor si erau priviţi de aceştia ca barbari. fondînd imperiul elenistic. renumit pentru creşterea oilor şi cailor.. se formează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie. Valurile de invadatori – ionieni.) a organizat statul si armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încînta deloc pe greci. a defila + a: a adăpa vitele. a se murdări. prin bătălia de la Cheroneea. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. a se plimba + ag: a aranja. Pe acest teritoriu. loc. străbun.. mare. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar în jur avea un ţinut foarte roditor. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întuneca.n. Fiul acestuia. a defila.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. a locui. mare. neam. Opulenta si luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor.n.cal troian” l-au jefuit si l-au dat pradă focului iar o parte din locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri si ajungînd în Italia.n. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. neam. armă.e.n. imensitate si se compune din fonemele emegi(limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării chiar dacă fiecare l-a botezat .e. în mileniile V-l î. nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Mică. ionieni(din neamul ilirilor si al tracilor). ahei. După ce au cucerit oraşul cu faimosul . confuz. a fost distrus de mai multe ori si iar reconstruit pînă l-au făcut cenuşă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterităţii.

În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne-au găsit aici stăpînind munţii si apele. a conduce. Zice cronicarul în al său letopiseţ că . a face rău. duh. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul si argintul ce stătea ascuns în pîntecele munţilor Apuseni. duşman. îndepărtat. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci.. rău. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune si cu năravul meditaţiei. suflet. a batjocori. Dar limba noastră are si forma de pater cu sensul de nebun.serbări ale victoriei”. Pentru pretenţia lor de civilizatori si apărători ai celor slabi. eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne sfîrîie călcîile la vederea lor. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase cînd aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. necaz. vag şi giti(gidi) cu sensul de gînditor. Înnebuniţi după avere si putere. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au rîvnit la civilizaţia romană.. a stăpîni. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvîntul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepoftiţi sau arătat si la graniţele Geţiei.de la Rîm ne tragem”. nu au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai sclavie. în latină cu sensul de tată biologic dar şi de seful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte în eme-gi sub forma patesi si are întelesul de administrator. În quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc ce împarte puii de lama cînd se întorc toamna de la păşunat. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. Cuvîntul pater. În limba română există verbul a rîma cu sensul a duşmăni. Eu cred că de la Rîm ni se trage! În emegi (limba străbunilor carpatici) rîm are semnificaţia de străin. de unde ne-a rămas această .mă rîmi”. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sînt smintiţi de nu-si folosesc bogăţiile atît de trebuincioase Romei pentru măceluri si orgii numite subţire . violent. viguros. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas cînd este vorba de originea neamului si a limbii. Ei îsi ziceau în epoca feudală armîn (aromîni sau makidoni) iar cei din nordul Dunării îsi spuneau rumîn. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi si lea luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani si oameni vicleni puşi numai pe răutăţi si această semnificaţie dăinuie si astăzi în expresia . Atît dispreţ arată fată de memoria acestui popor. ostilitate.. a se întrista. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeste de existenta unei comunităţi si de raporturile dintre comunitate si indivizi sau dintre membrii comunităţii. a distruge. care după imaginaţia lor bolnavă. În cultura greacă. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem vicleşugul venit atît din est cît si din vest. get. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. guvernator. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvînt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năravurile si apucăturile romanilor. În eme-gi există cuvîntul git cu sensul de bărbat. lung.după timp si nărav. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor si i-au cunoscut foarte bine dar mai ales le-au suportat 165 de ani tirania si violenta însoţită de un jaf fără pereche. a medita. a umbla cu vicleşuguri. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvînt vine din limba slavă si arată chiar capitala imperiului roman. a pune la cale o ticăloşie. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă in discuţie. ţîcnit. a pizmui.

după care venea iarna iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si reînvierii. distantă mare + get) cu sensul de neaoş. a delimita. argument: suportul unor idei. prepoziţie – unde. Această tradiţie s-a păstrat la români pînă la începutul secolului XVlll. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VIII Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi. nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!. a persecuta. a subjuga. suntem urmaşii geţilor.meteahnă a mioriticului. existentă = am: a fi. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală ce reprezintă veşnicia si de unde vin toate. vara si iarna determinate direct de ciclul agrar. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. [an: excelent]. înalt. necaz = a-ngar: a acţiona puternic. a îmbătrîni]. încotro. nedumerire]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat. se nivelează terenul de muşuroaie iar pentru bătutul fasolelor se întinde pe . a arăta. probe în dovedirea unor afirmatii. a merge departe. [argument: dovadă. [anger: mînie. istet = igi-il: a direcţiona ochii spre. an: unitate de măsură a timpului. aprobare. străvechi. cei din vechime. corvoadă. format din 365 de zile si cuprinde o rotaţie completă a Pămîntului în jurul Soarelui. am: posesie. a încuviinţa o acţiune. a fi de partea cuiva. a: interjecţie care exprimă uimire. bătaie. argument]. greutate. ah. posibilitatea de a convinge pe cineva. [a: uimire. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri. Ziguratele erau construcţii atît cu caracter laic dar si religios. belea. seminţe. a rezista. a dezvălui.ahi: a se grăbi. ciorchine.= an: lumină. arogantă. din moşi strămoşi. Se smulg buruienile. a grava [altar: altar]. [am: a exista]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) si se termina cînd se aduna recolta (septembrie-octombrie). a zămisli. cer. uluire. trufie. aveau forma unor piramide în trepte iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele si sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă. sef militar = aga: coroană. regalitate. agil: abil. autentic care te duce cu gîndul la rădăcina străveche a neamului nostru. a finisa. [age: vîrstă. [agile: vioi. violentă]. arată mişcarea. luptă. sprinten]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite. În limba română avem cuvîntul getbeget (get + be: a fi generos. articol – sufix cauzal. priceput. aga: conducător. răsplată. mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument. cînd. depozitarea cerealelor provizoriu pe cîmp. a primi o răsplată = ah. româna veche si engleză. [ah!]. bătutul fasolelor. muncă fără plată. faimă. An Nou.ahi: nedumerire. confirmare. adevăraţi. [are: a avea]. rai. mirare. a îndepărta prin tăiere.

omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. [bar: bară. încercare grea. a fi lungit. [ban: a interzice. baba: femeie bătrînă. a susţine. pătimaş. tolbă. armăsar = at. a căuta. mulţime. zgomot]. înclinare a capului. arătos = ba-ru: a întinde.(ba-na): măsură adevărată. a visa. be: sunetul scos de oi cînd se rătăcesc sau le este foame ori sete. agitaţie = bal: a săpa un canal. întins].ad: a trimite. femeie grasă si fără putere datorită vîrstei. terci din malţ încolţit. a blestema. a lărgi. [bat: a lovi cu bastonul]. o stare de nemulţumire = as: dorinţă. a împărţi. a şterpeli. be: a îndemna pe cineva să bea. [area: arie. la]. bara: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. a plimba afară. blocarea unei căi de acces. barim: cel puţin. bat: a lovi. pungă. suferinţă. a purta [baa: a behăi]. a dispărea dincolo. a arde. [belie: a defăima. care se ocupă cu ghicitul. impetuos. [bases: bază]. tată. a se pleca. a se încălzi. fioros. îngînfare. a închide în cuşcă [bag: a vîrî. [beshrew: a . tărăboi. blestem. denumire dată de greci persoanelor străine de limba si tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a lua cu asalt. străin. [ball: mulţime. a înjura].arie pînze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare. a fi generos. a se pleca]. [band: grup. barieră]. a pedepsi = bat. secetos. mulţime. beli: a jupui. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. ban: mare dregător în Muntenia. a scoate sunete. at: cal bun. în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da. a se afuma. iscoditor [barbarian: violent. dificultate. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= barrim: tinut uscat. a sprijini. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă. [baa: a behăi]. a se umfla]. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. pentru că]. a şterge. banda: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. suport. a aduna. săpuneală. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pămînt si se realizează din materiale mai putin finisate. gaze la stomac si intestine = bes. [be: a comunica. conducător al Olteniei care răspundea numai în fata domnului si avea drept de judecată = ban. necazuri. sterp. ceată.bil: a vîna. ba: a behăi = ba: lînă. [as: ca si. desert. a dori. a zbiera. bariu: mare. district. echipă]. lipsit de resurse. a desfăşura. pîntece. caltaboş. spaţiu delimitat. bal: scandal. [babe: copil mic].bad: a se urca pe. a striga. [at: după. arogantă [barium: bariu]. a bea]. sac. a da ghionti. tunsoare. chiot. a trage la măsea = be: a curge. fortăreaţă. suprafaţă de teren]. a pofti. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. a behăi = be: miros urît. a prezice. pustiu. a zdrobi. măruntaie. balamuc. [barium: mare. sălbatic].pes: a lărgi. as: exprimă o poftă. a bate cu năduf = bel. bes: vînturi. locul de pornire a unei acţiuni. a canaliza. mult.

a se certa pentru. [bush: tufă]. [canon: muncă. [can: cană]. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. a se ivi. rar. belşug. regulă]. în fată = cap. deschis. a scînteia = capari. [buzz: bîzîit. a se înfierbînta]. căpăra: a zgîrîia. a fierbe. a trage. cara: a transporta.pus: tare. a jefui. a da. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = car: a sosi la. a călători în afară. constrîngere = canon. provizii. [case: caz]. a face = car: chei. [camp: tabără]. voinic. gîlceavă. cică: chipurile. ocazie. [bun: coc]. a ieşi. bun: satisfacţie. [cheer: a consola. tare. lovitură. luptă. a transporta. supărare mare. a părăsi. [buck: ţap. a duce. a trimite. a obliga la o decizie = cer. motive grave. [buble: a face băşici]. cin: clasă. a călători în afară. mîncare]. unul peste altul. culme]. deodată.sen: ceartă. vîrf. ignorant. gloată. a se înfuria. [kin: înrudit]. a bate = bus. a respinge. [caper: poznă. . şansă. a călători. [cap: capac. cam aşa = cic. a da. a ajuta]. a tipa. a izbi. tărăboi. zumzăit.blestema]. bîze: muşte. buluc: năvală mare. a da junghiuri. [car: car].sug: hrană. toţi deodată. cana: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. a evalua. a trimite. [check: mic. îmbulzeală. port. a supăra. durerile facerii. suferinţă. întunecat. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. jale. a evada. a tăbărî = canpa. a da buzna. loc de vînzare. a se zbengui]. a se îndoi. a fi nervos. îngust. breaslă. suplu. durere. musculos [bullock: bou]. [carat: cărat]. mascul. a face.cab: a fi atent la concentrarea gîndurilor. în masă. dispută. canon: chin. a băga în foc. esec]. a creste atenţia. a trimite. început.canun: urlet. atent. mic. boş: testicul = bos. a primi.pus: durere. repede = buluc. [bosh: prostii. cu grămada. a alunga afară. [chuck: cioconit. droaie. necaz. a mîna. a apărea. a bate la buci – a primi bătaie. a transporta. a mîna. gura păsărilor = cioc. a agita.gaba-ri: a se confrunta. a culca la pământ. a scăpa. necazuri]. caz: sanşă. uşor. alimente. iute. gratie [chirp: a ciripi].gib: a dansa. buba: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. albine = biz(e): a striga. principalele organe de simt si gura.pus: durere. buş: trîntă. cip: cîntecul păsărilor zburătoare care îsi invită partenerul la dans = cip. mulţime. apariţie = caz. dregătorie = cen. buci: cur. tagmă. a apare.ganba: piată. campa: a întinde corturile. a fi obligat. bubos. strigăt puternic. a scoate la păşunat. vorba vine!. a se înghesui.bulug: a se năpusti. a se afla în treabă]. a primi. a arde. reuşită.gig: a fi abătut. a lua la buci – a rămîne însărcinată = buci.ser: a decide. a mîhni. portie de hrană.gaz: posibilitate. (figurativ) locul unde se măsoară si se cîntăreşte totul. suferinţă. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. cer: a face o solicitare. a bîzîi. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul si are semnificaţia de noroc. grămadă. a mîna.

chib: a lega. a potoli. neam]. a tine în frîu. chit: suman negru sau alb. a scoate la iveală. veselind. a încărca. ordine obligatorie. a copleşi cu beneficii]. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a dezvălui. a se crispa. a arunca pe spate]. [kid: a păcăli. tundră. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. . femeie care a născut un copil viu si sănătos aducînd bucurie familiei si comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurînd pămîntul. privată. a îndrepta.. a tine socoteală = chi-ti: loc delimitat. prinsă de hloabe si folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a vorbi tare. [kind: specific. dans tărănesc asemănător cu sîrba = chi-enedi: bucurînd pămîntul..2 litri [kilo: kilogram]. a nimeri. chiti: a ochi. specific. [cats : pisică]. dansînd. a admite.. a tinti [kitty: a aduna. a retine. umblătoare = chi-enedi: bucurînd pămîntul. a controla.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris. fîşie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. fîsii de pînză sau piele din hamul cailor. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. economii. spatiu foarte mic într-un perete. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. . aclamaţie].a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. chenead: closet. a se strîmba. a merge.sir: a curge. [churn: a agita. concert de seară dat de muzica domnească. a retrage. chendelă: lăuză. a şterge. a robi]. muncă istovitoare.. gid: a trage. a frămînta]. nătîng].du-te la şoareci – chit” = cît. a aprecia. partea unui nave care stă în apă. ciri: suflet. rasă. rînduială. a amesteca. timp de lucru. a vorbi mult si tare = codi. a achita integral o datorie. a compensa o datorie = chit. a pune la cale ceva. cel care te omoară pe la spate]. dansînd.giri: curat. a domoli [keep: a păstra. chila: măsură pentru volum egală cu l litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. turtă din făină de grîu si apă coaptă pe plită = cir. fire = ciri. gălăgie = chip. a prinde. a-si da importantă. a înşfăca. a pregăti o unealtă pentru tăiat. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a pune la muncă. chili: a ascuţi. a linişti. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. [cheer: stare sufletească. a închide gura cuiva. a fi atent la.gu-di: a face zgomot. obrăznicie. a bate ţăruşi. chiler: încăpere mică si retrasă. a da. [kind: amabil. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. miscînd [kennel: cocioabă. .cir: terci subţire din mămăligă. scandal. foc. a pili = chili: în totalitate. masă luată de lucrători la cîmp pe la orele patru după amiază. natură]. a strînge. [kine: a intimida]. loc de taină. a înhăta. chip: stare de nelinişte. [cuddy: prost. [cheer: mîncare]. cît: a alunga mîţa şi semnifică . codi: a se frăsui. a cîştiga. . propriu.a tine închingi” – a constrînge. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a tine în captivitate]. a conduce.chid: a aranja. a potrivi. firidă = chilim: grup de animale mici si fricoase. a scufunda în apă. [keel: a răsturna. a glumi]. a deposeda. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. a lua în seamă. a pregăti. bordei].a lăsa din chingi” – a lăsa liber. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a trage la tintă.

realizări de excepţie în concepţia creştină. [cop: a prinde. cut: cal şchiop de un picior = cut. a găuri. a intra. dop: obiectul care astupă o gură = dop. Executată din pămînt si întărită pe partea apei cu faşine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. Aceste cuie se fixau atît pe zidurile exterioare si interioare cît si pe podea realizînd suprafeţe netede. umbră. a ajuta. femeie]. a se ridica. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect.di-dug: a judeca. a blestema [cut: tăietură]. a provoca]. cur: fund. judec = di-duc. [dole: destin ].cub: cos din trestie sau răchită. [cup: cupă. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. culoare închisă. a curăţa. sticlă mică. a uimi. dări: obligaţii către stat. cofă. cană]. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. cofă cu care se ia mălaiul. a umple. a fermeca. a rupe. suprafaţă netedă]. domnitor sau boier. bordei. pahar mic [dare: a îndrăzni]. a pune deoparte. [cuckoo: cuc]. des. a se adăposti. persoană singură care nu comunică cu nimeni si preferă singurătatea . a pătrunde [dale: vale. cofă. domol. buci. dam: sură mică. a distribui. morman. intrare. a da la spinare. a înfige]. a se aduna. cameră. organ sexual feminin = cur: a atinge. a tăia. a feri vederii = dosu. şezut.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. [dagger: pumnal]. a apăra [dare: a înfrunta. a răni. . conţinutul unei căni.singur cuc” = cucu: întuneric. a curge lin = doli. a împărţi.cud: a tăia. a acoperi. Neamul emeş. [cur: mitocan]. jertfe. dagă: pumnal cu lama scurtă si groasă. cu vîrf ascuţit. a pregăti din timp. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. [doss: pat. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: sot si sotie. a se apăra.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a elibera. dig: construcţie pe lungimea malului unui rîu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. caş. a servi. folosit de ciobani la stînă pentru apă. rezistente si policrome = dala: ac. dîmb. anus.cop: fund de cos sau de pălărie. a culege. a dormi într-un azil].gub(a): a opri. a se ascunde. drum .. mare. cupă: vas pentru băut vin. a păstra. a rupe. stufos. urcior. daltă. lapte. doli: a ocoli. [dope: a acoperi cu]. unitate de măsură pentru lichide. [deduce: a deduce]. a împlini. oca. împletitor de coşuri sau rogojini. pomeni. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. cei care îsi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. ofrande. a deduce. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. pentru că nu avea piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă si smăltuită. vas de lemn scobit. deduc: reţin. în trei muchii. casă. grajd primitiv. a fragmenta = dar: a împărţi. loc întunecos. proeminent. dosi: a ascunde. a înhăţa]. grup conducător. a lucra cu sapa.dul(i): movilă. ieşire. cană de un litru. organizaţie. vasul cu care se ia vama la moară = cupa. care poate fi exploatat [dig: săpare. adăpostul unei familii sărace.

a fugi. guleai: chef. păduchi = gada: rufărie. ia te uită! = gidi: eclipsă. maldăr.gib: a se îndoi.gada: a termina o ţesătură. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită . umflătură. durere]. a lega [garden: grădină]. a se grăbi. a umple.gir: a alerga. pe legea mea!]. a aduna mîncare [gammon: suncă. [gir: cuplat. a se întuneca. găman: mîncăcios.gul: a distruge. a se destrăma = dub(i): recipient mare. adăpost [dull: slab. a prinde. a anula. a umbla aiurea]. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii. viteză. a argăsi. gol: spaţiu fără utilitate. adăpost. a mirosi. a lua în rîs.dubi: a tăbăci. [giddy: ameţit. om sărac lipit = gol. raporturi de reciprocitate perfectă. a se topi.odaia mare”. a vopsi.. găucios. nedreptate. grădină: locul din jurul casei de la tară = garadin: a aseza în clăi. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atît un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase) cît si un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective si tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). lacom = gamun: grăunte de chimen. a da pe gît]. mai ales cînd vinul este stăpîn pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a trage pe sfoară]. [gad: a hoinări prin. a da drumul = dul(u): a aduna. egal: stare de echilibru. icoanele de preţ. gaj: garanţie = gaj. a se îndrepta. a amesteca. a dupăi = dup. a păstra. gură. gît [gullet: gît. plăpînd. a păcăli]. scăderea temperaturii pînă la îngheţarea apei si distrugerea vegetaţiei = ger. a strînge. naiv]. dîmb. mare. lucrurile de valoare si se sărbătoresc evenimente deosebite. . dup: mers foarte apăsat. a face rod. (despre in si cînepă) a se muia. Aici toţi cînd se aşează trebuie să respecte rînduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu.. gurgurel: persoană dragă. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. a spune. val de tesătură = gig: a fi descurajat. [dup: găgăuţă. a se supune. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. [gag: a constrînge la tăcere. . a-i pune căluş]. geri: împerecherea porcilor = giri: rît.gaz: posibilitate. a se grăbi]. gheb: cocoaşă. gad: pureci. palat. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cîrpi cuiva o palmă. [gig: sul de pînză]. a se întrista cerul. plasă. înălţime. teren necultivat. unde se tine zestrea. petrecere = gu-la: larg. a îmbrăţişa. a prosti]. a gînguri]. a creste. gig: sul de pînză. uimit]. [gaj: gaj]. a se apleca. a alerga cu paşi grei. ridicătură = gheb. a face să dispară [gul: a înşela. a hurui.casa mare”.dub: a lovi cu piciorul. a se certa pentru. dulu: a dezlega. a afuma slănină. a fi exaltat. batjocură]. unit]. a păzi. lenjerie de corp de in sau de cînepă. a rezista [gear: îmbrăcăminte. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peste = gata. a aluneca. ger: frig puternic. a se pleca. [gate: poartă]. a se apăra de. [egal: zău!. La neamul emeş. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea.

necunoscut [haranque: vehement]. [hop: săritură]. judecător. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hoţ. a cicăli = hu(i): nevrednic. belea. a face scandal = jar.had: precis. neînţelegere.sar: cineva care strică sau îngrijorează. blestemat. haram: afurisit. [hop: a sări]. [hole: cusur]. scurt. a jăpăi = jap. [hate: ură. a izvorî. amărît. tăcere]. a defăima. a alunga. slab. a lovi]. rîpă. mulţime]. puternic]. nenorocire. a bate. [hap: întîmplare. a blestema. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc cîinii din lătrat = hi: a se pregăti. blestem = hu-la: a vorbi de rău. soartă]. hîră: ceartă.had(i): scandal gălăgie. hata: belea. a curge. a accepta. vorbire pe nas]. [gut: a curăţa de. [guttural: cu nasul înfundat. hop: obstacol. a ceda. delimitat. [hi: noroc]. a înjura. nevinovat. necaz = hata. degeaba. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti si administrative. hăti: a asmuţi cîinii. a sparge afară. a fîlfîi. [jar: a se certa]. a hărţui. hulă: om rău. judeţ. a duşmăni]. a doborî. a zgîltîi pe cineva. jap: a bate foarte rău. direcţie. zîzanie = hir(a): a da naştere. pagubă. hudă: casă. ira: strigăt de supărare cînd copii fac dezordine. linie]. jar: a pune pe jar.hada: a se usca. vizuină. mînie = ira: divinitate emeş a dezordinii. supărare [ire: mînie]. [hatch: limită.hab: a descoperi necinstea. a sări. a zbura. săritură = hup: atlet. [hale: viguros. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi cînd stăpînii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. desigur!. [hate: a urî. huş: a fi supărat pe cineva. revărsare. a zări. belea. ie: da. a opri.guturai: secreţie a nasului. fugă. hop: a ţopăi = hup: acrobat. a angaja. [huddle: a se ghemui unul în altul. furios. hat: fîşie subţire de pămînt nearat care delimitează două proprietăţi = hat. întocmai! = i-i: a da de. a se curăţa]. hap: cacealma. strigăt de atac]. a trimite [yes: da]. a ţopăi la războiul de ţesut. mic. chiot. a supăra [hue: strigăt. asa e!. a fugi dincolo. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. de nimic. [hush: a înăbuşi. drum. a rupe. [jab: a bate. a sări. . gut: porumbel = gut.hud: adăpost. durere. a goni. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. a seca.sab: a rezista la un atac.a trage pe sfoară = hap. a se gudura. hui: a ocărî. liber]. hoţ: cel care fură sau pradă.gud: cuib. a face necazuri. hală: furtună. hoţie. stăpîn de rumâni. zori. mulţime. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. [hire: plată. a sălta. de contrabandă]. principe. a fi mînios pe cineva. a lăsa. dimineaţă. zori de zi [hot: ilegal. a certa. a ghionti = hati. ploaie puternică = ha-la: a spăla. duşmănie]. adîncitură. a învinge.

care a făcut din lut. a cere. conducător = jude. a naşte. a judeca. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. a fi escroc. muma: mamă. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. terci].gur: a cresta. bun de spoit casele = mea-lu: cît de mult. a spune.lib: a unge cu grăsime. chestiune = ma-da: domeniu. a împărţi averea. şapte bărbaţi şi şapte femei. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau cînd viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. [male: bărbătesc]. a se pleca. a porunci.sug: porţie de hrană. a suflat viată asupra lor dînd naştere neamului omenesc. masa: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mîncate. lipi: a pune un strat peste. om puternic. [madden: a supăra. . a trece. pricină. nesimţire]. [lip: obraznic. afacere. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a întinde[lip: a atinge cu buzele. instrument de tortură = jug. prăpastie. [local: de loc]. a enerva]. a contrazice. local: ce aparţine de o anumită localitate. ma: mamă = ma: a se naşte din. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. pudră]. [liberty: libertate]. a se strînge la masă. a se întări. mangă: surpătură în mal. a înceta. a fi aproape].ma-lag: apărător. a murdări. a opri. ţinut = local. jug: dispozitiv la care trag boii la car. asociat. a striga. a stăpîni.gu-de: a chema. a nu fi corect. [judge: a judeca. familie [ma: mamă]. închisoare]. malac: om robust.lidim: a primi. rapăn = lip. om cu stare materială bună. rege. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor(a străbunilor). [meal: praf. a cuprinde. pereche. a stăpîni. mami: cuvînt de alint pentru mamă. meal: pămînt alb. bogăţie [man: soţ]. a se apropia de = lipi. a fi escroc = lu-gu: a înşela. [mammy: mamă]. a se îngrămădi [lake: lac]. jur: jurămînt = jur. tînăr.primar. provizii. a ajunge la maturitate. maz: sumă de bani majorînd miza iniţială. vierme]. zonă. [jug: a băga la zdup. a lega. pricină. după chipul ei. [litany: litanie].lib(i): a unge. în plus. libir: persoană care decide în nume propriu. acţiunea de a mînca = ma-sa: un cos cu alimente. om mare = malac. murdărie pe corp. lip: jeg. a murui. [mummy: mamă]. alimente. lugu: a duce cu vorba. a însemna pe răboj. a locui.lag: a se umfla în dimensiune. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. susţinător. a protesta. [mangy: stare proastă]. a unge. mit care se găseşte identic în Biblie. [jur: jurat]. a aprecia]. a cunoaşte [leg: escroc]. man: nume de persoană = man: partener. dans femeiesc [maze: confuzie]. liber = libir: a duce o anumită viată. a trage pe sfoară. a se sfătui. a accepta.lugal: stăpîn. a săruta. [lug: rîmă. madea: temă.

zid = mur: a înconjura. a apăra. faringe. mod: fel. [mesh: tocană. a încercui. a chefui = mes(i): a dărui ceva. prăpădit = muc: scurt. a pleca si beget cu sensul de a naşte.mud: a purta. a călători. [mutual: reciproc]. a merita]. soi. mizer: sărac. a slăbi. [merit: valoare. muc: secreţie nazală. mişel. < Anterior Următor > Sînt get!. prost. a înzestra. a speria. a priponi. mu: sunetul pe care în scot vitele cînd rag = mu: gură. a murdări [misery: mizerie]. mili: a fi cuprins de milă. [mule: catîr]. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină! . trăsătură = mud: ticălos.mu-a-se: pentru că. reacţie. a scoate sunete. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). [mine: mină]. tonţi = moace. a convieţui. a creste. a păzi. pasiune. a scoate la iveală. mutul: personaj din dansul căluşarilor. leneşi. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mina: belşug. persoane cunoscute.mud: a fi speriat. a ruga.mudul: stîlp. [motes: fire de păr]. [mull: încurcătură. a sfărîma. a se împăca.. a îngrozi. Sînt get!. confuzie]. pornirile nărăvasş al acestuia = mul: scandal. a întuneca. moace: figuri. scurt. a da naştere la. vag. [mile: milă]. a străluci. neamul care stăpîneşte. haine murdare. greoi = mu-la: vechil. a pipăi. mic. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. fierbinte. terci].melic: inflamarea glandelor de la gîtul cailor = meli: gît. [mode: fel]. a înţelege. manifestare. a se asocia cu. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. din moşi strămoşi. zăbrele. a da cu adevărat. a mugi. nevoiaş. pămătuf = mot. [mure: a întemniţa]. a arunca. om rău. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. a pune un băţ. a gîfîi [moo: a mugi]. beregată. oameni prosti si blegi. a dansa. mulă: om lipsit de energie. mur: perete. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din. a se înfrumuseţa. a oferi. mic. Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate. [mummy: mamă]. a lăsa să crească barba. netot. a şterge. adevărat. arzător. gratii. mot: smoc. a spune. originea neamului. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. a face gălăgie. a veni. a întuneca. umbră. a se ivi. mul: catîr. de la originea neamului. bătaie de joc]. muma: termen foarte vechi pentru mama. a juca. mesi: a sta la masă. a genera. a deveni. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. a se îndura = mili: voce. meritu: faimă. [mute: mut]. flecari [mock: batjocură. tovarăş. [muck: murdărie]. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. deoarece. [melee: încăierare]. bleg. omuşor.

Primul termen este în emegi. car-car-carrus(car). za. barbar-barbar-barbarus(străin.n. În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. aria-aria-area(arie. respect. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. sa. gura-gura-gula(gură). Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. grecii nu aveau sunetul ş). Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes. agrun-agru-agri(ogor). a curge. ara-ara-aro(a ara). ceara-ceara-cera(ceară). strălucitor. care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. bini-bine-bene(bine). an-an-annus(perioadă de timp). a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime. cearni-cerni-cerno(a cerne). În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă. (sar: pîrîu. apa-apa-aqua(apă). Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la româno foarte apropait de numele cetăţii Troia. bi. ri. semnifică apă. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce. aur-aur-aurum(aur).Romanii ne spuneau daci. Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci. cinste. gena-gena-gena(pleoapă). aduc-aduc-adduco(a aduce. sălbatic). ac-ac-acus(ac). cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da. pa. e. Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas. coc-coc-coqua(a coace). azil-azil-asylum(azil). supărare). sa. uimire). pădure + a: apă). incaşilor si mediului nostru sătesc. a locui împreună. cas-cascaseus(cas). cameră. al doilea este în română iar al treilea este în latină. uimire). du-du-duco(a duce). a săpa. trai. necaz). i. u. a ceda). cad-cad-cado(a cădea). romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. altar-altaraltare(altar). ur. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î. arde-arde-ardeo(a arde. În eme-gi cuvintele a. foarte vechi. acera-aceră-acer(ager. bun-bun-bonus(bun). adică cea clădită de Troi. a străluci). su. ah-ah-ah(exclamare. a curge. Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. a trage la sine). a goni. Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat. vioi). asud-asudsudo(a asuda). suprafată întinsă). a pune). a se revărsa. casa-casa-casa(adăpost). . în nordul Dunării. cela-celar-cela(cămară). bo-bou-bos(bou). adu-aduaddo(a aduce. în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-aa(exclamare. Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. dac-dac-dac(dac). ira-ira-ira(mînie. neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. amaru-amaru-amare(amărăciune.e. luminos. adunare. cap-cap-caput(cap). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. tu. existentă. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi.

mur-mur-murus(zid). unu-unu-unus(unu). tu-tu-tu. turturică). tinut). turtur-turtur-turtur(sperios. pila-pila-pila(rotund. pae-paie-palea(paie). saman-samănsemen(samăn. tac-tac-taceo(a tăcea). ursa-ursa-ursa(ursoaică). Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. noi cunoaştem latina clasică. sangura-singura-singuli(singur). a purta).e. satur-satur-satur(sătul. În fapt. sede-sede-sedeo(a sedea). lut-lut-lutum(lut.n. o!-o!-oh!(uimire. nam-neam-natio(neam. lup-lup-lupus(a înfuleca. Dacă romanii nau reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. put-put-puteo(a puţi).n. mami-mama-mater(mamă).e. nas-nas-nasus(nas).n. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. sug-sug-sugo(a suge). Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. nuc-nuc-nucis(nucă. ripa-rîpă-ripa(rîpă). rînd). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. mina-mînă-manus(mînă). ucid-ucid-occido(a ucide). este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. rad-rad-rado(a rade). susur-susur-susurrus(susur). mizerie). om-omhomo(om). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). sari-sari-sal(sare).lac-lac-lacus(lac). mendala-mentală-mentis(minte. necaz). lip-lip-lippus(lip. urze-urzi-ursi(a urzi). salud-salut-saluto(a saluta). sub-subsub(sub). palil-palid-pallidus(palid). natiune). rara-rara-raro(rar). sau cum vorbea poporul roman această limbă. zer-zer-serum (zer). os-os-os(os). rapi-răpi-rapio(a răpi). libir-libir-liber(liber). samana-samana-semino(a semăna). pun-pun-pono(a pune). odol-odor-odor(miros). siti-sti-scio(a şti). nora-nora-nurus(noră). sar-sar-salio(a sări). pana-pană-penna (pană). loc-loc-locus(loc. ochi-ochi-occulus(ochi). nigru-nigru-nigrum(negru). nod-nod-nodus(nod). ghem). ros-ros-russus(rosu). urî-urîuro(ură). mur-murmorum(mură). a ustura). Un lucru este cert. latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. săturat). care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. mut-mut-mutus. parta-parte-partis(parte). tulu-tuli-tuli(a pleca. taman-taman-tamen(taman). sacu-sacu-saccus(sac). sun-sun-sono(a suna). orda-ord-ordo(sir. satu-satu-sat(sat). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). pereche). lup). raus-rău-rea(rea. ulciar-ulcior-urceus(ulcior). sete-sete-sitis(sete). par-parpalus(par). uz-uzusus(trebuintă). şi a trăit în înţelegere . nuc). pace-pace-paco(pace). a gîndi). ustura-ustura-ustulo(a arde. rău). ningi-ningi-ningit(a ninge). sanggi-sînge-sanguis(sînge). ruga-ruga-rogo(a ruga). Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română. tuna-tuna-tono(a tuna). ol-ol-olla(oală).e. ud-ud-udus(umed). argilă).

a se înclina. a astupa o gaură. om de rasă albă = ban: suport. a lungi. grămadă. a ataca. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia. An Nou. a se roti. înalt. banda: ceată. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. a delimita. a sprijini. suport. lumină. pătimaş. inamic. ama: zău!. a radia. mare. a umple = bag: cuşcă. a uni. scandal = ball: marfă. bală: fiară. corăbier = abar: baltă. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. . a schilodi = bal: fus. chiar aşa!. viitor. bag: a introduce într-un spaţiu închis. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. a murdări. fîşie. foarte important = an: mare. de culoare albă. în urmă. a reţine = baig: sac.sau uneori în ciondăneli cu geţii. a lega. a se bălăci = abba: lac. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î. ban: bani. a sprijini. a ajuta. existentă = am: timp. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. a lumina. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. a pune. de strajă. Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi. logica nu înghite asemenea prăpăstii. a delimita. avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. înalt. a sprijini. a se revolta. a se împotmoli. sfîrsit. a se ploconi. a străluci = ard: felinar de noapte.e. altar. a vîrî bal: balot de pînză. pungă. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti.n. a lungi. bandaj = banda: grup de tineri. cer = ar-de: a lumina. a lega. a apăra de. a întări cu ziduri = bala: duşman. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. a separa de. a susţine. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor. a grava. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. a finisa. terminarea unei obligaţii. balamuc. a vîrî în sac. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. am: posesie. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. cer. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. apar: vînzător de apă. a dezlănţui un atac. în spate. sacagiu. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. a uni = banda: ceată. arde: a distruge prin foc. a închide în cuşcă. monstru = balla: a împiedica. a întinde. vreme = am: a fi. alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. a pune în ordine. vagabond.

un rîu bogat în peste. bucată de pînză. a învîrti la distantă. a se întoarce. secetos.gur: cerc. bordei = cabar: ciobănaş. scop = cor. cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire. a căra. a schimba. a se afla în treabă. cel puţin. strungar. a plînge. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa. supărare mare. în masă. încîntător. cel din fruntea familiei. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a lega cu sfoară părul. strigăt puternic. a micşora = bar-tam: a alege.barbar: persoană străină de limba. încai = barraim: a întrece. horă = cor: gălăgie. iute. plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile. plăcut. a transporta. înclinare către = cam: înşelătorie. înclinare. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. . a intimida = bo: a rage. canon: chin. a se mişca = cor. a fi nervos. atrăgător = binni: un rîu plin cu peste. cul: soldat. grămadă. a izbi. barim: măcar. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. cam: aproximare. a încorda nervii. cocostîrc. a uni. conducător. a striga = ca(i): a plînge. a mugi. mare. a păstra. obraznic = caba: a tine pentru sine. fată nemăritată = be: îngînfare. a alunga cu forta. a aranja. musculos. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a depăşi. cor: ceată. a dori. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. a da năvală. legătură deasupra. figură. cu grămada. a se repezi la = bui: invidios. aplecare. buluc: năvală mare. a alerga împrejur. jale = canoin: chin. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup.gur: a face o mişcare circulară. bui: a tîsni. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. a hoinări = buluc. a da junghiuri. mutră. a lămuri. a umbla cu şiretlicuri. a fixa = bar-rim: tinut uscat. stînă. cabaz: glumeţ. a trage. satisfăcător = binn: melodios. a agita. burtă mare = bar-dag: a hoinări. armată = cul: ariergardă. a călători. a pribegi departe. droaie. a tipa. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. a se pleca. a trimite. a da năvală.bulug: a se năpusti. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. cioc. pustiu. încărcătură. a transporta. a înceta. tăietură. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. rotire. a se îndoi. iute = cul: ţintă. a captura. partea din fată a corpului animalelor si păsărilor. moment. cul: aprig. cerc.canun: urlet. las. croială. gloată. a se strîmba. deodată. bardăs: barză. necaz. atent. repede = bollog: pîine neagră. necinstit = cam: a înţelege. obiceiurile si locurile în care a apărut. puternic. a colinda. cap: început. a stabili. rît. nesiguranţă. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. îmbulzeală. ceată. necaz = canon. a creste atenţia. a striga. unul peste altul. gură. a trage pe sfoară. cabană: adăpost simplu. căi: a plînge = cai: plîngăreţ. a se învîrti. apăsător. a cere. a examina. rău = bu(i): a fugi. bine: plăcut. pizmaş.

precis. găman: mîncăcios. amant = gaige: spilcuit. pomeni. elegant. a băga. ordonat. zidărie. nămol. umil. realizări de excepţie în concepţia creştină. dispreţ = hula: a asculta la. nădejde. prieten. coardă. depresiune. cale = dar: a împărţi. marş. şirag.gub(i): a opri. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. a susţine = dara: remediu. bordei. plînset. gir: încredere. a linguşi. geamăt. zidărie. vizuină. a vrea = gu-e: a acoperi. glod = im: unt. a accepta. a primi. a rupe = dar: direcţie. a tăia. cerb lopătar. a înveli. locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş. drum. a înveli. clipă. a descoperi necinstea. sticlă mică.lag: a . gui: a vrea. a ascunde. găucios. cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi. amorez. defăimare. slab de înger = gog: moale. cinste. a face necazuri. slim. a aduna mîncare. boccea. ocară. jeg. soluţie = dara: secundă. dam: specie de cerb cu coarnele late. omenie = geire: dezgheţat. întunecat. a dispărea = dilim: găgăuţă. a rupe. grăsime. bărbat. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă. frăţie. vale. chef.gug: semn. al doilea rînd. a vorbi de rău. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. sfoară de pescuit. bîrfă. curajos. dur: tare. zori. pînză de legat. fir.dur: legătură. a unge cu unt = im: argilă. leac. cordon. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. nătăfleţ = gog. a şterge. a întări. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. a deplînge. dară: a încuviinţa. violent. diliman: netot. a respinge. a fi obligat = gui: cerere. a lega. mîl. găgăuţă = dileaim: a risipi. a săpa = lac. a pune deoparte. a înhăţa. a întări. a părăsi. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. mascul. a urî. grajd primitiv. a picura.puternic. dam: sură mică. hulă: blestem. gog: băiat sau tînăr prost. bleg. a vopsi. a pune deoparte. dubă: puşcărie = dubh: murdar. a ruina. calomnie. a strica. a împrăştia. greu de realizat = dur: legătură. cordonul ombilical. a împărţi. înjurătură. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. a înfăşura. mascul = damh: bou. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. văgăună. a acoperi cu. a merge după = hul(i): a face rău. întăritură = dur: tare. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. noroi. a batjocori = gobi. a se jeli. a culege. subtil = gir: curat. lip. tină. cos de sobă = hud(a): adăpost. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. aptitudine = dam: soţ şi soţie. taur = dam: soţ. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. im: murdărie. a aduna cu lingura. centură. a ciuli urechea. a defăima. puternic. ponegrire. datorie. înfumurat = gagig: bocet. deştept. rezistent. gagic: iubit. a şterpeli = gob: a sta la pîndă. gobi: a lua. rugăciune. a face. moment. moment = dar-ra: curea. iscusit. = dor. perspicace. pahar mic. soluţie pentru o problemă. hudă: casă.

a face =ta: fire. gîtar. ursan: om voinic. deasupra = tar: a tăia. a apăra. inferior. persoană care tace si este atentă.se umfla în dimensiune. a executa. în . răutate. a pune capăt la. armată. a îndura. străin. a avea încredere în. sacu: obiect confecţionat din piele. a se întinde = rim: trupă. grămadă. a restabili ordinea. a valora. a sprijini. a nenoroci. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe.rug: a înapoia. suferinţă. a se aduna. parale. arogant. tortură. mic. a trece pe la. a sfărîma. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista. a opri. a susţine. bunăstare. a minţi. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. in. întîiul. legătură = paca: a vîrî în sac. Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. de-a latul. tur: spaţiu delimitat. avere = mangaire: vînzător ambulant. cută. a amîna. cruciş. pachet. a sfătui. roc: soroc. labă. staul. mamai: mamă. trunchi. unitate de măsură de 36 litri. a se scurta. a apuca. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a semăna. a accepta. a distruge. lespede. a povesti. a delimita. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. a preciza. legătură. a arde. a se strînge = lagab: butuc. odihnă de noapte = mas: coapsă. pac: pungă în care se tine tutunul. a slei de puteri = rac. a micşora. necaz. un pahar de băutură = ol. găzduire peste noapte. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. boabe. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. mangar: bani. a începe. a accepta. grajd. a ieşi. mers legănat. sarcină. al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz. a suflat asupra lui si i-a dat viată. a încercui. sul = tur: scurt. om tînăr. zid = mur: perete.ul: vas mare. a aranja. a se încreţi = roc. mulţime. pungă = pac. datină. dală. rană adîncă. bucurie. a convieţui. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. augur = mana: pereche. caracter. autoritate. a opri. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. zid. a răspunde la = tur: născut în colibă. a provoca. a stabili. bloc. mana: belşug. cînepă sau lînă. a tolera. ocol de oi. a suferi. a păzi. plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic.rag: a prinde rădăcini. a acţiona. haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei. peste. melancolie. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări.pag: a ocroti. tulpină. a sosi. mas: popas peste noapte. a lovi. mur: perete. lagam: mină. tacă: tăcere. aşezare. veche măsură egală cu 125 ocale. a plăti din urmă. mînecă. a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează. inamic. a conduce. a tine trează mintea. a se îngrămădi. bogăţie. avere de bunuri. a tine. a repara. ostilitate. incomplet. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. a trage. boccea. a oferi. tar: povară.

deosebit de priceput la. proprietate. a ruina sănătatea cuiva. a risca. a-na-am: astfel. gagar: arie. a dărui. ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. a-ru: a dărui. spărgător. a avea legături cu. gaba-ra: cioban. noroc. abba: tată. a aduna = dul: a încerca. schelet. aga: coastă. canal. obligaţie. după = aga: interval de spaţiu sau timp. a păstra = ba: a tine seama de. a înrola = adaim: a provoca. cal: avere. din această direcţie. bil: a se înfierbînta. a fura. boală. fuior. a se usca. trecătoare. care nu vede ceva. a stoarce de bani = ga: nevoie. a încolţi. apreciere = call: a cere. renumit = abhal: renumit. dul: a ascunde. proprietate = gagach: avere. a cînta = adh: şansă. păstor = gabhar: capră. a pretinde. părinte. a susţine. a impune. spărtură. o = dil: drag. a îndemna. apărător. dil: unic. Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca. atenţie. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. dig. străbun. prunc. a lipsi. versant. a strînge = cara: susţinător. a fura = gag: a se lipi de. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. cătun. a masacra. a despica. pînză de in. a răni. greutate. a se dezmierda. ordine cara: a încercui. a fixa. canal. gag: pană. a cere. ba: arogantă. . hot. bătrîn = ab: stareţ. dreptate. rechiziţie. bana: a lega. a îngriji. lipsit de ratiune. a căra. a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca. exclusiv = dil: a îndrăgi. a lega cu sfoară. fîşie. bunuri. costisitor. a pune în joc. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a iriga. gaba: piept. a deveni unsuros. a acoperi. a acuza. înapoi. a pune în pericol. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. aşezare. a înfrunta. tărus. a ucide = ar: a tăia. persoană. abgal: înţelept. a merita. rîpă. tovarăş. femeie în perioada critică. a prezenta. viată. trufie. mizerie. decît. strîmtoare. priceput. a se ascunde = dall: orb la. a tine legat = asal: măgar. minor. strigăt. eg: şanţ. a face cabotaj. tumoare. a ocroti. gada: in. criză. a cerceta = eag: tăietură în. dil: singur. posesiune. chiot de bucurie. ad: tată. pînză. ad(at): corp. a bate. consideraţie. adam: colonie. a stăvili. beţivan. a merge. gaură într-un gard ba: suflet. a învrăjbi = ba: a lătra. ga: a smulge. a tipa = at: umflătură. asa: a duce. a apăra. a se aprinde. a sprijini. simpatie. a suferi. datorie. a adăposti. viguros. bad: a transporta. a păta cu grăsime = usuc. suprafaţă de cîmp. a asedia. dal: a apăra. întîmplare. pentru ce? = anam: natură. hotie. scump. a se încălzi = bille: a se giugiuli. a uda. ar: a tăia. a uni = banna: legătură. respect. rufărie = gad: şnur. a căra.frunte.usug: murdărie. tandru. violent. a provoca. dal: a acoperi. grăsime. a bate. bun. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ.

nam: destin. a conduce. preţ. noapte = mi: lună. li: scandal. a se înghesui. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. a înghiţi = gal: putere. ardoare. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. a traversa. a pune în ordine. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. chiot. necaz. avere. lat. a se bate. a zbiera gir: jir. a alerga. gin: a face dreptate. înghiţitură de băutură. slab. paie. a pleca = geillim: a se supune. a cresta. ra: a veni în gînd. a căsători. efort neîntrerupt. minunat. lug: mulţime. chiot. a duce. a se tîrî. a socoti. capcană = go: a ancora la ţărm. sef. a pune stăpînire pe. a înţelege. a arăta. întuneric. energie. a domni ca un rege. a suporta. sunet. generaţie. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. judecată. immin: sete. furie. a prezenta. a adăposti. a aranja. a purta. igi: ochi. lipsit de tărie. a munci din răsputeri. a bate = ra: grăitor. aclamaţie. im-pa: pierdere. a potoli = lom: slab. proprietate = lam: proprietate. cupă largă = gael: irlandez. parfum de cedru. a poseda. bun. sfidare. rai. a striga după un hot. a se pleca. răsplată. necioplit. district = ri: rege. fanfaronadă. a sparge = gas: a păşi cu arogantă. mi-ri: furtună. suferinţă = lu: mic. lili: adiere. gilim: a dansa. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. îndemînare. fiinţă. ni: prosperitate. . încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. gur: violentă. a fi însetat = imim: duşcă. re: a da naştere. a urmări. gălăgie = li: strigăt. a tropăi = geim: strigăt. supărare. gala: siloz. conducere responsabilă. pivniţă = gala: veselie. voce. a se strînge la masă = lag: mic. a se îngrăşa. a roi. a stirbi o unealtă. gal: a copleşi. neclar. lapte bătut. pa: a cere. lag: bucată. a îmbătrîni. mare. boare = lile: floare. a uimi. om mînios. gu: a debarca. a se aşeza. ri: conducere. a da o raită. existentă. a rezista = re: vîrstă. violentă = mire: furie. care spune mult. puternic. a ciomăgi. gim: alergător. grijă. a cerceta. huru: idiot. fîn = garrai: grădină. necioplit. a învineţi. servitoare = ge: gîscă. lu: a îngrijora. a suferi. a cîntări. tărăboi. ge: vînzătoare. tare. gar: a primi. a bea. a mişuna. a batjocori. serviciu bun.gal: cel mai mare fiu. a bănui. belşug. garas: proprietate. firav. injurii. mesager. gar: dimineaţă. brînză = gar: closet cu apă. a se grăbi = gor: atac. slab. nebunie. oraş. mînă. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată. implorare. sărac. hum: a se încăiera. a avea încredere = gar: moment potrivit. mi: seară. a se aşeza. a se înfierbînta. carne de gîscă. a se pleca. a aşeza în grămadă. a insulta = hurru: strigăt de provocare. lom: a slăbi puterea. frenezie. demn de încredere. a sili. tovarăş = pa: salariu. a se întoarce. a se pleca. soartă = neamh: cer. prezent. convenabil. gaz: a se certa pentru. semn. lam: abundentă. a inunda. a privi. sărac.

care? pe care? atît de. marfă. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. sit: măsură. autentic. a instiga. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. a se repezi la. trai. a pătrunde prin = sine: sîn. rază. atac. a gîfîi. a descoase. a întrista. sănătos. regiune. suficient. generos = um: în jurul. cu mînie. păcurar. întunecat. satisfacţie = ull: măr. a fi bun = sa: destul. Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. a străluci. păşune. a vinde. si: trăsătură a fetei. păstor. te: obraz. mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură. confuz. atenţie. a paste = sipeir: cioban. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. provincie. a merge în urmă. alinta: a pronunţa incorect. lîngă = aice: apropiere. a arăta. neruşinare. de la. masă. sar: legume. sin: a iscodi. a memoriza. tir: mulţime. alean: dor. mulţumit. păstor. folos. vecinătate. . si: lovitură. inimă. a îndrepta. lovitură. incult. a face schimb = sith: linişte. a înfrunta. fiinţă = ur: proaspăt. ur: a mesteca. abras: rău. scump. cu privire la. uru: oraş. a pătrunde = si: zor. atac. plan = agoid: împotrivire. a socoti.sa: a mulţumi. a gîfîi. a bate. a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi. real. a căuta să facă rău cuiva. bucurie. rînduială. calm. vrajă. drăguţ. după. uşor = si: zînă. păcurar. văgăună. nevastă. a lăsa pentru = us: interes. a îngriji. dulce. strălucit. a cugeta. rezervor. a locui. a cugeta la. furtună foarte mare = uru: eclipsă. um: a supraveghea. a interesa. sat. us: gîscă = usc: gîscă. înţelegere. mai bine = aibitir: alfabet. a da năvală. dezaprobare. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. a răspunde la. a crede. zarzavat. piaţă. a înjunghia. cisternă pentru apă = toll: căus. referitor la. tul: rezervor. a bate. a răni. sucit. a lumina. a primi în casă. popor = tir: tară. satisfăcut. a ataca = te: fierbinte. remarcabil. ub: a se ascunde. vîrf de munte. a retine. a grăbi. centru administrativ. aprins. a satisface. participare. ordine publică. de = ud: acolo. aice: în apropiere de. grăsime de gîscă. sa: lovitură. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. a forţa. cavitate. cu lapte. aproape de. a calcula. cu ardoare. a socoti. silim: a potrivi. ul: a înflori. suflet. ti: rude. mugur. drag. a face bine. pagubă = sa: năvală. care pronunţă greşit. us: a fi alături de. lîngă. sipa: cioban. a răni. înţelept. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. a se aduna = ti: locuinţă. sin: a strecura. ud: cînd? în timp ce. melancolie = aillean: iubit. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. a adăposti. treaz.

armas: om de arme. arm: încheietura braţului si a genunchiului. neînsemnat. boactăr: paznic. a semnaliza. bîlbă: prostie. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă. adîncime. barcă = barc: barcă. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. cutie. făţarnic. slab. bîrligan: şarlatan. a închide. a petrece timpul trîndăvind. curgere. Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea. a împărţi. arogantă. a hoinări. greşeală = balbh: prost. pungaş. găgăuţă. netot. şansă. fals. slab. a cerceta. a vîna. întîmplare = babhta: întîmplare. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. muncă grea pe gratis. moment. prezentabil. nebun. cale. strajă = bothar: drum. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. a strînge. bologan. brodi: a potrivi. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. a juca pe bani. botu: a face botu. coapsă. ocazie. bordei. a căuta. a se mîndri cu. a se moleşi. . a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga. armă = arm: armată. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi. afectuos. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. toane = allta: sălbatic. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. talisman. pornire. vîrf ascuţit. nebunii. rău brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. a spune prostii = brod: a-si face merite din. epilepsie. ţintă. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. balas: varietate de rubin = balach: piatră. a umbla cu interese ascunse. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă. povîrniş. bre: formă de adresare la tară = brea: arătos. a atîrna moale. înnebunit. salbă de bani. scop. animal urmărit. curea. bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ. boaite: vite slabe. a înfunda. înclinare. luptător = armas: haină de soldat.altă-aia: monstru. baftă: moment favorabil. barieră = baire: ţintă. armă.bolocan: om prost. clacă. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. a-si pierde vremea. lot. în apropiere. baire: sfoară. bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. a distruge. escroc. a nimeri. nu departe. neghiob = bolog: scăfîrlie. a comite o greşeală. şansă. oameni prosti si răi = baoite: a hărţui. nemernic = bearlagar: ipocrit. bleg: lipsit de tărie. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. neîndemînatic. aruncătură de bani. a-si atinge scopurile.

necugetat. ciob. ceapane: curele de la opinci. a învinui de. nebunatic. neroadă = canta: încurcată. buclă: îndoitură. fragment. a tulbura. ceardă: cîrciumă. a aşeza în tabără. gîlceavă = cearta: dreptate. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. a croi o minciună. care nu vede ceva. a lăsa = cead: a permite. îmbuibat. a lăsa. căoaci: fierar = caoch: perdea de. despre oameni – răsfăţat. a-i juca un renghi. a încurca. prostovol = ceasna: a tulbura. imprudent. bulibăseală: zăpăceală. siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva. campa: a face tabără. a ridica în slăvi. scop. forţă. resturi. a se sfîrsi. buiac: despre plante – fertil. femeie proastă = caol: meschin. han = ceardai: comerciant. cear: păr. ocazie. încurcătură. a fi îngrijorat. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie. vacarm. deosebit. osteneală. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. castron. cantă: zăpăcită. cosite. pagubă. împletirea cositelor = cearr: a confunda. bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. rodnic. cu sens figurat lipsă de bani. cauză. stare. îmbelşugat. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. nesocotit = buaic: culme. zăpăceală. lipsă. brut: efort fizic deosebit. ceasma: plasă pentru prins peste. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. vrajă = cinnim: a hotărî. îngrijorare. bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. bun: acţiune pozitivă. a se întrista. corect. cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică. simplu. tel. trudă. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. a cauza. negustor. grămadă = ceadta: o sută. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. învălmăşeală. sărăcăcios. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. călăi: plăcinte = collai: gras. căoi: a bolborosi. a îndoi. bulă: cîrpă. a pune capăt la. femeie stricată = bulla: chef. cupă. farfurie de supă. nesăbuit. a aranja. început. a face nod. a tăbărî = campa: tabără. zarvă. căule: femeie rea si duşmănoasă. a chiorăi = caoi: obicei. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. a murdări. buartă: gaură. ceap: apucătură. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. cain: a se plînge. sărăcie = buartha: necaz. . cinie: făcătură. tărăboi. fără deschizătură. a lăuda. destul de. corpolent. ceartă: dispută. a distruge. a se rostogoli. resturi. ordine. haos = bullabaisin: încurcătură. nojiţe = ceapan: picioare. a agita. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. ce? = ce? ceda: a permite. apogeu.brus: cocolos. a înţelege. ceată: grup mare. trudă. aiurită. dezordine. în bună stare. a convinge. mărginit. gust plăcut = bun: esenţă.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare. cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă. cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare. cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta. cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă. cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă. citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă. cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături. clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după. clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc. coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra. colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat. corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă. cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie. cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare. creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă. credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste. cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură. cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă. dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică. Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă. Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni. doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn,

cîntec, muzică populară. doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia. Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume. dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit. Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde. dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna. dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă. drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator. dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte. durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic. durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ. faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima. fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel. faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori. fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra. falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals. falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii. fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună. fee: zînă = fea: fag, pădure de fag. fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă. fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta. fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac. fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr. fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite. flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă. floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc. forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior. fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi. fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu. fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc. fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători. fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură. gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de. geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală. ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător. ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui. gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor. guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi. habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia. haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie. hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună. iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre. idenie: încercare = ide: soartă, destin. închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă. încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut. ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată. iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic. Ion: prenume masculin = ion: curat, natural. iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete. laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

plimbare cu barca. a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade. nesiguranţă. a se sparge. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. macră: carne fără grăsime. a-si da aere. rabă: cîştig. obrăznicie. spaţiu mare. tînăr. legămînt. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ.ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic. nebunie. plod: rod. cărpănos = mirle: plin de noduri. a lăpăi = leapa: albie de rîu. dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om. a-si da aere. a se răscula. grămadă = pollog: grămadă de peste. mulţime. loc: spaţiu precizat = log: loc. lărgime. milă: compasiune. pleasc: a plesni. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece. loc de trecere. a sfărîma. poc: lovitură. leapa: a se juca în apă. larg: întins. put: a puţi. necredincios. polog: mulţime. a hoinări = puca: urmă. suflet. cofă. a umbla. lopăţică. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. oftat. a risipi. suferinţă. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. profit = rabach: risipitor. bădăran. bădăran. a fi tulburat = meara: neliniste. . mîrlă: om răutăcios si sucit. datorie. a se îngrămădi. a se înduioşa = mili: paloare. pas: trecătoare. loc potrivit. leagăn: scrînciob. răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat. miros greu. pantă domoală = lin: baltă. a pregăti. persoană bătrînă = olog: măslin. legătură. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. piaţă. a se scurge. a lovi. simpatic. iz. miara: a fi uimit. musulman = paganach: păgîn. defileu. a se îndura. poceală = poc: lovitură. făraş. broască tînără care orăcăie toată ziua. porţiune largă si liniştită. a crăpa = pleasc: a plesni. recrut = racan: a face tărăboi. spaţios = learg: cîmpie. cădere bruscă. a se ghemui. a se lega. puca: femeie sau fată cu purtări rele. răcan: pui de broască. a doborî un copac. curat. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. a înnoda. nod: a avea nod în gît. păgîn: necredincios. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. gloată. olog: persoană neputincioasă. a conserva. iz. miros greu = puth: a puţi. a se rostogoli. lin: apă care curge liniştit. a merge = pas: defileu. mîrlan: necioplit. topîrlan = murlan: necioplit. a se sparge. răsculat. grămadă = plod: mulţime. a trage pe sfoară = masla: insultă. carne fragedă = macra: tinereţe. a înainta. parte. mili: a fi cuprins de milă. a bate. a crăpa. căuş.

sailă: însăilare. snagă: putere. atenţie. agresiv. săpuneală. potlogar = snapanna: a lua de la. cuţit. om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări. a face atent la. . rudă: prăjină. încheietură. gălăgios. tărăboi = scannal: scandal. soncăi: a schilodi. lustruit. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. guraliv = scannalach: scandalos. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. acru. a prinde o melodie. a gîfîi. şarlatan. obiecte. şchiop = sonc: ghiont. a împinge cu cotul. proţap. a lua de la. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. a adopta un obicei. repăd: plec grăbit pînă la. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. a stîrni. a face atent la. a izbi. par. neînsemnat. comanda de mers înapoi = sia: distantă.. smugă: murdărie. a juli.este un ger de te seacă”= seaca: ger. . folos. lucios.ceartă. a rîde de. durabil. slab. a împinge. slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. acrit = searbhan: amărît. dau o fugă = reabadh: galop. a fugi. lovitură. a vrea = rogha: a vrea. plin de. sătul = saithi: sătul de. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti. a socoti = rosta: a persifla. oişte = rud: lucruri. palid. sec. a insista. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. a învăţa. cu barbă roşie = rua: rumen. posac. a aduce. nărav. scandal: ceartă. drug. a fugi.. sodal: ucenic. a arăta. a înşfăca. temperatură sub zero grade. lacom. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă. a lovi cu cotul. roz. smead: cu fata negricioasă si palidă.ger de seacă pietrele” . mai depărtat. zgîrcit. scandalos: certăreţ. a băga sat: plin de. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. tămbălău. chiciură. snapan: hapsîn. îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare. rumenit la foc. sonc: schilod. cotitură. uleios. a dori. curgere. a smulge. mic. seamă: aminte. a străpunge. balamuc. seacă: a se usca. gălăgie. a coji un lemn. rui: roşcat. a alege. rost: ordine. a smulge. a apuca. a întări o părere. neîndestulător. sec. a cere. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. gras. a tîşni. searbăd: livid. ruga: a cere. ruptă: desprinsă din. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. a îngheţa. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. a dispărea apa. a da buzna. socoteală = seam: a ţintui privirea. slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire. unelte. înşfăcare. a lovi cu cotul. calfă = sodar: mers grăbit. uscare. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. trainic. sfărîmată. a sufla greu. desfăcută =roptha: brînci.

tapă: crestătură în copac. priceput la toate = tagarthach: isteţ. taman: tocmai. . a străpunge. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. pat = talaim: a ascunde. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. a urca = sui. tană: pîclă. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. stat: trup. a sfida. stare trecătoare. pilit. răstimp. sucit. a atenua. bani. cantitate mică = sponc: scînteie. speculant la bursă. a hoinări. a se referi la. distantă. cercetare. a cutreiera. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. de necrezut. strop. gloabă = tallann: toană. descărnat. prosti = tanai: superficial. pungă = tarbh: mascul. tăgîrtaci: intrigant. tonţi. a batjocori. sponci: puţin. taburet. înaintea. a se urca. în special. straie: îmbrăcăminte. intervale de timp. a risca. absurditate. greşeală de interpretare. suite: a se căţăra. tănăi: nătărăi. tăgîrta: a se agăţa de cineva. a îndemna. a se cocota. a dosi. afumat. priceput. numai ce. înmulţire = spor: a stimula. suim. mai ales. obiect mic. a trimite la. a se rări. spor: pornire. găurită. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. a face aluzie la. creştere. parcelă = tal: recoltă. cercetare = taifeach: analiză. recompensă în bani. sui. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. producţie. suite: a se cocota. stol: masă = stol: scăunaş. venit. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. a trata cu dispreţ. condiţie. a găuri. sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. a păşuna. a mîna vitele. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. împreunare. a merge în întîmpinarea cuiva. taifas: discuţie. avere. spartă: străpunsă. transparent. ghimpe. a se feri. cherchelit = sugach: cherchelit. analiză. a găsi repede răspuns. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla. spagă: mită = spaga: pungă. a înfrunta. spin: ghimpe = spion: spin. tarbă: femeie uşuratică. a umbla. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. vesel. distrusă = sparrtha: cui. a se aşeza pe. activitate. confluentă. rătăcit. supărare. slab. reputaţie.soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. talam: cameră de dormit. situaţie. tal: porţiune de pământ arabil. sugaci: beţivan. licărire. a tîrî = tagartha: a se adresa. a se împreuna. a căuta nod în papură. a tine minte. ceată = tanai: subţire. suim. în fată.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre. tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat. tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă. teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire. teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie. tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest. toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere. tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat. trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă. trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie. trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de. trii: trei = tri: trei. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată. tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura. turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc. urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă. < Anterior Următor > Ultima Chemare la neuitare VII sabar: pîrîu în comuna Jilava = sa-bar: peste mare, peste gras.

saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca,sag(a): a împinge, loc, parte, a mulţumi, plăcere, tînăr puternic. sacară: plantă graminee, boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grîul = sacar-ra: plantă, a aduna la grămadă. saha: braţ vechi al Dunării sau gîrlă veche în Delta Dunării, izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peste din abundentă = sa-har: aluviuni, a se înnămoli, sedimente, nămol, a acoperi cu pămînt, a bloca. salasu: locuinţă modestă, loc de adăpost sau de culcare, locaş de cult, loc unde îsi închid ciobanii oile noaptea, cătun = salasu,sa-la-su: milostiv, îndurător, generos, cioban, ciobănită, colibă, cocioabă. salită: melc = sa-li: un fel de liră, a potrivi bine măsura. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua, a aprecia, a cumpăra, a vinde, a păcăli. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Tările Române pentru fixarea birului, dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent, a evalua, a aprecia, a păcăli, a cumpăra, a vinde. sama: moarte prin spînzurare, sinucidere = saman: moarte prin spînzurare, ştreang, funie, a tine legat. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol, grîu bolnav sau ajuns la maturitate cînd se îngălbenesc frunzele. samăn: la fel cu, asemănător = saman: a fi împerecheat cu, a uni doi tineri prin căsătorie, a înjuga boii, a se potrivi cu. samăn: a semăna, a pune seminţe sub brazdă = saman: jug, funie, a înjuga boii, legătură, a duce de funie, sir, şirag. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti, misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client, a bărbieri de avere o persoană. sana: a vindeca, a însănătoşi = sang: a preveni, a înfrunta, sănătate, a ajuta. sapan: parîmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod, a umple, a lungi. sar: vas de bucătărie = sar: legume, a intra, a începe, parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. (prăjina noastră de 33,5 mp). sar: mişcarea care o face omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman, sare de pe un picior pe altul, trecerea peste o barieră, un bolovan sau alt obstacol fizic, efortul de a merge cu picioarele legate unul lîngă altul, mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mîna, a sili, a sări, a bate, a vîna, a urmări, a alunga, a merge, a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei, culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii, adulterului sau tîlhăriei, belea, pacoste, năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. sădi: a planta butaşi, a pune seminţe în pămînt pentru un răsad, a aprecia corect timpul optim cînd trebuie

făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua, a aprecia. săgar: ostaş, luptător, agresor = sa-gaz: tîlhar la drumul mare, jefuitor, lotru. sămui: a lua sau a da în primire, a tine socoteală = sam(u): a aprecia, a plăti în echivalent, a cumpăra, a vinde, a păcăli. sări: a batjocori = sar(i): a strica, a hăitui, a alunga, a cere iertare, a urmări. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici,sig(i): a reteza jos, a duce, a netezi, a cultiva o grădină. seir: privelişte = seer,se-er: a străluci, a lumina, a radia, simpatic, drag. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da, a dărui, a transmite, a prezenta. separ: a despărţi, a delimita, a îndepărta, a scoate din = sipar: un fel de năvod. si: a fi = si: a coloniza, a stabili, a căsători, a aranja, a ordona, a deveni liniştit. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele fete din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece, otel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie, persoana care însoţeşte regele si duce sceptrul, încovoiat. sicar: ucigaş plătit = sicncar,sig-ngar: atac, a bate, a distruge, a răpune singur. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi, a compensa, slab, firav, onest, trăsătură a fetei, a rămîne, a fi cinstit, a fi strîmtorat. sila: a necăji, a urmări, cărare, drum, cale = sila: a hărţui, a necăji, a constrînge, a urmări, cărare, potecă, drum, cale. sin: şopron pentru fîn sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde, a strecura, a forţa, a transpira, a pătrunde prin. singir: lanţ cu un inel la capăt, în care se prindea gîtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă, a dispreţui. sir: fir, şnur, aţă = sir: a toarce, a răsuci, a roti, a împleti, a înfăşura. sisi: zălud, năuc, violent, apucat = sisi: a mîna, a obosi, a bate, a biciui. sîngi: elementul vital în corpul uman care menţine viata, lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul si elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene si artere. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sîngelui din organism si poate duce la moarte = sangi,sang-gi: a răsturna, a rostogoli, a închide, a strînge, a apropia, a termina, a sfîrşi, a încheia. socot: socoteală, calculare, chibzuinţă, judecată, plan, intenţie = socot,sucud: a măsura, a parcurge, a împărţi, a cîntări, a repartiza, a străluci, a radia de bucurie. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea, adică formarea modelului de pe ţesătură. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată, cîte două în fiecare dinte = soh: a înlocui, a deplasa, a alege, grijuliu, confuzie, dezordine, rădăcină, sprijin, a ridica, a alege, a înceta. soi: neam, clan, o anumită educaţie = soi, su(i): persoană, mulţime, a reprezenta, a deveni, a creste, a se răzbuna. somon: pîine de calitate inferioară, turtă mică, colac = somon,sumun: ceva de proastă calitate, a distruge,

vechi. a mustra = sudu(i): a bate. zăcătoare = şez. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vînt. a înţepa. a bea. a prevedea. discordie. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. arţăgos. suha: a înfuria. a fi mulţi. a scoate la păscut. . a se umple. a se certa. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. dezordine. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. lumina zilei. sopă: bîtă scurtă si groasă. a bucura. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a mînca. a deveni confuz.su-ub(a): cioban.ses: a cunoaşte. a vîna sau a urmări pe lumină. a se unge. ciortan. numeros. a lovi puternic. a şterge.sug: a alăpta un copil. a căuta ceartă. a vîntura cereale. trainic. a dirija. a freca. durabil. luminos. a învinge. a se ofili. a zdrobi. a radia = şer: strălucitor. a dojeni. a alege. a lumina. a se prăpădi. a suge. logică = sud: a fi retras. a duce la păscut. a stăpîni. a aduce fără forţă. sud: judecată. sudui: a înjura. şaran: crap mic. a radia. persoană care duce samarul. fioros = sun(a): sfadă. a întărîta = suh(a): revoltă. peste mare de baltă = şaran: a musca. trimis. bolta cerească. a domina. a închide în ţarc. burduf. cuprinzător. a tăia. a fi obligat. a turna jos. a striga. a înjura. a insulta. sona: a se sminti. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. tipar. a pune. boccea. a străluci. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie tîrît cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. a stăvili. a străluci. suc: cuvînt cu care se cheamă miei = suc. a certa. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. calfă = sudal: samar. atent. şercane: balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. piele iritată. a deplasa. sun: a suna ceasul. a lărgi. a putrezi. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. a străluci. îngrijitor. grămadă de grîu. a fi încîntat. neînţelegere. a cicăli. a tipa. a muri = sun: bătrîn. curier. a ucide. culori. a aşeza. a se învîrti în loc. a căuta. Surupac: Maria. a veni încet. lumină. sudal: ucenic. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a lega.bătrîn. confuzie. sucăli: a răsuci. a controla. reprezentant al fiscului. şer: cer. a uimi. a transfera. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul si barba de culoare argintiu-închis. a cere socoteală = sucal: mesager. a întinde. şar: vopsele. a înveseli. a păzi.

a jupui. a opri. a arăta. a lega una după alta = şir: a lega. a tăia departe. şide: şede = şidi: a aşeza. a înţepeni. a atenţiona. a cunoaşte. a striga. a potrivi. scîndură groasă folosită în construcţii = şos. a ascunde. bucătar. a fixa. legătură. încîntare. a întîmpina cu urări. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a pune. a considera. a merge. a tipa. îngrijitor. a se sparge. a fi prevăzător. proptea de lemn. a numeri. îndemînatic. unitate de măsură = şeng: căldură. a roade. păcurar. a înlocui. a freca. a deplasa. a striga. a distruge.şilig(a): a scoate din apă. a se necăji pe cineva.şus: a doborî un copac. a croi. şilica: cuvînt cu care se cheamă ratele = şilica. a fi încîntîtor. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. foc. a avea grijă. a fi obligat. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. măsură. a măsura afară. ceată mijlocie. şogor: rudă prin alianţă. a străluci. a striga. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. a stăpîni.şun(i): soartă. a se încălzi.şicari: a se supăra. a recita. stivă de lemne. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte si lungă pînă la călcîie = şuba: cioban. termen de adresare între prieteni = şogor. a pune deoparte. şuba: a tîrî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemînare. şirincă: fîsie îngustă de pămînt arabil. a socoti. a blestema. a rupe. şir: a pune una după alta. dungă.şude: a aclama pe cineva. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. a înfige. a tăia. a da o mînă de ajutor. a dezlega. legătură. a duce la păscut. a cînta. a trage.şu-gur: legătură. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. . a retine.şir-anga: hotar. a pune. putere. a repartiza un teren. a se mînia. a memoriza. veselie. curat. a aranja. zidar. a măsura. şuba: haina de lînă a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a îmbrăca. grindă. vîrful biciului = şu-ngar: a munci cu sîrg. păşune. a chema. a întinde. a calcula. mînă. a rade. şos: bîrnă. a înjura. a prelucra si a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a tivi. bine făcut. a considera. a împărţi. şing: lemne pentru foc. vite cu coarne date înapoi. a şterge. şti: capacitatea omului de a acumula. a răsturna. stîlp. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a păzi. a se aşeza pe. a aranja. a căuta ceartă. rănindu-l = şoni. linie = şirancă. a verifica. şirin: trunchi de brad lung si subţire. a măsura. şugar: zvelt.

ceată de prădători = tagme: a pricepe. a fi nepăsător. tagă: negare. a tăia departe. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. sprinten. a sesiza un înţeles. tal: porţiune de pămînt. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. a tine mintea trează. a lungi. a sprijini. şus: zgomot puternic. putere. a răci. a duce. a se strecura. a înmulţi.şuba: arogant. hot. a avea grijă. autoritate. taman: tocmai. şupuri: a se furişa. îndemînatic. a se despărţi. a lega. a jigni. a lăţi. a sfătui. sef de hoţi = şuha(n): tîlhar. a lăti. a păzi. şuhan: hot. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. lărgime. cin. tană: pîclă. a dispărea. a deveni îndemînatic. pur.şubur(i): a observa. calm. a tăia. a răsturna. a da. persoană dependentă. a hotărî. a tremura. a pune temelia unei construcţii. . a strînge. şupă: escortă de soldaţi. a omorî. închisoare. tachina: a se preface că nu ştie. a abandona. a umple cu. bază. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. a distruge = şus: a distruge. a se ascunde = şupuri. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: fire. rachiu slab = sum: a vedea. a răcori. a picura. tasca: traistă mică din pînză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. organizaţie. a răsturna. tăgadă = taga: şmecherie. parcelă = tal: lărgime. a se interesa. a întinde. a avea grijă de.şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. seceră cu tăişul ascuţit. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. lovitură. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. tagmă: clan.tab-ba: parteneri. a adăuga. chiar. a se scurge. a se preface că nu recunoaşte. amploare. a părăsi. a înălţa. a pricepe. a semăna. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. frig. răcoare. a arăta. lotru. a bate. a înceta vorba. autoritate. a lărgi. a conduce. a tine trează mintea. sunetul scos de grătarul încins. a decide. a întemniţa. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vînt = şusur: a ploua liniştit si timp îndelungat. a împrăştia pe jos. pungaş. a stabili. a opri. mai ales = tanman: credincios. a se uni. ceată = tan(a): rece. că nu recunoaşte = tachim: a face. demn de încredere. a ruina. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. a repeta. putere = şupa. generos. a fi împreună. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a desface. puternic. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. a pune capăt la. a construi. autoritate. a se furişa. a ucide.

bun. a primi. a băga în pămînt. a fura. a înfrunta. a ascunde. sui = tu(i): slăbiciune. temeni: a se pleca în fata cuiva în semn de salut. udu: a ieşi cu udu. solid. boală. duşmănie. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. luptă. a tine. a urina = udu: a evacua. a recunoaşte. a procura. tărăboi = toi. a lua. a rupe. a bate. ceată de răufăcători = tîlhar: mulţime. a dura. a se dezlănţui.tug: proprietate. a plînge.tu(i): bătaie. legătură. a recunoaşte. a locui. a băga în buzunar. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială si lumea spirituală.u-gid: acţiune violentă. grajd. a smulge. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri. chinuit. pămînt. a nimeri = tila: a se întîlni. a plînge. timar: tăbăcar. a rupe. a se dezlănţui. odihnă. a tine. cam nebun. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. gaură. platformă. tun: a pungăşi. fundaţie. pe nimereală = ub: cavitate. burniţă sau zăpadă. strălucire. a îndrepta. pachet. a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar. tină: noroi. unchi = te-te: a se apropia. a micşora. gaşcă. a înhăţa. a înveli. pămînt. a săpa. tui: tîcnit. a sti. amărît. toi: zgomot. tetea: tată. soclu. transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare. sprinten. ud: plin de apă. frate mai mare. pungă. udat de ploaie.teamă: frică. tîlhar: hot. defect. a păcăli. uib: orbeşte. vioi. fel. ceartă. a nu lăsa pic de murdărie. furtună. cocioabă. ceată de hoţi. a se asemăna. vreme. a fi bolnav. tron. fînat. a procura. luptă. a opri. groapă acoperită cu frunze. a sta. bunic. ucid: a omorî. duşmănie = uh: a scăpăra. staul. a strînge în braţe. zi. ua: expresie care exprimă starea de somnolentă = u-a: somn. fiecare cu ele. lapoviţă. încăierare. tîlui: a se întîlni. uh!: strigăt de supărare sau oboseală. durabil. persoană ruşinoasă. îndoială. repaus. bază. lotru. lumină. a chinui pînă la moarte = ucid. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat. a se însenina. îndemînatic. u: expresie de uluire sau nemulţumire. a tine. a gîfîi la bătaie. a repara. a obţine o victorie. om în vîrstă. la noroc. răutate. tur: spaţiu delimitat. a realiza. soi. a primi. . cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. venin. se ploconi = temen(i): perimetru. vită cu coarnele crescute înapoi. sac. a ataca. cusur. luminiş în pădure. a sparge. a se întîlni. lut = tina: tare. sul = tur: ocol de oi. a gîfîi la bătaie = u: expresie de protest. adăpost în cîmp = tog. luptă. ploaie. teş: încovoiat. străbunic. a şti.

a distruge. zid: construcţie din pămînt. strălucitor. zăhăi: a împrăştia. a transporta. încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puscărie). a tremura. justificat.usug: murdărie. piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări. a ascunde. cîine mare. adunare populară. lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. versant. dreptate. a părăsi. a aduna. erou. la înălţime mare. om mare. a legăna. us: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni. a fugări. a înrăi cîinii cu sînge. a se ridica. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usuc. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emes. briză. înalt. sclav. a face larmă. . legal. a fortifica. urî: a băga groaza în cineva. adevăr. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage. chirpici. chezăşie. ursan: om voinic. a aţîţa. a se zări.uman: cunoaşterea firii omeneşti. mizerie. fioros. a face zgomot. a strînge. a răsări. în frunte. în care se vede lumina = zi: lumina zilei. duşman. urdu: expresie cu care se întorc oile cînd pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor. za: împletitură din sîrmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atîrna. zălog: garanţie. familie. întîiul. obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. a fi mulţumit. a arunca afară. a mugi. cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. usur: zeciuiala morarului pentru grîul măcinat = usur: taxă pentru vînzarea produselor în piaţă. om bătrîn. subordonat. a lega. cer. a bate. plin de fortă = ur-sang: războinic. a sili. a fi împreună. uz: rîu în judetul Bacău = uz: culme. persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului. viu. apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte. a pune să conducă = ung: popor. a se deştepta. a risipi. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lînă si colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii. a fugi. om tînăr. ordin. a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare. deschis pentru ceva important. a străluci. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brînza = ze-er: a da drumul la cîini. rude. zar: broască de la uşă = zar: a întoarce. a merge departe. obligaţie legală. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia. a aluneca. zabală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta si fixată de hamuri. ferm. a zbiera. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor si care i-a dat si numele = zag-hi-a: impozit oficial. neclintit. a duşmăni= uri: cîine. zară: rază de lumină. tare cît un urs. a creste. a roti. de mică greutate. unchi: fratele unui dintre părinţi. a se înălţa. femeie în perioada critică. a răsuci. ung: a investi cu o funcţie publică.

a mesteca. a aranja. a face de ruşine. altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. a duce. a ruga. a oferi. a nimici. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. mişcare ritmică + la: abundentă. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă. a bea. a aşeza. larg. irlandeză si eme-gi. a zdrobi. a distruge. să consulte dicţionarele lui A. zoli: a se frămînta. a trage. a vorbi despre calitatea făinii. Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească. a perora. a tîşni.zur: sacrificiu.zidi: făină de grîu. B. zobi: a sfărîma. a mînca. zgomotul făcut de apa care curge într-un vas. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cîntată(prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură. care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga. începutul zilei. a tipa.zise: a spune. Deimel (1925-1950). a înhăta. a afirma. a curge în şuvoi. a strivi = zobi. albină. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. a lua în zeflemea. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas. a întinde. păpuşă. zurzur: podoabă. perioada cînd se fac rugăciunile de dimineaţă = zor. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a băga. 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat. < Anterior Următor > Chemare la neuitare IV Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. a oferi. Cuvîntul gula(gu: gît. Halloran (1996). dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui. îi sfătuiesc. cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi = za-na: nălucă. poftă. lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcute de cremene care formau partea cu care se tăia. sanctuar. origine. 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). A. apariţie neaşteptată. a se clătina. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui. a înghiţi. Landsberger (1937) si J. a mînca. masă. a se scutura. . zitie: turtă din tărîţă de grîu = ziti. a batjocori.. a mînca. a se zbuciuma = zu-li: a rîde. irlandeză si eme-gi. expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei . rugăciune. Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura. a se cutremura.zubi: seceră. În limba română veche există cuvîntul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. zînă: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă si foarte bună. mare iar în latină gula înseamnă gîtlej. zor: grabă. a mînca. invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. gît şi numai figurat gură. a gusta din bucate. a jigni.

în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua. canal mic. a impresiona. Cei doi termeni au în comun sintagma . Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură. deprindere care si astăzi ne bîntuie existenta mioritică. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie.mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa. a se întinde. arsură(uz. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. mîncare + ka: gură. a face baie. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul . Latina. familie. a lovi. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră.. mişcare ritmică + ra: a suna. asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului.us: coastă. a curge. a face zgomot (gu: gît. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. Dacă răscolim puţin memoria. noi am păstrat obiceiul prin folosirea . a tăia din. gospodărie. a munci. mamă. a îndura. scandal + min: partener. bogăţie + min: partener. a amesteca.mamma” cu sensul de ţîţă. a rupe. mare (a: apă + pa: şanţ. a radia. a cuprinde sau abba: lac.. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie.sar: mulţi. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig.min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. a aluneca. a mînca. a trăncăni. zgaibă. sîn. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită. a face zgomot. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. veselie + ciar. mamă iar rumîn = ru: treabă. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. a chema..n. a băga. apă care curge. măsură. lac. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. pentru mamă are sintagma . a rezista. usturime. româna la deal şi munte. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste). a îndruma. asociat. a merge. a înghiţi. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură. Armîn = ar: a răsuna de. atîţia cît mai sunt si rumîn. unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. a bea. a muşca. tînăr. atunci da fericire!.e. scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală si îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn – machidon). mare). familie. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. bucurie. a striga. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. a chinui + tura: copil.a rîde cu hohote. a răni. drag.mater” dar si termenul . a petrece (ul: vas. asociat. a fi egal.. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. a bea la un ospăţ. buca+te: porduse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. pantă. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers.

doicilor. în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat).The Mysteries of Britain. . bunic. a ofta. papa. tucu. mama. 27 afirmă că Britania a fost invadată de . papa. daddie. tucu. patesi. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. terci. lemn sau piatră si lemn. ma. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. în franceză: papa.. tete cu sens de tată. dam(soţie). în checea: mama şi cuvîntul tată în emegi: a. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fata unei pietre plane unde se puneau ofrandele. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră. dam. mamy. în engleză: ma. ta. în etruscă: ama.e. pa. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. mami. în română: oama. tata. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. tete cu sens de om bătrîn. puia.n. sau începutul mileniului lll î. mamma. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice. Cuvîntul mamă în emegi ama. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina.e.n. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î.. inimă. Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sunt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră.oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît si unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cît si a lunii. în engleză: pa. în română: ta. mu. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. formînd două sau mai multe cercuri concentrice. Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. Hai să le punem si lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. în franceză: maman (ma +man). În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici. la pag. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. om bătrîn. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. muma. Lewis Spence în lucrarea . suflet. mumy. mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. ma. mi. mami. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. folosindu-se la înmormîntări. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. îma.

înţelept..e. a se întîlni. strălucitor. băţ lung si gros. locuintă. a îngrădi. a fi bogat. liber(darnic. aillu: gintă. generos. catu: tîrg. a face a avea un efect. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. a fi mare. cacic: căpetenie. a încuia. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. Italia. bara: unitate de măsură = bara: iaz. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă . avere. a opri = bara: a înainta. a pluti pe apă). popas. allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. nobil. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. a adăpa vitele. clan. a linişti + cu: a întemeia. di(dire – a zice) = di(a aprecia.Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi si dialecte care fac parte din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). hrană. – l e. a fi de partea cuiva. achite(acquitter – a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite). a distribui. prizonier. comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii. personificare. rege. papa(tată) = papa(tată). a decide). a socoti. obşte. luminat. a bea. a radia. a distribui. învăţat. chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv. generos) = libir(stăpîn pe el) eg(apă în occitană) = eg: a uda. teritoriul Frantei. calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. a vorbi despre. peninsula iberică.n. seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi). inimă. cel care îti conduce viata. seminţie. a închide afară. porţie. tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud. sus = capa: suflet. a cerceta = gadu: a rupe. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. capac: bogat. superior. an = an. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. neam. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea . limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. catu illa: spiritul negustorilor. a pune. a transporta. aka: băutură fermentată. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare. amer(amar) = amaru (supărare). a merge pe jos. camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a iriga. a căuta. în insulele britanice. In emegi ila: cărăuş.n. a fi trist. voce.Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua.

cartier. a vătăma.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: . a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. oraş. a picura = chicu: puţin. oprire bruscă. a străluci. hatun: mare = hăt: întins. hucha: sărac si orfan de părinţi. care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. huanca: piatră de hotar. căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. a opri. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal. a pune. familie. om fără căpătîi + hucia: a fi mînios. a se învechi. locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a fi mîndru. cira: a coase = cir: aţă subţire. vită. atracţie. fir. casă. încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile. a se ascunde. obicei. sălbatic. Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent. neam. a se agita.sa: a tăia. a striga. a măsura. conci: vîrf.destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren. chuqui: ploaie. începutul unei acţiuni. haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec. a cîştiga. mare = hat: înălţime mare. limită. a curăţa. podoabă. a fermeca. violent. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. a conduce. sălbatic. a înconjura. aur + ri: a turna. cîte puţin. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. defileu. a trage uşor. hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. puţin. a mişuna. a supraveghea. cira – a însira = cir: a lega. Huiana: Inca. prezentă nedorită. nesăbuit. a întări. a despica. surcele = ha: numeros. a vui = colca: a fi atent. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. a avea voie + cia. a da. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. a distruge. huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. huata: loc unde se leagă(prinde) ceva. scandal. a sterge. a aduna. a se pregăti de drum. a aduna. nimicitor = hunu: a rupe. răzor = hata: a radia. chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare. a fi lipit de + ca: cătun. hatha: castă. cori: aur. collca: depozit mare. a încînta. a fixa. cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă.

supărare. a apărea. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. la fel. păşune. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia . quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. dor. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia). vale sau trecătoare protejată. jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. umflătură. frumos.. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. a fi mare. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. marcă: proprietate. a cultiva. Lama: înger păzitor. broboadă. mana: noroc. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas). care nu se vede. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă.a stăpîni + ana: lumină. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare.inga: adevărat. a controla. pentru lapte si lînă. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. pereche. a uni. In româna veche nu există acest cuvînt. a lega. necaz. mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. teritoriu. domeniu. a linişti. . Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic. a pipăi uşor. iarbă. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi.runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea si la învelit noaptea. tristeţe. cer. Inca: conducătorul incaşilor = inca. nostalgie. spirit feminin al destinului. făptură. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. respect social. inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat. a mîngîia. quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. mic. piciu: ascuns. aşa este = inga: egal. pătură. înfăţişare = chip: a lega. a creste + inu: paie. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. meşter foarte bun. a locui împreună. rai. strămos. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. jignire. pretutindeni. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. soţ. vigoare. soţie. sănătos.

domeniu. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. trimis regal. stare de echilibru = pace: a se potoli. a zori. unelte si nutreţ. provincie. rang social. proprietate.a mînca în pace” cu acelaşi sens. a ucide. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa. a deveni alunecos. bucurie = pace: linişte. armă. avere. pietriş. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. a impresiona. pachacuti: rege incas. cataclismul.. tambo: depozite regale sau obşteşti. runa: bărbat. regiune muntoasă. Paullu: fratele lui Manco Inca. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. tată (termen vechi) = pu: suflet.oca: cartof. În limba română se foloseste . a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză. conducător incas. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a cerceta. egal în funcţie. bogăţie + na: om în viată. a aşeza. opus. a băga de seamă. a pătrunde. a se urca + ia: mînă. a smulge. putere + ri: a conduce + u: bărbat. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. om = Rona: localitate în Maramures. sceptru. marfa cea mai comercializată la incaşi. amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată. folosire liberă si liniştită. om prezent. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. a se linişte. a conduce. phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. a păzi.purie: cărunt. creatorul. a aduce linişte. a lua cu forţa. zăpsi: a prinde de veste. adăpost provizoriu pentru vite si capre. ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. a cerceta. a strînge laolaltă + ia: mînă. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie. bătrîn. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta. aţă. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. a pune în ordine. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. transformatorul cultural. a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus. a înhăţa. a apuca + la: tînăr. a te afla în treabă. care aparţine lui. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor. ricu: suveran. În emegi ru: semen. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. a observa. suyu: tinut. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de . a se aşeza. a fura. domeniu. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. a se înclina. a fi capabil. sapsi: proprietate. saya: jumătate de provincie. a aluneca. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. a lega cu sfoară. animal prăpădit. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. stîncă. natură liniştită. a se documenta. tarapuntaes: nobil.

început. neam). română veche si emegi si cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română si engleză. lacrimă. Bulgăr si Gh. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova.O. a răcori + pu: izvor. Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică. a se osteni. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. legătură.750 cuvinte. a prinde. realizat de Gh. ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. puternic. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. warawara: luminos. inimă. a şterge. a lega.plumb. Latina clasică. deasupra. a tîşni. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. bun. contine 34. a tipa + i: a plînge. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel. snop. Dictionar de Arhaisme si Regionalisme. cuvintele irlandeze comune cu româna . de pe lacul Titicaca. a uşura. legătură. a săpa + ma: a se fixa pe. În emegi uru: a păzi. Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. a pune. a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. sînge. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. a trezi din somn + ca: gură. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin). toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. scobitură. a înveli uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. tată = tucu: rude. priceput.

arcano = pe ascuns. caput = cap. canis = cîine. aprilis = luna aprilie. attingo = a atinge. violent. sălbăticie. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. coacervo = cociorvă. bucca = obraji. barbarus = străin. bos = bou. costa = coastă. comatus = pletos. collinus = colinar. arcus = arc. afflo = a inspira. asylum = loc de scăpare. cauda = coadă. bordei. gură. femeie rea. cornum = coarnă. capra = capră. plete. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. a afla. a fierbe. a ascunde. allego = a alege. coma = coamă. crista = creastă. a asterne. aratio = aratul pămîntului. curcubeu. cerno = a cerne. cicută = cucută. arma = arme. suprafată întinsă. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie. animal = animal. attentus = atent. a aduce. gresie. atît!. bruma = iarnă. cela = cămară.si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. caldus = fierbinte. dispută. a = a. a asculta. cîrcotaşă. argentum = argint. cu arcanul. blande = măgulitor. colloco = coloca. a lua masa. computo = a calcula. cos = cute. sprijinit. accolo = a locui în preajmă. appareo = a apărea. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. a observa. cantus = cîntec. attat = vai!. înclinat. chingă. bonus = bun. cornus = arborele de corn. caseus = cas. circus = cerc. credo = a crede. sălbatic. acclaro = a arăta clar. crucio = a chinui. a se arăta. a se încrede. a aduna grămadă. a plasa banii într-o afacere. a deslusi. a brăzda. canal. ah = ah. a îmbuca. acolo = acolo. certatio = ceartă. a micsora. cingulum = cingătoare. acclinis = rezemat. anguste = strîmt. a acoperi. blînd. aer = aer. vacă. amarus = amar. a pune: adduco = a trage la sine. cald. callis = cale. chorea = horă. răstignire . azil. a primi. acolo. a mînca. cingo = a încinge. Aceste centre aveau si rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. cresco = a creste. barba = barbă. barbar. carnis = carne. clare = clar. attente = cu atentie. a socoti. area = arie. ceno = cina. acoperit cu aur. albus = alb. aro = a ara. lingusitor. coasă. calco = a călca cu piciorul. cepa = ceapă. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme si nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. dans. a însela. aurum = aur. crudus = crud. audio = a auzi. chorda = coardă la un instrument. cornu = corn. a observa. adsterno = a întinde la pămînt. asper = aspru. acus = ac. armă. annato = a înota către. ausculto = a asculta. necopt. potecă. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română. barbaria = barbarie. bene = bine. crucis = cruce. castro = a castra. celo = a celui. cervus = cerb. angusto = a îngusta. ardeo = a arde. îngust. cu japca. celulă. trist. adiutor = ajutor. addo = a aduna. auratus = aurit. a strînge. campus = cîmp. amare = cu amărăciune. cărare. crudelis = crud. canalis = tub. carrus = car. coqua = a coace. canto = a cînta. econom cumpătat. autumnus = toamnă. annus = an. bracatus = îmbrăcat în nădragi. acer = ager. adstringo = a lega. a aduce. annuus = anual. cado = a cădea. casa = colibă. attendo = a fi atent. adăpost. plîngere. cera = ceară. a primi.

murmuro = a murmura. floris = floare. iuratus = care a jurat. meritum = merit. nodo = a înnoda. mînie. lacus = lac. curatio = curătenie. libero = a libera. firimitură. filia = fiică. curto = a scurta. iubeo = a dori. nedum = necum. . malleus = mai. latro = a lătra. mortuus = mort. homo = om. nomen = nume. duo = doi. gusto = a gusta. filius = fiu. luna = luna de pe cer. nurus = noră. natio = natiune. morum = mură. morior = a muri. murus = mur. incepto = a începe. mare = mare. lupus = lup. floccus = floc de lînă. funis = funie. gît. lupa = lupoaică. mica = mic. dormio = a dormi. îngrijire a trupului. fusus = fus. frico = a freca. genu = genunchi. mugitus = muget. a chinui. nodus = nod. lumen = lumina. latro = lotru. miser = mizer. inclino = a înclina. frigus = frig. smoc. mors = moarte. lana = lînă. hospita = oaspete. roadă. a ataca. gula = gură. illacrimo = a lăcrima. topor. laudo = a lăuda. foc. mensura = măsură. neam. figo = a înfige. frater = frate. focus = vatră. a declara. longus = lung. dulce. a suspina. fraga = fragi. lutum = lut. dator = dătător. lippus = lip. fumo = a fumega.pe cruce. mugio = a mugi. cum = cînd?. lignum = lemn. duco = a duce. gelu = ger. detono = a tuna. numero = a număra. latratus = lătrat. incipio = a începe. fulgur = fulger. mînie. directe = drept. fugio = a fugi. luteus = lutos. milium = mei. marito = a mărita. musca = muscă. inde = inde. femina = femeie. medulla = măduvă. mons = munte. iuro = a jura. muscus = muschi. gener = ginere. mollis = moale. ferrum = fier. furia = furie. ira = ira. fulguro = a fulgera. insula = insula. inumbro = a umbri. impugno = a împunge. mollio = a înmuia. grămadă. frigo = a frige. lacrimo = a lăcrima. mutus = naris = nară. illumino = a lumina. miseria = mizerie. sărac. humilitas = umilintă. digitus = deget. mulier = femeie. ciocan. fur = fur. menta = mentă. locus = loc. draco = balaur. cuculus = cuc. fames = foame. humilis = umil. mollesco = a molesi. în ce fel?. gena = pleoape. heredis = herede. merula = mierlă. fetura = fătat. manica = mînecă lungă. mamma(tîtă. mel = miere. filum = fir. nascor = a se naste. mustum = must. flacără. gazdă. mater = mamă. montana = montana. herba = iarbă. nos = noi. latus = latură. mentis = minte. miratio = mirare. large = belsug. iugo = a înjuga. inno = a înota. murmur = murmur. nebula = negura. fundus = fund. hei! = hei!. lacrima = lacrimă. manus = mînă. lacteus = de lapte. a tortura. impingo = a împinge. a detuna. ligo = a lega. culmen = culme. nasus = nas. humeo = a fi umed. nucis = nucă. gallina = găină. fenum = fîn. nigrum = negru. larghete. gust. fera = fiară. uimire. hot. liber = liber. maius = luna mai. dense = dens. sîn) = mama. dulce = plăcut. muto = a muta. multum = mult. lingua = limbă. marginis = margine. fumus = fum. inceptum = început. iracundia = iracandia. locustă = lăcustă. lingula = lingură. nato = a înota. inclinatio = înclinare. furca = furcă. fuga = fugă. gemo = a geme. margino = a mărgini. mendacium = minciună. heri = ieri. farina = făină. do = a da. lenis = lin. mola = moară. fructus = fruct. macero = a măcina. gustus = gustat. des. mulgeo = a mulge. lingo = a linge. facere = a face. noctu = în timpul noptii. duro = a dura. meus = al meu. vîrf. nefericit. a căsători. intra = înăuntrul. incingo = a încinge. funalis = funie. ningit = ninge. intro = a intra. massa = masă.

tilia = tei. termino = a termina. palea = paie. pons = punte. saltus = salt. pallidus = palid. pereo = a pieri. pono = a pune. sono = a suna. spumosus = spumos. plumbum = plumb. seu = sau. suffulcio = a sufulca. ursi = a urzi. tacite = tăcute. a arde. unus = unu. salio = a sări. traho = a trage. liniste. ulmus = ulm. tremo = a tremura. ramosus = rămuros. sitis = sete. turma = turma.obliquus = oblic. plango = a plînge. susurro = a susura. pila = pila. tussis = tuse. tortor = tartor. rosmarinus = rozmarin. taurus = taur. rideo = a rîde. occido = a ucide. tortus = tort. udus = ud. probosus = a probozi. liniste. rumpo = a rupe. pinus = pin. ungo = a unge. rodo = a roade. socrus = soacră. salto = a dansa. pomum = pom. ruinosus = ruinat. tingo = a întinge. portio = portie. placo = plăcut. porcus = porc. passus = pas. porto = a purta. pedica = piedică. rupes = rîpă. sir. plene = plin. susurrus = susur. socer = socru. primus = primul. perdo = a pierde. sitio = a fi însetat. usus = uz. roto = a roti. signum = semn. sufflo = a sufla. stomachus = stomac. pelagus = pelag. pote = a putea. stela = stea. podagra = podagră. subtus = supt. pullus = pui. pastor = păstor. rumino = a rumega. tremor = tremurare. palma = palmă. serum = zer. tuli = tuli. turbate = turbat. rado = a rade. stellatus = înstelat. usura = uzură. sedes = sedă. ursus = urs. porta = poartă. salis = salcie. pascuum = păsune. popa (cel care face jertfele) = popa. pectus = piept. partis = parte. umbrosus = umbros. securis = secure. rotunde = rotund. urtica = urzica. satur = sătul. spartgo = a sparge. spurco = a spurca. sorbeo = a sorbi. partio = a împărti. pugnus = pumn. populus = popor. sonus = sunet. sors = sort. somnus = somn. oculus = ochi. rotundo = a rotunji. pacis = pace. tyrannus = tiran. spina = spin. torqueo = a toarce. occupo = a ocupa. statura = statură. prunum = prună. ulcus = ulcior. oleum = oloi. semino = a semăna. umbro = a umbri. singuli = singur. turbo = a tulbura. occupatio = ocupare. testu = test. teneo = a tine. palus = par. sorbitio = sorbitură. russus = rosu-închis. odor = odor. sagitta = săgeată. scrofa = scroafă. sedeo = a sedea. tussio = a tusi. octo = opt. surdus = surd. sugo = a suge. sudor = sudoare. tonsura = tunsoare. sat = sat. taceo = a tăcea. spurcus = spurcat. spuma = spumă. totus = tot. pasco = a paste. reparo = repara. parens = părinte. saturo = a sătura. septem = sapte. tergeo = a sterge. împreună. st! = sst!. puteus = put. olla = oală. paries = perete. a întepa. saccus = sac. una = una. stirpis = stirpie. stringo = a strînge. tondeo = a tunde. putridus = putred. panis = pîine. sex = sase. strămosi. suffero = a suferi. os = os. ruina = ruină. ustulo = a ustura. raro = rar. stinguo = a stinge. praeda = pradă. soror = soră. pomarium = pomărie. ramus = ramură. sudo = a asuda. stupro = a stupi. ordo = ord. ursoaică. odiosus = odios. ursă = ursă. uber = uger. oh! = oh!. prosto = prost. spica = spic. tendo = a întinde. tempus = timp. tono = a tuna. sarcina = sarcină. tu = tu. trudo = a trudi. prunus = prun. pellis = piele. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). sal = sare. subiratus = supărat. urceus = urcior. risus = rîs. spatha = spată. boccea. unde = unde?. turtur = turturea. scio = a sti. ultimus = ultim. unda = undă. puteo = a puti. sagitto = a săgeta. livadă. rapio = a răpi. a sălta. rota = roată. paco = pace. destul. timeo = a se teme. temeritas = temere. rancidus = rînced. tres = trei. uro = ură. sub = sub. sortitus = sortit. piezis. rogo = a ruga. unguis = unghie. sterno = a asterne. tamen = taman. sanguis = sînge. penna = pană. bubă. truncus = trunchi. rea = rea. tyrannis = tiranie. saluto = a saluta. pungo = a punge. tegula = tiglă. ripa = rîpă. obligo = a obliga. saline = salină. ros = rouă. turba = a turba. semen = samăn. umbra = umbră. sto = a sta. . miros. repens = răpezime.

.. Consoana . vendo = a vinde.o” din emegi. v. j. venatus = vînat. vicinus = vecin.n. Un cuvînt(fonem) se putea citi în mai multe feluri. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. valles = vale.. soc) sau se scria în mai multe feluri dar avea acelasi sens(sopîrca: a linguşi..p” şi invers.ce” moale. a se răsuci) dorni. viridis = verde. cioc. g înlocuit cu c. vas = vas. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în .vaca = vacă. vidua = văduvă. venenum = venin. a umbla cu şmecherii. Vocala .pi şentru”. forţă putere) dobă. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). vita = viată.. vitis = vită..u”. Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î. vena = vînă. venia = voie. vocis = voce. Emesii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima(sau ultimele două) literă aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă.ce”. În partea stîngă a lexiconului se găseşte cuvîntul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvîntul emeş cu sensurile aferente.n. verres = vier. î ca i (cînd-chind). volo = a voi. În paranteza pătrată am pus cuvîntul din limba engleză cu explicaţia aferentă. corect .. vinum = vin. ciuc. vulpes = vulpe... limbi semite şi înrudite între ele.. verbum = vorbă. vespa = viespe.dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene. î au fost transcrise prin a.. video = a vedea. a pune + a: braţ. persoană.şi” aşa cum fac cei din Muntenia cînd vor să-i zeflemească pe moldoveni . vadum = vad. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. venio = a veni. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. vipera = viperă. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. vocalele ă. vitellus = vitelus. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă(dub: a bate cu putere . Aceste limbi nu aveau sunetele . ă ca a(masea-măsea). i. (sug se poate citi ciug. vultur = vultur. . Sîntem din acelasi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii si importanta ei. vae! = vai!. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul . . alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. au rezultat cuvinte noi dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale.pi centru” cu . velo = a înveli. z înlocuit cu s sau ş. ciog.e. vis = vis. a scăpa. dormi..e. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. Limba emegi nu avea consoanele f. a lovi. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul . a se învîrti. fenomen întîlnit şi pentru d înlocuit cu t. vindico = a vindeca. vicinia = vecinătate. sog.şe”. venator = vînător. virga = vargă. tobă sau durni(dur: locuinţă + ni: gazdă.ci” şi au fost transcrise prin sunetul . vermis = vierme. De reţinut că şi în prezent arabii(urmaşii semiţilor) care au studiat în România pronunţă consoana p ca b(bobor – popor).b” de multe ori devine .

era apărat natural la est si vest de fluviile Tigru si Eufrat. folosită în special la schelele din construcţii..a lăsa din chingi” – a lăsa liber. română) si consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. În regiunea Oaş(Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-si spun cu mîndrie nemes. de neam mare. a sălta. sunt oameni de încredere. cel mai de seamă. hop zurzur” iar emesii au ambele cuvinte hup: acrobat. face pe cineva boier. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia . a fi uniţi. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvîntul king. Au mai rămas destule comunităţi care să-si continue existenta milenară. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungînd să treacă de 250 pentru expresia . se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. Cuvîntul hora are sensul de a dansa în cerc iar în eme-gi cuvîntul hura are sensul de neam. Consider această greutate explicabilă pentru un străin de această limbă dar nu si pentru cel care stăpîneşte foarte bine limba română veche si are o minte isteaţă. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite si sunt foarte demni. totalitatea lor.a tine în chingi” – a constrînge. a înnobila.. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. a învîrti. a se opri.me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii(putere = a. vită. clasa nemeşilor. la sud de mare iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. a se clătina. . noi românii mai păstrăm vechile tradiţii si obiceiuri. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. Neamul emeş(sumerienii) cînd au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. a proteja. fîşii de pînză sau piele din hamul cailor. Mai există expresiile: . a se trage din. a sări si zur-zur: a se zgudui. prima categorie. nemeşug: nemeşie. fîsie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. termenii fiind foarte greu înţeles. Chindie este denumirea unui dans iar la emesi ki-e-ne-di are sensul de a dansa.cunoscut de sumerologi. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. engleză.. Sang-gi îsi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după . calitatea de nemeş. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici jumătate nu au fost descifrate iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt si mai mari. babiloniană. prima clasă socială. su. akkadiană. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive(emegi... a-si avea originea. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a bucura pămîntul. nemeşie: rang social. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. Precizez că s-au descoperit pînă în prezent cca.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. germană. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. a conduce. . usu). a ocroti. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului si limbii noastre. a susţine. sîngi: element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor avînd un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. În limba română avem cuvîntul chingi(cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai tîrziu semiţii l-au numit Sumer. a controla.

. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvîntului gig din eme-gi. Un popor plin de veselie si vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. a cînta) cu sensul de vioi. boală.e. nobil. melodia după care se execută acest dans. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate(cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii) consider că este o greşeală traducerea . vesel(gi: tînăr + gi: nobil mîndru + a: odraslă. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus gresit tot prin .. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strînge părul. Ei îşi numeau tara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sînge nobil.poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă.n. Dacă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile îi prezintă cu părul subţire. Poporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang-ngi . a nobililor. corect ar fi neam ales.. În raport cu vecinii semiţi. Tot noi păstrăm termenii: gigat(gig: tristeţe. a conducătorilor iar poporul să se numească .descifrarea tăbliţelor de lut prin . Să repet emes. ciripeală. Limba care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. le-au cultivat limba si religia pînă în secolul Vl î. a striga. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pînză.capete negre”. emeci. suferinţă + at: schelet. Iudeii. eme-gi. pagubă. mîndrie + at: tată. urmaş) care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. ei erau cu adevărat un popor civilizator. a batjocori. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îsi spune emeci. a chiui. În limba irlandeză există cuvîntele gig. codite de păr.. subţire şi gigăt(gig: bucurie. civilizator. Intr-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pînză care era înfăşurată pe trup. adică poporul mîndru. distracţie identic cu gigia al nostru.. poporul ales sau civilizator. a radia. cuvîntul gi a ajuns gig(gi: om tînăr + gi: nobil mîndru. Irlandezii au cuvîntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. Termenul gig are sensul de trist. Limba română veche mai are cuvîntul gigă ce este un dans englezesc(jig) dar şi irlandez executat cu vioiciune si veselie. a se hîtjoni. mîndru. limbă aleasă sau oficială. negru. mîndru. a lua peste picior. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î.capete negre”. popor civilizator. veselie. În urmă cu 4500 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş(se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. Fantastic! Emesii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 cînd a botezat acest popor necunoscut cu numele de . demnitate. Limba română mai are cuvîntul gigia cu sensul de tînăr frumos si plin de farmec. gige si giga cu sensul de chicoteală.. Prin repetare. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea si gigi cu sensul de chicoteală. sumbru.capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. în captivitatea din Babilon cînd si-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul . popor nobil. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. drăgut. aparţine prin naştere grupului) si poate avea în eme-gi sensul de neam ales.capete negre” de parcă iar fi potopit rîia pe toţi. a străluci de bucurie. civilizator. neam civilizator sau neam nobil. slab) cu sensul de slab. nobil. chiot. slab. poporul civilizator. chipeş. învingătorii lor semiţii.n.e.sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mîndrie. a încuraja.. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvîntul gig cu sensul de frumos.

asa e! = i-i: a da de. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna.sînge rău” care semnifică om parşiv. a da de. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliu de Administrare al Iraqului din 2004 exista un reprezentant cu numele de Baralulu. ima: a întina cu vorbe. găvozd.sîngili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit si te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. imas: păşune. a înjura. adică cinci degete de la mînă. şiretlicuri. a trimite. respiraţie agitată. noroi. fel. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. ici: aici. a ocoli. slim. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. ima: a murdări. a batjocori = imi: minciună. persoană închisă în sine. mîl. a înjosi. a vedea. tină. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. supărare. nămol. termenul de Sumer fiind specific culturilor semite care s-au suprapus peste cultura emeş. pană. a ieşi afară. privire. a lua = i-i: a se ridica. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. Trebuie arătat că în limba quechua(limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. conştiinţă. a privi. a înfrunta. a trimite. a dăinui. glod = im: argilă. zoioşie. plimbare. ie: da. Se mai foloseşte si înjurătura . a lăsa. a tine. a merge pe stradă.. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. . familie blestemată. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. a consulta. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. jeg. sîngi: figurativ cu sensul de suflet. ia: de la verbul a lua. Nimeni nu s-a gîndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor(sumerienii). individ periculos. a se uita. Canalul Um Kasr este tot o denumire emes(um + kas +ri) cu sensul de rîul care curge dirijat. ii: a merge. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. fire. caracter pervers. a zări. a conduce afară. oraşul celor sase coline = ias: sase.igi: ochi. aspect. exprimă un îndemn. suflet rău. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. caracter. mentalitate ca în expresia .. ie: a da. im: murdărie. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. staul. a aprecia. necaz = i: strigăt de durere. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate.iar tara lor se numea Ki-en-gi. suflet parşiv. a lăsa. reputaţie proastă. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a înţelege. a rezista. lip. necaz. a se duce = i-i: a trimite. înainte. înclinare. astăzi nu le mai auzeam. a lăsa. supărare.

jabrac: om de nimic. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. drum cale.in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a se arăta puţin. a se repeta. din nou. duhoare. a ucide. de strajă. tulpină. legătură. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. viitor.enger: înălţime. la fel. nelinişte. fibră. japă: nuia subtire si elastică. îs: sunt. scop. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul.i-zi: lemn. a arunca o privire fugară si curioasă. a face din.sag: a devasta interiorul unei case. organ al corpului uman. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. iz: miros deosebit. vorbă. întocmai = inca. iti: a se ivi numai cu capul. apartenenţă. izî: a mînca = izi: foc. căldură mare. a face. vargă. cult. clar de lună. nostru. cult. noastră. creangă. a sprijini. neplăcut. a suferi. sfîrsit. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a alina. egal. putere divină.sa(i): albie de rîu. cel care adună ofrandele si obligaţiile. a măcelări. putere divină. a mişca. în spate. aspru. a usura. a ridica o movilă. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină.inga: iar. a face necazuri. a ajuta. oracol. a prăda. a se zgîi = iti: lună. teamă sau disperare.sab(a): a tăia afară. iar = in-ga: la fel. asa este. tel. a spinteca. a expune. boare. asa este. jac: jaf. îngespa: femeie pusă pe ceartă.sa-la: a păcăli. în urmă.sabra: intendentul templului. adevărat. a şerpui. a asculta. mulţime. a răni. mijlociu. a reveni. a confirma ceva. necaz mare = jala. a apărea. a delimita. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a împărţi. a se ghemui. a distruge. a aduna. iar. direcţie. în depărtare. aventură amoroasă. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. exist ca persoană = is: persoană. întocmai. a apărea încet. a trage. amar. egal. potlogar = jabra. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a ondula. fierbinţeală rezultată de la mîncare. a sta întins. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. a scădea. sclipire. din nou. a cuceri. promisiune. a şti. mirosul specific al lemnelor arse. jai: mulţime de pui de peste = jai. a lîncezi. a stăpîni. prădăciune = jac. a se ivi. jordie = japa. a spune. a susţine. a strînge de-a lungul. jurămînt.sab: a măsura. cruce. a lovi. gust neplăcut = iz. tolerantă. a . a lumina. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. subtire. inca: iaca. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. înfierbîntată. pentru un moment sau pe furiş. a descărca.

tînăr fermecător. a arunca la pămînt = jup. grăsuţ. a se murdări de jos pînă sus. a îndrepta. slin. jep: murdărie pe pielea omului. a se murdări de sus pînă jos. a face seminţe sferice. les: cadavru = lis: pomană. construcţie cu caracter religios = lacas. jic: om tinerel si voinic = jic. şcolar. a pune mîna = lu-a: a duce. slin = jip.gir: fructe. a merge de-a curmezişul. fără rost = lala: nepăsător. loc de staţionare a trupelor. a urmări. sexul bărbătesc.gib: a merge după plug. a umbla aiurea. a denunţa. jip: murdărie. vorbe. a răsplăti. fericire. tare. a hăitui.doborî. bară. jgheab. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. a exagera. jepi: a arde una cu biciul.gib: întunecat. taifas = lah: a şti. a trînti. spaţiu pentru adăpost. neserios. a se întinde de-a curmezişul. lespede. dală. a aduce. lip. lălăi: a vorbi fără rost. jeg. plac. a se sprijini.sub: a arunca. a pomeni după moarte. jup: a trînti jos. a convinge. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste.gig: negru. jărî: a alerga. dorinţă = liru: forţă. a fi violent. rîp. a înfăşura. a se înnegri. a lua. a se înfierbînta. a lega. a face exerciţii pe tăbliţă. întunecat. a măcina. deficientă. a lungi. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. june = li-gi-in: tînăr. . voinic. a pune pe fugă. a se plimba. ofrandă de la morţi. a da o raită. a striga. a încînta. a lălăi = la-la: bucurie. vigoare. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. a spune. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. strămoş mitic. tare. leru: gust. lacas: locuinţă. a prepara. jeg. a minţi. lagăr: împrejmuire păzită. rotofei. hoinar. a lovi. a alerga. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. a se freca pe piele. a dobori. popor. a fugi. jeg = jîg. puternic.gilib: par. mîndru. lela: a hoinări. jîg: murdărie. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. rod. a lua. a bate. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. leghin: flăcău. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a trăncăni = lalla(i): neserios. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a sili. brun. a mîna. a alunga. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. rîp = jip. a goni = jărî. a azvîrli. grămadă. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. plăcere.gig: tînăr. nepăsător. a amesteca. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. închis. laf: palavre. a doborî. a pisa. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a se grăbi. a alerga. nobil. vrajă.sar(i): a goni.sul(i): grabă. rezistentă. mizerie. a fi spumos.se-bi: a fi mînios.

muncă grea. maraz: pornire. necaz. torent. slab. mîni: mamă. . unitate de măsură de 1/2 kg. bunăstare.me-ni-da: pentru sine. a întovărăşi. om înalt = lugal: stăpîn. rîu. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. om mare. a creste belşugul. a potopi. mas: popas peste noapte. mania: a mînui. a spori. femeie care naşte un copil. o barcă largă. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. om cu stare deosebită. tineresc. a convieţui. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. pe sine. a accepta. a dirija = mana: asociat. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. a potoli. 50. a inunda. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. lungan: om mare. care urcă. a sufla greu. a da. a purta îmbrăcăminte largă. nărav. aşezare. închis. a gîfîi. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. menţinere. a slăbi puterea. o plută mare. rodul fericirii. crescută bine. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. fluviu mare. pentru că. belşug = mana: pereche. masiv. mare: întindere de ape = mar-ru: potop.lume: gloată. cătun. măciucă = ma(i): a întări. vacă în anul trei. puzderie. violentă. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a bate. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a ieşi din albie. pereche. a bate cu furie.me-du-ga: zeii mei. prostesc. binefăcătorii mei. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. lutui: a unge cu lut. apucătură. pereche. menită: cuvenită = menita.masi: jumătate. belşug. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. inundaţie. lovitură. metoc: mănăstire mică. a convieţui. ca în expresiile. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a sfărîma. deoarece. a veni în valuri. şuvoi. a folosi. mana: bogăţie. persoană. mare. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. melic: obicei. bogăţie. protejare. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. a arunca. mulţime. nepăsare. fără judecată. cu capul în nori. soţie. a conduce. loc de găzduire = metoca. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. puzderie. mîini. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. nor. întunecat.

a fi în dezacord = na: nu. leoarcă. a tăia. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. a speria. na: nu. a lupta. a tipa. moi: ud. tesătură foarte fină = mul: strălucire. afine = mur(a): vegetaţie. a plesni. a radia de bucurie. a aşeza. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. a lăsa urme de la fierul înroşit. a păzi. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. a lega. a murdări. a tipa.mus-de: a opri munca. întreg. fluture = mu-sen: insectă. molie. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. nadă: momeală = nada: culcuş. soartă. chip. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. mizerie. a smulge din rădăcini. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. spinare. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a striga. conducător. a aşeza. a îmbrăţişa. a înfrunta. injurie = mu(e): injurie. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. lucru important = nam: tată. coamă. sarcină. putinţă. a se ghemui. a blestema. a oprima. complet. fată. divinitatea lunii la emeşi. a despica. a mînia. a sfărîma. interval. a refuza. a pălmui. funcţie. a pune un par. a adăpa vitele.modru: mod. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. a fi. a se îmbujora. posibilitate = modru. scump. mor: sfîrsitul vieţii. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. a striga. fel. frumos.mus: suprafaţă de teren. a pune masa. mijlocul unei suprafeţe.mur: a înconjura. a se legăna. a burniţa. spre. destin. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. îndrăzneală. sosirea serii. a cere. . a murdări. striga. gură. a curge. a bate. murgu: cal de culoare închisă. melancolie. drag. a scufunda într-un vas mare. a urzi ceva. a pregăti. a zdrobi. tristeţe. muiat. a umbla pe jos după ceva. mură: mure. lovitură. nam: lucru voluminos. a se legăna = na: a da. a se frămînta. a fi. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. responsabilitate. tovarăş de viată. a pălmui. a căuta. animal care se tîrîie. căldare = mu(i): a boteza. a priponi. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. intrare. musină: tîntar. murg: amurg = murgu: către. înflăcărare. musina: a căuta mirosind. a bea. a sta la pîndă. decesul = mor. mul: muselină. insectă.mudru: ciocan cu cap rotund. drag. zburătoare. lovitură. muşiţă. na: a da.

miros plăcut. respect. a confunda. zăpăcit. nemi: a se înrudi. adevăr. strălucire. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. negură: nori negri si întunecoşi. papură. doamnă. a creste.. stăpînă. refuz. a însufleţi. a prăda. a diminua înjosirea. persoană care vrea să iasă în fată . ni la el” = ni: vigoare. doamnă. a împodobi cu flori. superior. relaţie. mulţime. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. sediul puterii. ostilitate = ne: a tine seama de. impunător. neam: popor. a se speria. a se învăţa. rogoz. înfricoşător. legătură. a semăna. a înflăcăra. a fi fricos. patroană. umflat. nera: a se ului. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. . a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. pîclă. pomană = nan-us: moarte. rude = nam(ne+am): responsabilitate. nilă: milă. individ. seminţie. a slăbi. familie. a se teme. a se înălţa. groază. a se uimi = ne-ra: năucit. o categorie de persoane sau animale. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. a-i fi frică. nănas: dar. important. trup. danie.ninda: a înflori. violentă. patroană. furaje pentru animale. a sta la pîndă. obiceiuri. tată. stăpînă. a inspira veneraţie. nir: pasăre de baltă. a se stinge. principal. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. a se opune. ne: negaţie. demn de încredere. nil: praştie = nil: a inspira groază. a sparge. clan. adevărat. corcodel = nir: a desface aripile. ni: uimire. clan. putere. alternativă. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. întristare = ni-guru: spaimă. neni: nană = nini: soră. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. nădi: a înnădi. tărie. a muri. a fi buimăcit. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. groază. a mîngîia = ninni: pipirig. a se ghemui. ţinut. culcuş. a inspira frică. important. a înmulţi în aritmetică. cinste. a fi uluit. destin. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. ninta: mentă = ninta. a roade. frică. a fugi. niri: a se uimi. veneraţie amestecată cu frică. nim: interes. ceva = ni-is-cu: alegere. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. înaltul preot. uimire. a îngrozi. soartă. nete: om prostănac = ni-te: singur. veneraţie. afacere. a se ului. nini: expresie cu care se cheamă vitele. a se ridica. năucit. important = nim: a fi important.namea: înscris oficial. crescut. a bate. a amesteca.

învăţat. oama: femeie. a păşuna. nici un. a muti. ogor: cîmp. bucurie. pîndar.. jitar. a ospăta. a jefui potrivit expresiei . nastere.u-buru: timpul secerişului.u(i): oaie care fată. domnişor.ubisang: scrib. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor.ugula: paznic. a pieri. a tipa. a cinsti. a căra. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. farmec. priceput. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. o: sunet care exprimă uimirea. olălăi: a tipa. a păzi o turmă. plăcere. obori: a doborî. început. început. a se văicări = olala. nun: persoana care conduce o nuntă. a domina. întunecat. şcolar. suprafaţă. a privi fix la. în afară.u-lala: strigăte de bucurie. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. nasul mirilor = nun: jupîn. a mînca cu lăcomie. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. a săruta.ul: vas mare. a slăvi = omuni. continuţul acestei măsuri = oca. om sărac. nobil. a îngriji ca o mamă. uger.nu: negaţie = nu: negaţie. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis.um: înţelept sau plin de talent. ochi: a trage la tintă. a conduce. a striga. a fura. gălăgie. frumos. strigăt.umbli cu ocaua mică”. a da tîrcoale. unitate de măsură de 36 litri. a pleca la păşunat. om bătrîn. caracter deosebit. umanist. voce. odihnă = ogoi. generos = om.uga: a aduna. amabil. stimă. a înfuleca. om: persoană deosebită. fin. senin. nunta: căsătorie = nuntun: buză. a culca la pămîmt= oboru. a onora. a atinge cu buzele. educat. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. renume = nun-me: înţelept. tihnă. închis.u: expresie de protest. veselie. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. satisfacţie. ol: vas de lut pentru apă. savant. listă de acte. vrăjitor. nună: pistrui pe fată.u-tur: zori de zi. a stăpîni. a învălui = ocola.ug(i): a ucide. învăţător. indice = opisang. faimă. a naşte. lapte sau alte lichide = ol. sigur. a strînge. . refuz. a se plînge.ugu(i): cap. dimineaţa. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. registru. inventar. afară din. a se uita lung la. surprinderea sau nemulţumirea = o. erudit. fără. mag. afară de. învăţat. discipol. cumpătat. cea care a născut copii = ama: mamă. oi: ovine = oi. a cîştiga. a privi fix la ceva = ochi. a trînti. loc unde se mulg animalele.umun(i): titlul de respect. ocoli: a înconjura. meşteşugar. sensibil.u-ching-nga: păşune. nume: reputaţie. tîrg = obor. ubur: ţarc. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert.ugur: cîmp. a fi sau a deveni sărac. mentor. oaie adultă.

a pluti pe apă. a se împrăştia. răsplată.ba-ba: budincă. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. dezastre. înverşunare. schilod. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. aripă. păbăi: despre păsările de curte. a flutura. culcuş pentru vite sau oi. ca obstacol pe căi de acces. a tăia. a înainta. a fi mare. a aranja. a ajunge. a mişca. înaintare în marş. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. şchiop. a fîlfîi. a se pregăti de seceriş. a doborî. a arunca laptele sau zerul. a jefui. a se cocoşi. a alege. a fîlfîi. plan înclinat = panta. orgar: tăbăcar = orgar. a vinde. a culca gol. terci gros = pa-pa. a se înălţa.bar: a tăia. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. rezistentă. palid: obosit. a certa = otara. galben la fată. a aresta. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. suport.u-tur-ra: durată scurtă de timp. otac: colibă. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. pădăi: a se găti. a pune în ordine. a acoperi. prăpăduri = orori. casă. măruntă.pag(a): a închide în cuşcă. flacără mare. a sprijini. ocol. scandal făcut de cineva mic. a ciopli. a jupui. a îmblînzi = paca. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. chinuit. orori: nenorociri. a împărţi. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. a coji. curea. a duce. tribună.u-ri-a: a lega deasupra. a acoperi cu pene. drum greu parcurs în forţă. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. încurcătură = oporu. banda: sprijin. otăra: a se umfla în pene. a arăta arogantă.ur-ur(i): a devasta. a conduce . suport. a acoperi. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. scandal mare. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. a se dichisi. paca: a supune. a fîlfîi. ofili = palil: zguduirea marşului. a se pregăti. a distruge. putin. terci din malţ încolţit. a sparge. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. paralizat.opor: rezistentă. stîlp. a susţine. a distruge. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura.uburu: hărmălaie. a trage. pală: undă. paliu: infirm.ur-gur: a tunde. a înainta. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. a căra. pai: lînă nouă. a se stinge. împrejmuire = utah: adăpost mic. bancă. ţinut delimitat. la înălţarea unor suporturi = par. a fîlfîi. a încercui cu crengi.

prost = paghu: a ocroti.pis: stîlp. biciuşcă. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. model = pi-lu-da: veneraţie. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. pes: partea din fată a unui zid. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a se năpusti. a culca la pămînt.pu” = pu: a alunga afară. păhăi: miros rău. a apăra. pili: a bea zdravăn. a-i fi frică. a susţine. a arăta. cel de deasupra tuturor. nătărău. labă. a păstra. grămadă de oameni = polog. bătrîn = pa-hal: sărăcie.pa-usan: cioban. păli: a se lovi. cîine jigărit. a spinteca. rînă. înţelepciune. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. a lărgi. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. pîrîciosul = pîr. bulug: germen. a omorî. a alege. pîj: stîlp = pis: stîlp. respect. rit. a poposi. a tinti. neclar. a se murdări. pici: copil mic de trup = pici. care cîrmuieşte. pilda: exemplul de urmat. a da buzna. adăpost. a se aşeza = păuzan. a tăia. coastă. stîlp. pălugă: prăjină. a potrivi.spre ceva. a termina. lipsă. partea din fată a palmei. cel care mînă oile si le apără de prădători. părag: fîn de proastă calitate. a se mînji. a da peste cap. a jumuli.pes: copil.bir: a amesteca. lăstar. a batjocori. prost. păhăi: om rău. a sprijini. a limita. crenguţe. refugiu. conducătorul trupelor. urît. păstor. oblic = pes: pietriş. zăpăcit. javră. copac. învăţătură de însuşit. a dirija. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. a se îmbăta. păhui: năuc. a culca.bu-uh: a se teme. a împrăştia afară. peri: a muri = peri. aiurit.. a confunda. a curăţa. a se răzbuna pe.bir(i): a asasina. a striga pe cineva din depărtare cu . păuza: a se odihni. a ataca. a pune deoparte. a defila. a retine. a schilodi. cu buruieni = parag: a întinde. latură. hotar. gîrbaci. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. a pune un tip să urle. fiu. a omorî = palil: trupe în marş. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. stimă. care domină. mănunchiul de grîu secerat. . a face. reclamantul. a împărţi. cult. mugur. a se chercheli = pila: confuz. pîr: cel care pîrăşte. picior. puhă: bici lung. om netrebnic. înaintare în marş. a masacra. pu: a alunga pe cineva cu urlete. de nimic = pah(a): escroc. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. pil = pu-uh. detasat. separat.

a sili. a aluneca. imens. a duce cu sila pe cineva. a pune în fiare. a aprecia. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. rîcă: ciudă. a lovi.rig(a): a smulge a supraveghea. a tine. răutate = ra: a lovi. a consulta. foarte mare. a bate la cap. a săpa. necaz. gălăgie. găvozd. murdărie. rîi: boală de piele. a înţelege. formă. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. exprimă un îndemn. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a tipa = rag(i): drag. a provoca. vas. clică. clică. a privi. a trimite la. deretic.rib-ba: enorm. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. înclinare. a vedea. a trage. a pipăi. cursă. a înfrunta. pui de căprioară. a duhni cumplit. rău. fiare. a scormoni = rim(a): viteză. a sta fată în fată. bandă. rană adîncă. vioi. supărare. buduroi. a îngriji. ragea: rugăminte. a sili. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a supraveghea. a suferi. rău = re: a goni. a alege. sprinten.bun: luminat. a fura. rîpă: prăpastie. rîie = ri(i): a provoca. adică cinci degete de la mînă. a se pregăti. capcană. a căuta. a se uita. oraşul celor sase coline = ias: sase. adînc. a fi atent la. a primi. plină de venin. a înclesta. văgăună = rîpa. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. necaz = i: strigăt de durere. rugăciune. a accepta. rugă: implorare. a conduce. răpi: a jefui. cerere = rag(a): a cîntări. a bate. a întinde. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. necaz. ia: de la verbul a lua. a tîlhări. supărare. re: rea. a provoca. a suferi. duşmănie = rîc(a). a înfrunta. a rupe.ru(i): a se duce. privire. a merge afară.igi: ochi. răutate. orînduiesc = pun. înainte. a îngriji. a bate. lip = rip. stabilesc o anumită ordine. a striga. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. cerere = rug(a): a protesta. a trage.pun: aşez. inamic. deschis. a sparge. a provoca. a pleca = roi. pană. rugăminte. a suferi. a îndruma. lat. a înhăţa. iuţeală. ragi: a plînge. a unge = rabu(i): a aproviziona. a pîndi. a curăţa. rîp: jeg. ră: rea. abis. a distruge. roi: familie de albine.rib: a mirosi urît. a sfîşia. ici: aici. a strînge. . aspect. a păzi.

asa este. a mişca. glod = im: argilă. aventură amoroasă. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. plimbare. egal. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. a ieşi afară. oracol. a şerpui. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. aspru. a arunca o privire fugară si curioasă. a se duce = i-i: a trimite. sclipire.enger: înălţime. ima: a întina cu vorbe. a se . a lăsa. a se zgîi = iti: lună. gust neplăcut = iz. tină. a lîncezi. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. a delimita. promisiune. a cuceri. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt.i-zi: lemn. a răni. imas: păşune. tel. cult. a alina. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. ima: a murdări. respiraţie agitată. putere divină. adevărat. a sta întins. a lumina. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. asa e! = i-i: a da de. a se arăta puţin. a zări. a merge pe stradă. a spune. im: murdărie. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. amar. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. întocmai = inca. la fel. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. mîl. din nou. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. duhoare. iar. a stăpîni. vorbă. a batjocori = imi: minciună. iar = in-ga: la fel. sfîrsit. a susţine. a dăinui. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. a înjura. fierbinţeală rezultată de la mîncare. şiretlicuri. a lăsa. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a da de. a conduce afară.inga: iar. cruce. a reveni. din nou. cult. a se ivi. căldură mare. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. fibră. direcţie. mirosul specific al lemnelor arse. a ocoli. scop. drum cale. inca: iaca. lip. a ajuta. a rezista. a înjosi. jeg. nostru. apartenenţă. a lovi. putere divină. ie: a da. a sprijini. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. ii: a merge. a ondula. a usura. boare. noroi. legătură. neplăcut. jurămînt. a se repeta. noastră.ie: da. a face din. a lua = i-i: a se ridica. a trimite. de strajă. slim. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a tine. a apărea încet. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. egal. în urmă. nămol. nelinişte. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. a face. a confirma ceva. asa este. îngespa: femeie pusă pe ceartă. tolerantă. a lăsa. înfierbîntată. iti: a se ivi numai cu capul. staul. zoioşie. a trage. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. în depărtare. a şti. a trimite. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. izî: a mînca = izi: foc. clar de lună. viitor. în spate. a descărca. a ridica o movilă. a expune. iz: miros deosebit. întocmai. pentru un moment sau pe furiş.

a suferi. a lălăi = la-la: bucurie. a goni = jărî. a se murdări de sus pînă jos. vrajă. loc de staţionare a trupelor.sab: a măsura. a se plimba. a prepara. plăcere. a măcina. a alerga. a se întinde de-a curmezişul. a sili. a amesteca. a arunca la pămînt = jup. mizerie. a se înfierbînta.gig: tînăr. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. teamă sau disperare. a croi pe cineva cu biciul = jepi.sub: a arunca. rod. cel care adună ofrandele si obligaţiile. a urmări. spaţiu pentru adăpost. a mîna.sa-la: a păcăli. voinic. jgheab. a pune pe fugă. jeg. mîndru.gilib: par. jic: om tinerel si voinic = jic.gib: a merge după plug. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. jeg. jip: murdărie. a se înnegri. grămadă. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. japă: nuia subtire si elastică. jîg: murdărie. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. brun. jac: jaf. a merge de-a curmezişul. laf: palavre. lip. tînăr fermecător. a lega. jeg = jîg. a alunga. a lua. a azvîrli. a apărea. a spune. a trînti. a măcelări. a fugi. a doborî. a alerga. construcţie cu caracter religios = lacas.sar(i): a goni.sabra: intendentul templului. lacas: locuinţă. a se murdări de jos pînă sus. a scădea. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a se grăbi. îs: sunt. necaz mare = jala. a face necazuri. întunecat.gig: negru. a asculta. jărî: a alerga.sul(i): grabă. a doborî. a înfăşura. a se sprijini. tulpină. a bate. a împărţi. dală. jai: mulţime de pui de peste = jai. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a ucide. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. a distruge. a spinteca. a dobori. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. bară. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. prădăciune = jac.gib: întunecat. rotofei. a convinge. a răsplăti. a îndrepta. a pisa. a fi violent. jabrac: om de nimic. a hăitui. rîp = jip. a lovi. slin. tare. a aduna. organ al corpului uman. a striga.gir: fructe. rîp. lagăr: împrejmuire păzită. a da o raită. creangă.sag: a devasta interiorul unei case. a strînge de-a lungul. potlogar = jabra. vargă. a se freca pe piele. a aduce. a face seminţe sferice.ghemui. subtire. închis. vorbe. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică.se-bi: a fi mînios. slin = jip. jup: a trînti jos. a prăda. a fi spumos. exist ca persoană = is: persoană. mijlociu. . construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. jepi: a arde una cu biciul. a încînta. lespede.sa(i): albie de rîu.sab(a): a tăia afară. jordie = japa. fericire. grăsuţ. jep: murdărie pe pielea omului. taifas = lah: a şti. mulţime. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. nobil.

deficientă. 50. închis. a conduce. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. vigoare. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. mania: a mînui. lovitură. a dirija = mana: asociat. lungan: om mare. mîini. om înalt = lugal: stăpîn. bogăţie. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. om cu stare deosebită. a bate. pereche. strămoş mitic. lutui: a unge cu lut. mulţime. a lungi. mana: bogăţie. puzderie. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ.lălăi: a vorbi fără rost. a întovărăşi. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a minţi. vacă în anul trei. persoană. a folosi. soţie. leru: gust. unitate de măsură de 1/2 kg. măciucă = ma(i): a întări. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. a accepta. tare. bunăstare. o barcă largă. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. a exagera. a arunca. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. lela: a hoinări. nepăsător.masi: jumătate. a trăncăni = lalla(i): neserios. dorinţă = liru: forţă. a umbla aiurea. a potoli. a convieţui. prostesc. popor. june = li-gi-in: tînăr. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. muncă grea. maraz: pornire. belşug = mana: pereche. mîni: mamă. a lua. hoinar. a creste belşugul. a face exerciţii pe tăbliţă. aşezare. şuvoi. pereche. necaz. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. nor. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. întunecat. a potopi. care urcă. nepăsare. belşug. inundaţie. cu capul în nori. tineresc. a inunda. rezistentă. cătun. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. fără rost = lala: nepăsător. mas: popas peste noapte. slab. puternic. sexul bărbătesc. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a ieşi din albie. crescută bine. a veni în valuri. om mare. fără judecată. les: cadavru = lis: pomană. masiv. a denunţa. o plută mare. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. puzderie. femeie care naşte . a sfărîma. a pomeni după moarte. fluviu mare. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a gîfîi. a slăbi puterea. a da. a pune mîna = lu-a: a duce. lume: gloată. leghin: flăcău. ca în expresiile. plac. mare. torent. rîu. a spori. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. neserios. a convieţui. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. ofrandă de la morţi. şcolar.

murg: amurg = murgu: către. deoarece. a păzi. întreg. a înfrunta. a bate cu furie. moi: ud. menită: cuvenită = menita. nărav.mudru: ciocan cu cap rotund. sosirea serii. a oprima. tristeţe. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. leoarcă. coamă. a se îmbujora. spre. posibilitate = modru. a scufunda într-un vas mare. a priponi. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. fată. scump. injurie = mu(e): injurie. a sfărîma. drag. a tipa. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. binefăcătorii mei. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a despica. a pune masa.mus-de: a opri munca. mul: muselină. a tipa. fel. a striga. putinţă. înflăcărare. mizerie. căldare = mu(i): a boteza. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. . mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a radia de bucurie. complet. a cere. a striga. frumos. melic: obicei. a lupta. striga. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. chip. menţinere. a murdări. drag. protejare. a blestema. rodul fericirii. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. a zdrobi. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. pentru că.mus: suprafaţă de teren. gură. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. loc de găzduire = metoca. mură: mure. a tăia. tesătură foarte fină = mul: strălucire. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. modru: mod. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie.me-ni-da: pentru sine. a purta îmbrăcăminte largă. a murdări. a sufla greu. a pune un par.me-du-ga: zeii mei. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. spinare. afine = mur(a): vegetaţie. melancolie. a lăsa urme de la fierul înroşit. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. metoc: mănăstire mică. pe sine. a lega. îndrăzneală. mor: sfîrsitul vieţii. muiat. a bate. violentă. a speria. a smulge din rădăcini. intrare. divinitatea lunii la emeşi. murgu: cal de culoare închisă.un copil. apucătură. decesul = mor.mur: a înconjura. a îmbrăţişa.

nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. pomană = nan-us: moarte. nădi: a înnădi. înaltul preot. sarcină. a prăda. tată. muşiţă. trup. a bate. seminţie. a confunda. soartă. individ. a se legăna.. a se ghemui. danie. na: nu. impunător. a pălmui. funcţie. strălucire. a fi în dezacord = na: nu. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. musină: tîntar.apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. nete: om prostănac = ni-te: singur. refuz. neam: popor. tovarăş de viată. lucru important = nam: tată. neni: nană = nini: soră. destin. a muri. a umbla pe jos după ceva. a se frămînta. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. ţinut. tărie. groază. demn de încredere. zburătoare. a-i fi frică. a se opune. obiceiuri. nil: praştie = nil: a inspira groază. clan. pîclă. lovitură. umflat. adevărat. ni la el” = ni: vigoare. a creste. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. sediul puterii. nemi: a se înrudi. destin. ni: uimire. molie. a se stinge. a fugi. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. na: a da. rude = nam(ne+am): responsabilitate. a diminua . a fi uluit. a adăpa vitele. persoană care vrea să iasă în fată . a amesteca. frică. superior. a sparge. conducător. veneraţie. patroană. a se teme. a semăna. a bea. a sta la pîndă. cinste. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. a se învăţa. interval. a însufleţi. clan. putere. groază. a plesni. nera: a se ului. a burniţa. nadă: momeală = nada: culcuş. soartă. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a inspira veneraţie. a se uimi = ne-ra: năucit. a căuta. întristare = ni-guru: spaimă. animal care se tîrîie. doamnă. veneraţie amestecată cu frică. violentă. a fi fricos. mijlocul unei suprafeţe. a pregăti. musina: a căuta mirosind. important. a sta la pîndă. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. nilă: milă. a pălmui. a aşeza. stăpînă. uimire. a mînia. negură: nori negri si întunecoşi. a se legăna = na: a da. a înflăcăra. fluture = mu-sen: insectă. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. adevăr. ne: negaţie. mulţime. a refuza. crescut. a curge. a aşeza. nănas: dar. insectă. înfricoşător. a fi. a slăbi. a urzi ceva. culcuş. a roade. responsabilitate. ostilitate = ne: a tine seama de. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. namea: înscris oficial. respect. a îngrozi. a fi. lovitură. nam: lucru voluminos. a se ghemui. familie.

a păşuna. uger. o: sunet care exprimă uimirea. relaţie. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. ninta: mentă = ninta. tîrg = obor. alternativă. a inspira frică. renume = nun-me: înţelept. a împodobi cu flori. tihnă. gălăgie. a culca la pămîmt= oboru.ugur: cîmp. doamnă. rogoz. niri: a se uimi. a pieri. a săruta. a tipa. farmec.uga: a aduna. fără. stăpînă. senin. zăpăcit. corcodel = nir: a desface aripile. afară de. nună: pistrui pe fată. a mînca cu lăcomie. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. obori: a doborî. a fi sau a deveni sărac. furaje pentru animale. important. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. domnişor. patroană. a stăpîni. început.ninda: a înflori. a înfuleca. a jefui potrivit expresiei . strigăt. ochi: a trage la tintă. legătură. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. ceva = ni-is-cu: alegere. . început. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. închis. surprinderea sau nemulţumirea = o. nir: pasăre de baltă.înjosirea. sigur. suprafaţă. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. nume: reputaţie. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. fin.ugula: paznic. refuz. a naşte. a atinge cu buzele. a pleca la păşunat. cea care a născut copii = ama: mamă. a cîştiga. nobil. a îngriji ca o mamă. a se înălţa. a da tîrcoale. a privi fix la ceva = ochi. nun: persoana care conduce o nuntă. a privi fix la. nunta: căsătorie = nuntun: buză. important = nim: a fi important. miros plăcut. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. nini: expresie cu care se cheamă vitele. principal. a strînge. continuţul acestei măsuri = oca.. jitar. ocoli: a înconjura. nu: negaţie = nu: negaţie. a mîngîia = ninni: pipirig. papură. o categorie de persoane sau animale. dimineaţa. în afară. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. afacere. a se ului. întunecat.ugu(i): cap. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a se uita lung la.ug(i): a ucide. a se plînge. vrăjitor. a fi buimăcit. a învălui = ocola. nasul mirilor = nun: jupîn. năucit. a fura. afară din. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. loc unde se mulg animalele. a conduce. oama: femeie.u-ching-nga: păşune. a domina. odihnă = ogoi. nim: interes. a înmulţi în aritmetică. a păzi o turmă. a căra. ogor: cîmp. a se speria. a se ridica. faimă. mag.umbli cu ocaua mică”. nici un. a trînti. om sărac. nastere.u-tur: zori de zi. ubur: ţarc. a muti.u: expresie de protest.u-buru: timpul secerişului. voce. pîndar. frumos.

u-ri-a: a lega deasupra. răsplată. erudit. a ospăta. orgar: tăbăcar = orgar. plăcere. palid: obosit. schilod. a doborî. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. ofili = palil: zguduirea marşului. încurcătură = oporu.u(i): oaie care fată. împrejmuire = utah: adăpost mic. educat. şchiop. a slăvi = omuni. paca: a supune. savant. priceput. otac: colibă. dezastre. măruntă. scandal făcut de cineva mic.ur-gur: a tunde. a mişca. om: persoană deosebită. culcuş pentru vite sau oi. veselie. otăra: a se umfla în pene. indice = opisang. paralizat. şcolar. a tăia. a arunca laptele sau zerul. mentor. a fîlfîi.pag(a): a închide în cuşcă. scandal mare. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. stimă. sensibil. listă de acte. . omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. flacără mare. a se stinge. ţinut delimitat. drum greu parcurs în forţă.ubisang: scrib. a căra. meşteşugar. galben la fată. învăţat. om bătrîn. inventar. a sparge. învăţat. a culca gol. umanist. a jupui. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva.ur-ur(i): a devasta.u-tur-ra: durată scurtă de timp.ul: vas mare. a flutura. chinuit. a trage. a ajunge. satisfacţie. unitate de măsură de 36 litri.oi: ovine = oi. a vinde. prăpăduri = orori. paliu: infirm. cumpătat. amabil. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. înverşunare. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. curea. bucurie. lapte sau alte lichide = ol. a cinsti.um: înţelept sau plin de talent. opor: rezistentă. a îmblînzi = paca. generos = om. a se văicări = olala. registru. a fîlfîi. a pune în ordine. a certa = otara. a aresta. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. a distruge. învăţător. olălăi: a tipa. pai: lînă nouă. a striga.uburu: hărmălaie.u-lala: strigăte de bucurie. oaie adultă. a onora. a jefui. a fi mare. a alege. pală: undă. a acoperi. a încercui cu crengi. orori: nenorociri. aripă.umun(i): titlul de respect. a se cocoşi. a se înălţa. înaintare în marş. a se pregăti de seceriş. ocol. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. a acoperi. a pluti pe apă. discipol. a fîlfîi. caracter deosebit. putin. a duce. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. ol: vas de lut pentru apă. a acoperi cu pene. rezistentă.

a conduce spre ceva. partea din fată a palmei. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. stîlp. a retine. a se împrăştia. refugiu. a ataca. labă. păhăi: om rău. adăpost. pili: a bea zdravăn.pa-usan: cioban. detasat. aiurit. terci gros = pa-pa. păuza: a se odihni. a limita. separat. hotar. peri: a muri = peri. a poposi. a ciopli. păhăi: miros rău. păli: a se lovi. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. javră. de nimic = pah(a): escroc.bir(i): a asasina. plan înclinat = panta.ba-ba: budincă. prin care ctitorii doresc să lase . a omorî. nătărău. urît. ca obstacol pe căi de acces. copac. a omorî = palil: trupe în marş. a fîlfîi. înaintare în marş. înţelepciune. cîine jigărit. a defila. coastă. învăţătură de însuşit. suport. prost. a alege. tribună. a împărţi. a pune deoparte. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. care cîrmuieşte. bătrîn = pa-hal: sărăcie. picior. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. care domină. a jumuli. rînă. banda: sprijin. stimă. stîlp. rit. oblic = pes: pietriş.pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a apăra. a masacra. a susţine. a împrăştia afară.bar: a tăia. cult. păbăi: despre păsările de curte. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. a susţine. a împărţi. suport. păstor. păhui: năuc. a tăia. a se aşeza = păuzan. prost = paghu: a ocroti. cu buruieni = parag: a întinde. pădăi: a se găti. a arăta arogantă. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. zăpăcit. a tinti. a se mînji. model = pi-lu-da: veneraţie. a lărgi. a se chercheli = pila: confuz. conducătorul trupelor. pes: partea din fată a unui zid. a înainta. a se îmbăta. crenguţe. a sprijini. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. neclar. a curăţa. latură. părag: fîn de proastă calitate. om netrebnic. a spinteca. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. lipsă. fiu. a înainta. pilda: exemplul de urmat. a se murdări. a distruge. respect. a sprijini. bancă. a se dichisi. a coji. terci din malţ încolţit.pis: stîlp.pes: copil. a culca la pămînt. a aranja. a se pregăti. a batjocori. la înălţarea unor suporturi = par. pălugă: prăjină. cel de deasupra tuturor. pici: copil mic de trup = pici. casă. cel care mînă oile si le apără de prădători. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici.

murdărie. a păzi. a da buzna.bir: a amesteca. gîrbaci. rugă: implorare. rău. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a merge afară. lăstar. deschis. a fi atent la. a rupe. a provoca. a pîndi. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. cerere = rag(a): a cîntări. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. grămadă de oameni = polog.pu” = pu: a alunga afară. a supraveghea. a pune în fiare. a conduce. a pipăi. rîpă: prăpastie. pui de căprioară. a trage. a sili. a întoarce sau împrăştia fînul cosit.bu-uh: a se teme. a dirija. a-i fi frică. a unge = rabu(i): a aproviziona. a căuta. a bate. buduroi. a distruge. a suferi. răpi: a jefui. a îngriji. a da peste cap. < Anterior . deretic. a trage.. foarte mare. biciuşcă. a suferi.ru(i): a se duce. bandă. a înclesta. a accepta. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. a primi. a fura. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. rîie = ri(i): a provoca. pîr: cel care pîrăşte. pil = pu-uh. a aluneca. lip = rip. a întinde. a se năpusti. lat. a pleca = roi. a suferi. bulug: germen. a păstra. rîi: boală de piele. reclamantul. imens. inamic. mănunchiul de grîu secerat. formă. rană adîncă. a înhăţa. vas. a schilodi. a scormoni = rim(a): viteză. a confunda. a striga. răutate = ra: a lovi.bun: luminat. văgăună = rîpa. rugăciune. a curăţa. rîp: jeg.rib-ba: enorm. a pune un tip să urle. a strînge. a bate la cap. a provoca. vioi. fiare. clică. a se răzbuna pe. a alege. a sparge. gălăgie. clică. cerere = rug(a): a protesta. a tine.rig(a): a smulge a supraveghea. sprinten. a arăta. a se pregăti. duşmănie = rîc(a). a sili. a duhni cumplit. necaz. ragi: a plînge. a sta fată în fată.informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a îndruma. a face. a tîlhări. ragea: rugăminte. a termina. roi: familie de albine. a tipa = rag(i): drag. a trimite la. a provoca. a sfîşia. iuţeală. a potrivi. a săpa. a lovi. rîcă: ciudă. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a bate. abis. a striga pe cineva din depărtare cu . pîj: stîlp = pis: stîlp. mugur. ră: rea. puhă: bici lung. a culca.rib: a mirosi urît. rugăminte. stabilesc o anumită ordine. adînc. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. plină de venin. pun: aşez. pîrîciosul = pîr. a înfrunta. orînduiesc = pun. a duce cu sila pe cineva. a îngriji. răutate. capcană. rău = re: a goni. cursă. re: rea.

a duce afară. ara: începerea muncilor agricole odată cu afînarea pămîntului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă si îndepărtarea buruienilor.a-su-e: a atinge. aldui: a binecuvînta = al-du(i): a insista. dimineaţa. apa: elementul vital al vieţii. alean: dor. amus: groapă sau putină cu apă si var pentru argăsit piele. aduc: a duce. a căra = a-duc. jale. catastrofă datorată unor revărsări de apă. acusica: expresie ce arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. suferinţă = al-la-an: stejar. antal: butoi mare de stejar. deosebit de mare. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormîntare. a tipa. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care . a aştepta să. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge.a-gu-zi-ga: imediat. a tinde spre. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. = aceră. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emes. a îndeplini. apa care curge. poloboace. a se plînge. a creste umiditatea într-un spatiu închis pentru realizarea unei băi de abur = a-buru: a deschide aripile. a căra cu ulciorul. prost. pînă la. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pămîntului si este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. a aşeza. grijă profundă purtată mereu în suflet. bucurie. adapa: a duce animalele să bea apă. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-si recăpăta frăgezimea. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. ieşit din marea primordială. nenorocire de proportii abătută peste o persoană. a pune în ordine. aciua: a aşeza.a-se-ra: lamentaţie. a face. a se desfăşura. tîrlă de vite. aceră: a avea nădejde la. angara: obligaţii numeroase. a invoca ceva. distrugere. a transporta provizii de făină. adăpost provizoriu. întristare. argăseală = amas: stînă. mult. a pune la locul lor = aciue. a da un sfat.Următor > Chemare la neuitare V Arhaisme si regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. a dori. a arunca. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. necopt la minte. a se înălţa a ieşi. a zdrobi.a-dug: a iriga. a pune în ordine. decădere psihică. devreme. a cere. neputinţă.

a cădea în torente. conducător. baltă. a informa pe cineva. a se întoarce. impetuos. droaie. a arde cu flacără. bară: mocirlă. ajutor. a aduce mereu nenorocire. a străluci. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. reprimare. subdiviziune a leului. simpatic. a distruge. a cuibări. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. a lua. arde: purificare prin foc. a dezbina. a preda. unire. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. adunare. a desfăşura. atac: acţiune violentă. odihna de amiază. a pune. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. acţiune în forţă. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie si prin repetare. vizuină. raită. Sărbătoarea avea si un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pămîntul si renaşterea unui nou ciclu al vieţii. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. drag. a susţine. ased: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. . a fi întins. a face praf. a învrăjbi. a răspîndi. a rezolva. a însămînta. haită. fioros. cuib. ritual. a străluci. a răsturna. arogantă. plîngere. văpaie. a se dezlănţui.a-dah: aliere. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenta. neted. a radia. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o împrăştia. scadentă. asu: bun. a ceda.participau toti membrii. a sorbi. clar. fiară = bala: ostilitate. a se răspîndi. persoană care se roagă. a distruge. bălăcăi: a se bălăci. a se roti. a lega = banda: a sprijini. apă liniştită. amiază. a se revărsa. a întinde. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tînjalei = a-ra: a pune sămîntă. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el avea cinstea să iasă primul la arat. a lega. fericire. împotrivire = ba: a provoca. ba: negare. a se aseza = a-sed: apă răcoroasă. înţelept. a se . a dispărea deasupra. azil: loc de refugiu pentru bătrînii fără adăpost. a lăuda. a umple cu vîrf. bandaj. apă rece. a unor produse. a se revărsa. a susţine. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. rezistent. Insămînţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer si pămînt si asigura continuarea vieţii. refuz. a unor culturi si livezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin foc si sabie = bar-bar-ra: flacără. mulţumire. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viată. bandă: fîşie. smîrc = bara: a inunda. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii. a prezice.banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. sprijin. rugăminte. a face tărăboi repetat. a dezlănţui un atac. bala: monstru. duşman. înţelept = asu: doctor. barac: cîine flocos si cu mustăţi mari = barac. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. trufie. a uni.. cel mai priceput. bal: balot de marfă = bal: a transfera. pătimaş.barag: vizuină.

a provoca. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. toti deodată. persoană care trebuie supravegheată si protejată = bulung: nevinovat. a se răzbuna pe. scafă. care de multe ori era luat prin violentă si cazne de tot felul = bir: a împărţi.bu(u): a rage. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire.buru: a vomita. a fugi. copac cu umbra groasă. vas. a amesteca. a ocroti copilul. a trage. a murmura. a captura. cac: a se uşura. bîr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mînă oile. ca în expresia . bucată mare de carne = but: sold. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. bîz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. bănicior: baniţă. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot .i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. a alerga împrejur. a enerva. bui: a da năvală. a fi nervos. unitate de măsură de 10 litri = băncior. a fugi. măsură de capacitate de 10 litri. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. călătorie. a duce. lovitură. a omorî. a împrăştia. a şopti. bura: a ploua mărunt si des = bu-ra: a uda repede.bulug: a se năpusti. genunchi. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a bîzîi. dop. a se îndoi. degradarea pielii prin desprindere si formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. deodată. a se teme. a da năvală. vînjos. a aiuri. a cicăli pe cineva. a da năvală. persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică.învîrti. a lînge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plîngă. a da peste cap. a transporta. a agita. în masă. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. de mică întindere. gloată. a mugi. a împărţi. a se certa = bi-ra: amestecat. buluc: năvală mare. a se aşeza.bansur: recipient. năucit. a zăpăci. a pedepsi. bure: vas de lemn pentru băut apă. excremente = cac: curbă. a alunga cu forţa. a-i fi frică. a blestema. a bate. a mînca. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a tine închise păsările si animalele mici. droaie. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars.. a zumzăi. a hrăni. cadă: butoi mare cu un singur fund. a îndemna. scurte. iute. a da junghiuri. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani si meşteşugari. a da buzna. unul peste altul. bu: a buhăi. grămadă. a grăbi. a trage. borî: a vomita = boru. îmbulzeală. but: coapsa unui animal rumegător. musculos. a izbi. repede = buluc. cu grămada. bîra: a bodogăni. a stropi.

a purta. a asedia. cale: drum. celar: odăiţă. a trimite.galga: sfat. invocată de copii cînd se scaldă în rîu pentru a rezista ca ea la frig = ca-li-e: strigăt puternic. a face = car: chei. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. a evalua. respect. viguros. urlet. a jefui. = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a scoate la păşunat. a lovi = ca-li-ci. a fi plin. iute la fugă. a primi. tare. aşeza. oracol. a munci din greu = canone. cît se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roti tras de boi. a se zvîrcoli. cade: a se cuveni. a duce. a trimite. slăvină. a potrivi = cad(e): a se alipi. ascunzătoare = cela. a prinde. a evada. animal călărit de om. calici: a nenoroci. cară: : peste mic si foarte vioi din apele stătătoare. atrăgător. a duce grîul. răcnet. urmaş = calga. încărcătură. a vîntura grîul. a primi. acţiune ratată = ca-duc.ca-nun-e: strigăt de disperare. a socoti.garas: decizie. pipă.gaba: trufie.de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada.casdu: băutură dulce. inimă.se(i): a se înfierbînta. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peste. cei: a cere = cei. a face. a zăvorî afară. bucătărie. conducere. a fi agitat. cara: a transporta. soluţie într-o dispută verbală. orificiu făcut într-un butoi si prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului si trebuie mînuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. a mîna. a chema. căsuţă.gada: a avea. potrivit. a încăleca. bucurie mare. cartier nou al unui oraş. cămară. port. a ieşi. carar: hotărîre. caduc: gol. a transporta. a tine seama de.se-la: a căra grîul la hambar. hotărîre. a aduce suferinţe fizice. pivniţă pentru cereale. potecă. a ruga. a da. capan: om în slujbă mare. a duce. secară) avea cca 900 kg. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun.ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. a merita. a fi încîntat. casă de afaceri. nelinişte. a mîna. . grîu. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş si uşă de intrare. a prinde. a se uita la. a călători în afară. canoni: a umili. rezoluţie = caras. zestre. canea: cep. om cu influentă = capa. calga: locţiitor. casto: bine. cata: acţiune prin care se caută. rapid. a dispreţui. [carat: cărat]. se folosea mai mult la parade si la călărie = cal: puternic. a trage cu putere. a fi de partea cuiva. coşul pieptului. a lua. zel. potrivit la gust = casto. a face. apă. calie: fiinţă închipuită.ca-li-gi: a înconjura. a căzni. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a chinui. consultaţie. suflet. a da. îndiguire. zvîrlugă = cara: a captura. a transporta. a apuca. a scăpa. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii si folosit pentru călărie si transport. a călători în afară. ardoare. a strînge.

ser: a străluci. cioban: vas de lemn pentru băut apă. scafă. a împrăştia pe jos. ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trîntit la pămînt şi spart = ciob. a întări. număr. braţ. cil: animale cu părul gri. . cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a descifra sensul unui mesaj = citi. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară si legarea capetelor = cercu. ciocoroi: cîrlig de fier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor = ciocor. a socoti. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. obraznic. a trebui. a dansa. a transporta. miros. a face schimb cu voce tare.su-aca: a face captivi.se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate si capetele legate între ele. a prinde. a înmîna. răboj = cier. a fi egal cu. a fi înfuriat. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă.ci-lul-la: loc pentru execuţii. scoabă. dansator. a se murdări. a trînti la pămînt. a lega. arbore doborît = ciop. a scoate. puţin = cir. scandal. a fixa. a împrăştia pe jos. frică = cior. cioci: a se chercheli. a fi violent. cer: universul de deasupra noastră = cer.sir: a lega. a radia. ceu: oală pentru mîncare = ceu. a izbucni. a deveni trist. cîrlionţ = cioaca. înverşunat. soartă. aţă subţire. a fi priceput.gil: întunecat. noroc. a lumina. a înşfăca. blam. rău. ciolă: minciună = ciola. a ataca. a se încrunta. de nădejde. ciochină: cîrlig purtat la brîu de oamenii de la munte si folosit la diferite activităţi = ciochin. crestătură. acţiune punitivă. cilibiu: elegant. fruntaş. a împărţi. a izbi.se-er-ngal: a fi puternic. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. cin: clan. nobil = cilib: stea.se-er: a fi obligat.se-lu(i): plantă cu miros plăcut. a fixa. agresiune. a azvîrli. a pune. frumos. ciop: trunchi de copac. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. a străpunge cu lancea.sita: măsură. cior: fior. cir: fir. a merge în patru labe. a porni război = certa:ser-da: atac. a decide. credincios.celui: a ademeni. cier: semn. a se îmbăta = cioci. popas. crimă. a înşela = celu(i). culoare în trei peri = cil. a confirma. sălbăticie.sub: a trînti la pămînt un arbore.sur: a trece ca fulgerul.sucur: suliţă.su-la: leneş.se-ba-an: o măsură pentru peste sau pentru alte alimente.gin: a dovedi o proprietate de către cineva. bure. certa: a cere socoteală. a întări. a înfrunta. a lăsa buza în jos. organizaţie = cin. crîsnic de mînă = cercal. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula.sub: a arunca afară. cioacă: cîrlig care tine un obiect legat de altul. a fi obligat. a aşeza. a face prizonieri. a tăia. citi: a se concentra în efortul de citire.sus: a da peste cap. şansă.su: mînă. a amăgi. neam. porţie de mîncare. cruzime. violentă. coriandru. formă de dans prin învîrtire în cerc.gidi: a se întrista.su-chin: seceră.

a executa.su-pe-el-la: a mînji. deschis.sug: a separa. cioacă = ciuc. stîngaci.su-urra: mărunţire. ostatic = chiza- . ciurdă: turmă. adunătură = ciurdu. a trage.gi-zi: o specie de trestie. lapte. chiri-du: a doborî. paralizat. ciula: a dispreţui. de revoltă = ciuda. a îmbrăca. a închide gura cuiva. a răpune. cheritu: om slab si neputincios. a umbla. a ruga. ciudă: stare de nemulţumire. jgheabul teascului de vie = ciuciur. a pune jos. a mişca cu mîna pentru a trece prin ciur. vrednic de dispreţ.sur-du: paznic. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. ciuruc: lucru fără valoare. ciura: a cerne cu ciurul. struguri = ciubar. trîndav. a se stinge.sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. a fi corupt. proprietate. gol. ciopor. a dezlega. chersă: livadă. ciupeli: a jumuli o pasăre. în bătaie de joc. nimic = ciula. a implora. ciunga: persoană fără o mînă = ciunga.su-ba: a dezbrăca. a delimita un teren. scatiu = cizi. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. braţ si antebraţ.surug: cos mic.su-bar: a scăpa de. ciutac: prost. a se ghemui = ciuci. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. fructe. ciud: minune. lucruri mici = ciuruc. cius: cîrcă. a şterpeli = ciupela. cîrd. a repartiza.su-nga: mîna mea. a arunca. ciuha: momîie. zarzără = chiri-za: livadă.sus: a răsturna. ciuci: a se aşeza pe vine. a înţepeni. chezasu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. vechi. om care nu-i bun de nici o treabă. a merge pe jos. măcinare. descoperit. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa.susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. a smulge părul de pe porc. uimire.su-dag: a hoinări în jur. chezap: care arde. a uimi. a căra. a fi necinstit. cizi: o pasăre de baltă. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. a pieri. cheri: a muri. fermecare = ciud.su-ha: tîlhar. belşug. a potrivi. ciutuc: coadă de mătură folosită si pentru descîntat = ciutuc. siloz. ca unitate de măsură – cotul.eclipsă. a strînge. îndoit de spate. spate = cius. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. ciuc: tîrnăcop. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi-la: pivniţă de cereale. a cîntări.su-gi: bătrîn. plăcere. neîngrijit.su-la: leneş.sud: cruce. ciuciur: jgheabul de la fîntînă pe care curge apa. aplecat. a se stîrci.su-da: a înarma din vreme. nătăfleată = ciutac. a vătăma. gîrbov. a se ciuci. om mort = chiritu. răzuire făcută cu mîna. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. zălog.

su: a aduce omagii de departe. a potrivi. chicior: picior = chicior. ciorchine = chi-de: a îngropa. a aduce. chiuz: curea. a acoperi. a se culca. a arunca pe spate]. a se jeli. a se apăra. a mulţumi. putere fizică. cavitate în pămînt. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. chil: ţeavă de răcit la alambic. lut = chisa(i): pământ uscat. a tortura. chili: a trage la măsea. a merge greu. a creste. a pune la grea încercare. a căuta. în Muntenia era egală cu 680 litri iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cîntări cereale. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. a înainta cu greu. forţă.chib: cel care ştie să le dea chip. a . loc ostil si plin de primejdii. poruncă. a împinge ceva greu. ocol. a umbla în patru labe din cauza băuturii. implorare. a încurca. a bea zdravăn. a cerceta.chi-ud: a primi o răsplată. a potrivi. gînd rău. chiser: cerc de nuiele pus între leucă si căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. jos. chisa: a sfărîma boabe sau seminţe. a supăra. a alunga. fasolea si mazărea pe tarla = chiuz. a ţîpuri. chită: grijă. chinui: a necăji. înfăţişare = chip. chius: pămînt pregătit din timp. chip: imagine. a cufunda. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. chiot: a chiui. a depune un efort fizic foarte mare. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. chidă: negura de pe munţi. a acoperi. limită. pămînt nivelat. a înhăţa. groapă. a băga în ţarc. a striga. a îndrepta. a da o recompensă. depozit.chi-sur: a lăsa urme. chisai: pământ gras. a lua în seamă. fată. a înălţa. inferior. a pune la treabă. a se crispa. a aşeza. tupilat = chi-tus: loc. ciudă. cleios. om leneş = chisal: stăpînul ogrăzii. buştină. drag. ţinut pustiu. verigă pentru legatul hadaragului(băţul gros şi mobil) cu bătătorul(dîrjaua) îmblăciului cu care se bătea grîul. a transmite respect. a clădi. partea unui nave care stă în apă.cucu(n): nobil. a se văicări. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. pivnită de cereale. a hori = chiot. chisîm: obligaţie în bani si în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. a merge de-a curmezişul. loc ascuns. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. a da în primire. a înveli. a se întinde. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. îngrăditură. a face. [keel: a răsturna. a umili. ţarc. a compara. a supăra puternic. chirăi: a plînge. plăcut. a umili. chiciură. dorinţă imperioasă. a se întinde de-a curmezişul. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. a face bine. a pune. grăsuţ. chingă: bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a fi atent la. chitus: ascuns. a îndrepta. muncă istovitoare. a trage la cîntar. cu care se lipesc casele. cocon: odraslă de domnitor sau boier. copil mic = cocon. pitit. om beat = chili: a se murdări pînă sus. a distruge. postament. a striga. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. statuie. a degrada. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. a batjocori. necaz = chi-ta: pămînt. a se uita spre. curte sau ogradă. promoroacă. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. zaplaz.

copil neastîmpărat. trestie. prieten. a rupe. iute = cul: violent. coli: oameni care nu fac nimic. alergare nebună. a separa de. de forma unui peste care delimitau proprietătile. a dezrădăcina. a urmări destinul cuiva = corzi.gu-tag: lizieră.gub-cas: herghelie de cai. a ghiorăi. a coti după = cungiri.curu(i): a spiona. strigăt puternic de bucurie. a distruge. om bătrîn si rău = cotarla. cos: obiect confecţionat din nuiele. a fi atent la. cotarlă: cîine vagabond.cus(i): devastare. a recolta. a se mări. grăsime. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. dulce. a ghiorţăi = corai. a pătrunde în. ursită. a chiorăi. piele. colbu: praf. încălcare. leneşi = coli.socoti. a tulbura. brăţară. inel din nuieluşă de salcie = colbu.gu-ngiri: deschizătură în zid. cosi: bătaie puternică. a sări în apă.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. căsătorie religioasă. a colecta. a răscoli pămîntul pînă iese praf. a îngrăşa. cudi: cuvînt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. a separa de. a înceta. coraca: angină. crîng. nori de praf.gul-bu: a smulge. a împodobi. pază. boală ce necesită supraveghere = coraca. restricţie. cotac: pîlc de pădure = cotac. a întemeia. potaie. a acoperi cu piele. distrugere. copcas: persoană care pescuieşte la copcă. susţinător.gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grîu. a lega de după cap. plăcut. a răscoli. a prinde sigur. . consînge: rudă din partea tatălui = consange.cur-aca: a supraveghea. a fi fericit. animale care sar cînd fug = copcas.cu-li: vas din argilă pentru bere. stare de nemulţumire. a aduce mare suferinţă = cosi.cud(i): a se preface că nu cunoaşte. cungiuri: a ocoli. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. partizan. hartam = codru. a lega un animal de coamă. a scoate sunete. cos. cucură: tolbă pentru săgeţi. a se feri. un fel de pădurice. a chefui. a tăia. puternic. codru: bucată de pîine. coroi: hot de codru. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. tîlhar = coroi. a fi atent. a descoperi. untură. codi: a fi timid. a fi cu băgare de seamă = codi. a înceta. cul: aprig. corzi: figurativ. a iesi. javră. cununie: unire simbolică.cuduru: borne mici din piatră. a pune bazele unei familii. a smuci.gu-nun-e: a fi încîntat. bici din piele. miere.gu-ra(i): a croncăni. a încînta = cunune. a împodobi. nuiele. a observa. a înjura.cur-zi: soartă. a privi. a pregăti ceva rău. a se mări. a ascunde.cus: burduf. a sta de pîndă. corăi: a croncăni. a viola = cordi.gu-gur: a strînge. a înjura. oprire.cun-sang(e): a face parte din. a urmări. a pune pe capul cuiva o cunună de flori.

a răspunde la. margine a ţinutului. a fi de partea cuiva. mîhnire = dir: mîhnire. a întrece. poftă. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a uşura. a pierde pe cineva. a oferi. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii.dag: existentă în comun. rod = curcu: dar. belşug. a fi întristat. la înapoiere. cordon. a locui. a fi obligat. a regreta. încreţi = cupi. bărbat. da: a fi de partea cuiva. a proteja. plăcut. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gît. a aduna. dalba: deosebită. la întoarcere. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. năbădăi. a alege. apăra. a striga. osteneală. a descoperi. curm: a cresta.dag-gia: margine a oraşului. a confirma = da: drum. a găzdui. a arunca. a vîna. falangă. cusai: a gusta. a răspunde. dam: specie de cerb cu coarnele late. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. a tăia. cura: a scopi porcul. Dunăre si Marea Neagră = dac. a da. a lega strîns cu o funie = cur: a strînge puternic. strălucitor. a duce mai departe.. dirigui: a conduce. superior. a tine. supărare. a culege. a plînge. a apăra. a se ocupa de o actiune = dirig(u): dincolo de. loc întări. exclusiv. pînză de legat. osteneală. a fixa.gu-tumu: a chema. normă socială sau juridică ce se transmite prin viu grai = cutumu. asociaţie. mascul = dam: soţ. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. frumoasă. leac. a bea puţin = cus(a): alimente. cerb lopătar. a trece. a lega. supărare. a .gur-ra: a răsplăti. cub(i): împletitori de rogojini si coşuri. a trăi. soluţie pentru o problemă. obezi. a captura. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. a prăpădi. a jeli. a însemna pe răboj. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. albă. a alina. Tisa. viata de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. a se mutila. a scăpa = cura.cupi: a coase cu împunsături rare strîngînd aţa. centură. dambla: paralizie. a plînge. a întrece. cutumă: tradiţie. a alege. cameră. adunare. cătuşe. a fi cel mai. a cresta. a face ordine = dirig: adăugire. a încălca. cos. a împrejmui. acces de furie. a pune la loc. dobor: a trînti la pămînt. necaz. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. dulce. a replica. a se descotorosi de cineva. balot. dert: tristeţe mare. curcus: fruct. dereg: a repara. a transmite. dibă: butuc. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn si pămînt = dac-cia. a opri. a lega. a primi oaspeţi. rogojini din trestie. a omorî. unic. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a declara. uşoară sminteală = dili: singur. a mişca. legea locului. diliu: persoană cu idei si comportamente specifice numai ei. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. grămadă. a confirma. adunare. a ataşa. a prinde. a fugi. grăsuţ. necaz. necaz. osteneală. a fixa. a răsplăti. de mîini sau de picioare) = dib(a): fiare.

cutezanţă. grămadă. siguranţă în acţiune = elang: elan. necaz. a exista. fire. coardă. elan: avînt. a îndeplini. a goni. grămadă. a vorbi pe înfundate. a se repezi la. a zidi. a se apleca. a şedea. temperament. a avea. a tine. a înşira. sarcină. liber. a căra obligatoriu = du: a umbla. greutate. a face. a creste. şirag. a căra. a se plînge. a aduce. cîmpie. a întrerupe. creditor. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a îndemna. duium: mulţime. . lucru. a şti. dug-gur: a şedea jos. om respectat. a plînge. zidărie. dogi: a avea doagele desfăcute. generos. dura: a construi. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. dubă: tobă. lucru. cordonul ombilical.dur: legătură. treabă = du-lum: povară. a răspîndi. a lua. dudui: a îmboldi. domolu: om echilibrat. a trimite. în domeniul gîndirii (om de duh-om cu un spirit ales. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. a merge pe jos. a fi sau a deveni vizibil. a duce. sincer. bătaie de joc. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvîrsit ea. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul rîurilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. a interzice. temperament. treabă. datorie. a înfrumuseţa. a se mişca în cerc. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. a apărea. blînd. proprietate. a vorbi. a înălţa. sarcină. greutate. a bubui. dondăni: a mormăi. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. fir. du: ordin pentru a transporta ceva. a bate. a se arăta.dug(i): vas. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenta ca trăire a gîndirii si nu ca plăcere a materiei. a azvîrli. a cerceta. a transporta. a se odihni. a goni = dudu(i): a procura.dum-dam(i): a mormăi. darnic. a hăitui din. a ierta. a ridica. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. a întări. a prinde. omul care are vocea groasă. a lămuri. e: de la verbul a fi. supărare. a desface. avînt. a purta. a se deforma. a întări. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. cultivat) dar si în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a produce o crăpătură uşoară întrun vas de lut = dogi.trînti jos. a băga. a bodogăni. a ocupa. a primi. arată existenta = e: a ieşi. edinet: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. urcior. a flecări = dondani. a răsări. amuletă. cutezanţă. energie. a acoperi. Are semnificaţii religioase. a locui.

a duce o anumită viată. Pentru obţinerea mustului. a se pleca. sărbătoare. gîs: penis = ngis: penis. deasupra. a pregăti ceva de mîncare = ga-ti: a trăi. a pune la un loc. logodnic. . găti: a se împodobi. cinste. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane.chinda: bărbier. a dansa.es: denumirea populară a oraşului Iaşi. rod bogat. vas mic. a se apăra de. emeşii îşi rădeau capul si fata de păr si aveau o fizionomie ovală a fetei. gin: vin. a lega. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. a face. a-si da importantă. a merge după. rău. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. a face gît.chi-in-dar: gaură. gîtar: funie pună în jurul gîtului animalului si de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. recunoaştere. sabie. a lega. gog: băiat sau tînăr prost. recoltă deosebită. gir: încredere. primul gospodar. a se culca. a zice. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. primul care cultivă pămîntul. sumbru. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. a întări. ghili: a spăla. a dansa. negru. a strînge. supărare. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată.gu-di: a chema. ignorant. gelep: cireadă. a stabiliza. gig: jeg. a mirui. a linguşi. slab de înger = gog. a lăsa urmă. fapte asumate = gi-na: acceptare. omenie. pagubă. a atrage. nedreptate. onestitate = gir: curat.ga-ra-an-da: roade deosebite.gilib: servitor. a pleca. gina: vină. a consimţi. brun. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. godi: a-i cînta miresei cîntece de rămas bun = godi. care face numai necazuri si aduce pagubă = gig-ngar: a fi mînios pe. a se pregăti pentru petrecere = ghili. fisură. gîtlan: gît. tont. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. ghindă: fruct al stejarului. a se uni. demn de încredere. a opri. ocol. turmă = gelep. a spune. a se întreţine. gug: semn. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. a se murdări peste tot. a unge. a realiza. umil. a se impune = gitlam: iubit. a confirma roade deosebite fată de lucrările agricole făcute = garanta. mizerie. oval si foarte lucios = ghinda. a alerga. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a face. tăciune aprins. gigar: rău. fier înroşit. rotofei. a da o raită. a lega. a tăia. amant. ordonat. pahar mic pentru spirtoase.gili: a se murdări. nădejde. bani. precis. a concentra. seară.

chiuitul. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. păros. şobolan = guz: a scrîsni din dinţi. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. înalt. aspru. sunt îmbrăcaţi special si practică anumite dansuri = guda: vesminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. hara: a lălăi. gura: organul omului cu care se emit sunete si se realizează vorbirea. atenţie.gogi: a fi bolnav. îndurare. a merge pe jos. hatîr omenesc. a sfîrîi. desigur. ritual de purificare. a boli = gogi. expresia . a-i umbla gura ca o meliţă. favoare. a se necăji. prezicere. slavă. timbrul vocii. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. este unul din arborii sacri la români alături de măr si brad. lung. durere. a mugi. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. a uni. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. inconştienţă = hal: frică. creste în regiunile de deal. hali: a mînca repede. a se dezlănţui la. hap: medicament. a rîde cu hohote.gug(i): menstruaţie. rost. gălăgia. harhar: stăpînul absolut. a prinde strîns. gudă: grijă. semn. răşină. a fi de altă parte. gurita: a fi de partea cuiva. gorun: arbore din specia stejarului. a face să sune. a hăpăi = hal(i): porţie. a turba. a fi obligat = gu-e: a acoperi.ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a se sui = guru: a se înălta. a lega cu lanţuri. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a tipa. a răsuna de. a înfăşura. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. fă = ha: a avea voie. supărare. îngăduinţă. rană. halbi: rămăşiţe de mîncare. strigătul = gu-ra: a striga. direcţie necunoscută. a face.. cel care vrea să controleze tot si urmăreşte activitatea si existenta fiecăruia = harhar: a limita mişcarea. care urcă spre cer. a înlănţui. a chema. a scoate sunete. amestecat. gura! cu sensul de a întrerupe rîsul. rod. bucată. haba: mersul pe mîini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni = haba: rană. a rage. a se lega. a robi. a înspăimînta. legătură deasupra. gurăi: sunete scoase de porci cînd dorm sau cînd le este frig. guz: guzgan. a tipa. a face seminţe sferice. durere. gui: a vrea.hab: a mirosi rău. mulţumită. mare. gratie. a avea îngăduinţă. cel care miruieşte. milă. a împodobi. a permite. guri: a se urca. a chiui. lături = halbi: rece. a înfuleca. a înveli. a se prăpădi. amărăciune. guse: partea din fată de la păsări unde se adună mîncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. considerat cel mai falnic dintre foioase. bre. fugă. . a spune vrute si nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. a vorbi fără rost. hal: situaţie proastă. vas cu gura largă. ca o favoare deosebită. a împărţi. la înmormîntare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. a ascunde. beneficiu. rînduială = har: a forma un cerc în jurul. a tăia. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. folos. sacrificiu.

a stoarce. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. umflarea urechilor acestora. hurui: a învîrti rîşniţa în gol.hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. ho: opreşte!. nevoie. a exista. a aranja. a ascunde vederii. clădiri. a se amesteca. uneltele agricole = he: abundentă. ispititoare. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mînui. a înjura. împletitură din papură sau nuiele. a feri de = husu: sale. hui: a răsuna. turturică. hlizi: a zîmbi si rîde mult. a face necazuri. dans în cerc = hora. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a strînge. boală de piele. mijloc de pădure. stricat. hi: a fi. a prinde. amestecat. spinare. a locui într-un loc = hi: a pregăti. tărîţă.hur(a): neam. a trage uşor. atractivă. a închiria. a păstra. a răsuna. a ruina. a se scurge. hîră: mătreaţa oilor si viţeilor.hus: sălbatic. a trage uşor. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. dos. he: locurile de lîngă casă. a pisa. a ciopli. avere. muşchi. mulţime. a ocărî = hul(i): a face rău. a confunda. a se hîrjoni. vechi. a face necazuri. a zdrobi. înfricoşător. a potrivi. huci: pădure odrăslită mică si deasă. a tăia. a măcina. | Înapoi la Subiecte↑| . a strica. a vui = hu(i): păsări. spate. dependinţele unei gospodării.hu: persoană. mătreaţa omului. a proteja. divers. potaie. toi al nopţii. păduche de vită. hie: treabă. a ponegri. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. crîng. siguranţă. om slab. a rupe. a cînta. a ruina. belşug. husa: a acoperi. trebuinţă = hia: a putea. a urî. seamă. horă: oraş. a rupe. a apuca. a fi prezent. a avea îngăduinţă. a scoate la iveală. a întinde. huli: a blestema. lipsă. coapsă. a se holba. a striga = ho. porumbel sălbatic. certitudine = ha-za: a tine. a sparge holă: javră. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a rezista. a distruge. haz: rost. a ciripi. rediu = huci. hulă: surpătură de deal sau de munte. rapăn = hir(a): a produce. a avea voie. înapoi. a desface. a defăima. a da naştere. a distruge. cîine vagabond = holă. stai!. numeros.hula: a vorbi de rău.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful