Tăbliţele de la Sinaia ar putea arata ca Iisus şi-a avut originea în Dacia?

Constantin Olariu Arimin http://www.ariminia.ro Tăbliţele cu scriere getică sunt învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-au descoperit 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine. Şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu, a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. “Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, iar ca simbol al sacrului era crucea (…) Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan (…) Iisus a fost get (…) limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română (…) Mai mult, pe blogul cugiralba Continuare de pe cugiralba: Constantin Olariu Arimin : DESPRE DACI, GETI…. DISPUTE ISTORICE În una august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvînt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe

care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65 iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scria identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfînta Getia sau Gitia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin os din care s-au tras ariminii/armînii şi rumînii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun) care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte) care deţinea funcţia cît timp era sănătos la trup şi la cap. Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gomeţi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get) iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get) care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea) iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sînt menţionate şi legăturile de sînge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor) care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului) care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decît cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sînt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne iar 28 dintre acestea sînt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost ,,prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a ,,creat” şi el

pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirîndu-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cît şi cele din Siberia din secolele lV era noastră. Plutaşii de pe rîul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sînt identice cu semnele din scrierea liniar B iar 38 sînt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos iar fecioarele ,,Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita ,,perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n. Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale liberă sau înscrisă în cerc cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă al cultului crucii era Zabelo; Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pămîntenii se năşteau din lumina vie a vieţii(lumina soarelui) dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică(nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvîntat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pîine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban judeţul Iaşi apoi la Cucuteni iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă

apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI.în cerc sau crucea cu braţele egale. S ub imagine.e.n. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mîntuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pămîntului(ţării) care stă sub această protecţie. un peşte. La începutul secolului Vl î. cînd a fost cucerit de romani. Zamolxe.i 3. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat pînă în anul 25 î. a fost mare preot şi reformator. imagine preluată de hagiografia creştină. La mijloc este un şarpe foarte lung iar lîngă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerînd că este protector al vînătorilor şi al învăţaţilor..n. cum rezultă din tăbliţa 5. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase(crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc.e.n. o pasăre mare care aleargă şi un cîine sau lup. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mîntuitorului care se va numi mai tîrziu Sarmis. Ilio toate avînd aceeaşi semnificaţie.n. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. Iisus a fost get.e. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. aceste relaţii s-au stricat rău iar conducătorul geţilor. Geţii se considerau poporul ales de Creator iar ţara lor o numeau ţara sfîntă(dio Geta). i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mîntuitorului. fiind ispita diavolului. La stînga imaginii este un porumbel zburînd reprezentînd Sfîntul Duh. În anul 279 î. Scaunele sînt trei sugerînd legenda celor trei magi. . s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marelui preot get? care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. La dreapta jos. doi măgăruşi(cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pîine strămoşească şi vin. Toate aceste date sunt scrise pe tăbliţele 2 . Pitagora şi pitagoreismul Marele get a existat ca realitate istorică. III. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei.n. În partea stîngă jos a şopronului se vede o persoană şezînd pe un scaun iar în mînă ţine un toiag.n. sau Ili. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula. Sarmis sau Armis este Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor.e. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. a vizitat Egiptul. în colţul stînga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopîrlă mare.e. II. Sub un şopron cu o vită şezînd. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sînt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. o broască ţestoasă.e. un copil mic ridică braţele către cer simbolizînt bucuria vieţii ce s-a născut.

Limba folosită în aceste texte este limba română veche care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. I.A. La 17 .galii cei roşcaţi” din Galileea apoi drumul prin Siria Efes. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. Halloran. La sfîrşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J.Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. şi iulie-august 106 e. În secolul ll î.. Ştiam că aceste cuvinte sînt specifice numai limbii române iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. Răstignirea lui Ili. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor.n. pe la 1600 – 1500 î. cînd statul geţilor a fost distrus de romani iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn.e. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sînt falsurile unui geniu dar el şi-a dat seama numai în jumătate de oră ! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem.e. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi(sumeriană) fiind dispărute din româna veche Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui pînă la . istoric care a trăit pînă în 1991 la Paris. indivizi cu minţile rătăcite. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi dar care nu sînt în latină. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. S-a remarcat A. diletanţi.n.A.e.n. Am scris cu acest subiect o carte . iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor avînd centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor dar identică cu a geţilor.O parte din aceşti gali au coborît mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. Începutul secolului l e.n. Grecia şi Tracia pînă au ajuns în Sarmisetuzo sînt povestite pe 7 tăbliţe.. Iar într-un acces de nebunie genială A. Nu au avut reţinere la limbaj spunînd despre cei care vreau să se uite pe tăbliţe să sînt nebuni. păstoreşti şi de organizare socială sînt în mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. nu şi inga.n. Tăbliţele sînt scrise între anii 560 î.e.n. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. oameni fără conştiinţă dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gînduri: da. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atît la TVR 1 cît şi la postul de radio Iaşi. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.

De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sînt infailibile în faţa minciunii dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre.efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi dar şi o înverşunare fără margini din partea . Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel iar statul român nu a spus nici pîs!. cu pictograme sumeriene dar mai vechi cu 1000 de ani decît cele din Mesopotamia ? …Asumîndu-vă o origine trivială. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any wordthat as a Latin etymology. Haloran spune: .Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002.prima-ntîi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie chiar dacă mentorii culturnici dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sînt nişte falsuri ale lui Haşdeu.. Densuşian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt .specialiştilor”. s-au găsit trei tăbliţe din lut local. Se pare că i s-a zbîrlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice altfel ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. acelaşi J. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atît dar americanii au tăcut mîlc. Are you familiar with the Larin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula As din 25 mai 2006. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. N. recentă. This happened after the time of the Roman empire. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către Tv Discovery.. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini.A. nespecialişti. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. ajustat puţin.dec. orice canalie cu titluri şi ţîfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos cîteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul cînd nu sînt scoase în afara culturii române. diletanţi.. modified by Slavic influences. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. 2002 îmi trimite următorul răspuns: .. De ce sînt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian !!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener iar priceputul şi-a pus un moţ de .Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latim.. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfîrşit numită la geţi . Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mîinele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o .nebuni. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. romană..

În localitatea Poduri din judeţul Neamţ pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. Acest Creator a zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atît la geţi dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. numele lui fiind purtat de bărbaţi. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. În sens religios înseamnă sanctuarul din vîrful muntelui. Ca duh al vieţii pline de energie. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. În emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu iar Inanna(stăpîna cerului întunecat şi soră a pămîntului) este duhul lunii care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. Zoen ca duh al lunii. sau hotarul dintre pămînt şi cer arătînd originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi unde soarele răsărea de pe culmile acestora. Zuen. Trebuie remarcat faptul că sfîntul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. An sau Anu. Zoin. Să fie românii aşa de neghiobi încît să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfîntul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? . unică şi mîntuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. oastea de îngeri. În dialectul istroromân este cuvîntul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil ca duh al purificării şi al iertării precum şi al apelor limpezi dar şi al soarelui arzător sau al focului. al regenerării sau al vieţii în aşteptare fiind considerat şi stăpînul înţelepciunii simbolizînd începutul vieţii în formă de germeni. De aceea emeşii au construit ziguratele. îngerul păzitor. agricultura. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pămîntească. Taina botezului. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi la fel ca în ţara lor de baştină. regenerează natura. Simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană fiind asimilat de către geţi duhului feminin iar numele de Zoe era purtat de femei.Sîntu iar la neamul nostru din Ki-en-gi.n. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. Arheologia. Zien Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rînduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărîrile preoţilor judecători. nemurirea. judecata cerească. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întîlnit şi sub forma Zabelio. În eme-gi avem cuvîntul zabalom care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. Sien. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. crucea ca simbol al sacrului. toate acestea dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat mai găsit o divinitate cu numele de Zabab ca duh al vînătorii şi războiului unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. Tracii aveau o divinitate solară. La emeşi avem pe Suen. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. Dio Zoe. Zoei. a pune ulei pentru ardere. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul.e.

la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get.e. rupte de la Sfîntu Soare”. În Ardeal. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. duhul protector al căsniciei.. fertilităţii.n. veche de peste şase milenii. Sfîntul Soare şi Sfînta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii pînă au venit romanii şi au distrus statul get interzicîndu-le cultul crucii iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sînt un depozit extraordinar de cultură. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pîrg. La această dată. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. Tot la această dată. Într-un colind din Cluj se spune că Sfîntul Soare împreună cu sora lui(Sfînta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. marile energii creatoare curg pe pământ aducînd lumină şi viaţă. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. Sînt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii iar la capul mortului o lumînare făcută în spirală arde pînă se termină. . vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi dar şi la emeşi. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sînt uniţi prin credinţa în sfînta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Bobul de grîu se umple. plantele de leac sînt bune de strîns pentru tămăduire. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii precum şi a neamului omenesc sau sfînt după vorbirea veche şi Zien. În spaţiile acestei cruci sînt aşezate opus două cruci mici şi literele O(om) şi T(tete: tată) din alfabetul geţilor.Două mere jucătoare. şi s-au aciuat în Ki-en-gi unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană cum au botezat-o specialiştii!). în multe colinde se găseşte refrenul . Însă liftele.Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: .ziorel de zîuă” dovadă ce arată că în subconştientul colectiv Zoirel(Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa(Zoe + mărita) sau Zoica. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. La ceremonialul de înmormîntare se folosesc colaci de forme speciale tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti.. spune tradiţia geţilor(rumunilor) că prin poarta veşniciei. fructele se formează. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie pînă la venirea romanilor care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia dar nu au reuşit pentru că sîntem un popor nevolnic! Sînziene. Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială nu trebuiau să existe legături atît de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare.

e. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă.Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului(roata vieţii) în nemurire. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. îngerul păzitor şi oastea de îngeri iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şimca Mare. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mînă roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ.e. oamenii erau chemaţi să vină să i-a lumina care s-a născut ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii.e. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sînt legate direct de solstiţiu pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui.n. În onomastica noastră avem prenumele Sînzien pentru băieţi şi Sînziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun dar şi al emeşilor era o religie solară dar nu idolatră ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri justificînd lipsa statuilor de cult în ambele culturi.n. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întîlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii.) foloseau steaua cu cinci colţuri luata de la egipteni aşa cum apare mai tirziu la comunişti! Crucea. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea s-ar fi făcut pe la 1870-1880. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. Republica Moldova. Din iunie pînă în decembrie lumina zilei scade. Sărbătoarea dovedeşte că sîntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atîta îndîrjire cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfîntul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. dar nu a fost menţionată niciodată să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. Pe la anul 560 î. cu sensul de răsărit al lunii. Ucraina. Duhurile din mitologia emeş avea mai multe apelative iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri( România. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evrei pînă după întoarcerea lor din Babilon(500 î.n. Cu mare osîrdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului .

În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso(aba: bătrîn + risu: şănţuleţ.să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo.. a implora.e. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mînă roata/cercul vieţii cum zice cîntătorul de ode Marţial dovedind că şi romanii ştiau cîte ceva despre religia strămoşilor noştri. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. În dialectul istroromân este cuvîntul zamoli cu sensul de a ruga.geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu . După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. cetatea geţilor/dabo geto”. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor(dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie . aşa cum le cunoaştem noi.e. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrînul Zamolsiu.n. în varianta Sarmiegetozo dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î.specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo iar o singură dată pe la anul 300 î. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sînt turnate aici dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa.n.subţirele” Pitagora care stătea numai cu nasul pe sus precum rîtul porcului. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane.e..n.specialiştii”.e.n. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stînga la dreapta.. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12 În acele timpuri geţii avea o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei .e. şi-ar fi dat singur cu stîngul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru dar niciodată Danubius. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora aşa cum sînt redate în T 2. Cu acest pezevenchi se mai întîlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri iar Zamolsiu ne lasă aceste întîmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el.n.. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii . Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista cînd a unit triburile din cîmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină dar mult venin în rînză faţă de istoria neamului nostru. Pe la începutul secolului lV î. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tîmpenii pentru că aşa cum susţin . unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. se săpa(rizuia) de la dreapta la stînga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz care avea şi rol de matriţă.

Propaganda macedoneană spune că geţii.e. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cîrca unui om fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora(aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e.greşeli” nu poate face un falsificator. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind . împotriva geţilor pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade). Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia cînd povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şonţit pe la 342 – 340 î. telagi. Dromichete T 22. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi.. în frunte cu riga lor Cothelas iau aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. adică traci. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbîca ce-şi însoară mîndreţea de flăcău tare ca osul(voinic) cu Marica fiica Sofiei. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas pînă au distrus-o romanii. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare. macedoneni. Şi atunci minciuna era la mare cinste cînd se vîntura în vînt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducînd alte informaţii despre badea Filipoi decît minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă iar situaţia devine tot mai grea. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. mai ales genial! Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os(T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului.n. După ce au ocupat Panonia. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. iliri. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX exluzînd ideea pretinselor falsuri. În ţinutul Apeninilor exista oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei iar Jupiter. ca nişte găini plouate.e. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. T 15 ne spune că Filip. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic.de o mamă. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. Pentru că urgia era mare. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. Asemenea . aşa ca să le dea în bot latiniştilor.n. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo.n.

Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsurilor. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. susţin . era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană.. numele conducătorului geţilor este Midai Glma.e. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. După erupţia de la Santorini la 1652 î. Diegio.specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau citeva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. Pe tăbliţa 17.specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. apare scris şi sub forma IOI. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din . Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Ili.geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii. Tot pe tăbliţe dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului(dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României. Tabelul . Durao. unica putere sau casa lui Sarmise dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa .n. Aurelio. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. III. Ca să scape de nenorocire. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. Duro. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi dar pe care . Tiaz. Diaz. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio... Diego. Eschyl(525-455). Orelio. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan.. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor.. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi.ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii iar în anul 30 ajung amîndoi mato.nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. Sobio.

. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară.sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sînt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galatii au venit în toriştea noastră pe la sfîrşitul secolului Vl î. În Evanghelia după Marcu 4. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atîtea adevăruri.. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. 28 unde apar şi alţi mato decît cei de pe tăbliţe iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri.. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sînt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut . atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului.n. Cuvîntul boero nu vine de la slavi ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi menţionat de romani cu numele de Diegis. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB.e. Cînd aud .Tablourile de familie” T 2. – 20 î. Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sînt menţionaţi pe tăbliţe. şi au convieţuit cu geţii formînd o confederaţie T 9 pînă la anul 279(T 26) cînd boero Biseto 1 i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. situaţie identică şi la emeşi cu lugal(conducătorul civil). steagul geţilor) Datorită acestei confuzii a romanilor. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea . Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo(30 î. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 52 – 58. fiară.specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sînt scrise tot în română cu alfabetul geţilor(latin.n.70 se spune: . cei ce stăteau acolo. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei.. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo(dage: adunare + bală: a conduce. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie..mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor.n. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia.scăpări”! Ştefan Răzvan. domnul Moldovei.e. . Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. Dacă iudeii l-au .Şi el s-a lepădat din nou.e. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. După puţină vreme. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. Tot pe aceste tăbliţe sînt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20.

agitaţie].din arhaismele noastre. a merge de-a lungul. a începe o nouă acţiune.specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova.. fiecare diac arătîndu-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. a instiga.religios” şi . suceală = naz. fără valoare]. bot.anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER(minunat) ŢI-L ŢEANE-Ş KOR(cor: cerc. a repeta o . mulţime.nig: lucru de preţ.nuz: a ieşi în fată. sau numai anumite texte T 25. nosa: cuvînt ce exprimă un îndemn la acţiune. [no: fără. a fi. capriciu. nemulţumire. India. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe dar necitit pînă în prezent.get”[vezi tablitele de sus in jos]. a minti. zero.nud: a aranja. ia aminte! = no. a ieşi in fată. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei alfabetice şi de semantică pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite. victorios [near: aproape. nordul Africii(berberii. uite!. [nic: crestătură în lemn]. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa . cioturi. la începutul secolului XX! Chemare la neuitare IX nas: organul de miros al omului = nas. . [nose: nas]. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a îndemna. mic. violentă. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. nărav. a sta ascuns. a căuta greşeli cuiva. tuaregii şi libienii). persoană de încredere]. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sînt identice pentru că se folosea mîna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe nu matriţă sau panson pentru imprimarea literelor.44. agitaţie.nus: ou. ei!. Siberia.. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic.47. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit . Mohenjo – Daro. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. bîrfă.. Saba. ninii: bîzîitul ţînţarilor = nini: a recunoaşte. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea pînă la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos. frică. unire. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega(ţine unite) lumina aducerilor aminte cînd trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. nilă: milă.aniri’’: inel cu piatră preţioasă iar în româna veche . a instiga [naze: cap. nod: legătură între două sfori. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. promontoriu].rumun”. hai! = nusa: a greşi. a preţui.. a da.. mulţime = nip. [ninny: prost]. a fi important. no!: iacă!. a urzi o intrigă. nip: lume. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ(leş: trup mort) VIIŢA MINE RAZE-L TA. nici un]. naz: moft. ROLIS ŢENE ANERE(în eme-gi . Rolis. a supăra. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a se ridica. a arăta cuiva. în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. a păstra cu mare grijă.. [node: nod]. a atinge. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9 care nu era descoperită cînd pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. [nip: ciupitură. nic: mic = nic. nu: aspect.nib: mulţime. toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele. lipit de. loc de întîlnire = nod.

a fi supărat.acţiune.pag: a ocroti. ascuns. păţău = păt. [oh!]. a curăţa.udul: văcar. hap]. a strînge]. pat: suport pentru dormit = pat. [pipi: a urina]. pil: leac. stîlp vertical. a curge în stropi = pi-pi. ascuns. mireasmă = odol. a ocroti.bad: a fi generos. braţ. straniu]. [nud: gol]. mizerabil. biciuscă. a defila.uh: a fi iritat. a îngriji. paha: diavol = pah(a): escroc. a păsi cu arogantă. răutate. a îndemna. pac: pungă în care se tine tutunul. brutărie = pec. a chinui. [nose: a se conduce după miros]. a oua.pad: a jura pe. legătură].bi-bi: a picura. a defila [pill: situatie neplăcută]. legătură. [pile: a îngrămădi. păţ: păţanie. [odour: miros neplăcut]. [pac: balot. nud: gol. a linguşi. a supăra. a înfige cu putere. a curge. păca: a supune. a sprijini. a arăta. supărare sau linguşire = oh. a presimţi. a pune jos. necaz = păs. pilă: minge = pila: rotund. [pah: phuuuu!]. pipi: a urina. labă. a se umfla. odiu: ură. în trunchiul unui copac = pit. [pat: a mîngîia. a circula]. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. mirosul specific de taurine. [pad: drum]. pădăi: a se găti. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu.udu: a zdrobi. orificiu. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănînce = pap: tată. a pune la adăpost. chin. a-si da importantă. mîrsav. gîrbaci. a găsi. a pîngări. [piss: a urina].bid: gaură. a dovedi. venin. neclar. pis: a urina. a creste [pill: minge]. frate. scîrbă = odu. a dormi. refugiu.pus: durere. a închiria. neştiut. a tine. a scăpăra. confuz. fără îmbrăcăminte. a alege.pes: palmă. a încuraja. perete. a trece. remediu. pilă: persoană care face trafic de influentă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. a se dezlănţui.pag(a): cuşcă. stîlp. pîntece. a îmblînzi = paca. a strînge]. a lărgi. a înjura. mîncare]. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vînă de bou. a apăra [pack: a se aduna. chemare. a lungi. oh: nemulţumire. a conduce. harapnic. pec: brutar. [pass: a înainta. a mînji. preţios [peck: merinde. [pass: a depăşi. a închide în cuşcă. pit: pitigoi. medicament = pil: neclar. partea din fată a palmei. ghem. a dezvălui. a se întinde. [patch: a improviza din bucăţi]. . padi: cuvînt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. odor: miros. a se urca pe. a dispărea]. pasăre care îsi face cuibul prin găurire. a arăta arogantă. zid. a fi sigur de sine = pase: picior. necaz. a se murdări. a apărea. păs: durere sufletească. [oddly: ciudat. suferinţă. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. a se căţăra. lovitură dată cu acest bici. picior. pisălog = pil: a fi întunecat. a muri. nestiut. a cerceta. [pill: pilulă. păsi: a merge încet. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. a întinde]. colivie. neştiut. [pap: terci]. pască = pac.

[push: sprijin]. a strînge. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a istovi de puteri]. a vrea. a roti. necaz [rim: a înconjura. ordonat. aranjat. raci: grătar = raci. [pit: gaură în pământ. grămadă de strujeni. efortul de a aduna = pus: bine legat. a da frunza. capcană. a merge sigur de sine. puchiri: a face ceva migălos. a trage. a uni. [rack: chin. [raid: asalt]. armată. neam. a măsura. mers legănat. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = rac. a arde cu flacără. a împresura]. a distruge. rar = ra-ra: a netezi. [rare: rar]. a trage. spiţă.rag: a răni. a trage afară.bu-bu: a se aprinde. a pune la stîlpul infamiei = rap(i): a tiui. armă. a păzi. rac: crustaceu cu două brate cu foarfece cu care prinde prada = rac. [pup: căţel]. margine. [rack: grătar]. [rig: ţinută. plug: unealtă cu care se ară = pulug. [ray: rază. a doborî]. plînset = rag: a lovi. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. pot: a reuşi să facă. a supraveghea. a ciupi]. domol. a încolţi.rag: a prinde rădăcini.rag(i): a înjunghia. a se uni cu o pană. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grîu. a tînji = ra(i): a înjunghia. a îngriji.but: ritm. răpi: a umili. a creste. a creste. rigă: rege = rig(a): a se înclina. a se strînge. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. [rage: mînie. rîma: a face rău. gîtar. a slăbi. direcţie. străin. [rape: răpire]. rad: a tăia de la rădăcină. a trage.anus. rană adîncă. inamic. a crede că poate face ceva = pot. fiare. a radia]. nume generic pentru mai multe plante = pupu. a băga în foc. a aduna în turmă. a aţîţa focul. buzdugan. a provoca. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a tăia din. . lăstar. a găti]. cătuşe. răi: a se înrăi.bu-bu: a rupe. a se tîrî. a străluci ca soarele. a tăia de la pămînt [rude: viguros]. clică. a ucide. a provoca. a se înfuria]. pup: sărut = pupu. a pune la stîlpul infamiei. a arăta. a împărti. [rapt: răpit]. a tropăi. rapt: a smulge. [plough: plug]. a asasina. [puppy: persoană proastă si înfumurată]. a strînge. [rack: chin]. îngust. a trece. a provoca. a întinde [pot: a culege. gălăgie. mulţime. grămadă. pe îndelete. a pune în fiare. a se înfrumuseţa. a suferi. rană adîncă. rag: sunetele scoase de vite cînd se rătăcesc sau sunt bătute. mugur. rai: tărîmul fericirii = ra(i): a radia. a duşmăni = rim: trupă. a dori. rara: încet. puş: claie. agale. a răni. bucată de prescură. a vibra de. a arde. a nivela. rasă. a suferi.bulug: hotar.

sig: culoarea soarelui cînd apune. a restabili ordinea. a se domoli. [rip: a spinteca]. hotar. a transmite. sete: lipsă de apă din pămînt provocată de secetă. pregătit din timp]. boccea. a respecta. sănătos. a rupe. [salute: salut]. a mărgini. descurajat]. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. morman. satu: senzaţia de saturare. sîn: fiu = sin: a da. a desface mănunchiul. a dizolva. lăcomie. gest care se face prin lovirea pumnilor mîinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. a înfuria. teritoriu. salut: salvare.rib: a fi de rang superior. sic: pămînt ce conţine calcar. natural. [sap: a săpa]. a zări]. a înnoda. [sate: a sătura. aşezate în locuri uşor de apărat. puţin cîte puţin = sichil: îndemînatic. loc poziţie. [sag: stare de deprimare].su-buru: adunătură. a fi mai bogat. sapa: a face un şanţ cu sapa. vîrf de deal. abundentă. a se potoli. a se cocota]. sacu: obiect confecţionat din piele. a pleca departe.rug(a): a repune în drepturi. înălţimi muntoase. fusar = rip. a desface năvodul. a culca. dreptate.rîp: o specie de peste. [sat: a fi aşezat. munte. [set: rece. rucă: jalbă = ruca. a pătrunde. cu care ţăranii trag brîele la ferestre si la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune rosu-galben sau roşu. partea de sus. a se întîlni. boabe. mînecă. sanctuar.sal-ud: a aduce omagii. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade si garduri înalte din trunchiuri de copaci. fericire. a se linişti [son: fiu]. a mătura. [sick: care are nevoie de reparaţii]. pietrar. loc. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. platouri. a împărţi. a lungi. a potoli foamea cuiva]. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un sant. protejate de şanţuri adînci = sa-tu: înălţime. a respinge. [sick: abătut. [sink: a se lăsa la fund]. in. starea fiziologică a omului cînd are nevoie de apă = sete. a dispreţui. grav]. folosit la zugrăvit = sic. în putere. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. răcoare. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. [sight: vedere. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. origine. a prezenta. bucată. sichis: zgîrcit. . a reaşeza. belşug. a strînge.sed(e): apă rece. sub formă de bolovani sau de nisip. sagă: miros urît = sag(a): a sufla. sanchi: a se lenevi = sanchi. legătură. sătul.sa-tu: a împărţi. a strica. a se realiza greu. îndestulare de produse alimentare = satu. [sickly: cu greu]. rosu-galben sau auriu. a se mădărî. cînepă. eveniment. a ceda. a lega cu funie. [sober: cumpătat. bunăstare = salut. a desface legătura. sîc-sîc.sig-sig: lovitură repetată. pungă]. [sad: trist. sîg-sîg: a enerva. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. ordine. [sale: vînzare]. sobori: a se strînge pentru a se sfătui = soboru. grămadă. stare. fericire.sang-chi: a mînca alene. [sac: sac. a sosi la. a dărui. vîrf. a batjocori.2 litri). calm]. lănă sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe.

[shade: umbră]. a păsi. cinste = solim. a distruge. implorare. a se întrista. şagă: vorbă. [shaft: mîner de vas]. a se odihni. a jefui de îmbrăcăminte. sol: cel care aduce vesti. [sodden: necopt]. foile adunate în jurul miezului. [sum: sumă]. a speria]. a se domoli = şed: apă rece. a alăpta un copil. a bea dintr-un vas pînă la ultima picătură = sug: a persista. nume dat adînciturii de pe diverse obiecte. puternic.şug: portie de hrană. [ship: a trimite mărfuri]. şef: astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. a se odihni. a dura. dungă. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. [sham: prefăcut. [suck: gogoman. fluierul piciorului]. bumbac sau lînă cu desene în relief = sam: a evalua. crestătură. fraier. a limita. a fi calm. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. şedă: în subordine. a dărui. solemn: respect. a lecui. [share: parte. faimă. a porni. a vinde. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. şaniu: cu şalele moi. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. a seca. hotar = sar: a săpa. . suma: a pune la grămadă. a persista. lucru grozav]. a atîţa. a se aşeza. [solemn: măreţ]. şam: ţesătură de in. a tăia. vas mic în care se păstra leacurile = şip: descîntec. a făta.sul: om tînăr. a se pune. a da peste cap. [shoo: a speria].su-lim: veneraţie. a suporta.sodal: ucenic. a descînta. [shed: sopron]. a jefui pe cei fără apărare. hrană. a înfige. din multe bucăţi. a pîndi. a trăi. [sudden: subit. a lega cu fire. a spune. şo: strigăt cu care se asmută cîinii = şu: putere. a fi mulţi. a trăi ca porcii. şip: sticluţă mică. şaf: hîrdău. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. [shawl: sal]. a jefui pe cei fără apărare. şmecher]. a cumpăra. a arăta. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. adîncitură. a fi atent la. locuinţă. [suck: sugere]. a fi calm. a fi împreună = sum(a): ceapă. a plăti cu echivalent. şăntuleţ. pas.su-dal: samar. stafetă = sol. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a se răcori jos. larg. a împărţi]. [shank: trup. lungime. a împărţi. a suge]. şar: sir. stare sufletească. răcoare. şal: ţesătură pentru femei ce acoperă capul si spatele = sal: a strînge. parte a căruţei sau plugului. a duce. [shake: a impresiona. curaj. glumă = şag(a): a asculta. a suferi. a grăbi. a se potoli. dovadă. şed: a avea o poziţie stabilă. deschis. ciubăr. vas de lemn din care mănîncă porcii = şah: porc domestic. îngînfat. a se pune. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri.

onest. a alătura. a înhăţa. familie. lac. binecuvîntare. şonc: schiop = şun: soartă. aerisirea sau ieşirea fumului. necăjit. viată.dab-ba: om liber de obligaţi [tap: lovitură uşoară]. a povesti. a da junghiuri]. a înhăţa. natură. ţipăt. demn de încredere. [tube: ţeavă. şod: ciudat. a veseli. a vîrî. dezlănţuire violentă de forte ale naturii. [to: la. uni: a strînge laolaltă. a povesti vrute si nevrute = tacalal: a începe.şu-na: par. a prinde. a număra. a dăinui. a lipăi. mişcare repetată fără rezultat. comportare. a se întinde. [shoot: a da buzna. a prinde.[shock: claie]. îmbrîncitură = şucu: a se apăra. gaură = şu-tu: evadare.tu: credincios. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. pentru. şona: a schilodi. a nenoroci în bătaie = şona. şucar: supărat. uz: folosinţă. a strînge în brate. înjura. a distruge. a scăpa din. [shook: izbitură. a inunda. revoltat = şucur: a se apăra. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distantă.sşd: cerere. [tell: a şti. rude. a implora. a fugi]. a fi prins. furie. a lua. a fi supărat. a speria. a aduna. [shod: a încălţa. [use: întrebuinţare]. şuti: a lua. populaţie. groază. a prinde. a captura. furios. [shook: a scutura. a strînge. hazliu. a apuca]. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a sădi rău. a impresiona]. ură = urgu: ferocitate. faptă de om duşmănos. înălţime. şoti: a face pozne.ubi: rod ascuns. a obliga]. [tug: a trage. a fi liber să tai cum vrei = tapa. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. după]. a clătina]. a distruge. a aşeza. a deschide. a înhăţa. adevărat. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mînios. [urge: a sili. seci = upi. [shut: a închide o uşă. tel: sîrmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a da spre. a captura [shut: a prinde. strigăt. prăpăd. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. a potcovi]. a închide în]. a zdrobi. a se prăpădi. a lustrui]. poznas = şod. a săpa. pisălog. a rupe. [unite: a uni]. ceva de proastă calitate. taclale: vorbe în vînt. a prăda = şu-ti: a lua. a goni. la aprovizionarea cu apă si în irigatii = tub: a pătrunde. nebun. a para un argument. a deschide. tapa: a cresta un copac. . păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. şuc: izbitură. canal]. [shun:a se feri]. [shun: a evita pe cineva]. a fugi. a pisa. a lega. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. a para o lovitură. [shon: a se feri de. upi: cerealele care cresc fără grăunte. [tickle: a linguşi]. a face sotii = şuti: a face. a deosebi]. [up: sus]. a fi împreună = un(i): a aduna. a se strica.

a sparge afară.zanatic: aiurit. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. a fi mînios. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. tînăr. afemeiat.sarbati”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. bogăţie. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. [zany: bufon. a fi egal. a îndura. durerea unei răni superficiale. kurgaru = sămînţa vieţii. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia . a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri si negru (zag: a lua pe umăr. durere. [zany: măscărici]. afecţiune. ordine. glumet = za-na-tac. a căuta nod în papură cuiva. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. kala-tu-ru = licoarea vieţii. dir[SI. a se întinde). an-bir[A-SUD] Cuvîntul asud are sensul: a transpira. neghiob]. vesel. enku[ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lînă colorată în dungi negre alternînd cu dungi roşii si care este purtată ca fustă de femeile de la tară. a chinui + tu: copil. a da de veste (zi: om. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. pantă. are în română cuvîntul călătoru cu sensul de a călători. e-muhaldim[MU] În limba română mu: a mugi. zel: credinţă. În lucrarea lui S. butoi). a turna + ru: a face socoteli. iritatia produsă de un aliment iute sau cînd se sare cu burta pe luciul apei (uz. a transporta + a: apă).TUR] uztur = uz(us)-tu-ra.SE] În limba română cuvîntul zise: a spune. a supăra. bibad[UZ. a conduce o păpuşă. sarbatu = un soi de salcie. a rezista. care sînt şi în limba română. copac cu umbra deasă. ardoare). Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. a rage. a pleca la drum lung. confidente + se: a se înfierbînta. kurgaru. plăcere. a face baie. scandal). dreptate + hi: . zang: a face zgomot. a răspîndi. A. a batjocori. a izbi cu violentă. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii.us: coastă. Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. În mediul arid din Ki-en-gi si în orice călătorie lungă. dabin[ZI. petreceţi! În dictionarul lui J. a transmite informaţii. a reface + tu: a aduce. N. suflu. sănătate. haină uzată. mîngîiere.. sarbatu.DUR] În limba română durdur: a certa. [zeal: ardoare]. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. a absorbi. durun[DUR. Există cuvinte eme-gi si în limba germană si spaniola dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. a vorbi. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. mulţumire.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. a lovi + ra: a răni. a fi iubit. gît.za-na-tag: a lua în mînă o păpuşă. În limba română ustura: a arde. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie dar care sînt în limba română. a irita. a zdrobi.

a arăta. a pune la cale o afacere. ocol.SE] În limba română păsi: a merge cu arogantă. cale. a conduce. colăci = a înfăşura rotund. a înmuguri. gina[TUR. engir[ME. băţ înalt. bufnită. a zbura. alan. a împrăstia + as: cărută mică. creangă). În limba română cal. alun: tree). omletă. a călări. buuru = cistern. a-i arde fata de mînie. strălucitor. celar. a căuta + pa: a arăta.GAR] În limba română cuvîntul salaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspetilor sau călătorilor (sal: larg. kal se dă explicaţia: to repair.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. îndemn de a mînca adresat acestora. foc + ka: a striga. a căsători. lăptişor de marcă (pa: tată. La cuvîntul eme-gi buru(d). călări. a fi plin de sine (pa: bărbat. strălucitor. a vrea afară. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română rosu are sensul de a fi aprins la fată de mînie.UD. La cuvîntul eme-gi (ngis)al-la-an. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. a face legătura cu pămîntul + ud: a lua cu asalt. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă.Cuvîntul salaş: adăpost. încala (in + cala) = . din centrul României (tur: mic.. ga-an-zir[ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. loc. deschis. boboti: a produce bube mici.e. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări(transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. butoias. La cuvîntul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. călăraş. prăjină (pa: creangă. a primi în siguranţă. muru[SAL. well. căli. zeh[SAL.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. culoare rosie. bubă formată în gură. În limba română este cuvîntul buriu = butoi mijlociu. kala. foarte tînăr + diş: unic. colac. aceasta + gi: seară. a arde. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. a se uita la).EN. a sosi aproape de). În limba română cuvîntul mînci: a mînca. isin[PA. a transmite omagii. mîncare ciobănească din caş si urdă prăjite împreună. a împodobi +se: stimă. Originea cuvîntului este eme-gi nu akkadiană. călăreţ. rosu de furie. frate. mend. igi-sig-sig[PA. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. ţarc. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte. a uni. strong. casă). În limba română este cuvîntul bubuta: bubă mică. Din această rădăcină mai sînt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. a se dezlănţui. a avea încredere).DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. lăstar. La cuvintele kalag. răsplată).GI]. putina. a alege. a dori + gar: a adăposti. lonword from allaanum: oak.UD] În limba română cuvîntul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire.individ + a: a purta. vioi). abuba: bubă neagră. a avea + en: acesta. locuinţă. La cuvîntul eme-gi hus apare explicatia: rusu din akkadiană. a produce durere. deci cuvintul este din eme-gi. adj. călărime.n.AŞ. bur se precizează: akk. a se înălta + lugal: om mare). singur) Început? ngarza[PA. loc. cala = locul de depozitare a mărfii pe o navă. kislah[KI. se explică = stejar (akk. a umple cu.EDIN] În limba română cuvîntul salut: a se întîlni. firav. a da). Cuvîntul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore.

a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galaţi acolo unde i-a menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse pînă în prezent. iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie trebuie să ne închipuim că acest neastîmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonînd în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru. încalarare = încălacare pe cal. a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. tag4. l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţînd cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde. Cuvîntul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. La cuvintele taka4.. a face călăreţ. tak4.a aduna avere. l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfînta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul! Aceste informaţii dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005 iar în martie 2006 era scoasă de la vînzare! . în publicaţia Formula As din martie 2006 . a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist. Dar noi cum sîntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii. Chemare la neuitare II Să desluşim corect aceste ziceri. Pentru a umbri şi ruşina fala altora. a tăbăci. încalara (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva.sînt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Pîrvan spunea că . rabbu. trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi(sumeriană) care nu era descoperită cînd se făcea şotia. nu se ştie cînd şi nu se ştie de cine dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr. a se mări. Dar pînă în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tîmpeniile lui Pîrvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că există în limba română ta. a se îngrăşa.Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sînt false V. tata: tată.. La cuvîntul rib se explică originea akk.

Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tîlhărşagul. Bulgaria.specialiştii” le ţin la mare strînsoare să nu le vadă nimeni! Cît priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov.specialistul” că tăbliţele sînt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original adică să înţelegem că nu sînt falsuri. gunoaiele culturii române rămîn neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspîndirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze iar prin studiul .copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică.e.falsurile sînt realizate de un geniu dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Cînd prostia şi incompetenţa au ajuns moţ.n.S. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1 din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î. ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. avînd ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Şi acest individ bate cîmpii în nebunia lui obraznică. de la noi s-au tras toate. tăbliţele ar fi copii a demenţei lui Densuşianu. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l.en. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. Mai există înscrisuri pe care . . Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pîrvan Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe.. etc…Astfel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U. era o civilizatie puternică. teocratică. Dacă spune .e.e. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există siteul proel. sudul cîmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei).. făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mînă copii după aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş.. 2 din regiunea centraleuropeană – balcanică pe anul 5000 î. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. înseamnă că este loc de mai rău. cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită.n.n. ce este pocalul de aur al tracomanilor. director adj. în publicaţia Ultima oră din 16 februarie 2005 spune: . noi am fost buricul lumii. Alexandru Suceveanu. Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel proto-sumerian din care se trag cel sumerian. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o. 4 din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat.în Carpati. paşnică... Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii.e. în mileniul Vll î.spune: . Bucureşti. proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie si cultură. 3 din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î. la aceeaşi instituţie. 1989 că pe toriştea noastră. fosta Iugoslavia.n.A. iubitoare şi creatoare de artă”. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor(Ungaria.

specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: . Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului(roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. Crucile libere prezentate de mine la sfîrşitul cărţii. curvită.Cei dintîi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin.. Pe tăbliţele 34. aşa că am .n.pomul cunoaşterii” aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î. Nu există cuvinte din substratul limbii române”.. pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic cînd pretind . dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indoeuropeni este neamul nostru care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. smintită.lingvistic .Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor. luvită. au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului.. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde sau aşezat. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întîmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sînt simbolurile a celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri care au ieşit din Sîntu(crucea-vatră). a Istrului şi a Adriei” iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: . pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. 42..Rădăcini”..regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul . Sub ramurile copacului sînt două fructe care aduc a mere sau pere iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stîngă este o divinitate stînd pe un corp dreptunghiular iar în spatele ei este un şarpe ridicat pînă deasupra capului personajului. de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sînt scrise în hitită. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei.. Imaginea a fost interpretată de evrei ca .ispitirea Evei” care nu are acest sens în religia emeşilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sînt scrise în limba dacă? Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bîntuie freza. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adîncitură unde se punea ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. zbîrlită.plăcuţele sînt scrise într-o limbă preindoeuropeană…Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sînt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către cîmpie.. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. şarpele fiind un animal binecuvîntat de divinitate cum era şi la geţi. fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India.. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sînt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca ..specialiştii” noştri sînt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii. hurită. ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pîrvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: . 53 apare şarpele ridicîndu-se pe un suport cu două picioare iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atît de bine încît nu le poţi găsi cusur. Dar .e.

În mileniul al Vll-lea. tătară. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. adica cel mult până la jum. quechua. pasnică. sec. cu toate. 1989 arăta: .Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sînt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sînt scrise în limba română . latina. semne silabice cipriote si ale linearelor cretane A si B. chineză. o învîrt cum vreau ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfînta minciună poate oricînd să fie adevăr! Nimeni nu a citi tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi(arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi.cel mult pînă la jum. iubitoare si creatoare de artă”. sec. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. toată zicerea o pune într-o carte iar Aurora Peţan a analizat fonetic. 19” iar mie îmi taie pofta de muncă spunînd că sînt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. Cr.. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sînt scrise în greacă. uitat. Specialistul mă pune la zid spunînd că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: . 19” folosind limba română arhaică.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat . neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. Nu sîntem latini aşa cum ne vreau ei! Ce ştim si ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului.. şi apoi moştenite în română”. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos.. au o trăsătură comună. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. teocratică.din alte scrieri mediteraneene. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. Bucureşti. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908 iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană dar i-a trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. Aşa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte . semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. Un adevăr rătăcit.. a. Toţi specialiştii arătaţi mai sus dar şi puhoaiele de urlători din umbră. latină şi o limbă necunoscută.putea presupune că tăbliţele sînt scrise în kazară. era o civilizatie puternică. 19. treceau drept “scrieri enigmatice” prin sec. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. amneză. Şi continuă: .. tracolog.Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. care. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie si cultură. în Carpati.

n. Tisa. Tîngaru. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. cu o simbolistică atît de variată si de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare si tenacitate. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine si 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Leţ. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. Hîrşova..n. Gura Baciului. Cucuteni.e. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică si a fost răspîndită în mileniile Vl-V î.e.e.e. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici.n. Gumelniţa. cum sunt Criş. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. În urma unor săpături repetate în vatra satului.n. si trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi si Cuina Turcului de la Portile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. Cruşova. Căscioarele. Tărtăria. Soroca. pălăria latinităţii neamului nostru. Vădastra. Icoana. Vidra.. Geţii nu sînt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru.e.e. osemintele arse ale unui om matur. Gorban. Ostrovu Corbului. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: . Ruseştii Noi. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare si confruntare pertinentă a dovezilor arheologice si lingvistice. Petreşti.n. În a patruzecea domnie pentru buzele(gura) zeului Saue cel mai vîrstnic după ritual a fost ars. Drăguşeni. încît numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici . Hăbăşeşti. valurile”.n. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. profesorul de istorie Vecu Merlan. în apropiere de Huşi. Noi am fost aici din timpurile fără început. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni si Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia si Transnistria si partea de sud-est a Ardealului. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer.veche. Boian. Gorban. Rastu. . Cîrcea. Cîteva dintre ele au o importantă fundamentală în istoria si cultura noastră. a făcut o descoperire senzaţională. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţinînd că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură si civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. mai multe statuete. Anul 2001 va rămîne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Pe malul Prutului. Mai erau si mici tronuri din lut ars avînd gravate semne pe ele. Acestea sunt vetrele veşnicie noastre ştiute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. o brăţară de scoici marine si trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. în satul Isaiia comuna Gorban. Vînătorii Mici.vînturile. Parţa. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. Valea Lupului (precucuteni). Dudeşti. Tărtăria. Explicaţiile stufoase si pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si final al existentei umane. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum si celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. Turdas. Acesta-i al zecelea’’. Hotărani. Hamangia. concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat.

iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. care ştiau că nu sunt singuri în existenta lor. Izvoarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… si cam atît. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. Religia lor era o religie a entităţilor spiritual-energetice definite prin termenul lil care semnifică vînt. limba celor mulţi si tăcuţi. au dezvoltat structurile sociale urbane. cînd începe si istoria acestei civilizaţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducîndu-l în Ki-en-gi. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. De remarcat faptul. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gîndire abstractă.n. centrat pe imaginea sacră a crucii si dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei si a instinctelor primare. avînd şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. cînd a avut loc potopul de la Marea Neagră iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. spirit. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. au creat o formă de capitalism financiar. au descoperit bolta în arhitectură. În jurul acestui cult al strămoşilor si naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. O asemenea comunitate.. cunoşteau curentul electric si făceau operaţii pe creier.n. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indo-europenii găselniţă a istoricilor occidentali. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gîndire si de percepere a realităţii. că emeşii(sumerienii) au plecat din teritoriul carpato-dunărean în Ki-engi(Sumer) în două valuri. aveau în frunte un conducător civil si un mare preot. Ei sînt pionierii civilizaţiei europene !! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. suflare. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XXV î. spun că zeii lor nu au statui. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. îşi venerau cu pioşenie străbunii si natura. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î.e. pentru noi istoria nu consemnează nimic. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene(unde trăiesc în prezent un grup de români ce îşi spun cu mîndrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sînt identice. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începînd cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. care cunoştea prelucrarea si arderea lutului. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul . au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern.e. umbră. Dar chiar dacă ei au dispărut. În lucrarea mea . creaţie. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică pînă în secolul V î.n.e. Ei nu se închinau la statui ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului iar acolo preotul oficia ritualul religios si aducea ofrande. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale(crucea greacă spun lotrii iar getă/dacă cum spune adevărul).Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică si terminologie socială.e. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor.Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat.n. cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi.

facerea neamului omenesc. rai. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). Fiecare oraş emeş avea cîte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens.e.n. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu si a urmat alungarea din rai. galii pe care scrierile vechi i-a numit eseni/esenieni datorită religiei lor. Karl Marx. Istoria spune că atît Ioan Botezătorul cît si Isus Cristos au fost esenieni. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim.n. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. primul păcat. aparea steaua cu cinci colţuri aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist.n. împărţită în trei părţi. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani.florile dalbe lemn de măr”. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sînt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului.n. Principalele mituri din Biblie. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare cînd în stratul al paisprezecelea s-a descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î.iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. Stăpînul Soarelui. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnînd-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii.e. Eridu. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. existenta raiului. steaua sub formă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri(două triunghiuri isoscele suprapuse). O asemănare uluitoare cu mitologia emeş si a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centrul pe Viracocha ca fiind Creatorul. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie.) unde emegi(limba sumeriană) era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca 1300 de ani.e. naşterea Evei din coasta lui Adam. avînd forma unei nave dreptunghiulare. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune.steaua lui David” cînd au fost deportaţi în Babilon.. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă iar o parte din ei au încercat să-si reformeze propria religie. Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis . iudeii au luat simbolul lor religios . cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat si venerat si de alte comunităţi iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. Acţiunea a fost un eşec dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun.e. lupta cu balaurul. Noi românii păstrăm si în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: .n. A fost construit la jumătatea mileniului V î. Tot de la ei. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi.e. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormîntare. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avîndu-l în frunte pe AN (cer. primirea tablelor de legi de la divinitate. potopul. facerea universului.. concepţie ce se găseşte si în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte cruce greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale(pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunînd că s-a născut sub freza lor grecească!) care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian iar în creştinismul catolic si ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. salvarea seminţiei omului de către Noe.

acesta i-a nimicit printr-un potop imens si a salvat numai un bărbat si o femeie. a înviat si s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mîntuie. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. este un fenomen extraordinar iar gîndirea lor nu era a unor primitivi. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sînt realizate aceste monumente. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. Această asemănătoare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas.n. Ei credeau în reînvierea trupului si în Ziua Învierii tuturor oamenilor.e. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Tărtăria si Isaiia sînt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului 1 e.n şi au măturat complet această cultură. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viată prin religia lor condusă de druizi. si ţin populaţiile sub sabie pînă la .printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta(mitul jidovilor de la noi!). transportul si ridicarea lespezilor. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă.e. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică cînd o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind si existenta unor structuri sociale bine organizate. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. Am impresia că există străini(Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru fată de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. Despre constructorii lor nu se stie nimic. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. Deocamdată! La mijlocul mileniului 1 î.n. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături si cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gîndim că aceste civilizaţii nu s-au întîlnit niciodată pe drumul istoriei. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Viracocha a coborît pe pământ si a creat oameni din lut care sînt străbunii actualului neam omenesc.n. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca si fondatorul imperiului. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi.e.

şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai tîrziu de celţi. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) si punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu(cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). clan) către vest pe la sfîrşitul mileniului lV î. În deşertul Taclamakan(partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană.n. cînd le abandonează. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză.n. pantaloni albaştri iar în picioare purta un fel de cizme. un bărbat de 2 m. Iar cele 260(numai atît am scris eu în prezentul studiu dar în realitate sînt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si-au găsit vremelnicia.e. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă pînă la genunchi de culoare vişiniu închis. teocratică. populaţia carpatică si neamul emes(sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor.e. Fărîme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si în prezent în limba engleză iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie si o cultură unică în lume. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă care au în interior mici obiecte din argilă: conuri.. emeşii.n.. In prima jumătate a secolului XX. cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se află în societatea mileniului Vll î. Aceste bule . pe la mijlocul mileniului lV î. Următorul val de migraţie a fost al albilor(albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. scoţiană si irlandeză. Primii au plecat către sud-est. iubitoare si creatoare de artă”. piramide. Mai erau şi mici tronuri din lut ars avînd gravate mici semne pe ele.e. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită . paşnică. Studiind comparativ emegi. Oceanul Pacific si ajungînd pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca.n iar ultimele rămăşite au dăinuit pînă în secolul Vlll î. Pe faţă avea pusă o pînză de culoarea hainei. Mohenjo – Daro şi Sumer. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversînd subcontinentul indian.începutul secolului V e. prima si singura în Europa…o societate matriarhală.e.. limba română veche si engleza. Era încins cu un brîu cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană.e.n. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. pătrate. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas ce avea înăuntru o adevărată comoară. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. de la o simbolistică religioasă pînă la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice.n. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase iar acestea aveau la rîndul lor anumite semne.

e. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Cred că aceştia sînt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. discuri. În nord-vestul Chinei sînt mentionaţi toharii începînd cu secolul lV î. a spune.e.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). au determinat spargerea lor si răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină.civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi(Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute în revista Technology and Culture. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. s-a găsit un vas de argilă conţinînd 48 de astfel de obiecte mici.. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. a pîndit .A). Aceste două elemente spaţiu. La aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpînirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva dar fără a se şti cînd şi de unde. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Scolii Ardelene la sfîrşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. înrudită cu sacii/sciţii care la rîndul lor erau înrudiţi cu geţii. Cercetătoare Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î.sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. a conduce. ţinuturile din jurul Carpaţilor. în nordul Iraqului. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului iar această minciună nu poate să reziste în fata probelor arheologice dar în special al argumentelor lingvistice. În deşertul Karacum s-a descoperit o . sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul Dunării care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă si i-a venit un dor de ducă mai spre nord. populaţie de origine indoeuropeană. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia.n. năimite sau smintite ajungîndu-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. La Nuzi. a existat o civilizaţie înfloritoare. Iran. Si dacă nu sîntem indo-europeni atunci nu sîntem nici latini. Tadjikistan.n. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. tot în număr de 48. flecăreală. Si pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic si semantic cu limba latină. Kazahstan.S. la tradiţia veche a istoriei europene. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. modelate iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale.n. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş(sumerieni). Uzbekistan.e. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. Principalul centru era Agi Kui. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante.e. pe acest teritoriu cînd au migrat din locurile de baştină.n.

am făcut-o si cu turcii timp de cîteva secole. jafuri de tot felul. Această limbă vorbită de ei. Mai mult si în prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a fost totală atît sub romani cît si sub bizantini. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare.cînd Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basne(născociri). Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani si sub ocupatie bizantină aproape 9 secole şi nu sau latinizat. noi o păstrăm în limba veche si contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă si astăzi. Argumente istorice. Iar noi fiind puşi de soartă. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe minele de aur si argint din Apuseni care erau vitale pentru acest popor prădător si plin de arogantă. Istro-românii. Aceste zone au avut atît un rol economic cît si un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. crime. ne-am aplecat sub furtuni cînd spre apus cînd spre răsărit. Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. busuioc şi ceva parale. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei iar relaţiile lor au fost numai între stăpîn şi slugă. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins si dorinţa de neatîrnare a străbunilor noştri. ei au adus. ne-am mai uitat si în est 45 de ani pînă am ameţit. parţială si prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. aici la mijloc de drum. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. îşi mai păstrează si în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. o comunitate de cîteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. . nu s-au grecizat ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe care au stat si stau si în prezent la îndemîna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca 800 de ani şi nu si-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. o facem cu ei în orice ocazie. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. susţinute de istorici si lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca si cotropirea gliei străbune. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani si a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale cînd s-a trecut la ocuparea teritoriului. Se spune că în această perioadă atît de scurtă. geţii ca nişte sărîntoci si-au lepădat limba precum o boarfă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţînă(comatii) erau traşi de coamă.

Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. Grija prădătorilor fată de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în fata violentei oarbe sau a vicleniei. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bîrlogul ursului(romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină dar si-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne . După ce-au supus toată peninsula la sfîrşitul secolului lll î. În picioare purtau opinci iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi si sabia încovoiată la vîrf. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi si chiar la noi acasă. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/ Decebal după zicerea romană. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700(şapte sute) de ani cît au controlat-o pînă la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. Popoarele din Africa ce au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-si păstreze limba si cultura în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte iar în România(fosta Dacie) nu există dialecte chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat si o mulţime de boli care au făcut ravagii reducînt populaţia la aproape la un sfert într-o sută de ani. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gît si umblau încinse pe mijloc.n. Argumente etnografice. Spaniolii.Lipovenii au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul poporului român dar si-au păstrat cu sfinţenie limba si obiceiurile. celţilor din nordul peninsulei italice.n. triburilor samnite. grecilor din sudul peninsulei. şi nu au mai avut pe cine jefui(acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii si-au înălţat ochii către răsărit si în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică pînă la Dunăre. Dar acest port este specific si aromânilor.. Mă opresc aici pentru că atît ne interesează pe noi. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. Cu tot acest dezastru ei si-au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-si păstreze identitatea si să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tîmpenie. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. care a preferat să se sinucidă decît să fie circar la Roma. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului român de la începutul secolului XX. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică si tradiţiile chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă(cuşmă) si cămaşă lungă pînă aproape de genunchi încinsă cu un brîu.e. povestea este prea străvezie ca să fie si adevărată. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba române si pe care istoria l-a consemnat foarte rar.

existenta unor populaţii care practicau păstoritul si o formă de agricultură mai simplă.n. coturni (botine scumpe pentru teatru si ceremonial). crepidae(botine de folosinţă curentă). Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre iar romani pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lîngă taberele militare. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci iar ei sînt urmaşii troienilor. enemides(pantofi cu vîrf moale). aromânii si albanezii. Mergînd pe urmele povestirii lui Homer. Povestea este încîntătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici pînă a venit un .. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. calceus(papuci din piele de căprioară). Femeile romane purtau în picioare: campodes(sandale uşoare pentru drumeţie). Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtisoare vechi de 8000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. Si invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. conipodes(pantofi cu vîrf ascuţit). Dovada vine si de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte în obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la Rîm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. bulgarii. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii cînd s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. vom constata: căciulă(pileus).nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. în podişul Anatoliei. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viată poate fi urmărită o perioadă lungă de timp.oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. peribarides(încălţăminte numai pentru nobili) saltides(pantofi uşori pentru dans) iar femeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mileniul V.. Peste mare. după ce sia otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. Nici folclorul si nici tradiţiile noastre nu sînt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. iţari(bracae). Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sînt mult mai vechi decît cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii si originea limbii lor. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic si semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. călţun(caliga). care. lancia(papuci de casă). Si atunci de ce nu vrem să acceptăm si ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor cînd evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. În sudul Dunării. cojoc(pelliceum). cămaşă(subbcula). vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. În mileniul V din Carpaţi pînă în Anatolia existau comunităţi umane care ne-au lăsat dovezi clare . laconica(sandale pentru plimbare) muleus(papuci din stofă brodată cu aur).

) a organizat statul si armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încînta deloc pe greci. Opulenta si luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor.n. neam. rădăcină. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi...n. faimă. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride si înalte. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar în jur avea un ţinut foarte roditor. ionieni(din neamul ilirilor si al tracilor). coastă. învechit.e. la sfîrşitul secolului V î. fondînd imperiul elenistic. Populaţia din sudul Dunării. braţ. armă. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării chiar dacă fiecare l-a botezat .n. După ce au cucerit oraşul cu faimosul . a se plimba.cal troian” l-au jefuit si l-au dat pradă focului iar o parte din locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri si ajungînd în Italia. ahei. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. hititi poate ahei si alte seminţii. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. Dar acest cuvînt există si în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape. loc.e. a se plimba + ag: a aranja. avere. a locui.n.perioada obscură” a grecilor(secolele Xll – Vll î. largul mării. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întuneca. asa cum este în prezent aromâna si româna. regele Macedonie (359-336 î. neam.ale trecerii lor prin timp. imensitate si se compune din fonemele emegi(limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. Cum aceşti pelasgi erau navigatori iar tara lor(Grecia) era înconjurată de ape. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. clan).e. Pe acest teritoriu. cei din nord i-au reţinut fonetic si semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. în mileniile V-l î. mare.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci.e.e. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. Fiul acestuia. Filip îi învinge pe greci si supune toate oraşele state. prin bătălia de la Cheroneea.n. parte. străbun. a defila + a: a adăpa vitele. confuz. înseamnă că au o rădăcină comună. Filip. există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia(pelag + on: popor. a fost distrus de mai multe ori si iar reconstruit pînă l-au făcut cenuşă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterităţii.e. Deci cele două limbi păstrînd termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. În limba română veche cuvîntul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar(străin) iar sărbătoarea este numai a elenilor. În . Din comercianţi si pescari. misi. mare. nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Mică. si a împins graniţele puterii sale pînă în India. a se murdări. Macedonenii(machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor si erau priviţi de aceştia ca barbari. După doi ani. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. a defila. rude + ia: tinut. a apăra) iar în NV regiunii există o vale numită Polag iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menţionează pe macedoromâni(machidoni) sau aromâni. Acest cuvînt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strînsă între cei din nordul si sudul Dunării. a se murdări.n. care trăiau mai mult din jaf si silnicii. în munţii din nord. eolieni si dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. Valurile de invadatori – ionieni. se formează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie.

get. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor si i-au cunoscut foarte bine dar mai ales le-au suportat 165 de ani tirania si violenta însoţită de un jaf fără pereche. vag şi giti(gidi) cu sensul de gînditor. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au rîvnit la civilizaţia romană. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. a medita.serbări ale victoriei”. a face rău. În limba română există verbul a rîma cu sensul a duşmăni. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. a distruge. Dar limba noastră are si forma de pater cu sensul de nebun. ţîcnit. viguros. nu au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai sclavie. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sînt smintiţi de nu-si folosesc bogăţiile atît de trebuincioase Romei pentru măceluri si orgii numite subţire . Atît dispreţ arată fată de memoria acestui popor. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeste de existenta unei comunităţi si de raporturile dintre comunitate si indivizi sau dintre membrii comunităţii. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă in discuţie. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune si cu năravul meditaţiei.de la Rîm ne tragem”. necaz. În quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc ce împarte puii de lama cînd se întorc toamna de la păşunat. violent. a batjocori. a pune la cale o ticăloşie. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne-au găsit aici stăpînind munţii si apele.. a pizmui. Înnebuniţi după avere si putere.după timp si nărav.. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas cînd este vorba de originea neamului si a limbii. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase cînd aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. a umbla cu vicleşuguri. lung. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. duşman. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul si argintul ce stătea ascuns în pîntecele munţilor Apuseni. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepoftiţi sau arătat si la graniţele Geţiei. îndepărtat. care după imaginaţia lor bolnavă. suflet.mă rîmi”. Eu cred că de la Rîm ni se trage! În emegi (limba străbunilor carpatici) rîm are semnificaţia de străin. de unde ne-a rămas această . duh. În eme-gi există cuvîntul git cu sensul de bărbat.. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi si lea luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani si oameni vicleni puşi numai pe răutăţi si această semnificaţie dăinuie si astăzi în expresia . Pentru pretenţia lor de civilizatori si apărători ai celor slabi. guvernator. Ei îsi ziceau în epoca feudală armîn (aromîni sau makidoni) iar cei din nordul Dunării îsi spuneau rumîn. Cuvîntul pater. În cultura greacă. a stăpîni. a conduce. Zice cronicarul în al său letopiseţ că . în latină cu sensul de tată biologic dar şi de seful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte în eme-gi sub forma patesi si are întelesul de administrator. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvînt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năravurile si apucăturile romanilor. a se întrista. eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne sfîrîie călcîile la vederea lor. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem vicleşugul venit atît din est cît si din vest. ostilitate. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvîntul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvînt vine din limba slavă si arată chiar capitala imperiului roman. rău.

a dezvălui.= an: lumină. străvechi. cer. An Nou. a zămisli. a grava [altar: altar]. a îmbătrîni]. corvoadă. [ah!]. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) si se termina cînd se aduna recolta (septembrie-octombrie). uluire. adevăraţi. după care venea iarna iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si reînvierii. aga: conducător. înalt. cei din vechime. argument]. trufie. a merge departe.meteahnă a mioriticului. ciorchine. rai. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri. belea. a finisa. [am: a exista]. suntem urmaşii geţilor.ahi: a se grăbi. a primi o răsplată = ah. posibilitatea de a convinge pe cineva. mirare. depozitarea cerealelor provizoriu pe cîmp. an: unitate de măsură a timpului. [a: uimire. bătaie. a delimita. aprobare. format din 365 de zile si cuprinde o rotaţie completă a Pămîntului în jurul Soarelui. [argument: dovadă. [anger: mînie. muncă fără plată. faimă. greutate. nedumerire]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere. aveau forma unor piramide în trepte iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele si sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VIII Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi. arată mişcarea. vara si iarna determinate direct de ciclul agrar. mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument. a încuviinţa o acţiune. se nivelează terenul de muşuroaie iar pentru bătutul fasolelor se întinde pe . existentă = am: a fi. cînd. [age: vîrstă. articol – sufix cauzal. a: interjecţie care exprimă uimire. Ziguratele erau construcţii atît cu caracter laic dar si religios. nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!. În limba română avem cuvîntul getbeget (get + be: a fi generos. autentic care te duce cu gîndul la rădăcina străveche a neamului nostru. luptă. priceput. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite. bătutul fasolelor. sprinten]. a îndepărta prin tăiere. a rezista. seminţe. [an: excelent]. a subjuga. prepoziţie – unde. confirmare. argument: suportul unor idei. a persecuta. sef militar = aga: coroană. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală ce reprezintă veşnicia si de unde vin toate. din moşi strămoşi. necaz = a-ngar: a acţiona puternic. ah. am: posesie. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. probe în dovedirea unor afirmatii.ahi: nedumerire. violentă]. distantă mare + get) cu sensul de neaoş. încotro. Această tradiţie s-a păstrat la români pînă la începutul secolului XVlll. a fi de partea cuiva. Se smulg buruienile. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat. arogantă. [are: a avea]. [agile: vioi. răsplată. regalitate. a arăta. istet = igi-il: a direcţiona ochii spre. româna veche si engleză. agil: abil.

[ball: mulţime. lipsit de resurse. a împărţi. [ban: a interzice. spaţiu delimitat. [area: arie. caltaboş. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. a sprijini. ban: mare dregător în Muntenia. tolbă. bariu: mare. conducător al Olteniei care răspundea numai în fata domnului si avea drept de judecată = ban. în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da. blestem. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pămînt si se realizează din materiale mai putin finisate. [bat: a lovi cu bastonul]. barim: cel puţin. mult. [bases: bază]. străin. pentru că]. a pedepsi = bat. a se pleca. a fi generos. a aduna. mulţime. ceată. pustiu. at: cal bun. mulţime. a se încălzi. [bar: bară. bal: scandal. a blestema. impetuos. a şterpeli. a înjura].pes: a lărgi. a închide în cuşcă [bag: a vîrî. a trage la măsea = be: a curge. a plimba afară. dificultate. bes: vînturi. sac. fortăreaţă. beli: a jupui. a arde. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= barrim: tinut uscat.bil: a vîna. [band: grup. as: exprimă o poftă. sterp. agitaţie = bal: a săpa un canal. a se pleca]. chiot. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. baba: femeie bătrînă. săpuneală. măruntaie. locul de pornire a unei acţiuni. la]. a behăi = be: miros urît. bara: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. a şterge. secetos. a căuta. denumire dată de greci persoanelor străine de limba si tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a lărgi. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. arătos = ba-ru: a întinde. a purta [baa: a behăi]. pungă. blocarea unei căi de acces. întins]. bat: a lovi. tărăboi. a fi lungit. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. a striga. tată. a susţine. armăsar = at. suprafaţă de teren]. [barium: mare.arie pînze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare. sălbatic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă. [be: a comunica. district.bad: a se urca pe. be: a îndemna pe cineva să bea. fioros. a dispărea dincolo. a zbiera. [beshrew: a .ad: a trimite. îngînfare. gaze la stomac si intestine = bes. pătimaş. balamuc. a lua cu asalt. arogantă [barium: bariu]. terci din malţ încolţit. necazuri. banda: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. femeie grasă si fără putere datorită vîrstei. a visa. a zdrobi. a bate cu năduf = bel. care se ocupă cu ghicitul. a scoate sunete. a se umfla]. suferinţă. tunsoare. [at: după. zgomot].(ba-na): măsură adevărată. suport. be: sunetul scos de oi cînd se rătăcesc sau le este foame ori sete. iscoditor [barbarian: violent. a dori. încercare grea. [babe: copil mic]. [belie: a defăima. ba: a behăi = ba: lînă. înclinare a capului. a pofti. o stare de nemulţumire = as: dorinţă. pîntece. echipă]. [as: ca si. a da ghionti. a se afuma. a desfăşura. a canaliza. desert. a bea]. barieră]. [baa: a behăi]. a prezice.

esec]. căpăra: a zgîrîia. portie de hrană. vorba vine!.bulug: a se năpusti. îmbulzeală. a trimite. a primi. durerile facerii. a se înghesui. suferinţă. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul si are semnificaţia de noroc. [kin: înrudit]. [buzz: bîzîit. a creste atenţia. a bîzîi. a fi obligat. culme]. breaslă. a bate la buci – a primi bătaie. a arde. [caper: poznă. a ajuta]. a trage. a primi. a da. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = car: a sosi la. a tăbărî = canpa. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. atent.sug: hrană. necaz. belşug. tare. boş: testicul = bos. lovitură. provizii. strigăt puternic. durere. a alunga afară. a mîna. droaie.cab: a fi atent la concentrarea gîndurilor. a părăsi. a da junghiuri. necazuri]. buci: cur. a se certa pentru. dispută. cana: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. a da buzna. a evalua. a mîhni. cer: a face o solicitare. buş: trîntă. cara: a transporta. motive grave. în fată = cap. musculos [bullock: bou]. a se afla în treabă]. a face = car: chei. [bush: tufă]. a da. iute. toţi deodată. mulţime.gig: a fi abătut. gîlceavă. grămadă. albine = biz(e): a striga. a lua la buci – a rămîne însărcinată = buci.blestema]. a călători în afară. a tipa. [buble: a face băşici]. a transporta. supărare mare. a fi nervos. a mîna. a călători.sen: ceartă. a trimite. în masă. [cheer: a consola. port. a supăra.ser: a decide. mascul.gaz: posibilitate. a se înfierbînta]. a respinge. dregătorie = cen. buluc: năvală mare. a obliga la o decizie = cer. jale. gratie [chirp: a ciripi]. (figurativ) locul unde se măsoară si se cîntăreşte totul. a bate = bus. suferinţă. a jefui. bîze: muşte.canun: urlet. tagmă.gib: a dansa. cică: chipurile. a călători în afară. şansă. bubos. campa: a întinde corturile. a scînteia = capari. uşor. [case: caz].pus: durere.ganba: piată. cip: cîntecul păsărilor zburătoare care îsi invită partenerul la dans = cip. [chuck: cioconit.gaba-ri: a se confrunta. mic. canon: chin. zumzăit. cam aşa = cic. ignorant. a duce. îngust. mîncare]. ocazie.pus: tare. [car: car]. luptă. a se îndoi.pus: durere. a ieşi. suplu. a se ivi. voinic. a se zbengui]. [bun: coc]. bun: satisfacţie. gloată. reuşită. regulă]. a evada. a se înfuria. [canon: muncă. vîrf. [camp: tabără]. a face. buba: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. [carat: cărat]. principalele organe de simt si gura. a trimite. rar. apariţie = caz. [bosh: prostii. a agita. constrîngere = canon. a scoate la păşunat. a scăpa. unul peste altul. [buck: ţap. a izbi. cin: clasă. început. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. a transporta. a băga în foc. a apare. tărăboi. loc de vînzare. cu grămada. [cap: capac. a mîna. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. repede = buluc. întunecat. a fierbe. caz: sanşă. [can: cană]. . gura păsărilor = cioc. a culca la pământ. a apărea. alimente. deodată. deschis. [check: mic.

a pregăti o unealtă pentru tăiat. a merge. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. foc.giri: curat. cît: a alunga mîţa şi semnifică . fire = ciri. a trage la tintă. [kine: a intimida]. a pili = chili: în totalitate. chip: stare de nelinişte. a scufunda în apă. a scoate la iveală. . firidă = chilim: grup de animale mici si fricoase. chit: suman negru sau alb. a tinti [kitty: a aduna.du-te la şoareci – chit” = cît. chenead: closet. [kid: a păcăli. rasă.. a pregăti. gălăgie = chip. a bate ţăruşi. [churn: a agita. ciri: suflet.. a închide gura cuiva. femeie care a născut un copil viu si sănătos aducînd bucurie familiei si comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurînd pămîntul. [keel: a răsturna.. timp de lucru. a potrivi. a tine în frîu.cir: terci subţire din mămăligă. spatiu foarte mic într-un perete. a linişti. rînduială. miscînd [kennel: cocioabă. a robi]. neam]. economii. aclamaţie]. a se crispa. a înhăta. fîşie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. [kind: amabil. a amesteca. a se strîmba. gid: a trage. a potoli. veselind. a cîştiga. a pune la cale ceva. chendelă: lăuză. umblătoare = chi-enedi: bucurînd pămîntul. fîsii de pînză sau piele din hamul cailor. a strînge. chila: măsură pentru volum egală cu l litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. chiti: a ochi. a domoli [keep: a păstra. a pune la muncă. a vorbi mult si tare = codi. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. a nimeri. a copleşi cu beneficii]. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. nătîng].a tine închingi” – a constrînge. . a retrage. concert de seară dat de muzica domnească. a prinde. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. tundră. chili: a ascuţi. loc de taină. a controla. a retine. a deposeda. natură]. a înşfăca. a frămînta]. muncă istovitoare. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a tine socoteală = chi-ti: loc delimitat. . scandal.chid: a aranja. masă luată de lucrători la cîmp pe la orele patru după amiază. . a vorbi tare.sir: a curge. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a lua în seamă. a aprecia. a dezvălui. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare.chib: a lega. propriu. codi: a se frăsui. a conduce. chiler: încăpere mică si retrasă. obrăznicie. [cuddy: prost. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. a arunca pe spate]. a încărca. dansînd. a fi atent la.a lăsa din chingi” – a lăsa liber. privată. prinsă de hloabe si folosită pentru protecţia abdomenului la cai.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris. [cheer: mîncare]. turtă din făină de grîu si apă coaptă pe plită = cir. a achita integral o datorie. a îndrepta. a compensa o datorie = chit. specific. ordine obligatorie. a glumi].. partea unui nave care stă în apă. dans tărănesc asemănător cu sîrba = chi-enedi: bucurînd pămîntul. bordei]. dansînd. [cheer: stare sufletească. [kind: specific.gu-di: a face zgomot.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere.2 litri [kilo: kilogram]. [cats : pisică]. a şterge. cel care te omoară pe la spate]. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. a tine în captivitate]. a da. a-si da importantă. a admite.

rezistente si policrome = dala: ac. a rupe. [cop: a prinde. [dope: a acoperi cu]. vas de lemn scobit. a dormi într-un azil]. a feri vederii = dosu. a da la spinare.di-dug: a judeca. cei care îsi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. femeie].. dam: sură mică. anus. proeminent.cud: a tăia. suprafaţă netedă]. a se aduna. cană de un litru. a culege. a înhăţa]. dări: obligaţii către stat. a curăţa. . a fragmenta = dar: a împărţi. a intra. a curge lin = doli. a deduce. drum . dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. pahar mic [dare: a îndrăzni]. conţinutul unei căni. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. deduc: reţin. grajd primitiv. cupă: vas pentru băut vin. a pătrunde [dale: vale. a rupe. [doss: pat. [cup: cupă. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. unitate de măsură pentru lichide.singur cuc” = cucu: întuneric. umbră. şezut. intrare. cofă. loc întunecos. jertfe. a se ascunde. folosit de ciobani la stînă pentru apă. cană]. vasul cu care se ia vama la moară = cupa. ofrande. a servi. a se adăposti. cu vîrf ascuţit. bordei. doli: a ocoli. dop: obiectul care astupă o gură = dop. a lucra cu sapa. judec = di-duc.dul(i): movilă. persoană singură care nu comunică cu nimeni si preferă singurătatea . organ sexual feminin = cur: a atinge. a distribui. a tăia.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. urcior. dosi: a ascunde. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. organizaţie. a blestema [cut: tăietură]. în trei muchii. [dole: destin ]. a împărţi. cameră. cofă cu care se ia mălaiul. adăpostul unei familii sărace. a păstra. a ajuta. [deduce: a deduce]. Neamul emeş. [dagger: pumnal].cub: cos din trestie sau răchită. ieşire. a pune deoparte. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. a găuri. pentru că nu avea piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă si smăltuită. a înfige]. pomeni. a provoca]. împletitor de coşuri sau rogojini. a apăra [dare: a înfrunta. casă. daltă. a se apăra. a umple. a elibera. stufos. a se ridica. a răni. care poate fi exploatat [dig: săpare. buci. [cuckoo: cuc]. realizări de excepţie în concepţia creştină. a acoperi. a uimi.gub(a): a opri. a fermeca. a pregăti din timp. Executată din pămînt si întărită pe partea apei cu faşine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. domnitor sau boier. mare.cop: fund de cos sau de pălărie. morman. Aceste cuie se fixau atît pe zidurile exterioare si interioare cît si pe podea realizînd suprafeţe netede. des. lapte. sticlă mică. oca. caş. dîmb. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: sot si sotie. cut: cal şchiop de un picior = cut. grup conducător. cofă. cur: fund. domol. dagă: pumnal cu lama scurtă si groasă. dig: construcţie pe lungimea malului unui rîu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. culoare închisă. [cur: mitocan]. a împlini.

adăpost.gul: a distruge. gad: pureci. (despre in si cînepă) a se muia. gig: sul de pînză. gol: spaţiu fără utilitate. a prinde. La neamul emeş. maldăr. gaj: garanţie = gaj.dub: a lovi cu piciorul. găucios. a lua în rîs.gir: a alerga. batjocură]. [gad: a hoinări prin. ridicătură = gheb. a face să dispară [gul: a înşela. dup: mers foarte apăsat. a se supune. petrecere = gu-la: larg. a alerga cu paşi grei. a se topi.casa mare”.gaz: posibilitate. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. unit]. a spune. nedreptate. a se apăra de. lucrurile de valoare si se sărbătoresc evenimente deosebite. a se grăbi]. a afuma slănină. a păstra. palat. a umple. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii. a da drumul = dul(u): a aduna. [gag: a constrînge la tăcere. durere]. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atît un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase) cît si un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective si tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). egal: stare de echilibru..gib: a se îndoi. a vopsi. a se pleca. plasă. a se întrista cerul. naiv]. a aluneca. a umbla aiurea]. . a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. uimit]. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită . înălţime. . a păcăli]. a mirosi. [gir: cuplat. a creste. a aduna mîncare [gammon: suncă. [egal: zău!. a se întuneca. gură. scăderea temperaturii pînă la îngheţarea apei si distrugerea vegetaţiei = ger. geri: împerecherea porcilor = giri: rît. viteză.gada: a termina o ţesătură. raporturi de reciprocitate perfectă. ger: frig puternic.dubi: a tăbăci. păduchi = gada: rufărie. umflătură. ia te uită! = gidi: eclipsă. dulu: a dezlega. a hurui. Aici toţi cînd se aşează trebuie să respecte rînduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. a se apleca. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peste = gata.. a argăsi. a se destrăma = dub(i): recipient mare. a dupăi = dup. a strînge. a fugi. a se certa pentru. a-i pune căluş]. gurgurel: persoană dragă. [gig: sul de pînză]. găman: mîncăcios. a se grăbi. adăpost [dull: slab. lenjerie de corp de in sau de cînepă. unde se tine zestrea. a prosti]. om sărac lipit = gol. a lega [garden: grădină]. gheb: cocoaşă. val de tesătură = gig: a fi descurajat. lacom = gamun: grăunte de chimen. pe legea mea!]. a se îndrepta. a rezista [gear: îmbrăcăminte. a îmbrăţişa. grădină: locul din jurul casei de la tară = garadin: a aseza în clăi. [giddy: ameţit. icoanele de preţ. a anula. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. guleai: chef. a face rod. a păzi. [dup: găgăuţă. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cîrpi cuiva o palmă. teren necultivat. [gate: poartă]. gît [gullet: gît. dîmb.odaia mare”. mai ales cînd vinul este stăpîn pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a da pe gît]. a amesteca. mare. a trage pe sfoară]. [gaj: gaj]. plăpînd. a gînguri]. a fi exaltat.

dimineaţă. a rupe. [guttural: cu nasul înfundat. a angaja. delimitat. hîră: ceartă. a seca. a face scandal = jar. a sări. a supăra [hue: strigăt. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. zori de zi [hot: ilegal. a se curăţa]. neînţelegere. strigăt de atac]. a învinge. zori. scurt. fugă. a bate. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc cîinii din lătrat = hi: a se pregăti. zîzanie = hir(a): a da naştere. a zgîltîi pe cineva. judecător. a zbura. principe.guturai: secreţie a nasului. gut: porumbel = gut. necaz = hata. săritură = hup: atlet. durere. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi cînd stăpînii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. haram: afurisit. vorbire pe nas]. liber]. hudă: casă. direcţie. a cicăli = hu(i): nevrednic. mulţime. a sări. rîpă. [hatch: limită. . a fugi dincolo. belea. stăpîn de rumâni. revărsare. a accepta. mînie = ira: divinitate emeş a dezordinii. amărît. [hate: a urî. a înjura. a alunga. a jăpăi = jap. pagubă. a lovi].a trage pe sfoară = hap. a se gudura. a hărţui. supărare [ire: mînie]. ira: strigăt de supărare cînd copii fac dezordine. a fîlfîi. furios. a doborî. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. necunoscut [haranque: vehement]. [hale: viguros. a zări. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti si administrative. a blestema. a opri. chiot. blestemat. a sparge afară. mulţime]. [hap: întîmplare. a certa. a face necazuri. a lăsa. [gut: a curăţa de.hab: a descoperi necinstea. a curge. ploaie puternică = ha-la: a spăla. hală: furtună. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. hăti: a asmuţi cîinii. desigur!. vizuină. hop: a ţopăi = hup: acrobat. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hoţ. hulă: om rău. tăcere]. a trimite [yes: da].hada: a se usca. a fi mînios pe cineva. linie]. a goni.had: precis. duşmănie]. nevinovat. a defăima. [jab: a bate. belea.gud: cuib. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. de contrabandă].sab: a rezista la un atac. hat: fîşie subţire de pămînt nearat care delimitează două proprietăţi = hat. hoţie. degeaba. asa e!. hop: obstacol. [hole: cusur]. a ghionti = hati. ie: da. hap: cacealma. hata: belea. soartă]. a sălta. de nimic. întocmai! = i-i: a da de.sar: cineva care strică sau îngrijorează. hui: a ocărî. jar: a pune pe jar. judeţ. [hi: noroc]. puternic].had(i): scandal gălăgie. [hop: săritură]. [hush: a înăbuşi. slab. [hop: a sări]. [hate: ură. nenorocire. blestem = hu-la: a vorbi de rău. mic. a izvorî. [jar: a se certa]. a ceda. [huddle: a se ghemui unul în altul. a ţopăi la războiul de ţesut. jap: a bate foarte rău. huş: a fi supărat pe cineva. [hire: plată.hud: adăpost. hoţ: cel care fură sau pradă. drum. adîncitură. a duşmăni].

pereche. a fi aproape]. afacere. a trage pe sfoară. [male: bărbătesc]. a suflat viată asupra lor dînd naştere neamului omenesc. a striga. după chipul ei. [madden: a supăra. alimente.lib(i): a unge. jug: dispozitiv la care trag boii la car. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau cînd viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. susţinător. a nu fi corect.primar. a spune. zonă. a cuprinde. malac: om robust. în plus. a naşte. a judeca. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. [meal: praf. [judge: a judeca. [liberty: libertate]. bun de spoit casele = mea-lu: cît de mult. pudră]. provizii. [local: de loc]. a stăpîni. a fi escroc. tînăr.lag: a se umfla în dimensiune. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. a locui. local: ce aparţine de o anumită localitate. a enerva].gur: a cresta. meal: pămînt alb. pricină. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. prăpastie. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor(a străbunilor). [mummy: mamă]. muma: mamă. maz: sumă de bani majorînd miza iniţială. bogăţie [man: soţ]. instrument de tortură = jug. [mammy: mamă]. a însemna pe răboj. jur: jurămînt = jur. vierme]. conducător = jude. a se îngrămădi [lake: lac]. a se întări.gu-de: a chema. man: nume de persoană = man: partener. [lug: rîmă. . lugu: a duce cu vorba. a înceta. rapăn = lip. om mare = malac. care a făcut din lut. a se strînge la masă. [mangy: stare proastă]. terci]. acţiunea de a mînca = ma-sa: un cos cu alimente. a stăpîni. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a ajunge la maturitate. nesimţire]. asociat. murdărie pe corp. [jur: jurat]. chestiune = ma-da: domeniu. mami: cuvînt de alint pentru mamă. dans femeiesc [maze: confuzie]. a lega. a se pleca. [litany: litanie]. om puternic.ma-lag: apărător. a murui. masa: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mîncate. a împărţi averea.lugal: stăpîn. mangă: surpătură în mal. a trece. a cere. mit care se găseşte identic în Biblie. a aprecia]. libir: persoană care decide în nume propriu. ţinut = local. a cunoaşte [leg: escroc]. a porunci. lip: jeg. pricină. a opri. a întinde[lip: a atinge cu buzele. a săruta. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. madea: temă. a murdări. liber = libir: a duce o anumită viată. rege.lib: a unge cu grăsime. a accepta. ma: mamă = ma: a se naşte din. a se sfătui.sug: porţie de hrană. a contrazice. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. a se apropia de = lipi. [jug: a băga la zdup. închisoare]. a unge. familie [ma: mamă]. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. om cu stare materială bună. şapte bărbaţi şi şapte femei. [lip: obraznic.lidim: a primi. lipi: a pune un strat peste. a protesta.

adevărat. [mummy: mamă]. [motes: fire de păr]. faringe. netot. a se ivi. a lăsa să crească barba. Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate. [mine: mină]. originea neamului. mesi: a sta la masă. bătaie de joc].melic: inflamarea glandelor de la gîtul cailor = meli: gît. a creste. muma: termen foarte vechi pentru mama. a slăbi. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din. a speria. [mute: mut]. confuzie]. [mull: încurcătură. [mode: fel]. mu: sunetul pe care în scot vitele cînd rag = mu: gură. a arunca. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. mot: smoc. a scoate la iveală. a încercui. mili: a fi cuprins de milă. reacţie. meritu: faimă. a pipăi. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. a îngrozi. [mile: milă]. prăpădit = muc: scurt. soi. mod: fel. zăbrele. [merit: valoare. bleg. zid = mur: a înconjura. [mutual: reciproc].mud: a purta.mudul: stîlp. pornirile nărăvasş al acestuia = mul: scandal. fierbinte. moace: figuri. a scoate sunete. a oferi. de la originea neamului. deoarece. a se îndura = mili: voce. mic. a face gălăgie. a spune. a merita]. mizer: sărac. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mina: belşug. prost. mulă: om lipsit de energie. a înzestra. [mesh: tocană. a deveni. a mugi. nevoiaş. a dansa. persoane cunoscute.. a murdări [misery: mizerie]. a apăra. a da cu adevărat. a şterge. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a juca. a gîfîi [moo: a mugi]. mutul: personaj din dansul căluşarilor. a întuneca. a pune un băţ. a da naştere la. a veni. mul: catîr. muc: secreţie nazală.mud: a fi speriat. mur: perete. oameni prosti si blegi. a străluci. om rău.mu-a-se: pentru că. manifestare. < Anterior Următor > Sînt get!. a păzi. a înţelege. tovarăş. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). a se asocia cu. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină! . mic. a priponi. mişel. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. a pleca si beget cu sensul de a naşte. [melee: încăierare]. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. a sfărîma. a întuneca. terci]. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. greoi = mu-la: vechil. a ruga. umbră. beregată. omuşor. a genera. pămătuf = mot. trăsătură = mud: ticălos. pasiune. a se împăca. neamul care stăpîneşte. a convieţui. [mule: catîr]. a se înfrumuseţa. [mure: a întemniţa]. vag. gratii. leneşi. arzător. flecari [mock: batjocură. [muck: murdărie]. tonţi = moace. a chefui = mes(i): a dărui ceva. haine murdare. scurt. Sînt get!. a călători. din moşi strămoşi.

trai. azil-azil-asylum(azil). Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la româno foarte apropait de numele cetăţii Troia. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. a ceda). în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-aa(exclamare. adunare. existentă. Primul termen este în emegi. barbar-barbar-barbarus(străin. Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. a curge. e. vioi).Romanii ne spuneau daci. foarte vechi. i. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î. . ceara-ceara-cera(ceară). a pune). dac-dac-dac(dac). În eme-gi cuvintele a. du-du-duco(a duce). respect. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. gura-gura-gula(gură). aur-aur-aurum(aur). cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da. tu. cinste. semnifică apă. a trage la sine). care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. casa-casa-casa(adăpost). a străluci). ara-ara-aro(a ara). adică cea clădită de Troi. apa-apa-aqua(apă). Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas. za. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce. grecii nu aveau sunetul ş). acera-aceră-acer(ager. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci. a curge. cap-cap-caput(cap). cela-celar-cela(cămară). a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. arde-arde-ardeo(a arde. adu-aduaddo(a aduce. pa. al doilea este în română iar al treilea este în latină. cearni-cerni-cerno(a cerne). an-an-annus(perioadă de timp). bini-bine-bene(bine). bun-bun-bonus(bun). amaru-amaru-amare(amărăciune. bo-bou-bos(bou). Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes. (sar: pîrîu. luminos. Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite.n. u. pădure + a: apă). uimire). ah-ah-ah(exclamare. altar-altaraltare(altar). neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă. a goni. Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat. coc-coc-coqua(a coace). supărare). cameră. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. agrun-agru-agri(ogor). sa. aduc-aduc-adduco(a aduce. necaz). a locui împreună. cad-cad-cado(a cădea). bi. a se revărsa. ri. gena-gena-gena(pleoapă). cas-cascaseus(cas). ac-ac-acus(ac). Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. sa. Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. ur. în nordul Dunării.e. su. sălbatic). În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. incaşilor si mediului nostru sătesc. asud-asudsudo(a asuda). a săpa. a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime. aria-aria-area(arie. uimire). suprafată întinsă). strălucitor. ira-ira-ira(mînie. car-car-carrus(car).

ruga-ruga-rogo(a ruga). Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. mami-mama-mater(mamă). nigru-nigru-nigrum(negru). sug-sug-sugo(a suge). salud-salut-saluto(a saluta). nod-nod-nodus(nod). tinut). Un lucru este cert. orda-ord-ordo(sir. ucid-ucid-occido(a ucide). lup-lup-lupus(a înfuleca. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. ustura-ustura-ustulo(a arde. parta-parte-partis(parte). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). ghem). mur-murmorum(mură). Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. pana-pană-penna (pană). sau cum vorbea poporul roman această limbă. sari-sari-sal(sare). mut-mut-mutus. sete-sete-sitis(sete). urze-urzi-ursi(a urzi). palil-palid-pallidus(palid). tu-tu-tu. o!-o!-oh!(uimire. ol-ol-olla(oală). Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română. par-parpalus(par). nas-nas-nasus(nas). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. zer-zer-serum (zer). rînd). satu-satu-sat(sat). tac-tac-taceo(a tăcea). a gîndi). noi cunoaştem latina clasică. ursa-ursa-ursa(ursoaică). pila-pila-pila(rotund. ripa-rîpă-ripa(rîpă). natiune). libir-libir-liber(liber). În fapt. satur-satur-satur(sătul. a ustura). Dacă romanii nau reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. mina-mînă-manus(mînă). rapi-răpi-rapio(a răpi). nora-nora-nurus(noră). pae-paie-palea(paie). turtur-turtur-turtur(sperios. put-put-puteo(a puţi). odol-odor-odor(miros). nuc-nuc-nucis(nucă. om-omhomo(om). taman-taman-tamen(taman). pace-pace-paco(pace). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î.lac-lac-lacus(lac). nam-neam-natio(neam. lup). turturică). nuc). necaz). sun-sun-sono(a suna). ningi-ningi-ningit(a ninge). pun-pun-pono(a pune). raus-rău-rea(rea. pereche). a purta).e. siti-sti-scio(a şti). care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. tuna-tuna-tono(a tuna). rău). uz-uzusus(trebuintă).e. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. sangura-singura-singuli(singur). săturat). ochi-ochi-occulus(ochi). urî-urîuro(ură). sar-sar-salio(a sări). ros-ros-russus(rosu). sub-subsub(sub).n. loc-loc-locus(loc. os-os-os(os). sede-sede-sedeo(a sedea). mur-mur-murus(zid). ud-ud-udus(umed).n. mendala-mentală-mentis(minte. mizerie). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). şi a trăit în înţelegere . rara-rara-raro(rar).n. ulciar-ulcior-urceus(ulcior). tulu-tuli-tuli(a pleca. sacu-sacu-saccus(sac). lut-lut-lutum(lut. rad-rad-rado(a rade). samana-samana-semino(a semăna). unu-unu-unus(unu). saman-samănsemen(samăn. sanggi-sînge-sanguis(sînge).e. susur-susur-susurrus(susur). argilă). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. lip-lip-lippus(lip.

mare. a schilodi = bal: fus. înalt. ban: bani. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. a finisa. om de rasă albă = ban: suport. . nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate. de strajă. a sprijini. Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. corăbier = abar: baltă. apar: vînzător de apă. a întări cu ziduri = bala: duşman. a se împotmoli. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. a vîrî în sac. alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. a pune. sfîrsit. pungă. cer. a se revolta. am: posesie. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi.sau uneori în ciondăneli cu geţii. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. a lungi. a lega. a închide în cuşcă. banda: ceată. a umple = bag: cuşcă. foarte important = an: mare. grămadă. a străluci = ard: felinar de noapte.n. a reţine = baig: sac. lumină. logica nu înghite asemenea prăpăstii. chiar aşa!. altar. viitor. a sprijini. a se ploconi. monstru = balla: a împiedica. a pune în ordine. a se înclina. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. în spate. a întinde. vreme = am: a fi. vagabond. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. balamuc. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. a astupa o gaură. înalt. terminarea unei obligaţii. în urmă. a ataca. inamic. a se bălăci = abba: lac. a sprijini. ama: zău!. existentă = am: timp. a grava. pătimaş. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. bală: fiară. arde: a distruge prin foc. a dezlănţui un atac. am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. a radia.e. suport. avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. a se roti. fîşie. a delimita. a susţine. a uni = banda: ceată. bag: a introduce într-un spaţiu închis. a lumina. a ajuta. a lega. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri. a vîrî bal: balot de pînză. a delimita. bandaj = banda: grup de tineri. a uni. cer = ar-de: a lumina. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. a separa de. a lungi. scandal = ball: marfă. An Nou. a murdări. a apăra de. de culoare albă. sacagiu.

legătură deasupra. las. croială. cul: aprig. încai = barraim: a întrece. a dori. pizmaş. . a trimite.bulug: a se năpusti. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. a tipa. a captura. moment.gur: cerc. gură. rotire. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa. a micşora = bar-tam: a alege. un rîu bogat în peste. a aranja. a schimba. cocostîrc. atent. a examina. conducător. cor: ceată. a hoinări = buluc. strungar. cap: început. a stabili. cerc. repede = bollog: pîine neagră. a trage. armată = cul: ariergardă. înclinare. a se învîrti. plăcut. droaie. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. cabană: adăpost simplu. nesiguranţă. rău = bu(i): a fugi. a se îndoi. a învîrti la distantă. iute = cul: ţintă. a se repezi la = bui: invidios. barim: măcar. deodată. horă = cor: gălăgie. a pribegi departe. căi: a plînge = cai: plîngăreţ. burtă mare = bar-dag: a hoinări. partea din fată a corpului animalelor si păsărilor. încîntător. cul: soldat.barbar: persoană străină de limba. a trage pe sfoară. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. satisfăcător = binn: melodios. obraznic = caba: a tine pentru sine. aplecare. plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile. a striga = ca(i): a plînge. bui: a tîsni. bine: plăcut. a da năvală. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. rît. a agita. necaz = canon. a lămuri. apăsător. cioc. a se pleca. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. tăietură. a fixa = bar-rim: tinut uscat. a intimida = bo: a rage. canon: chin. a călători. iute. a lega cu sfoară părul. a uni. bordei = cabar: ciobănaş. a se afla în treabă. atrăgător = binni: un rîu plin cu peste. a izbi. cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire. a se strîmba. mutră.canun: urlet. a se mişca = cor. stînă.gur: a face o mişcare circulară. ceată. scop = cor. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. necinstit = cam: a înţelege. în masă. cabaz: glumeţ. a încorda nervii. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a alerga împrejur. cel puţin. strigăt puternic. mare. gloată. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. obiceiurile si locurile în care a apărut. figură. puternic. încărcătură. a depăşi. jale = canoin: chin. bardăs: barză. înclinare către = cam: înşelătorie. a da junghiuri. a alunga cu forta. cu grămada. a creste atenţia. pustiu. musculos. supărare mare. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. necaz. cel din fruntea familiei. unul peste altul. a mugi. a căra. a păstra. grămadă. a transporta. secetos. a se întoarce. a da năvală. a striga. a înceta. a cere. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. îmbulzeală. a fi nervos. fată nemăritată = be: îngînfare. bucată de pînză. a umbla cu şiretlicuri. a plînge. a colinda. a transporta. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. buluc: năvală mare. cam: aproximare.

a fi obligat = gui: cerere. dam: specie de cerb cu coarnele late. a întări. înjurătură. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. a ciuli urechea. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi. a accepta. a acoperi cu. a împărţi. leac. locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş. a deplînge. a strica. clipă. hudă: casă. glod = im: unt. chef. calomnie. coardă. a descoperi necinstea. dam: sură mică. a linguşi. văgăună. puternic. a ascunde. perspicace. dară: a încuviinţa. găman: mîncăcios. amorez. a urî. subtil = gir: curat. cale = dar: a împărţi. im: murdărie. gir: încredere. lip. a vorbi de rău. fir. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. sfoară de pescuit. curajos. a vrea = gu-e: a acoperi. plînset. rezistent. pomeni. întăritură = dur: tare. a susţine = dara: remediu. gagic: iubit. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. cos de sobă = hud(a): adăpost. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. nădejde. diliman: netot. ordonat. a şterge. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. bîrfă. a pune deoparte. al doilea rînd. pahar mic. mascul = damh: bou. a înfăşura. gog: băiat sau tînăr prost. nătăfleţ = gog. a săpa = lac. nămol. umil. bărbat. marş. greu de realizat = dur: legătură. gui: a vrea. centură.gug: semn. omenie = geire: dezgheţat. tină. a ruina.puternic. moment. realizări de excepţie în concepţia creştină. vizuină. a face necazuri. precis. moment = dar-ra: curea. grajd primitiv. a respinge. găgăuţă = dileaim: a risipi. dubă: puşcărie = dubh: murdar. taur = dam: soţ. a dispărea = dilim: găgăuţă. iscusit. grăsime. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. slim. a tăia. drum. datorie. amant = gaige: spilcuit. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. defăimare. mîl. a aduna cu lingura. şirag. a vopsi. a lega. a părăsi. prieten. zori. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. a batjocori = gobi. a se jeli. gobi: a lua. a face. bordei. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă. a defăima. noroi. a picura. deştept. soluţie pentru o problemă. dispreţ = hula: a asculta la. găucios. mascul. zidărie. pînză de legat. hulă: blestem. geamăt. = dor. a culege. a merge după = hul(i): a face rău. a şterpeli = gob: a sta la pîndă. a rupe. a primi. frăţie. jeg. a băga. violent. dur: tare. bleg. întunecat. a unge cu unt = im: argilă.lag: a . elegant. a înveli. a împrăştia. a înhăţa. ocară.dur: legătură. sticlă mică. a înveli. a întări. soluţie = dara: secundă. a aduna mîncare. slab de înger = gog: moale. depresiune. înfumurat = gagig: bocet. cinste.gub(i): a opri. boccea. cerb lopătar. aptitudine = dam: soţ şi soţie. ponegrire. cordonul ombilical. rugăciune. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. cordon. a rupe = dar: direcţie. zidărie. vale. a pune deoparte.

a oferi. a opri. a trage. a slei de puteri = rac. dală. veche măsură egală cu 125 ocale. a tine. cruciş. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a aranja. labă. a face =ta: fire. a plăti din urmă. in. a accepta. sarcină. a restabili ordinea. a tine trează mintea. Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. a sfătui. boccea. avere = mangaire: vînzător ambulant. a se strînge = lagab: butuc. de-a latul. a suferi.pag: a ocroti. tortură. mînecă. a tolera. suferinţă. om tînăr. în . răutate. tacă: tăcere. a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează. cînepă sau lînă. a opri. a nenoroci. legătură. mur: perete. a convieţui. a se aduna. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin. a amîna.ul: vas mare. a se încreţi = roc. a conduce. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista. a pune capăt la. bogăţie. autoritate. a stabili. arogant. parale. un pahar de băutură = ol. grajd. a se scurta. a apuca. pachet. a sprijini. mulţime. incomplet. a accepta. ocol de oi. al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. a îndura. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. peste. străin. bloc. mic. a se îngrămădi. a se întinde = rim: trupă. ostilitate. mana: belşug. a ieşi. bunăstare. tulpină. sacu: obiect confecţionat din piele. armată. a semăna. a valora. mas: popas peste noapte. a încercui. aşezare. pungă = pac. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. inferior. caracter.rag: a prinde rădăcini. necaz.rug: a înapoia. legătură = paca: a vîrî în sac. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. a micşora. a susţine. odihnă de noapte = mas: coapsă. găzduire peste noapte. lespede. sul = tur: scurt. zid = mur: perete. a păzi. augur = mana: pereche. inamic. mers legănat. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. grămadă. lagam: mină. pac: pungă în care se tine tutunul. ursan: om voinic. a lovi. a povesti.se umfla în dimensiune. a preciza. tur: spaţiu delimitat. rană adîncă. galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. a minţi. întîiul. plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. a trece pe la. a arde. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. melancolie. gîtar. avere de bunuri. a sfărîma. trunchi. deasupra = tar: a tăia. persoană care tace si este atentă. a avea încredere în. unitate de măsură de 36 litri. mamai: mamă. zid. a suflat asupra lui si i-a dat viată. a sosi. tar: povară. a repara. mangar: bani. a începe. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. a apăra. a distruge. cută. haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei. a acţiona. a executa. a delimita. boabe. a răspunde la = tur: născut în colibă. staul. a provoca. roc: soroc. bucurie. datină.

întîmplare. mizerie. a se încălzi = bille: a se giugiuli. viguros. simpatie. bătrîn = ab: stareţ. lipsit de ratiune. hot. greutate. fîşie. gaba: piept. a înrola = adaim: a provoca. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. a îngriji. a înfrunta. a acoperi. rîpă. pînză. a se dezmierda. a acuza. a tine legat = asal: măgar. scump. a masacra. respect. a păta cu grăsime = usuc. abba: tată. beţivan. a fixa. din această direcţie. spărtură.frunte. a strînge = cara: susţinător. bunuri. dreptate. a ruina sănătatea cuiva. costisitor. grăsime. a cînta = adh: şansă. exclusiv = dil: a îndrăgi. pînză de in. a lipsi. versant. abgal: înţelept. trecătoare. a ocroti. a căra. a răni. obligaţie. cal: avere. bana: a lega. fuior. gada: in. a învrăjbi = ba: a lătra. ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. a lega cu sfoară. a bate. persoană. tandru. a merge. decît. apreciere = call: a cere. viată. a iriga. dal: a apăra. posesiune. a se aprinde. a uda. apărător. violent. rufărie = gad: şnur. hotie. a risca. a deveni unsuros. a apăra. dal: a acoperi. bad: a transporta. a pretinde. a ucide = ar: a tăia. dil: singur. .usug: murdărie. adam: colonie. dul: a ascunde. păstor = gabhar: capră. strigăt. al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ. a avea legături cu. a adăposti. a stăvili. ga: a smulge. a tipa = at: umflătură. a prezenta. a îndemna. dig. bil: a se înfierbînta. gaură într-un gard ba: suflet. a dărui. a sprijini. datorie. a căra. criză. a susţine. ba: arogantă. a bate. a pune în joc. pentru ce? = anam: natură. cătun. deosebit de priceput la. atenţie. priceput. tărus. rechiziţie. boală. a pune în pericol. strîmtoare. a cerceta = eag: tăietură în. noroc. a uni = banna: legătură. ad(at): corp. părinte. a fura. minor. ordine cara: a încercui. a despica. consideraţie. aga: coastă. a păstra = ba: a tine seama de. bun. gag: pană. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a asedia. a suferi. prunc. a cere. înapoi. canal. proprietate = gagach: avere. ar: a tăia. a se ascunde = dall: orb la. după = aga: interval de spaţiu sau timp. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. canal. a stoarce de bani = ga: nevoie. schelet. a provoca. dil: unic. a-na-am: astfel. ad: tată. a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca. gagar: arie. Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. renumit = abhal: renumit. a se usca. eg: şanţ. femeie în perioada critică. a merita. tumoare. trufie. care nu vede ceva. aşezare. a încolţi. asa: a duce. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. proprietate. a aduna = dul: a încerca. spărgător. a-ru: a dărui. chiot de bucurie. a impune. a fura = gag: a se lipi de. gaba-ra: cioban. străbun. tovarăş. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a face cabotaj. suprafaţă de cîmp. o = dil: drag.

lat. ge: vînzătoare. înghiţitură de băutură. tare. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. a alerga. garas: proprietate. lu: a îngrijora. district = ri: rege. a bănui. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. a se pleca. întuneric. slab. lag: bucată. brînză = gar: closet cu apă. lom: a slăbi puterea. a se aşeza. a batjocori. a socoti. chiot. gar: dimineaţă. a aşeza în grămadă. hum: a se încăiera. ni: prosperitate. a da o raită. pivniţă = gala: veselie. gim: alergător. a pune în ordine. a privi. a se înghesui. tărăboi. a cîntări. care spune mult. pa: a cere. gilim: a dansa. energie. huru: idiot. a cresta. gin: a face dreptate. injurii. nam: destin. sărac. firav. rai. gu: a debarca. a tropăi = geim: strigăt. gal: a copleşi. minunat. mesager. ardoare. a se strînge la masă = lag: mic. a se îngrăşa. a inunda. a aranja. a arăta. frenezie. immin: sete. a avea încredere = gar: moment potrivit. . supărare. mînă. a se tîrî. a se aşeza. gar: a primi. sărac. a conduce. sef. implorare. demn de încredere. a înţelege. lam: abundentă. a prezenta. necioplit. soartă = neamh: cer. a munci din răsputeri. ri: conducere. a purta. a stirbi o unealtă. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. suferinţă = lu: mic. a suferi. a sparge = gas: a păşi cu arogantă. a se pleca. a potoli = lom: slab. a pune stăpînire pe. om mînios. gala: siloz. a cerceta. sfidare. a poseda. a îmbătrîni. prezent. re: a da naştere. a zbiera gir: jir. belşug. igi: ochi. mi: seară. grijă. a striga după un hot. a mişuna. a învineţi. fiinţă. a domni ca un rege. neclar. necioplit. semn. serviciu bun. a bate = ra: grăitor. a suporta. capcană = go: a ancora la ţărm.gal: cel mai mare fiu. fîn = garrai: grădină. avere. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. a ciomăgi. im-pa: pierdere. violentă = mire: furie. a se înfierbînta. lug: mulţime. conducere responsabilă. judecată. mi-ri: furtună. slab. gaz: a se certa pentru. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. a insulta = hurru: strigăt de provocare. preţ. existentă. voce. a roi. a fi însetat = imim: duşcă. furie. cupă largă = gael: irlandez. tovarăş = pa: salariu. convenabil. servitoare = ge: gîscă. a se grăbi = gor: atac. gălăgie = li: strigăt. aclamaţie. a rezista = re: vîrstă. ra: a veni în gînd. lapte bătut. necaz. boare = lile: floare. a căsători. li: scandal. lipsit de tărie. puternic. paie. lili: adiere. răsplată. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată. a bea. oraş. bun. a se întoarce. efort neîntrerupt. a traversa. gur: violentă. a adăposti. a urmări. a se pleca. a înghiţi = gal: putere. generaţie. carne de gîscă. a se bate. chiot. mare. sunet. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. a pleca = geillim: a se supune. nebunie. parfum de cedru. a uimi. proprietate = lam: proprietate. a duce. îndemînare. a sili. noapte = mi: lună. fanfaronadă.

de la. a calcula. abras: rău. folos. a gîfîi. calm. treaz. cu ardoare. a întrista. melancolie = aillean: iubit. a descoase. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. după. a îngriji. us: gîscă = usc: gîscă. grăsime de gîscă. silim: a potrivi. înţelegere. vîrf de munte. a interesa. a fi bun = sa: destul. ub: a se ascunde. lîngă = aice: apropiere. a gîfîi. mugur. remarcabil. a arăta. sat. a forţa. întunecat. sipa: cioban. vecinătate. a locui. a se aduna = ti: locuinţă. a merge în urmă. bucurie. păcurar. care? pe care? atît de. sucit. aice: în apropiere de. cavitate. păşune. generos = um: în jurul. păstor. masă. dulce. plan = agoid: împotrivire. lovitură. ud: cînd? în timp ce. te: obraz. a da năvală. drag. si: lovitură. a instiga. si: trăsătură a fetei. a cugeta la. participare. rază. cu privire la. a îndrepta. inimă. tul: rezervor. rezervor. înţelept. nevastă. alinta: a pronunţa incorect. păcurar. referitor la. lîngă. a retine. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. . acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. a înjunghia. cu mînie. pagubă = sa: năvală. regiune. a lumina. a vinde. uru: oraş. a pătrunde prin = sine: sîn. a crede. uşor = si: zînă. dezaprobare. a grăbi. a răspunde la. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. a ataca = te: fierbinte. a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi. care pronunţă greşit. atac. a socoti. zarzavat. real. ordine publică. a satisface. a face bine. atenţie. trai. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. a pătrunde = si: zor. cu lapte. piaţă. sa: lovitură. mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură. provincie. a adăposti. furtună foarte mare = uru: eclipsă. ti: rude. fiinţă = ur: proaspăt. de = ud: acolo. a memoriza. mai bine = aibitir: alfabet. a socoti. suflet. strălucit. centru administrativ. ur: a mesteca. a răni. a înfrunta. sănătos. alean: dor. a cugeta. suficient. autentic. rînduială. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. satisfacţie = ull: măr. satisfăcut. a se repezi la. Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. um: a supraveghea. sar: legume. ul: a înflori. a face schimb = sith: linişte. a răni. incult.sa: a mulţumi. văgăună. aprins. neruşinare. mulţumit. marfă. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. sin: a strecura. sin: a iscodi. a bate. drăguţ. a lăsa pentru = us: interes. sit: măsură. scump. popor = tir: tară. a căuta să facă rău cuiva. atac. us: a fi alături de. a paste = sipeir: cioban. tir: mulţime. confuz. cisternă pentru apă = toll: căus. păstor. a străluci. aproape de. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. a bate. vrajă. a primi în casă.

în apropiere. toane = allta: sălbatic. armă. vîrf ascuţit. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. baire: sfoară. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. neîndemînatic.altă-aia: monstru. barieră = baire: ţintă. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi. baftă: moment favorabil. a înfunda. cale. a distruge. armas: om de arme. a-si atinge scopurile. slab. barcă = barc: barcă. fals. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. şansă. bordei. a spune prostii = brod: a-si face merite din. boactăr: paznic. coapsă. animal urmărit. epilepsie. adîncime. a împărţi. a închide. a vîna. scop. cutie. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. escroc. găgăuţă. ţintă. a hoinări. moment. a-si pierde vremea. oameni prosti si răi = baoite: a hărţui. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă. a umbla cu interese ascunse. Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea. botu: a face botu. neghiob = bolog: scăfîrlie. întîmplare = babhta: întîmplare. lot. neînsemnat. luptător = armas: haină de soldat. clacă. strajă = bothar: drum. a strînge. nemernic = bearlagar: ipocrit. curgere. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. nu departe. talisman. salbă de bani. boaite: vite slabe. nebunii. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga. . a petrece timpul trîndăvind. bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ. făţarnic. a căuta. greşeală = balbh: prost. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. arogantă. a semnaliza. arm: încheietura braţului si a genunchiului. curea. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă. a juca pe bani. înclinare. a se mîndri cu.bolocan: om prost. a se moleşi. a comite o greşeală. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. slab. armă = arm: armată. muncă grea pe gratis. bîrligan: şarlatan. bre: formă de adresare la tară = brea: arătos. bleg: lipsit de tărie. bîlbă: prostie. afectuos. nebun. ocazie. rău brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. a nimeri. pornire. aruncătură de bani. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. bologan. a atîrna moale. pungaş. povîrniş. şansă. a cerceta. balas: varietate de rubin = balach: piatră. netot. brodi: a potrivi. înnebunit. bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. prezentabil.

cupă. a chiorăi = caoi: obicei. siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva. a murdări. aiurită. necugetat. fragment. cain: a se plînge. ceată: grup mare. ceapane: curele de la opinci. bulibăseală: zăpăceală. pagubă. rodnic. femeie proastă = caol: meschin. ceasma: plasă pentru prins peste. a-i juca un renghi. învălmăşeală. început. trudă. a ridica în slăvi. tel. a fi îngrijorat. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. imprudent. căoaci: fierar = caoch: perdea de. gust plăcut = bun: esenţă. încurcătură. neroadă = canta: încurcată. osteneală. simplu. resturi. grămadă = ceadta: o sută. vrajă = cinnim: a hotărî. îngrijorare. ceap: apucătură. brut: efort fizic deosebit. a lăsa. cinie: făcătură. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. a tulbura. a învinui de. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. buclă: îndoitură. călăi: plăcinte = collai: gras. cosite. a înţelege. a se sfîrsi. a convinge. sărăcăcios. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. a îndoi. bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. ceardă: cîrciumă. haos = bullabaisin: încurcătură. campa: a face tabără. resturi. bun: acţiune pozitivă. ciob. forţă. nojiţe = ceapan: picioare. a face nod. fără deschizătură. . ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. care nu vede ceva. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie. în bună stare. destul de. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. vacarm.brus: cocolos. castron. gîlceavă = cearta: dreptate. a pune capăt la. bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. corect. a încurca. a croi o minciună. stare. trudă. buartă: gaură. lipsă. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. împletirea cositelor = cearr: a confunda. nesocotit = buaic: culme. a agita. căule: femeie rea si duşmănoasă. a se întrista. buiac: despre plante – fertil. ceartă: dispută. a lăuda. îmbelşugat. mărginit. corpolent. deosebit. a distruge. cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică. scop. negustor. han = ceardai: comerciant. bulă: cîrpă. ce? = ce? ceda: a permite. ocazie. zarvă. ordine. cauză. a lăsa = cead: a permite. sărăcie = buartha: necaz. cantă: zăpăcită. tărăboi. a aşeza în tabără. a se rostogoli. dezordine. zăpăceală. farfurie de supă. îmbuibat. despre oameni – răsfăţat. a cauza. femeie stricată = bulla: chef. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. apogeu. nebunatic. cear: păr. prostovol = ceasna: a tulbura. a aranja. căoi: a bolborosi. cu sens figurat lipsă de bani. a tăbărî = campa: tabără. nesăbuit.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare. cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă. cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare. cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta. cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă. cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă. citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă. cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături. clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după. clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc. coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra. colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat. corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă. cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie. cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare. creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă. credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste. cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură. cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă. dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică. Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă. Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni. doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn,

cîntec, muzică populară. doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia. Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume. dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit. Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde. dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna. dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă. drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator. dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte. durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic. durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ. faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima. fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel. faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori. fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra. falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals. falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii. fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună. fee: zînă = fea: fag, pădure de fag. fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă. fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta. fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac. fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr. fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite. flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă. floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc. forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior. fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi. fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu. fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc. fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători. fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură. gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de. geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală. ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător. ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui. gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor. guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi. habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia. haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie. hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună. iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre. idenie: încercare = ide: soartă, destin. închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă. încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut. ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată. iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic. Ion: prenume masculin = ion: curat, natural. iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete. laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

. suflet. parte. lin: apă care curge liniştit. datorie. loc potrivit. plod: rod. cofă. musulman = paganach: păgîn. a se înduioşa = mili: paloare. polog: mulţime. răcan: pui de broască. a se rostogoli. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. poceală = poc: lovitură. miara: a fi uimit. poc: lovitură. a fi tulburat = meara: neliniste. a se ghemui. a conserva. rabă: cîştig. a pregăti. spaţios = learg: cîmpie. a se lega. tînăr. a hoinări = puca: urmă. suferinţă. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. miros greu = puth: a puţi. topîrlan = murlan: necioplit. nesiguranţă. bădăran. simpatic. a crăpa. cădere bruscă. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. put: a puţi. lărgime. a se răscula. nod: a avea nod în gît. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. mili: a fi cuprins de milă. a-si da aere. persoană bătrînă = olog: măslin. cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece. mulţime. puca: femeie sau fată cu purtări rele. a umbla. piaţă. grămadă = plod: mulţime. leagăn: scrînciob. pantă domoală = lin: baltă. făraş. neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ. a se scurge. a bate. dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om. spaţiu mare. leapa: a se juca în apă. defileu. oftat. a doborî un copac. mîrlă: om răutăcios si sucit. răsculat. carne fragedă = macra: tinereţe. broască tînără care orăcăie toată ziua. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă.ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic. căuş. curat. recrut = racan: a face tărăboi. iz. miros greu. grămadă = pollog: grămadă de peste. profit = rabach: risipitor. cărpănos = mirle: plin de noduri. păgîn: necredincios. a trage pe sfoară = masla: insultă. plimbare cu barca. a lovi. gloată. larg: întins. a lăpăi = leapa: albie de rîu. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. iz. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. mîrlan: necioplit. răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat. a sfărîma. olog: persoană neputincioasă. loc de trecere. pleasc: a plesni. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. nebunie. a se îndura. a se îngrămădi. milă: compasiune. loc: spaţiu precizat = log: loc. a risipi. obrăznicie. legătură. a înnoda. bădăran. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. a merge = pas: defileu. a se sparge. a se sparge. lopăţică. legămînt. pas: trecătoare. a înainta. necredincios. a-si da aere. macră: carne fără grăsime. a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade. porţiune largă si liniştită. a crăpa = pleasc: a plesni.

slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire. a coji un lemn. îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare.. încheietură. a cere. chiciură. rost: ordine. oişte = rud: lucruri. comanda de mers înapoi = sia: distantă. seamă: aminte. a străpunge. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. şarlatan. a gîfîi. a înşfăca. a socoti = rosta: a persifla. nărav. desfăcută =roptha: brînci. a da buzna. a băga sat: plin de. a împinge.ger de seacă pietrele” . unelte. . sec. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti. a smulge. a fugi. acru. posac. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. cu barbă roşie = rua: rumen. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. mai depărtat. uscare. par. drug. durabil. gras. calfă = sodar: mers grăbit. a împinge cu cotul. săpuneală. snagă: putere. temperatură sub zero grade. rudă: prăjină. sailă: însăilare. a smulge. lustruit. şchiop = sonc: ghiont. a izbi. scandalos: certăreţ. palid. balamuc. repăd: plec grăbit pînă la. dau o fugă = reabadh: galop. . cuţit. roz. zgîrcit. plin de.este un ger de te seacă”= seaca: ger. a vrea = rogha: a vrea. rui: roşcat.ceartă. lovitură. a învăţa. atenţie. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva.. curgere. rumenit la foc. folos. a adopta un obicei. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. acrit = searbhan: amărît. snapan: hapsîn. a lua de la. soncăi: a schilodi. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. sfărîmată. a insista. a arăta. ruptă: desprinsă din. potlogar = snapanna: a lua de la. a alege. neînsemnat. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. guraliv = scannalach: scandalos. obiecte. socoteală = seam: a ţintui privirea. tărăboi = scannal: scandal. a lovi cu cotul. a îngheţa. a întări o părere. sătul = saithi: sătul de. smead: cu fata negricioasă si palidă. gălăgie. sonc: schilod. sec. seacă: a se usca. agresiv. a fugi. a dispărea apa. slab. a lovi cu cotul. ruga: a cere. a dori. lacom. trainic. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. neîndestulător. cotitură. searbăd: livid. tămbălău. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. a face atent la. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări. proţap. a tîşni. a aduce. uleios. a apuca. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. smugă: murdărie. a stîrni. a sufla greu. mic. sodal: ucenic. înşfăcare. scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă. a prinde o melodie. a juli. scandal: ceartă. gălăgios. a rîde de. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. a face atent la. om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare. lucios.

de necrezut. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. cherchelit = sugach: cherchelit. a tine minte. reputaţie. distantă. stol: masă = stol: scăunaş. sucit. activitate. sugaci: beţivan. afumat. spartă: străpunsă. taburet. . tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla. pat = talaim: a ascunde. a găsi repede răspuns. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. creştere. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. a urca = sui. taman: tocmai. situaţie. numai ce. greşeală de interpretare. a umbla. sui. găurită. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. a dosi. tănăi: nătărăi. avere. sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. tonţi. a merge în întîmpinarea cuiva. a îndemna. talam: cameră de dormit. transparent. a risca. tană: pîclă. a sfida. a se aşeza pe. vesel. ceată = tanai: subţire. suim. în fată. recompensă în bani. sponci: puţin. înaintea. tapă: crestătură în copac. distrusă = sparrtha: cui. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. rătăcit. cercetare = taifeach: analiză. a se împreuna. a batjocori. spagă: mită = spaga: pungă. confluentă. strop. a păşuna. a se referi la. a hoinări. a trimite la. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. stat: trup. tal: porţiune de pământ arabil. a găuri. tarbă: femeie uşuratică. a căuta nod în papură. a face aluzie la. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. cercetare. pungă = tarbh: mascul. mai ales. intervale de timp. a trata cu dispreţ. cantitate mică = sponc: scînteie. a străpunge. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. a se feri. gloabă = tallann: toană. a mîna vitele. înmulţire = spor: a stimula. suim. împreunare. supărare. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab. speculant la bursă. parcelă = tal: recoltă. slab. producţie. obiect mic. bani. absurditate. spin: ghimpe = spion: spin. licărire. venit. spor: pornire. priceput. a tîrî = tagartha: a se adresa. a se urca. a cutreiera. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. straie: îmbrăcăminte. taifas: discuţie. răstimp. tăgîrta: a se agăţa de cineva. tăgîrtaci: intrigant. a atenua. suite: a se căţăra. stare trecătoare. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. în special. descărnat. suite: a se cocota. a înfrunta. a se cocota. prosti = tanai: superficial. a se rări. vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda.soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. priceput la toate = tagarthach: isteţ. ghimpe. condiţie. analiză. pilit.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre. tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat. tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă. teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire. teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie. tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest. toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere. tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat. trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă. trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie. trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de. trii: trei = tri: trei. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată. tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura. turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc. urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă. < Anterior Următor > Ultima Chemare la neuitare VII sabar: pîrîu în comuna Jilava = sa-bar: peste mare, peste gras.

saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca,sag(a): a împinge, loc, parte, a mulţumi, plăcere, tînăr puternic. sacară: plantă graminee, boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grîul = sacar-ra: plantă, a aduna la grămadă. saha: braţ vechi al Dunării sau gîrlă veche în Delta Dunării, izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peste din abundentă = sa-har: aluviuni, a se înnămoli, sedimente, nămol, a acoperi cu pămînt, a bloca. salasu: locuinţă modestă, loc de adăpost sau de culcare, locaş de cult, loc unde îsi închid ciobanii oile noaptea, cătun = salasu,sa-la-su: milostiv, îndurător, generos, cioban, ciobănită, colibă, cocioabă. salită: melc = sa-li: un fel de liră, a potrivi bine măsura. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua, a aprecia, a cumpăra, a vinde, a păcăli. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Tările Române pentru fixarea birului, dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent, a evalua, a aprecia, a păcăli, a cumpăra, a vinde. sama: moarte prin spînzurare, sinucidere = saman: moarte prin spînzurare, ştreang, funie, a tine legat. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol, grîu bolnav sau ajuns la maturitate cînd se îngălbenesc frunzele. samăn: la fel cu, asemănător = saman: a fi împerecheat cu, a uni doi tineri prin căsătorie, a înjuga boii, a se potrivi cu. samăn: a semăna, a pune seminţe sub brazdă = saman: jug, funie, a înjuga boii, legătură, a duce de funie, sir, şirag. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti, misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client, a bărbieri de avere o persoană. sana: a vindeca, a însănătoşi = sang: a preveni, a înfrunta, sănătate, a ajuta. sapan: parîmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod, a umple, a lungi. sar: vas de bucătărie = sar: legume, a intra, a începe, parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. (prăjina noastră de 33,5 mp). sar: mişcarea care o face omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman, sare de pe un picior pe altul, trecerea peste o barieră, un bolovan sau alt obstacol fizic, efortul de a merge cu picioarele legate unul lîngă altul, mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mîna, a sili, a sări, a bate, a vîna, a urmări, a alunga, a merge, a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei, culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii, adulterului sau tîlhăriei, belea, pacoste, năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. sădi: a planta butaşi, a pune seminţe în pămînt pentru un răsad, a aprecia corect timpul optim cînd trebuie

făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua, a aprecia. săgar: ostaş, luptător, agresor = sa-gaz: tîlhar la drumul mare, jefuitor, lotru. sămui: a lua sau a da în primire, a tine socoteală = sam(u): a aprecia, a plăti în echivalent, a cumpăra, a vinde, a păcăli. sări: a batjocori = sar(i): a strica, a hăitui, a alunga, a cere iertare, a urmări. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici,sig(i): a reteza jos, a duce, a netezi, a cultiva o grădină. seir: privelişte = seer,se-er: a străluci, a lumina, a radia, simpatic, drag. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da, a dărui, a transmite, a prezenta. separ: a despărţi, a delimita, a îndepărta, a scoate din = sipar: un fel de năvod. si: a fi = si: a coloniza, a stabili, a căsători, a aranja, a ordona, a deveni liniştit. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele fete din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece, otel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie, persoana care însoţeşte regele si duce sceptrul, încovoiat. sicar: ucigaş plătit = sicncar,sig-ngar: atac, a bate, a distruge, a răpune singur. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi, a compensa, slab, firav, onest, trăsătură a fetei, a rămîne, a fi cinstit, a fi strîmtorat. sila: a necăji, a urmări, cărare, drum, cale = sila: a hărţui, a necăji, a constrînge, a urmări, cărare, potecă, drum, cale. sin: şopron pentru fîn sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde, a strecura, a forţa, a transpira, a pătrunde prin. singir: lanţ cu un inel la capăt, în care se prindea gîtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă, a dispreţui. sir: fir, şnur, aţă = sir: a toarce, a răsuci, a roti, a împleti, a înfăşura. sisi: zălud, năuc, violent, apucat = sisi: a mîna, a obosi, a bate, a biciui. sîngi: elementul vital în corpul uman care menţine viata, lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul si elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene si artere. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sîngelui din organism si poate duce la moarte = sangi,sang-gi: a răsturna, a rostogoli, a închide, a strînge, a apropia, a termina, a sfîrşi, a încheia. socot: socoteală, calculare, chibzuinţă, judecată, plan, intenţie = socot,sucud: a măsura, a parcurge, a împărţi, a cîntări, a repartiza, a străluci, a radia de bucurie. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea, adică formarea modelului de pe ţesătură. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată, cîte două în fiecare dinte = soh: a înlocui, a deplasa, a alege, grijuliu, confuzie, dezordine, rădăcină, sprijin, a ridica, a alege, a înceta. soi: neam, clan, o anumită educaţie = soi, su(i): persoană, mulţime, a reprezenta, a deveni, a creste, a se răzbuna. somon: pîine de calitate inferioară, turtă mică, colac = somon,sumun: ceva de proastă calitate, a distruge,

a cere socoteală = sucal: mesager. persoană care duce samarul. a lovi puternic. bolta cerească. a cicăli. luminos. a radia. a bucura. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. sucăli: a răsuci. arţăgos. reprezentant al fiscului. tipar. ciortan. a prevedea. . discordie. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. culori.bătrîn. a dojeni. a vîntura cereale. a aşeza. a mustra = sudu(i): a bate. sona: a se sminti. sud: judecată. a fi încîntat. a insulta. burduf. boccea. a domina. a căuta ceartă. trimis. peste mare de baltă = şaran: a musca. a bea. a fi mulţi. sudal: ucenic. calfă = sudal: samar. a întinde. a căuta. a zdrobi. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie tîrît cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. a înjura. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. a ucide. a înţepa. a tipa. logică = sud: a fi retras. a tăia. a întărîta = suh(a): revoltă. a se prăpădi. lumină. sopă: bîtă scurtă si groasă. a striga. a fi obligat. a înveseli. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul si barba de culoare argintiu-închis. numeros. şaran: crap mic. a stăvili. atent. suha: a înfuria.ses: a cunoaşte. a străluci. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. îngrijitor. a duce la păscut. a se învîrti în loc. a se umple. a se unge. sun: a suna ceasul. zăcătoare = şez. a lărgi. şar: vopsele. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a veni încet. Surupac: Maria. neînţelegere. a deplasa. a radia = şer: strălucitor. vechi. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. a muri = sun: bătrîn. a pune. a uimi. a suge. a lumina. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a mînca. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. suc: cuvînt cu care se cheamă miei = suc. a turna jos. a transfera. şercane: balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. a şterge. fioros = sun(a): sfadă. cuprinzător. grămadă de grîu. a putrezi. a stăpîni. a se ofili.su-ub(a): cioban. a aduce fără forţă. piele iritată. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vînt. a vîna sau a urmări pe lumină. a scoate la păscut. a lega. curier. a se certa. a închide în ţarc. a deveni confuz. a străluci. şer: cer. a alege. a străluci. a păzi. dezordine. lumina zilei. confuzie. sudui: a înjura. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a certa. a învinge. a freca. a dirija. a controla. durabil.sug: a alăpta un copil. trainic.

şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. şing: lemne pentru foc. a blestema. zidar. linie = şirancă. rănindu-l = şoni.şilig(a): a scoate din apă. a răsturna. a se necăji pe cineva. măsură. a striga. legătură. a înjura.şu-gur: legătură. a striga. a deplasa. păşune. a pune. a jupui. a considera. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a potrivi. a aranja. a fixa. a fi prevăzător. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. îngrijitor. a pune. legătură. mînă. a freca. a merge. a atenţiona. a stăpîni. a croi. a se încălzi. a tăia. a rade. a arăta. a măsura. a se mînia. a opri. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. şogor: rudă prin alianţă. a tipa. grindă. a pune deoparte.şude: a aclama pe cineva. a numeri.şun(i): soartă. scîndură groasă folosită în construcţii = şos. a îmbrăca. încîntare. termen de adresare între prieteni = şogor. a dezlega. a striga. bucătar. a prelucra si a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. putere. păcurar.şir-anga: hotar. şirin: trunchi de brad lung si subţire. proptea de lemn.şus: a doborî un copac. a distruge. a tăia departe. a măsura. dungă. a tivi. a înfige. curat. a trage. a repartiza un teren. a măsura afară. a întîmpina cu urări. a calcula. a roade. unitate de măsură = şeng: căldură. a chema. vîrful biciului = şu-ngar: a munci cu sîrg. stivă de lemne. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. bine făcut. a se sparge. a împărţi. foc. şugar: zvelt. a duce la păscut. a rupe. a memoriza. a lega una după alta = şir: a lega.şicari: a se supăra. a aranja. şti: capacitatea omului de a acumula. stîlp. a străluci. a fi obligat. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a păzi. a ascunde. a verifica. a recita. şide: şede = şidi: a aşeza. a cunoaşte. a da o mînă de ajutor. şuba: haina de lînă a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. şuba: a tîrî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemînare. a înlocui. a fi încîntîtor. . vite cu coarne date înapoi. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a avea grijă. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. veselie. a considera. a cînta. a înţepeni. a retine. şos: bîrnă. şir: a pune una după alta. ceată mijlocie. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte si lungă pînă la călcîie = şuba: cioban. a întinde. a se aşeza pe. îndemînatic. a căuta ceartă. şirincă: fîsie îngustă de pămînt arabil. a şterge. a socoti. şilica: cuvînt cu care se cheamă ratele = şilica. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi.

a dispărea. lovitură. a ucide. a adăuga. chiar. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: fire. a bate. a sprijini. hot. sunetul scos de grătarul încins. a omorî. a lăţi. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. a lărgi. a tine mintea trează. a întinde. a răcori. tagmă: clan. a semăna. a distruge = şus: a distruge. tasca: traistă mică din pînză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. a întemniţa. a decide. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. a răsturna. puternic. a pricepe. a împrăştia pe jos. putere = şupa. ceată = tan(a): rece. frig. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. a pune capăt la. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a avea grijă de. taman: tocmai. a abandona. a tremura.şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. parcelă = tal: lărgime. lărgime.şuba: arogant. a construi. generos. a se uni. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vînt = şusur: a ploua liniştit si timp îndelungat. pungaş. persoană dependentă. a tăia departe. amploare. autoritate. închisoare. a stabili. a da.şubur(i): a observa. şus: zgomot puternic. a ruina. a repeta. pur. a răci. că nu recunoaşte = tachim: a face. a strînge. calm. mai ales = tanman: credincios. a picura. . a fi împreună. a se furişa. a avea grijă. a hotărî. rachiu slab = sum: a vedea. a conduce. a se despărţi. sef de hoţi = şuha(n): tîlhar. seceră cu tăişul ascuţit. a se ascunde = şupuri. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. a răsturna. a tine trează mintea. a opri. a înmulţi. tană: pîclă. sprinten. şupă: escortă de soldaţi. tal: porţiune de pămînt. tăgadă = taga: şmecherie. a umple cu. tachina: a se preface că nu ştie. şupuri: a se furişa. autoritate. a sfătui. a arăta. a se preface că nu recunoaşte. a se scurge. putere. a părăsi. a lăti. a se interesa. a sesiza un înţeles. a înceta vorba. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. autoritate.tab-ba: parteneri. bază. a duce. a jigni. a lungi. demn de încredere. a tăia. a desface. organizaţie. cin. şuhan: hot. îndemînatic. a pune temelia unei construcţii. a se strecura. a lega. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. răcoare. ceată de prădători = tagme: a pricepe. lotru. a deveni îndemînatic. a păzi. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. a fi nepăsător. tagă: negare. a înălţa.

a urina = udu: a evacua. teş: încovoiat. tui: tîcnit. . a rupe. a opri. a înfrunta. tun: a pungăşi. venin. a se însenina. uh!: strigăt de supărare sau oboseală. fel. uib: orbeşte. lut = tina: tare. a gîfîi la bătaie. a obţine o victorie. cam nebun. duşmănie. fînat. îndoială. temeni: a se pleca în fata cuiva în semn de salut. a păcăli. a se dezlănţui. a chinui pînă la moarte = ucid. vreme. a sparge. pachet. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială si lumea spirituală. a rupe. pămînt. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat. ucid: a omorî. a şti. ceată de hoţi. pămînt. lumină. bun. sac. furtună. cocioabă. a se asemăna. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. a fi bolnav. se ploconi = temen(i): perimetru. cusur. a dura. a înhăţa. tină: noroi. unchi = te-te: a se apropia. a săpa. tărăboi = toi. a micşora. tîlhar: hot. a tine. străbunic. a băga în buzunar. tur: spaţiu delimitat. tron. a gîfîi la bătaie = u: expresie de protest. durabil. u: expresie de uluire sau nemulţumire. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. repaus. soi. legătură. a ataca. platformă. bază. a fura. a recunoaşte. udat de ploaie. a tine. a repara. ua: expresie care exprimă starea de somnolentă = u-a: somn. răutate. a ascunde. solid. îndemînatic. lotru. pungă. transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare. a primi. duşmănie = uh: a scăpăra. a se dezlănţui. a tine. a procura. a primi. vioi. strălucire. om în vîrstă. luptă. a lua. ceartă. încăierare. adăpost în cîmp = tog. sul = tur: ocol de oi. boală. a smulge. luptă. grajd. a nimeri = tila: a se întîlni. defect. a sti. amărît. staul. tetea: tată.teamă: frică. ud: plin de apă. fiecare cu ele. vită cu coarnele crescute înapoi. chinuit.tug: proprietate. luptă. ceată de răufăcători = tîlhar: mulţime. a se întîlni. pe nimereală = ub: cavitate. a sta. frate mai mare. toi: zgomot. a realiza. a plînge. udu: a ieşi cu udu. soclu. a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar. a recunoaşte.u-gid: acţiune violentă. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. fundaţie. a plînge. a înveli. a nu lăsa pic de murdărie. a băga în pămînt. burniţă sau zăpadă. ploaie. gaură. a bate. a îndrepta. bunic. tîlui: a se întîlni. persoană ruşinoasă. a locui. groapă acoperită cu frunze. timar: tăbăcar. a strînge în braţe. zi. gaşcă. lapoviţă. sui = tu(i): slăbiciune. odihnă. la noroc. sprinten.tu(i): bătaie. luminiş în pădure. a procura.

ursan: om voinic. a duşmăni= uri: cîine. tare cît un urs. a răsuci. ordin. a creste. cîine mare. a tremura. încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puscărie). usur: zeciuiala morarului pentru grîul măcinat = usur: taxă pentru vînzarea produselor în piaţă. zabală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta si fixată de hamuri. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usuc. a strînge. viu. a fortifica. urî: a băga groaza în cineva. strălucitor. a fi mulţumit. om tînăr. . zi: perioada dintr-o rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. zid: construcţie din pămînt. adevăr. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia. a răsări. a mugi. a lega. plin de fortă = ur-sang: războinic. ung: a investi cu o funcţie publică. rude. a aţîţa. subordonat. briză. duşman. mizerie. cer. a înrăi cîinii cu sînge. za: împletitură din sîrmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atîrna. a sili. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lînă si colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii. lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. femeie în perioada critică. om mare. urdu: expresie cu care se întorc oile cînd pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor. a face larmă. familie. a face zgomot. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. fioros. a aluneca. zar: broască de la uşă = zar: a întoarce. zară: rază de lumină.uman: cunoaşterea firii omeneşti. legal. la înălţime mare. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emes. us: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni. a pune să conducă = ung: popor. a fugări. zălog: garanţie. persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului. a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare. uz: rîu în judetul Bacău = uz: culme. deschis pentru ceva important. întîiul. a merge departe. a fi împreună. cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. a distruge. piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări. unchi: fratele unui dintre părinţi. de mică greutate. a risipi. a aduna. a zbiera. a se înălţa. dreptate. sclav.usug: murdărie. a legăna. chirpici. erou. a străluci. ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor si care i-a dat si numele = zag-hi-a: impozit oficial. a ascunde. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brînza = ze-er: a da drumul la cîini. om bătrîn. a transporta. zăhăi: a împrăştia. în frunte. a se zări. a roti. a arunca afară. justificat. ferm. apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte. obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar. neclintit. chezăşie. a fugi. a se deştepta. a se ridica. înalt. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage. a bate. în care se vede lumina = zi: lumina zilei. versant. adunare populară. a părăsi. obligaţie legală.

a aranja. zobi: a sfărîma. a mînca. a bea. a batjocori.zise: a spune. a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat. zînă: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă si foarte bună. 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). Landsberger (1937) si J. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă.. < Anterior Următor > Chemare la neuitare IV Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. a tîşni. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui. a se clătina. rugăciune. Deimel (1925-1950). irlandeză si eme-gi. zitie: turtă din tărîţă de grîu = ziti. albină. a băga. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a se zbuciuma = zu-li: a rîde. În limba română veche există cuvîntul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. Halloran (1996). Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura. a duce. a înghiţi.zur: sacrificiu. a strivi = zobi. zor: grabă. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. a oferi. mişcare ritmică + la: abundentă. a vorbi despre calitatea făinii. a perora. a mînca. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas. a face de ruşine. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cîntată(prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură. a ruga. a trage. origine. a mînca. a gusta din bucate. a nimici.zidi: făină de grîu. irlandeză si eme-gi. a zdrobi. zurzur: podoabă. a mînca. păpuşă. B. zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui. poftă. să consulte dicţionarele lui A. începutul zilei. altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui. larg. a distruge. a întinde. A. sanctuar.zubi: seceră. a se cutremura. Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească. îi sfătuiesc. invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. . care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga. cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi = za-na: nălucă. perioada cînd se fac rugăciunile de dimineaţă = zor. a se scutura. a oferi. a curge în şuvoi. apariţie neaşteptată. a tipa. mare iar în latină gula înseamnă gîtlej. a afirma. a aşeza. expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei . lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcute de cremene care formau partea cu care se tăia. a mesteca. a lua în zeflemea. zgomotul făcut de apa care curge într-un vas. gît şi numai figurat gură. Cuvîntul gula(gu: gît. a înhăta. a jigni. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. zoli: a se frămînta. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. masă.

scandal + min: partener. noi am păstrat obiceiul prin folosirea . durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. a aluneca. gospodărie. arsură(uz.n. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. a striga. a mînca. a răni. usturime. scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală si îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală. tînăr. a se întinde.mater” dar si termenul . a rezista. Armîn = ar: a răsuna de. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. a bea la un ospăţ. mişcare ritmică + ra: a suna.a rîde cu hohote. măsură. româna la deal şi munte. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită.e. veselie + ciar. a radia. a curge. mîncare + ka: gură. a munci. pentru mamă are sintagma . deprindere care si astăzi ne bîntuie existenta mioritică. asociat. mamă.. atunci da fericire!.. a îndruma.mamma” cu sensul de ţîţă. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură. bogăţie + min: partener. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers. a fi egal. a face zgomot (gu: gît. lac. mamă iar rumîn = ru: treabă. a merge. apă care curge. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn – machidon). în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua. a face zgomot. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg.sar: mulţi. a trăncăni. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie. a îndura. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste). a face baie. drag. Latina. a tăia din. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. Cei doi termeni au în comun sintagma . familie. asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. a amesteca. a chinui + tura: copil.min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură. ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. familie. a muşca. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul . a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. asociat. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. Dacă răscolim puţin memoria. a înghiţi.. a lovi.mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. a cuprinde sau abba: lac. buca+te: porduse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită. canal mic. mare (a: apă + pa: şanţ. zgaibă. pantă. a petrece (ul: vas. a băga. a bea. a rupe.. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. sîn. atîţia cît mai sunt si rumîn. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită. a impresiona. mare). bucurie. a chema. unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig.us: coastă.

Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. Lewis Spence în lucrarea . puia. folosindu-se la înmormîntări. a ofta. în română: oama. la pag. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î. sau începutul mileniului lll î. om bătrîn. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. în franceză: papa. terci. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. patesi. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. tete cu sens de om bătrîn. mami. mamy.n.e. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. pa. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat). mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice.n. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. mami. papa. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sunt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. Cuvîntul mamă în emegi ama. tata. în engleză: pa.. termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina. ma. lemn sau piatră si lemn. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. tucu. daddie. 27 afirmă că Britania a fost invadată de . dam.The Mysteries of Britain. bunic. mi. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. în română: ta. Hai să le punem si lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. muma. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. în checea: mama şi cuvîntul tată în emegi: a. formînd două sau mai multe cercuri concentrice. pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră. tete cu sens de tată. . inimă. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn.. dam(soţie). ta. mumy. ma. în etruscă: ama. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît si unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cît si a lunii. Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fata unei pietre plane unde se puneau ofrandele. mu. papa. suflet. mama.doicilor. tucu.oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. mamma. îma. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. în franceză: maman (ma +man). în engleză: ma.e.

aillu: gintă. învăţat. personificare. în insulele britanice. an = an. aka: băutură fermentată. a pune. hrană. In emegi ila: cărăuş. seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi). limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. a distribui. a face a avea un efect. generos) = libir(stăpîn pe el) eg(apă în occitană) = eg: a uda. amer(amar) = amaru (supărare). liber(darnic. locuintă. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î.e. a decide). Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea . a adăpa vitele. cacic: căpetenie. tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud. a fi bogat. clan. a căuta. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. a vorbi despre. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. porţie. catu: tîrg. a fi trist. papa(tată) = papa(tată). a merge pe jos. neam. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă . calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. a fi de partea cuiva. capac: bogat. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. a socoti. băţ lung si gros. cel care îti conduce viata. a opri = bara: a înainta. sus = capa: suflet.. teritoriul Frantei. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. catu illa: spiritul negustorilor. popas. Italia. a transporta. a se întîlni. a închide afară. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi. luminat. a pluti pe apă). a iriga. Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua.n. a fi mare.Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. voce. – l e. a bea. bara: unitate de măsură = bara: iaz. a distribui. superior. di(dire – a zice) = di(a aprecia. obşte.n. avere. achite(acquitter – a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite). nobil. peninsula iberică. a radia. allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. strălucitor. rege. chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare. a îngrădi. a linişti + cu: a întemeia. inimă. seminţie. înţelept.Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi si dialecte care fac parte din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). a cerceta = gadu: a rupe. a încuia. prizonier. comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii. generos. camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale.

cîte puţin. chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal. a pune. a se agita. a opri. a fi mîndru. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. hucha: sărac si orfan de părinţi. a străluci. a se ascunde. obicei. a vui = colca: a fi atent. hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. a se pregăti de drum. a vătăma. a înconjura. a da. collca: depozit mare. căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. atracţie. cartier. puţin. a sterge. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a despica. a avea voie + cia. sălbatic. a trage uşor. încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile. începutul unei acţiuni. fir. a supraveghea. defileu. a distruge. vită. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: . nimicitor = hunu: a rupe. a se învechi. Huiana: Inca. chuqui: ploaie. a curăţa. aur + ri: a turna. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. a striga. a fixa. mare = hat: înălţime mare. cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. a fermeca. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. violent. a întări. a cîştiga. neam. familie. conci: vîrf. huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. cira: a coase = cir: aţă subţire. oraş. a încînta. haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec. a mişuna. sălbatic. uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. huanca: piatră de hotar. nesăbuit. a măsura.sa: a tăia. hatun: mare = hăt: întins.destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren. a picura = chicu: puţin. cori: aur. hatha: castă. podoabă. cira – a însira = cir: a lega. prezentă nedorită. limită. oprire bruscă. om fără căpătîi + hucia: a fi mînios. a aduna. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent. a conduce. scandal. a aduna. a fi lipit de + ca: cătun. surcele = ha: numeros. răzor = hata: a radia. casă. huata: loc unde se leagă(prinde) ceva.

marcă: proprietate. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. frumos. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. nostalgie. înfăţişare = chip: a lega. necaz. sănătos. vale sau trecătoare protejată. supărare. Lama: înger păzitor. păşune. domeniu. soţie. quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. a cultiva. broboadă. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. .a stăpîni + ana: lumină. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia). pretutindeni. a uni. făptură. soţ. mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. dor. a lega. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine. a creste + inu: paie. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. iarbă. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. pereche. a pipăi uşor. a fi mare. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. Inca: conducătorul incaşilor = inca. meşter foarte bun. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. pătură. care nu se vede. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior.runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea si la învelit noaptea. pentru lapte si lînă.inga: adevărat. strămos. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. a controla. teritoriu. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă.. spirit feminin al destinului. Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. respect social. quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. vigoare. rai. In româna veche nu există acest cuvînt. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. piciu: ascuns. a mîngîia. era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare. jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia . aşa este = inga: egal. inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. a locui împreună. tristeţe. cer. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas). mana: noroc. umflătură. jignire. a linişti. la fel. a apărea. mic.

a cerceta. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. stare de echilibru = pace: a se potoli. În emegi ru: semen. conducător incas. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab.oca: cartof. a cerceta. a se înclina. pachacuti: rege incas. stîncă. a băga de seamă. runa: bărbat. a ucide. natură liniştită. adăpost provizoriu pentru vite si capre. a te afla în treabă. armă. a aluneca. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. proprietate. sceptru. domeniu. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. transformatorul cultural. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. pietriş. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. a fi capabil. a se aşeza. a impresiona. bogăţie + na: om în viată. bucurie = pace: linişte. care aparţine lui. tambo: depozite regale sau obşteşti. marfa cea mai comercializată la incaşi. om = Rona: localitate în Maramures. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite.a mînca în pace” cu acelaşi sens. provincie.. om prezent. a se urca + ia: mînă. putere + ri: a conduce + u: bărbat. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa. cataclismul. a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus. avere. phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a observa. a fura. a deveni alunecos. a pătrunde. domeniu. egal în funcţie. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie. a lua cu forţa. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta. zăpsi: a prinde de veste. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. În limba română se foloseste . cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de . folosire liberă si liniştită. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. a lega cu sfoară. a înhăţa. unelte si nutreţ. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. a păzi. ricu: suveran. a strînge laolaltă + ia: mînă. amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată. trimis regal. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. animal prăpădit. a se documenta. rang social. Paullu: fratele lui Manco Inca. creatorul. a aşeza. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor. a aduce linişte. tarapuntaes: nobil.purie: cărunt. a apuca + la: tînăr. a smulge. a conduce. aţă. a se linişte. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. sapsi: proprietate. opus. a pune în ordine. a zori. regiune muntoasă. ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. tată (termen vechi) = pu: suflet. tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză. saya: jumătate de provincie. suyu: tinut. bătrîn.

a săpa + ma: a se fixa pe. Dictionar de Arhaisme si Regionalisme. a trezi din somn + ca: gură. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare. română veche si emegi si cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română si engleză. a uşura. În emegi uru: a păzi. a lega. Bulgăr si Gh. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. început. urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn. deasupra. bun. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. legătură. a tîşni. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. a se osteni. ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. a prinde. de pe lacul Titicaca. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. sînge.750 cuvinte. scobitură. Latina clasică. a înveli uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. priceput. Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. inimă. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. a răcori + pu: izvor. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. a şterge. realizat de Gh. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. lacrimă. legătură. a tipa + i: a plînge. cuvintele irlandeze comune cu româna . snop. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. a pune.O. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin). warawara: luminos. tată = tucu: rude. puternic. contine 34. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. neam). Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică.plumb.

collinus = colinar. comatus = pletos. aratio = aratul pămîntului. credo = a crede. crucis = cruce. autumnus = toamnă. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme si nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. barbaria = barbarie. ceno = cina. atît!. cornus = arborele de corn. a primi. curcubeu. gură. crudelis = crud. caput = cap. aer = aer. argentum = argint. arcus = arc. crudus = crud. cingo = a încinge. bucca = obraji. a însela. a se încrede. a = a. casa = colibă. celo = a celui. violent. acer = ager. Aceste centre aveau si rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. canalis = tub. cela = cămară. crista = creastă. econom cumpătat. attentus = atent. suprafată întinsă. a pune: adduco = a trage la sine. sălbăticie. vacă. a observa. cos = cute. îngust. cornu = corn. bordei. coqua = a coace. cepa = ceapă. a acoperi. cîrcotaşă. addo = a aduna. a îmbuca. dans. cu japca. bruma = iarnă. înclinat. femeie rea. auratus = aurit. ah = ah. acolo = acolo. castro = a castra. a ascunde. a lua masa. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. aprilis = luna aprilie. a strînge. cervus = cerb. răstignire . a aduce. a fierbe. acoperit cu aur. accolo = a locui în preajmă. caseus = cas. clare = clar. aurum = aur. adiutor = ajutor. arcano = pe ascuns. blande = măgulitor. a asculta. cald. adăpost. asper = aspru. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. aro = a ara. canis = cîine. computo = a calcula. afflo = a inspira. cu arcanul. a aduna grămadă. circus = cerc. cingulum = cingătoare. chorda = coardă la un instrument. cicută = cucută. cornum = coarnă. carnis = carne. area = arie. crucio = a chinui. carrus = car. a deslusi. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. coasă. capra = capră. a asterne. plîngere.si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. certatio = ceartă. coacervo = cociorvă. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. attingo = a atinge. cado = a cădea. ardeo = a arde. albus = alb. annato = a înota către. canto = a cînta. barbar. attat = vai!. a se arăta. animal = animal. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie. a mînca. acus = ac. bos = bou. annus = an. sprijinit. cantus = cîntec. amare = cu amărăciune. potecă. a brăzda. a primi. cresco = a creste. caldus = fierbinte. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română. barba = barbă. angusto = a îngusta. acclinis = rezemat. coma = coamă. amarus = amar. canal. adstringo = a lega. asylum = loc de scăpare. bonus = bun. blînd. adsterno = a întinde la pămînt. calco = a călca cu piciorul. attendo = a fi atent. a plasa banii într-o afacere. sălbatic. ausculto = a asculta. acclaro = a arăta clar. chingă. a micsora. dispută. gresie. campus = cîmp. bene = bine. cărare. azil. anguste = strîmt. cerno = a cerne. audio = a auzi. costa = coastă. bracatus = îmbrăcat în nădragi. trist. arma = arme. plete. necopt. callis = cale. allego = a alege. lingusitor. acolo. attente = cu atentie. cauda = coadă. a socoti. chorea = horă. a aduce. colloco = coloca. a observa. barbarus = străin. a afla. armă. celulă. annuus = anual. cera = ceară. appareo = a apărea.

inclino = a înclina. illumino = a lumina. furca = furcă. incingo = a încinge. mentis = minte. gelu = ger. massa = masă. în ce fel?. neam. dulce. inde = inde. fames = foame. heredis = herede. inumbro = a umbri. dator = dătător. menta = mentă. dense = dens. floris = floare. mons = munte. duro = a dura. lignum = lemn. humilis = umil. mugitus = muget. impugno = a împunge. latus = latură. cum = cînd?. funalis = funie. longus = lung. medulla = măduvă. numero = a număra. manus = mînă. large = belsug. ira = ira. mendacium = minciună. nedum = necum. gît. des. mortuus = mort. draco = balaur. floccus = floc de lînă. filia = fiică. sîn) = mama. locustă = lăcustă. iracundia = iracandia. mensura = măsură. farina = făină. ligo = a lega. ferrum = fier. mollis = moale. flacără. gazdă. miratio = mirare. nebula = negura. iuro = a jura. frigo = a frige. intra = înăuntrul. fraga = fragi. fundus = fund. fructus = fruct. lingula = lingură. sărac. margino = a mărgini. mel = miere. mînie. miseria = mizerie. gener = ginere. fulguro = a fulgera. gustus = gustat. milium = mei. grămadă. lumen = lumina. firimitură. lana = lînă. libero = a libera. inclinatio = înclinare. focus = vatră. gemo = a geme. intro = a intra. mutus = naris = nară. funis = funie. insula = insula. fera = fiară. malleus = mai. nasus = nas. fumus = fum. foc. fetura = fătat. nefericit. fumo = a fumega. smoc. duo = doi. incipio = a începe. dormio = a dormi. morum = mură. nato = a înota. incepto = a începe. culmen = culme. mînie. musca = muscă. mare = mare. fenum = fîn. topor. femina = femeie. lacus = lac. larghete. mustum = must. ciocan. inno = a înota. iugo = a înjuga. latro = a lătra. multum = mult. humilitas = umilintă. gusto = a gusta. curto = a scurta. a suspina. iuratus = care a jurat. murmuro = a murmura. nucis = nucă. gena = pleoape. gallina = găină. homo = om. genu = genunchi. miser = mizer. macero = a măcina. vîrf. uimire. fulgur = fulger. lenis = lin. merula = mierlă. figo = a înfige. mica = mic. marito = a mărita. hot. impingo = a împinge. lacrimo = a lăcrima. filum = fir. illacrimo = a lăcrima. lutum = lut. murus = mur. mollio = a înmuia. lippus = lip. do = a da. a chinui. humeo = a fi umed. a tortura. curatio = curătenie. facere = a face.pe cruce. cuculus = cuc. heri = ieri. mulgeo = a mulge. lacrima = lacrimă. muscus = muschi. nos = noi. fuga = fugă. filius = fiu. fugio = a fugi. latro = lotru. frater = frate. roadă. manica = mînecă lungă. frico = a freca. dulce = plăcut. a detuna. lupus = lup. iubeo = a dori. nomen = nume. lacteus = de lapte. gula = gură. fusus = fus. murmur = murmur. detono = a tuna. mugio = a mugi. luteus = lutos. hei! = hei!. nodo = a înnoda. montana = montana. îngrijire a trupului. marginis = margine. directe = drept. meritum = merit. morior = a muri. lingua = limbă. mulier = femeie. locus = loc. muto = a muta. herba = iarbă. latratus = lătrat. meus = al meu. nigrum = negru. nodus = nod. gust. mater = mamă. laudo = a lăuda. digitus = deget. nurus = noră. a ataca. a declara. furia = furie. mola = moară. . mamma(tîtă. inceptum = început. mors = moarte. ningit = ninge. a căsători. lingo = a linge. hospita = oaspete. mollesco = a molesi. luna = luna de pe cer. liber = liber. noctu = în timpul noptii. frigus = frig. nascor = a se naste. lupa = lupoaică. maius = luna mai. natio = natiune. fur = fur. duco = a duce.

tamen = taman. tu = tu. pelagus = pelag. pallidus = palid. sitio = a fi însetat. sarcina = sarcină. parens = părinte. repens = răpezime. statura = statură. uber = uger. tussis = tuse. oh! = oh!. ungo = a unge. unus = unu. tremor = tremurare. ripa = rîpă. os = os. sal = sare. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). perdo = a pierde. destul. pugnus = pumn. tondeo = a tunde. taceo = a tăcea. spumosus = spumos. pinus = pin. spina = spin. sex = sase. taurus = taur. olla = oală. rado = a rade. uro = ură. oleum = oloi. ulmus = ulm. pomum = pom. podagra = podagră. palma = palmă. unde = unde?. traho = a trage. pons = punte. puteus = put. septem = sapte. saturo = a sătura. partis = parte. surdus = surd. stupro = a stupi. piezis. pereo = a pieri. unguis = unghie. subtus = supt. stela = stea. a întepa. pedica = piedică. tortus = tort. pectus = piept. sufflo = a sufla. populus = popor. trudo = a trudi. unda = undă. ultimus = ultim. a arde. suffero = a suferi. sono = a suna. tempus = timp. roto = a roti. satur = sătul. tres = trei. panis = pîine. livadă. plango = a plînge. ordo = ord. sagitta = săgeată. obligo = a obliga. st! = sst!. umbrosus = umbros. spurcus = spurcat. ramosus = rămuros. stirpis = stirpie. termino = a termina. placo = plăcut. sorbeo = a sorbi. singuli = singur. tyrannus = tiran. suffulcio = a sufulca. socrus = soacră. sors = sort. timeo = a se teme. rodo = a roade. tergeo = a sterge. pono = a pune. sonus = sunet. reparo = repara. primus = primul. rotunde = rotund. rosmarinus = rozmarin. una = una. serum = zer. turma = turma. pullus = pui. sat = sat. ruinosus = ruinat. prunus = prun. urtica = urzica. somnus = somn. rota = roată. tendo = a întinde. russus = rosu-închis. probosus = a probozi. praeda = pradă. saluto = a saluta. plene = plin. tegula = tiglă. rancidus = rînced. occupo = a ocupa. sanguis = sînge. tacite = tăcute. seu = sau. usura = uzură. paco = pace. susurro = a susura. tuli = tuli. usus = uz. sudo = a asuda. paries = perete. porcus = porc. tussio = a tusi. sir. pascuum = păsune. sagitto = a săgeta. pomarium = pomărie. occido = a ucide. passus = pas. liniste. popa (cel care face jertfele) = popa. ursoaică. soror = soră. partio = a împărti. salto = a dansa. rea = rea. boccea. scrofa = scroafă. miros. ustulo = a ustura. spatha = spată. spica = spic. sorbitio = sorbitură. stomachus = stomac. socer = socru. susurrus = susur. saccus = sac. turtur = turturea. prunum = prună. turba = a turba.obliquus = oblic. porto = a purta. sitis = sete. sudor = sudoare. sedeo = a sedea. udus = ud. puteo = a puti. oculus = ochi. rotundo = a rotunji. palus = par. odiosus = odios. sub = sub. testu = test. semen = samăn. pote = a putea. scio = a sti. teneo = a tine. turbate = turbat. tremo = a tremura. stinguo = a stinge. saline = salină. umbra = umbră. plumbum = plumb. signum = semn. stringo = a strînge. sto = a sta. porta = poartă. tyrannis = tiranie. raro = rar. urceus = urcior. împreună. tortor = tartor. torqueo = a toarce. pacis = pace. . turbo = a tulbura. liniste. totus = tot. pasco = a paste. bubă. truncus = trunchi. penna = pană. tono = a tuna. a sălta. palea = paie. occupatio = ocupare. ulcus = ulcior. salis = salcie. rogo = a ruga. sortitus = sortit. semino = a semăna. pellis = piele. ramus = ramură. stellatus = înstelat. sugo = a suge. sedes = sedă. pastor = păstor. pungo = a punge. umbro = a umbri. putridus = putred. ursă = ursă. spuma = spumă. tonsura = tunsoare. strămosi. sterno = a asterne. tilia = tei. pila = pila. rumino = a rumega. portio = portie. securis = secure. ruina = ruină. octo = opt. tingo = a întinge. spartgo = a sparge. rumpo = a rupe. salio = a sări. ursi = a urzi. spurco = a spurca. rideo = a rîde. rupes = rîpă. risus = rîs. saltus = salt. subiratus = supărat. ros = rouă. ursus = urs. prosto = prost. temeritas = temere. rapio = a răpi. odor = odor.

n... În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. î ca i (cînd-chind). valles = vale. vocalele ă. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în .şi” aşa cum fac cei din Muntenia cînd vor să-i zeflemească pe moldoveni . vidua = văduvă. vocis = voce. vindico = a vindeca. i. velo = a înveli. venenum = venin. fenomen întîlnit şi pentru d înlocuit cu t.pi centru” cu .. vendo = a vinde. ă ca a(masea-măsea).e.. vicinia = vecinătate. vita = viată.e. vitis = vită.n. vicinus = vecin. j. au rezultat cuvinte noi dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. g înlocuit cu c.. Vocala . În partea stîngă a lexiconului se găseşte cuvîntul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvîntul emeş cu sensurile aferente.şe”. vulpes = vulpe. vultur = vultur. Un cuvînt(fonem) se putea citi în mai multe feluri.. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă.u”.b” de multe ori devine .. a pune + a: braţ. a scăpa. î au fost transcrise prin a.p” şi invers. Sîntem din acelasi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii si importanta ei. z înlocuit cu s sau ş. volo = a voi. Emesii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima(sau ultimele două) literă aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. corect . t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. a lovi. vadum = vad. vermis = vierme. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă(dub: a bate cu putere .dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene. venia = voie.ce”. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. limbi semite şi înrudite între ele. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. ciog. vena = vînă.pi şentru”. a se învîrti. Limba emegi nu avea consoanele f. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul . Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î.ce” moale.. vinum = vin... venatus = vînat. În paranteza pătrată am pus cuvîntul din limba engleză cu explicaţia aferentă. venio = a veni. a umbla cu şmecherii. forţă putere) dobă.. dormi.o” din emegi. tobă sau durni(dur: locuinţă + ni: gazdă.vaca = vacă. verbum = vorbă. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. ciuc. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. venator = vînător. viridis = verde. cioc. vas = vas. Aceste limbi nu aveau sunetele . v. . soc) sau se scria în mai multe feluri dar avea acelasi sens(sopîrca: a linguşi. a se răsuci) dorni. sog. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul . . Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. virga = vargă. verres = vier. (sug se poate citi ciug. vis = vis. vitellus = vitelus. Consoana . Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. vespa = viespe.ci” şi au fost transcrise prin sunetul . se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). De reţinut că şi în prezent arabii(urmaşii semiţilor) care au studiat în România pronunţă consoana p ca b(bobor – popor).. video = a vedea. persoană. vae! = vai!. vipera = viperă.

fîşii de pînză sau piele din hamul cailor. fîsie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a conduce. a-si avea originea. calitatea de nemeş.a lăsa din chingi” – a lăsa liber. a susţine. Au mai rămas destule comunităţi care să-si continue existenta milenară. a se opri. a ocroti. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite si sunt foarte demni. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici jumătate nu au fost descifrate iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt si mai mari. Cuvîntul hora are sensul de a dansa în cerc iar în eme-gi cuvîntul hura are sensul de neam. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungînd să treacă de 250 pentru expresia . usu).. a proteja. a înnobila. cel mai de seamă.me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii(putere = a.. În regiunea Oaş(Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-si spun cu mîndrie nemes.. prima categorie.. . prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. vită. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului si limbii noastre. prima clasă socială. la sud de mare iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare.cunoscut de sumerologi. era apărat natural la est si vest de fluviile Tigru si Eufrat. Consider această greutate explicabilă pentru un străin de această limbă dar nu si pentru cel care stăpîneşte foarte bine limba română veche si are o minte isteaţă.a tine în chingi” – a constrînge. . Neamul emeş(sumerienii) cînd au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii si obiceiuri. Precizez că s-au descoperit pînă în prezent cca. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. Chindie este denumirea unui dans iar la emesi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. a sări si zur-zur: a se zgudui. sîngi: element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor avînd un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. folosită în special la schelele din construcţii. În limba română avem cuvîntul chingi(cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. Sang-gi îsi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după . hop zurzur” iar emesii au ambele cuvinte hup: acrobat. a se trage din. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai tîrziu semiţii l-au numit Sumer. su. a învîrti. a controla. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvîntul king. face pe cineva boier. termenii fiind foarte greu înţeles. de neam mare. babiloniană. română) si consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. Mai există expresiile: . nemeşie: rang social. sunt oameni de încredere. a se clătina. clasa nemeşilor. akkadiană. a bucura pămîntul. germană. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive(emegi. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. nemeşug: nemeşie. totalitatea lor.. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. a fi uniţi. a sălta. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia . engleză.

chiot. Irlandezii au cuvîntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. În limba irlandeză există cuvîntele gig. Limba română veche mai are cuvîntul gigă ce este un dans englezesc(jig) dar şi irlandez executat cu vioiciune si veselie. demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvîntul gig cu sensul de frumos. chipeş. a batjocori. adică poporul mîndru. subţire şi gigăt(gig: bucurie. a striga. vesel(gi: tînăr + gi: nobil mîndru + a: odraslă. suferinţă + at: schelet. mîndru. drăgut... Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus gresit tot prin . În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îsi spune emeci. Dacă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile îi prezintă cu părul subţire. Limba română mai are cuvîntul gigia cu sensul de tînăr frumos si plin de farmec. corect ar fi neam ales. a chiui. le-au cultivat limba si religia pînă în secolul Vl î. sumbru. învingătorii lor semiţii..n. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pînză.. ei erau cu adevărat un popor civilizator. mîndrie + at: tată. veselie. negru. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. demnitate. neam civilizator sau neam nobil. Tot noi păstrăm termenii: gigat(gig: tristeţe. a se hîtjoni. Intr-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pînză care era înfăşurată pe trup.n.e. gige si giga cu sensul de chicoteală. poporul ales sau civilizator. Fantastic! Emesii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 cînd a botezat acest popor necunoscut cu numele de . dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. boală. ciripeală. melodia după care se execută acest dans.. În raport cu vecinii semiţi. a nobililor. Ei îşi numeau tara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sînge nobil.e.descifrarea tăbliţelor de lut prin .poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. cuvîntul gi a ajuns gig(gi: om tînăr + gi: nobil mîndru. Poporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang-ngi . în captivitatea din Babilon cînd si-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul . Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strînge părul. distracţie identic cu gigia al nostru. a străluci de bucurie. codite de păr. nobil.. nobil. poporul civilizator. civilizator. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate(cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii) consider că este o greşeală traducerea . Termenul gig are sensul de trist.capete negre”. a conducătorilor iar poporul să se numească .. a încuraja. popor civilizator. Prin repetare. În urmă cu 4500 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş(se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. slab.sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. mîndru. Să repet emes. Iudeii. Un popor plin de veselie si vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. a lua peste picior. popor nobil.capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea si gigi cu sensul de chicoteală. civilizator. a radia. eme-gi. Limba care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. pagubă. slab) cu sensul de slab. Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mîndrie. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvîntului gig din eme-gi. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. emeci.capete negre” de parcă iar fi potopit rîia pe toţi.capete negre”. limbă aleasă sau oficială. a cînta) cu sensul de vioi. aparţine prin naştere grupului) si poate avea în eme-gi sensul de neam ales. urmaş) care vine în sprijinul ideii arătate mai sus.

persoană închisă în sine. noroi. a dăinui. sîngi: figurativ cu sensul de suflet. a zări. mentalitate ca în expresia . loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. a trimite. ia: de la verbul a lua. aspect. a trimite. imas: păşune. ima: a murdări. a lăsa. reputaţie proastă. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a lăsa. im: murdărie. necaz = i: strigăt de durere. nămol. Se mai foloseşte si înjurătura . ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. jeg. conştiinţă. Nimeni nu s-a gîndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor(sumerienii). Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. a tine. fire. a merge pe stradă. lip. a se duce = i-i: a trimite. staul. supărare. suflet parşiv. a înjosi. adică cinci degete de la mînă. a consulta. fel. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. Trebuie arătat că în limba quechua(limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. a aprecia. suflet rău. mîl.sînge rău” care semnifică om parşiv. ie: da.iar tara lor se numea Ki-en-gi. înainte. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. supărare. astăzi nu le mai auzeam. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. familie blestemată. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. ie: a da. pană. exprimă un îndemn. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a privi. găvozd. a ieşi afară. zoioşie. individ periculos..sîngili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit si te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. înclinare. a înţelege. privire. a lua = i-i: a se ridica. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. slim. a vedea. a înjura. plimbare. ici: aici. ii: a merge. a ocoli. caracter. şiretlicuri. a rezista. . a se uita. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. necaz. respiraţie agitată. a înfrunta.. a conduce afară. asa e! = i-i: a da de. a batjocori = imi: minciună.igi: ochi. tină. a lăsa. caracter pervers. glod = im: argilă. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. Canalul Um Kasr este tot o denumire emes(um + kas +ri) cu sensul de rîul care curge dirijat. a da de. termenul de Sumer fiind specific culturilor semite care s-au suprapus peste cultura emeş. ima: a întina cu vorbe. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliu de Administrare al Iraqului din 2004 exista un reprezentant cu numele de Baralulu. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. oraşul celor sase coline = ias: sase.

asa este. a şerpui. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a împărţi. jordie = japa. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. tolerantă. a distruge. a sta întins. căldură mare. de strajă. a arunca o privire fugară si curioasă. tulpină. oracol. a sprijini. direcţie.in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a ridica o movilă. nostru. a ajuta. a . a face necazuri. a delimita. boare. din nou.i-zi: lemn. mulţime. îngespa: femeie pusă pe ceartă. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. nelinişte.sab(a): a tăia afară. a strînge de-a lungul. la fel. în depărtare. a scădea. a se ivi. subtire. a se arăta puţin.sa(i): albie de rîu. iz: miros deosebit.sab: a măsura. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. în spate. a se repeta. a susţine. vargă. organ al corpului uman. jurămînt. jac: jaf. duhoare.sa-la: a păcăli. a lîncezi. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. a se ghemui. a apărea. japă: nuia subtire si elastică. iar = in-ga: la fel. inca: iaca. jabrac: om de nimic. în urmă. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. a reveni. îs: sunt.enger: înălţime. a lovi. gust neplăcut = iz. egal. iar. legătură. cel care adună ofrandele si obligaţiile. mijlociu. cult. creangă. a apărea încet. a suferi. aspru. egal. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. scop. a usura.sabra: intendentul templului. pentru un moment sau pe furiş. a asculta. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a descărca. a stăpîni. putere divină. a ondula. prădăciune = jac. din nou. înfierbîntată. a expune. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. jai: mulţime de pui de peste = jai. aventură amoroasă. a alina. iti: a se ivi numai cu capul. a face din.sag: a devasta interiorul unei case. a şti. noastră. a trage. a răni. întocmai = inca. amar. exist ca persoană = is: persoană. apartenenţă. a se zgîi = iti: lună. asa este. vorbă. sfîrsit. potlogar = jabra. fierbinţeală rezultată de la mîncare. putere divină. a ucide. a aduna. izî: a mînca = izi: foc. neplăcut. promisiune. drum cale. a spune. a cuceri. cult. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. întocmai. a prăda. adevărat. cruce. a măcelări. a lumina.inga: iar. mirosul specific al lemnelor arse. teamă sau disperare. sclipire. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a spinteca. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. clar de lună. a mişca. tel. a face. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. necaz mare = jala. viitor. a confirma ceva. fibră.

tare. mizerie. spaţiu pentru adăpost. loc de staţionare a trupelor. dorinţă = liru: forţă. a arunca la pămînt = jup. a alerga. rod. a se freca pe piele. ofrandă de la morţi. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a face exerciţii pe tăbliţă. a alerga. les: cadavru = lis: pomană. a se sprijini. a pune pe fugă. jepi: a arde una cu biciul. plăcere. lip. lespede. rezistentă. a lua. jeg. bară. a se grăbi. a trăncăni = lalla(i): neserios. vrajă. voinic. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. grăsuţ. a fugi. a se murdări de sus pînă jos. fără rost = lala: nepăsător. a înfăşura. a da o raită. întunecat. rotofei. a lălăi = la-la: bucurie. a se înnegri. a aduce. jărî: a alerga. jeg = jîg. a îndrepta. mîndru. a urmări. a fi violent. rîp = jip. nobil. a pomeni după moarte. vorbe. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. leru: gust.gib: a merge după plug. a sili. dală. tare. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a minţi. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. jep: murdărie pe pielea omului. a pune mîna = lu-a: a duce. neserios. a fi spumos.gib: întunecat. şcolar.gig: negru. lălăi: a vorbi fără rost. lagăr: împrejmuire păzită. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam.doborî. brun. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. taifas = lah: a şti. a amesteca. a lua. a se întinde de-a curmezişul. a doborî. sexul bărbătesc. jeg. jup: a trînti jos. strămoş mitic. jîg: murdărie. închis. a umbla aiurea. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. nepăsător. plac. slin = jip. jgheab. laf: palavre. a striga. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. lela: a hoinări. a mîna. a denunţa. a dobori. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a răsplăti. a se înfierbînta. a face seminţe sferice.sul(i): grabă. a hăitui. a măcina.gir: fructe. fericire. a convinge. a exagera. a spune. jic: om tinerel si voinic = jic. leghin: flăcău. construcţie cu caracter religios = lacas. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. tînăr fermecător. popor. a se murdări de jos pînă sus. a lovi. june = li-gi-in: tînăr. deficientă.se-bi: a fi mînios. puternic. a azvîrli. a bate. a se plimba. a goni = jărî. slin.sar(i): a goni. jip: murdărie. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. a alunga. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. a pisa. a merge de-a curmezişul. a încînta. a lungi. lacas: locuinţă.gilib: par. vigoare. rîp. .sub: a arunca. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. grămadă. hoinar. a trînti. a lega. a prepara.gig: tînăr. lala: a cînta o melodie fără cuvinte.

lume: gloată. bunăstare.masi: jumătate. a întovărăşi. a arunca. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. care urcă. mîni: mamă. nepăsare. o plută mare. a accepta. belşug. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. menţinere. a bate cu furie. loc de găzduire = metoca. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. prostesc. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. nărav. ca în expresiile. măciucă = ma(i): a întări. mas: popas peste noapte. a convieţui. belşug = mana: pereche. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă.me-du-ga: zeii mei. a potopi. lungan: om mare. torent. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. a gîfîi. metoc: mănăstire mică. a da. fără judecată. nor. soţie. puzderie. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. mare. rîu. . lovitură. lutui: a unge cu lut. melic: obicei. a inunda. necaz. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. închis. violentă. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. unitate de măsură de 1/2 kg. inundaţie. maraz: pornire. rodul fericirii. a ieşi din albie. persoană. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. a conduce. mania: a mînui. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. pereche. crescută bine. aşezare. protejare. a sfărîma. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. menită: cuvenită = menita. deoarece. pereche. a convieţui. a folosi. cătun. masiv. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a creste belşugul. a spori. binefăcătorii mei. a potoli. cu capul în nori. pentru că. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. mana: bogăţie. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. a purta îmbrăcăminte largă. 50. a bate. muncă grea. om mare. om înalt = lugal: stăpîn. slab. puzderie. tineresc. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. femeie care naşte un copil. putere necontrolată = lum(e): mulţime. pe sine. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. vacă în anul trei. fluviu mare. întunecat. bogăţie. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. apucătură. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. mulţime. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. a veni în valuri.me-ni-da: pentru sine. mîini. a dirija = mana: asociat. a slăbi puterea. şuvoi. om cu stare deosebită. o barcă largă. a sufla greu.

a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. animal care se tîrîie. coamă. sosirea serii. a căuta. a tipa. a pune masa. zburătoare. a fi. a lega. a radia de bucurie. striga. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. a înfrunta. a aşeza. fată. lovitură. a striga. a aşeza. a striga. mizerie. divinitatea lunii la emeşi. drag. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. chip. întreg. înflăcărare. nam: lucru voluminos. a umbla pe jos după ceva. intrare. responsabilitate. a murdări. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. a smulge din rădăcini. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. destin. tovarăş de viată. musină: tîntar. a bea. a urzi ceva.mudru: ciocan cu cap rotund. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. îndrăzneală. mură: mure. na: a da. mijlocul unei suprafeţe. muiat. a fi în dezacord = na: nu. insectă. a curge. a îmbrăţişa. a blestema. a cere. a pălmui. . a sfărîma. a zdrobi. a se îmbujora. soartă. a burniţa. a lăsa urme de la fierul înroşit. a pălmui. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. a speria. a mînia. fluture = mu-sen: insectă. putinţă. scump. a scufunda într-un vas mare. mor: sfîrsitul vieţii. frumos. a tipa. melancolie.modru: mod. afine = mur(a): vegetaţie. a plesni. injurie = mu(e): injurie. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. a fi. gură. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. a despica. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. decesul = mor. tristeţe. spre. leoarcă. murgu: cal de culoare închisă. a bate. a se ghemui. a pune un par.mus-de: a opri munca. a lupta. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. a pregăti. murg: amurg = murgu: către. drag. posibilitate = modru. a priponi. a oprima. nadă: momeală = nada: culcuş. a sta la pîndă. na: nu. căldare = mu(i): a boteza. a se legăna. lucru important = nam: tată. a adăpa vitele. conducător. a se legăna = na: a da. musina: a căuta mirosind.mus: suprafaţă de teren. muşiţă. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. moi: ud. a se frămînta. lovitură. sarcină. a refuza. molie. a murdări.mur: a înconjura. fel. a tăia. mul: muselină. tesătură foarte fină = mul: strălucire. interval. funcţie. spinare. complet. a păzi.

ne: negaţie. a se stinge. a se ridica. înaltul preot. stăpînă. a îngrozi. clan. strălucire. trup. a se ghemui. soartă. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. nădi: a înnădi. a mîngîia = ninni: pipirig. tată. a se teme. doamnă. nir: pasăre de baltă. nil: praştie = nil: a inspira groază. neam: popor. a însufleţi. a se uimi = ne-ra: năucit. înfricoşător. doamnă. crescut. veneraţie amestecată cu frică. . nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. tărie. a amesteca. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. niri: a se uimi. seminţie. a inspira veneraţie. mulţime. alternativă. a creste. ni: uimire. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. relaţie. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. ninta: mentă = ninta. zăpăcit. nemi: a se înrudi.. afacere. ni la el” = ni: vigoare. papură. a fugi. nete: om prostănac = ni-te: singur. a fi buimăcit. a se învăţa. a se ului. nilă: milă. miros plăcut. a înmulţi în aritmetică. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. adevărat. ţinut. a inspira frică. ostilitate = ne: a tine seama de. rude = nam(ne+am): responsabilitate. nim: interes. înscris adevărat = nam-en: stăpînire.namea: înscris oficial. pîclă. groază. legătură. stăpînă. o categorie de persoane sau animale. refuz. important. impunător. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. individ. obiceiuri. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. violentă. groază. nănas: dar. cinste. nera: a se ului. familie.ninda: a înflori. danie. a slăbi. a confunda. furaje pentru animale. nini: expresie cu care se cheamă vitele. persoană care vrea să iasă în fată . negură: nori negri si întunecoşi. important. a se înălţa. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. a semăna. ceva = ni-is-cu: alegere. a bate. demn de încredere. a roade. patroană. patroană. sediul puterii. principal. corcodel = nir: a desface aripile. pomană = nan-us: moarte. destin. a-i fi frică. a se opune. a fi fricos. culcuş. adevăr. neni: nană = nini: soră. rogoz. întristare = ni-guru: spaimă. superior. veneraţie. uimire. umflat. frică. a fi uluit. clan. a împodobi cu flori. a se speria. respect. a diminua înjosirea. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. năucit. a prăda. a înflăcăra. a muri. a sta la pîndă. a sparge. important = nim: a fi important. putere. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa.

a striga. unitate de măsură de 36 litri. a domina.ugula: paznic. a păzi o turmă. întunecat. închis. învăţător. plăcere.umbli cu ocaua mică”. a slăvi = omuni. a înfuleca. gălăgie. discipol. învăţat. a se uita lung la. obori: a doborî. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare.ugu(i): cap.u-tur: zori de zi.uga: a aduna. generos = om. mag. amabil. satisfacţie. meşteşugar. nume: reputaţie.. a cinsti. refuz. veselie. început. a jefui potrivit expresiei . a se plînge. nună: pistrui pe fată. olălăi: a tipa. om: persoană deosebită.ugur: cîmp. fin. a conduce. odihnă = ogoi. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. oi: ovine = oi. nobil. ogor: cîmp.um: înţelept sau plin de talent. afară din. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. a săruta. dimineaţa. a se văicări = olala. a culca la pămîmt= oboru. surprinderea sau nemulţumirea = o. tihnă. ol: vas de lut pentru apă.u: expresie de protest.u(i): oaie care fată. caracter deosebit. a onora. fără. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. vrăjitor. lapte sau alte lichide = ol. educat. stimă. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. nici un. a strînge. domnişor. voce. tîrg = obor. umanist. . nastere. sigur. învăţat. suprafaţă. ochi: a trage la tintă. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca.ubisang: scrib. a da tîrcoale. registru. a ospăta.umun(i): titlul de respect. a pleca la păşunat. a trînti. cumpătat. continuţul acestei măsuri = oca. om bătrîn. listă de acte. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. savant. uger. a atinge cu buzele. în afară. cea care a născut copii = ama: mamă. indice = opisang. a tipa. a fi sau a deveni sărac. oaie adultă.u-ching-nga: păşune. jitar. pîndar. om sărac. a muti. a căra. a păşuna. farmec. a învălui = ocola.nu: negaţie = nu: negaţie. a cîştiga. oama: femeie. mentor. inventar. nun: persoana care conduce o nuntă. a îngriji ca o mamă. sensibil. a pieri. bucurie.ug(i): a ucide. priceput. început. frumos. strigăt. senin.ul: vas mare. renume = nun-me: înţelept. a mînca cu lăcomie. ubur: ţarc. erudit. loc unde se mulg animalele. nasul mirilor = nun: jupîn. a privi fix la. a fura. a stăpîni. afară de. a naşte. o: sunet care exprimă uimirea.u-lala: strigăte de bucurie. faimă. ocoli: a înconjura. şcolar.u-buru: timpul secerişului. a privi fix la ceva = ochi. nunta: căsătorie = nuntun: buză.

scandal mare. a pluti pe apă. schilod. a fi mare. a fîlfîi. terci din malţ încolţit. a distruge. orori: nenorociri. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. pădăi: a se găti. stîlp. a fîlfîi. a se pregăti. a căra. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a trage. a susţine. suport. a ajunge. ocol.opor: rezistentă. şchiop. ţinut delimitat. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. plan înclinat = panta. terci gros = pa-pa. orgar: tăbăcar = orgar.ur-gur: a tunde. otac: colibă. a duce. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a se stinge. a sprijini. a se înălţa. dezastre. putin. împrejmuire = utah: adăpost mic. pală: undă. înverşunare. a aresta. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura.ba-ba: budincă. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. a acoperi.u-ri-a: a lega deasupra. a încercui cu crengi. a vinde. a arăta arogantă. a doborî. a alege. a acoperi cu pene. culcuş pentru vite sau oi. aripă. a flutura. palid: obosit. răsplată. înaintare în marş. a jupui.ur-ur(i): a devasta. a acoperi. a fîlfîi. a aranja. a conduce . a certa = otara.u-tur-ra: durată scurtă de timp. păbăi: despre păsările de curte. paralizat. flacără mare. a se cocoşi. a arunca laptele sau zerul. a se pregăti de seceriş. banda: sprijin. a distruge. a sparge. drum greu parcurs în forţă. a jefui. casă. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. a se dichisi. a împărţi. galben la fată. tribună. ca obstacol pe căi de acces. scandal făcut de cineva mic. a culca gol. a coji. a înainta. paca: a supune. a se împrăştia. prăpăduri = orori.pag(a): a închide în cuşcă. pai: lînă nouă. a fîlfîi. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. la înălţarea unor suporturi = par. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. măruntă. paliu: infirm. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. a mişca. a ciopli.bar: a tăia.uburu: hărmălaie. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a înainta. otăra: a se umfla în pene. rezistentă. suport. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. chinuit. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. bancă. încurcătură = oporu. a îmblînzi = paca. ofili = palil: zguduirea marşului. a pune în ordine. a tăia. curea.

a spinteca. învăţătură de însuşit. a defila. pili: a bea zdravăn. urît. separat. a se murdări. a ataca. a omorî = palil: trupe în marş. copac. a jumuli. peri: a muri = peri. conducătorul trupelor. a apăra. stimă. a batjocori. cult. părag: fîn de proastă calitate. cel care mînă oile si le apără de prădători. pil = pu-uh. respect. prost = paghu: a ocroti. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. a se aşeza = păuzan. mugur. mănunchiul de grîu secerat. stîlp. a păstra. . refugiu. a tinti. a se mînji. pîj: stîlp = pis: stîlp. a omorî. aiurit. a alege. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. a poposi. cu buruieni = parag: a întinde.spre ceva. a limita. rînă. păhăi: miros rău. neclar. nătărău. om netrebnic. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. rit. lăstar. zăpăcit. a se chercheli = pila: confuz. pîrîciosul = pîr. a masacra.pu” = pu: a alunga afară. a da peste cap. păhăi: om rău.pis: stîlp. prost. care cîrmuieşte. înţelepciune. crenguţe. a tăia. păuza: a se odihni. a-i fi frică. a susţine. bătrîn = pa-hal: sărăcie. a arăta. pălugă: prăjină. bulug: germen. a pune un tip să urle. a confunda. reclamantul. care domină. a împrăştia afară. labă. a se năpusti. detasat.bir(i): a asasina. cîine jigărit. a termina. hotar. a împărţi. puhă: bici lung. a dirija. picior. a pune deoparte. păli: a se lovi. a culca.bir: a amesteca. păstor. a se răzbuna pe. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. pu: a alunga pe cineva cu urlete. păhui: năuc. a lărgi. pici: copil mic de trup = pici. a schilodi. lipsă. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. fiu. a striga pe cineva din depărtare cu . pîr: cel care pîrăşte. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. cel de deasupra tuturor. partea din fată a palmei. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a retine. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. oblic = pes: pietriş. model = pi-lu-da: veneraţie. gîrbaci. a sprijini. a potrivi. înaintare în marş. a se îmbăta.pes: copil. javră. a da buzna. adăpost.pa-usan: cioban. biciuşcă. latură. de nimic = pah(a): escroc.. grămadă de oameni = polog. a curăţa. pilda: exemplul de urmat. a culca la pămînt. a face.bu-uh: a se teme. coastă. pes: partea din fată a unui zid.

foarte mare. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. rugă: implorare. a vedea. orînduiesc = pun. ici: aici. a tine. a înclesta. rîcă: ciudă. a trage. rîi: boală de piele. înclinare. văgăună = rîpa. supărare. a îngriji. cerere = rug(a): a protesta. a pîndi. cerere = rag(a): a cîntări. a suferi. ragea: rugăminte. a aluneca. a conduce. a duce cu sila pe cineva. a tîlhări. a întinde. deretic. găvozd. a sili.rig(a): a smulge a supraveghea. a provoca. înainte. supărare. rău = re: a goni. a bate. fiare. vioi. . pană.bun: luminat. a rupe. adînc. lat. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. a sili. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci.rib-ba: enorm. răpi: a jefui. a sparge. răutate = ra: a lovi. a înţelege. deschis. a sfîşia. ia: de la verbul a lua. a strînge. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a suferi. a scormoni = rim(a): viteză. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. rîpă: prăpastie. sprinten. a provoca. rîp: jeg. a înhăţa. a înfrunta. a săpa. a păzi. a accepta. a supraveghea. duşmănie = rîc(a). a sta fată în fată. a lovi. a duhni cumplit. a îngriji. necaz. necaz. re: rea. a distruge. buduroi. adică cinci degete de la mînă.ru(i): a se duce. vas. a bate. stabilesc o anumită ordine. rană adîncă. a suferi.igi: ochi. clică. a înfrunta.rib: a mirosi urît. iuţeală. a privi. a căuta. lip = rip. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. rîie = ri(i): a provoca. a alege. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. a fura. a trage. capcană. formă. a îndruma. roi: familie de albine. murdărie. rugăciune. a aprecia. a fi atent la. a consulta. a trimite la. exprimă un îndemn. a se uita. a unge = rabu(i): a aproviziona. a primi. răutate. abis. ragi: a plînge. gălăgie. a tipa = rag(i): drag. a bate la cap. a pipăi. bandă. aspect. pui de căprioară. rugăminte. a provoca. ră: rea. a striga. plină de venin. clică. oraşul celor sase coline = ias: sase. privire. inamic.pun: aşez. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. rău. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. necaz = i: strigăt de durere. a merge afară. imens. a pleca = roi. cursă. a curăţa. a se pregăti. a pune în fiare.

îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. plimbare. iti: a se ivi numai cu capul. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu.enger: înălţime. a şerpui. apartenenţă. în urmă. nelinişte. a se . neplăcut. tel. aspru. ii: a merge. clar de lună. îngespa: femeie pusă pe ceartă. iz: miros deosebit. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. legătură. din nou. a expune. a ondula. a se ivi. în spate. întocmai. a conduce afară. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. staul. şiretlicuri. pentru un moment sau pe furiş. tolerantă. a înjosi. a apărea încet. a arunca o privire fugară si curioasă. glod = im: argilă. a ajuta. noastră. asa e! = i-i: a da de. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. înfierbîntată. mirosul specific al lemnelor arse. a lăsa. a lumina. a spune. a ocoli. cult. a şti. a trimite. respiraţie agitată.ie: da. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a ieşi afară. vorbă. sfîrsit.inga: iar. izî: a mînca = izi: foc. lip. slim. a lăsa. a se zgîi = iti: lună. a se duce = i-i: a trimite. drum cale.i-zi: lemn. noroi. nămol. a tine. egal. a susţine. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. a răni. amar. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a reveni. inca: iaca. cult. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. întocmai = inca. a face. a se arăta puţin. duhoare. fierbinţeală rezultată de la mîncare. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a trage. a sprijini. a zări. sclipire. din nou. a descărca. a lîncezi. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. iar = in-ga: la fel. gust neplăcut = iz. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. fibră. a merge pe stradă. jeg. ima: a întina cu vorbe. a lăsa. adevărat. a stăpîni. direcţie. a sta întins. a ridica o movilă. a lua = i-i: a se ridica. căldură mare. la fel. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. promisiune. oracol. ima: a murdări. nostru. boare. a alina. scop. a trimite. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a lovi. a usura. zoioşie. a confirma ceva. a rezista. asa este. a înjura. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. imas: păşune. jurămînt. egal. iar. a delimita. a da de. tină. a cuceri. im: murdărie. putere divină. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a dăinui. a face din. putere divină. a mişca. cruce. asa este. de strajă. a se repeta. ie: a da. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. viitor. mîl. a batjocori = imi: minciună. în depărtare. aventură amoroasă. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică.

grămadă. a fi violent. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. a trînti. a bate. lip. a pisa.gig: tînăr. îs: sunt. grăsuţ. a alerga. a prăda. a se înfierbînta. a lega. a se murdări de jos pînă sus. a lua. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. mizerie. a merge de-a curmezişul. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. loc de staţionare a trupelor. jup: a trînti jos. a scădea. a da o raită. a mîna. a lălăi = la-la: bucurie. potlogar = jabra. jeg = jîg. taifas = lah: a şti. rotofei. jărî: a alerga. a striga.ghemui. a apărea. a strînge de-a lungul. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a măcelări. a fugi. construcţie cu caracter religios = lacas. vorbe. a goni = jărî. vrajă. a răsplăti. a suferi. a se întinde de-a curmezişul.gib: întunecat. a se plimba. a împărţi. jîg: murdărie. . a doborî. a se înnegri. jabrac: om de nimic. a alerga. a arunca la pămînt = jup.sar(i): a goni. a măcina.gir: fructe. organ al corpului uman. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. tînăr fermecător.sa(i): albie de rîu. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. rod. a se grăbi. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip.sab: a măsura. a se murdări de sus pînă jos. lacas: locuinţă. brun.sabra: intendentul templului.sab(a): a tăia afară. jic: om tinerel si voinic = jic. necaz mare = jala. rîp. laf: palavre.sa-la: a păcăli. jip: murdărie. a spune. slin = jip. a face necazuri. spaţiu pentru adăpost. dală. a aduna. lagăr: împrejmuire păzită. mulţime. a se freca pe piele. rîp = jip. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. mîndru.sul(i): grabă.gilib: par. a urmări. creangă. subtire. a pune pe fugă. mijlociu. a aduce. a îndrepta. bară.sub: a arunca. a face seminţe sferice. lespede. a se sprijini. a încînta. a hăitui. voinic. jordie = japa. a azvîrli. a asculta. a sili. japă: nuia subtire si elastică. jac: jaf.se-bi: a fi mînios. teamă sau disperare. jeg. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. întunecat. nobil. jai: mulţime de pui de peste = jai.gib: a merge după plug. a amesteca. a lovi. jep: murdărie pe pielea omului.gig: negru. a dobori. fericire. a distruge. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. tulpină. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. a doborî. vargă. a alunga. a prepara. a ucide. exist ca persoană = is: persoană. cel care adună ofrandele si obligaţiile. tare. prădăciune = jac. a spinteca. închis.sag: a devasta interiorul unei case. a fi spumos. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. a înfăşura. jgheab. slin. jeg. plăcere. a convinge. jepi: a arde una cu biciul.

lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. a convieţui. plac. mas: popas peste noapte. masiv. a spori. rezistentă. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. om înalt = lugal: stăpîn. a veni în valuri. neserios. ca în expresiile. şcolar. prostesc. a trăncăni = lalla(i): neserios.masi: jumătate. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a denunţa. lovitură. tare. lungan: om mare. vigoare. a gîfîi. nepăsător. bogăţie. lutui: a unge cu lut. leghin: flăcău. a folosi. nepăsare. mulţime. om cu stare deosebită. care urcă. unitate de măsură de 1/2 kg. cătun. leru: gust. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. fluviu mare. a pomeni după moarte. crescută bine. a slăbi puterea. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. întunecat. mîni: mamă. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. mîini. fără judecată. persoană. popor. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. a conduce. a minţi. a potopi. muncă grea. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. vacă în anul trei. şuvoi. închis. dorinţă = liru: forţă. femeie care naşte . a da. june = li-gi-in: tînăr. torent. a pune mîna = lu-a: a duce. a exagera. soţie. a ieşi din albie. a convieţui. o barcă largă. bunăstare. maraz: pornire. o plută mare. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a arunca. cu capul în nori. puternic. mania: a mînui. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. nor. strămoş mitic. lela: a hoinări. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. a sfărîma. necaz. om mare.lălăi: a vorbi fără rost. a lua. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. a potoli. a bate. a inunda. belşug. a întovărăşi. rîu. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. slab. pereche. aşezare. pereche. măciucă = ma(i): a întări. ofrandă de la morţi. a dirija = mana: asociat. les: cadavru = lis: pomană. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a face exerciţii pe tăbliţă. sexul bărbătesc. fără rost = lala: nepăsător. mare. tineresc. lume: gloată. hoinar. deficientă. 50. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. puzderie. puzderie. a lungi. a umbla aiurea. a creste belşugul. belşug = mana: pereche. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. a accepta. inundaţie. mana: bogăţie.

mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. spre. drag. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a blestema. melic: obicei. a priponi. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. binefăcătorii mei. a sfărîma. decesul = mor. apucătură.me-du-ga: zeii mei. căldare = mu(i): a boteza. a îmbrăţişa. înflăcărare. injurie = mu(e): injurie. a murdări. deoarece. a oprima. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. afine = mur(a): vegetaţie. îndrăzneală. loc de găzduire = metoca. menţinere. muiat. mură: mure. posibilitate = modru. murg: amurg = murgu: către. pe sine. a bate cu furie. fată.mur: a înconjura. tristeţe. a tăia. frumos. striga. a radia de bucurie. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. complet. a striga. a se îmbujora. protejare. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. coamă. a despica. a pune masa. a pune un par. întreg. melancolie. moi: ud. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă.mudru: ciocan cu cap rotund. gură. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă.mus-de: a opri munca. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. a murdări. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. nărav. a striga. mul: muselină.me-ni-da: pentru sine. modru: mod.un copil. putinţă. a cere. menită: cuvenită = menita. a înfrunta. a purta îmbrăcăminte largă. a păzi. pentru că. a bate. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. a tipa. a speria. spinare. a smulge din rădăcini. chip. leoarcă. a tipa. fel. a lăsa urme de la fierul înroşit. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. a zdrobi. a scufunda într-un vas mare. scump.mus: suprafaţă de teren. drag. mizerie. intrare. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. a sufla greu. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. mor: sfîrsitul vieţii. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. . mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. rodul fericirii. metoc: mănăstire mică. a lupta. sosirea serii. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. tesătură foarte fină = mul: strălucire. divinitatea lunii la emeşi. violentă. murgu: cal de culoare închisă. a lega.

nemi: a se înrudi. neam: popor. a se uimi = ne-ra: năucit. soartă. a se legăna. insectă. înfricoşător. danie. a refuza. a îngrozi. sediul puterii. respect. lucru important = nam: tată. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. a căuta. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a se legăna = na: a da. a bea. a sta la pîndă. a confunda. a pălmui. ni la el” = ni: vigoare. pîclă. destin. a se opune. tovarăş de viată. lovitură. a se teme. impunător. trup. refuz. veneraţie amestecată cu frică.apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. adevărat. nilă: milă. a fi. demn de încredere. clan. a aşeza. ne: negaţie. rude = nam(ne+am): responsabilitate. culcuş.. putere. a pregăti. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. nil: praştie = nil: a inspira groază. a-i fi frică. sarcină. a sparge. veneraţie. a fi uluit. musina: a căuta mirosind. destin. mijlocul unei suprafeţe. a plesni. umflat. musină: tîntar. persoană care vrea să iasă în fată . a semăna. molie. a se ghemui. neni: nană = nini: soră. soartă. muşiţă. a prăda. a urzi ceva. stăpînă. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. a se frămînta. a pălmui. fluture = mu-sen: insectă. na: nu. nadă: momeală = nada: culcuş. strălucire. a înflăcăra. familie. tărie. a slăbi. ni: uimire. a amesteca. groază. seminţie. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. întristare = ni-guru: spaimă. obiceiuri. a muri. conducător. clan. a burniţa. pomană = nan-us: moarte. zburătoare. a creste. lovitură. namea: înscris oficial. a adăpa vitele. violentă. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. crescut. animal care se tîrîie. nete: om prostănac = ni-te: singur. a diminua . frică. cinste. a inspira veneraţie. nănas: dar. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. na: a da. a însufleţi. a se ghemui. a fi. a sta la pîndă. superior. a fi în dezacord = na: nu. a fugi. a fi fricos. uimire. a se învăţa. doamnă. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. ţinut. patroană. a mînia. interval. a bate. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. înaltul preot. a umbla pe jos după ceva. a se stinge. groază. responsabilitate. ostilitate = ne: a tine seama de. nam: lucru voluminos. tată. a curge. negură: nori negri si întunecoşi. individ. important. nera: a se ului. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. mulţime. nădi: a înnădi. a aşeza. a roade. funcţie. adevăr.

a fi buimăcit. ubur: ţarc. voce. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină.înjosirea. ogor: cîmp. a îngriji ca o mamă. început. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. a domina. om sărac.ugur: cîmp. a privi fix la. a fura. a înfuleca. năucit. a se ului. surprinderea sau nemulţumirea = o. faimă. a muti. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor.u-buru: timpul secerişului. principal. nastere. o categorie de persoane sau animale. zăpăcit. nici un. întunecat. loc unde se mulg animalele. papură.ugula: paznic. nir: pasăre de baltă. alternativă. obori: a doborî. nu: negaţie = nu: negaţie. renume = nun-me: înţelept. a se uita lung la. nasul mirilor = nun: jupîn. vrăjitor. cea care a născut copii = ama: mamă. pîndar. continuţul acestei măsuri = oca. a se plînge. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. sigur. a strînge. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. ochi: a trage la tintă. nume: reputaţie.ugu(i): cap. dimineaţa.u-ching-nga: păşune. important = nim: a fi important. tihnă.ninda: a înflori. a înmulţi în aritmetică. a păşuna. a pleca la păşunat. gălăgie. a învălui = ocola. nunta: căsătorie = nuntun: buză. frumos. niri: a se uimi.ug(i): a ucide. odihnă = ogoi.u-tur: zori de zi. ceva = ni-is-cu: alegere. doamnă. furaje pentru animale. a se ridica. a stăpîni.u: expresie de protest. a atinge cu buzele. jitar.. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a da tîrcoale. domnişor. în afară. corcodel = nir: a desface aripile. ninta: mentă = ninta. a tipa. nini: expresie cu care se cheamă vitele. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. a căra. a inspira frică.umbli cu ocaua mică”. miros plăcut. a trînti. refuz. a cîştiga. a fi sau a deveni sărac. tîrg = obor. închis. o: sunet care exprimă uimirea. a pieri. ocoli: a înconjura.uga: a aduna. afară de. legătură. a mîngîia = ninni: pipirig. a culca la pămîmt= oboru. a jefui potrivit expresiei . important. afacere. fin. patroană. a conduce. a păzi o turmă. a săruta. oama: femeie. a privi fix la ceva = ochi. relaţie. stăpînă. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. rogoz. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. uger. . a împodobi cu flori. a se speria. afară din. strigăt. fără. suprafaţă. senin. nun: persoana care conduce o nuntă. mag. nună: pistrui pe fată. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. nim: interes. a mînca cu lăcomie. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. nobil. început. farmec. a naşte. a se înălţa.

flacără mare. pală: undă.umun(i): titlul de respect. a aresta. a se pregăti de seceriş. sensibil. a distruge. măruntă. a flutura. a încercui cu crengi. mentor. oaie adultă. stimă. a acoperi cu pene. paliu: infirm. a fîlfîi.u(i): oaie care fată. chinuit. om bătrîn. a vinde.u-ri-a: a lega deasupra. a onora. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. a arunca laptele sau zerul. a certa = otara. caracter deosebit. a îmblînzi = paca.u-lala: strigăte de bucurie.ul: vas mare. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. palid: obosit.ubisang: scrib. ocol. culcuş pentru vite sau oi. lapte sau alte lichide = ol. a ospăta. a trage. a se înălţa. înverşunare. olălăi: a tipa. înaintare în marş.um: înţelept sau plin de talent. putin. învăţat.ur-ur(i): a devasta. indice = opisang.u-tur-ra: durată scurtă de timp. paca: a supune. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. răsplată. a pluti pe apă. scandal făcut de cineva mic. otăra: a se umfla în pene. ol: vas de lut pentru apă.pag(a): a închide în cuşcă. a acoperi. curea. discipol. a acoperi. opor: rezistentă. listă de acte. amabil. învăţat. unitate de măsură de 36 litri. a mişca. a alege. pai: lînă nouă. paralizat. ţinut delimitat. a sparge. veselie. a slăvi = omuni. a tăia. inventar. drum greu parcurs în forţă. a doborî. a duce. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. . om: persoană deosebită. savant. scandal mare. orori: nenorociri. a culca gol. a pune în ordine. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. prăpăduri = orori. orgar: tăbăcar = orgar. dezastre. meşteşugar. generos = om. galben la fată. umanist. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. cumpătat. a fîlfîi. a jupui. a căra. a se stinge. a fîlfîi. educat.ur-gur: a tunde. otac: colibă. registru. rezistentă. schilod. a striga. a jefui. priceput. a se văicări = olala. satisfacţie. şchiop. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva.oi: ovine = oi. şcolar. a ajunge. împrejmuire = utah: adăpost mic. a fi mare.uburu: hărmălaie. ofili = palil: zguduirea marşului. plăcere. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a cinsti. învăţător. aripă. bucurie. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. a se cocoşi. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. încurcătură = oporu. erudit.

om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. păli: a se lovi. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a omorî. a omorî = palil: trupe în marş. a se mînji. a ataca. a lărgi. rînă. a alege. păhui: năuc. aiurit. ca obstacol pe căi de acces. crenguţe. a culca la pămînt. prost = paghu: a ocroti. a fîlfîi. nătărău. a spinteca. refugiu. cel care mînă oile si le apără de prădători. a coji. terci gros = pa-pa. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. om netrebnic. pili: a bea zdravăn. cu buruieni = parag: a întinde. pădăi: a se găti. a ciopli. a împrăştia afară.pa-usan: cioban.bir(i): a asasina. stimă. separat. înţelepciune. peri: a muri = peri. picior. fiu. coastă. model = pi-lu-da: veneraţie. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. a înainta. respect. a tinti. a sprijini. cult. a jumuli. hotar. latură. a împărţi. pilda: exemplul de urmat. conducătorul trupelor. tribună. păhăi: om rău. care domină. a se aşeza = păuzan. a arăta arogantă. care cîrmuieşte.ba-ba: budincă. a conduce spre ceva. a limita. copac.pis: stîlp. a împărţi. păbăi: despre păsările de curte. zăpăcit. a apăra. a se murdări. detasat. a masacra. plan înclinat = panta.pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a susţine. rit. a pune deoparte. a aranja. pălugă: prăjină. învăţătură de însuşit. prost. a poposi. suport. cel de deasupra tuturor. suport. la înălţarea unor suporturi = par. a sprijini. adăpost. casă.pes: copil. stîlp. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. neclar. terci din malţ încolţit. stîlp. partea din fată a palmei. prin care ctitorii doresc să lase . a se împrăştia. a distruge. păuza: a se odihni.bar: a tăia. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. cîine jigărit. urît. a curăţa. pici: copil mic de trup = pici. oblic = pes: pietriş. de nimic = pah(a): escroc. labă. păstor. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. păhăi: miros rău. a se pregăti. banda: sprijin. a retine. părag: fîn de proastă calitate. a tăia. a se dichisi. a se îmbăta. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. bătrîn = pa-hal: sărăcie. javră. a se chercheli = pila: confuz. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a susţine. a batjocori. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. lipsă. bancă. pes: partea din fată a unui zid. a înainta. înaintare în marş. a defila.

re: rea. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a săpa. rîie = ri(i): a provoca. a păzi. a tine. a termina. rău. mugur.rig(a): a smulge a supraveghea. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a tipa = rag(i): drag. sprinten. a păstra. a unge = rabu(i): a aproviziona. abis. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a culca. mănunchiul de grîu secerat. ragea: rugăminte. fiare. a strînge. ragi: a plînge. a întinde. ră: rea. a trimite la. inamic. pîrîciosul = pîr. bandă. rană adîncă. a schilodi. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. a pune în fiare. a fi atent la. cursă.pu” = pu: a alunga afară. a sta fată în fată. a duhni cumplit.bir: a amesteca. lip = rip. foarte mare. a merge afară. vioi. roi: familie de albine. a aluneca. puhă: bici lung. răutate. reclamantul. răpi: a jefui. a fura. a se năpusti.rib: a mirosi urît. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. a suferi. a face. cerere = rug(a): a protesta. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. a provoca. a suferi. a da buzna. pîj: stîlp = pis: stîlp. a bate la cap. deschis. a scormoni = rim(a): viteză. a se răzbuna pe. a dirija. cerere = rag(a): a cîntări. capcană. a bate.informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a lovi. a striga pe cineva din depărtare cu . a supraveghea. văgăună = rîpa. clică. adînc. a confunda. a bate. a sfîşia. a se pregăti. a suferi. a-i fi frică. a pleca = roi. a conduce. vas.bun: luminat. a înclesta. deretic. grămadă de oameni = polog. rîp: jeg. necaz. pil = pu-uh. rugăminte. a pipăi. plină de venin. biciuşcă. lăstar. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. a sparge.bu-uh: a se teme. a înfrunta. a tîlhări. a accepta. a căuta. gîrbaci. răutate = ra: a lovi. bulug: germen. a pune un tip să urle. a sili. rîi: boală de piele. a sili. rău = re: a goni. a trage. pui de căprioară. a striga. a îngriji. rugă: implorare. a trage. rîcă: ciudă. rugăciune. imens.rib-ba: enorm. a primi. a înhăţa. buduroi. a duce cu sila pe cineva. a curăţa. a distruge. lat. a arăta. a alege. formă. a provoca. rîpă: prăpastie. orînduiesc = pun. a da peste cap. pun: aşez. a provoca. a îndruma. < Anterior .ru(i): a se duce. stabilesc o anumită ordine.. a îngriji. a rupe. duşmănie = rîc(a). a potrivi. iuţeală. a pîndi. pîr: cel care pîrăşte. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. clică. murdărie. gălăgie.

a da un sfat. grijă profundă purtată mereu în suflet. a căra = a-duc. a aştepta să. a se desfăşura. acusica: expresie ce arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. aldui: a binecuvînta = al-du(i): a insista. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. aciua: a aşeza. a tipa. întristare. deosebit de mare. a îndeplini. prost. poloboace. jale. mult. a creste umiditatea într-un spatiu închis pentru realizarea unei băi de abur = a-buru: a deschide aripile. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. amus: groapă sau putină cu apă si var pentru argăsit piele. dimineaţa. devreme. aduc: a duce. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormîntare. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emes. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. a tinde spre. pînă la. a face. a căra cu ulciorul. a pune în ordine. a aşeza. antal: butoi mare de stejar. decădere psihică. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. distrugere. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pămîntului si este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare.a-su-e: a atinge. a transporta provizii de făină. neputinţă.Următor > Chemare la neuitare V Arhaisme si regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. nenorocire de proportii abătută peste o persoană. alean: dor. bucurie. a cere. = aceră. suferinţă = al-la-an: stejar. a pune în ordine. catastrofă datorată unor revărsări de apă. a pune la locul lor = aciue. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-si recăpăta frăgezimea. ara: începerea muncilor agricole odată cu afînarea pămîntului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă si îndepărtarea buruienilor. a arunca. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. angara: obligaţii numeroase. a invoca ceva.a-se-ra: lamentaţie. adăpost provizoriu. a dori. aceră: a avea nădejde la. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care . tîrlă de vite. a zdrobi. ieşit din marea primordială. a se înălţa a ieşi.a-dug: a iriga. apa: elementul vital al vieţii. a duce afară. necopt la minte. apa care curge. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. a se plînge. adapa: a duce animalele să bea apă. argăseală = amas: stînă.a-gu-zi-ga: imediat.

a sorbi. a umple cu vîrf. a prezice. Sărbătoarea avea si un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pămîntul si renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a uni. plîngere. clar. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viată.barag: vizuină. sprijin. adunare. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. fioros. a se aseza = a-sed: apă răcoroasă. fiară = bala: ostilitate. a se . cel mai priceput. impetuos. a unor produse. persoană care se roagă. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. a dezbina. a se revărsa. ba: negare. a face tărăboi repetat. haită. a se revărsa. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii. a rezolva. ased: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. raită. înţelept = asu: doctor. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o împrăştia. mulţumire. fericire. apă liniştită. a întinde. acţiune în forţă. a distruge. rezistent. ritual. a ceda. azil: loc de refugiu pentru bătrînii fără adăpost. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. a arde cu flacără. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. a se dezlănţui. bară: mocirlă. bălăcăi: a se bălăci. a însămînta. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie si prin repetare. trufie. refuz. a unor culturi si livezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin foc si sabie = bar-bar-ra: flacără. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el avea cinstea să iasă primul la arat. împotrivire = ba: a provoca. bandaj. neted. a răspîndi. . unire. apă rece. a aduce mereu nenorocire. a distruge. scadentă. barac: cîine flocos si cu mustăţi mari = barac. reprimare. a se răspîndi. ajutor. a se roti. droaie. a lăuda. văpaie. a lua. duşman. a dispărea deasupra. cuib. a lega = banda: a sprijini. Insămînţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer si pămînt si asigura continuarea vieţii. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenta. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a răsturna. arogantă. conducător. a radia. rugăminte. a străluci. subdiviziune a leului. bandă: fîşie. smîrc = bara: a inunda. amiază.banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. a străluci. vizuină. bal: balot de marfă = bal: a transfera. înţelept. a lega. a dezlănţui un atac. a învrăjbi. odihna de amiază. asu: bun. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. baltă. a fi întins. pătimaş. a preda. a desfăşura. a pune. drag. arde: purificare prin foc.. simpatic. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tînjalei = a-ra: a pune sămîntă. a cădea în torente.participau toti membrii. bala: monstru. a informa pe cineva. a susţine. a face praf. atac: acţiune violentă. a cuibări. a susţine.a-dah: aliere. a se întoarce.

a mugi. genunchi. repede = buluc. a hrăni. a îndemna. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. bui: a da năvală. a aiuri. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a tine închise păsările si animalele mici. deodată. de mică întindere. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. a-i fi frică. a alerga împrejur. a murmura. bîra: a bodogăni. a se răzbuna pe. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. în masă. bu: a buhăi. a lînge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plîngă. a blestema. bănicior: baniţă.învîrti. călătorie. a izbi. a fugi. a amesteca. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani si meşteşugari.buru: a vomita. a agita. borî: a vomita = boru. a împrăştia. a grăbi. a provoca. bura: a ploua mărunt si des = bu-ra: a uda repede..bulug: a se năpusti. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire.bansur: recipient. bure: vas de lemn pentru băut apă. ca în expresia . lovitură. excremente = cac: curbă. gloată. iute. persoană care trebuie supravegheată si protejată = bulung: nevinovat. unitate de măsură de 10 litri = băncior. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a mînca. a da peste cap. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. degradarea pielii prin desprindere si formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. a şopti. a ocroti copilul. a da năvală. a transporta. a se aşeza. năucit. vînjos. scurte. a se certa = bi-ra: amestecat. a captura. grămadă. a fi nervos. a trage. a bate. bucată mare de carne = but: sold. bîr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mînă oile. a da junghiuri. vas. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a zăpăci. a trage. persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică.i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. droaie. a împărţi. a fugi. a bîzîi. unul peste altul. a zumzăi.bu(u): a rage. a cicăli pe cineva. cu grămada. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot . care de multe ori era luat prin violentă si cazne de tot felul = bir: a împărţi. cac: a se uşura. a da năvală. a pedepsi. bîz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. copac cu umbra groasă. scafă. a alunga cu forţa. a duce. a se îndoi. măsură de capacitate de 10 litri. cadă: butoi mare cu un singur fund. dop. but: coapsa unui animal rumegător. a enerva. a se teme. a stropi. musculos. îmbulzeală. a omorî. buluc: năvală mare. a da buzna. toti deodată.

a încăleca. cade: a se cuveni. secară) avea cca 900 kg. pipă. a călători în afară. a prinde. caduc: gol. a aduce suferinţe fizice. a mîna. soluţie într-o dispută verbală. răcnet. calga: locţiitor. a fi agitat. cale: drum. grîu. a strînge. a purta. urmaş = calga. hotărîre. potrivit. a lovi = ca-li-ci. a ieşi. a duce. bucurie mare.ca-nun-e: strigăt de disperare.casdu: băutură dulce. cata: acţiune prin care se caută. capan: om în slujbă mare.ca-li-gi: a înconjura. a scăpa. calie: fiinţă închipuită. atrăgător. a se zvîrcoli. a dispreţui. a da. viguros. = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. oracol. a primi. invocată de copii cînd se scaldă în rîu pentru a rezista ca ea la frig = ca-li-e: strigăt puternic. coşul pieptului. om cu influentă = capa. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. a duce grîul. îndiguire. rapid. cara: a transporta.gada: a avea. a chinui. orificiu făcut într-un butoi si prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului si trebuie mînuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a fi de partea cuiva. cît se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roti tras de boi. a tine seama de. bucătărie. nelinişte. calici: a nenoroci. celar: odăiţă. tare.garas: decizie. ascunzătoare = cela. a ruga.se(i): a se înfierbînta. [carat: cărat]. suflet. a mîna. a chema. a asedia.de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii si folosit pentru călărie si transport. a face = car: chei. iute la fugă. a vîntura grîul. pivniţă pentru cereale. a scoate la păşunat. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. a potrivi = cad(e): a se alipi. acţiune ratată = ca-duc. a primi. respect. rezoluţie = caras. conducere. a face. . carar: hotărîre. urlet. a se uita la. a trimite. zestre. a trage cu putere. cămară. port. încărcătură. consultaţie. se folosea mai mult la parade si la călărie = cal: puternic. a socoti. ardoare. a căzni. a transporta. potrivit la gust = casto. canea: cep. casto: bine. potecă. canoni: a umili. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peste. a apuca. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş si uşă de intrare. a fi încîntat. a transporta. a trimite.ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. a jefui. zel.galga: sfat.se-la: a căra grîul la hambar. a merita. casă de afaceri. a da. a duce. a prinde. a lua. a evalua. inimă. aşeza. a evada. a fi plin. a munci din greu = canone. căsuţă. a face. cartier nou al unui oraş. zvîrlugă = cara: a captura. apă.gaba: trufie. slăvină. a zăvorî afară. a călători în afară. cei: a cere = cei. animal călărit de om. cară: : peste mic si foarte vioi din apele stătătoare.

a lăsa buza în jos. a fixa. ciochină: cîrlig purtat la brîu de oamenii de la munte si folosit la diferite activităţi = ciochin. de nădejde.su-la: leneş. cin: clan. cioacă: cîrlig care tine un obiect legat de altul. culoare în trei peri = cil. ser: a străluci. crîsnic de mînă = cercal. a face prizonieri. a înfrunta. neam. a socoti. cîrlionţ = cioaca. ciocoroi: cîrlig de fier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor = ciocor. a dansa. . a înşela = celu(i). scandal. puţin = cir. cior: fior. a fi obligat. ceu: oală pentru mîncare = ceu. a lega. frumos. a fi înfuriat.sub: a arunca afară.se-er-ngal: a fi puternic. a radia. cer: universul de deasupra noastră = cer. violentă.se-er: a fi obligat. nobil = cilib: stea. ciolă: minciună = ciola. a fi priceput.sur: a trece ca fulgerul.gidi: a se întrista. a amăgi. cier: semn.sus: a da peste cap. a ataca. a transporta. a porni război = certa:ser-da: atac. noroc. a descifra sensul unui mesaj = citi. a confirma. cil: animale cu părul gri. înverşunat. a fixa. cir: fir.sita: măsură. a trînti la pămînt. a izbi. credincios. a merge în patru labe.sucur: suliţă.su-aca: a face captivi. a aşeza. a fi violent.su: mînă. cioci: a se chercheli. fruntaş. a împrăştia pe jos. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a împărţi. formă de dans prin învîrtire în cerc. ciop: trunchi de copac. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. a se îmbăta = cioci. a întări.sir: a lega. a azvîrli. a face schimb cu voce tare. coriandru. scafă.celui: a ademeni.sub: a trînti la pămînt un arbore. a înmîna. a prinde. citi: a se concentra în efortul de citire. a pune.ci-lul-la: loc pentru execuţii. a se murdări. agresiune. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. aţă subţire. şansă. a întări. a deveni trist. soartă. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. a tăia. a se încrunta. a străpunge cu lancea.gin: a dovedi o proprietate de către cineva. certa: a cere socoteală.se-lu(i): plantă cu miros plăcut. miros.su-chin: seceră. bure. acţiune punitivă. a înşfăca. a fi egal cu. scoabă. a decide. obraznic. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. rău.se-ba-an: o măsură pentru peste sau pentru alte alimente. sălbăticie. răboj = cier.gil: întunecat. arbore doborît = ciop. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. cioban: vas de lemn pentru băut apă. porţie de mîncare. a împrăştia pe jos.se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate si capetele legate între ele. frică = cior. ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trîntit la pămînt şi spart = ciob. crimă. a scoate. blam. crestătură. a izbucni. număr. cilibiu: elegant. organizaţie = cin. popas. cruzime. a lumina. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară si legarea capetelor = cercu. a trebui. braţ. dansator.

su-bar: a scăpa de. descoperit.susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. ciudă: stare de nemulţumire.sud: cruce.surug: cos mic. a fi necinstit. a repartiza.su-pe-el-la: a mînji. ciurdă: turmă.sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. a se ciuci. siloz. de revoltă = ciuda. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. ciunga: persoană fără o mînă = ciunga.sug: a separa. cheri: a muri. fermecare = ciud. ciutac: prost. a vătăma. vechi. trîndav. belşug. nătăfleată = ciutac. stîngaci. proprietate. cius: cîrcă. neîngrijit. ciuciur: jgheabul de la fîntînă pe care curge apa. chiri-du: a doborî. aplecat. vrednic de dispreţ. măcinare. chersă: livadă. cheritu: om slab si neputincios. a trage. a căra. ciopor. a potrivi. cioacă = ciuc. plăcere. a se stîrci. ciupeli: a jumuli o pasăre.gi-zi: o specie de trestie. a umbla. zălog. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. chezap: care arde. a executa. în bătaie de joc.sur-du: paznic. a merge pe jos. a înţepeni. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. a uimi. a se ghemui = ciuci. răzuire făcută cu mîna. scatiu = cizi. a implora. fructe. spate = cius. paralizat. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi-la: pivniţă de cereale. a fi corupt. a închide gura cuiva. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. om care nu-i bun de nici o treabă. ciuc: tîrnăcop. a se stinge. a şterpeli = ciupela. a răpune. ciura: a cerne cu ciurul. ostatic = chiza- . ciuha: momîie. ciud: minune. lucruri mici = ciuruc. a dezlega. a strînge. gol. adunătură = ciurdu. ciuci: a se aşeza pe vine. a arunca. gîrbov. lapte. om mort = chiritu. a mişca cu mîna pentru a trece prin ciur. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. chezasu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul.eclipsă. a ruga. cîrd.su-ba: a dezbrăca. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. a delimita un teren. cizi: o pasăre de baltă.su-gi: bătrîn. nimic = ciula. ca unitate de măsură – cotul. a smulge părul de pe porc. zarzără = chiri-za: livadă. uimire. a pune jos. deschis. a cîntări. braţ si antebraţ.su-da: a înarma din vreme.su-nga: mîna mea. îndoit de spate. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. ciuruc: lucru fără valoare. ciutuc: coadă de mătură folosită si pentru descîntat = ciutuc. a pieri. ciula: a dispreţui.su-ha: tîlhar.su-dag: a hoinări în jur.su-la: leneş. struguri = ciubar. jgheabul teascului de vie = ciuciur.sus: a răsturna. a îmbrăca.su-urra: mărunţire.

a distruge. a face. a cufunda. grăsuţ. putere fizică.chi-ud: a primi o răsplată.cucu(n): nobil. necaz = chi-ta: pămînt. a înveli. a . om leneş = chisal: stăpînul ogrăzii. copil mic = cocon. a clădi. poruncă. a da în primire. chisîm: obligaţie în bani si în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. loc ostil si plin de primejdii. dorinţă imperioasă. cocon: odraslă de domnitor sau boier. ciudă. a umbla în patru labe din cauza băuturii. a creste. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. a acoperi. a supăra. a aşeza. muncă istovitoare. a pune la grea încercare. cu care se lipesc casele. chiser: cerc de nuiele pus între leucă si căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. a potrivi. a umili. a merge greu. ţarc. limită. a fi atent la. cavitate în pămînt. a ţîpuri. drag. ocol. implorare. zaplaz. a degrada. chius: pămînt pregătit din timp. inferior. a cerceta. buştină. îngrăditură. postament. chitus: ascuns. înfăţişare = chip. a împinge ceva greu. chiciură. a înălţa. a merge de-a curmezişul. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. a hori = chiot. chinui: a necăji. fasolea si mazărea pe tarla = chiuz. a se jeli. depozit. chiuz: curea. groapă. lut = chisa(i): pământ uscat. a încurca. a striga. a da o recompensă. a se uita spre. chicior: picior = chicior. a se întinde de-a curmezişul. a mulţumi. promoroacă. chip: imagine. chidă: negura de pe munţi. tupilat = chi-tus: loc. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. a băga în ţarc. fată. cleios. a se întinde. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. om beat = chili: a se murdări pînă sus. chingă: bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a compara. a îndrepta. chisai: pământ gras. a batjocori. pitit. a aduce. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. a bea zdravăn.chib: cel care ştie să le dea chip. gînd rău. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. a acoperi. pivnită de cereale. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. chil: ţeavă de răcit la alambic. forţă. chili: a trage la măsea. curte sau ogradă. a căuta. a alunga. a se culca. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. verigă pentru legatul hadaragului(băţul gros şi mobil) cu bătătorul(dîrjaua) îmblăciului cu care se bătea grîul. loc ascuns.chi-sur: a lăsa urme. ciorchine = chi-de: a îngropa. statuie. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a umili. a supăra puternic. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. chiot: a chiui. a face bine. partea unui nave care stă în apă. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. în Muntenia era egală cu 680 litri iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cîntări cereale. a înainta cu greu. a pune.su: a aduce omagii de departe. a se crispa. a depune un efort fizic foarte mare. a lua în seamă. jos. pămînt nivelat. plăcut. a pune la treabă. a potrivi. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. chită: grijă. ţinut pustiu. a se văicări. a striga. chirăi: a plînge. [keel: a răsturna. a arunca pe spate]. a înhăţa. a trage la cîntar. a îndrepta. chisa: a sfărîma boabe sau seminţe. a transmite respect. a se apăra. a tortura.

cosi: bătaie puternică. grăsime. a distruge. a încînta = cunune. căsătorie religioasă. a lega un animal de coamă. a observa. cucură: tolbă pentru săgeţi. oprire. a viola = cordi. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. plăcut.gu-tag: lizieră. trestie. pază. a împodobi. a scoate sunete. un fel de pădurice.cu-li: vas din argilă pentru bere. a tăia. hartam = codru.cus(i): devastare. nori de praf. nuiele. a împodobi. a se mări. .cur-di: a spune vorbe duşmănoase. a ghiorăi. boală ce necesită supraveghere = coraca.gu-ngiri: deschizătură în zid. a răscoli. a recolta. cungiuri: a ocoli. alergare nebună. colbu: praf.socoti. potaie. untură. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. încălcare. a dezrădăcina. inel din nuieluşă de salcie = colbu. codi: a fi timid. om bătrîn si rău = cotarla. ursită. dulce. miere.cud(i): a se preface că nu cunoaşte. a smuci. a chefui. cul: aprig. coraca: angină. a pune bazele unei familii.cus: burduf. a sări în apă. a chiorăi. a îngrăşa. puternic. a tulbura. brăţară. javră. partizan. cos. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. a întemeia. a separa de. a lega de după cap. a se mări. a înjura. cos: obiect confecţionat din nuiele. a privi.gul-bu: a smulge.gub-cas: herghelie de cai. crîng.cun-sang(e): a face parte din. a fi atent la. animale care sar cînd fug = copcas. stare de nemulţumire. a fi fericit. a colecta.gu-ra(i): a croncăni. a urmări. corzi: figurativ. a înjura. a separa de. leneşi = coli.curu(i): a spiona. a înceta. copcas: persoană care pescuieşte la copcă. susţinător. iute = cul: violent. tîlhar = coroi. cotarlă: cîine vagabond. coroi: hot de codru. a fi cu băgare de seamă = codi. a urmări destinul cuiva = corzi. a coti după = cungiri. a aduce mare suferinţă = cosi. a pătrunde în. a sta de pîndă. a se feri. copil neastîmpărat. cudi: cuvînt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. a ascunde. piele.cur-aca: a supraveghea.cuduru: borne mici din piatră. a fi atent. a pregăti ceva rău.gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. codru: bucată de pîine.cur-zi: soartă. distrugere. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. a descoperi. cotac: pîlc de pădure = cotac. consînge: rudă din partea tatălui = consange. prieten. cununie: unire simbolică. a prinde sigur. a acoperi cu piele. coli: oameni care nu fac nimic.gu-gur: a strînge. strigăt puternic de bucurie. a ghiorţăi = corai. a înceta. a răscoli pămîntul pînă iese praf. a iesi. corăi: a croncăni. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grîu. de forma unui peste care delimitau proprietătile. bici din piele.gu-nun-e: a fi încîntat. restricţie. a rupe.

bărbat. a fi obligat. normă socială sau juridică ce se transmite prin viu grai = cutumu.gur-ra: a răsplăti. a răspunde. unic. a găzdui. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a cresta. viata de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. dereg: a repara.dag-gia: margine a oraşului. a confirma. rogojini din trestie. a scăpa = cura. a fixa. frumoasă. a arunca. a striga. a fixa. acces de furie. a declara. asociaţie. necaz. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. necaz. a însemna pe răboj. a uşura. a alege. cătuşe. a oferi. adunare. a tine. apăra. a da. diliu: persoană cu idei si comportamente specifice numai ei. a trece. a locui. soluţie pentru o problemă. dibă: butuc. pînză de legat. a lega strîns cu o funie = cur: a strînge puternic. a omorî. dert: tristeţe mare. a duce mai departe. a replica. a opri. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a alege. a fi cel mai. a face ordine = dirig: adăugire. belşug. năbădăi. mîhnire = dir: mîhnire. cura: a scopi porcul. dam: specie de cerb cu coarnele late. a plînge. a regreta. adunare. grăsuţ. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. leac. de mîini sau de picioare) = dib(a): fiare. a . a apăra. obezi. osteneală. a se mutila. a pune la loc. a primi oaspeţi. a alina. a răsplăti. dirigui: a conduce. cutumă: tradiţie. dalba: deosebită. osteneală. a întrece. falangă. margine a ţinutului. a întrece. a fi de partea cuiva. a trăi. Dacia: denumirea antică a teritoriului României.dag: existentă în comun. a pierde pe cineva. a se descotorosi de cineva. a culege.. curcus: fruct. poftă. superior. a jeli. a fi întristat. a aduna. a fugi. a descoperi. a lega. cordon. balot. a mişca.cupi: a coase cu împunsături rare strîngînd aţa. a vîna. Dunăre si Marea Neagră = dac. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn si pămînt = dac-cia. a tăia. cub(i): împletitori de rogojini si coşuri. cameră. a împrejmui. cusai: a gusta. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. albă. a prăpădi. la înapoiere. a lega. a bea puţin = cus(a): alimente. a proteja. dobor: a trînti la pămînt. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. cos. osteneală. dambla: paralizie. plăcut. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. supărare. centură. necaz. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. a captura. a transmite. exclusiv. strălucitor. a răspunde la. a se ocupa de o actiune = dirig(u): dincolo de. cerb lopătar. grămadă. a plînge. a ataşa. uşoară sminteală = dili: singur. mascul = dam: soţ. încreţi = cupi. dulce. curm: a cresta. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea.gu-tumu: a chema. rod = curcu: dar. legea locului. a prinde. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gît. la întoarcere. supărare. a încălca. loc întări. da: a fi de partea cuiva. a confirma = da: drum. Tisa.

a înfrumuseţa. a primi. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă.dum-dam(i): a mormăi. a lămuri. arată existenta = e: a ieşi. dubă: tobă. a bubui. necaz. supărare. cîmpie. greutate. creditor. energie. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a vorbi. a bodogăni. omul care are vocea groasă. a se apleca. a răsări. a interzice. a hăitui din. a prinde.dur: legătură. a acoperi. a se plînge. duium: mulţime. a înălţa. siguranţă în acţiune = elang: elan.dug(i): vas. a plînge. sarcină. a avea. dudui: a îmboldi. a se mişca în cerc. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvîrsit ea. a ocupa. a purta. a îndeplini. a întări. a face. a vorbi pe înfundate. om respectat. temperament. a trimite. şirag. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenta ca trăire a gîndirii si nu ca plăcere a materiei. dogi: a avea doagele desfăcute. a exista. temperament. amuletă. a azvîrli. du: ordin pentru a transporta ceva. a ierta. darnic. grămadă.trînti jos. a zidi. cultivat) dar si în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. a răspîndi. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. a apărea. dura: a construi. a aduce. a locui. blînd. a înşira. a se arăta. fir. a flecări = dondani. Are semnificaţii religioase. generos. grămadă. edinet: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. proprietate. urcior. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a goni = dudu(i): a procura. domolu: om echilibrat. a fi sau a deveni vizibil. a ridica. fire. a căra obligatoriu = du: a umbla. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. e: de la verbul a fi. în domeniul gîndirii (om de duh-om cu un spirit ales. treabă = du-lum: povară. a creste. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul rîurilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. lucru. coardă. a se odihni. a întări. treabă. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. . a şti. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. a căra. lucru. a tine. sincer. a se deforma. a bate. bătaie de joc. a transporta. cordonul ombilical. cutezanţă. liber. a goni. a lua. a desface. a duce. a merge pe jos. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. greutate. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a îndemna. sarcină. a cerceta. a se repezi la. avînt. a produce o crăpătură uşoară întrun vas de lut = dogi. elan: avînt. dug-gur: a şedea jos. cutezanţă. a şedea. dondăni: a mormăi. a întrerupe. datorie. a băga. zidărie.

es: denumirea populară a oraşului Iaşi. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie.gu-di: a chema. a dansa. a da o raită. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. ignorant. amant. oval si foarte lucios = ghinda. a face. mizerie. a merge după. gug: semn. a lega. a duce o anumită viată. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. godi: a-i cînta miresei cîntece de rămas bun = godi. gig: jeg. omenie.ga-ra-an-da: roade deosebite. fier înroşit. ordonat. deasupra. a se uni. a spune. a lega. supărare. a linguşi. găti: a se împodobi. umil. demn de încredere. ghindă: fruct al stejarului. gina: vină. cinste. recoltă deosebită. gir: încredere. brun. a face gît. a se pleca. primul care cultivă pămîntul. gîs: penis = ngis: penis. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. Pentru obţinerea mustului. a lega. primul gospodar. a dansa. a-si da importantă.gili: a se murdări. bani. care face numai necazuri si aduce pagubă = gig-ngar: a fi mînios pe. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. a tăia. sărbătoare. a stabiliza. gigar: rău. a concentra. precis. a consimţi. tont. a se întreţine. a opri. gîtar: funie pună în jurul gîtului animalului si de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. nedreptate. .chi-in-dar: gaură. gelep: cireadă. gin: vin. a pregăti ceva de mîncare = ga-ti: a trăi. rău. a mirui. rod bogat. a pune la un loc. pagubă. a se murdări peste tot. gîtlan: gît. a lăsa urmă.gilib: servitor. a se culca. a confirma roade deosebite fată de lucrările agricole făcute = garanta. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. negru. turmă = gelep. emeşii îşi rădeau capul si fata de păr si aveau o fizionomie ovală a fetei. gog: băiat sau tînăr prost. a întări. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. onestitate = gir: curat. sumbru. sabie. rotofei. a atrage. a se pregăti pentru petrecere = ghili. ghili: a spăla. a alerga. seară. slab de înger = gog. fapte asumate = gi-na: acceptare. recunoaştere. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a zice. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. a face. a se apăra de. a realiza. a pleca. a strînge. logodnic. vas mic. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. tăciune aprins. nădejde. fisură. a se impune = gitlam: iubit. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. ocol. pahar mic pentru spirtoase.chinda: bărbier. a unge.

păros. a se dezlănţui la. lung. rost. cel care miruieşte. semn. înalt. guz: guzgan. halbi: rămăşiţe de mîncare. direcţie necunoscută.gogi: a fi bolnav. haba: mersul pe mîini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni = haba: rană. fugă. a înfăşura. strigătul = gu-ra: a striga. a robi. hal: situaţie proastă. favoare. guse: partea din fată de la păsări unde se adună mîncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. îngăduinţă. cel care vrea să controleze tot si urmăreşte activitatea si existenta fiecăruia = harhar: a limita mişcarea. a face seminţe sferice. ca o favoare deosebită. rînduială = har: a forma un cerc în jurul. a tăia. a răsuna de. desigur. a rîde cu hohote. folos. . a se sui = guru: a se înălta. bucată. hatîr omenesc. a se lega. îndurare. creste în regiunile de deal. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. a face.hab: a mirosi rău. gui: a vrea. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. hap: medicament. durere. a fi de altă parte. gorun: arbore din specia stejarului. amărăciune. a avea îngăduinţă. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. expresia . a chiui. gurăi: sunete scoase de porci cînd dorm sau cînd le este frig. a tipa. lături = halbi: rece. amestecat. gura: organul omului cu care se emit sunete si se realizează vorbirea. a fi obligat = gu-e: a acoperi. chiuitul. supărare. fă = ha: a avea voie. bre. gudă: grijă. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. a tipa. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a se necăji. a merge pe jos. a rage. timbrul vocii. a lega cu lanţuri. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. a face să sune. a mugi. a se prăpădi. prezicere. sacrificiu.gug(i): menstruaţie. a uni. a hăpăi = hal(i): porţie. şobolan = guz: a scrîsni din dinţi. a înfuleca. mulţumită. hara: a lălăi. a împărţi. a scoate sunete. legătură deasupra. milă. durere. gratie. ritual de purificare. este unul din arborii sacri la români alături de măr si brad. mare. a chema. la înmormîntare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. a împodobi. rană. a prinde strîns. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. a sfîrîi. gura! cu sensul de a întrerupe rîsul.ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a ascunde. a vorbi fără rost. a turba. hali: a mînca repede. rod. inconştienţă = hal: frică. răşină. a permite. a boli = gogi. considerat cel mai falnic dintre foioase. sunt îmbrăcaţi special si practică anumite dansuri = guda: vesminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor.. gălăgia. a înveli. gurita: a fi de partea cuiva. harhar: stăpînul absolut. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. aspru. a înspăimînta. guri: a se urca. a înlănţui. slavă. care urcă spre cer. atenţie. vas cu gura largă. a spune vrute si nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. beneficiu. a-i umbla gura ca o meliţă.

a fi prezent. a ponegri.hu: persoană. crîng. a scoate la iveală. a trage uşor. om slab. seamă. a proteja. spinare. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. huli: a blestema. | Înapoi la Subiecte↑| . a distruge. a înjura. stricat. a trage uşor. a defăima. lipsă. a păstra. toi al nopţii. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mînui. a ascunde vederii. înfricoşător. a striga = ho. mătreaţa omului. hie: treabă. a se amesteca. ispititoare. a confunda. a zdrobi. a rezista. tărîţă. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a răsuna. a ruina. huci: pădure odrăslită mică si deasă. a face necazuri. he: locurile de lîngă casă. horă: oraş. a se holba. a face necazuri. hîră: mătreaţa oilor si viţeilor. dans în cerc = hora. haz: rost. a ruina. mulţime. divers. a vui = hu(i): păsări. a stoarce. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. rapăn = hir(a): a produce. hurui: a învîrti rîşniţa în gol. coapsă. siguranţă.hula: a vorbi de rău. a ciopli. hlizi: a zîmbi si rîde mult. boală de piele. ho: opreşte!. husa: a acoperi. muşchi. umflarea urechilor acestora. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. numeros. nevoie. a ocărî = hul(i): a face rău. spate. mijloc de pădure.hur(a): neam. dependinţele unei gospodării. înapoi. amestecat. a sparge holă: javră. uneltele agricole = he: abundentă. stai!. a aranja. a avea îngăduinţă. hi: a fi. a tăia. hui: a răsuna. a exista. a se scurge. a măcina. a întinde. a da naştere. împletitură din papură sau nuiele. dos. hulă: surpătură de deal sau de munte. a pisa. vechi. a strica. avere. potaie. a feri de = husu: sale. belşug. certitudine = ha-za: a tine. a ciripi. a cînta. a se hîrjoni.hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. a urî.hus: sălbatic. porumbel sălbatic. a potrivi. a desface. a rupe. cîine vagabond = holă. a închiria. a rupe. a strînge. a avea voie. a distruge. a prinde. a apuca. rediu = huci. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a locui într-un loc = hi: a pregăti. atractivă. turturică. clădiri. păduche de vită. trebuinţă = hia: a putea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful