Tăbliţele de la Sinaia ar putea arata ca Iisus şi-a avut originea în Dacia?

Constantin Olariu Arimin http://www.ariminia.ro Tăbliţele cu scriere getică sunt învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-au descoperit 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine. Şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu, a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. “Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, iar ca simbol al sacrului era crucea (…) Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan (…) Iisus a fost get (…) limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română (…) Mai mult, pe blogul cugiralba Continuare de pe cugiralba: Constantin Olariu Arimin : DESPRE DACI, GETI…. DISPUTE ISTORICE În una august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvînt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe

care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65 iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scria identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfînta Getia sau Gitia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin os din care s-au tras ariminii/armînii şi rumînii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun) care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte) care deţinea funcţia cît timp era sănătos la trup şi la cap. Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gomeţi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get) iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get) care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea) iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sînt menţionate şi legăturile de sînge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor) care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului) care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decît cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sînt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne iar 28 dintre acestea sînt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost ,,prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a ,,creat” şi el

pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirîndu-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cît şi cele din Siberia din secolele lV era noastră. Plutaşii de pe rîul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sînt identice cu semnele din scrierea liniar B iar 38 sînt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos iar fecioarele ,,Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita ,,perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n. Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale liberă sau înscrisă în cerc cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă al cultului crucii era Zabelo; Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pămîntenii se năşteau din lumina vie a vieţii(lumina soarelui) dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică(nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvîntat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pîine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban judeţul Iaşi apoi la Cucuteni iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă

cînd a fost cucerit de romani. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. III. sau Ili. un peşte. aceste relaţii s-au stricat rău iar conducătorul geţilor.e. La stînga imaginii este un porumbel zburînd reprezentînd Sfîntul Duh.n. Sarmis sau Armis este Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. cum rezultă din tăbliţa 5. Zamolxe. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mîntuitorului. o pasăre mare care aleargă şi un cîine sau lup. Scaunele sînt trei sugerînd legenda celor trei magi.e. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei.e. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. În partea stîngă jos a şopronului se vede o persoană şezînd pe un scaun iar în mînă ţine un toiag. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat pînă în anul 25 î. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mîntuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pămîntului(ţării) care stă sub această protecţie.n. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase(crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc.e.e.i 3. în colţul stînga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopîrlă mare. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. Sub un şopron cu o vită şezînd. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. S ub imagine.e. La dreapta jos. imagine preluată de hagiografia creştină. a vizitat Egiptul. un copil mic ridică braţele către cer simbolizînt bucuria vieţii ce s-a născut. . Toate aceste date sunt scrise pe tăbliţele 2 . Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mîntuitorului care se va numi mai tîrziu Sarmis..n.în cerc sau crucea cu braţele egale. Iisus a fost get. a fost mare preot şi reformator. La mijloc este un şarpe foarte lung iar lîngă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerînd că este protector al vînătorilor şi al învăţaţilor. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pîine strămoşească şi vin. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sînt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. Pitagora şi pitagoreismul Marele get a existat ca realitate istorică. o broască ţestoasă. doi măgăruşi(cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. II. Geţii se considerau poporul ales de Creator iar ţara lor o numeau ţara sfîntă(dio Geta).n.n. În anul 279 î. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marelui preot get? care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. fiind ispita diavolului.n. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. La începutul secolului Vl î. Ilio toate avînd aceeaşi semnificaţie.

. Iar într-un acces de nebunie genială A. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atît la TVR 1 cît şi la postul de radio Iaşi. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. indivizi cu minţile rătăcite. oameni fără conştiinţă dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. Nu au avut reţinere la limbaj spunînd despre cei care vreau să se uite pe tăbliţe să sînt nebuni.. cînd statul geţilor a fost distrus de romani iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. diletanţi. pe la 1600 – 1500 î. S-a remarcat A. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Răstignirea lui Ili. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gînduri: da. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sînt falsurile unui geniu dar el şi-a dat seama numai în jumătate de oră ! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem.galii cei roşcaţi” din Galileea apoi drumul prin Siria Efes.e. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. I. La 17 . Halloran. Am scris cu acest subiect o carte .n. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi dar care nu sînt în latină. Ştiam că aceste cuvinte sînt specifice numai limbii române iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş.A. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi(sumeriană) fiind dispărute din româna veche Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. Limba folosită în aceste texte este limba română veche care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. În secolul ll î.e. istoric care a trăit pînă în 1991 la Paris. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română.n. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui pînă la . Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. păstoreşti şi de organizare socială sînt în mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor.n. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. nu şi inga.n. Tăbliţele sînt scrise între anii 560 î. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. Începutul secolului l e.n.e. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor avînd centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor dar identică cu a geţilor.Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. La sfîrşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J.n. şi iulie-august 106 e.O parte din aceşti gali au coborît mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î.e.A. Grecia şi Tracia pînă au ajuns în Sarmisetuzo sînt povestite pe 7 tăbliţe.

Are you familiar with the Larin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula As din 25 mai 2006. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atît dar americanii au tăcut mîlc. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mîinele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari.. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any wordthat as a Latin etymology. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. sigur că acestea nu vă mai aparţin”.. orice canalie cu titluri şi ţîfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos cîteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul cînd nu sînt scoase în afara culturii române. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel iar statul român nu a spus nici pîs!. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia.. romană.nebuni. recentă. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o . l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către Tv Discovery.Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sînt infailibile în faţa minciunii dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. diletanţi.dec. 2002 îmi trimite următorul răspuns: . De ce sînt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani.A. Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian !!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener iar priceputul şi-a pus un moţ de . nespecialişti. modified by Slavic influences. ajustat puţin. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. Haloran spune: . N...prima-ntîi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie chiar dacă mentorii culturnici dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sînt nişte falsuri ale lui Haşdeu. This happened after the time of the Roman empire. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfîrşit numită la geţi . cu pictograme sumeriene dar mai vechi cu 1000 de ani decît cele din Mesopotamia ? …Asumîndu-vă o origine trivială.. Densuşian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt . Se pare că i s-a zbîrlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice altfel ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N.Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latim. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini.specialiştilor”. acelaşi J. s-au găsit trei tăbliţe din lut local.efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi dar şi o înverşunare fără margini din partea .

Sien. sau hotarul dintre pămînt şi cer arătînd originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi unde soarele răsărea de pe culmile acestora. agricultura. numele lui fiind purtat de bărbaţi. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. Ca duh al vieţii pline de energie. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pămîntească.e. În eme-gi avem cuvîntul zabalom care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. crucea ca simbol al sacrului. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. În dialectul istroromân este cuvîntul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil ca duh al purificării şi al iertării precum şi al apelor limpezi dar şi al soarelui arzător sau al focului. An sau Anu. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întîlnit şi sub forma Zabelio. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat mai găsit o divinitate cu numele de Zabab ca duh al vînătorii şi războiului unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. îngerul păzitor. De aceea emeşii au construit ziguratele. Zuen. Zoin. nemurirea. Zien Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rînduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. Simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană fiind asimilat de către geţi duhului feminin iar numele de Zoe era purtat de femei. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi la fel ca în ţara lor de baştină. Arheologia. Zoen ca duh al lunii. În emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu iar Inanna(stăpîna cerului întunecat şi soră a pămîntului) este duhul lunii care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. unică şi mîntuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. toate acestea dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. regenerează natura. Acest Creator a zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atît la geţi dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. Trebuie remarcat faptul că sfîntul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. Să fie românii aşa de neghiobi încît să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfîntul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? . În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. al regenerării sau al vieţii în aşteptare fiind considerat şi stăpînul înţelepciunii simbolizînd începutul vieţii în formă de germeni. oastea de îngeri. Tracii aveau o divinitate solară. a pune ulei pentru ardere. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul.n. Dio Zoe. În sens religios înseamnă sanctuarul din vîrful muntelui. judecata cerească. Zoei. Taina botezului.Sîntu iar la neamul nostru din Ki-en-gi. La emeşi avem pe Suen. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărîrile preoţilor judecători.

rupte de la Sfîntu Soare”. Sfîntul Soare şi Sfînta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii pînă au venit romanii şi au distrus statul get interzicîndu-le cultul crucii iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sînt un depozit extraordinar de cultură. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie pînă la venirea romanilor care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia dar nu au reuşit pentru că sîntem un popor nevolnic! Sînziene. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. marile energii creatoare curg pe pământ aducînd lumină şi viaţă.Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. În Ardeal. şi s-au aciuat în Ki-en-gi unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană cum au botezat-o specialiştii!).ziorel de zîuă” dovadă ce arată că în subconştientul colectiv Zoirel(Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. spune tradiţia geţilor(rumunilor) că prin poarta veşniciei.. în multe colinde se găseşte refrenul . Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Sînt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii iar la capul mortului o lumînare făcută în spirală arde pînă se termină. duhul protector al căsniciei.Două mere jucătoare. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii.e. În spaţiile acestei cruci sînt aşezate opus două cruci mici şi literele O(om) şi T(tete: tată) din alfabetul geţilor. . Însă liftele. fertilităţii. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii precum şi a neamului omenesc sau sfînt după vorbirea veche şi Zien. La această dată. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get.. plantele de leac sînt bune de strîns pentru tămăduire. veche de peste şase milenii. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: . Tot la această dată. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pîrg. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sînt uniţi prin credinţa în sfînta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială nu trebuiau să existe legături atît de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. fructele se formează. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa(Zoe + mărita) sau Zoica. La ceremonialul de înmormîntare se folosesc colaci de forme speciale tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. Bobul de grîu se umple. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi dar şi la emeşi. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. Într-un colind din Cluj se spune că Sfîntul Soare împreună cu sora lui(Sfînta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri.n.

vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri( România.n. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întîlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. oamenii erau chemaţi să vină să i-a lumina care s-a născut ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii.e. În onomastica noastră avem prenumele Sînzien pentru băieţi şi Sînziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun dar şi al emeşilor era o religie solară dar nu idolatră ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri justificînd lipsa statuilor de cult în ambele culturi. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. Republica Moldova.n. Pe la anul 560 î. dar nu a fost menţionată niciodată să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. îngerul păzitor şi oastea de îngeri iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şimca Mare.n. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mînă roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evrei pînă după întoarcerea lor din Babilon(500 î. Cu mare osîrdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului . Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. Din iunie pînă în decembrie lumina zilei scade. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea s-ar fi făcut pe la 1870-1880. cu sensul de răsărit al lunii. Ucraina.e.Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului(roata vieţii) în nemurire. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii.e. Duhurile din mitologia emeş avea mai multe apelative iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara.) foloseau steaua cu cinci colţuri luata de la egipteni aşa cum apare mai tirziu la comunişti! Crucea. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sînt legate direct de solstiţiu pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. Sărbătoarea dovedeşte că sîntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atîta îndîrjire cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfîntul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc.

Această tăbliţă este turnată pe la 560 î.n. în varianta Sarmiegetozo dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. se săpa(rizuia) de la dreapta la stînga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz care avea şi rol de matriţă.e.subţirele” Pitagora care stătea numai cu nasul pe sus precum rîtul porcului. şi-ar fi dat singur cu stîngul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru dar niciodată Danubius.n.. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri.specialiştii”. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. a implora.e.geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu .e. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe.. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor(dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie . singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial.n.specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo iar o singură dată pe la anul 300 î. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12 În acele timpuri geţii avea o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei . În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso(aba: bătrîn + risu: şănţuleţ. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mînă roata/cercul vieţii cum zice cîntătorul de ode Marţial dovedind că şi romanii ştiau cîte ceva despre religia strămoşilor noştri... pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora aşa cum sînt redate în T 2.n.e. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sînt turnate aici dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tîmpenii pentru că aşa cum susţin .e.n. cetatea geţilor/dabo geto”. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii . În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stînga la dreapta.să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. În dialectul istroromân este cuvîntul zamoli cu sensul de a ruga. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrînul Zamolsiu. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. Cu acest pezevenchi se mai întîlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri iar Zamolsiu ne lasă aceste întîmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. aşa cum le cunoaştem noi. Pe la începutul secolului lV î. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista cînd a unit triburile din cîmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină dar mult venin în rînză faţă de istoria neamului nostru. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane.

mai ales genial! Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os(T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. macedoneni. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cîrca unui om fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX exluzînd ideea pretinselor falsuri.. După ce au ocupat Panonia. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. iliri. Asemenea . Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind . în frunte cu riga lor Cothelas iau aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas pînă au distrus-o romanii.greşeli” nu poate face un falsificator. împotriva geţilor pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade). O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia cînd povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbîca ce-şi însoară mîndreţea de flăcău tare ca osul(voinic) cu Marica fiica Sofiei.n.e. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. telagi. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. adică traci. Şi atunci minciuna era la mare cinste cînd se vîntura în vînt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducînd alte informaţii despre badea Filipoi decît minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă iar situaţia devine tot mai grea. Pentru că urgia era mare. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor.de o mamă.n. ca nişte găini plouate.n. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. În ţinutul Apeninilor exista oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei iar Jupiter.e. Dromichete T 22. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora(aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. T 15 ne spune că Filip. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şonţit pe la 342 – 340 î. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. aşa ca să le dea în bot latiniştilor. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. Propaganda macedoneană spune că geţii.

Aurelio. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. Diaz. Diegio. Orelio. susţin .specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau citeva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată.. III. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. apare scris şi sub forma IOI.specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. Sobio. Tiaz. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic.nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri..n. unica putere sau casa lui Sarmise dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa . Durao. Tot pe tăbliţe dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului(dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.. Tabelul . numele conducătorului geţilor este Midai Glma. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. Duro. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio.. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii.. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din . Eschyl(525-455). veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor. neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. Ca să scape de nenorocire. Ili. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. După erupţia de la Santorini la 1652 î. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române.e. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi dar pe care .ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii iar în anul 30 ajung amîndoi mato. Pe tăbliţa 17. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsurilor. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică.geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi. Diego.

Tot pe aceste tăbliţe sînt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. şi au convieţuit cu geţii formînd o confederaţie T 9 pînă la anul 279(T 26) cînd boero Biseto 1 i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară.n. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atîtea adevăruri. După puţină vreme.specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sînt scrise tot în română cu alfabetul geţilor(latin.. Cînd aud . Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. 28 unde apar şi alţi mato decît cei de pe tăbliţe iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11.. – 20 î. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. În Evanghelia după Marcu 4.mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili.sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sînt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galatii au venit în toriştea noastră pe la sfîrşitul secolului Vl î.e.Şi el s-a lepădat din nou.e. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo(dage: adunare + bală: a conduce. Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sînt menţionaţi pe tăbliţe.n.70 se spune: .. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB.. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. domnul Moldovei. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei.n. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea . au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. Cuvîntul boero nu vine de la slavi ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. situaţie identică şi la emeşi cu lugal(conducătorul civil). Dacă iudeii l-au . . steagul geţilor) Datorită acestei confuzii a romanilor. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sînt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut .. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi menţionat de romani cu numele de Diegis. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo(30 î.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. fiară. cei ce stăteau acolo.Tablourile de familie” T 2. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 52 – 58.scăpări”! Ştefan Răzvan.e.

a preţui. [node: nod]. agitaţie]. no!: iacă!.din arhaismele noastre.nig: lucru de preţ. Saba. a fi important. Rolis. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. nici un]. a minti. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. nod: legătură între două sfori. zero. sau numai anumite texte T 25. [nose: nas]. a începe o nouă acţiune. fără valoare]. mic.47.nib: mulţime. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega(ţine unite) lumina aducerilor aminte cînd trupul meu va fi părăsit de raza vieţii.rumun”. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe dar necitit pînă în prezent. a arăta cuiva. [no: fără. a urzi o intrigă. nordul Africii(berberii.. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani.religios” şi . ei!. victorios [near: aproape. violentă. mulţime. [nic: crestătură în lemn]. nosa: cuvînt ce exprimă un îndemn la acţiune. ROLIS ŢENE ANERE(în eme-gi . capriciu. a instiga [naze: cap. frică. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. nemulţumire. nărav. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. loc de întîlnire = nod.anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER(minunat) ŢI-L ŢEANE-Ş KOR(cor: cerc. a se ridica. lipit de. unire. uite!. nilă: milă. a repeta o . Mohenjo – Daro. a fi. ninii: bîzîitul ţînţarilor = nini: a recunoaşte. promontoriu]. la începutul secolului XX! Chemare la neuitare IX nas: organul de miros al omului = nas. a merge de-a lungul. mulţime = nip..nud: a aranja. tuaregii şi libienii).aniri’’: inel cu piatră preţioasă iar în româna veche . a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. a păstra cu mare grijă. a sta ascuns. nu: aspect. nip: lume. Siberia. .nuz: a ieşi în fată. [nip: ciupitură. fiecare diac arătîndu-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. nic: mic = nic. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ(leş: trup mort) VIIŢA MINE RAZE-L TA.specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. [ninny: prost]. a atinge.44.. ia aminte! = no. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei alfabetice şi de semantică pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite. bîrfă.. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit .nus: ou. suceală = naz. cioturi. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11.. India. naz: moft. persoană de încredere]. a ieşi in fată. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9 care nu era descoperită cînd pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sînt identice pentru că se folosea mîna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe nu matriţă sau panson pentru imprimarea literelor.. a îndemna. în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. bot.get”[vezi tablitele de sus in jos]. a căuta greşeli cuiva. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea pînă la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos. a supăra. toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele. hai! = nusa: a greşi. agitaţie. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa . a instiga. a da.

pis: a urina. stîlp. [nose: a se conduce după miros]. a se căţăra. mizerabil. padi: cuvînt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. paha: diavol = pah(a): escroc. a pune jos. pac: pungă în care se tine tutunul. [pipi: a urina]. a arăta arogantă. mirosul specific de taurine. neştiut. [piss: a urina]. necaz. a scăpăra. pec: brutar. supărare sau linguşire = oh. a pune la adăpost. [patch: a improviza din bucăţi]. pipi: a urina. în trunchiul unui copac = pit. a apărea. [pat: a mîngîia. colivie. a curge. a apăra [pack: a se aduna. mîncare]. chin. [pass: a depăşi.pes: palmă. a se umfla. păţ: păţanie. pasăre care îsi face cuibul prin găurire. venin. a strînge]. a înjura. răutate. chemare. refugiu. a îndemna. a defila [pill: situatie neplăcută]. a trece. necaz = păs. odiu: ură. [nud: gol]. nestiut. pil: leac. partea din fată a palmei. a dovedi. a fi supărat. straniu]. a ocroti. a îngriji. a conduce. a încuraja. pit: pitigoi. a defila.udul: văcar. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. a-si da importantă. a presimţi. suferinţă. oh: nemulţumire. a cerceta. a curge în stropi = pi-pi. preţios [peck: merinde. pîntece. a dispărea]. a îmblînzi = paca. a se întinde. confuz. remediu. [pap: terci].pad: a jura pe. neştiut. brutărie = pec. a strînge]. gîrbaci. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vînă de bou. a alege. nud: gol. a muri. fără îmbrăcăminte. [oddly: ciudat. legătură]. harapnic. pădăi: a se găti. stîlp vertical. [odour: miros neplăcut]. a linguşi. ascuns. mireasmă = odol. a circula]. braţ. biciuscă. păs: durere sufletească.bad: a fi generos.bid: gaură. păca: a supune. a oua. a fi sigur de sine = pase: picior.udu: a zdrobi. a curăţa. a pîngări. a lungi. [pac: balot.pus: durere. pat: suport pentru dormit = pat. pilă: persoană care face trafic de influentă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. ascuns. [pill: pilulă. pască = pac. odor: miros. a înfige cu putere. a dormi. a chinui. a închiria. a tine. [pad: drum]. legătură. a arăta. lovitură dată cu acest bici. a găsi. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. ghem. a păsi cu arogantă. a sprijini. a mînji.bi-bi: a picura. a lărgi. . pilă: minge = pila: rotund. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. mîrsav. orificiu. păsi: a merge încet. [oh!]. neclar. a se urca pe. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. [pile: a îngrămădi. a se murdări.uh: a fi iritat. [pass: a înainta. a dezvălui. a se dezlănţui. labă.pag: a ocroti. a supăra. [pah: phuuuu!]. picior. hap]. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănînce = pap: tată. medicament = pil: neclar. frate. scîrbă = odu. a creste [pill: minge]. păţău = păt. zid.pag(a): cuşcă.acţiune. pisălog = pil: a fi întunecat. a închide în cuşcă. perete. a întinde].

rag: a prinde rădăcini. capcană. spiţă. a roti. a tăia de la pămînt [rude: viguros]. a străluci ca soarele. rara: încet. rigă: rege = rig(a): a se înclina. gîtar. armă.but: ritm. rar = ra-ra: a netezi. domol. raci: grătar = raci. a se înfuria]. [pup: căţel]. pot: a reuşi să facă. îngust. rapt: a smulge. a vibra de. a tropăi. a pune în fiare. a aţîţa focul. străin. necaz [rim: a înconjura. [rapt: răpit]. a crede că poate face ceva = pot. a supraveghea.anus.rag(i): a înjunghia. plug: unealtă cu care se ară = pulug. răpi: a umili. a se strînge. a trage. a păzi. a trage. a creste. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. armată. grămadă de strujeni. agale. a nivela. rai: tărîmul fericirii = ra(i): a radia. margine. [rack: chin]. a uni. [rape: răpire]. grămadă. a asasina. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. [ray: rază. a se uni cu o pană. [rage: mînie. ordonat. rag: sunetele scoase de vite cînd se rătăcesc sau sunt bătute. [plough: plug]. a duşmăni = rim: trupă. a dori. rană adîncă. rană adîncă. a creste.bu-bu: a rupe. [rack: chin. a băga în foc. a trage. rac: crustaceu cu două brate cu foarfece cu care prinde prada = rac. lăstar. a se înfrumuseţa. a arde cu flacără. [pit: gaură în pământ. a aduna în turmă. a măsura. a ciupi]. [raid: asalt]. a provoca. a îngriji. a ucide. a istovi de puteri]. direcţie. a încolţi. a distruge. a suferi. a trece. a doborî]. a provoca. a se tîrî. răi: a se înrăi. bucată de prescură. a radia]. a da frunza. a pune la stîlpul infamiei = rap(i): a tiui. a trage afară. puş: claie. a găti]. a arăta. a strînge. aranjat. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. [puppy: persoană proastă si înfumurată]. neam.rag: a răni. a pune la stîlpul infamiei. puchiri: a face ceva migălos. [rack: grătar]. plînset = rag: a lovi. a vrea. pe îndelete. rîma: a face rău. efortul de a aduna = pus: bine legat. a tăia din. clică. inamic. a împărti. a răni. mugur. a suferi.bulug: hotar. a arde. [rig: ţinută. fiare. a slăbi. a întinde [pot: a culege. a provoca. [push: sprijin]. [rare: rar]. cătuşe. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grîu. rad: a tăia de la rădăcină.bu-bu: a se aprinde. mulţime. a merge sigur de sine. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. pup: sărut = pupu. . mers legănat. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = rac. a tînji = ra(i): a înjunghia. buzdugan. rasă. nume generic pentru mai multe plante = pupu. a strînge. gălăgie. a împresura].

sed(e): apă rece. a înfuria. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. a mătura. partea de sus.rîp: o specie de peste. a lungi. îndestulare de produse alimentare = satu. [sickly: cu greu]. sătul. cînepă. a se mădărî. [salute: salut]. lănă sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. a batjocori. a zări].2 litri). [sight: vedere. a respinge. . folosit la zugrăvit = sic. a desface năvodul. stare. [sac: sac. vîrf de deal. munte. loc. grav]. grămadă. platouri.sang-chi: a mînca alene. a dărui. [sat: a fi aşezat. sănătos. belşug. sîg-sîg: a enerva. a culca. natural.sig: culoarea soarelui cînd apune. a transmite. origine. sanctuar. sapa: a face un şanţ cu sapa. lăcomie. a strica. a se cocota]. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. starea fiziologică a omului cînd are nevoie de apă = sete. a împărţi. teritoriu. a pătrunde. a se întîlni. [set: rece. a mărgini. sub formă de bolovani sau de nisip. [sad: trist. pregătit din timp]. sîn: fiu = sin: a da. [rip: a spinteca]. a se linişti [son: fiu]. [sick: care are nevoie de reparaţii]. satu: senzaţia de saturare. aşezate în locuri uşor de apărat. [sink: a se lăsa la fund]. fericire. pietrar. a dizolva. pungă]. vîrf. a lega cu funie. a plăti din urmă [ruckus: scandal].rug(a): a repune în drepturi. bunăstare = salut. salut: salvare. abundentă. mînecă. ordine. sete: lipsă de apă din pămînt provocată de secetă. a pleca departe.su-buru: adunătură. loc poziţie. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade si garduri înalte din trunchiuri de copaci. [sick: abătut. a strînge.sig-sig: lovitură repetată. în putere. boabe. calm]. a dispreţui.rib: a fi de rang superior. a se domoli. protejate de şanţuri adînci = sa-tu: înălţime. a reaşeza. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. răcoare. puţin cîte puţin = sichil: îndemînatic. a prezenta. morman. [sale: vînzare]. sic: pămînt ce conţine calcar. a rupe. a se potoli. boccea. a ceda.sal-ud: a aduce omagii. gest care se face prin lovirea pumnilor mîinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic.sa-tu: a împărţi. a restabili ordinea. rucă: jalbă = ruca. a respecta. hotar. sanchi: a se lenevi = sanchi. legătură. rosu-galben sau auriu. dreptate. bucată. sîc-sîc. [sag: stare de deprimare]. eveniment. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un sant. sobori: a se strînge pentru a se sfătui = soboru. sichis: zgîrcit. fericire. a desface mănunchiul. fusar = rip. cu care ţăranii trag brîele la ferestre si la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune rosu-galben sau roşu. in. sagă: miros urît = sag(a): a sufla. [sate: a sătura. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. sacu: obiect confecţionat din piele. descurajat]. a fi mai bogat. a potoli foamea cuiva]. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. înălţimi muntoase. a desface legătura. a se realiza greu. a sosi la. a înnoda. [sober: cumpătat. [sap: a săpa].

a împărţi]. a lega cu fire. a descînta. şef: astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură].su-lim: veneraţie. implorare. a plăti cu echivalent. a atîţa. [sham: prefăcut. îngînfat. faimă. [suck: gogoman. şal: ţesătură pentru femei ce acoperă capul si spatele = sal: a strînge. şam: ţesătură de in. a jefui pe cei fără apărare. hrană. a dărui. [shoo: a speria]. a spune. cinste = solim. larg. a trăi. a se odihni. parte a căruţei sau plugului. [sudden: subit. a se pune. a fi atent la. şed: a avea o poziţie stabilă. a fi împreună = sum(a): ceapă. a distruge. a vinde. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. a arăta. [solemn: măreţ]. a alăpta un copil. a se răcori jos. a lecui. dovadă. a păsi. ciubăr. crestătură. lungime. şaniu: cu şalele moi. şăntuleţ.sodal: ucenic. . a se odihni. a suge]. şagă: vorbă. puternic. stare sufletească. sol: cel care aduce vesti. a se aşeza. glumă = şag(a): a asculta. nume dat adînciturii de pe diverse obiecte. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. a jefui pe cei fără apărare.şug: portie de hrană. lucru grozav]. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a împărţi. foile adunate în jurul miezului. a fi mulţi. a se domoli = şed: apă rece. a jefui de îmbrăcăminte. a fi calm. şedă: în subordine. curaj. a se potoli. stafetă = sol. [shaft: mîner de vas]. din multe bucăţi. [suck: sugere]. [share: parte. bumbac sau lînă cu desene în relief = sam: a evalua. locuinţă. a limita. fraier. pas. răcoare. a speria]. hotar = sar: a săpa. şaf: hîrdău. fluierul piciorului]. şo: strigăt cu care se asmută cîinii = şu: putere. deschis. [shawl: sal]. a dura. a trăi ca porcii. a grăbi. suma: a pune la grămadă. a bea dintr-un vas pînă la ultima picătură = sug: a persista. a pîndi. a se pune. a suferi. şmecher]. a porni. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal.sul: om tînăr. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. [sodden: necopt]. [shank: trup. a suporta. şar: sir. a se întrista. adîncitură. [shade: umbră]. [shake: a impresiona. a tăia. [sum: sumă]. a persista. [shed: sopron]. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a da peste cap. a duce. şip: sticluţă mică. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. a înfige. vas mic în care se păstra leacurile = şip: descîntec. a fi calm. [ship: a trimite mărfuri]. a făta.su-dal: samar. solemn: respect. vas de lemn din care mănîncă porcii = şah: porc domestic. a seca. a cumpăra. dungă.

a se prăpădi. upi: cerealele care cresc fără grăunte. a fi supărat. familie. tapa: a cresta un copac. viată. prăpăd. a alătura. a deschide. furie. a para un argument. [shun: a evita pe cineva]. [tube: ţeavă. înjura. lac. ceva de proastă calitate. a potcovi]. şuc: izbitură. strigăt. poznas = şod. [shook: izbitură. pisălog. comportare.şu-na: par. taclale: vorbe în vînt. [shun:a se feri]. populaţie. faptă de om duşmănos. a distruge.dab-ba: om liber de obligaţi [tap: lovitură uşoară]. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a strînge. binecuvîntare. a speria. [up: sus]. [tug: a trage. uni: a strînge laolaltă. [shut: a închide o uşă. a număra. a fi împreună = un(i): a aduna. a goni. a fi liber să tai cum vrei = tapa. după]. mişcare repetată fără rezultat. rude. a dăinui. aerisirea sau ieşirea fumului. şucar: supărat. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. [shod: a încălţa. natură. tel: sîrmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a lustrui]. . a face sotii = şuti: a face. a se întinde. hazliu. a pisa. canal]. groază. [unite: a uni]. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mînios. a aşeza. a povesti. uz: folosinţă. onest. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. a strînge în brate. a zdrobi. a impresiona]. a da junghiuri]. a aduna. a deosebi]. demn de încredere.ubi: rod ascuns. [to: la. furios. a prinde. a vîrî. [shon: a se feri de. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. şona: a schilodi.tu: credincios. a apuca]. [tell: a şti. a prinde. pentru.[shock: claie]. a inunda. [shook: a scutura.sşd: cerere. a se strica. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. şod: ciudat. a sădi rău. [use: întrebuinţare]. a clătina]. a scăpa din. a închide în]. a distruge. revoltat = şucur: a se apăra. a săpa. a captura [shut: a prinde. a veseli. şuti: a lua. a înhăţa. îmbrîncitură = şucu: a se apăra. a fugi. [tickle: a linguşi]. înălţime. a înhăţa. gaură = şu-tu: evadare. a prinde. [urge: a sili. a fugi]. ţipăt. adevărat. a da spre. a deschide. a prăda = şu-ti: a lua. a lipăi. a obliga]. a implora. a para o lovitură. a fi prins. a captura. a rupe. a lua. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distantă. dezlănţuire violentă de forte ale naturii. a nenoroci în bătaie = şona. şoti: a face pozne. a lega. la aprovizionarea cu apă si în irigatii = tub: a pătrunde. şonc: schiop = şun: soartă. nebun. a povesti vrute si nevrute = tacalal: a începe. necăjit. [shoot: a da buzna. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. ură = urgu: ferocitate. a înhăţa. seci = upi.

[zeal: ardoare]. dabin[ZI.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. a se întinde). a fi iubit.SE] În limba română cuvîntul zise: a spune. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. copac cu umbra deasă. a lovi + ra: a răni. a batjocori. [zany: bufon.zanatic: aiurit.sarbati”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. În limba română ustura: a arde. neghiob]. gît. zang: a face zgomot. a izbi cu violentă. iritatia produsă de un aliment iute sau cînd se sare cu burta pe luciul apei (uz. pantă. N. a da de veste (zi: om. suflu. kurgaru. În mediul arid din Ki-en-gi si în orice călătorie lungă. a chinui + tu: copil. a transmite informaţii. durere. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. vesel. sarbatu = un soi de salcie. În lucrarea lui S. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. kala-tu-ru = licoarea vieţii. dreptate + hi: . butoi). a conduce o păpuşă. a turna + ru: a face socoteli. tînăr. a îndura. an-bir[A-SUD] Cuvîntul asud are sensul: a transpira.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. a fi egal.. glumet = za-na-tac. bogăţie. a sparge afară. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie dar care sînt în limba română. a rage. e-muhaldim[MU] În limba română mu: a mugi. Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. haină uzată. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia . a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. enku[ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lînă colorată în dungi negre alternînd cu dungi roşii si care este purtată ca fustă de femeile de la tară. a face baie. ordine. confidente + se: a se înfierbînta. a absorbi. bibad[UZ.DUR] În limba română durdur: a certa. a rezista. [zany: măscărici]. a zdrobi. plăcere. Există cuvinte eme-gi si în limba germană si spaniola dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. a supăra. afemeiat. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. mulţumire. a irita. zel: credinţă. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. scandal). A. ardoare). petreceţi! În dictionarul lui J. sarbatu. kurgaru = sămînţa vieţii. a vorbi.us: coastă. afecţiune. durerea unei răni superficiale. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri si negru (zag: a lua pe umăr. a transporta + a: apă). are în română cuvîntul călătoru cu sensul de a călători. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a fi mînios.za-na-tag: a lua în mînă o păpuşă. mîngîiere. a căuta nod în papură cuiva. dir[SI. durun[DUR. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. a răspîndi. a pleca la drum lung. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. a reface + tu: a aduce. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). sănătate. care sînt şi în limba română.

mîncare ciobănească din caş si urdă prăjite împreună. La cuvîntul eme-gi hus apare explicatia: rusu din akkadiană. călăreţ. a transmite omagii. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. a dori + gar: a adăposti. firav. bubă formată în gură. a avea încredere). strong. butoias. zeh[SAL. În limba română cuvîntul mînci: a mînca. putina. a căuta + pa: a arăta.SE] În limba română păsi: a merge cu arogantă. a se înălta + lugal: om mare). În limba română este cuvîntul buriu = butoi mijlociu. Cuvîntul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. omletă. culoare rosie. engir[ME. isin[PA.e. încala (in + cala) = . În limba română cal. a vrea afară. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte. loc. a primi în siguranţă. călăraş. a înmuguri.AŞ. kal se dă explicaţia: to repair. a călări. a zbura. boboti: a produce bube mici. muru[SAL.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î.n. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română rosu are sensul de a fi aprins la fată de mînie.UD] În limba română cuvîntul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. strălucitor. La cuvîntul eme-gi buru(d). a da). a face legătura cu pămîntul + ud: a lua cu asalt. a arăta. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură.. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări(transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. cala = locul de depozitare a mărfii pe o navă.EDIN] În limba română cuvîntul salut: a se întîlni. frate. bufnită. La cuvintele kalag.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. a uni. kala. well. La cuvîntul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. călărime. a împodobi +se: stimă. gina[TUR.GI]. deci cuvintul este din eme-gi. mend. alan. lăptişor de marcă (pa: tată. În limba română este cuvîntul bubuta: bubă mică. strălucitor. abuba: bubă neagră. a arde. a produce durere. locuinţă. ţarc. ga-an-zir[ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. a conduce. foarte tînăr + diş: unic. a se uita la). alun: tree). casă). rosu de furie. adj. a căsători.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. bur se precizează: akk. răsplată). prăjină (pa: creangă. a avea + en: acesta. a fi plin de sine (pa: bărbat. îndemn de a mînca adresat acestora. a alege.individ + a: a purta.EN. singur) Început? ngarza[PA. La cuvîntul eme-gi (ngis)al-la-an. se explică = stejar (akk. ocol. deschis. a umple cu.Cuvîntul salaş: adăpost. Din această rădăcină mai sînt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. călări. lonword from allaanum: oak. kislah[KI. loc. colăci = a înfăşura rotund. Originea cuvîntului este eme-gi nu akkadiană. cale. creangă).UD.GAR] În limba română cuvîntul salaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspetilor sau călătorilor (sal: larg. vioi). aceasta + gi: seară. igi-sig-sig[PA. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. căli. băţ înalt. a se dezlănţui. celar. foc + ka: a striga. din centrul României (tur: mic. a pune la cale o afacere. lăstar. a împrăstia + as: cărută mică. buuru = cistern. a sosi aproape de). colac. a-i arde fata de mînie. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate.

sînt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că există în limba română ta.Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sînt false V. La cuvîntul rib se explică originea akk. Pentru a umbri şi ruşina fala altora. În loc de concluzie trebuie să ne închipuim că acest neastîmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonînd în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru. La cuvintele taka4. a tăbăci. trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi(sumeriană) care nu era descoperită cînd se făcea şotia. Pîrvan spunea că .a aduna avere. rabbu. Cuvîntul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist. în publicaţia Formula As din martie 2006 . Dar noi cum sîntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii. l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţînd cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde. a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galaţi acolo unde i-a menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse pînă în prezent. a se mări.. tag4. iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. a face călăreţ. tata: tată. Dar pînă în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tîmpeniile lui Pîrvan care au mutilat istoria noastră veche. a se îngrăşa. încalarare = încălacare pe cal. nu se ştie cînd şi nu se ştie de cine dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr. l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfînta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul! Aceste informaţii dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005 iar în martie 2006 era scoasă de la vînzare! . tak4.. Chemare la neuitare II Să desluşim corect aceste ziceri. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti. încalara (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi.

noi am fost buricul lumii. etc…Astfel.. Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel proto-sumerian din care se trag cel sumerian. la aceeaşi instituţie. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tîlhărşagul. Bulgaria.en. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pîrvan Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe.n. mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mînă copii după aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş.A. înseamnă că este loc de mai rău.. era o civilizatie puternică.n.. iubitoare şi creatoare de artă”..e.e. ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. în mileniul Vll î. tăbliţele ar fi copii a demenţei lui Densuşianu. cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită.S.falsurile sînt realizate de un geniu dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Cînd prostia şi incompetenţa au ajuns moţ.specialistul” că tăbliţele sînt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original adică să înţelegem că nu sînt falsuri. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există siteul proel. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat. fosta Iugoslavia. în publicaţia Ultima oră din 16 februarie 2005 spune: . de la noi s-au tras toate.. Bucureşti. 1989 că pe toriştea noastră. Mai există înscrisuri pe care .org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o. Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii. sudul cîmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Dacă spune . gunoaiele culturii române rămîn neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspîndirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze iar prin studiul .. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. avînd ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor(Ungaria.n. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. ce este pocalul de aur al tracomanilor. director adj. proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie si cultură. paşnică. . Alexandru Suceveanu.copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică.în Carpati. 3 din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.specialiştii” le ţin la mare strînsoare să nu le vadă nimeni! Cît priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”.e. teocratică.n. 2 din regiunea centraleuropeană – balcanică pe anul 5000 î. Şi acest individ bate cîmpii în nebunia lui obraznică. 4 din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1 din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.spune: .

Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei..plăcuţele sînt scrise într-o limbă preindoeuropeană…Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sînt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. şarpele fiind un animal binecuvîntat de divinitate cum era şi la geţi. hurită. 53 apare şarpele ridicîndu-se pe un suport cu două picioare iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atît de bine încît nu le poţi găsi cusur. Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului(roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic cînd pretind . luvită. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. Cele 7 vetre sînt simbolurile a celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri care au ieşit din Sîntu(crucea-vatră). de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sînt scrise în hitită.. fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. a Istrului şi a Adriei” iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: .specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: . Sub ramurile copacului sînt două fructe care aduc a mere sau pere iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stîngă este o divinitate stînd pe un corp dreptunghiular iar în spatele ei este un şarpe ridicat pînă deasupra capului personajului. ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către cîmpie. smintită. aşa că am .. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întîmplă şi astăzi. Crucile libere prezentate de mine la sfîrşitul cărţii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sînt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca . pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani.Rădăcini”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul . au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. Imaginea a fost interpretată de evrei ca . ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pîrvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: . dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indoeuropeni este neamul nostru care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani.ispitirea Evei” care nu are acest sens în religia emeşilor. zbîrlită. Pe tăbliţele 34.Cei dintîi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin.n.pomul cunoaşterii” aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde sau aşezat.. se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor.regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”...Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor. curvită. adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului. Dar .. Nu există cuvinte din substratul limbii române”.lingvistic .. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adîncitură unde se punea ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Pe site spune specialista că tăbliţele sînt scrise în limba dacă? Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bîntuie freza. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor.e. 42..specialiştii” noştri sînt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii.

cel mult pînă la jum. a. şi apoi moştenite în română”. latină şi o limbă necunoscută. era o civilizatie puternică. sec. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. treceau drept “scrieri enigmatice” prin sec.Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. Nu sîntem latini aşa cum ne vreau ei! Ce ştim si ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. Un adevăr rătăcit.din alte scrieri mediteraneene. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sînt scrise în greacă. Bucureşti. 19” iar mie îmi taie pofta de muncă spunînd că sînt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti.Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sînt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sînt scrise în limba română . iubitoare si creatoare de artă”. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie si cultură. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor..În mileniul al Vll-lea. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi(arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. 1989 arăta: . pasnică. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat . În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. în Carpati. uitat. semne silabice cipriote si ale linearelor cretane A si B. Şi continuă: .putea presupune că tăbliţele sînt scrise în kazară. o învîrt cum vreau ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfînta minciună poate oricînd să fie adevăr! Nimeni nu a citi tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. au o trăsătură comună.. quechua. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia.. care. teocratică.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. sec. adica cel mult până la jum. 19. Aşa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte . Specialistul mă pune la zid spunînd că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: . latina. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. tracolog. 19” folosind limba română arhaică. Cr.. Toţi specialiştii arătaţi mai sus dar şi puhoaiele de urlători din umbră. tătară. chineză. cu toate. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. toată zicerea o pune într-o carte iar Aurora Peţan a analizat fonetic. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908 iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană dar i-a trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească.. amneză.

Ruseştii Noi. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare si tenacitate.e. Hamangia. în apropiere de Huşi. Icoana. Hotărani. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum si celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria.vînturile. Explicaţiile stufoase si pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si final al existentei umane. mai multe statuete. În a patruzecea domnie pentru buzele(gura) zeului Saue cel mai vîrstnic după ritual a fost ars. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Geţii nu sînt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru.e. Cruşova. Tărtăria. Anul 2001 va rămîne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră.n. Vînătorii Mici. Cucuteni. Noi am fost aici din timpurile fără început. Tîngaru. cu o simbolistică atît de variată si de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică si a fost răspîndită în mileniile Vl-V î. Vădastra.n. cum sunt Criş. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţinînd că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură si civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. Gorban.. profesorul de istorie Vecu Merlan. Rastu. . Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare si confruntare pertinentă a dovezilor arheologice si lingvistice. Gumelniţa. încît numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici . Turdas.e. În urma unor săpături repetate în vatra satului.n.n.e. Soroca. Petreşti. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici. în satul Isaiia comuna Gorban.e. Dudeşti. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic.. Vidra. o brăţară de scoici marine si trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. a făcut o descoperire senzaţională. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine si 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Gorban. valurile”. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă.n. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: . Ostrovu Corbului. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni si Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia si Transnistria si partea de sud-est a Ardealului. Leţ. Cîrcea. Cîteva dintre ele au o importantă fundamentală în istoria si cultura noastră. Boian.n. Pe malul Prutului. Gura Baciului.veche. Căscioarele. Tărtăria. si trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi si Cuina Turcului de la Portile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. Valea Lupului (precucuteni). Acestea sunt vetrele veşnicie noastre ştiute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Tisa. Drăguşeni.e. Hăbăşeşti. Hîrşova. Acesta-i al zecelea’’. pălăria latinităţii neamului nostru. Mai erau si mici tronuri din lut ars avînd gravate semne pe ele. concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat. Parţa. osemintele arse ale unui om matur.

creaţie. Religia lor era o religie a entităţilor spiritual-energetice definite prin termenul lil care semnifică vînt. centrat pe imaginea sacră a crucii si dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei si a instinctelor primare. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. limba celor mulţi si tăcuţi.e.. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XXV î. În jurul acestui cult al strămoşilor si naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. Ei nu se închinau la statui ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului iar acolo preotul oficia ritualul religios si aducea ofrande. că emeşii(sumerienii) au plecat din teritoriul carpato-dunărean în Ki-engi(Sumer) în două valuri. cînd începe si istoria acestei civilizaţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană. care cunoştea prelucrarea si arderea lutului. aveau în frunte un conducător civil si un mare preot.Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat.Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică si terminologie socială.n.n. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gîndire abstractă. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică pînă în secolul V î. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducîndu-l în Ki-en-gi. au descoperit bolta în arhitectură. cunoşteau curentul electric si făceau operaţii pe creier. O asemenea comunitate. care ştiau că nu sunt singuri în existenta lor. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul . Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începînd cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. suflare. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern.n. Ei sînt pionierii civilizaţiei europene !! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. umbră. au dezvoltat structurile sociale urbane. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale(crucea greacă spun lotrii iar getă/dacă cum spune adevărul). limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. În lucrarea mea . îşi venerau cu pioşenie străbunii si natura. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene(unde trăiesc în prezent un grup de români ce îşi spun cu mîndrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sînt identice.e. De remarcat faptul. spun că zeii lor nu au statui.e.n. cînd a avut loc potopul de la Marea Neagră iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gîndire si de percepere a realităţii. Dar chiar dacă ei au dispărut. pentru noi istoria nu consemnează nimic. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. au creat o formă de capitalism financiar. avînd şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. spirit. Izvoarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… si cam atît.e. cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indo-europenii găselniţă a istoricilor occidentali.

Noi românii păstrăm si în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: . Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon.florile dalbe lemn de măr”. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormîntare. facerea neamului omenesc.iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. rai. Fiecare oraş emeş avea cîte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă iar o parte din ei au încercat să-si reformeze propria religie. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avîndu-l în frunte pe AN (cer. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.e. avînd forma unei nave dreptunghiulare. lupta cu balaurul. Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis . Istoria spune că atît Ioan Botezătorul cît si Isus Cristos au fost esenieni. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş.n. existenta raiului. galii pe care scrierile vechi i-a numit eseni/esenieni datorită religiei lor.) unde emegi(limba sumeriană) era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca 1300 de ani.. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare cînd în stratul al paisprezecelea s-a descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. salvarea seminţiei omului de către Noe. A fost construit la jumătatea mileniului V î. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. Acţiunea a fost un eşec dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. aparea steaua cu cinci colţuri aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. Tot de la ei. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş si a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centrul pe Viracocha ca fiind Creatorul. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat si venerat si de alte comunităţi iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume.n.n. Eridu. împărţită în trei părţi. steaua sub formă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri(două triunghiuri isoscele suprapuse). Karl Marx. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). naşterea Evei din coasta lui Adam. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. primul păcat.. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnînd-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. primirea tablelor de legi de la divinitate. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim. Stăpînul Soarelui. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun.e.n.e. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. iudeii au luat simbolul lor religios . Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. Principalele mituri din Biblie. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sînt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului.n.e. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu si a urmat alungarea din rai. concepţie ce se găseşte si în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte cruce greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale(pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunînd că s-a născut sub freza lor grecească!) care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian iar în creştinismul catolic si ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. potopul.steaua lui David” cînd au fost deportaţi în Babilon.e. facerea universului.

Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Deocamdată! La mijlocul mileniului 1 î. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături si cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gîndim că aceste civilizaţii nu s-au întîlnit niciodată pe drumul istoriei. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi.e. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. a înviat si s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mîntuie. Viracocha a coborît pe pământ si a creat oameni din lut care sînt străbunii actualului neam omenesc. acesta i-a nimicit printr-un potop imens si a salvat numai un bărbat si o femeie. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului 1 e. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind si existenta unor structuri sociale bine organizate.n.printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta(mitul jidovilor de la noi!). Tărtăria si Isaiia sînt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca si fondatorul imperiului. Despre constructorii lor nu se stie nimic. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viată prin religia lor condusă de druizi. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică cînd o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î. Ei credeau în reînvierea trupului si în Ziua Învierii tuturor oamenilor.e. Am impresia că există străini(Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru fată de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului.n şi au măturat complet această cultură. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. este un fenomen extraordinar iar gîndirea lor nu era a unor primitivi.n. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sînt realizate aceste monumente. transportul si ridicarea lespezilor.n. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Această asemănătoare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor.e. si ţin populaţiile sub sabie pînă la .

Primii au plecat către sud-est. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas ce avea înăuntru o adevărată comoară. cînd le abandonează. emeşii. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie si o cultură unică în lume. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. scoţiană si irlandeză. piramide.n. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai tîrziu de celţi. de la o simbolistică religioasă pînă la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î.n. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită . În deşertul Taclamakan(partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană.n iar ultimele rămăşite au dăinuit pînă în secolul Vlll î. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase iar acestea aveau la rîndul lor anumite semne. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars.e. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) si punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu(cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă pînă la genunchi de culoare vişiniu închis..e.n. Iar cele 260(numai atît am scris eu în prezentul studiu dar în realitate sînt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.începutul secolului V e. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se află în societatea mileniului Vll î. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si-au găsit vremelnicia. populaţia carpatică si neamul emes(sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor.e. prima si singura în Europa…o societate matriarhală.. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. Următorul val de migraţie a fost al albilor(albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. In prima jumătate a secolului XX.n. Mohenjo – Daro şi Sumer. pătrate. teocratică. un bărbat de 2 m.e.. Oceanul Pacific si ajungînd pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. Pe faţă avea pusă o pînză de culoarea hainei. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversînd subcontinentul indian. Studiind comparativ emegi. iubitoare si creatoare de artă”. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. Mai erau şi mici tronuri din lut ars avînd gravate mici semne pe ele. pantaloni albaştri iar în picioare purta un fel de cizme. paşnică. Aceste bule .n.e. limba română veche si engleza. Fărîme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si în prezent în limba engleză iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. clan) către vest pe la sfîrşitul mileniului lV î. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. Era încins cu un brîu cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. pe la mijlocul mileniului lV î.

în nordul Iraqului. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic.e. Aceste două elemente spaţiu. a spune. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite.S. Kazahstan. a pîndit . Uzbekistan. Cercetătoare Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U.n.civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi(Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. ţinuturile din jurul Carpaţilor. În nord-vestul Chinei sînt mentionaţi toharii începînd cu secolul lV î. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. flecăreală. a conduce. s-a găsit un vas de argilă conţinînd 48 de astfel de obiecte mici. Iran. la tradiţia veche a istoriei europene. a existat o civilizaţie înfloritoare. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. Principalul centru era Agi Kui. La Nuzi. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum iar în prezent se găsesc în Turkmenistan.n.e. Si pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic si semantic cu limba latină. Cred că aceştia sînt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î.n. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Scolii Ardelene la sfîrşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului iar această minciună nu poate să reziste în fata probelor arheologice dar în special al argumentelor lingvistice. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute în revista Technology and Culture. pe acest teritoriu cînd au migrat din locurile de baştină. năimite sau smintite ajungîndu-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul Dunării care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă si i-a venit un dor de ducă mai spre nord. înrudită cu sacii/sciţii care la rîndul lor erau înrudiţi cu geţii. au determinat spargerea lor si răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. tot în număr de 48.sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î.e.e. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice.n. Si dacă nu sîntem indo-europeni atunci nu sîntem nici latini. pe teritoriile din jurul Carpaţilor..A). discuri. Tadjikistan. În deşertul Karacum s-a descoperit o . a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş(sumerieni). La aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpînirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva dar fără a se şti cînd şi de unde. populaţie de origine indoeuropeană. modelate iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme.

crime. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. Istro-românii. o comunitate de cîteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins si dorinţa de neatîrnare a străbunilor noştri. noi o păstrăm în limba veche si contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă si astăzi. jafuri de tot felul. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani si sub ocupatie bizantină aproape 9 secole şi nu sau latinizat. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani si a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. Argumente istorice. susţinute de istorici si lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca si cotropirea gliei străbune. ei au adus. Se spune că în această perioadă atît de scurtă. Această limbă vorbită de ei. Iar noi fiind puşi de soartă. nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale cînd s-a trecut la ocuparea teritoriului. geţii ca nişte sărîntoci si-au lepădat limba precum o boarfă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţînă(comatii) erau traşi de coamă. aici la mijloc de drum. busuioc şi ceva parale. am făcut-o si cu turcii timp de cîteva secole. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică.cînd Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basne(născociri). am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei iar relaţiile lor au fost numai între stăpîn şi slugă. o facem cu ei în orice ocazie. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. . dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. ne-am mai uitat si în est 45 de ani pînă am ameţit. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe minele de aur si argint din Apuseni care erau vitale pentru acest popor prădător si plin de arogantă. Mai mult si în prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a fost totală atît sub romani cît si sub bizantini. Aceste zone au avut atît un rol economic cît si un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe care au stat si stau si în prezent la îndemîna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. îşi mai păstrează si în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. parţială si prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. nu s-au grecizat ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca 800 de ani şi nu si-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. ne-am aplecat sub furtuni cînd spre apus cînd spre răsărit.

Spaniolii. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte iar în România(fosta Dacie) nu există dialecte chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. triburilor samnite. Cu tot acest dezastru ei si-au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică si tradiţiile chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi si chiar la noi acasă. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină dar si-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne .e. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă(cuşmă) si cămaşă lungă pînă aproape de genunchi încinsă cu un brîu. care a preferat să se sinucidă decît să fie circar la Roma. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat si o mulţime de boli care au făcut ravagii reducînt populaţia la aproape la un sfert într-o sută de ani. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bîrlogul ursului(romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700(şapte sute) de ani cît au controlat-o pînă la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. Argumente etnografice. şi nu au mai avut pe cine jefui(acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii si-au înălţat ochii către răsărit si în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică pînă la Dunăre. Popoarele din Africa ce au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-si păstreze limba si cultura în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. Dar acest port este specific si aromânilor. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani.n. După ce-au supus toată peninsula la sfîrşitul secolului lll î. povestea este prea străvezie ca să fie si adevărată. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba române si pe care istoria l-a consemnat foarte rar. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Mă opresc aici pentru că atît ne interesează pe noi. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gît si umblau încinse pe mijloc.Lipovenii au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul poporului român dar si-au păstrat cu sfinţenie limba si obiceiurile. grecilor din sudul peninsulei. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-si păstreze identitatea si să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tîmpenie. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului român de la începutul secolului XX.n. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/ Decebal după zicerea romană. Grija prădătorilor fată de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în fata violentei oarbe sau a vicleniei. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. celţilor din nordul peninsulei italice. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care.. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. În picioare purtau opinci iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi si sabia încovoiată la vîrf.

peribarides(încălţăminte numai pentru nobili) saltides(pantofi uşori pentru dans) iar femeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale. bulgarii. Femeile romane purtau în picioare: campodes(sandale uşoare pentru drumeţie). în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mileniul V. În sudul Dunării. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viată poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. În mileniul V din Carpaţi pînă în Anatolia existau comunităţi umane care ne-au lăsat dovezi clare . Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtisoare vechi de 8000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. iţari(bracae). Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sînt mult mai vechi decît cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă.oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii si originea limbii lor. cojoc(pelliceum). coturni (botine scumpe pentru teatru si ceremonial). Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. Nici folclorul si nici tradiţiile noastre nu sînt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. Dovada vine si de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte în obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la Rîm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci iar ei sînt urmaşii troienilor. enemides(pantofi cu vîrf moale). După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie.. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic si semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. Povestea este încîntătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici pînă a venit un . care. în podişul Anatoliei. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii cînd s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. laconica(sandale pentru plimbare) muleus(papuci din stofă brodată cu aur). Schliemann a descoperit ruinele Troiei. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă.nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. aromânii si albanezii. cămaşă(subbcula). Peste mare.n. călţun(caliga). vom constata: căciulă(pileus). existenta unor populaţii care practicau păstoritul si o formă de agricultură mai simplă.. Si atunci de ce nu vrem să acceptăm si ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor cînd evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. calceus(papuci din piele de căprioară). Si invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. conipodes(pantofi cu vîrf ascuţit). adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. Mergînd pe urmele povestirii lui Homer. lancia(papuci de casă). după ce sia otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. crepidae(botine de folosinţă curentă). Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre iar romani pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lîngă taberele militare.

n. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. Deci cele două limbi păstrînd termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. care trăiau mai mult din jaf si silnicii. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. ahei. a se murdări.. străbun.perioada obscură” a grecilor(secolele Xll – Vll î. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării chiar dacă fiecare l-a botezat . Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întuneca. rude + ia: tinut. mare. În limba română veche cuvîntul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. parte. Macedonenii(machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor si erau priviţi de aceştia ca barbari. Populaţia din sudul Dunării.e. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar în jur avea un ţinut foarte roditor. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. loc. mare. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. hititi poate ahei si alte seminţii. a locui. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menţionează pe macedoromâni(machidoni) sau aromâni. renumit pentru creşterea oilor şi cailor.n.e. regele Macedonie (359-336 î. avere.n. Opulenta si luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor.e. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride si înalte. neam. a defila + a: a adăpa vitele.e.n.e. confuz. neam. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. se formează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie. învechit. Valurile de invadatori – ionieni. înseamnă că au o rădăcină comună.cal troian” l-au jefuit si l-au dat pradă focului iar o parte din locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri si ajungînd în Italia. si a împins graniţele puterii sale pînă în India. a fost distrus de mai multe ori si iar reconstruit pînă l-au făcut cenuşă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterităţii.. Filip. Fiul acestuia. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar(străin) iar sărbătoarea este numai a elenilor. există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia(pelag + on: popor. Dar acest cuvînt există si în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape. clan). cei din nord i-au reţinut fonetic si semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. coastă. armă. asa cum este în prezent aromâna si româna.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. în munţii din nord. Pe acest teritoriu. Cum aceşti pelasgi erau navigatori iar tara lor(Grecia) era înconjurată de ape. nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Mică. misi. ionieni(din neamul ilirilor si al tracilor). a defila. a apăra) iar în NV regiunii există o vale numită Polag iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. eolieni si dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii.ale trecerii lor prin timp. Acest cuvînt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strînsă între cei din nordul si sudul Dunării. fondînd imperiul elenistic. rădăcină. prin bătălia de la Cheroneea. Filip îi învinge pe greci si supune toate oraşele state. largul mării. a se plimba. faimă. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. în mileniile V-l î. la sfîrşitul secolului V î.n. braţ. a se murdări. În .e.) a organizat statul si armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încînta deloc pe greci. După doi ani. După ce au cucerit oraşul cu faimosul . Din comercianţi si pescari. a se plimba + ag: a aranja.n. imensitate si se compune din fonemele emegi(limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat.

Sensul social al termenului este cel care se îngrijeste de existenta unei comunităţi si de raporturile dintre comunitate si indivizi sau dintre membrii comunităţii. a medita. Dar limba noastră are si forma de pater cu sensul de nebun. în latină cu sensul de tată biologic dar şi de seful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte în eme-gi sub forma patesi si are întelesul de administrator.mă rîmi”. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor si i-au cunoscut foarte bine dar mai ales le-au suportat 165 de ani tirania si violenta însoţită de un jaf fără pereche. rău.. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. ostilitate. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne-au găsit aici stăpînind munţii si apele. a conduce. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune si cu năravul meditaţiei. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. Eu cred că de la Rîm ni se trage! În emegi (limba străbunilor carpatici) rîm are semnificaţia de străin. guvernator. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase cînd aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. suflet. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvînt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năravurile si apucăturile romanilor. get. În quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc ce împarte puii de lama cînd se întorc toamna de la păşunat. lung. a pizmui. violent. Pentru pretenţia lor de civilizatori si apărători ai celor slabi. a umbla cu vicleşuguri. necaz. Cuvîntul pater. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul si argintul ce stătea ascuns în pîntecele munţilor Apuseni. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvînt vine din limba slavă si arată chiar capitala imperiului roman.de la Rîm ne tragem”. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem vicleşugul venit atît din est cît si din vest. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepoftiţi sau arătat si la graniţele Geţiei. a face rău. În cultura greacă. viguros. a se întrista. vag şi giti(gidi) cu sensul de gînditor.. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au rîvnit la civilizaţia romană. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas cînd este vorba de originea neamului si a limbii. a stăpîni. a pune la cale o ticăloşie. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi si lea luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani si oameni vicleni puşi numai pe răutăţi si această semnificaţie dăinuie si astăzi în expresia . Zice cronicarul în al său letopiseţ că . a distruge. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sînt smintiţi de nu-si folosesc bogăţiile atît de trebuincioase Romei pentru măceluri si orgii numite subţire . Cu aceeaşi semantică limba română are cuvîntul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. care după imaginaţia lor bolnavă. duh. a batjocori. de unde ne-a rămas această . Ei îsi ziceau în epoca feudală armîn (aromîni sau makidoni) iar cei din nordul Dunării îsi spuneau rumîn. În limba română există verbul a rîma cu sensul a duşmăni. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării.după timp si nărav. duşman. ţîcnit. Atît dispreţ arată fată de memoria acestui popor. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă in discuţie. Înnebuniţi după avere si putere.serbări ale victoriei”. eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne sfîrîie călcîile la vederea lor. îndepărtat. nu au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai sclavie. În eme-gi există cuvîntul git cu sensul de bărbat..

a dezvălui. se nivelează terenul de muşuroaie iar pentru bătutul fasolelor se întinde pe . luptă. cer. aprobare. a primi o răsplată = ah. bătaie. agil: abil. belea. a subjuga. am: posesie. arată mişcarea. sprinten]. a îndepărta prin tăiere. a îmbătrîni]. priceput. din moşi strămoşi. În limba română avem cuvîntul getbeget (get + be: a fi generos. sef militar = aga: coroană.ahi: a se grăbi. regalitate. încotro. a merge departe. rai. [agile: vioi. seminţe. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală ce reprezintă veşnicia si de unde vin toate. distantă mare + get) cu sensul de neaoş. autentic care te duce cu gîndul la rădăcina străveche a neamului nostru. [argument: dovadă. muncă fără plată. argument]. aga: conducător. a persecuta. [are: a avea]. a zămisli. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat. [age: vîrstă. răsplată. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) si se termina cînd se aduna recolta (septembrie-octombrie). [an: excelent]. a rezista. ciorchine. faimă. a încuviinţa o acţiune. format din 365 de zile si cuprinde o rotaţie completă a Pămîntului în jurul Soarelui. mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument. depozitarea cerealelor provizoriu pe cîmp. arogantă. a delimita. a fi de partea cuiva. probe în dovedirea unor afirmatii. argument: suportul unor idei. [am: a exista]. ah. nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!. An Nou. a: interjecţie care exprimă uimire. după care venea iarna iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si reînvierii. a grava [altar: altar].ahi: nedumerire. bătutul fasolelor. a arăta. violentă]. confirmare. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. necaz = a-ngar: a acţiona puternic. cei din vechime. înalt. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere. corvoadă. nedumerire]. existentă = am: a fi. [ah!]. suntem urmaşii geţilor. posibilitatea de a convinge pe cineva. a finisa. [anger: mînie. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VIII Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi. uluire. trufie. vara si iarna determinate direct de ciclul agrar. aveau forma unor piramide în trepte iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele si sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă. an: unitate de măsură a timpului. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite. istet = igi-il: a direcţiona ochii spre. adevăraţi. româna veche si engleză. [a: uimire. Ziguratele erau construcţii atît cu caracter laic dar si religios. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri. greutate. Se smulg buruienile. articol – sufix cauzal. Această tradiţie s-a păstrat la români pînă la începutul secolului XVlll. mirare.meteahnă a mioriticului. străvechi. prepoziţie – unde. cînd.= an: lumină.

a lărgi. fioros. armăsar = at. a zbiera.bad: a se urca pe. sterp. suprafaţă de teren]. [as: ca si. înclinare a capului.arie pînze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă. tărăboi. a purta [baa: a behăi]. arogantă [barium: bariu]. a striga. blocarea unei căi de acces. district. a arde. zgomot]. fortăreaţă. a da ghionti. a dispărea dincolo. [beshrew: a . bal: scandal. impetuos.bil: a vîna. a împărţi. a sprijini. a se afuma. a se pleca]. suferinţă. [belie: a defăima.ad: a trimite. a plimba afară. mulţime. barieră]. tată. mulţime. balamuc. beli: a jupui. banda: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. [baa: a behăi]. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= barrim: tinut uscat. întins]. blestem. [bases: bază]. a susţine. mult. terci din malţ încolţit. caltaboş. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. încercare grea. secetos. gaze la stomac si intestine = bes. be: a îndemna pe cineva să bea. a se încălzi. a înjura]. bes: vînturi. străin. at: cal bun.(ba-na): măsură adevărată. [area: arie. [barium: mare. sălbatic]. a prezice. săpuneală. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale.pes: a lărgi. pentru că]. lipsit de resurse. în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da. spaţiu delimitat. a pedepsi = bat. chiot. iscoditor [barbarian: violent. arătos = ba-ru: a întinde. [babe: copil mic]. a dori. tolbă. a canaliza. [be: a comunica. a bea]. pungă. bariu: mare. a lua cu asalt. a scoate sunete. as: exprimă o poftă. a blestema. a trage la măsea = be: a curge. conducător al Olteniei care răspundea numai în fata domnului si avea drept de judecată = ban. ceată. ba: a behăi = ba: lînă. pustiu. [band: grup. barim: cel puţin. ban: mare dregător în Muntenia. tunsoare. la]. [bar: bară. [ban: a interzice. locul de pornire a unei acţiuni. a şterpeli. [ball: mulţime. a fi generos. desert. a fi lungit. a închide în cuşcă [bag: a vîrî. a behăi = be: miros urît. a se pleca. femeie grasă si fără putere datorită vîrstei. sac. pătimaş. a visa. a zdrobi. echipă]. pîntece. a şterge. bara: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. be: sunetul scos de oi cînd se rătăcesc sau le este foame ori sete. dificultate. a aduna. care se ocupă cu ghicitul. a pofti. îngînfare. denumire dată de greci persoanelor străine de limba si tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a se umfla]. suport. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. măruntaie. agitaţie = bal: a săpa un canal. [bat: a lovi cu bastonul]. [at: după. bat: a lovi. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pămînt si se realizează din materiale mai putin finisate. a căuta. necazuri. baba: femeie bătrînă. a desfăşura. a bate cu năduf = bel. o stare de nemulţumire = as: dorinţă.

supărare mare. [chuck: cioconit. a ajuta]. a se certa pentru. a scînteia = capari. a transporta. [buzz: bîzîit. port. cu grămada. a respinge. a culca la pământ. a fierbe. durere. principalele organe de simt si gura. a izbi. loc de vînzare. întunecat. mîncare]. tagmă. a jefui. şansă. esec]. suferinţă. dispută. a apare. a bate la buci – a primi bătaie. uşor. a primi. a creste atenţia. [camp: tabără]. [can: cană]. apariţie = caz. a mîhni. căpăra: a zgîrîia. a se înghesui. a trimite. mulţime. musculos [bullock: bou]. îngust. a călători în afară. a supăra.pus: durere.canun: urlet.sug: hrană. a bate = bus. boş: testicul = bos. a transporta. a lua la buci – a rămîne însărcinată = buci. (figurativ) locul unde se măsoară si se cîntăreşte totul. [canon: muncă. cip: cîntecul păsărilor zburătoare care îsi invită partenerul la dans = cip. tare. bun: satisfacţie. [check: mic. voinic. cam aşa = cic. belşug. [cheer: a consola. culme]. regulă]. rar.pus: tare. gura păsărilor = cioc. droaie. a evalua. reuşită. iute. a agita.cab: a fi atent la concentrarea gîndurilor. dregătorie = cen. a fi obligat. strigăt puternic. vorba vine!. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. tărăboi. cică: chipurile. a fi nervos. a da. buci: cur. bubos.sen: ceartă. a trimite. a face = car: chei. gîlceavă. unul peste altul. a apărea. cara: a transporta. a mîna. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = car: a sosi la. a se zbengui]. [bush: tufă]. a călători. suferinţă. a tăbărî = canpa. a se înfierbînta].ganba: piată. a se îndoi. . [caper: poznă. cer: a face o solicitare. cin: clasă. a tipa. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul si are semnificaţia de noroc. necazuri]. suplu. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. campa: a întinde corturile. a da. breaslă. a duce. alimente. a scăpa. a ieşi. albine = biz(e): a striga. [buble: a face băşici]. a se ivi. a mîna. a primi. a călători în afară. constrîngere = canon. portie de hrană. a arde. vîrf. a da buzna. a evada. toţi deodată. [bosh: prostii. [carat: cărat]. ocazie. gloată. grămadă. bîze: muşte. atent. a trimite.gaz: posibilitate. [case: caz]. deschis. cana: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. a părăsi. mic. mascul. [car: car]. buluc: năvală mare. în fată = cap.pus: durere. [cap: capac. îmbulzeală.ser: a decide. început. caz: sanşă. a face.bulug: a se năpusti. ignorant. provizii.gaba-ri: a se confrunta. deodată. [bun: coc]. a băga în foc. a se afla în treabă]. gratie [chirp: a ciripi]. a mîna. lovitură. luptă. repede = buluc. a trage.gib: a dansa. durerile facerii.blestema]. [buck: ţap. a obliga la o decizie = cer. a alunga afară. a da junghiuri. a bîzîi. în masă. necaz. [kin: înrudit]. canon: chin. a se înfuria. jale. a scoate la păşunat. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. buş: trîntă.gig: a fi abătut. zumzăit. buba: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. motive grave.

loc de taină. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. rasă. dans tărănesc asemănător cu sîrba = chi-enedi: bucurînd pămîntul.. foc. a dezvălui. bordei]. . a merge.a lăsa din chingi” – a lăsa liber.du-te la şoareci – chit” = cît. veselind. chila: măsură pentru volum egală cu l litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1.gu-di: a face zgomot. scandal. a tine în frîu. a vorbi tare. . dansînd. . a şterge. turtă din făină de grîu si apă coaptă pe plită = cir. masă luată de lucrători la cîmp pe la orele patru după amiază. obrăznicie. a da. a tinti [kitty: a aduna. a aprecia. [kind: specific. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a amesteca. prinsă de hloabe si folosită pentru protecţia abdomenului la cai.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris. a potoli.2 litri [kilo: kilogram]. cel care te omoară pe la spate]. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. [cheer: mîncare].chid: a aranja. spatiu foarte mic într-un perete. a conduce. muncă istovitoare. chit: suman negru sau alb. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur.giri: curat. cît: a alunga mîţa şi semnifică . chenead: closet. a pune la muncă. chili: a ascuţi. a înhăta. a trage la tintă. gălăgie = chip. a fi atent la. economii. a frămînta]. fîşie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a pregăti. a pune la cale ceva. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. chiler: încăpere mică si retrasă. a strînge. ciri: suflet. a potrivi. a deposeda. [cheer: stare sufletească. [cats : pisică]. ordine obligatorie. [kind: amabil. miscînd [kennel: cocioabă. fîsii de pînză sau piele din hamul cailor. chendelă: lăuză. a se crispa. a admite. a glumi].. femeie care a născut un copil viu si sănătos aducînd bucurie familiei si comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurînd pămîntul. partea unui nave care stă în apă. a-si da importantă.cir: terci subţire din mămăligă. gid: a trage. . a compensa o datorie = chit. a robi]. rînduială. a copleşi cu beneficii]. chiti: a ochi.a tine închingi” – a constrînge. a închide gura cuiva. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. [cuddy: prost. a scufunda în apă. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. a achita integral o datorie. a bate ţăruşi. nătîng]. a încărca.. a cîştiga. a controla.sir: a curge. a tine socoteală = chi-ti: loc delimitat. fire = ciri. aclamaţie]. umblătoare = chi-enedi: bucurînd pămîntul. privată. natură]. codi: a se frăsui. a îndrepta. concert de seară dat de muzica domnească. a pili = chili: în totalitate. a retine. neam]. a linişti. chip: stare de nelinişte. [churn: a agita.. tundră. a scoate la iveală. a arunca pe spate]. specific. firidă = chilim: grup de animale mici si fricoase. dansînd.chib: a lega. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a retrage. a nimeri. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. a prinde. a domoli [keep: a păstra. a lua în seamă. a înşfăca. a se strîmba. timp de lucru. [keel: a răsturna. a vorbi mult si tare = codi. a pregăti o unealtă pentru tăiat. [kine: a intimida]. propriu. [kid: a păcăli. a tine în captivitate].

a da la spinare. care poate fi exploatat [dig: săpare. buci. a lucra cu sapa. suprafaţă netedă]. [cup: cupă. a curăţa. dam: sură mică. umbră. domol. dosi: a ascunde. cană]. des. ofrande. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. dagă: pumnal cu lama scurtă si groasă. a blestema [cut: tăietură]. a înhăţa]. culoare închisă. organizaţie. casă. bordei. rezistente si policrome = dala: ac. dop: obiectul care astupă o gură = dop.dul(i): movilă. Executată din pămînt si întărită pe partea apei cu faşine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. a elibera. a rupe. sticlă mică. vas de lemn scobit.cub: cos din trestie sau răchită. a pătrunde [dale: vale. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. cofă. jertfe. caş. [doss: pat. a se adăposti. cut: cal şchiop de un picior = cut. a se ascunde. conţinutul unei căni. lapte. realizări de excepţie în concepţia creştină. unitate de măsură pentru lichide. cu vîrf ascuţit. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. a culege. [dole: destin ]. cei care îsi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. a apăra [dare: a înfrunta. a pregăti din timp. a pune deoparte. a se aduna. a umple. folosit de ciobani la stînă pentru apă. loc întunecos.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. [dagger: pumnal]. a acoperi. cupă: vas pentru băut vin. morman. persoană singură care nu comunică cu nimeni si preferă singurătatea . pentru că nu avea piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă si smăltuită.cop: fund de cos sau de pălărie. grajd primitiv.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. deduc: reţin. a răni. [cur: mitocan].gub(a): a opri.di-dug: a judeca. proeminent. Neamul emeş. a tăia. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. a dormi într-un azil]. a fragmenta = dar: a împărţi. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: sot si sotie. femeie]. pomeni. a distribui. anus. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. a împărţi. pahar mic [dare: a îndrăzni]. în trei muchii. intrare. cur: fund. [dope: a acoperi cu]. a feri vederii = dosu. judec = di-duc. domnitor sau boier. Aceste cuie se fixau atît pe zidurile exterioare si interioare cît si pe podea realizînd suprafeţe netede. a se apăra. a împlini. cofă. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. a provoca].. a curge lin = doli. stufos. a intra. a găuri. cameră. drum . dig: construcţie pe lungimea malului unui rîu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. a fermeca. urcior. cofă cu care se ia mălaiul. cană de un litru. grup conducător. a păstra. [cop: a prinde. mare. a uimi. [deduce: a deduce]. ieşire. adăpostul unei familii sărace. doli: a ocoli. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. oca. dîmb. [cuckoo: cuc]. organ sexual feminin = cur: a atinge. şezut. daltă. dări: obligaţii către stat. a înfige]. a se ridica. a servi. vasul cu care se ia vama la moară = cupa. . a ajuta. a deduce. împletitor de coşuri sau rogojini.singur cuc” = cucu: întuneric. a rupe.cud: a tăia.

gaj: garanţie = gaj. a rezista [gear: îmbrăcăminte. a lua în rîs. a dupăi = dup. [gag: a constrînge la tăcere.dub: a lovi cu piciorul. viteză. a se pleca. gură. a gînguri]. [gate: poartă]. egal: stare de echilibru. a fugi. val de tesătură = gig: a fi descurajat. scăderea temperaturii pînă la îngheţarea apei si distrugerea vegetaţiei = ger.. a îmbrăţişa. geri: împerecherea porcilor = giri: rît. mare. a păcăli]. adăpost. om sărac lipit = gol. a se îndrepta. a amesteca. unde se tine zestrea. gît [gullet: gît. a face rod. a vopsi. [giddy: ameţit. găman: mîncăcios. [gad: a hoinări prin. gurgurel: persoană dragă. a prosti]. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cîrpi cuiva o palmă. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. lenjerie de corp de in sau de cînepă. umflătură. găucios. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. a strînge. a aluneca. gad: pureci. guleai: chef. a se certa pentru. a umbla aiurea]. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. a trage pe sfoară].gada: a termina o ţesătură. adăpost [dull: slab. a anula. ia te uită! = gidi: eclipsă. uimit]. ridicătură = gheb. a hurui. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită . a păzi. înălţime. teren necultivat. a se apleca. a umple. păduchi = gada: rufărie. ger: frig puternic. unit]. [gir: cuplat. a se destrăma = dub(i): recipient mare. [egal: zău!.gul: a distruge. a fi exaltat. a se grăbi]. mai ales cînd vinul este stăpîn pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a mirosi. a creste. palat. a se topi. a lega [garden: grădină]. naiv]. [dup: găgăuţă. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atît un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase) cît si un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective si tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză).odaia mare”. a argăsi. lucrurile de valoare si se sărbătoresc evenimente deosebite.dubi: a tăbăci. a prinde. a se întuneca. plăpînd. nedreptate. gol: spaţiu fără utilitate. lacom = gamun: grăunte de chimen. [gig: sul de pînză]. batjocură]. maldăr. icoanele de preţ. gig: sul de pînză. a păstra. plasă. pe legea mea!]. gheb: cocoaşă. dîmb.. . a se grăbi. a-i pune căluş]. a da drumul = dul(u): a aduna. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii. dulu: a dezlega. dup: mers foarte apăsat. Aici toţi cînd se aşează trebuie să respecte rînduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. (despre in si cînepă) a se muia. a spune. a se supune. petrecere = gu-la: larg. a se întrista cerul. La neamul emeş. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peste = gata. raporturi de reciprocitate perfectă. a se apăra de. a afuma slănină. . durere]. a aduna mîncare [gammon: suncă.gaz: posibilitate. grădină: locul din jurul casei de la tară = garadin: a aseza în clăi. a alerga cu paşi grei. [gaj: gaj]. a da pe gît].gib: a se îndoi. a face să dispară [gul: a înşela.casa mare”.gir: a alerga.

fugă. hoţie. [hop: săritură]. a hărţui. a înjura. hoţ: cel care fură sau pradă. a duşmăni]. hîră: ceartă. ploaie puternică = ha-la: a spăla. ie: da. [hi: noroc]. [jar: a se certa]. necaz = hata. hap: cacealma. jap: a bate foarte rău. [gut: a curăţa de. asa e!. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. întocmai! = i-i: a da de. a jăpăi = jap. a sparge afară. desigur!. liber]. amărît. blestemat. delimitat. zori de zi [hot: ilegal. scurt. a accepta. hui: a ocărî. a rupe. belea. hulă: om rău. a învinge. necunoscut [haranque: vehement]. [hatch: limită. [hop: a sări]. a zgîltîi pe cineva. a zbura. judeţ. nenorocire.guturai: secreţie a nasului. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. a fi mînios pe cineva. a lăsa. a sări. puternic]. duşmănie]. a bate. gut: porumbel = gut. a face scandal = jar. degeaba. hăti: a asmuţi cîinii. a curge. a defăima. neînţelegere. [hire: plată. haram: afurisit. jar: a pune pe jar.hud: adăpost. de nimic. a seca. nevinovat. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc cîinii din lătrat = hi: a se pregăti. strigăt de atac]. huş: a fi supărat pe cineva. hop: a ţopăi = hup: acrobat. a se gudura. a ţopăi la războiul de ţesut. judecător. hat: fîşie subţire de pămînt nearat care delimitează două proprietăţi = hat. hală: furtună. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. mînie = ira: divinitate emeş a dezordinii. a izvorî. a alunga. vizuină. chiot. de contrabandă]. linie]. mulţime. supărare [ire: mînie]. mulţime]. . a angaja. [hap: întîmplare. a blestema. rîpă. [hale: viguros. furios. [hate: ură. dimineaţă. [hush: a înăbuşi. a cicăli = hu(i): nevrednic. a opri. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi cînd stăpînii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. a goni. hudă: casă. zîzanie = hir(a): a da naştere. a sălta. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. a doborî. săritură = hup: atlet. drum. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti si administrative. a se curăţa]. [huddle: a se ghemui unul în altul. a supăra [hue: strigăt. slab. [guttural: cu nasul înfundat.a trage pe sfoară = hap. tăcere]. direcţie. mic. belea.had: precis. a fugi dincolo. a zări. [hole: cusur]. a trimite [yes: da]. pagubă. a sări. a face necazuri. ira: strigăt de supărare cînd copii fac dezordine. hata: belea.gud: cuib. a fîlfîi. stăpîn de rumâni.hab: a descoperi necinstea. zori. revărsare.sab: a rezista la un atac. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hoţ. principe. hop: obstacol. soartă]. vorbire pe nas]. a lovi]. [hate: a urî. a ceda. durere.hada: a se usca. a ghionti = hati. adîncitură.sar: cineva care strică sau îngrijorează. blestem = hu-la: a vorbi de rău. a certa. [jab: a bate.had(i): scandal gălăgie.

cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor(a străbunilor). mami: cuvînt de alint pentru mamă. [mummy: mamă]. chestiune = ma-da: domeniu. lip: jeg. a locui. lugu: a duce cu vorba. acţiunea de a mînca = ma-sa: un cos cu alimente. terci]. a ajunge la maturitate. om puternic.ma-lag: apărător. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. . a protesta. [lip: obraznic. liber = libir: a duce o anumită viată.lugal: stăpîn. a se apropia de = lipi. lipi: a pune un strat peste. şapte bărbaţi şi şapte femei. maz: sumă de bani majorînd miza iniţială. [lug: rîmă. a opri. mit care se găseşte identic în Biblie. a lega. asociat. bun de spoit casele = mea-lu: cît de mult. [mangy: stare proastă]. pereche. a se îngrămădi [lake: lac]. ma: mamă = ma: a se naşte din. a naşte. om cu stare materială bună.lib(i): a unge. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. a se pleca. rapăn = lip. pudră]. bogăţie [man: soţ].lag: a se umfla în dimensiune. a nu fi corect. a stăpîni. a cunoaşte [leg: escroc]. [jug: a băga la zdup. prăpastie. mangă: surpătură în mal. pricină. [jur: jurat]. afacere. pricină. în plus. [local: de loc]. a săruta. susţinător.gu-de: a chema. a murdări. provizii. a judeca. a unge. a striga. dans femeiesc [maze: confuzie]. [madden: a supăra. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a însemna pe răboj. care a făcut din lut. a enerva]. vierme]. a înceta. meal: pămînt alb. murdărie pe corp. madea: temă. a suflat viată asupra lor dînd naştere neamului omenesc. a fi aproape]. a se întări. om mare = malac. a împărţi averea.primar. conducător = jude. familie [ma: mamă]. a porunci. instrument de tortură = jug. [liberty: libertate]. jug: dispozitiv la care trag boii la car. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. a contrazice. [meal: praf. muma: mamă. [judge: a judeca. [male: bărbătesc]. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau cînd viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. jur: jurămînt = jur. a trage pe sfoară. libir: persoană care decide în nume propriu.gur: a cresta. după chipul ei. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim.lib: a unge cu grăsime. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a spune.lidim: a primi. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. a aprecia]. a întinde[lip: a atinge cu buzele. alimente. a se strînge la masă. a stăpîni. rege. man: nume de persoană = man: partener. local: ce aparţine de o anumită localitate. masa: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mîncate. tînăr. a accepta. a cuprinde. a fi escroc. a murui. malac: om robust. nesimţire]. a trece. [mammy: mamă].sug: porţie de hrană. închisoare]. ţinut = local. zonă. [litany: litanie]. a cere. a se sfătui.

< Anterior Următor > Sînt get!. [muck: murdărie]. a se ivi. [mode: fel]. manifestare. de la originea neamului. a apăra. [mummy: mamă]. mot: smoc.melic: inflamarea glandelor de la gîtul cailor = meli: gît. a se împăca. a mugi. mulă: om lipsit de energie. a şterge. soi. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mina: belşug. a pleca si beget cu sensul de a naşte. mod: fel. Sînt get!. mul: catîr. a înzestra. a se îndura = mili: voce. om rău. mişel. prost. a dansa. a juca. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. a creste. a deveni. omuşor. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). flecari [mock: batjocură. deoarece. zid = mur: a înconjura. netot. oameni prosti si blegi. a gîfîi [moo: a mugi]. Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate. leneşi. beregată. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. trăsătură = mud: ticălos.mudul: stîlp.. a speria. mic. a convieţui. mizer: sărac. greoi = mu-la: vechil. adevărat. a face gălăgie. [mule: catîr]. [mure: a întemniţa]. [melee: încăierare]. fierbinte. [mine: mină]. a ruga. muma: termen foarte vechi pentru mama. mic. a oferi. pornirile nărăvasş al acestuia = mul: scandal. meritu: faimă. reacţie. arzător. confuzie]. mur: perete. a slăbi. a călători. faringe. a murdări [misery: mizerie]. a spune.mu-a-se: pentru că. a scoate la iveală. tonţi = moace. haine murdare. a sfărîma. nevoiaş. prăpădit = muc: scurt. moace: figuri. a întuneca. pămătuf = mot. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină! .mud: a purta. mu: sunetul pe care în scot vitele cînd rag = mu: gură. pasiune. a scoate sunete. bleg. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a merita]. [motes: fire de păr]. a priponi. a se asocia cu. a veni. scurt. muc: secreţie nazală. mili: a fi cuprins de milă. [mile: milă]. a arunca. a da naştere la. [mute: mut]. a chefui = mes(i): a dărui ceva. a întuneca. [mutual: reciproc]. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. persoane cunoscute. [mull: încurcătură. zăbrele. a lăsa să crească barba. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. a se înfrumuseţa. din moşi strămoşi. vag. [mesh: tocană. a înţelege. terci]. gratii.mud: a fi speriat. a genera. mesi: a sta la masă. originea neamului. a păzi. bătaie de joc]. mutul: personaj din dansul căluşarilor. neamul care stăpîneşte. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din. tovarăş. a îngrozi. [merit: valoare. a pune un băţ. a străluci. umbră. a da cu adevărat. a pipăi. a încercui.

sălbatic). suprafată întinsă). în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-aa(exclamare. a ceda). foarte vechi. ri. Primul termen este în emegi. Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la româno foarte apropait de numele cetăţii Troia. cearni-cerni-cerno(a cerne). azil-azil-asylum(azil). adică cea clădită de Troi.e. (sar: pîrîu. strălucitor. supărare). care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. bun-bun-bonus(bun). agrun-agru-agri(ogor). a săpa. existentă. coc-coc-coqua(a coace). pa. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime. u. adu-aduaddo(a aduce. barbar-barbar-barbarus(străin. În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. gura-gura-gula(gură). aria-aria-area(arie. a curge. a locui împreună. necaz). vioi). Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î. a trage la sine). cela-celar-cela(cămară). semnifică apă. Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. uimire). aduc-aduc-adduco(a aduce. asud-asudsudo(a asuda). . i. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes. altar-altaraltare(altar). a pune). cap-cap-caput(cap). luminos. a străluci). grecii nu aveau sunetul ş). aur-aur-aurum(aur). care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. sa.Romanii ne spuneau daci. ur. acera-aceră-acer(ager. cameră. Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. a se revărsa. car-car-carrus(car). a goni. cad-cad-cado(a cădea). Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. cas-cascaseus(cas). arde-arde-ardeo(a arde. sa.n. respect. bo-bou-bos(bou). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. ira-ira-ira(mînie. neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. su. incaşilor si mediului nostru sătesc. al doilea este în română iar al treilea este în latină. în nordul Dunării. ceara-ceara-cera(ceară). casa-casa-casa(adăpost). adunare. ara-ara-aro(a ara). Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci. În eme-gi cuvintele a. apa-apa-aqua(apă). bini-bine-bene(bine). a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. za. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. e. pădure + a: apă). tu. trai. gena-gena-gena(pleoapă). du-du-duco(a duce). an-an-annus(perioadă de timp). amaru-amaru-amare(amărăciune. bi. ah-ah-ah(exclamare. ac-ac-acus(ac). După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce. dac-dac-dac(dac). uimire). În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă. a curge. cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da. cinste. Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas.

săturat). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). Dacă romanii nau reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. uz-uzusus(trebuintă). odol-odor-odor(miros). pereche). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. urze-urzi-ursi(a urzi). mizerie). ros-ros-russus(rosu). os-os-os(os). pun-pun-pono(a pune). a ustura). turturică).n. sar-sar-salio(a sări). a purta). put-put-puteo(a puţi). susur-susur-susurrus(susur). rău). loc-loc-locus(loc. ripa-rîpă-ripa(rîpă). În fapt. nora-nora-nurus(noră).lac-lac-lacus(lac). sau cum vorbea poporul roman această limbă. satur-satur-satur(sătul. sanggi-sînge-sanguis(sînge). rad-rad-rado(a rade). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. nas-nas-nasus(nas). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. pila-pila-pila(rotund. pace-pace-paco(pace). taman-taman-tamen(taman). mina-mînă-manus(mînă). turtur-turtur-turtur(sperios. saman-samănsemen(samăn.e. o!-o!-oh!(uimire. sun-sun-sono(a suna). rînd). tinut). sete-sete-sitis(sete). mami-mama-mater(mamă). a gîndi). Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. rapi-răpi-rapio(a răpi). este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. mur-murmorum(mură). libir-libir-liber(liber). pana-pană-penna (pană).n. tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). mut-mut-mutus. Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. nigru-nigru-nigrum(negru). ghem). ucid-ucid-occido(a ucide). satu-satu-sat(sat). lip-lip-lippus(lip. natiune). argilă). sug-sug-sugo(a suge). Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română. rara-rara-raro(rar). ningi-ningi-ningit(a ninge). ol-ol-olla(oală). ud-ud-udus(umed). sangura-singura-singuli(singur). nam-neam-natio(neam. Un lucru este cert. unu-unu-unus(unu). care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. zer-zer-serum (zer). orda-ord-ordo(sir. nuc). lut-lut-lutum(lut. tuna-tuna-tono(a tuna). lup-lup-lupus(a înfuleca. samana-samana-semino(a semăna). ruga-ruga-rogo(a ruga). raus-rău-rea(rea. siti-sti-scio(a şti). par-parpalus(par). sede-sede-sedeo(a sedea). şi a trăit în înţelegere . om-omhomo(om). ursa-ursa-ursa(ursoaică). lup).n. Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. tulu-tuli-tuli(a pleca. sub-subsub(sub). noi cunoaştem latina clasică. nod-nod-nodus(nod). tac-tac-taceo(a tăcea). pae-paie-palea(paie).e. ustura-ustura-ustulo(a arde. sacu-sacu-saccus(sac). mendala-mentală-mentis(minte. parta-parte-partis(parte). salud-salut-saluto(a saluta). necaz). tu-tu-tu. nuc-nuc-nucis(nucă.e. mur-mur-murus(zid). sari-sari-sal(sare). palil-palid-pallidus(palid). ochi-ochi-occulus(ochi). urî-urîuro(ură).

a închide în cuşcă. balamuc. logica nu înghite asemenea prăpăstii. monstru = balla: a împiedica. a dezlănţui un atac. a se ploconi. a lega.n. avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. chiar aşa!. a separa de. a se revolta. a se bălăci = abba: lac. bală: fiară. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. a lungi. bag: a introduce într-un spaţiu închis. mare. sacagiu. grămadă. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor. a uni. sfîrsit. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. a uni = banda: ceată. a radia. arde: a distruge prin foc. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. ban: bani. înalt. a delimita. corăbier = abar: baltă. suport. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate. alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. a murdări. existentă = am: timp. a pune. pungă. a străluci = ard: felinar de noapte. cer. a reţine = baig: sac. altar. . în spate. a lumina. apar: vînzător de apă.sau uneori în ciondăneli cu geţii. An Nou. a schilodi = bal: fus. de strajă. viitor. am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. banda: ceată. a finisa. foarte important = an: mare. a susţine. a întări cu ziduri = bala: duşman. a sprijini. Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. bandaj = banda: grup de tineri. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. a pune în ordine. om de rasă albă = ban: suport. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. a apăra de. a lungi.e. a se înclina. înalt. a sprijini. a se roti. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. scandal = ball: marfă. a ataca. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. vreme = am: a fi. a astupa o gaură. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. fîşie. am: posesie. a lega. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. ama: zău!. a întinde. a se împotmoli. a vîrî în sac. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri. a umple = bag: cuşcă. inamic. a delimita. de culoare albă. terminarea unei obligaţii. lumină. vagabond. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. în urmă. a ajuta. cer = ar-de: a lumina. a grava. a sprijini. pătimaş. a vîrî bal: balot de pînză.

.barbar: persoană străină de limba. obraznic = caba: a tine pentru sine. a se pleca. croială. a stabili. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a cere. partea din fată a corpului animalelor si păsărilor. cor: ceată. a trage. strungar. a lega cu sfoară părul. a aranja. a lămuri. repede = bollog: pîine neagră. mutră. a trage pe sfoară. a creste atenţia. horă = cor: gălăgie. a examina. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece.canun: urlet. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. pizmaş. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a agita. plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. a fi nervos. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. a uni. iute. a alunga cu forta. armată = cul: ariergardă. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a fixa = bar-rim: tinut uscat. fată nemăritată = be: îngînfare. necaz = canon. a pribegi departe. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. conducător. aplecare. a umbla cu şiretlicuri. a mugi. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. legătură deasupra. în masă. cel din fruntea familiei. atrăgător = binni: un rîu plin cu peste. înclinare. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa. a se strîmba. tăietură. a încorda nervii. cul: aprig. a striga = ca(i): a plînge. bui: a tîsni. a hoinări = buluc. a striga. încărcătură. cul: soldat. a micşora = bar-tam: a alege. bardăs: barză. a se mişca = cor. figură. barim: măcar. a trimite. canon: chin. iute = cul: ţintă. a intimida = bo: a rage. strigăt puternic. încîntător. a depăşi. a da năvală. a se îndoi. a dori. droaie. bordei = cabar: ciobănaş. încai = barraim: a întrece. a captura. a se învîrti. îmbulzeală. gură. necinstit = cam: a înţelege. a învîrti la distantă. scop = cor. a înceta. a căra. grămadă. supărare mare. stînă. căi: a plînge = cai: plîngăreţ. a da năvală. cu grămada. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. buluc: năvală mare. a se afla în treabă. a transporta. a tipa. puternic. a se repezi la = bui: invidios. a transporta. cam: aproximare. a păstra. unul peste altul. mare. cerc. bine: plăcut. a izbi. cap: început.gur: a face o mişcare circulară. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. a se întoarce. obiceiurile si locurile în care a apărut. deodată. apăsător. a alerga împrejur. plăcut. las. rotire. gloată. a da junghiuri. înclinare către = cam: înşelătorie. ceată. cabană: adăpost simplu. rău = bu(i): a fugi. a colinda. atent. pustiu. cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire. cocostîrc. secetos. a schimba. cabaz: glumeţ. a plînge. cioc. nesiguranţă. satisfăcător = binn: melodios. a călători. rît. cel puţin.bulug: a se năpusti. musculos. un rîu bogat în peste. moment. bucată de pînză. jale = canoin: chin. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. necaz.gur: cerc.

coardă. a batjocori = gobi. cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi. a culege. nămol. a pune deoparte. elegant. pînză de legat. amorez. a înveli. precis. a lega. leac. gobi: a lua. depresiune. rugăciune. grăsime. moment. bordei. gog: băiat sau tînăr prost. a linguşi. ordonat. omenie = geire: dezgheţat. sticlă mică. frăţie. clipă. a primi. a descoperi necinstea. bleg. a merge după = hul(i): a face rău. a rupe. a aduna cu lingura. dispreţ = hula: a asculta la. a vrea = gu-e: a acoperi. centură. vale. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. plînset. ocară. puternic. cerb lopătar. a rupe = dar: direcţie. perspicace. a săpa = lac. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. drum. dară: a încuviinţa. a strica.puternic. cos de sobă = hud(a): adăpost. curajos. înfumurat = gagig: bocet. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. a defăima. mascul. subtil = gir: curat. dam: specie de cerb cu coarnele late. mascul = damh: bou. fir. diliman: netot. a înveli. cale = dar: a împărţi. grajd primitiv. slim. a băga. slab de înger = gog: moale. chef. tină. gui: a vrea. a picura. geamăt. a tăia. nădejde. a înfăşura. calomnie. dam: sură mică. a susţine = dara: remediu. a se jeli. deştept. a dispărea = dilim: găgăuţă. dur: tare. a ascunde. a unge cu unt = im: argilă. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. zidărie.lag: a . zidărie. hulă: blestem. lip. întăritură = dur: tare. găman: mîncăcios. rezistent. găucios. greu de realizat = dur: legătură. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. pomeni. = dor. pahar mic. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. a pune deoparte. a ruina. cordonul ombilical. a vopsi. hudă: casă. amant = gaige: spilcuit. violent. gagic: iubit. a fi obligat = gui: cerere. a acoperi cu. a accepta. im: murdărie. locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş. şirag. a aduna mîncare. soluţie pentru o problemă. noroi. mîl. a urî. nătăfleţ = gog. găgăuţă = dileaim: a risipi. prieten. moment = dar-ra: curea. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. iscusit. bărbat. a face necazuri. a vorbi de rău. sfoară de pescuit. a întări. jeg. a ciuli urechea. taur = dam: soţ. datorie. glod = im: unt. a deplînge.gub(i): a opri.dur: legătură. soluţie = dara: secundă. întunecat. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă.gug: semn. a întări. zori. al doilea rînd. cinste. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a înhăţa. cordon. realizări de excepţie în concepţia creştină. umil. a şterpeli = gob: a sta la pîndă. înjurătură. bîrfă. marş. vizuină. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. aptitudine = dam: soţ şi soţie. a respinge. gir: încredere. văgăună. a face. a împrăştia. a părăsi. a şterge. boccea. dubă: puşcărie = dubh: murdar. a împărţi. ponegrire. defăimare.

a conduce. in. a se strînge = lagab: butuc. veche măsură egală cu 125 ocale. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. a semăna. om tînăr. mic. a răspunde la = tur: născut în colibă. boabe. lagam: mină. a stabili. tur: spaţiu delimitat. a trage. a accepta.pag: a ocroti. a pune capăt la. cînepă sau lînă. roc: soroc. avere de bunuri.se umfla în dimensiune. a păzi. mas: popas peste noapte. grămadă. plută din patru table = tar: de-a curmezişul.ul: vas mare. a nenoroci. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin. a acţiona. a se scurta. tortură. mana: belşug. ursan: om voinic. a tine trează mintea. a opri. a provoca. pachet. mangar: bani. legătură.rug: a înapoia. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. a sfătui. bucurie. a valora. a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează. tulpină. a plăti din urmă. a tine. a opri. ostilitate. melancolie. plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic. ocol de oi. grajd. a avea încredere în. mînecă. incomplet. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. sacu: obiect confecţionat din piele. mers legănat. în . a distruge. a începe. răutate. a tolera. un pahar de băutură = ol. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a suflat asupra lui si i-a dat viată. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. a susţine. bunăstare. a suferi. pungă = pac. a apuca. cută. a accepta. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. a sprijini. a amîna. armată. haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei. persoană care tace si este atentă. a micşora. a convieţui. a se întinde = rim: trupă. a îndura. a repara. tacă: tăcere. peste. avere = mangaire: vînzător ambulant. parale. Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. bloc. a aranja. lespede. labă. caracter. a executa. a apăra. a slei de puteri = rac. gîtar. al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz. a trece pe la. a face =ta: fire. zid. a minţi. mamai: mamă. unitate de măsură de 36 litri. a se aduna. staul. deasupra = tar: a tăia. aşezare. a sfărîma. datină. a preciza. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. inferior. suferinţă. mulţime. tar: povară. odihnă de noapte = mas: coapsă.rag: a prinde rădăcini. a restabili ordinea. mur: perete. sarcină. de-a latul. zid = mur: perete. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. sul = tur: scurt. a încercui. augur = mana: pereche. dală. galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. boccea. a oferi. autoritate. bogăţie. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. a ieşi. a lovi. inamic. necaz. cruciş. trunchi. pac: pungă în care se tine tutunul. găzduire peste noapte. a arde. legătură = paca: a vîrî în sac. străin. rană adîncă. a delimita. întîiul. a povesti. a se încreţi = roc. a se îngrămădi. arogant. a sosi.

versant. gaba: piept. tumoare. care nu vede ceva. a înrola = adaim: a provoca. dreptate. deosebit de priceput la. a lipsi. a cerceta = eag: tăietură în. dul: a ascunde. gagar: arie. a dărui. a se încălzi = bille: a se giugiuli. a fura = gag: a se lipi de. ba: arogantă. dil: unic. greutate. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. proprietate. al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ. viguros. atenţie. Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca. a tine legat = asal: măgar. . a îngriji. chiot de bucurie. aga: coastă. a provoca. boală. datorie. întîmplare. fuior. a păta cu grăsime = usuc. gaură într-un gard ba: suflet. a adăposti. canal. a fixa. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a răni. ga: a smulge. proprietate = gagach: avere. tandru. a se ascunde = dall: orb la. abgal: înţelept. înapoi. strigăt. apărător. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. păstor = gabhar: capră. a asedia. minor. priceput. canal. ad: tată. rechiziţie. dil: singur. asa: a duce. trufie. gada: in. a strînge = cara: susţinător. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. a ruina sănătatea cuiva. obligaţie. a bate. gaba-ra: cioban. aşezare. bil: a se înfierbînta. a aduna = dul: a încerca. eg: şanţ. femeie în perioada critică. pentru ce? = anam: natură. a suferi. a-na-am: astfel. părinte. a apăra. a înfrunta. a pretinde. a impune.usug: murdărie. a ucide = ar: a tăia. ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. criză. a bate. dal: a apăra. a-ru: a dărui. decît. ad(at): corp. tovarăş. beţivan. apreciere = call: a cere. a căra. a face cabotaj. dal: a acoperi. a stoarce de bani = ga: nevoie. cal: avere. trecătoare. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. a îndemna. a păstra = ba: a tine seama de. costisitor. a se aprinde. spărtură. viată. suprafaţă de cîmp. mizerie. consideraţie. a merge. a învrăjbi = ba: a lătra. a tipa = at: umflătură. a masacra. pînză. a uda. rufărie = gad: şnur. a pune în pericol. rîpă. a acuza. a stăvili. hot. a uni = banna: legătură. a avea legături cu. după = aga: interval de spaţiu sau timp. exclusiv = dil: a îndrăgi. a pune în joc. a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca. din această direcţie. grăsime. posesiune. simpatie. a încolţi. a căra. a cere. a ocroti. abba: tată. a merita. hotie. a iriga. a acoperi. a sprijini. a se dezmierda. cătun. schelet. a deveni unsuros. a susţine. adam: colonie. prunc. bun. noroc. spărgător. a prezenta. bunuri.frunte. respect. persoană. bătrîn = ab: stareţ. a risca. bad: a transporta. violent. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. o = dil: drag. străbun. a lega cu sfoară. gag: pană. ar: a tăia. dig. strîmtoare. lipsit de ratiune. scump. renumit = abhal: renumit. a se usca. pînză de in. ordine cara: a încercui. bana: a lega. a despica. a cînta = adh: şansă. a fura. tărus. fîşie.

a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. gim: alergător. a striga după un hot. sef. a aranja. a privi. a avea încredere = gar: moment potrivit. a căsători. cupă largă = gael: irlandez. nam: destin. a înghiţi = gal: putere. efort neîntrerupt. noapte = mi: lună. hum: a se încăiera. frenezie. a se bate. a se strînge la masă = lag: mic. judecată. paie. serviciu bun. demn de încredere. întuneric. a mişuna. a pune stăpînire pe. parfum de cedru. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. grijă. oraş. a se aşeza. a se îngrăşa. a insulta = hurru: strigăt de provocare. tărăboi. lom: a slăbi puterea. a ciomăgi. garas: proprietate. immin: sete. necioplit. conducere responsabilă. ri: conducere. sunet. avere. lu: a îngrijora. voce. a domni ca un rege. a alerga. gu: a debarca. aclamaţie. a roi. care spune mult. a traversa. gar: dimineaţă. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată. a se înghesui. tare. a inunda. violentă = mire: furie. huru: idiot. a socoti. a cresta. lug: mulţime. lapte bătut. energie. semn. a conduce. a rezista = re: vîrstă. a se pleca. boare = lile: floare. servitoare = ge: gîscă. fiinţă. necioplit. gilim: a dansa. lili: adiere. fanfaronadă. gin: a face dreptate. a se înfierbînta. a se pleca. lam: abundentă. a duce. ni: prosperitate. proprietate = lam: proprietate. a învineţi. carne de gîscă. a sparge = gas: a păşi cu arogantă. a aşeza în grămadă. a se pleca. neclar. a bate = ra: grăitor. puternic. a da o raită. . a se întoarce. re: a da naştere. sărac. a zbiera gir: jir. li: scandal. a se aşeza. mare. a sili. ra: a veni în gînd. om mînios. ge: vînzătoare. furie. preţ. mesager. a potoli = lom: slab. pivniţă = gala: veselie. a bea. prezent. rai. gur: violentă. district = ri: rege. injurii. a prezenta. mi: seară. a cîntări. brînză = gar: closet cu apă. a poseda. supărare. convenabil. a cerceta. a îmbătrîni. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. im-pa: pierdere. chiot. fîn = garrai: grădină. pa: a cere. suferinţă = lu: mic. belşug. a înţelege. a arăta. lipsit de tărie. răsplată. sfidare. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. tovarăş = pa: salariu. implorare. slab. a urmări. a fi însetat = imim: duşcă. a batjocori. slab. minunat. ardoare. nebunie. a bănui. a se tîrî. gălăgie = li: strigăt.gal: cel mai mare fiu. a suporta. a se grăbi = gor: atac. lag: bucată. firav. bun. a pleca = geillim: a se supune. lat. sărac. îndemînare. igi: ochi. generaţie. mi-ri: furtună. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. a stirbi o unealtă. a pune în ordine. gal: a copleşi. a purta. capcană = go: a ancora la ţărm. înghiţitură de băutură. mînă. gala: siloz. gaz: a se certa pentru. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. a munci din răsputeri. a tropăi = geim: strigăt. a uimi. gar: a primi. existentă. a suferi. necaz. chiot. a adăposti. soartă = neamh: cer.

ud: cînd? în timp ce. a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi. us: gîscă = usc: gîscă. confuz. generos = um: în jurul. sin: a strecura. mai bine = aibitir: alfabet. înţelegere. popor = tir: tară. care pronunţă greşit. atenţie. păşune. a ataca = te: fierbinte. a lumina. ur: a mesteca. a lăsa pentru = us: interes. aice: în apropiere de. masă. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. a face bine. a da năvală. a îngriji. de la. vecinătate. satisfăcut. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. dezaprobare. centru administrativ. a face schimb = sith: linişte. inimă. a socoti. a cugeta. aprins. vîrf de munte. um: a supraveghea. vrajă. us: a fi alături de. cu lapte. bucurie. fiinţă = ur: proaspăt. suficient. păstor. cu ardoare. a adăposti. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. alean: dor. a se repezi la. a paste = sipeir: cioban. scump. ordine publică. a crede. plan = agoid: împotrivire. păcurar. a calcula. abras: rău. furtună foarte mare = uru: eclipsă. rînduială. sănătos. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. folos. neruşinare. marfă. mugur. drăguţ. a gîfîi. a răni. a cugeta la. silim: a potrivi. ul: a înflori. real. a răni. lîngă. incult. a interesa. dulce. tul: rezervor. întunecat. a îndrepta. a pătrunde prin = sine: sîn. a primi în casă. referitor la. a se aduna = ti: locuinţă. sipa: cioban. piaţă. nevastă. te: obraz. satisfacţie = ull: măr. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. a străluci. a grăbi. a gîfîi. sucit. strălucit. Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. lovitură. grăsime de gîscă. si: trăsătură a fetei. a memoriza. lîngă = aice: apropiere. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. a merge în urmă. a vinde. atac. cisternă pentru apă = toll: căus.sa: a mulţumi. mulţumit. a forţa. uşor = si: zînă. a bate. a bate. înţelept. a înfrunta. păstor. provincie. drag. a locui. păcurar. tir: mulţime. a răspunde la. a instiga. atac. ub: a se ascunde. . aproape de. de = ud: acolo. a căuta să facă rău cuiva. a pătrunde = si: zor. cu privire la. sar: legume. autentic. alinta: a pronunţa incorect. care? pe care? atît de. sit: măsură. trai. sa: lovitură. după. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. a întrista. ti: rude. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. calm. rezervor. uru: oraş. a arăta. a fi bun = sa: destul. cavitate. suflet. a retine. treaz. sat. a descoase. mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură. a înjunghia. melancolie = aillean: iubit. a satisface. sin: a iscodi. zarzavat. pagubă = sa: năvală. cu mînie. văgăună. participare. rază. regiune. a socoti. si: lovitură. remarcabil.

slab. a înfunda. a spune prostii = brod: a-si face merite din. oameni prosti si răi = baoite: a hărţui. armas: om de arme. a căuta. şansă. muncă grea pe gratis. arm: încheietura braţului si a genunchiului. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. nebun. cale.altă-aia: monstru. rău brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. bologan. armă. balas: varietate de rubin = balach: piatră. neînsemnat. a-si pierde vremea. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. strajă = bothar: drum. toane = allta: sălbatic. a închide. animal urmărit. adîncime. cutie. a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga. şansă. coapsă. scop. a cerceta. . întîmplare = babhta: întîmplare. slab. înnebunit. bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. barieră = baire: ţintă. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi. fals. a petrece timpul trîndăvind. a semnaliza. a umbla cu interese ascunse. a-si atinge scopurile. a strînge. epilepsie. a vîna. în apropiere.bolocan: om prost. a nimeri. făţarnic. a juca pe bani. nu departe. a se mîndri cu. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă. bordei. curea. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. vîrf ascuţit. talisman. înclinare. afectuos. a distruge. a împărţi. armă = arm: armată. bre: formă de adresare la tară = brea: arătos. bîlbă: prostie. pungaş. barcă = barc: barcă. neghiob = bolog: scăfîrlie. pornire. netot. bîrligan: şarlatan. găgăuţă. nebunii. arogantă. a hoinări. bleg: lipsit de tărie. brodi: a potrivi. aruncătură de bani. greşeală = balbh: prost. escroc. moment. bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. lot. baftă: moment favorabil. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă. salbă de bani. a comite o greşeală. a atîrna moale. povîrniş. boactăr: paznic. baire: sfoară. nemernic = bearlagar: ipocrit. botu: a face botu. a se moleşi. curgere. ocazie. ţintă. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. boaite: vite slabe. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. prezentabil. clacă. neîndemînatic. luptător = armas: haină de soldat.

îmbelşugat. osteneală. despre oameni – răsfăţat. încurcătură. ceasma: plasă pentru prins peste. scop. necugetat. ocazie. bulibăseală: zăpăceală. a încurca. a distruge. gust plăcut = bun: esenţă. bun: acţiune pozitivă. îngrijorare. rodnic. resturi. dezordine. a învinui de. imprudent. nojiţe = ceapan: picioare. farfurie de supă. grămadă = ceadta: o sută. neroadă = canta: încurcată. a lăsa = cead: a permite. zarvă. vrajă = cinnim: a hotărî. a tulbura. cantă: zăpăcită. campa: a face tabără. îmbuibat. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. împletirea cositelor = cearr: a confunda. a chiorăi = caoi: obicei. a croi o minciună. zăpăceală. ce? = ce? ceda: a permite. sărăcăcios. a convinge. deosebit. cear: păr. a înţelege. ceap: apucătură. mărginit. fără deschizătură. cauză. a se sfîrsi. în bună stare. căule: femeie rea si duşmănoasă. ceată: grup mare. vacarm. nesocotit = buaic: culme. cupă. negustor. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. a-i juca un renghi. corpolent. buclă: îndoitură. lipsă. sărăcie = buartha: necaz. destul de. trudă. a face nod. a se întrista. cu sens figurat lipsă de bani. a se rostogoli. corect. brut: efort fizic deosebit. femeie proastă = caol: meschin. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. a aşeza în tabără. tărăboi. prostovol = ceasna: a tulbura. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. femeie stricată = bulla: chef. căoaci: fierar = caoch: perdea de. început. a pune capăt la. trudă. învălmăşeală. cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică. ordine. a agita. han = ceardai: comerciant. simplu. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. a aranja. tel. căoi: a bolborosi. cain: a se plînge. cosite. . stare. buartă: gaură. a cauza. nebunatic. ceardă: cîrciumă. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. cinie: făcătură. ciob. a murdări. pagubă. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. castron. aiurită. siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva. fragment. apogeu. bulă: cîrpă. a lăsa. a îndoi.brus: cocolos. buiac: despre plante – fertil. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. a ridica în slăvi. resturi. călăi: plăcinte = collai: gras. nesăbuit. bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. a tăbărî = campa: tabără. gîlceavă = cearta: dreptate. ceartă: dispută. haos = bullabaisin: încurcătură. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie. a lăuda. care nu vede ceva. ceapane: curele de la opinci. a fi îngrijorat. forţă.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare. cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă. cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare. cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta. cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă. cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă. citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă. cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături. clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după. clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc. coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra. colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat. corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă. cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie. cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare. creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă. credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste. cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură. cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă. dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică. Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă. Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni. doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn,

cîntec, muzică populară. doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia. Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume. dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit. Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde. dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna. dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă. drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator. dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte. durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic. durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ. faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima. fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel. faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori. fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra. falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals. falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii. fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună. fee: zînă = fea: fag, pădure de fag. fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă. fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta. fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac. fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr. fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite. flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă. floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc. forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior. fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi. fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu. fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc. fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători. fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură. gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de. geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală. ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător. ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui. gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor. guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi. habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia. haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie. hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună. iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre. idenie: încercare = ide: soartă, destin. închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă. încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut. ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată. iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic. Ion: prenume masculin = ion: curat, natural. iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete. laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

bădăran. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. iz. a-si da aere. a trage pe sfoară = masla: insultă. defileu. suflet. poc: lovitură. a merge = pas: defileu. a se ghemui. a se lega. căuş. cărpănos = mirle: plin de noduri. milă: compasiune. macră: carne fără grăsime. . miros greu = puth: a puţi. mulţime. topîrlan = murlan: necioplit. a fi tulburat = meara: neliniste. a lăpăi = leapa: albie de rîu. cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. lin: apă care curge liniştit. piaţă. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. curat. datorie.ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic. leapa: a se juca în apă. pantă domoală = lin: baltă. miros greu. a se scurge. persoană bătrînă = olog: măslin. nod: a avea nod în gît. gloată. poceală = poc: lovitură. larg: întins. a pregăti. pleasc: a plesni. musulman = paganach: păgîn. spaţiu mare. pas: trecătoare. tînăr. bădăran. a se îndura. olog: persoană neputincioasă. a hoinări = puca: urmă. a se sparge. broască tînără care orăcăie toată ziua. păgîn: necredincios. a se îngrămădi. grămadă = plod: mulţime. loc potrivit. plod: rod. a se răscula. recrut = racan: a face tărăboi. răsculat. a bate. profit = rabach: risipitor. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. obrăznicie. lopăţică. legătură. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. a-si da aere. put: a puţi. a lovi. simpatic. a crăpa = pleasc: a plesni. mili: a fi cuprins de milă. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. mîrlan: necioplit. necredincios. carne fragedă = macra: tinereţe. a înainta. dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om. cofă. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. loc: spaţiu precizat = log: loc. a conserva. nesiguranţă. oftat. făraş. nebunie. spaţios = learg: cîmpie. polog: mulţime. mîrlă: om răutăcios si sucit. neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ. miara: a fi uimit. a se rostogoli. leagăn: scrînciob. puca: femeie sau fată cu purtări rele. a înnoda. cădere bruscă. a crăpa. a sfărîma. loc de trecere. lărgime. răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat. legămînt. grămadă = pollog: grămadă de peste. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. plimbare cu barca. răcan: pui de broască. a se sparge. a risipi. porţiune largă si liniştită. a se înduioşa = mili: paloare. rabă: cîştig. suferinţă. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. a umbla. a doborî un copac. a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade. parte. iz. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător.

a rîde de. seamă: aminte. a arăta. încheietură. repăd: plec grăbit pînă la. sec. curgere. scandal: ceartă. a lua de la. seacă: a se usca. cuţit. lustruit. sonc: schilod. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. rumenit la foc.ger de seacă pietrele” . oişte = rud: lucruri. a apuca. unelte. guraliv = scannalach: scandalos. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări. balamuc. a cere. acrit = searbhan: amărît. comanda de mers înapoi = sia: distantă. a adopta un obicei. uscare. gălăgios. ruga: a cere. snapan: hapsîn. trainic. slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire. a împinge. a sufla greu. a alege. om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare. a aduce. plin de. a vrea = rogha: a vrea. a juli. tămbălău. . palid. sailă: însăilare. ruptă: desprinsă din. soncăi: a schilodi. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti.. a îngheţa. a străpunge. cu barbă roşie = rua: rumen. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. a dispărea apa. lucios. mic. obiecte. cotitură. snagă: putere. potlogar = snapanna: a lua de la. atenţie. a înşfăca. gălăgie. uleios. dau o fugă = reabadh: galop. a da buzna. durabil. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. a lovi cu cotul.. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. a face atent la. a smulge. înşfăcare. a tîşni. smead: cu fata negricioasă si palidă. a împinge cu cotul. îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare. acru. a prinde o melodie. posac. a smulge. desfăcută =roptha: brînci.este un ger de te seacă”= seaca: ger. calfă = sodar: mers grăbit. a stîrni. a insista. a face atent la. scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă. sătul = saithi: sătul de. a băga sat: plin de. a gîfîi. a întări o părere. neîndestulător. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. şarlatan. searbăd: livid. agresiv. lovitură. nărav. a lovi cu cotul. şchiop = sonc: ghiont. proţap. drug. zgîrcit. tărăboi = scannal: scandal. a fugi. lacom. rudă: prăjină. socoteală = seam: a ţintui privirea. folos. sodal: ucenic. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. gras. rost: ordine. neînsemnat. roz. a izbi. . smugă: murdărie. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. sfărîmată. a coji un lemn. par. a socoti = rosta: a persifla. săpuneală. a fugi.ceartă. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. chiciură. mai depărtat. sec. slab. slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. scandalos: certăreţ. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. a învăţa. rui: roşcat. temperatură sub zero grade. a dori.

ceată = tanai: subţire. greşeală de interpretare. suite: a se căţăra. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. spagă: mită = spaga: pungă. a dosi. licărire. tăgîrtaci: intrigant. mai ales. supărare. a înfrunta. a sfida. sugaci: beţivan. a trimite la. tal: porţiune de pământ arabil. .soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. absurditate. spartă: străpunsă. a se referi la. stat: trup. a urca = sui. a cutreiera. recompensă în bani. tarbă: femeie uşuratică. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. a tîrî = tagartha: a se adresa. a hoinări. distrusă = sparrtha: cui. slab. a se feri. în fată. a căuta nod în papură. obiect mic. pungă = tarbh: mascul. distantă. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. prosti = tanai: superficial. a străpunge. găurită. cantitate mică = sponc: scînteie. priceput. înmulţire = spor: a stimula. intervale de timp. a merge în întîmpinarea cuiva. a găsi repede răspuns. a risca. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. tănăi: nătărăi. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. reputaţie. tană: pîclă. confluentă. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. înaintea. a umbla. a îndemna. pat = talaim: a ascunde. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. a se împreuna. taburet. de necrezut. gloabă = tallann: toană. activitate. cherchelit = sugach: cherchelit. a trata cu dispreţ. stare trecătoare. straie: îmbrăcăminte. a găuri. suite: a se cocota. a atenua. a se urca. a se cocota. răstimp. priceput la toate = tagarthach: isteţ. stol: masă = stol: scăunaş. suim. cercetare = taifeach: analiză. cercetare. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab. a se rări. spor: pornire. împreunare. condiţie. tapă: crestătură în copac. a tine minte. parcelă = tal: recoltă. vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. vesel. suim. venit. tăgîrta: a se agăţa de cineva. tonţi. bani. transparent. rătăcit. talam: cameră de dormit. sucit. a păşuna. numai ce. sui. avere. strop. ghimpe. producţie. pilit. a mîna vitele. situaţie. a face aluzie la. a batjocori. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. taifas: discuţie. spin: ghimpe = spion: spin. a se aşeza pe. sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. sponci: puţin. în special. analiză. descărnat. taman: tocmai. speculant la bursă. creştere. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. afumat.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre. tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat. tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă. teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire. teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie. tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest. toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere. tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat. trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă. trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie. trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de. trii: trei = tri: trei. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată. tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura. turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc. urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă. < Anterior Următor > Ultima Chemare la neuitare VII sabar: pîrîu în comuna Jilava = sa-bar: peste mare, peste gras.

saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca,sag(a): a împinge, loc, parte, a mulţumi, plăcere, tînăr puternic. sacară: plantă graminee, boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grîul = sacar-ra: plantă, a aduna la grămadă. saha: braţ vechi al Dunării sau gîrlă veche în Delta Dunării, izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peste din abundentă = sa-har: aluviuni, a se înnămoli, sedimente, nămol, a acoperi cu pămînt, a bloca. salasu: locuinţă modestă, loc de adăpost sau de culcare, locaş de cult, loc unde îsi închid ciobanii oile noaptea, cătun = salasu,sa-la-su: milostiv, îndurător, generos, cioban, ciobănită, colibă, cocioabă. salită: melc = sa-li: un fel de liră, a potrivi bine măsura. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua, a aprecia, a cumpăra, a vinde, a păcăli. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Tările Române pentru fixarea birului, dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent, a evalua, a aprecia, a păcăli, a cumpăra, a vinde. sama: moarte prin spînzurare, sinucidere = saman: moarte prin spînzurare, ştreang, funie, a tine legat. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol, grîu bolnav sau ajuns la maturitate cînd se îngălbenesc frunzele. samăn: la fel cu, asemănător = saman: a fi împerecheat cu, a uni doi tineri prin căsătorie, a înjuga boii, a se potrivi cu. samăn: a semăna, a pune seminţe sub brazdă = saman: jug, funie, a înjuga boii, legătură, a duce de funie, sir, şirag. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti, misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client, a bărbieri de avere o persoană. sana: a vindeca, a însănătoşi = sang: a preveni, a înfrunta, sănătate, a ajuta. sapan: parîmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod, a umple, a lungi. sar: vas de bucătărie = sar: legume, a intra, a începe, parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. (prăjina noastră de 33,5 mp). sar: mişcarea care o face omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman, sare de pe un picior pe altul, trecerea peste o barieră, un bolovan sau alt obstacol fizic, efortul de a merge cu picioarele legate unul lîngă altul, mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mîna, a sili, a sări, a bate, a vîna, a urmări, a alunga, a merge, a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei, culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii, adulterului sau tîlhăriei, belea, pacoste, năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. sădi: a planta butaşi, a pune seminţe în pămînt pentru un răsad, a aprecia corect timpul optim cînd trebuie

făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua, a aprecia. săgar: ostaş, luptător, agresor = sa-gaz: tîlhar la drumul mare, jefuitor, lotru. sămui: a lua sau a da în primire, a tine socoteală = sam(u): a aprecia, a plăti în echivalent, a cumpăra, a vinde, a păcăli. sări: a batjocori = sar(i): a strica, a hăitui, a alunga, a cere iertare, a urmări. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici,sig(i): a reteza jos, a duce, a netezi, a cultiva o grădină. seir: privelişte = seer,se-er: a străluci, a lumina, a radia, simpatic, drag. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da, a dărui, a transmite, a prezenta. separ: a despărţi, a delimita, a îndepărta, a scoate din = sipar: un fel de năvod. si: a fi = si: a coloniza, a stabili, a căsători, a aranja, a ordona, a deveni liniştit. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele fete din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece, otel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie, persoana care însoţeşte regele si duce sceptrul, încovoiat. sicar: ucigaş plătit = sicncar,sig-ngar: atac, a bate, a distruge, a răpune singur. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi, a compensa, slab, firav, onest, trăsătură a fetei, a rămîne, a fi cinstit, a fi strîmtorat. sila: a necăji, a urmări, cărare, drum, cale = sila: a hărţui, a necăji, a constrînge, a urmări, cărare, potecă, drum, cale. sin: şopron pentru fîn sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde, a strecura, a forţa, a transpira, a pătrunde prin. singir: lanţ cu un inel la capăt, în care se prindea gîtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă, a dispreţui. sir: fir, şnur, aţă = sir: a toarce, a răsuci, a roti, a împleti, a înfăşura. sisi: zălud, năuc, violent, apucat = sisi: a mîna, a obosi, a bate, a biciui. sîngi: elementul vital în corpul uman care menţine viata, lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul si elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene si artere. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sîngelui din organism si poate duce la moarte = sangi,sang-gi: a răsturna, a rostogoli, a închide, a strînge, a apropia, a termina, a sfîrşi, a încheia. socot: socoteală, calculare, chibzuinţă, judecată, plan, intenţie = socot,sucud: a măsura, a parcurge, a împărţi, a cîntări, a repartiza, a străluci, a radia de bucurie. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea, adică formarea modelului de pe ţesătură. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată, cîte două în fiecare dinte = soh: a înlocui, a deplasa, a alege, grijuliu, confuzie, dezordine, rădăcină, sprijin, a ridica, a alege, a înceta. soi: neam, clan, o anumită educaţie = soi, su(i): persoană, mulţime, a reprezenta, a deveni, a creste, a se răzbuna. somon: pîine de calitate inferioară, turtă mică, colac = somon,sumun: ceva de proastă calitate, a distruge,

suha: a înfuria. a suge. a pune. a lovi puternic. a lărgi. persoană care duce samarul. a lega. a tăia. sona: a se sminti. a radia = şer: strălucitor. a păzi.bătrîn. a scoate la păscut. a aşeza. a radia. a închide în ţarc. sudui: a înjura. Surupac: Maria. a deveni confuz.ses: a cunoaşte. a controla. a învinge. culori. lumina zilei. ciortan. suc: cuvînt cu care se cheamă miei = suc. şaran: crap mic. sun: a suna ceasul. a mînca. a stăvili. boccea. a străluci. a căuta ceartă. durabil. a se învîrti în loc. a putrezi. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vînt. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. atent. a zdrobi.su-ub(a): cioban. a dirija. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie tîrît cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. şercane: balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. a înjura. a şterge. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a insulta. şer: cer. dezordine. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. fioros = sun(a): sfadă. logică = sud: a fi retras. reprezentant al fiscului. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a veni încet. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. discordie. a înveseli. a vîntura cereale. îngrijitor. neînţelegere. sudal: ucenic. a prevedea. curier. vechi. a deplasa. a căuta. a fi obligat. trainic. a se certa. confuzie. arţăgos. piele iritată. tipar. luminos. a bea. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. a uimi. calfă = sudal: samar. a se unge. numeros. a dojeni. a fi încîntat. a mustra = sudu(i): a bate. a străluci. a fi mulţi. a străluci. . a transfera. a cicăli. a se prăpădi. a ucide. peste mare de baltă = şaran: a musca. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul si barba de culoare argintiu-închis. sud: judecată. a se umple. a turna jos. a se ofili. a domina. a tipa. a stăpîni. şar: vopsele. sopă: bîtă scurtă si groasă. a certa. grămadă de grîu. a striga. zăcătoare = şez. bolta cerească.sug: a alăpta un copil. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. sucăli: a răsuci. burduf. a lumina. a bucura. a duce la păscut. a freca. a înţepa. a muri = sun: bătrîn. a vîna sau a urmări pe lumină. lumină. a cere socoteală = sucal: mesager. cuprinzător. a întărîta = suh(a): revoltă. a aduce fără forţă. trimis. a întinde. a alege.

a repartiza un teren. a cunoaşte. şide: şede = şidi: a aşeza. a întîmpina cu urări. şirincă: fîsie îngustă de pămînt arabil. măsură. a roade. a socoti. a se sparge. a chema. a pune. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a tipa. legătură.şus: a doborî un copac. a înlocui. curat. a distruge. a şterge. a considera. a împărţi. a se mînia. vite cu coarne date înapoi. a îmbrăca. a dezlega. a tivi. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. a tăia departe. a striga. a prelucra si a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a se aşeza pe. a aranja. a fi încîntîtor. grindă. şugar: zvelt. a rade. a măsura. foc. a atenţiona. a merge. ceată mijlocie.şilig(a): a scoate din apă. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. şos: bîrnă. stivă de lemne. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a avea grijă. a opri. şirin: trunchi de brad lung si subţire. bucătar. zidar. a duce la păscut. îngrijitor. a recita. a deplasa. a freca. a întinde. a striga.şicari: a se supăra. a jupui. îndemînatic. unitate de măsură = şeng: căldură. a păzi. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a măsura afară. termen de adresare între prieteni = şogor. a aranja.şu-gur: legătură. bine făcut. a da o mînă de ajutor. şti: capacitatea omului de a acumula. vîrful biciului = şu-ngar: a munci cu sîrg. a arăta. legătură.şude: a aclama pe cineva. a pune. şir: a pune una după alta.şun(i): soartă. a înjura. încîntare. dungă. a tăia. şing: lemne pentru foc. a ascunde. a măsura. a croi. a potrivi. mînă. a cînta. şuba: haina de lînă a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. putere. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. a verifica. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a stăpîni. . rănindu-l = şoni. a fi prevăzător. a striga. a străluci. veselie. a blestema. a se încălzi. a înfige. păcurar. a pune deoparte. a fi obligat. stîlp. şilica: cuvînt cu care se cheamă ratele = şilica. păşune. linie = şirancă. şuba: a tîrî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemînare. a căuta ceartă. a calcula. a fixa. şogor: rudă prin alianţă.şir-anga: hotar. a numeri. a înţepeni. a se necăji pe cineva. a considera. a rupe. a trage. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte si lungă pînă la călcîie = şuba: cioban. a retine. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. scîndură groasă folosită în construcţii = şos. a răsturna. a memoriza. a lega una după alta = şir: a lega. proptea de lemn. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor.

lovitură. pur. a se despărţi. tagmă: clan. a întemniţa. a împrăştia pe jos. şupuri: a se furişa. a abandona. a răsturna. sef de hoţi = şuha(n): tîlhar. a construi. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. a picura. lărgime. a înmulţi. a întinde. a avea grijă. a pune temelia unei construcţii.şuba: arogant. a ucide. puternic. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. tachina: a se preface că nu ştie. îndemînatic. a înceta vorba. a răci. a fi împreună. şuhan: hot. ceată de prădători = tagme: a pricepe. a sfătui. a tremura. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. a bate. a arăta. a repeta. tal: porţiune de pămînt. seceră cu tăişul ascuţit. a se furişa. a se preface că nu recunoaşte. sunetul scos de grătarul încins. a înălţa. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. autoritate. a se strecura. frig. a strînge. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. taman: tocmai. tană: pîclă. a umple cu. a semăna. a decide. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vînt = şusur: a ploua liniştit si timp îndelungat. pungaş. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: fire. a se scurge. a adăuga. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. a pricepe. a răsturna. a fi nepăsător. a lăti. a răcori. a păzi. a distruge = şus: a distruge. a desface. răcoare. persoană dependentă. autoritate. a părăsi. putere = şupa. ceată = tan(a): rece. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a sprijini. tăgadă = taga: şmecherie. a pune capăt la. cin.tab-ba: parteneri. tagă: negare. a tine mintea trează.şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. calm. a lega. a tine trează mintea. a deveni îndemînatic. a hotărî. a lungi. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. a omorî. a avea grijă de. a se uni. sprinten. demn de încredere. autoritate. amploare. a da. şus: zgomot puternic. a sesiza un înţeles. a stabili. a dispărea. a opri.şubur(i): a observa. putere. . a tăia. hot. şupă: escortă de soldaţi. închisoare. a jigni. organizaţie. tasca: traistă mică din pînză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a se ascunde = şupuri. chiar. rachiu slab = sum: a vedea. a tăia departe. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. a conduce. mai ales = tanman: credincios. a se interesa. a lărgi. a duce. a ruina. a lăţi. lotru. că nu recunoaşte = tachim: a face. generos. bază. parcelă = tal: lărgime.

tog: proprietate prin comasarea unor terenuri. a procura. a ataca. toi: zgomot. a băga în pămînt. lumină. legătură. temeni: a se pleca în fata cuiva în semn de salut. ceartă. persoană ruşinoasă. boală. soclu. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. lapoviţă.teamă: frică. a tine. pe nimereală = ub: cavitate. teş: încovoiat. încăierare. a sta. odihnă. a micşora. a păcăli. la noroc. sul = tur: ocol de oi. ceată de răufăcători = tîlhar: mulţime. a se dezlănţui. a locui. lotru. tur: spaţiu delimitat. strălucire. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. . luptă. a înfrunta. a se însenina. a primi. tetea: tată. a îndrepta. repaus. platformă. a şti. fundaţie. a urina = udu: a evacua. a gîfîi la bătaie. a smulge. udu: a ieşi cu udu. lut = tina: tare. a tine. cam nebun. tîlhar: hot. a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar. pămînt. a înhăţa. a tine. străbunic. a dura. luptă. a fura. luptă. gaură. pungă. ucid: a omorî. staul. a nimeri = tila: a se întîlni. zi. a recunoaşte. groapă acoperită cu frunze. chinuit. timar: tăbăcar. a plînge. vioi. tină: noroi. sprinten. a se asemăna. se ploconi = temen(i): perimetru. a procura. uib: orbeşte. durabil. îndoială. a repara. a băga în buzunar. îndemînatic. cocioabă. om în vîrstă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală. a chinui pînă la moarte = ucid. a se întîlni. luminiş în pădure. defect. a realiza. tui: tîcnit. amărît. a rupe. udat de ploaie. sui = tu(i): slăbiciune. bun. venin. tron. a nu lăsa pic de murdărie. a recunoaşte. a fi bolnav. a strînge în braţe. adăpost în cîmp = tog. fel. unchi = te-te: a se apropia. a lua. a gîfîi la bătaie = u: expresie de protest. bunic. ua: expresie care exprimă starea de somnolentă = u-a: somn. pămînt. duşmănie = uh: a scăpăra. sac. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială si lumea spirituală. ud: plin de apă. vită cu coarnele crescute înapoi. a sti. răutate. tîlui: a se întîlni. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. a plînge.tu(i): bătaie.tug: proprietate. a obţine o victorie. pachet. solid. fiecare cu ele. ploaie. a bate. cusur.u-gid: acţiune violentă. furtună. a se dezlănţui. ceată de hoţi. transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare. grajd. tun: a pungăşi. u: expresie de uluire sau nemulţumire. a înveli. a ascunde. soi. a opri. duşmănie. a sparge. a săpa. a rupe. gaşcă. vreme. bază. a primi. fînat. burniţă sau zăpadă. tărăboi = toi. frate mai mare.

a aduna. legal. a strînge. cîine mare. a se înălţa. a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare. ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor si care i-a dat si numele = zag-hi-a: impozit oficial. a străluci. a distruge. ursan: om voinic. chezăşie. a creste. a risipi. adunare populară. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lînă si colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii. persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului. neclintit. ung: a investi cu o funcţie publică. a fortifica. zăhăi: a împrăştia. a zbiera. plin de fortă = ur-sang: războinic. ordin. obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar. zid: construcţie din pămînt. mizerie. zălog: garanţie. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. za: împletitură din sîrmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atîrna. unchi: fratele unui dintre părinţi. deschis pentru ceva important. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia. rude. a legăna. a răsuci. dreptate. a fi mulţumit. familie. viu. adevăr. subordonat. a aţîţa. . zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brînza = ze-er: a da drumul la cîini. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usuc. a roti. chirpici. încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puscărie). a lega. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. a înrăi cîinii cu sînge. a aluneca. a se ridica. us: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni. în care se vede lumina = zi: lumina zilei. a fi împreună. sclav. om mare. versant. a transporta. a mugi. a arunca afară. a se zări. urdu: expresie cu care se întorc oile cînd pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor. femeie în perioada critică. zar: broască de la uşă = zar: a întoarce. în frunte. a părăsi. lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. fioros. la înălţime mare. piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări. erou. întîiul. a se deştepta. usur: zeciuiala morarului pentru grîul măcinat = usur: taxă pentru vînzarea produselor în piaţă. a face zgomot. a merge departe. a sili. obligaţie legală. a răsări. om tînăr. cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. ferm. a fugi. duşman. apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte. înalt. zară: rază de lumină. tare cît un urs. justificat. a ascunde. a face larmă. zabală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta si fixată de hamuri. a bate. a fugări.uman: cunoaşterea firii omeneşti. de mică greutate. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage. cer. a duşmăni= uri: cîine. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emes. urî: a băga groaza în cineva.usug: murdărie. om bătrîn. uz: rîu în judetul Bacău = uz: culme. a pune să conducă = ung: popor. briză. strălucitor. a tremura.

a mînca. a vorbi despre calitatea făinii. zurzur: podoabă. A. a mînca. rugăciune. origine. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cîntată(prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură. a perora. zînă: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă si foarte bună. În limba română veche există cuvîntul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. sanctuar. 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. masă. să consulte dicţionarele lui A. B. îi sfătuiesc. a curge în şuvoi. zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui. cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi = za-na: nălucă. Halloran (1996). zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas. a distruge.zur: sacrificiu. care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. mare iar în latină gula înseamnă gîtlej. zor: grabă.zidi: făină de grîu.zubi: seceră. a aranja. gît şi numai figurat gură. păpuşă. a strivi = zobi. a se cutremura. poftă. a mesteca.. invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei . a lua în zeflemea. Cuvîntul gula(gu: gît. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. a înghiţi. apariţie neaşteptată. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă. a afirma. a face de ruşine. perioada cînd se fac rugăciunile de dimineaţă = zor. a înhăta. a se zbuciuma = zu-li: a rîde. a tipa. irlandeză si eme-gi. Landsberger (1937) si J. zitie: turtă din tărîţă de grîu = ziti.zise: a spune. Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească. a duce. a oferi. începutul zilei. a întinde. a jigni. irlandeză si eme-gi. a se scutura. < Anterior Următor > Chemare la neuitare IV Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. a bea. a zdrobi. larg. a trage. a aşeza. a băga. Deimel (1925-1950). a oferi. zgomotul făcut de apa care curge într-un vas. a mînca. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui. a tîşni. . hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui. a se clătina. mişcare ritmică + la: abundentă. zobi: a sfărîma. a nimici. zoli: a se frămînta. a batjocori. a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat. a gusta din bucate. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. a ruga. a mînca. 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. albină. altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcute de cremene care formau partea cu care se tăia.

Dacă răscolim puţin memoria. a face zgomot (gu: gît. mare). În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. familie. apă care curge.a rîde cu hohote. canal mic. atunci da fericire!. gospodărie. a chinui + tura: copil. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste). mişcare ritmică + ra: a suna. asociat.mater” dar si termenul . atîţia cît mai sunt si rumîn. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. a impresiona. noi am păstrat obiceiul prin folosirea . a trăncăni. a mînca. a răni. Cei doi termeni au în comun sintagma . asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. scandal + min: partener. a amesteca.. a fi egal. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. româna la deal şi munte. a munci. a bea. Latina. a îndura.e. a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. pantă.. a se întinde.n. zgaibă. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. familie. mamă iar rumîn = ru: treabă. veselie + ciar. usturime. a face baie. scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală si îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală. mamă. a chema. a lovi. Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură.us: coastă. unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. bogăţie + min: partener. a radia.mamma” cu sensul de ţîţă. pentru mamă are sintagma . a bea la un ospăţ.. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul . a rezista. sîn. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură.mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa.. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. Armîn = ar: a răsuna de. drag. a tăia din. a petrece (ul: vas. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. mare (a: apă + pa: şanţ. a aluneca. lac. a rupe. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn – machidon). a băga. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. mîncare + ka: gură. asociat.sar: mulţi. bucurie.min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. măsură. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie. a face zgomot. a striga. a cuprinde sau abba: lac. arsură(uz. ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. a muşca. tînăr. deprindere care si astăzi ne bîntuie existenta mioritică. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. a curge. a merge. a înghiţi. a îndruma. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers. buca+te: porduse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită.

în etruscă: ama.doicilor. îma.n. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. sau începutul mileniului lll î. mamma. papa. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. mi. mama. Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice. Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră.oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. în engleză: ma. mami. în franceză: maman (ma +man). formînd două sau mai multe cercuri concentrice. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. în română: ta. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. la pag. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît si unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cît si a lunii. puia.e. mamy. a ofta. în engleză: pa.n. bunic. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră. folosindu-se la înmormîntări. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. pa. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. om bătrîn. Cuvîntul mamă în emegi ama. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende. ta. muma. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici. ma. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fata unei pietre plane unde se puneau ofrandele. tucu. termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina. dam. mumy. în română: oama. în franceză: papa. ma. patesi. tata. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn. papa. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. mu.. în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat).e. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. tucu. . lemn sau piatră si lemn. tete cu sens de om bătrîn. daddie. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. mami. tete cu sens de tată. suflet. Hai să le punem si lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. inimă. terci.. Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sunt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră.The Mysteries of Britain. 27 afirmă că Britania a fost invadată de . Lewis Spence în lucrarea . în checea: mama şi cuvîntul tată în emegi: a. dam(soţie).

In emegi ila: cărăuş. papa(tată) = papa(tată). a fi trist. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. sus = capa: suflet. a iriga. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. bara: unitate de măsură = bara: iaz. luminat. aillu: gintă. a pluti pe apă). a merge pe jos. a adăpa vitele. prizonier. a bea. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi. Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua. clan. amer(amar) = amaru (supărare). neam. aka: băutură fermentată. a închide afară. voce. generos) = libir(stăpîn pe el) eg(apă în occitană) = eg: a uda. calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie. a vorbi despre. chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv. limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. învăţat. a îngrădi. liber(darnic. băţ lung si gros. în insulele britanice. rege. a pune. a căuta. – l e.. a fi de partea cuiva. locuintă. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. a cerceta = gadu: a rupe. a opri = bara: a înainta. tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud. generos. a transporta. nobil. catu: tîrg. catu illa: spiritul negustorilor.Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. a distribui. a radia. a linişti + cu: a întemeia. a încuia. seminţie. inimă.n.Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi si dialecte care fac parte din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). avere. allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. a socoti. personificare. cacic: căpetenie. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare. seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi). a fi mare. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă . Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. an = an. a se întîlni. Italia. camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. obşte. peninsula iberică. a decide). capac: bogat. a face a avea un efect.e. di(dire – a zice) = di(a aprecia. popas. cel care îti conduce viata. a distribui. teritoriul Frantei. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea . achite(acquitter – a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite). a fi bogat. înţelept. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii. porţie.n. hrană. strălucitor. superior.

hucha: sărac si orfan de părinţi. limită. cori: aur. cartier. Huiana: Inca. fir. care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. a străluci. a măsura. a pune. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. podoabă. a se agita. uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. a întări. a curăţa. familie. cira: a coase = cir: aţă subţire. a conduce. răzor = hata: a radia. a aduna.sa: a tăia. a avea voie + cia. a picura = chicu: puţin. hatun: mare = hăt: întins. hatha: castă. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. oprire bruscă. a cîştiga. hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. puţin. locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a supraveghea. om fără căpătîi + hucia: a fi mînios. a se ascunde. Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas. prezentă nedorită. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. sălbatic. încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile. a sterge. a vătăma. surcele = ha: numeros. a aduna. chuqui: ploaie. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. cîte puţin. scandal. huanca: piatră de hotar. neam. cira – a însira = cir: a lega. a se pregăti de drum. a fi lipit de + ca: cătun. casă. conci: vîrf. nesăbuit. defileu. haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec. a fixa. a încînta. a despica.destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren. oraş. aur + ri: a turna. obicei. a fermeca. a mişuna. a vui = colca: a fi atent. nimicitor = hunu: a rupe. a da. a striga. persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. huata: loc unde se leagă(prinde) ceva. începutul unei acţiuni. collca: depozit mare. sălbatic. chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare. a opri. a se învechi. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal. a distruge.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: . vită. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent. a înconjura. a trage uşor. huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. mare = hat: înălţime mare. violent. atracţie. a fi mîndru. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic.

a linişti. pentru lapte si lînă. nostalgie. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. meşter foarte bun. a locui împreună. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia). care nu se vede. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. tristeţe. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. supărare. pătură. jignire. aşa este = inga: egal. făptură. cer. iarbă. a apărea. frumos.runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea si la învelit noaptea. umflătură. teritoriu. soţ. soţie. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. a uni. Lama: înger păzitor. a creste + inu: paie. inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. a fi mare. a controla. respect social.inga: adevărat. mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. Inca: conducătorul incaşilor = inca. domeniu. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic. marcă: proprietate. sănătos. necaz. piciu: ascuns. strămos. rai. a cultiva. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas). mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. a pipăi uşor. pereche. spirit feminin al destinului. înfăţişare = chip: a lega. mana: noroc. vigoare. quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. In româna veche nu există acest cuvînt. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia . dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. a lega. quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. broboadă.. la fel.a stăpîni + ana: lumină. mic. dor. a mîngîia. păşune. pretutindeni. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat. . vale sau trecătoare protejată.

pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. bucurie = pace: linişte. a observa. a lega cu sfoară. unelte si nutreţ. proprietate. a zori. trimis regal. pietriş. a strînge laolaltă + ia: mînă. pachacuti: rege incas. stîncă. om = Rona: localitate în Maramures. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de . În limba română se foloseste . a fura. a se documenta. suyu: tinut. provincie. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab.oca: cartof. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. regiune muntoasă. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. creatorul. aţă. phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. a fi capabil. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. a ucide. cataclismul. folosire liberă si liniştită. sceptru. a se aşeza. adăpost provizoriu pentru vite si capre. a smulge. marfa cea mai comercializată la incaşi. a se urca + ia: mînă. a pătrunde. bătrîn.purie: cărunt. egal în funcţie. a înhăţa. a te afla în treabă. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor. conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie. a aluneca. a impresiona. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. a conduce. runa: bărbat. animal prăpădit. conducător incas. a cerceta. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. tarapuntaes: nobil. domeniu. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. a lua cu forţa. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. transformatorul cultural. saya: jumătate de provincie. sapsi: proprietate. tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. Paullu: fratele lui Manco Inca. a păzi. ricu: suveran. a deveni alunecos. a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus. bogăţie + na: om în viată. rang social.. avere. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. armă. tată (termen vechi) = pu: suflet. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa. zăpsi: a prinde de veste. În emegi ru: semen. care aparţine lui. a se linişte. a aşeza. domeniu. om prezent. a cerceta. amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată. a apuca + la: tînăr.a mînca în pace” cu acelaşi sens. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. tambo: depozite regale sau obşteşti. a băga de seamă. putere + ri: a conduce + u: bărbat. natură liniştită. ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. a se înclina. stare de echilibru = pace: a se potoli. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. opus. a pune în ordine. a aduce linişte.

În emegi uru: a păzi. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. a înveli uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic. deasupra. a prinde. cuvintele irlandeze comune cu româna . realizat de Gh. început. a pune. a săpa + ma: a se fixa pe. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. puternic. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn.750 cuvinte. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. scobitură. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare. tată = tucu: rude. legătură. contine 34. a răcori + pu: izvor. Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. neam). om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. a trezi din somn + ca: gură. lacrimă.plumb.O. strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. snop. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. Latina clasică. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. a şterge. a tîşni. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. a uşura. a se osteni. bun. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). română veche si emegi si cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română si engleză. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal. a lega. urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel. a tipa + i: a plînge. legătură. warawara: luminos. inimă. de pe lacul Titicaca. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. priceput. sînge. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin). Dictionar de Arhaisme si Regionalisme. Bulgăr si Gh.

afflo = a inspira. amarus = amar. comatus = pletos. a primi. trist. bucca = obraji. adăpost. cîrcotaşă. asylum = loc de scăpare. plete. armă. coacervo = cociorvă. area = arie. plîngere. a acoperi. a pune: adduco = a trage la sine. bonus = bun. a aduce. allego = a alege. acolo. acclaro = a arăta clar. colloco = coloca. arma = arme. a se încrede. cos = cute. suprafată întinsă. costa = coastă. circus = cerc. canis = cîine. azil. a aduce. celo = a celui. dispută. cresco = a creste. cărare. blînd. canto = a cînta. cera = ceară. a plasa banii într-o afacere. castro = a castra. calco = a călca cu piciorul. acoperit cu aur. arcus = arc. chorda = coardă la un instrument. collinus = colinar. vacă. blande = măgulitor. a observa. acer = ager. Aceste centre aveau si rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română. computo = a calcula. cauda = coadă. bos = bou. attentus = atent.si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. annus = an. acclinis = rezemat. gresie. amare = cu amărăciune. carrus = car. barbar. argentum = argint. caldus = fierbinte. a se arăta. adstringo = a lega. a afla. cerno = a cerne. barbaria = barbarie. femeie rea. cantus = cîntec. crista = creastă. sprijinit. acolo = acolo. violent. caseus = cas. a observa. curcubeu. a ascunde. sălbatic. a fierbe. crucio = a chinui. cornum = coarnă. appareo = a apărea. a însela. econom cumpătat. adiutor = ajutor. barbarus = străin. ceno = cina. cela = cămară. a asterne. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. chorea = horă. necopt. crucis = cruce. attendo = a fi atent. cingulum = cingătoare. campus = cîmp. lingusitor. auratus = aurit. a primi. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. celulă. a strînge. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. bracatus = îmbrăcat în nădragi. addo = a aduna. attingo = a atinge. callis = cale. sălbăticie. angusto = a îngusta. ardeo = a arde. dans. acus = ac. cepa = ceapă. coma = coamă. coqua = a coace. aurum = aur. aprilis = luna aprilie. barba = barbă. bene = bine. certatio = ceartă. înclinat. canalis = tub. coasă. capra = capră. a îmbuca. a aduna grămadă. cado = a cădea. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme si nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. cald. aratio = aratul pămîntului. casa = colibă. accolo = a locui în preajmă. canal. annato = a înota către. arcano = pe ascuns. atît!. attente = cu atentie. albus = alb. a deslusi. a lua masa. a = a. cornu = corn. a brăzda. cicută = cucută. bruma = iarnă. gură. animal = animal. ausculto = a asculta. bordei. anguste = strîmt. cingo = a încinge. cu japca. adsterno = a întinde la pămînt. potecă. crudus = crud. carnis = carne. crudelis = crud. caput = cap. aer = aer. asper = aspru. a socoti. a asculta. cu arcanul. credo = a crede. cornus = arborele de corn. attat = vai!. clare = clar. cervus = cerb. răstignire . a mînca. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie. audio = a auzi. îngust. ah = ah. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. autumnus = toamnă. chingă. a micsora. aro = a ara. annuus = anual.

numero = a număra. duo = doi. macero = a măcina. hospita = oaspete. fenum = fîn. mons = munte. mica = mic. dulce. fulguro = a fulgera. natio = natiune. humeo = a fi umed. mater = mamă. filum = fir. mensura = măsură. manus = mînă. mendacium = minciună. locustă = lăcustă. liber = liber. mollio = a înmuia. mel = miere. fames = foame. floris = floare. herba = iarbă. dense = dens. morior = a muri. lingua = limbă. iubeo = a dori. roadă. lacteus = de lapte. miseria = mizerie.pe cruce. grămadă. intra = înăuntrul. inclinatio = înclinare. curto = a scurta. musca = muscă. lana = lînă. humilitas = umilintă. merula = mierlă. intro = a intra. miratio = mirare. marito = a mărita. milium = mei. cuculus = cuc. hei! = hei!. curatio = curătenie. lingo = a linge. lacrima = lacrimă. nodus = nod. directe = drept. femina = femeie. nasus = nas. fundus = fund. gît. laudo = a lăuda. illumino = a lumina. în ce fel?. morum = mură. mola = moară. fera = fiară. frater = frate. fumus = fum. mînie. flacără. cum = cînd?. hot. nebula = negura. mulgeo = a mulge. funalis = funie. lupus = lup. inde = inde. nefericit. frigo = a frige. latratus = lătrat. des. larghete. a suspina. nato = a înota. inclino = a înclina. ningit = ninge. figo = a înfige. meritum = merit. gener = ginere. latro = lotru. mulier = femeie. gallina = găină. uimire. mortuus = mort. medulla = măduvă. ira = ira. foc. iuro = a jura. nurus = noră. inumbro = a umbri. a căsători. luna = luna de pe cer. fraga = fragi. illacrimo = a lăcrima. gena = pleoape. lacrimo = a lăcrima. topor. funis = funie. do = a da. frico = a freca. furia = furie. lignum = lemn. detono = a tuna. gust. mustum = must. gazdă. filia = fiică. mugio = a mugi. gustus = gustat. a chinui. insula = insula. humilis = umil. floccus = floc de lînă. a tortura. lippus = lip. iracundia = iracandia. homo = om. dormio = a dormi. nedum = necum. mutus = naris = nară. incipio = a începe. ferrum = fier. impingo = a împinge. margino = a mărgini. farina = făină. nodo = a înnoda. neam. massa = masă. fur = fur. nucis = nucă. sărac. gula = gură. smoc. gusto = a gusta. montana = montana. heredis = herede. dulce = plăcut. lutum = lut. longus = lung. malleus = mai. murmuro = a murmura. incingo = a încinge. a detuna. duro = a dura. ciocan. meus = al meu. vîrf. lenis = lin. heri = ieri. mamma(tîtă. fructus = fruct. lupa = lupoaică. lacus = lac. murmur = murmur. filius = fiu. nigrum = negru. multum = mult. nascor = a se naste. large = belsug. lingula = lingură. facere = a face. incepto = a începe. mollesco = a molesi. mare = mare. îngrijire a trupului. dator = dătător. ligo = a lega. lumen = lumina. sîn) = mama. muscus = muschi. miser = mizer. furca = furcă. genu = genunchi. noctu = în timpul noptii. impugno = a împunge. luteus = lutos. menta = mentă. marginis = margine. fetura = fătat. maius = luna mai. mollis = moale. mînie. . firimitură. gelu = ger. mugitus = muget. duco = a duce. a ataca. mors = moarte. digitus = deget. iugo = a înjuga. frigus = frig. murus = mur. draco = balaur. fuga = fugă. fumo = a fumega. manica = mînecă lungă. a declara. fusus = fus. mentis = minte. culmen = culme. inno = a înota. fugio = a fugi. fulgur = fulger. inceptum = început. muto = a muta. locus = loc. latus = latură. gemo = a geme. nomen = nume. latro = a lătra. focus = vatră. nos = noi. iuratus = care a jurat. libero = a libera.

pascuum = păsune. ursi = a urzi. turma = turma. usus = uz. pectus = piept. spurco = a spurca. sitis = sete. subtus = supt. liniste. singuli = singur. tempus = timp. tremo = a tremura. tres = trei. ros = rouă. una = una. liniste. sufflo = a sufla. ripa = rîpă. sagitta = săgeată. salis = salcie. seu = sau. pomarium = pomărie. pellis = piele. turtur = turturea. puteo = a puti. stringo = a strînge. usura = uzură. plumbum = plumb. sal = sare. stirpis = stirpie. palea = paie. ursă = ursă. porto = a purta. portio = portie. oh! = oh!. timeo = a se teme. spumosus = spumos. risus = rîs. tussio = a tusi. a întepa. împreună. tergeo = a sterge. saturo = a sătura. ustulo = a ustura. spatha = spată. odiosus = odios. sub = sub. totus = tot. occupatio = ocupare. tussis = tuse. septem = sapte. sitio = a fi însetat. umbrosus = umbros. saline = salină. tremor = tremurare. paries = perete. raro = rar. tu = tu. pungo = a punge. unguis = unghie. a arde. tamen = taman. plene = plin. tingo = a întinge. sagitto = a săgeta. ursoaică. populus = popor. stela = stea. tendo = a întinde. podagra = podagră. rapio = a răpi. a sălta. rotunde = rotund. serum = zer. spartgo = a sparge. pullus = pui. tacite = tăcute. parens = părinte. unda = undă. repens = răpezime. urceus = urcior. pacis = pace. tortor = tartor. pila = pila. sat = sat. occupo = a ocupa. pote = a putea. spurcus = spurcat. pugnus = pumn. paco = pace. tuli = tuli. ruina = ruină. scrofa = scroafă. prunus = prun. torqueo = a toarce. russus = rosu-închis. prunum = prună. statura = statură. plango = a plînge. tortus = tort. sors = sort. spuma = spumă. taurus = taur. sanguis = sînge. prosto = prost. ulmus = ulm. rideo = a rîde. pons = punte. semen = samăn. bubă. octo = opt. ultimus = ultim. signum = semn. truncus = trunchi. sortitus = sortit. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). soror = soră. pasco = a paste. tyrannis = tiranie. pereo = a pieri. susurro = a susura. rumpo = a rupe. ruinosus = ruinat. saluto = a saluta. occido = a ucide. sir. oleum = oloi. probosus = a probozi. pallidus = palid. stinguo = a stinge. testu = test. rupes = rîpă. saccus = sac. suffulcio = a sufulca. partio = a împărti. placo = plăcut. umbra = umbră. rotundo = a rotunji. pedica = piedică. sex = sase. rancidus = rînced. subiratus = supărat. sorbeo = a sorbi.obliquus = oblic. temeritas = temere. stomachus = stomac. rumino = a rumega. boccea. tondeo = a tunde. stellatus = înstelat. obligo = a obliga. turbate = turbat. sudo = a asuda. pono = a pune. satur = sătul. odor = odor. livadă. surdus = surd. unde = unde?. ramosus = rămuros. putridus = putred. somnus = somn. praeda = pradă. traho = a trage. penna = pană. udus = ud. ulcus = ulcior. tono = a tuna. scio = a sti. rosmarinus = rozmarin. stupro = a stupi. sarcina = sarcină. spica = spic. turba = a turba. popa (cel care face jertfele) = popa. miros. os = os. reparo = repara. socer = socru. olla = oală. umbro = a umbri. . uro = ură. trudo = a trudi. uber = uger. oculus = ochi. pomum = pom. tegula = tiglă. sedes = sedă. palma = palmă. ursus = urs. rogo = a ruga. sugo = a suge. pelagus = pelag. suffero = a suferi. porta = poartă. st! = sst!. susurrus = susur. ungo = a unge. semino = a semăna. strămosi. sto = a sta. primus = primul. salio = a sări. rota = roată. sudor = sudoare. urtica = urzica. pastor = păstor. porcus = porc. pinus = pin. passus = pas. sorbitio = sorbitură. sterno = a asterne. sono = a suna. rodo = a roade. perdo = a pierde. sonus = sunet. socrus = soacră. tilia = tei. spina = spin. destul. taceo = a tăcea. palus = par. piezis. rea = rea. salto = a dansa. tyrannus = tiran. securis = secure. roto = a roti. termino = a termina. sedeo = a sedea. tonsura = tunsoare. partis = parte. teneo = a tine. ordo = ord. unus = unu. turbo = a tulbura. puteus = put. panis = pîine. rado = a rade. ramus = ramură. saltus = salt.

vespa = viespe.. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. Vocala . Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul . a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în . vas = vas. vis = vis. a pune + a: braţ. venio = a veni. Sîntem din acelasi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii si importanta ei. velo = a înveli.. De reţinut că şi în prezent arabii(urmaşii semiţilor) care au studiat în România pronunţă consoana p ca b(bobor – popor).pi şentru”. dormi. video = a vedea. î au fost transcrise prin a.şi” aşa cum fac cei din Muntenia cînd vor să-i zeflemească pe moldoveni .. vicinus = vecin. (sug se poate citi ciug. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul . .u”. În partea stîngă a lexiconului se găseşte cuvîntul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvîntul emeş cu sensurile aferente. g înlocuit cu c.n. a lovi. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă).. vultur = vultur. vocis = voce. ciuc. vocalele ă. Un cuvînt(fonem) se putea citi în mai multe feluri. În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. î ca i (cînd-chind).şe”. vitis = vită. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios..dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene.vaca = vacă. vermis = vierme. vicinia = vecinătate. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. ciog. verbum = vorbă. j. venenum = venin. vinum = vin. vita = viată. vena = vînă. valles = vale. vulpes = vulpe... ă ca a(masea-măsea). care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă.ce”. vae! = vai!. corect . Limba emegi nu avea consoanele f. i. volo = a voi. tobă sau durni(dur: locuinţă + ni: gazdă.. au rezultat cuvinte noi dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. Emesii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima(sau ultimele două) literă aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. verres = vier.e. venatus = vînat. limbi semite şi înrudite între ele.. a se învîrti. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca).n. virga = vargă. vitellus = vitelus.. Aceste limbi nu aveau sunetele . vendo = a vinde. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. .b” de multe ori devine . vadum = vad.pi centru” cu . soc) sau se scria în mai multe feluri dar avea acelasi sens(sopîrca: a linguşi. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă(dub: a bate cu putere .p” şi invers. În paranteza pătrată am pus cuvîntul din limba engleză cu explicaţia aferentă..ce” moale. Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î. persoană.o” din emegi. vipera = viperă. forţă putere) dobă. fenomen întîlnit şi pentru d înlocuit cu t.e. z înlocuit cu s sau ş. vindico = a vindeca. vidua = văduvă. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î.ci” şi au fost transcrise prin sunetul . cioc. Consoana . sog. venator = vînător. a scăpa. v.. venia = voie. a umbla cu şmecherii. a se răsuci) dorni. viridis = verde.

a tine în chingi” – a constrînge. a se opri. În regiunea Oaş(Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-si spun cu mîndrie nemes. a sălta. nemeşie: rang social..cunoscut de sumerologi. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. a controla. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici jumătate nu au fost descifrate iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt si mai mari. În limba română avem cuvîntul chingi(cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. română) si consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. a învîrti. Neamul emeş(sumerienii) cînd au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. a bucura pămîntul. cel mai de seamă. Mai există expresiile: . prima categorie. fîşii de pînză sau piele din hamul cailor. a sări si zur-zur: a se zgudui. a înnobila. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. . vită. Au mai rămas destule comunităţi care să-si continue existenta milenară. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului si limbii noastre. nemeşug: nemeşie. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungînd să treacă de 250 pentru expresia . face pe cineva boier. babiloniană. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii si obiceiuri. a fi uniţi. Cuvîntul hora are sensul de a dansa în cerc iar în eme-gi cuvîntul hura are sensul de neam. a proteja. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai tîrziu semiţii l-au numit Sumer. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. akkadiană. calitatea de nemeş. su. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite si sunt foarte demni. germană.. sîngi: element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor avînd un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. era apărat natural la est si vest de fluviile Tigru si Eufrat. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive(emegi. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia . a conduce. totalitatea lor. fîsie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. a-si avea originea. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. Precizez că s-au descoperit pînă în prezent cca. folosită în special la schelele din construcţii. la sud de mare iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare.. .me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii(putere = a. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvîntul king.. prima clasă socială. engleză. termenii fiind foarte greu înţeles. a ocroti. a susţine. Sang-gi îsi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după . a se trage din. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. Consider această greutate explicabilă pentru un străin de această limbă dar nu si pentru cel care stăpîneşte foarte bine limba română veche si are o minte isteaţă. Chindie este denumirea unui dans iar la emesi ki-e-ne-di are sensul de a dansa.a lăsa din chingi” – a lăsa liber. usu). sunt oameni de încredere. de neam mare. hop zurzur” iar emesii au ambele cuvinte hup: acrobat. clasa nemeşilor. a se clătina.. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti.

În raport cu vecinii semiţi. Limba care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. sumbru. mîndrie + at: tată. popor civilizator. a radia. Să repet emes. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îsi spune emeci. Iudeii. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea si gigi cu sensul de chicoteală. civilizator. gige si giga cu sensul de chicoteală. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus gresit tot prin . slab. a lua peste picior. în captivitatea din Babilon cînd si-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul . pagubă. mîndru. nobil.. Limba română mai are cuvîntul gigia cu sensul de tînăr frumos si plin de farmec. neam civilizator sau neam nobil. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pînză. a chiui. Fantastic! Emesii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 cînd a botezat acest popor necunoscut cu numele de . subţire şi gigăt(gig: bucurie. Prin repetare. a străluci de bucurie. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strînge părul.. Irlandezii au cuvîntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate(cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii) consider că este o greşeală traducerea . a încuraja.n.capete negre”. boală.capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. Dacă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile îi prezintă cu părul subţire. a se hîtjoni. corect ar fi neam ales.. demnitate. codite de păr. chiot.. civilizator. vesel(gi: tînăr + gi: nobil mîndru + a: odraslă. veselie.sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. popor nobil. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. le-au cultivat limba si religia pînă în secolul Vl î.capete negre”. chipeş. nobil. distracţie identic cu gigia al nostru. cuvîntul gi a ajuns gig(gi: om tînăr + gi: nobil mîndru. ciripeală.. a conducătorilor iar poporul să se numească .e. drăgut. emeci. mîndru. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. Poporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang-ngi .e. Limba română veche mai are cuvîntul gigă ce este un dans englezesc(jig) dar şi irlandez executat cu vioiciune si veselie. În limba irlandeză există cuvîntele gig. poporul ales sau civilizator. Termenul gig are sensul de trist.n. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. slab) cu sensul de slab. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. eme-gi. Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mîndrie. a cînta) cu sensul de vioi. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvîntului gig din eme-gi. Ei îşi numeau tara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sînge nobil. a nobililor. Tot noi păstrăm termenii: gigat(gig: tristeţe. a batjocori. negru. melodia după care se execută acest dans. adică poporul mîndru..descifrarea tăbliţelor de lut prin . suferinţă + at: schelet. aparţine prin naştere grupului) si poate avea în eme-gi sensul de neam ales. învingătorii lor semiţii. urmaş) care vine în sprijinul ideii arătate mai sus.poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. poporul civilizator. Intr-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pînză care era înfăşurată pe trup. ei erau cu adevărat un popor civilizator. limbă aleasă sau oficială.. Un popor plin de veselie si vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvîntul gig cu sensul de frumos. a striga. În urmă cu 4500 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş(se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi.capete negre” de parcă iar fi potopit rîia pe toţi.

şiretlicuri. ie: da. persoană închisă în sine. caracter. suflet parşiv. exprimă un îndemn. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. necaz. găvozd. a se duce = i-i: a trimite. Canalul Um Kasr este tot o denumire emes(um + kas +ri) cu sensul de rîul care curge dirijat.igi: ochi. privire. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. a merge pe stradă. a lăsa. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a înţelege. im: murdărie. a rezista. a înfrunta. a lua = i-i: a se ridica.iar tara lor se numea Ki-en-gi. ima: a murdări. înclinare. imas: păşune.. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a consulta. aspect. a înjosi. plimbare. a da de. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. familie blestemată. Nimeni nu s-a gîndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor(sumerienii). şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliu de Administrare al Iraqului din 2004 exista un reprezentant cu numele de Baralulu. suflet rău. a privi. zoioşie. Trebuie arătat că în limba quechua(limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. oraşul celor sase coline = ias: sase. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. fire. sîngi: figurativ cu sensul de suflet. respiraţie agitată. reputaţie proastă. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. ii: a merge. adică cinci degete de la mînă. ia: de la verbul a lua. ici: aici. lip. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. termenul de Sumer fiind specific culturilor semite care s-au suprapus peste cultura emeş. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a aprecia. a dăinui. . pană. a batjocori = imi: minciună. staul. a se uita. Se mai foloseşte si înjurătura . mentalitate ca în expresia .sîngili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit si te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. a conduce afară. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. supărare. a lăsa. astăzi nu le mai auzeam. asa e! = i-i: a da de. a ocoli.sînge rău” care semnifică om parşiv.. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. a tine. fel. noroi. a trimite. conştiinţă. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. mîl. nămol. a zări. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. a trimite. supărare. înainte. slim. ie: a da. tină. jeg. a ieşi afară. a înjura. a vedea. glod = im: argilă. a lăsa. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. individ periculos. ima: a întina cu vorbe. necaz = i: strigăt de durere. caracter pervers.

a se ghemui. apartenenţă. a şerpui. jai: mulţime de pui de peste = jai. a se zgîi = iti: lună. a prăda. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. iti: a se ivi numai cu capul. iar. a ondula. a arunca o privire fugară si curioasă. a lumina. jurămînt. pentru un moment sau pe furiş. tel. potlogar = jabra. mijlociu. din nou. a lovi. putere divină. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. aventură amoroasă. iz: miros deosebit. nostru. prădăciune = jac. egal. a măcelări. a delimita. gust neplăcut = iz. a ucide. organ al corpului uman. fierbinţeală rezultată de la mîncare. oracol. teamă sau disperare. tolerantă. jac: jaf. a sprijini. a ridica o movilă. în depărtare.sab(a): a tăia afară. scop. îngespa: femeie pusă pe ceartă. viitor.i-zi: lemn. a reveni. a . izî: a mînca = izi: foc. a apărea. a apărea încet. a descărca.sa(i): albie de rîu. subtire. drum cale. clar de lună. direcţie. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. a alina. a ajuta. mulţime. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. vargă. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. mirosul specific al lemnelor arse. a confirma ceva. jordie = japa. a scădea. putere divină. a se arăta puţin. a usura. neplăcut. adevărat. a expune.sab: a măsura. boare. a sta întins. a asculta. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a face. duhoare. aspru. cruce. a se repeta. asa este. de strajă.enger: înălţime. a răni. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. a face necazuri. inca: iaca. cult. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. a împărţi.sabra: intendentul templului. a strînge de-a lungul. asa este. a cuceri.sa-la: a păcăli. a se ivi. a şti.inga: iar. sfîrsit. îs: sunt. vorbă. egal. cult. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. întocmai = inca. a lîncezi. a aduna. a stăpîni. noastră. legătură. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. căldură mare. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. jabrac: om de nimic. amar. cel care adună ofrandele si obligaţiile. din nou. a susţine.sag: a devasta interiorul unei case. japă: nuia subtire si elastică. sclipire. a face din. exist ca persoană = is: persoană. în spate. iar = in-ga: la fel. promisiune. înfierbîntată. a suferi. la fel. a trage. a spune. întocmai. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. creangă. nelinişte. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu.in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. necaz mare = jala. a distruge. tulpină. a spinteca. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. în urmă. a mişca. fibră. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică.

puternic. a mîna. a se înfierbînta. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a pisa. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. a fi violent. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. voinic. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. a înfăşura. rotofei.doborî. a da o raită. neserios. vigoare. june = li-gi-in: tînăr. dală. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. slin. a fi spumos. construcţie cu caracter religios = lacas. a se grăbi. a minţi. a lua. jgheab. deficientă. plăcere. rîp = jip. a lovi. lela: a hoinări. sexul bărbătesc.gig: negru. tînăr fermecător. a se murdări de sus pînă jos. închis.gib: întunecat. les: cadavru = lis: pomană. hoinar. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam.se-bi: a fi mînios. tare. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a trăncăni = lalla(i): neserios. loc de staţionare a trupelor. a răsplăti. a pune pe fugă. . întunecat. slin = jip. jep: murdărie pe pielea omului. a îndrepta. a denunţa. jeg. a urmări. rezistentă. mizerie. rîp. a amesteca. a spune. vrajă.sul(i): grabă. spaţiu pentru adăpost. leru: gust. a pomeni după moarte. a pune mîna = lu-a: a duce. a se murdări de jos pînă sus. a croi pe cineva cu biciul = jepi.sub: a arunca. a prepara. jeg. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. taifas = lah: a şti. a face seminţe sferice. a goni = jărî.gir: fructe. a lălăi = la-la: bucurie. a lega. mîndru. a dobori. a umbla aiurea.gilib: par. nepăsător.sar(i): a goni. ofrandă de la morţi. dorinţă = liru: forţă. laf: palavre. nobil. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. jup: a trînti jos. a lua. lacas: locuinţă. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. lespede. a trînti. a se întinde de-a curmezişul. a lungi. jărî: a alerga. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. tare. jip: murdărie. a striga. a doborî. leghin: flăcău. lagăr: împrejmuire păzită. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. a azvîrli. a arunca la pămînt = jup. a convinge. a hăitui. şcolar. a alerga. a se freca pe piele. jîg: murdărie. a alerga. a bate. vorbe. bară. popor. jeg = jîg. grămadă. a exagera. a încînta. a sili. grăsuţ. a se plimba. jepi: a arde una cu biciul. a se sprijini. a măcina. a se înnegri. jic: om tinerel si voinic = jic. fără rost = lala: nepăsător. a merge de-a curmezişul. strămoş mitic. a face exerciţii pe tăbliţă. a alunga. a fugi. lălăi: a vorbi fără rost. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir.gig: tînăr. plac. brun. fericire.gib: a merge după plug. a aduce. lip. rod.

2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. pentru că. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. belşug = mana: pereche. pereche. închis. bunăstare. ca în expresiile. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. a bate cu furie. mîni: mamă. melic: obicei. om mare.lume: gloată. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. măciucă = ma(i): a întări. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. masiv. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. menţinere. a slăbi puterea. a creste belşugul. maraz: pornire. bogăţie. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. o barcă largă. a purta îmbrăcăminte largă. rodul fericirii. necaz. fără judecată. a accepta. a arunca. pereche. întunecat. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a veni în valuri. rîu. apucătură. a potoli. soţie. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. lovitură. puzderie. a da. pe sine. a folosi. a sfărîma. a ieşi din albie. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. a bate. puzderie.me-ni-da: pentru sine. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. aşezare. deoarece. protejare. care urcă. a întovărăşi. inundaţie. violentă. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte.me-du-ga: zeii mei. . a spori. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. om înalt = lugal: stăpîn. mîini. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. nepăsare. loc de găzduire = metoca. a convieţui.masi: jumătate. menită: cuvenită = menita. o plută mare. şuvoi. slab. torent. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. om cu stare deosebită. a gîfîi. persoană. 50. a dirija = mana: asociat. a inunda. a convieţui. nor. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. tineresc. vacă în anul trei. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. prostesc. mas: popas peste noapte. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. a conduce. unitate de măsură de 1/2 kg. putere necontrolată = lum(e): mulţime. belşug. lungan: om mare. a sufla greu. mana: bogăţie. crescută bine. mulţime. a potopi. femeie care naşte un copil. muncă grea. lutui: a unge cu lut. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. metoc: mănăstire mică. mania: a mînui. binefăcătorii mei. fluviu mare. cu capul în nori. cătun. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. mare. nărav.

a curge. lovitură. chip. tesătură foarte fină = mul: strălucire. a cere. a tăia. putinţă. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. a pune un par. a radia de bucurie. a mînia. a tipa.mudru: ciocan cu cap rotund. îndrăzneală. lucru important = nam: tată. a striga. insectă. a adăpa vitele. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. conducător. a murdări.mus-de: a opri munca. muiat. divinitatea lunii la emeşi. murgu: cal de culoare închisă. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a sta la pîndă. a se frămînta. a se ghemui. leoarcă. a fi în dezacord = na: nu. muşiţă. a plesni. fată. fel. interval. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. scump. căldare = mu(i): a boteza. a lupta. a se legăna = na: a da. intrare. a păzi. drag. posibilitate = modru. spre. lovitură. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. a lăsa urme de la fierul înroşit. sarcină. mor: sfîrsitul vieţii. musină: tîntar. a burniţa. a pălmui. a umbla pe jos după ceva. a blestema. complet. na: a da. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. mul: muselină. a bate. a fi. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. a pălmui. a smulge din rădăcini. a se îmbujora. melancolie. mijlocul unei suprafeţe. . molie. nadă: momeală = nada: culcuş.modru: mod. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. tristeţe. a lega. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a speria. afine = mur(a): vegetaţie. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. întreg. a aşeza. a oprima. a murdări. na: nu. înflăcărare. sosirea serii. a tipa. a pune masa. a înfrunta. striga. a scufunda într-un vas mare. a se legăna. fluture = mu-sen: insectă. a priponi. tovarăş de viată. a sfărîma.mus: suprafaţă de teren. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. a fi.mur: a înconjura. coamă. a striga. a bea. mizerie. animal care se tîrîie. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a îmbrăţişa. zburătoare. spinare. decesul = mor. funcţie. musina: a căuta mirosind. mură: mure. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. gură. a zdrobi. destin. moi: ud. a pregăti. responsabilitate. soartă. a despica. murg: amurg = murgu: către. injurie = mu(e): injurie. drag. nam: lucru voluminos. a urzi ceva. a refuza. a aşeza. frumos. a căuta.

a se ridica. a mîngîia = ninni: pipirig. pîclă. patroană. legătură. soartă. clan. a muri. violentă. întristare = ni-guru: spaimă. impunător. nemi: a se înrudi. nim: interes. a înflăcăra. a prăda. a sparge. a-i fi frică. a bate. a sta la pîndă. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. refuz. clan. groază. patroană. culcuş.ninda: a înflori. rude = nam(ne+am): responsabilitate. a inspira frică. a semăna. corcodel = nir: a desface aripile. înfricoşător.namea: înscris oficial. a se ghemui. umflat. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. groază. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. ceva = ni-is-cu: alegere. important = nim: a fi important. niri: a se uimi. miros plăcut. stăpînă. cinste. nera: a se ului. a însufleţi. zăpăcit. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. negură: nori negri si întunecoşi. doamnă. a se stinge. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. neam: popor. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. a se opune.. a se teme. ninta: mentă = ninta. nilă: milă. a amesteca. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. nete: om prostănac = ni-te: singur. veneraţie. adevărat. frică. seminţie. papură. a slăbi. pomană = nan-us: moarte. a se speria. mulţime. tată. a îngrozi. relaţie. a se ului. tărie. familie. afacere. demn de încredere. persoană care vrea să iasă în fată . nil: praştie = nil: a inspira groază. stăpînă. a diminua înjosirea. trup. nir: pasăre de baltă. nănas: dar. individ. ni la el” = ni: vigoare. a fugi. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. ostilitate = ne: a tine seama de. a roade. a fi fricos. sediul puterii. o categorie de persoane sau animale. strălucire. năucit. neni: nană = nini: soră. a înmulţi în aritmetică. adevăr. a fi buimăcit. putere. respect. ţinut. a confunda. superior. uimire. doamnă. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. înaltul preot. a se învăţa. a creste. a inspira veneraţie. a se uimi = ne-ra: năucit. important. . important. rogoz. principal. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. obiceiuri. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. crescut. furaje pentru animale. ni: uimire. a se înălţa. danie. nădi: a înnădi. veneraţie amestecată cu frică. a împodobi cu flori. destin. alternativă. nini: expresie cu care se cheamă vitele. a fi uluit. ne: negaţie.

indice = opisang. plăcere. a trînti.u: expresie de protest. ogor: cîmp. olălăi: a tipa. a naşte. a striga. a da tîrcoale. om: persoană deosebită. a învălui = ocola. lapte sau alte lichide = ol. listă de acte. unitate de măsură de 36 litri. meşteşugar. mentor. renume = nun-me: înţelept. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. a muti. ol: vas de lut pentru apă. a ospăta. nasul mirilor = nun: jupîn. educat. nunta: căsătorie = nuntun: buză.umbli cu ocaua mică”.u-ching-nga: păşune. şcolar.ugu(i): cap. dimineaţa. pîndar. obori: a doborî. nici un. ochi: a trage la tintă. umanist. tîrg = obor. ubur: ţarc. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. a slăvi = omuni. a jefui potrivit expresiei . a stăpîni. om bătrîn. a domina. vrăjitor.ul: vas mare. inventar. început. în afară. surprinderea sau nemulţumirea = o. ocoli: a înconjura. a săruta. a mînca cu lăcomie.ugur: cîmp.u-buru: timpul secerişului.nu: negaţie = nu: negaţie. învăţător. a căra. continuţul acestei măsuri = oca. nobil. loc unde se mulg animalele. a privi fix la. domnişor. nun: persoana care conduce o nuntă. a strînge. faimă. a pieri. . suprafaţă.ugula: paznic. uger. o: sunet care exprimă uimirea. oi: ovine = oi. bucurie. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. a se uita lung la. nume: reputaţie. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. satisfacţie. strigăt. a înfuleca. a fi sau a deveni sărac.u-lala: strigăte de bucurie. priceput. caracter deosebit. început. mag. a tipa. jitar. a cinsti.. tihnă. sigur.umun(i): titlul de respect. sensibil. a îngriji ca o mamă. refuz. cumpătat. a cîştiga. a culca la pămîmt= oboru. gălăgie. a atinge cu buzele. senin. nună: pistrui pe fată. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. generos = om. a pleca la păşunat. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. registru.ubisang: scrib. învăţat. voce. oaie adultă. a păşuna. savant. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. veselie. a conduce. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. întunecat. cea care a născut copii = ama: mamă. a privi fix la ceva = ochi. a onora. discipol. om sărac. farmec. nastere. închis.uga: a aduna. oama: femeie. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. a se plînge. afară de.um: înţelept sau plin de talent. a păzi o turmă. învăţat. frumos. afară din. a fura.u-tur: zori de zi. stimă. fără.ug(i): a ucide. amabil. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. fin. odihnă = ogoi. a se văicări = olala. erudit.u(i): oaie care fată.

a arunca laptele sau zerul. galben la fată. banda: sprijin. a îmblînzi = paca.u-tur-ra: durată scurtă de timp. bancă. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. înverşunare. pală: undă. a căra. culcuş pentru vite sau oi.opor: rezistentă. stîlp. a se stinge. a se împrăştia. drum greu parcurs în forţă. a trage. a pune în ordine. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. a înainta. rezistentă. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. a încercui cu crengi.u-ri-a: a lega deasupra. a se pregăti de seceriş. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. împrejmuire = utah: adăpost mic. a fîlfîi. ofili = palil: zguduirea marşului. pahar: vas mic cu care se beau lichidele.ur-ur(i): a devasta. a înainta. curea. prăpăduri = orori. a aresta. a conduce . chinuit. păbăi: despre păsările de curte. a doborî. suport. a fi mare. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a acoperi. a se înălţa. orori: nenorociri. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. şchiop. paliu: infirm. terci din malţ încolţit. a aranja. a susţine. a vinde. suport. a distruge. a mişca. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. scandal făcut de cineva mic. flacără mare. aripă. a sparge. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. ca obstacol pe căi de acces. ţinut delimitat. a culca gol. a fîlfîi. a alege.uburu: hărmălaie. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. a fîlfîi. a se dichisi. a ciopli. a se pregăti. a coji. schilod. otăra: a se umfla în pene. a jefui. putin. încurcătură = oporu. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. paralizat. a ajunge. tribună. paca: a supune. scandal mare. dezastre. a flutura. a împărţi. a acoperi cu pene. terci gros = pa-pa. a pluti pe apă. a certa = otara. măruntă. a sprijini. pădăi: a se găti.ur-gur: a tunde. a acoperi. a distruge.ba-ba: budincă. a fîlfîi. a arăta arogantă. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. înaintare în marş. a se cocoşi. ocol. la înălţarea unor suporturi = par.pag(a): a închide în cuşcă. plan înclinat = panta. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura.bar: a tăia. răsplată. a tăia. casă. a jupui. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. palid: obosit. otac: colibă. pai: lînă nouă. a duce. orgar: tăbăcar = orgar.

stîlp. rit. biciuşcă. a se îmbăta. păstor. înţelepciune. pălugă: prăjină. a pune deoparte. a se mînji. cel care mînă oile si le apără de prădători.. a se chercheli = pila: confuz. pili: a bea zdravăn. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. a omorî = palil: trupe în marş. părag: fîn de proastă calitate. lăstar. a se răzbuna pe. cu buruieni = parag: a întinde.bu-uh: a se teme. cel de deasupra tuturor. a se aşeza = păuzan. respect. zăpăcit. a tăia. separat. picior. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. om netrebnic. a pune un tip să urle. lipsă. de nimic = pah(a): escroc.spre ceva. labă. învăţătură de însuşit. model = pi-lu-da: veneraţie. bulug: germen. a poposi. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. puhă: bici lung. a jumuli. nătărău. a tinti. înaintare în marş. a susţine. refugiu. javră. partea din fată a palmei. a apăra. reclamantul. a păstra. pici: copil mic de trup = pici. păhui: năuc. păli: a se lovi. a confunda. a defila.bir: a amesteca. a împrăştia afară. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. a retine. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. pilda: exemplul de urmat. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. hotar. prost. a potrivi. adăpost. a termina. a se năpusti. păhăi: om rău. cîine jigărit. pil = pu-uh. a ataca. care cîrmuieşte. cult. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. pu: a alunga pe cineva cu urlete. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. a face.bir(i): a asasina. a batjocori. pes: partea din fată a unui zid. detasat. bătrîn = pa-hal: sărăcie. mugur. oblic = pes: pietriş. a alege. a da peste cap. păhăi: miros rău. a culca. aiurit. copac. a dirija. pîrîciosul = pîr. pîr: cel care pîrăşte. a schilodi. neclar. peri: a muri = peri. fiu. crenguţe. a lărgi. a se murdări. pîj: stîlp = pis: stîlp. prost = paghu: a ocroti. a da buzna. . a striga pe cineva din depărtare cu . gîrbaci. a spinteca. care domină. grămadă de oameni = polog.pa-usan: cioban. a masacra. a împărţi. a arăta. conducătorul trupelor. coastă. a limita. a curăţa. latură. a omorî. rînă. a-i fi frică.pu” = pu: a alunga afară. a sprijini. urît. păuza: a se odihni. mănunchiul de grîu secerat.pes: copil. stimă. a culca la pămînt.pis: stîlp.

rîie = ri(i): a provoca. rîpă: prăpastie. rugăminte. gălăgie. a păzi. a trage. a conduce. găvozd. a lovi. bandă. pui de căprioară. rană adîncă. abis. a îngriji. a pipăi.rib-ba: enorm. a provoca. a unge = rabu(i): a aproviziona. a sfîşia. capcană. sprinten. necaz. clică. necaz. a întinde.bun: luminat. rugă: implorare. a fura. a înţelege. iuţeală. vas. a suferi. răutate = ra: a lovi. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. văgăună = rîpa. a tîlhări. înainte. buduroi. a înfrunta. a sparge. a pleca = roi. a strînge. foarte mare. cerere = rug(a): a protesta. a primi. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. a pune în fiare. rîi: boală de piele. a sta fată în fată. lip = rip. a căuta. privire. necaz = i: strigăt de durere. a alege. a aluneca. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. a sili. a striga. a înclesta. a scormoni = rim(a): viteză. plină de venin. a accepta. rău = re: a goni. pană. cerere = rag(a): a cîntări. lat. a rupe. a distruge. a provoca. a tipa = rag(i): drag. a vedea. a săpa. stabilesc o anumită ordine. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. a se uita.pun: aşez. a înhăţa. fiare. a bate la cap. imens. ia: de la verbul a lua. a curăţa. rugăciune. a îngriji. deschis.ru(i): a se duce. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a merge afară. a îndruma. supărare. aspect. a suferi. răutate. inamic. ragi: a plînge. roi: familie de albine. re: rea. rîcă: ciudă. a provoca. duşmănie = rîc(a). răbui: a unge pieile la tăbăcărie. ici: aici. a înfrunta. a aprecia. rău. supărare. deretic. a duce cu sila pe cineva. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. orînduiesc = pun. a supraveghea. a duhni cumplit. a bate. adică cinci degete de la mînă. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. ragea: rugăminte. clică. cursă. murdărie. exprimă un îndemn. răpi: a jefui. a trage. a trimite la. . < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. înclinare. a consulta. a sili. a se pregăti. a fi atent la. vioi.igi: ochi. a pîndi.rib: a mirosi urît. a bate. formă. a tine. ră: rea. rîp: jeg.rig(a): a smulge a supraveghea. a suferi. adînc. a privi. oraşul celor sase coline = ias: sase.

imas: păşune. a expune. la fel. cult. izî: a mînca = izi: foc. a şerpui. oracol.i-zi: lemn. jurămînt. nostru. sfîrsit. gust neplăcut = iz. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. a lăsa.ie: da. a se . plimbare = e-sir-ra: pe stradă. egal. inca: iaca. ie: a da. asa este. adevărat. putere divină. asa este. respiraţie agitată. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. a înjosi. a sta întins. iar. întocmai = inca. a cuceri. noroi. cult. a lumina. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. în spate. înfierbîntată. a usura. apartenenţă. mîl. jeg. a răni. a alina. a trimite. a trage. a batjocori = imi: minciună. zoioşie. tel. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a stăpîni. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. mirosul specific al lemnelor arse. aventură amoroasă. staul. a apărea încet. a confirma ceva. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a se duce = i-i: a trimite. ii: a merge. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a ridica o movilă. putere divină. iz: miros deosebit. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. amar. a conduce afară. a lovi. duhoare. glod = im: argilă. ima: a murdări. a lîncezi. a se ivi. a zări. a descărca. cruce. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. iar = in-ga: la fel. ima: a întina cu vorbe. a se arăta puţin.enger: înălţime. a arunca o privire fugară si curioasă. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. fierbinţeală rezultată de la mîncare. în depărtare. plimbare.inga: iar. a ieşi afară. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. şiretlicuri. nămol. fibră. a mişca. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. viitor. im: murdărie. egal. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. îngespa: femeie pusă pe ceartă. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. lip. promisiune. clar de lună. a lua = i-i: a se ridica. a ocoli. a merge pe stradă. tină. legătură. direcţie. boare. a tine. a face din. iti: a se ivi numai cu capul. sclipire. întocmai. a se repeta. drum cale. a reveni. a lăsa. neplăcut. a face. a sprijini. de strajă. a lăsa. pentru un moment sau pe furiş. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. în urmă. căldură mare. a se zgîi = iti: lună. noastră. a delimita. a ajuta. aspru. a rezista. a trimite. a susţine. a spune. a dăinui. a şti. din nou. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a ondula. slim. vorbă. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. din nou. asa e! = i-i: a da de. a înjura. tolerantă. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. scop. nelinişte. a da de. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna.

jărî: a alerga.sar(i): a goni. a se freca pe piele. jac: jaf. a dobori. spaţiu pentru adăpost. a apărea. a lega. grăsuţ. vrajă. a alerga. laf: palavre. subtire. a pisa. a lua. mizerie. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. plăcere. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. a se grăbi. jgheab. a îndrepta. jeg. a se întinde de-a curmezişul. grămadă. tînăr fermecător.gib: întunecat. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a urmări. necaz mare = jala. a doborî. rod. a se înfierbînta. jup: a trînti jos. a răsplăti. a prăda. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. prădăciune = jac. tare. jai: mulţime de pui de peste = jai. a alunga. a măcelări. a se murdări de sus pînă jos. tulpină. vorbe. a alerga. jeg = jîg. mulţime. a da o raită. a înfăşura. a se înnegri. cel care adună ofrandele si obligaţiile. slin = jip. a asculta. jabrac: om de nimic. a lălăi = la-la: bucurie. jic: om tinerel si voinic = jic. a goni = jărî. construcţie cu caracter religios = lacas. a pune pe fugă. a doborî. a striga.sa-la: a păcăli.gilib: par.sag: a devasta interiorul unei case. a fi spumos. dală. a face necazuri.gig: tînăr. slin. a convinge. îs: sunt. jep: murdărie pe pielea omului.sa(i): albie de rîu. loc de staţionare a trupelor. jeg. a se plimba. nobil. exist ca persoană = is: persoană. mijlociu. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. a se sprijini. rîp. jordie = japa. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. . rotofei. a prepara. a lovi.sub: a arunca. bară. a scădea.gir: fructe. voinic. jip: murdărie. a bate. a arunca la pămînt = jup. potlogar = jabra.gib: a merge după plug. a spune. japă: nuia subtire si elastică. a trînti. taifas = lah: a şti. închis. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. a fugi. teamă sau disperare. creangă. a merge de-a curmezişul. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. lip. întunecat. a sili.se-bi: a fi mînios. a spinteca. brun. a aduna. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. a croi pe cineva cu biciul = jepi.sab(a): a tăia afară. a distruge. lespede. a se murdări de jos pînă sus. a măcina. vargă. lacas: locuinţă.sab: a măsura. jepi: a arde una cu biciul. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei.ghemui.sabra: intendentul templului. a fi violent. a azvîrli. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. rîp = jip. a hăitui. a mîna. a ucide. a suferi. a face seminţe sferice. a aduce.sul(i): grabă. a încînta. fericire. a strînge de-a lungul. a împărţi. mîndru. organ al corpului uman. lagăr: împrejmuire păzită. jîg: murdărie. a amesteca.gig: negru.

popor. nor. o plută mare. bunăstare. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. masiv. a ieşi din albie. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. rezistentă. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. cu capul în nori. şuvoi. a spori. hoinar. a potopi. lutui: a unge cu lut. a face exerciţii pe tăbliţă. strămoş mitic. a trăncăni = lalla(i): neserios. puzderie. pereche. a inunda. vacă în anul trei. a denunţa. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. les: cadavru = lis: pomană. a creste belşugul. puternic. om cu stare deosebită. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. bogăţie. soţie. a pomeni după moarte. a convieţui. unitate de măsură de 1/2 kg. om mare. a veni în valuri. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. şcolar. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. a conduce. necaz. a exagera. cătun. fără rost = lala: nepăsător. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. fără judecată. tineresc. a dirija = mana: asociat. a umbla aiurea. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. fluviu mare. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a slăbi puterea. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. a minţi. lungan: om mare. măciucă = ma(i): a întări. plac. crescută bine. întunecat. vigoare. femeie care naşte . ca în expresiile. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. lovitură. inundaţie. rîu. 50. deficientă. mania: a mînui. om înalt = lugal: stăpîn. neserios. belşug. slab. maraz: pornire. belşug = mana: pereche. mîini. închis. prostesc.lălăi: a vorbi fără rost. ofrandă de la morţi. a accepta.masi: jumătate. a pune mîna = lu-a: a duce. mare. a lungi. mîni: mamă. a arunca. a sfărîma. lela: a hoinări. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a da. puzderie. o barcă largă. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. lume: gloată. sexul bărbătesc. torent. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. a convieţui. nepăsare. care urcă. mana: bogăţie. mulţime. pereche. nepăsător. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a lua. persoană. dorinţă = liru: forţă. tare. a gîfîi. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a folosi. a bate. mas: popas peste noapte. leru: gust. june = li-gi-in: tînăr. a întovărăşi. a potoli. aşezare. muncă grea. leghin: flăcău.

a sfărîma. menită: cuvenită = menita. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. pentru că. striga. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. fată. a oprima. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. a blestema. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. a păzi. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. spinare. putinţă. a scufunda într-un vas mare. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a lupta.mus-de: a opri munca. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. mizerie. binefăcătorii mei. nărav. moi: ud. mor: sfîrsitul vieţii. a murdări. protejare. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. loc de găzduire = metoca. drag. a se îmbujora. a lăsa urme de la fierul înroşit.mudru: ciocan cu cap rotund. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. complet. a tipa. melancolie. metoc: mănăstire mică. muiat. a pune masa. a despica. decesul = mor. modru: mod. sosirea serii. rodul fericirii. înflăcărare. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. deoarece. drag. a radia de bucurie.me-ni-da: pentru sine.mur: a înconjura. a smulge din rădăcini.un copil. a striga.mus: suprafaţă de teren. violentă. a bate cu furie. a înfrunta. a lega. spre. a purta îmbrăcăminte largă. a îmbrăţişa. tesătură foarte fină = mul: strălucire.me-du-ga: zeii mei. a murdări. afine = mur(a): vegetaţie. posibilitate = modru. gură. îndrăzneală. murg: amurg = murgu: către. a tăia. a bate. chip. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. întreg. melic: obicei. pe sine. scump. a pune un par. murgu: cal de culoare închisă. apucătură. a tipa. menţinere. tristeţe. mură: mure. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. căldare = mu(i): a boteza. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. leoarcă. a sufla greu. intrare. a priponi. fel. divinitatea lunii la emeşi. frumos. a cere. mul: muselină. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. a zdrobi. a striga. coamă. a speria. . injurie = mu(e): injurie.

înaltul preot. neni: nană = nini: soră. patroană. a refuza. a bea. nera: a se ului. insectă. ni: uimire. danie. a se frămînta. soartă. a se ghemui. destin. pîclă. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a îngrozi. a fi. important. seminţie. pomană = nan-us: moarte. lucru important = nam: tată. clan. zburătoare. crescut. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. a se stinge. uimire. destin. a fi. responsabilitate. ne: negaţie. putere. molie. a muri. soartă. a se ghemui. cinste. ni la el” = ni: vigoare. refuz. musina: a căuta mirosind. a umbla pe jos după ceva. întristare = ni-guru: spaimă. nam: lucru voluminos. interval. fluture = mu-sen: insectă. nadă: momeală = nada: culcuş. a pălmui. a sta la pîndă. lovitură. a însufleţi. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. clan. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. a se învăţa. a pălmui. a se teme. adevărat. a aşeza. a fi uluit. na: nu. muşiţă. individ. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. obiceiuri. umflat. musină: tîntar. a curge. tată. familie. stăpînă. mulţime.apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate.. ostilitate = ne: a tine seama de. a slăbi. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a pregăti. a sparge. a urzi ceva. animal care se tîrîie. nădi: a înnădi. a semăna. adevăr. sediul puterii. nilă: milă. a burniţa. ţinut. violentă. sarcină. a plesni. a sta la pîndă. a se uimi = ne-ra: năucit. a aşeza. negură: nori negri si întunecoşi. a bate. a mînia. a prăda. rude = nam(ne+am): responsabilitate. a diminua . tărie. a-i fi frică. groază. lovitură. nănas: dar. nil: praştie = nil: a inspira groază. funcţie. a se legăna = na: a da. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. strălucire. a se opune. a adăpa vitele. a căuta. trup. culcuş. veneraţie. a amesteca. a creste. a se legăna. persoană care vrea să iasă în fată . groază. înfricoşător. veneraţie amestecată cu frică. a inspira veneraţie. a fi fricos. respect. superior. demn de încredere. impunător. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. na: a da. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. a înflăcăra. namea: înscris oficial. a fi în dezacord = na: nu. a fugi. doamnă. conducător. neam: popor. mijlocul unei suprafeţe. nemi: a se înrudi. a roade. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. nete: om prostănac = ni-te: singur. frică. tovarăş de viată. a confunda.

afacere. a îngriji ca o mamă. .ugur: cîmp. farmec. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor.u-ching-nga: păşune. corcodel = nir: a desface aripile. ogor: cîmp.u: expresie de protest. continuţul acestei măsuri = oca. oama: femeie. important = nim: a fi important. cea care a născut copii = ama: mamă. domnişor. nunta: căsătorie = nuntun: buză. nici un. a pleca la păşunat. ceva = ni-is-cu: alegere. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. furaje pentru animale. mag. în afară.umbli cu ocaua mică”. a păzi o turmă. nasul mirilor = nun: jupîn. afară de. a păşuna. a fi buimăcit. întunecat. a privi fix la. a tipa. frumos. a pieri. vrăjitor. o: sunet care exprimă uimirea. doamnă.ug(i): a ucide. fără. dimineaţa. a se ridica. miros plăcut. a cîştiga. a muti. a înmulţi în aritmetică. a mînca cu lăcomie. ninta: mentă = ninta. principal. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. nume: reputaţie. ochi: a trage la tintă. a da tîrcoale.ugu(i): cap. obori: a doborî. închis. patroană. a se plînge. ubur: ţarc. a trînti. a împodobi cu flori. important. a se speria. jitar. a fura. om sărac. alternativă.u-buru: timpul secerişului. nini: expresie cu care se cheamă vitele. nună: pistrui pe fată. strigăt. a învălui = ocola. nir: pasăre de baltă.ninda: a înflori. început. renume = nun-me: înţelept. a domina.u-tur: zori de zi. uger. faimă. fin. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. nu: negaţie = nu: negaţie. pîndar.uga: a aduna. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. rogoz. loc unde se mulg animalele. relaţie. a jefui potrivit expresiei . a stăpîni. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. tihnă. a înfuleca. afară din. a se uita lung la. nobil. odihnă = ogoi. refuz. niri: a se uimi. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. tîrg = obor. zăpăcit. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. o categorie de persoane sau animale. a naşte. nim: interes. senin. a se ului. stăpînă. a mîngîia = ninni: pipirig. a fi sau a deveni sărac. a inspira frică. a privi fix la ceva = ochi.. a culca la pămîmt= oboru. ocoli: a înconjura.ugula: paznic. voce. papură. legătură. a strînge. a săruta. a se înălţa. surprinderea sau nemulţumirea = o. a conduce. sigur. nastere.înjosirea. a căra. început. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a atinge cu buzele. gălăgie. nun: persoana care conduce o nuntă. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. năucit. suprafaţă.

priceput.ur-ur(i): a devasta. unitate de măsură de 36 litri. aripă. plăcere. învăţător. pală: undă. rezistentă. a căra. încurcătură = oporu. a acoperi cu pene. generos = om. stimă. . răsplată. indice = opisang. schilod. lapte sau alte lichide = ol.u-ri-a: a lega deasupra. ofili = palil: zguduirea marşului. a ajunge. şchiop. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a arunca laptele sau zerul. paca: a supune. a ospăta.u-lala: strigăte de bucurie. galben la fată. a pune în ordine. opor: rezistentă. sensibil. caracter deosebit.uburu: hărmălaie. învăţat. orgar: tăbăcar = orgar. a fîlfîi. paliu: infirm. împrejmuire = utah: adăpost mic. a fîlfîi.pag(a): a închide în cuşcă. a se văicări = olala. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. măruntă. a distruge. a striga. a onora. a vinde. a doborî. paralizat. scandal făcut de cineva mic. a jupui. înaintare în marş. a alege. a tăia. a aresta.ur-gur: a tunde. înverşunare. palid: obosit. şcolar. bucurie. savant. putin. a acoperi. satisfacţie.u-tur-ra: durată scurtă de timp. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. culcuş pentru vite sau oi.umun(i): titlul de respect. discipol. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. a certa = otara.um: înţelept sau plin de talent. a mişca. ocol. meşteşugar. erudit. oaie adultă. a slăvi = omuni. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. inventar. curea. drum greu parcurs în forţă. ţinut delimitat. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. pai: lînă nouă. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. om: persoană deosebită. a flutura. mentor. a culca gol. a se înălţa. listă de acte. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. scandal mare. învăţat. om bătrîn. registru. a încercui cu crengi. prăpăduri = orori. otac: colibă. olălăi: a tipa. a se stinge.oi: ovine = oi. a jefui. chinuit. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar.u(i): oaie care fată.ul: vas mare. veselie. a cinsti. a sparge. a fi mare. umanist. cumpătat. amabil. orori: nenorociri. a se pregăti de seceriş. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. dezastre. a se cocoşi. ol: vas de lut pentru apă.ubisang: scrib. a acoperi. flacără mare. educat. a fîlfîi. a îmblînzi = paca. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. a duce. a pluti pe apă. a trage. otăra: a se umfla în pene.

păhui: năuc. copac. plan înclinat = panta. bancă. care domină. stîlp. a împărţi. a se mînji. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. prost = paghu: a ocroti. părag: fîn de proastă calitate. a jumuli. a conduce spre ceva. fiu. neclar.bar: a tăia. terci gros = pa-pa. a coji. suport. a apăra. a înainta. coastă.bir(i): a asasina. a sprijini.pes: copil. picior. a ataca. om netrebnic. păuza: a se odihni. model = pi-lu-da: veneraţie. păbăi: despre păsările de curte. a masacra.pis: stîlp. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. păstor. conducătorul trupelor. separat. cel de deasupra tuturor. a alege. a susţine. pici: copil mic de trup = pici. a ciopli. a lărgi. înaintare în marş. pili: a bea zdravăn. cu buruieni = parag: a întinde. aiurit. a susţine. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. prost. învăţătură de însuşit. a se pregăti. a retine. rit. a limita. a se chercheli = pila: confuz. a înainta. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. a pune deoparte. rînă. partea din fată a palmei. casă. lipsă. javră. detasat. labă. a se aşeza = păuzan. adăpost. a defila. suport. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. stîlp. a împrăştia afară. înţelepciune. a sprijini. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. care cîrmuieşte. pes: partea din fată a unui zid. păli: a se lovi. a omorî = palil: trupe în marş. zăpăcit. stimă. a poposi. a spinteca. prin care ctitorii doresc să lase .pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a se murdări. pălugă: prăjină. a omorî. la înălţarea unor suporturi = par. pilda: exemplul de urmat. a se împrăştia. oblic = pes: pietriş. păhăi: om rău. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. pădăi: a se găti. cîine jigărit. terci din malţ încolţit. a fîlfîi. tribună. a batjocori.ba-ba: budincă. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. a tinti. banda: sprijin. hotar. respect. a se dichisi. crenguţe. păhăi: miros rău. peri: a muri = peri. a tăia. urît. a împărţi. cult. ca obstacol pe căi de acces. a distruge. refugiu. a se îmbăta. a arăta arogantă. cel care mînă oile si le apără de prădători. a aranja. a culca la pămînt. bătrîn = pa-hal: sărăcie. nătărău.pa-usan: cioban. de nimic = pah(a): escroc. latură. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a curăţa.

pil = pu-uh. a pune în fiare. a termina. inamic. mugur. a bate la cap. a sili. a se răzbuna pe. rană adîncă. a confunda. roi: familie de albine.ru(i): a se duce. formă. lip = rip. cerere = rag(a): a cîntări. cerere = rug(a): a protesta. sprinten. rău. vioi. a suferi. a bate. pun: aşez. a duhni cumplit. a păstra. văgăună = rîpa. a înfrunta.bir: a amesteca. stabilesc o anumită ordine. a suferi. puhă: bici lung. a bate. a înclesta. re: rea. a fura. a aluneca. bandă. buduroi. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. a trimite la. reclamantul. grămadă de oameni = polog. rîcă: ciudă. lăstar. a arăta. răutate = ra: a lovi. ragea: rugăminte. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a tipa = rag(i): drag. a îndruma. a îngriji. a accepta. răpi: a jefui. orînduiesc = pun. ragi: a plînge. a face. a striga. bulug: germen. biciuşcă. a supraveghea. a suferi. a săpa. a striga pe cineva din depărtare cu . rugăminte. mănunchiul de grîu secerat. rugă: implorare. a da buzna. rîp: jeg. fiare. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a merge afară.informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. < Anterior . rugăciune. a curăţa. a duce cu sila pe cineva. clică. vas. a se năpusti. a îngriji. a pipăi. deretic. gîrbaci. a unge = rabu(i): a aproviziona.pu” = pu: a alunga afară. foarte mare. a pîndi. a se pregăti. a da peste cap. a înhăţa. ră: rea. cursă.rib: a mirosi urît. a alege. a trage. a pleca = roi. rîie = ri(i): a provoca. rîi: boală de piele. a schilodi.rig(a): a smulge a supraveghea. a tine. a întoarce sau împrăştia fînul cosit.. a lovi. pîr: cel care pîrăşte. a sfîşia. clică.rib-ba: enorm. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. a sili. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a distruge. a fi atent la. a potrivi. capcană. deschis. a provoca. iuţeală. imens. a căuta. a pune un tip să urle. a rupe. a provoca. lat. rău = re: a goni. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. duşmănie = rîc(a).bu-uh: a se teme. a scormoni = rim(a): viteză. a strînge. necaz. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. rîpă: prăpastie.bun: luminat. a sparge. pîrîciosul = pîr. a provoca. a păzi. plină de venin. a dirija. a trage. a conduce. a întinde. a sta fată în fată. a culca. abis. murdărie. a tîlhări. pui de căprioară. gălăgie. pîj: stîlp = pis: stîlp. răutate. adînc. a primi. a-i fi frică.

măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt.a-su-e: a atinge. a face.a-dug: a iriga.Următor > Chemare la neuitare V Arhaisme si regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. a arunca. adapa: a duce animalele să bea apă. a căra = a-duc.a-se-ra: lamentaţie. a aşeza. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pămîntului si este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emes. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. întristare. poloboace. pînă la. a cere. a dori. acusica: expresie ce arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. a se înălţa a ieşi. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. catastrofă datorată unor revărsări de apă. a aştepta să. nenorocire de proportii abătută peste o persoană. aldui: a binecuvînta = al-du(i): a insista. = aceră. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. aduc: a duce. ara: începerea muncilor agricole odată cu afînarea pămîntului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă si îndepărtarea buruienilor. a tinde spre. necopt la minte. a zdrobi. prost.a-gu-zi-ga: imediat. amus: groapă sau putină cu apă si var pentru argăsit piele. a pune în ordine. apa: elementul vital al vieţii. a se desfăşura. a tipa. grijă profundă purtată mereu în suflet. aceră: a avea nădejde la. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-si recăpăta frăgezimea. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormîntare. adăpost provizoriu. angara: obligaţii numeroase. neputinţă. antal: butoi mare de stejar. apa care curge. distrugere. a transporta provizii de făină. a pune în ordine. mult. tîrlă de vite. ieşit din marea primordială. a invoca ceva. devreme. a duce afară. a se plînge. a îndeplini. a căra cu ulciorul. a pune la locul lor = aciue. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care . a da un sfat. aciua: a aşeza. suferinţă = al-la-an: stejar. decădere psihică. a creste umiditatea într-un spatiu închis pentru realizarea unei băi de abur = a-buru: a deschide aripile. jale. deosebit de mare. bucurie. dimineaţa. argăseală = amas: stînă. alean: dor.

pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a dispărea deasupra. raită.. a sorbi. arogantă. ased: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna.a-dah: aliere. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viată.banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. haită. a uni. impetuos. a distruge. a susţine. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. a radia. arde: purificare prin foc. ajutor. a desfăşura. împotrivire = ba: a provoca. a însămînta. bandaj. a aduce mereu nenorocire. bară: mocirlă. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii. scadentă.participau toti membrii. a se . barac: cîine flocos si cu mustăţi mari = barac. a străluci.barag: vizuină. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. a face tărăboi repetat. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el avea cinstea să iasă primul la arat. bandă: fîşie. persoană care se roagă. a lăuda. bal: balot de marfă = bal: a transfera. apă liniştită. a se revărsa. a lua. a se roti. amiază. smîrc = bara: a inunda. fericire. a se întoarce. apă rece. a răsturna. vizuină. ba: negare. a susţine. a dezbina. fioros. cuib. a umple cu vîrf. a informa pe cineva. a unor produse. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie si prin repetare. plîngere. mulţumire. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. drag. a preda. adunare. clar. trufie. asu: bun. acţiune în forţă. a se dezlănţui. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. a lega = banda: a sprijini. pătimaş. înţelept. a învrăjbi. a ceda. a se revărsa. a prezice. baltă. a întinde. bala: monstru. a se aseza = a-sed: apă răcoroasă. a se răspîndi. azil: loc de refugiu pentru bătrînii fără adăpost. văpaie. a străluci. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tînjalei = a-ra: a pune sămîntă. odihna de amiază. neted. a pune. reprimare. fiară = bala: ostilitate. atac: acţiune violentă. a unor culturi si livezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin foc si sabie = bar-bar-ra: flacără. . Insămînţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer si pămînt si asigura continuarea vieţii. a distruge. unire. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. bălăcăi: a se bălăci. a lega. a răspîndi. a face praf. rugăminte. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. Sărbătoarea avea si un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pămîntul si renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a dezlănţui un atac. duşman. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o împrăştia. cel mai priceput. a rezolva. subdiviziune a leului. rezistent. ritual. a fi întins. simpatic. droaie. refuz. înţelept = asu: doctor. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenta. a arde cu flacără. a cuibări. sprijin. conducător. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. a cădea în torente.

a blestema. a trage. a agita. degradarea pielii prin desprindere si formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. a grăbi. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. bîra: a bodogăni. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. copac cu umbra groasă. a fugi. persoană care trebuie supravegheată si protejată = bulung: nevinovat. a se îndoi. bîr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mînă oile. a captura. a şopti.i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. toti deodată. persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică. bu: a buhăi. a izbi. a ocroti copilul. de mică întindere. vînjos. a împărţi. a pedepsi. a mînca. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a duce.. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot . grămadă.bu(u): a rage. a se aşeza. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani si meşteşugari. scafă. care de multe ori era luat prin violentă si cazne de tot felul = bir: a împărţi.bansur: recipient. a îndemna. a se teme. musculos. bura: a ploua mărunt si des = bu-ra: a uda repede. ca în expresia . a fugi.învîrti. gloată. a murmura. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. cu grămada. îmbulzeală. a trage. buluc: năvală mare. a mugi. a da năvală. a zăpăci. a fi nervos. a da năvală. dop. iute. bure: vas de lemn pentru băut apă. unul peste altul. bui: a da năvală. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. a zumzăi. droaie. a alerga împrejur. a hrăni. bucată mare de carne = but: sold. în masă. a amesteca. a stropi. cac: a se uşura. a lînge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plîngă. repede = buluc. a se certa = bi-ra: amestecat. deodată. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a tine închise păsările si animalele mici. unitate de măsură de 10 litri = băncior. năucit. genunchi. a enerva. bănicior: baniţă. excremente = cac: curbă. a da buzna. lovitură. a alunga cu forţa. cadă: butoi mare cu un singur fund. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a-i fi frică. a bîzîi. but: coapsa unui animal rumegător. a da peste cap. a bate. a omorî.buru: a vomita. scurte. a împrăştia. călătorie. borî: a vomita = boru. a se răzbuna pe. măsură de capacitate de 10 litri. bîz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. vas. a aiuri. a cicăli pe cineva.bulug: a se năpusti. a transporta. a da junghiuri. a provoca.

a prinde. invocată de copii cînd se scaldă în rîu pentru a rezista ca ea la frig = ca-li-e: strigăt puternic. [carat: cărat]. aşeza. = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. oracol. capan: om în slujbă mare. ardoare. a fi încîntat. a primi. cei: a cere = cei. suflet. iute la fugă. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peste. nelinişte. a da. potrivit la gust = casto. slăvină. calici: a nenoroci. a strînge. a transporta. potecă. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş si uşă de intrare. viguros. canea: cep. atrăgător. căsuţă. a fi plin.de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. cartier nou al unui oraş. a ieşi. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. bucurie mare.se-la: a căra grîul la hambar.gaba: trufie. rapid. a se uita la. soluţie într-o dispută verbală. a mîna. port. conducere. se folosea mai mult la parade si la călărie = cal: puternic. a mîna. a transporta. cămară. casto: bine. a dispreţui. caduc: gol. secară) avea cca 900 kg. celar: odăiţă. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. cara: a transporta. a încăleca. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii si folosit pentru călărie si transport. a scoate la păşunat. a chinui. apă.gada: a avea. casă de afaceri. a socoti. cata: acţiune prin care se caută. a potrivi = cad(e): a se alipi. îndiguire. a trage cu putere. a scăpa. a asedia. calie: fiinţă închipuită. a jefui. ascunzătoare = cela. a chema. grîu. a face. a face = car: chei. tare. acţiune ratată = ca-duc. a căzni. zel. a fi agitat. inimă.casdu: băutură dulce. a evalua. a lua. a face.garas: decizie. a lovi = ca-li-ci. calga: locţiitor. a apuca.galga: sfat. a călători în afară. cară: : peste mic si foarte vioi din apele stătătoare. canoni: a umili. zestre. a ruga. a primi. a merita. a se zvîrcoli. urmaş = calga. cade: a se cuveni. . răcnet. a duce. cît se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roti tras de boi. rezoluţie = caras. carar: hotărîre. animal călărit de om. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. a aduce suferinţe fizice. potrivit. a vîntura grîul. încărcătură. cale: drum. a fi de partea cuiva. orificiu făcut într-un butoi si prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului si trebuie mînuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. a călători în afară.ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. a evada. a da. zvîrlugă = cara: a captura. a duce. consultaţie. urlet.ca-li-gi: a înconjura. a duce grîul. hotărîre. a trimite.ca-nun-e: strigăt de disperare. a prinde. a purta. a zăvorî afară. a trimite. a munci din greu = canone. a tine seama de. respect. pivniţă pentru cereale. coşul pieptului. bucătărie. pipă. om cu influentă = capa.se(i): a se înfierbînta.

a socoti.sub: a trînti la pămînt un arbore. acţiune punitivă. a lăsa buza în jos. a azvîrli.su-chin: seceră. răboj = cier. a se îmbăta = cioci. a descifra sensul unui mesaj = citi. citi: a se concentra în efortul de citire. a împrăştia pe jos. scandal.gidi: a se întrista. a se încrunta. porţie de mîncare. a decide. a lumina. cruzime. ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trîntit la pămînt şi spart = ciob. a străpunge cu lancea. a fi înfuriat. obraznic. şansă. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. dansator. a ataca. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. a împrăştia pe jos. a radia. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a înfrunta. a fi egal cu. a fi violent. înverşunat. ciolă: minciună = ciola. cier: semn. a pune. număr.su-la: leneş.se-lu(i): plantă cu miros plăcut. frumos. a confirma. a izbi. nobil = cilib: stea. puţin = cir. de nădejde. a porni război = certa:ser-da: atac. cilibiu: elegant. blam. a deveni trist.su-aca: a face captivi. cioci: a se chercheli. scafă.gin: a dovedi o proprietate de către cineva. coriandru. a trînti la pămînt.se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate si capetele legate între ele. a înmîna.ci-lul-la: loc pentru execuţii.sir: a lega. cer: universul de deasupra noastră = cer. crimă. violentă. a prinde. ciocoroi: cîrlig de fier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor = ciocor. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. organizaţie = cin. credincios. bure. popas.sur: a trece ca fulgerul. neam. crîsnic de mînă = cercal. fruntaş. cil: animale cu părul gri. a aşeza. formă de dans prin învîrtire în cerc. a dansa. a fi obligat. cioacă: cîrlig care tine un obiect legat de altul. cioban: vas de lemn pentru băut apă. a întări. a face schimb cu voce tare.se-ba-an: o măsură pentru peste sau pentru alte alimente. a lega. a înşfăca. miros. a fixa.se-er: a fi obligat. frică = cior. a transporta.se-er-ngal: a fi puternic. a merge în patru labe. a fixa. a amăgi.sucur: suliţă. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară si legarea capetelor = cercu. soartă. a se murdări. sălbăticie. aţă subţire. agresiune. braţ. ceu: oală pentru mîncare = ceu. a tăia.gil: întunecat. ser: a străluci. a scoate. noroc. cin: clan. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. a izbucni. scoabă. a trebui. crestătură. ciochină: cîrlig purtat la brîu de oamenii de la munte si folosit la diferite activităţi = ciochin. arbore doborît = ciop.sub: a arunca afară.sita: măsură. culoare în trei peri = cil. cior: fior.celui: a ademeni. cir: fir. a întări. a împărţi. certa: a cere socoteală. a înşela = celu(i). cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. ciop: trunchi de copac. rău. a fi priceput. cîrlionţ = cioaca. a face prizonieri.su: mînă.sus: a da peste cap. .

în bătaie de joc. adunătură = ciurdu. cizi: o pasăre de baltă. ciopor. a delimita un teren. ciuc: tîrnăcop. plăcere. a se stinge.su-la: leneş. jgheabul teascului de vie = ciuciur. a răpune. fermecare = ciud. descoperit. a potrivi. ostatic = chiza- . chersă: livadă. a fi corupt. a căra. ciutac: prost.sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. a dezlega. cheri: a muri. a trage. uimire. cioacă = ciuc. lapte. răzuire făcută cu mîna. măcinare. a ruga. zălog.sud: cruce. a vătăma. cîrd. a repartiza. zarzără = chiri-za: livadă. îndoit de spate. ca unitate de măsură – cotul. chezap: care arde. de revoltă = ciuda.su-urra: mărunţire.surug: cos mic. deschis. lucruri mici = ciuruc. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. ciuha: momîie. ciudă: stare de nemulţumire. cheritu: om slab si neputincios.gi-zi: o specie de trestie.su-nga: mîna mea. vechi. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi-la: pivniţă de cereale. ciura: a cerne cu ciurul. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. a strînge. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa.su-pe-el-la: a mînji. scatiu = cizi. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. a umbla. a uimi. ciuciur: jgheabul de la fîntînă pe care curge apa. a mişca cu mîna pentru a trece prin ciur. cius: cîrcă. ciula: a dispreţui.eclipsă.su-gi: bătrîn. aplecat. gîrbov. a smulge părul de pe porc. a îmbrăca. ciupeli: a jumuli o pasăre. om care nu-i bun de nici o treabă. nătăfleată = ciutac.su-dag: a hoinări în jur. a pieri.sus: a răsturna. trîndav. a executa. ciutuc: coadă de mătură folosită si pentru descîntat = ciutuc. a pune jos. chiri-du: a doborî.sug: a separa. gol.sur-du: paznic. a se stîrci. stîngaci. ciuruc: lucru fără valoare. a înţepeni. belşug. a cîntări. a merge pe jos. ciurdă: turmă.su-ha: tîlhar. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. ciud: minune. a se ghemui = ciuci.su-bar: a scăpa de. a fi necinstit. paralizat. chezasu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. a implora.su-da: a înarma din vreme. a se ciuci. neîngrijit. a închide gura cuiva. proprietate.su-ba: a dezbrăca. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. siloz. spate = cius. vrednic de dispreţ. ciuci: a se aşeza pe vine. fructe. a arunca. om mort = chiritu. ciunga: persoană fără o mînă = ciunga. nimic = ciula.susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. braţ si antebraţ. struguri = ciubar. a şterpeli = ciupela.

chi-sur: a lăsa urme. ţinut pustiu. om leneş = chisal: stăpînul ogrăzii. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. [keel: a răsturna. fasolea si mazărea pe tarla = chiuz. copil mic = cocon. a face bine. chirăi: a plînge.su: a aduce omagii de departe. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. chidă: negura de pe munţi. chisai: pământ gras. partea unui nave care stă în apă. a umbla în patru labe din cauza băuturii. a batjocori. înfăţişare = chip. a arunca pe spate]. îngrăditură. a se crispa. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. a aşeza. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. chip: imagine. pămînt nivelat. a aduce. muncă istovitoare. a depune un efort fizic foarte mare. a merge de-a curmezişul. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. chisa: a sfărîma boabe sau seminţe. a cufunda. inferior. chingă: bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. drag. ciorchine = chi-de: a îngropa. a se întinde.chib: cel care ştie să le dea chip. a se culca. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. promoroacă. a creste. a . a înveli. postament. chiot: a chiui. loc ascuns. a alunga. cocon: odraslă de domnitor sau boier. tupilat = chi-tus: loc. a da o recompensă. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. a se întinde de-a curmezişul. groapă. a tortura. a acoperi. a cerceta. a se apăra. gînd rău. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. dorinţă imperioasă.chi-ud: a primi o răsplată. chitus: ascuns. a împinge ceva greu. cavitate în pămînt. a supăra puternic. chil: ţeavă de răcit la alambic. a căuta. a lua în seamă. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. a pune la grea încercare. verigă pentru legatul hadaragului(băţul gros şi mobil) cu bătătorul(dîrjaua) îmblăciului cu care se bătea grîul. statuie. în Muntenia era egală cu 680 litri iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cîntări cereale. a potrivi. a acoperi. a încurca. a potrivi. necaz = chi-ta: pămînt. a înhăţa. plăcut.cucu(n): nobil. a băga în ţarc. chisîm: obligaţie în bani si în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. lut = chisa(i): pământ uscat. a ţîpuri. fată. a pune. chiser: cerc de nuiele pus între leucă si căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. chili: a trage la măsea. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. a umili. buştină. ocol. chiuz: curea. forţă. loc ostil si plin de primejdii. a da în primire. a supăra. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. a merge greu. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a clădi. limită. a degrada. a transmite respect. zaplaz. chinui: a necăji. a trage la cîntar. ţarc. a se uita spre. a pune la treabă. a distruge. a înainta cu greu. a se văicări. chicior: picior = chicior. a striga. pitit. a face. a compara. a se jeli. a striga. a înălţa. a bea zdravăn. pivnită de cereale. grăsuţ. putere fizică. cu care se lipesc casele. implorare. a îndrepta. cleios. ciudă. a hori = chiot. jos. om beat = chili: a se murdări pînă sus. depozit. a îndrepta. a fi atent la. chiciură. curte sau ogradă. a mulţumi. a umili. chită: grijă. poruncă. chius: pămînt pregătit din timp.

un fel de pădurice. a viola = cordi. ursită. nuiele. om bătrîn si rău = cotarla. a împodobi. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. cucură: tolbă pentru săgeţi. a fi atent.cus: burduf.socoti. cotac: pîlc de pădure = cotac. a chefui.gul-bu: a smulge. leneşi = coli. grăsime. cungiuri: a ocoli. a tăia. a colecta. a întemeia. oprire. a sări în apă. a ghiorăi. puternic. a răscoli pămîntul pînă iese praf.cur-aca: a supraveghea. a fi fericit.gu-ra(i): a croncăni. prieten. consînge: rudă din partea tatălui = consange. javră. a aduce mare suferinţă = cosi. nori de praf. a iesi. pază. corăi: a croncăni. susţinător.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. a coti după = cungiri. potaie. cosi: bătaie puternică. partizan. dulce. piele. a separa de. codru: bucată de pîine. cununie: unire simbolică. cotarlă: cîine vagabond. a răscoli. a descoperi. a înjura. a separa de. colbu: praf. căsătorie religioasă. animale care sar cînd fug = copcas. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. cul: aprig. coroi: hot de codru. a ascunde. a încînta = cunune. a pătrunde în. a pregăti ceva rău. codi: a fi timid. . plăcut. a înceta. distrugere. a lega de după cap. încălcare. trestie. coli: oameni care nu fac nimic. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. cudi: cuvînt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. a acoperi cu piele.cud(i): a se preface că nu cunoaşte. cos: obiect confecţionat din nuiele.cun-sang(e): a face parte din. crîng. a scoate sunete.gu-ngiri: deschizătură în zid.gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel.gu-gur: a strînge.gu-nun-e: a fi încîntat. a împodobi. a lega un animal de coamă. restricţie. cos. tîlhar = coroi. stare de nemulţumire. a tulbura. bici din piele.cuduru: borne mici din piatră. miere. hartam = codru. de forma unui peste care delimitau proprietătile. a privi. a urmări destinul cuiva = corzi. a sta de pîndă. a distruge. a fi cu băgare de seamă = codi. a ghiorţăi = corai. copil neastîmpărat.gub-cas: herghelie de cai. iute = cul: violent. a înceta. a se mări. a îngrăşa. alergare nebună.cu-li: vas din argilă pentru bere. a fi atent la. a observa. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. a smuci.cus(i): devastare. a pune bazele unei familii. corzi: figurativ. a se mări. boală ce necesită supraveghere = coraca. a se feri.curu(i): a spiona.cur-zi: soartă. a chiorăi. copcas: persoană care pescuieşte la copcă. untură. a dezrădăcina. brăţară. a recolta. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grîu. a urmări. strigăt puternic de bucurie. a înjura. a rupe. coraca: angină.gu-tag: lizieră. a prinde sigur. inel din nuieluşă de salcie = colbu.

la înapoiere. strălucitor. osteneală. a cresta. legea locului. supărare. loc întări. a încălca. la întoarcere. rogojini din trestie. uşoară sminteală = dili: singur. cura: a scopi porcul. a alina. dibă: butuc. a oferi. belşug. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn si pămînt = dac-cia.dag-gia: margine a oraşului. necaz. a confirma. a răsplăti. a da. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. unic. pînză de legat. centură. a striga. apăra. a fi de partea cuiva. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. leac. cătuşe. a trece. a fi cel mai. a pune la loc. a bea puţin = cus(a): alimente. a prăpădi. grămadă. dirigui: a conduce. grăsuţ. osteneală. da: a fi de partea cuiva. mascul = dam: soţ. năbădăi. a întrece. albă. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru.dag: existentă în comun.cupi: a coase cu împunsături rare strîngînd aţa. a primi oaspeţi. normă socială sau juridică ce se transmite prin viu grai = cutumu. cutumă: tradiţie. supărare. a captura. a alege. a jeli. plăcut. a se ocupa de o actiune = dirig(u): dincolo de. cub(i): împletitori de rogojini si coşuri. falangă. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. a fixa.gu-tumu: a chema. dereg: a repara. a tăia. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. mîhnire = dir: mîhnire. frumoasă. necaz. curm: a cresta. a apăra. a prinde. a duce mai departe. Dunăre si Marea Neagră = dac.. superior. obezi. a scăpa = cura. încreţi = cupi. a trăi. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce.gur-ra: a răsplăti. rod = curcu: dar. dobor: a trînti la pămînt. a proteja. dambla: paralizie. a mişca. a confirma = da: drum. exclusiv. a opri. a însemna pe răboj. a plînge. cordon. osteneală. dert: tristeţe mare. a fixa. a răspunde la. a arunca. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gît. a culege. a se descotorosi de cineva. a descoperi. a regreta. a ataşa. asociaţie. diliu: persoană cu idei si comportamente specifice numai ei. a găzdui. adunare. necaz. acces de furie. a lega strîns cu o funie = cur: a strînge puternic. a locui. a omorî. a răspunde. de mîini sau de picioare) = dib(a): fiare. a . cos. a lega. margine a ţinutului. a întrece. a declara. a plînge. cameră. cusai: a gusta. cerb lopătar. a uşura. a alege. a tine. a pierde pe cineva. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. soluţie pentru o problemă. poftă. a aduna. Tisa. a replica. a fugi. dulce. a face ordine = dirig: adăugire. bărbat. dam: specie de cerb cu coarnele late. a împrejmui. a vîna. a lega. a transmite. curcus: fruct. a se mutila. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. balot. adunare. viata de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. dalba: deosebită. a fi întristat. a fi obligat.

a se arăta. om respectat. a se apleca. dogi: a avea doagele desfăcute. treabă = du-lum: povară. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvîrsit ea. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a vorbi. şirag. a căra. bătaie de joc. a cerceta. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a şti. a hăitui din. domolu: om echilibrat. a bubui. a întări. a întări. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenta ca trăire a gîndirii si nu ca plăcere a materiei. necaz. a lămuri. coardă. grămadă. cutezanţă. a trimite. a duce. a desface. a zidi. cutezanţă. a întrerupe. zidărie. a locui. a merge pe jos. sarcină. a se repezi la. a ridica. temperament. sarcină. dug-gur: a şedea jos. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. avînt. a vorbi pe înfundate. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. temperament. a apărea. a transporta. fire. sincer. a exista. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. a creste. a primi. energie. a bate. lucru. dondăni: a mormăi. a face. greutate. a înşira. a aduce. amuletă. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. grămadă. a băga. greutate. treabă. supărare. blînd. a interzice. fir. a purta. a avea. a tine. . a se mişca în cerc. a goni = dudu(i): a procura. a răspîndi. a prinde. a înălţa. a se plînge. a lua. a acoperi. cordonul ombilical. creditor. elan: avînt. a se deforma.dur: legătură. Are semnificaţii religioase. dudui: a îmboldi. a căra obligatoriu = du: a umbla. cultivat) dar si în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. a plînge. urcior. în domeniul gîndirii (om de duh-om cu un spirit ales. a ocupa. dura: a construi. dubă: tobă. a ierta. a azvîrli. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul rîurilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. a răsări. darnic. e: de la verbul a fi. liber. edinet: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă.trînti jos. a şedea.dug(i): vas. arată existenta = e: a ieşi. duium: mulţime. cîmpie. lucru. a îndeplini. a produce o crăpătură uşoară întrun vas de lut = dogi.dum-dam(i): a mormăi. du: ordin pentru a transporta ceva. omul care are vocea groasă. datorie. generos. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a bodogăni. siguranţă în acţiune = elang: elan. a se odihni. a goni. proprietate. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. a îndemna. a flecări = dondani. a fi sau a deveni vizibil. a înfrumuseţa.

gigar: rău. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. precis.chi-in-dar: gaură. primul gospodar. gug: semn. a tăia. a se pleca. a lega. ignorant.es: denumirea populară a oraşului Iaşi. rău. a face. a se murdări peste tot. a lega. a pregăti ceva de mîncare = ga-ti: a trăi.ga-ra-an-da: roade deosebite. a face. a concentra. tăciune aprins. fier înroşit. ordonat. vas mic. deasupra. ocol. pagubă. . sumbru. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. care face numai necazuri si aduce pagubă = gig-ngar: a fi mînios pe. pahar mic pentru spirtoase. godi: a-i cînta miresei cîntece de rămas bun = godi. a unge.gu-di: a chema. ghili: a spăla. a lăsa urmă. negru. rotofei. primul care cultivă pămîntul. gin: vin. a întări. slab de înger = gog. omenie. a dansa. Pentru obţinerea mustului. onestitate = gir: curat. a consimţi. ghindă: fruct al stejarului. gîtar: funie pună în jurul gîtului animalului si de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. bani. sabie. emeşii îşi rădeau capul si fata de păr si aveau o fizionomie ovală a fetei. a strînge. a se uni. sărbătoare. nădejde. a linguşi. supărare. gog: băiat sau tînăr prost. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. a dansa. a opri. gîtlan: gît.gili: a se murdări. recoltă deosebită. fapte asumate = gi-na: acceptare. a se impune = gitlam: iubit.gilib: servitor. seară. a stabiliza. umil. gelep: cireadă. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. a lega. a confirma roade deosebite fată de lucrările agricole făcute = garanta. a se întreţine. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. a-si da importantă. recunoaştere. a alerga. gîs: penis = ngis: penis. gir: încredere. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. a realiza. a face gît. a da o raită. a duce o anumită viată. rod bogat. a merge după. a spune. gig: jeg. găti: a se împodobi. oval si foarte lucios = ghinda. gina: vină. cinste. a se pregăti pentru petrecere = ghili. a atrage. tont. amant. mizerie. a se apăra de. logodnic. a pune la un loc. brun. nedreptate. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. fisură.chinda: bărbier. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. turmă = gelep. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a pleca. a mirui. demn de încredere. a zice. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. a se culca.

harhar: stăpînul absolut. supărare. semn. a înfăşura. sunt îmbrăcaţi special si practică anumite dansuri = guda: vesminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. rod. gălăgia. hap: medicament. la înmormîntare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. a se necăji. răşină. creste în regiunile de deal. atenţie. sacrificiu. gura: organul omului cu care se emit sunete si se realizează vorbirea. beneficiu. a împărţi. lături = halbi: rece. a tăia. inconştienţă = hal: frică. guri: a se urca. a lega cu lanţuri. mare. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a hăpăi = hal(i): porţie. milă. este unul din arborii sacri la români alături de măr si brad. a spune vrute si nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. timbrul vocii. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. hal: situaţie proastă. gratie. a vorbi fără rost. gurita: a fi de partea cuiva. a scoate sunete. a fi de altă parte. a fi obligat = gu-e: a acoperi. a rîde cu hohote. a uni. rost. a prinde strîns. a se prăpădi. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. mulţumită. ritual de purificare. a înfuleca. a ascunde. durere. a chema.gogi: a fi bolnav. guz: guzgan. lung. a tipa. îndurare. folos. a face. şobolan = guz: a scrîsni din dinţi. bre. a tipa. a se dezlănţui la. a chiui. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. a înveli. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. cel care miruieşte. îngăduinţă. legătură deasupra. amestecat. a merge pe jos. a turba. a înlănţui.hab: a mirosi rău. strigătul = gu-ra: a striga. favoare. ca o favoare deosebită. a robi. a face să sune. cel care vrea să controleze tot si urmăreşte activitatea si existenta fiecăruia = harhar: a limita mişcarea. . fă = ha: a avea voie.ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. gui: a vrea. considerat cel mai falnic dintre foioase. haba: mersul pe mîini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni = haba: rană. direcţie necunoscută. aspru. prezicere. vas cu gura largă. amărăciune. gurăi: sunete scoase de porci cînd dorm sau cînd le este frig. fugă. slavă. a rage. a răsuna de. a mugi. care urcă spre cer. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. desigur. hatîr omenesc. gura! cu sensul de a întrerupe rîsul. a împodobi. rînduială = har: a forma un cerc în jurul. expresia . a avea îngăduinţă. durere. a-i umbla gura ca o meliţă. a sfîrîi. gudă: grijă. hali: a mînca repede. a se lega. a face seminţe sferice. halbi: rămăşiţe de mîncare. hara: a lălăi. păros. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. a permite.gug(i): menstruaţie. a se sui = guru: a se înălta. guse: partea din fată de la păsări unde se adună mîncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. a înspăimînta.. înalt. a boli = gogi. gorun: arbore din specia stejarului. chiuitul. bucată. rană.

turturică. a vui = hu(i): păsări. hui: a răsuna. horă: oraş. a locui într-un loc = hi: a pregăti. nevoie. atractivă. a pisa. dos. a face necazuri. hie: treabă. belşug. a prinde. boală de piele. toi al nopţii. dans în cerc = hora. rediu = huci. hi: a fi. rapăn = hir(a): a produce. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. a desface. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a ciripi. a feri de = husu: sale. hlizi: a zîmbi si rîde mult. husa: a acoperi. spinare. a potrivi. trebuinţă = hia: a putea. a apuca. porumbel sălbatic.hu: persoană. hulă: surpătură de deal sau de munte. coapsă. a avea îngăduinţă. a rupe. potaie. divers. uneltele agricole = he: abundentă. a sparge holă: javră. a se amesteca. seamă. a strica. a se hîrjoni. stricat. a scoate la iveală. a trage uşor. a strînge. hurui: a învîrti rîşniţa în gol. a măcina. a defăima. stai!. mijloc de pădure. a ciopli. a cînta. lipsă. crîng. a ruina. a rezista. a da naştere. a răsuna. ho: opreşte!. mulţime. tărîţă. he: locurile de lîngă casă. a distruge. ispititoare. păduche de vită. dependinţele unei gospodării. a confunda. umflarea urechilor acestora. a proteja. a întinde. a zdrobi. spate. | Înapoi la Subiecte↑| . huli: a blestema. vechi. înapoi. a distruge. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. a tăia. haz: rost. hîră: mătreaţa oilor si viţeilor. a trage uşor. a ascunde vederii.hus: sălbatic. mătreaţa omului. a înjura. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a face necazuri. clădiri. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mînui. om slab. a ocărî = hul(i): a face rău. a avea voie. certitudine = ha-za: a tine.hur(a): neam. amestecat. a fi prezent.hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. a urî. a rupe. numeros. muşchi. a ponegri. huci: pădure odrăslită mică si deasă. siguranţă. a se holba. a striga = ho. a ruina. a exista. a păstra. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. cîine vagabond = holă. a închiria.hula: a vorbi de rău. înfricoşător. a se scurge. a stoarce. avere. împletitură din papură sau nuiele. a aranja.