P. 1
Tăbliţele de la Sinaia 2013

Tăbliţele de la Sinaia 2013

|Views: 73|Likes:
Tăbliţele de la Sinaia 2013
Tăbliţele de la Sinaia 2013

More info:

Published by: Mihai-Gabriel Neacsu on Apr 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/14/2013

pdf

text

original

Tăbliţele de la Sinaia ar putea arata ca Iisus şi-a avut originea în Dacia?

Constantin Olariu Arimin http://www.ariminia.ro Tăbliţele cu scriere getică sunt învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-au descoperit 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine. Şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu, a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. “Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, iar ca simbol al sacrului era crucea (…) Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan (…) Iisus a fost get (…) limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română (…) Mai mult, pe blogul cugiralba Continuare de pe cugiralba: Constantin Olariu Arimin : DESPRE DACI, GETI…. DISPUTE ISTORICE În una august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvînt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe

care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65 iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scria identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfînta Getia sau Gitia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin os din care s-au tras ariminii/armînii şi rumînii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun) care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte) care deţinea funcţia cît timp era sănătos la trup şi la cap. Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gomeţi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get) iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get) care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea) iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sînt menţionate şi legăturile de sînge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor) care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului) care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decît cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sînt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne iar 28 dintre acestea sînt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost ,,prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a ,,creat” şi el

pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirîndu-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cît şi cele din Siberia din secolele lV era noastră. Plutaşii de pe rîul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sînt identice cu semnele din scrierea liniar B iar 38 sînt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos iar fecioarele ,,Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita ,,perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n. Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale liberă sau înscrisă în cerc cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă al cultului crucii era Zabelo; Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pămîntenii se năşteau din lumina vie a vieţii(lumina soarelui) dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică(nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvîntat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pîine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban judeţul Iaşi apoi la Cucuteni iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă

fiind ispita diavolului. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pîine strămoşească şi vin. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sînt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î.n.e. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mîntuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pămîntului(ţării) care stă sub această protecţie. a fost mare preot şi reformator. La stînga imaginii este un porumbel zburînd reprezentînd Sfîntul Duh. imagine preluată de hagiografia creştină. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI.e. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ.în cerc sau crucea cu braţele egale. cum rezultă din tăbliţa 5. II. La dreapta jos. .e. Sarmis sau Armis este Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor.. Pitagora şi pitagoreismul Marele get a existat ca realitate istorică. în colţul stînga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopîrlă mare. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. Geţii se considerau poporul ales de Creator iar ţara lor o numeau ţara sfîntă(dio Geta). La mijloc este un şarpe foarte lung iar lîngă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerînd că este protector al vînătorilor şi al învăţaţilor. Ilio toate avînd aceeaşi semnificaţie. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. sau Ili. Toate aceste date sunt scrise pe tăbliţele 2 . un peşte.i 3. Zamolxe. Iisus a fost get. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mîntuitorului care se va numi mai tîrziu Sarmis. o pasăre mare care aleargă şi un cîine sau lup. Scaunele sînt trei sugerînd legenda celor trei magi.e.n.n. La începutul secolului Vl î. aceste relaţii s-au stricat rău iar conducătorul geţilor. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. În partea stîngă jos a şopronului se vede o persoană şezînd pe un scaun iar în mînă ţine un toiag. S ub imagine. a vizitat Egiptul.n.n. un copil mic ridică braţele către cer simbolizînt bucuria vieţii ce s-a născut. În anul 279 î. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula. o broască ţestoasă. III. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marelui preot get? care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase(crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. Sub un şopron cu o vită şezînd.e. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mîntuitorului.n. cînd a fost cucerit de romani. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat pînă în anul 25 î. doi măgăruşi(cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om.e. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î.

i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. Nu au avut reţinere la limbaj spunînd despre cei care vreau să se uite pe tăbliţe să sînt nebuni. oameni fără conştiinţă dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere.galii cei roşcaţi” din Galileea apoi drumul prin Siria Efes. Răstignirea lui Ili.A. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi(sumeriană) fiind dispărute din româna veche Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. Halloran.. Începutul secolului l e. nu şi inga. La 17 . Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. pe la 1600 – 1500 î. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gînduri: da.O parte din aceşti gali au coborît mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui pînă la . Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sînt falsurile unui geniu dar el şi-a dat seama numai în jumătate de oră ! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. cînd statul geţilor a fost distrus de romani iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. S-a remarcat A.e.e. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor avînd centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor dar identică cu a geţilor. I. şi iulie-august 106 e. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor.e. În secolul ll î. Iar într-un acces de nebunie genială A.n. Ştiam că aceste cuvinte sînt specifice numai limbii române iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. Tăbliţele sînt scrise între anii 560 î. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole.n. istoric care a trăit pînă în 1991 la Paris.n. indivizi cu minţile rătăcite.Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. Grecia şi Tracia pînă au ajuns în Sarmisetuzo sînt povestite pe 7 tăbliţe. diletanţi. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri.e. La sfîrşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atît la TVR 1 cît şi la postul de radio Iaşi. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română.A.n. Am scris cu acest subiect o carte ..n. păstoreşti şi de organizare socială sînt în mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.n. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi dar care nu sînt în latină. Limba folosită în aceste texte este limba română veche care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România.

fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer.A. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către Tv Discovery. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002.efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi dar şi o înverşunare fără margini din partea .. s-au găsit trei tăbliţe din lut local. Se pare că i s-a zbîrlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice altfel ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N.. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. diletanţi.prima-ntîi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie chiar dacă mentorii culturnici dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sînt nişte falsuri ale lui Haşdeu. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any wordthat as a Latin etymology. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfîrşit numită la geţi .Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… .Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latim.. This happened after the time of the Roman empire. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sînt infailibile în faţa minciunii dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre.. romană. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o . Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mîinele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. nespecialişti. N. Densuşian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt . indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. ajustat puţin. Are you familiar with the Larin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula As din 25 mai 2006. cu pictograme sumeriene dar mai vechi cu 1000 de ani decît cele din Mesopotamia ? …Asumîndu-vă o origine trivială. De ce sînt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. Haloran spune: . sigur că acestea nu vă mai aparţin”. recentă. orice canalie cu titluri şi ţîfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos cîteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul cînd nu sînt scoase în afara culturii române... Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini.specialiştilor”. modified by Slavic influences. acelaşi J. 2002 îmi trimite următorul răspuns: . Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian !!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener iar priceputul şi-a pus un moţ de . Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel iar statul român nu a spus nici pîs!.dec.nebuni. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atît dar americanii au tăcut mîlc.

Zuen. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. An sau Anu. îngerul păzitor. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat mai găsit o divinitate cu numele de Zabab ca duh al vînătorii şi războiului unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. Zoin. Zoen ca duh al lunii. Arheologia. Trebuie remarcat faptul că sfîntul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. În eme-gi avem cuvîntul zabalom care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. nemurirea.e. Dio Zoe. crucea ca simbol al sacrului. agricultura.n. Ca duh al vieţii pline de energie. toate acestea dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. judecata cerească.Sîntu iar la neamul nostru din Ki-en-gi. numele lui fiind purtat de bărbaţi. sau hotarul dintre pămînt şi cer arătînd originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi unde soarele răsărea de pe culmile acestora. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întîlnit şi sub forma Zabelio. oastea de îngeri. Acest Creator a zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atît la geţi dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. În sens religios înseamnă sanctuarul din vîrful muntelui. Zoei. regenerează natura. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. În dialectul istroromân este cuvîntul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. al regenerării sau al vieţii în aşteptare fiind considerat şi stăpînul înţelepciunii simbolizînd începutul vieţii în formă de germeni. Simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană fiind asimilat de către geţi duhului feminin iar numele de Zoe era purtat de femei. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. unică şi mîntuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil ca duh al purificării şi al iertării precum şi al apelor limpezi dar şi al soarelui arzător sau al focului. În emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu iar Inanna(stăpîna cerului întunecat şi soră a pămîntului) este duhul lunii care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi la fel ca în ţara lor de baştină. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. De aceea emeşii au construit ziguratele. Să fie românii aşa de neghiobi încît să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfîntul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? . Sien. Tracii aveau o divinitate solară. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărîrile preoţilor judecători. La emeşi avem pe Suen. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. Zien Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rînduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. Taina botezului. a pune ulei pentru ardere. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pămîntească.

La această dată.Două mere jucătoare.. La ceremonialul de înmormîntare se folosesc colaci de forme speciale tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. Sfîntul Soare şi Sfînta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii pînă au venit romanii şi au distrus statul get interzicîndu-le cultul crucii iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sînt un depozit extraordinar de cultură. Într-un colind din Cluj se spune că Sfîntul Soare împreună cu sora lui(Sfînta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa(Zoe + mărita) sau Zoica. Însă liftele. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi dar şi la emeşi.ziorel de zîuă” dovadă ce arată că în subconştientul colectiv Zoirel(Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. marile energii creatoare curg pe pământ aducînd lumină şi viaţă. spune tradiţia geţilor(rumunilor) că prin poarta veşniciei. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pîrg. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială nu trebuiau să existe legături atît de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. plantele de leac sînt bune de strîns pentru tămăduire. . În Ardeal. Bobul de grîu se umple. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. veche de peste şase milenii. Sînt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii iar la capul mortului o lumînare făcută în spirală arde pînă se termină.n. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. duhul protector al căsniciei. rupte de la Sfîntu Soare”. Tot la această dată. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: . chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. fructele se formează. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii precum şi a neamului omenesc sau sfînt după vorbirea veche şi Zien.Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. fertilităţii. în multe colinde se găseşte refrenul . Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sînt uniţi prin credinţa în sfînta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. În spaţiile acestei cruci sînt aşezate opus două cruci mici şi literele O(om) şi T(tete: tată) din alfabetul geţilor. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie pînă la venirea romanilor care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia dar nu au reuşit pentru că sîntem un popor nevolnic! Sînziene. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului..e. şi s-au aciuat în Ki-en-gi unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană cum au botezat-o specialiştii!).

Republica Moldova.Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului(roata vieţii) în nemurire. îngerul păzitor şi oastea de îngeri iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şimca Mare. cu sensul de răsărit al lunii.n. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă.e. oamenii erau chemaţi să vină să i-a lumina care s-a născut ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mînă roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ.e. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sînt legate direct de solstiţiu pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î.n. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. Ucraina. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. Sărbătoarea dovedeşte că sîntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atîta îndîrjire cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfîntul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire.e. În onomastica noastră avem prenumele Sînzien pentru băieţi şi Sînziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun dar şi al emeşilor era o religie solară dar nu idolatră ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri justificînd lipsa statuilor de cult în ambele culturi.n. Din iunie pînă în decembrie lumina zilei scade. dar nu a fost menţionată niciodată să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri( România. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evrei pînă după întoarcerea lor din Babilon(500 î. Cu mare osîrdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului . este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea s-ar fi făcut pe la 1870-1880. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întîlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. Duhurile din mitologia emeş avea mai multe apelative iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara.) foloseau steaua cu cinci colţuri luata de la egipteni aşa cum apare mai tirziu la comunişti! Crucea. Pe la anul 560 î.

geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu .. Cu acest pezevenchi se mai întîlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri iar Zamolsiu ne lasă aceste întîmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el.subţirele” Pitagora care stătea numai cu nasul pe sus precum rîtul porcului. aşa cum le cunoaştem noi. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor(dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie .n. şi-ar fi dat singur cu stîngul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru dar niciodată Danubius.e. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista cînd a unit triburile din cîmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină dar mult venin în rînză faţă de istoria neamului nostru. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii . cetatea geţilor/dabo geto”. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso(aba: bătrîn + risu: şănţuleţ. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12 În acele timpuri geţii avea o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei . pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora aşa cum sînt redate în T 2.să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. în varianta Sarmiegetozo dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals.specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo iar o singură dată pe la anul 300 î.n. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mînă roata/cercul vieţii cum zice cîntătorul de ode Marţial dovedind că şi romanii ştiau cîte ceva despre religia strămoşilor noştri.. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stînga la dreapta. se săpa(rizuia) de la dreapta la stînga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz care avea şi rol de matriţă.n. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tîmpenii pentru că aşa cum susţin .e.e.n. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î.n. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrînul Zamolsiu.e. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo.e. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. a implora. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. În dialectul istroromân este cuvîntul zamoli cu sensul de a ruga.. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sînt turnate aici dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Pe la începutul secolului lV î.. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel.specialiştii”.

În ţinutul Apeninilor exista oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei iar Jupiter. Propaganda macedoneană spune că geţii.greşeli” nu poate face un falsificator. Şi atunci minciuna era la mare cinste cînd se vîntura în vînt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducînd alte informaţii despre badea Filipoi decît minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă iar situaţia devine tot mai grea. mai ales genial! Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os(T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului.e. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind . telagi. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas pînă au distrus-o romanii. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbîca ce-şi însoară mîndreţea de flăcău tare ca osul(voinic) cu Marica fiica Sofiei. în frunte cu riga lor Cothelas iau aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. T 15 ne spune că Filip. Dromichete T 22. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX exluzînd ideea pretinselor falsuri. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia cînd povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. adică traci. ca nişte găini plouate. macedoneni. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. Asemenea . s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor.n.e.n. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. După ce au ocupat Panonia. aşa ca să le dea în bot latiniştilor.de o mamă. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi.. Pentru că urgia era mare. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cîrca unui om fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora(aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. împotriva geţilor pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade). iliri. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şonţit pe la 342 – 340 î.n.

Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. Duro. Ili.geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului.. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3.. Tiaz. apare scris şi sub forma IOI. După erupţia de la Santorini la 1652 î.. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. Ca să scape de nenorocire. Tot pe tăbliţe dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului(dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României. Diegio.ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii iar în anul 30 ajung amîndoi mato. Durao. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. susţin . trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Orelio. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. Sobio. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsurilor. Aurelio.e. unica putere sau casa lui Sarmise dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa .. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor.specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau citeva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio.n. era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. Diaz. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din . Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi dar pe care . III.specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. Eschyl(525-455). Tabelul . între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. Diego. Pe tăbliţa 17. neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio..nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri.

Cuvîntul boero nu vine de la slavi ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. cei ce stăteau acolo. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător.. steagul geţilor) Datorită acestei confuzii a romanilor. domnul Moldovei. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sînt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut . situaţie identică şi la emeşi cu lugal(conducătorul civil). Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. – 20 î. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul.e. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea . au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia.. După puţină vreme.n. Tot pe aceste tăbliţe sînt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi menţionat de romani cu numele de Diegis.Şi el s-a lepădat din nou. Dacă iudeii l-au . atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei.sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sînt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galatii au venit în toriştea noastră pe la sfîrşitul secolului Vl î. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44.n.e.70 se spune: .Tablourile de familie” T 2. fiară.. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. şi au convieţuit cu geţii formînd o confederaţie T 9 pînă la anul 279(T 26) cînd boero Biseto 1 i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. În Evanghelia după Marcu 4.e. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atîtea adevăruri... La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 52 – 58.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. .n. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo(dage: adunare + bală: a conduce. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo(30 î.specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sînt scrise tot în română cu alfabetul geţilor(latin. Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sînt menţionaţi pe tăbliţe.mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Cînd aud .scăpări”! Ştefan Răzvan. 28 unde apar şi alţi mato decît cei de pe tăbliţe iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni.

loc de întîlnire = nod. nordul Africii(berberii. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. a urzi o intrigă. zero. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ(leş: trup mort) VIIŢA MINE RAZE-L TA. a arăta cuiva.. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. a preţui. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sînt identice pentru că se folosea mîna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe nu matriţă sau panson pentru imprimarea literelor. a ieşi in fată. capriciu. a supăra. ia aminte! = no. victorios [near: aproape. Mohenjo – Daro. a fi important. a instiga [naze: cap. nosa: cuvînt ce exprimă un îndemn la acţiune. agitaţie..get”[vezi tablitele de sus in jos]. nemulţumire.47. frică.. . lipit de. sau numai anumite texte T 25.nib: mulţime.religios” şi . promontoriu]. a se ridica.44. în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. nilă: milă.specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova.din arhaismele noastre. ei!.anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER(minunat) ŢI-L ŢEANE-Ş KOR(cor: cerc. nic: mic = nic. a păstra cu mare grijă.nuz: a ieşi în fată. a fi.nus: ou. India. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei alfabetice şi de semantică pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite. [node: nod]. ninii: bîzîitul ţînţarilor = nini: a recunoaşte. bot. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit . [nic: crestătură în lemn]. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. [nip: ciupitură. nu: aspect. a atinge. [no: fără.nig: lucru de preţ. suceală = naz. bîrfă. agitaţie]. violentă. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa . no!: iacă!. a repeta o .aniri’’: inel cu piatră preţioasă iar în româna veche . mulţime = nip. mic. [ninny: prost]. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega(ţine unite) lumina aducerilor aminte cînd trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. nip: lume. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe dar necitit pînă în prezent. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. unire. a da.. ROLIS ŢENE ANERE(în eme-gi . a sta ascuns. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea pînă la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos. nod: legătură între două sfori.. mulţime.rumun”. toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele.nud: a aranja. a începe o nouă acţiune. a îndemna. Rolis. fără valoare]. naz: moft. fiecare diac arătîndu-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. hai! = nusa: a greşi. cioturi. persoană de încredere]. uite!. tuaregii şi libienii). a instiga. Siberia. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a căuta greşeli cuiva. nărav. Saba. [nose: nas]. nici un].. la începutul secolului XX! Chemare la neuitare IX nas: organul de miros al omului = nas. a minti. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9 care nu era descoperită cînd pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. a merge de-a lungul.

a curge. a se umfla. pat: suport pentru dormit = pat. zid.udul: văcar. a apăra [pack: a se aduna. fără îmbrăcăminte. a arăta arogantă. răutate. suferinţă. pilă: persoană care face trafic de influentă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. pis: a urina. a se murdări. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. a ocroti. pîntece. a chinui. medicament = pil: neclar. a apărea. a alege. perete. a curge în stropi = pi-pi. pec: brutar. a-si da importantă.pes: palmă. a arăta. a pîngări. [pipi: a urina]. a conduce. neştiut. a presimţi. a linguşi. [pass: a depăşi. a se urca pe. ascuns. braţ. a dispărea]. partea din fată a palmei. [pap: terci]. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vînă de bou. odiu: ură. stîlp. a tine. pit: pitigoi. biciuscă. legătură]. a lungi. lovitură dată cu acest bici. a fi sigur de sine = pase: picior. picior.bid: gaură. a îmblînzi = paca. [pac: balot.bi-bi: a picura. a înfige cu putere. [oddly: ciudat. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal.udu: a zdrobi. a dormi. pilă: minge = pila: rotund. brutărie = pec. preţios [peck: merinde. [pat: a mîngîia. [pass: a înainta. mizerabil. a sprijini. a supăra. stîlp vertical. a mînji. remediu. legătură. a lărgi. [patch: a improviza din bucăţi]. a defila. labă.pag: a ocroti. a muri. a trece. pădăi: a se găti. a cerceta. mireasmă = odol. păţău = păt. pil: leac. a curăţa. a fi supărat. pasăre care îsi face cuibul prin găurire. necaz = păs.acţiune. [pah: phuuuu!]. a strînge]. pască = pac. neclar. ghem. [nose: a se conduce după miros]. confuz. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. a creste [pill: minge]. a dezvălui. a defila [pill: situatie neplăcută]. orificiu. frate. a găsi. supărare sau linguşire = oh. a pune jos. gîrbaci. mîncare]. [piss: a urina]. a îngriji. mîrsav.bad: a fi generos.pus: durere. ascuns. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănînce = pap: tată. a se întinde. chin. a păsi cu arogantă. a îndemna.pag(a): cuşcă. hap]. [pill: pilulă. pisălog = pil: a fi întunecat. a se căţăra. paha: diavol = pah(a): escroc. a dovedi. a strînge]. păţ: păţanie. oh: nemulţumire. a se dezlănţui. [odour: miros neplăcut]. pipi: a urina. necaz. a închiria. padi: cuvînt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. scîrbă = odu. a circula]. a încuraja. [oh!]. odor: miros. mirosul specific de taurine. păsi: a merge încet. păs: durere sufletească. a întinde].uh: a fi iritat. păca: a supune. harapnic. straniu]. nestiut. a înjura. refugiu. [pad: drum]. [nud: gol]. colivie. . a închide în cuşcă. a scăpăra. venin. a pune la adăpost. pac: pungă în care se tine tutunul. în trunchiul unui copac = pit. [pile: a îngrămădi. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. nud: gol. chemare. neştiut. a oua.pad: a jura pe.

a străluci ca soarele. [rape: răpire]. a supraveghea. străin. spiţă.but: ritm. a arăta. rasă. pup: sărut = pupu. [rapt: răpit]. a pune în fiare. buzdugan. rag: sunetele scoase de vite cînd se rătăcesc sau sunt bătute. aranjat. a da frunza. gălăgie. a merge sigur de sine. pot: a reuşi să facă. domol. a trage. a se tîrî. [plough: plug]. neam.rag: a prinde rădăcini. gîtar. a se înfuria]. . armă. [pup: căţel]. a creste. plug: unealtă cu care se ară = pulug. a creste. a trece. bucată de prescură. nume generic pentru mai multe plante = pupu. a măsura. [push: sprijin]. a aţîţa focul. a se uni cu o pană. [rage: mînie. a împărti. a se înfrumuseţa. a crede că poate face ceva = pot. a trage afară. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. rac: crustaceu cu două brate cu foarfece cu care prinde prada = rac.bu-bu: a se aprinde. a istovi de puteri]. a tăia din. a dori. mulţime.rag(i): a înjunghia. efortul de a aduna = pus: bine legat. a tropăi. mugur. a suferi. a încolţi. a arde cu flacără. a ciupi]. a vrea. a pune la stîlpul infamiei = rap(i): a tiui. a arde. a provoca. rara: încet. rigă: rege = rig(a): a se înclina. rîma: a face rău. armată. a păzi. a roti. puchiri: a face ceva migălos. agale. a găti]. ordonat. necaz [rim: a înconjura. [rig: ţinută. a tînji = ra(i): a înjunghia. a strînge. [puppy: persoană proastă si înfumurată]. a provoca. a întinde [pot: a culege.bulug: hotar. [pit: gaură în pământ. a vibra de. a băga în foc. fiare. rană adîncă. inamic. a trage. puş: claie. răi: a se înrăi. rar = ra-ra: a netezi. rai: tărîmul fericirii = ra(i): a radia. răpi: a umili. mers legănat.rag: a răni. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = rac. [rack: chin]. [rare: rar]. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a aduna în turmă. a radia]. [raid: asalt]. rană adîncă. a duşmăni = rim: trupă. a trage. a slăbi. grămadă. grămadă de strujeni. a doborî]. [rack: chin. clică.anus. a provoca. a suferi. a nivela. a distruge. capcană. pe îndelete. a răni. a îngriji. margine. îngust. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. rad: a tăia de la rădăcină. a împresura]. raci: grătar = raci. a asasina.bu-bu: a rupe. a ucide. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grîu. cătuşe. rapt: a smulge. a pune la stîlpul infamiei. direcţie. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a tăia de la pămînt [rude: viguros]. [ray: rază. a strînge. lăstar. [rack: grătar]. plînset = rag: a lovi. a uni. a se strînge.

rosu-galben sau auriu. a se potoli. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. loc poziţie. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. rucă: jalbă = ruca. [sad: trist. grămadă.rib: a fi de rang superior. [sight: vedere. a reaşeza. a se linişti [son: fiu]. cînepă. fusar = rip. a zări]. a dărui. . sic: pămînt ce conţine calcar. platouri. în putere. lăcomie. a respecta. loc.rîp: o specie de peste.sang-chi: a mînca alene. sătul. bunăstare = salut. boabe.su-buru: adunătură. a pleca departe. a desface mănunchiul.2 litri). bucată. a pătrunde. vîrf de deal. vîrf. pregătit din timp]. a dizolva. a potoli foamea cuiva]. a prezenta. gest care se face prin lovirea pumnilor mîinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. răcoare. sanctuar. a se cocota]. sobori: a se strînge pentru a se sfătui = soboru. a lungi. grav]. a mătura. a ceda. in. a restabili ordinea. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a transmite. sapa: a face un şanţ cu sapa. îndestulare de produse alimentare = satu. [sink: a se lăsa la fund]. a rupe. [sac: sac. [sale: vînzare]. partea de sus. sagă: miros urît = sag(a): a sufla. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un sant. pietrar. [sag: stare de deprimare]. a strica. [sate: a sătura. aşezate în locuri uşor de apărat.sa-tu: a împărţi. [rip: a spinteca]. a se realiza greu.sed(e): apă rece. abundentă. fericire. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. sănătos. a strînge. pungă]. folosit la zugrăvit = sic.sig-sig: lovitură repetată. lănă sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. sichis: zgîrcit. sîc-sîc. belşug. [sober: cumpătat. morman.rug(a): a repune în drepturi. descurajat]. mînecă. calm]. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. a mărgini. a batjocori. sete: lipsă de apă din pămînt provocată de secetă. a înnoda. înălţimi muntoase. [set: rece. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. boccea. a desface legătura. starea fiziologică a omului cînd are nevoie de apă = sete. a înfuria. a se întîlni. [sap: a săpa]. a sosi la. puţin cîte puţin = sichil: îndemînatic. legătură.sig: culoarea soarelui cînd apune. [sick: care are nevoie de reparaţii]. munte. cu care ţăranii trag brîele la ferestre si la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune rosu-galben sau roşu. a fi mai bogat. origine. a se domoli. a desface năvodul. fericire. salut: salvare. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade si garduri înalte din trunchiuri de copaci. satu: senzaţia de saturare. eveniment. a împărţi. teritoriu. [sat: a fi aşezat. a se mădărî. a dispreţui. a respinge. sîn: fiu = sin: a da. [sick: abătut. natural. [salute: salut]. [sickly: cu greu]. sîg-sîg: a enerva. a culca. hotar. protejate de şanţuri adînci = sa-tu: înălţime.sal-ud: a aduce omagii. sanchi: a se lenevi = sanchi. ordine. dreptate. stare. a lega cu funie. sub formă de bolovani sau de nisip. sacu: obiect confecţionat din piele.

a suporta. locuinţă. ciubăr. [suck: sugere]. [sodden: necopt]. stafetă = sol. şam: ţesătură de in. [sham: prefăcut. a dura. foile adunate în jurul miezului. şmecher]. îngînfat. [shaft: mîner de vas]. a persista. [ship: a trimite mărfuri]. solemn: respect. a distruge. a jefui pe cei fără apărare. [shoo: a speria]. a trăi. a jefui pe cei fără apărare. a lecui. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. a păsi. stare sufletească. bumbac sau lînă cu desene în relief = sam: a evalua. a speria]. şar: sir. şagă: vorbă. lucru grozav]. a jefui de îmbrăcăminte. şaf: hîrdău. a bea dintr-un vas pînă la ultima picătură = sug: a persista. [shade: umbră]. [share: parte. a împărţi. [shed: sopron]. suma: a pune la grămadă. a vinde. vas mic în care se păstra leacurile = şip: descîntec. hotar = sar: a săpa. din multe bucăţi.şug: portie de hrană. a da peste cap. a se aşeza. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. şăntuleţ. a seca. a arăta. a suferi. dovadă. a fi împreună = sum(a): ceapă. glumă = şag(a): a asculta. crestătură. parte a căruţei sau plugului. [shawl: sal]. a porni.su-dal: samar. [sum: sumă]. a se potoli. implorare. a plăti cu echivalent. a spune. a atîţa. . a dărui. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. a se odihni. larg. hrană. a pîndi. a descînta. lungime. [sudden: subit. [shake: a impresiona. a duce. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. şef: astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. a fi calm. şip: sticluţă mică. a se întrista. cinste = solim. vas de lemn din care mănîncă porcii = şah: porc domestic. [shank: trup. faimă. fraier. şed: a avea o poziţie stabilă. a suge]. şal: ţesătură pentru femei ce acoperă capul si spatele = sal: a strînge. nume dat adînciturii de pe diverse obiecte. a se pune. a împărţi]. a alăpta un copil. a tăia. curaj. deschis. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal.su-lim: veneraţie. a fi atent la. adîncitură. a fi mulţi.sul: om tînăr. a trăi ca porcii. şo: strigăt cu care se asmută cîinii = şu: putere. a fi calm. a se răcori jos. fluierul piciorului]. dungă.sodal: ucenic. a grăbi. a făta. [suck: gogoman. a se odihni. sol: cel care aduce vesti. şedă: în subordine. a limita. pas. a se pune. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a înfige. răcoare. a se domoli = şed: apă rece. a lega cu fire. a cumpăra. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. puternic. şaniu: cu şalele moi. [solemn: măreţ].

uni: a strînge laolaltă. canal]. a deschide. îmbrîncitură = şucu: a se apăra. aerisirea sau ieşirea fumului. gaură = şu-tu: evadare. a impresiona]. [up: sus]. a strînge în brate. [shun: a evita pe cineva]. groază. [use: întrebuinţare]. a implora. a înhăţa. a dăinui. ură = urgu: ferocitate. furios. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mînios. dezlănţuire violentă de forte ale naturii. a para un argument. strigăt. a povesti vrute si nevrute = tacalal: a începe. [tube: ţeavă. rude. [tug: a trage. [tell: a şti. a goni. a clătina]. a deschide. furie. şucar: supărat. a aşeza. a prinde. adevărat. [to: la. înălţime. necăjit. şona: a schilodi. mişcare repetată fără rezultat. a nenoroci în bătaie = şona. . a distruge. a face sotii = şuti: a face. şod: ciudat.tu: credincios. a înhăţa. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi.ubi: rod ascuns. natură. a povesti. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distantă. familie. şuti: a lua. [urge: a sili. a fi prins. a sădi rău. poznas = şod. prăpăd. [shut: a închide o uşă. la aprovizionarea cu apă si în irigatii = tub: a pătrunde. a lua. a se strica. a fi liber să tai cum vrei = tapa. upi: cerealele care cresc fără grăunte. [shon: a se feri de.şu-na: par. a prinde. seci = upi.dab-ba: om liber de obligaţi [tap: lovitură uşoară]. a para o lovitură. a fi împreună = un(i): a aduna. nebun. comportare. a zdrobi. a rupe. a distruge. şuc: izbitură. şonc: schiop = şun: soartă. demn de încredere. a aduna. [unite: a uni]. [shook: a scutura. a veseli. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a săpa. taclale: vorbe în vînt. a da junghiuri]. a apuca]. a fi supărat. onest. [shoot: a da buzna. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. înjura. tel: sîrmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. după]. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. pisălog. şoti: a face pozne. pentru. populaţie. a închide în]. a înhăţa. a prinde.sşd: cerere. a pisa. a speria. hazliu. a captura [shut: a prinde. a alătura. ceva de proastă calitate. a da spre. a lega. revoltat = şucur: a se apăra. uz: folosinţă. a vîrî. a inunda. tapa: a cresta un copac. a captura. a obliga]. a număra. [tickle: a linguşi]. faptă de om duşmănos. a se prăpădi. [shook: izbitură. [shun:a se feri]. lac. a deosebi].[shock: claie]. a strînge. [shod: a încălţa. a fugi]. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. a fugi. ţipăt. viată. a scăpa din. a lustrui]. a prăda = şu-ti: a lua. a potcovi]. a lipăi. binecuvîntare. a se întinde.

haină uzată. bogăţie. scandal). a reface + tu: a aduce. sănătate. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a răspîndi. a rezista. [zany: bufon.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri si negru (zag: a lua pe umăr. a zdrobi. butoi). a îndura. dreptate + hi: . mîngîiere. a conduce o păpuşă. a transporta + a: apă). dir[SI. a da de veste (zi: om. În limba română ustura: a arde. a fi iubit. iritatia produsă de un aliment iute sau cînd se sare cu burta pe luciul apei (uz. durerea unei răni superficiale. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. a irita.DUR] În limba română durdur: a certa. ordine. enku[ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lînă colorată în dungi negre alternînd cu dungi roşii si care este purtată ca fustă de femeile de la tară. a face baie. În mediul arid din Ki-en-gi si în orice călătorie lungă. kurgaru = sămînţa vieţii. a pleca la drum lung. În lucrarea lui S. sarbatu. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. a absorbi. a izbi cu violentă. plăcere. mulţumire. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. bibad[UZ. a fi mînios. copac cu umbra deasă.za-na-tag: a lua în mînă o păpuşă.sarbati”! cu sensul figurat – vă odihniţi!.zanatic: aiurit. Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. N.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. afecţiune. ardoare).. kala-tu-ru = licoarea vieţii. durere. petreceţi! În dictionarul lui J. a transmite informaţii. glumet = za-na-tac. pantă. Există cuvinte eme-gi si în limba germană si spaniola dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. a se întinde). kurgaru. a chinui + tu: copil. e-muhaldim[MU] În limba română mu: a mugi. confidente + se: a se înfierbînta. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia . a rage. sarbatu = un soi de salcie. a batjocori. a sparge afară. vesel. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie dar care sînt în limba română. care sînt şi în limba română. neghiob]. are în română cuvîntul călătoru cu sensul de a călători. [zany: măscărici]. A. a lovi + ra: a răni. gît. afemeiat. a vorbi. tînăr.SE] În limba română cuvîntul zise: a spune. durun[DUR. [zeal: ardoare]. a supăra. an-bir[A-SUD] Cuvîntul asud are sensul: a transpira. a turna + ru: a face socoteli. a căuta nod în papură cuiva. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. suflu. zel: credinţă. dabin[ZI. zang: a face zgomot. a fi egal. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva).us: coastă.

well. bubă formată în gură. alan. rosu de furie. a dori + gar: a adăposti. a da).e. zeh[SAL. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. a fi plin de sine (pa: bărbat. a avea încredere). isin[PA. La cuvîntul eme-gi (ngis)al-la-an. În limba română cal. a căsători.EN. lăptişor de marcă (pa: tată. călăreţ. a face legătura cu pămîntul + ud: a lua cu asalt. alun: tree). igi-sig-sig[PA. a primi în siguranţă. gina[TUR. a avea + en: acesta.individ + a: a purta.GI].UD] În limba română cuvîntul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire.n.SE] În limba română păsi: a merge cu arogantă. În limba română este cuvîntul bubuta: bubă mică. răsplată). Din această rădăcină mai sînt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. kal se dă explicaţia: to repair. a sosi aproape de). La cuvîntul eme-gi hus apare explicatia: rusu din akkadiană. Originea cuvîntului este eme-gi nu akkadiană. loc. strălucitor. căli. muru[SAL. lăstar. adj. abuba: bubă neagră. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. bufnită. omletă. foc + ka: a striga. prăjină (pa: creangă. La cuvîntul eme-gi buru(d). lonword from allaanum: oak. putina.AŞ. a se înălta + lugal: om mare). colac. a uni. foarte tînăr + diş: unic. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări(transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. a alege. călări. deci cuvintul este din eme-gi. Cuvîntul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. strălucitor. încala (in + cala) = . a produce durere. cale. butoias. a arăta.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. din centrul României (tur: mic. a înmuguri. mîncare ciobănească din caş si urdă prăjite împreună. a arde. loc. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română rosu are sensul de a fi aprins la fată de mînie. singur) Început? ngarza[PA. boboti: a produce bube mici. frate. ocol. a căuta + pa: a arăta. ţarc. vioi). buuru = cistern. a se uita la). În limba română este cuvîntul buriu = butoi mijlociu. mend. engir[ME.EDIN] În limba română cuvîntul salut: a se întîlni. a-i arde fata de mînie. a conduce. se explică = stejar (akk. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. La cuvîntul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. strong.UD. celar.Cuvîntul salaş: adăpost. ga-an-zir[ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. a umple cu. deschis. călăraş. aceasta + gi: seară. a transmite omagii. a pune la cale o afacere. bur se precizează: akk. a vrea afară. a călări. a zbura. kislah[KI. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. cala = locul de depozitare a mărfii pe o navă. locuinţă. casă).GAR] În limba română cuvîntul salaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspetilor sau călătorilor (sal: larg. kala.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. a se dezlănţui. culoare rosie. În limba română cuvîntul mînci: a mînca. îndemn de a mînca adresat acestora. băţ înalt..LUGAL] În limba română paluga: om înalt. colăci = a înfăşura rotund. călărime. La cuvintele kalag. a împrăstia + as: cărută mică. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte. a împodobi +se: stimă. creangă). firav.

Pentru a umbri şi ruşina fala altora.sînt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie.a aduna avere. La cuvîntul rib se explică originea akk. tag4. rabbu. l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţînd cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde. tak4. a se îngrăşa. tata: tată. Dar noi cum sîntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii. încalarare = încălacare pe cal. nu se ştie cînd şi nu se ştie de cine dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti. încalara (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist.. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că există în limba română ta. a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. a face călăreţ. iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament.. trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi(sumeriană) care nu era descoperită cînd se făcea şotia. Chemare la neuitare II Să desluşim corect aceste ziceri. Pîrvan spunea că . În loc de concluzie trebuie să ne închipuim că acest neastîmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonînd în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru. Dar pînă în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tîmpeniile lui Pîrvan care au mutilat istoria noastră veche. Cuvîntul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfînta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul! Aceste informaţii dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005 iar în martie 2006 era scoasă de la vînzare! .Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sînt false V. La cuvintele taka4. a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galaţi acolo unde i-a menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse pînă în prezent. a se mări. a tăbăci. în publicaţia Formula As din martie 2006 .

. director adj. în publicaţia Ultima oră din 16 februarie 2005 spune: .n. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat. avînd ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Mai există înscrisuri pe care . Şi acest individ bate cîmpii în nebunia lui obraznică. iubitoare şi creatoare de artă”. ce este pocalul de aur al tracomanilor. Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel proto-sumerian din care se trag cel sumerian. 4 din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor(Ungaria.falsurile sînt realizate de un geniu dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Cînd prostia şi incompetenţa au ajuns moţ.copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tîlhărşagul.spune: . făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. de la noi s-au tras toate.n.S.. teocratică. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o. gunoaiele culturii române rămîn neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspîndirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze iar prin studiul .în Carpati.specialiştii” le ţin la mare strînsoare să nu le vadă nimeni! Cît priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov.. 3 din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.. înseamnă că este loc de mai rău.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U. cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită.. proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie si cultură.e. paşnică.specialistul” că tăbliţele sînt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original adică să înţelegem că nu sînt falsuri. 1989 că pe toriştea noastră. Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii.. era o civilizatie puternică. sudul cîmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Alexandru Suceveanu. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există siteul proel.e.en. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1 din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î. etc…Astfel.e. 2 din regiunea centraleuropeană – balcanică pe anul 5000 î.n. Dacă spune . ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. noi am fost buricul lumii. mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mînă copii după aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Bulgaria. tăbliţele ar fi copii a demenţei lui Densuşianu. la aceeaşi instituţie. fosta Iugoslavia.n. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie.e. .A. Bucureşti. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l. în mileniul Vll î. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pîrvan Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe.

Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul .. smintită. pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic cînd pretind .lingvistic . Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei.plăcuţele sînt scrise într-o limbă preindoeuropeană…Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sînt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Crucile libere prezentate de mine la sfîrşitul cărţii. ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pîrvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: .Cei dintîi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin. ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către cîmpie. Imaginea a fost interpretată de evrei ca . Sub ramurile copacului sînt două fructe care aduc a mere sau pere iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stîngă este o divinitate stînd pe un corp dreptunghiular iar în spatele ei este un şarpe ridicat pînă deasupra capului personajului. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sînt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca . şarpele fiind un animal binecuvîntat de divinitate cum era şi la geţi. pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani.. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întîmplă şi astăzi. Pe site spune specialista că tăbliţele sînt scrise în limba dacă? Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bîntuie freza.regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”.. se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor... În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. zbîrlită.ispitirea Evei” care nu are acest sens în religia emeşilor.pomul cunoaşterii” aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde sau aşezat. hurită.. aşa că am ..Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor.Rădăcini”. Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului(roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. Pe tăbliţele 34. dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indoeuropeni este neamul nostru care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani.e. adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Dar . fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. 53 apare şarpele ridicîndu-se pe un suport cu două picioare iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atît de bine încît nu le poţi găsi cusur. Cele 7 vetre sînt simbolurile a celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri care au ieşit din Sîntu(crucea-vatră).specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: .specialiştii” noştri sînt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii. curvită. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adîncitură unde se punea ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei..n. au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. 42. luvită. de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sînt scrise în hitită. a Istrului şi a Adriei” iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: ..

şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei.cel mult pînă la jum. tătară. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. Cr. în Carpati. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat . I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908 iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană dar i-a trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte.. 19” iar mie îmi taie pofta de muncă spunînd că sînt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. amneză. Nu sîntem latini aşa cum ne vreau ei! Ce ştim si ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. adica cel mult până la jum.Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor.. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. care. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. treceau drept “scrieri enigmatice” prin sec. semne silabice cipriote si ale linearelor cretane A si B. quechua... a. sec. tracolog.Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sînt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sînt scrise în limba română . 1989 arăta: .putea presupune că tăbliţele sînt scrise în kazară. uitat. pasnică. teocratică. Bucureşti.În mileniul al Vll-lea. şi apoi moştenite în română”. latină şi o limbă necunoscută. Toţi specialiştii arătaţi mai sus dar şi puhoaiele de urlători din umbră. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. Specialistul mă pune la zid spunînd că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: . Aşa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte . cu toate. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi(arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. 19. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. sec.. o învîrt cum vreau ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfînta minciună poate oricînd să fie adevăr! Nimeni nu a citi tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. Şi continuă: . interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie si cultură. iubitoare si creatoare de artă”. au o trăsătură comună. chineză. Un adevăr rătăcit. latina. toată zicerea o pune într-o carte iar Aurora Peţan a analizat fonetic. era o civilizatie puternică. 19” folosind limba română arhaică.din alte scrieri mediteraneene. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sînt scrise în greacă.

. în apropiere de Huşi. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Căscioarele. concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat. cu o simbolistică atît de variată si de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Hotărani.n. Gura Baciului. Acesta-i al zecelea’’. Acestea sunt vetrele veşnicie noastre ştiute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Cucuteni.n. Hăbăşeşti. Ostrovu Corbului. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare si confruntare pertinentă a dovezilor arheologice si lingvistice. Boian. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Turdas. Petreşti. a făcut o descoperire senzaţională. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic.n. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine si 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria.e.e. mai multe statuete. Soroca. Vînătorii Mici. pălăria latinităţii neamului nostru. În urma unor săpături repetate în vatra satului.e. o brăţară de scoici marine si trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. Gorban.e. profesorul de istorie Vecu Merlan. În a patruzecea domnie pentru buzele(gura) zeului Saue cel mai vîrstnic după ritual a fost ars. osemintele arse ale unui om matur. si trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi si Cuina Turcului de la Portile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. Parţa. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: . încît numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici . Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţinînd că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură si civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Tărtăria. Ruseştii Noi. Explicaţiile stufoase si pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si final al existentei umane. Dudeşti. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum si celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î.n. Rastu. Cruşova. Cîteva dintre ele au o importantă fundamentală în istoria si cultura noastră. Tărtăria. Leţ. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare si tenacitate. Pe malul Prutului. Tîngaru. Valea Lupului (precucuteni). Gumelniţa. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. Noi am fost aici din timpurile fără început. Cîrcea.e.veche. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică si a fost răspîndită în mileniile Vl-V î. în satul Isaiia comuna Gorban.. . Tisa.n. Geţii nu sînt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Hamangia.vînturile. Anul 2001 va rămîne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Vădastra. cum sunt Criş. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici. Mai erau si mici tronuri din lut ars avînd gravate semne pe ele. Gorban.n. Icoana. valurile”. Vidra.e. Hîrşova. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni si Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia si Transnistria si partea de sud-est a Ardealului. Drăguşeni. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale.

cînd a avut loc potopul de la Marea Neagră iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. limba celor mulţi si tăcuţi. care ştiau că nu sunt singuri în existenta lor. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XXV î. umbră.n. Ei sînt pionierii civilizaţiei europene !! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene(unde trăiesc în prezent un grup de români ce îşi spun cu mîndrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sînt identice.e. Dar chiar dacă ei au dispărut.n. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale(crucea greacă spun lotrii iar getă/dacă cum spune adevărul). spun că zeii lor nu au statui. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducîndu-l în Ki-en-gi. au descoperit bolta în arhitectură. Ei nu se închinau la statui ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului iar acolo preotul oficia ritualul religios si aducea ofrande. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul . au dezvoltat structurile sociale urbane.n. În lucrarea mea . Religia lor era o religie a entităţilor spiritual-energetice definite prin termenul lil care semnifică vînt.Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică si terminologie socială. O asemenea comunitate. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începînd cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică pînă în secolul V î. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. avînd şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. cunoşteau curentul electric si făceau operaţii pe creier. cînd începe si istoria acestei civilizaţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gîndire si de percepere a realităţii. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. spirit.e. care cunoştea prelucrarea si arderea lutului. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. pentru noi istoria nu consemnează nimic. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gîndire abstractă. creaţie. Izvoarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… si cam atît. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz..n. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indo-europenii găselniţă a istoricilor occidentali. au creat o formă de capitalism financiar. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. îşi venerau cu pioşenie străbunii si natura.e.e. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale.Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. De remarcat faptul. centrat pe imaginea sacră a crucii si dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei si a instinctelor primare. suflare. aveau în frunte un conducător civil si un mare preot. că emeşii(sumerienii) au plecat din teritoriul carpato-dunărean în Ki-engi(Sumer) în două valuri. În jurul acestui cult al strămoşilor si naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare.

salvarea seminţiei omului de către Noe. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis . Noi românii păstrăm si în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: . alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormîntare. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim.e.) unde emegi(limba sumeriană) era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca 1300 de ani. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor.e.e. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă iar o parte din ei au încercat să-si reformeze propria religie.n. A fost construit la jumătatea mileniului V î. naşterea Evei din coasta lui Adam. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu si a urmat alungarea din rai. primirea tablelor de legi de la divinitate. Fiecare oraş emeş avea cîte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens.e.n.steaua lui David” cînd au fost deportaţi în Babilon.n. potopul. galii pe care scrierile vechi i-a numit eseni/esenieni datorită religiei lor. iudeii au luat simbolul lor religios . aparea steaua cu cinci colţuri aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. concepţie ce se găseşte si în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte cruce greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale(pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunînd că s-a născut sub freza lor grecească!) care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian iar în creştinismul catolic si ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. steaua sub formă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri(două triunghiuri isoscele suprapuse). Karl Marx.florile dalbe lemn de măr”. Eridu. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş si a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centrul pe Viracocha ca fiind Creatorul. Istoria spune că atît Ioan Botezătorul cît si Isus Cristos au fost esenieni.iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. rai. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avîndu-l în frunte pe AN (cer. avînd forma unei nave dreptunghiulare. existenta raiului. Principalele mituri din Biblie.e. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite).n. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon.. Acţiunea a fost un eşec dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î.. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. primul păcat. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sînt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnînd-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. facerea universului. facerea neamului omenesc. Tot de la ei. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare cînd în stratul al paisprezecelea s-a descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat si venerat si de alte comunităţi iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î. Stăpînul Soarelui. împărţită în trei părţi.n. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. lupta cu balaurul.

Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Deocamdată! La mijlocul mileniului 1 î.e.e.n. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. este un fenomen extraordinar iar gîndirea lor nu era a unor primitivi.e. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge.printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta(mitul jidovilor de la noi!). tot el fiind părintele dinastiei regale Inca si fondatorul imperiului. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Despre constructorii lor nu se stie nimic. transportul si ridicarea lespezilor.n şi au măturat complet această cultură. acesta i-a nimicit printr-un potop imens si a salvat numai un bărbat si o femeie. a înviat si s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mîntuie. si ţin populaţiile sub sabie pînă la . Tărtăria si Isaiia sînt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viată prin religia lor condusă de druizi. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Am impresia că există străini(Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru fată de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului.n. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. Ei credeau în reînvierea trupului si în Ziua Învierii tuturor oamenilor. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Această asemănătoare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas. Viracocha a coborît pe pământ si a creat oameni din lut care sînt străbunii actualului neam omenesc. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică cînd o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului 1 e. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind si existenta unor structuri sociale bine organizate.n. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sînt realizate aceste monumente. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături si cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gîndim că aceste civilizaţii nu s-au întîlnit niciodată pe drumul istoriei.

populaţia carpatică si neamul emes(sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. piramide. Următorul val de migraţie a fost al albilor(albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. Mai erau şi mici tronuri din lut ars avînd gravate mici semne pe ele. Aceste bule . Era încins cu un brîu cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se află în societatea mileniului Vll î. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. scoţiană si irlandeză.e. Studiind comparativ emegi. pătrate.n. Fărîme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si în prezent în limba engleză iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. pantaloni albaştri iar în picioare purta un fel de cizme. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită . pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. Primii au plecat către sud-est. teocratică. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars.n. de la o simbolistică religioasă pînă la un sistem simplu de evidenţă şi calcul.e. Oceanul Pacific si ajungînd pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca.n. iubitoare si creatoare de artă”. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai tîrziu de celţi. pe la mijlocul mileniului lV î. cînd le abandonează. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) si punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu(cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi)..e. Pe faţă avea pusă o pînză de culoarea hainei. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie si o cultură unică în lume. limba română veche si engleza.e. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. prima si singura în Europa…o societate matriarhală. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă pînă la genunchi de culoare vişiniu închis. un bărbat de 2 m. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversînd subcontinentul indian.e. emeşii. In prima jumătate a secolului XX.. În deşertul Taclamakan(partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană.începutul secolului V e. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase iar acestea aveau la rîndul lor anumite semne. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. clan) către vest pe la sfîrşitul mileniului lV î. Iar cele 260(numai atît am scris eu în prezentul studiu dar în realitate sînt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru. Mohenjo – Daro şi Sumer.n iar ultimele rămăşite au dăinuit pînă în secolul Vlll î. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas ce avea înăuntru o adevărată comoară.. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest.n.n. paşnică. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si-au găsit vremelnicia.

pe acest teritoriu cînd au migrat din locurile de baştină. Si pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic si semantic cu limba latină.e. flecăreală. La aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpînirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva dar fără a se şti cînd şi de unde.n.civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi(Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. în nordul Iraqului. Cred că aceştia sînt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. Cercetătoare Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U..) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. populaţie de origine indoeuropeană. a pîndit .n. modelate iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. Uzbekistan. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru dar şi alte direcţii (takla: vorbărie.n. s-a găsit un vas de argilă conţinînd 48 de astfel de obiecte mici. a conduce.S. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului iar această minciună nu poate să reziste în fata probelor arheologice dar în special al argumentelor lingvistice. Kazahstan. a spune. Si dacă nu sîntem indo-europeni atunci nu sîntem nici latini. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). În deşertul Karacum s-a descoperit o .e. tot în număr de 48. au determinat spargerea lor si răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Scolii Ardelene la sfîrşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. Principalul centru era Agi Kui. discuri. Aceste două elemente spaţiu. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute în revista Technology and Culture.sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic.n. Tadjikistan. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş(sumerieni).e. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. La Nuzi. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. înrudită cu sacii/sciţii care la rîndul lor erau înrudiţi cu geţii. ţinuturile din jurul Carpaţilor. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri.e.A). în ţinuturile Taclamakan şi Karacum iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. a existat o civilizaţie înfloritoare. la tradiţia veche a istoriei europene. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. Iran. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul Dunării care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă si i-a venit un dor de ducă mai spre nord. năimite sau smintite ajungîndu-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. În nord-vestul Chinei sînt mentionaţi toharii începînd cu secolul lV î.

o comunitate de cîteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins si dorinţa de neatîrnare a străbunilor noştri. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani si sub ocupatie bizantină aproape 9 secole şi nu sau latinizat. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. . Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca 800 de ani şi nu si-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. o facem cu ei în orice ocazie. noi o păstrăm în limba veche si contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă si astăzi. ei au adus. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. jafuri de tot felul. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. Iar noi fiind puşi de soartă. Istro-românii. geţii ca nişte sărîntoci si-au lepădat limba precum o boarfă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţînă(comatii) erau traşi de coamă. aici la mijloc de drum. parţială si prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. Se spune că în această perioadă atît de scurtă. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe care au stat si stau si în prezent la îndemîna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. susţinute de istorici si lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca si cotropirea gliei străbune. Mai mult si în prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a fost totală atît sub romani cît si sub bizantini. nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale cînd s-a trecut la ocuparea teritoriului. Argumente istorice. îşi mai păstrează si în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. crime. ne-am mai uitat si în est 45 de ani pînă am ameţit. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. busuioc şi ceva parale. Aceste zone au avut atît un rol economic cît si un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei iar relaţiile lor au fost numai între stăpîn şi slugă. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe minele de aur si argint din Apuseni care erau vitale pentru acest popor prădător si plin de arogantă.cînd Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basne(născociri). ne-am aplecat sub furtuni cînd spre apus cînd spre răsărit. Această limbă vorbită de ei. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani si a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. am făcut-o si cu turcii timp de cîteva secole. nu s-au grecizat ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă.

Dar să mergem cu pipăitul chiar în bîrlogul ursului(romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi si chiar la noi acasă. După ce-au supus toată peninsula la sfîrşitul secolului lll î. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă(cuşmă) si cămaşă lungă pînă aproape de genunchi încinsă cu un brîu. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului român de la începutul secolului XX. triburilor samnite. Popoarele din Africa ce au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-si păstreze limba si cultura în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Spaniolii. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică si tradiţiile chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. Grija prădătorilor fată de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în fata violentei oarbe sau a vicleniei. şi nu au mai avut pe cine jefui(acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii si-au înălţat ochii către răsărit si în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică pînă la Dunăre. Dar acest port este specific si aromânilor.e. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gît si umblau încinse pe mijloc. Cu tot acest dezastru ei si-au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte iar în România(fosta Dacie) nu există dialecte chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani..n. Argumente etnografice. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba române si pe care istoria l-a consemnat foarte rar. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. povestea este prea străvezie ca să fie si adevărată. În picioare purtau opinci iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi si sabia încovoiată la vîrf. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat si o mulţime de boli care au făcut ravagii reducînt populaţia la aproape la un sfert într-o sută de ani. care a preferat să se sinucidă decît să fie circar la Roma. celţilor din nordul peninsulei italice. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/ Decebal după zicerea romană.Lipovenii au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul poporului român dar si-au păstrat cu sfinţenie limba si obiceiurile. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. grecilor din sudul peninsulei. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-si păstreze identitatea si să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tîmpenie. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700(şapte sute) de ani cît au controlat-o pînă la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină dar si-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne . Mă opresc aici pentru că atît ne interesează pe noi.n.

lancia(papuci de casă). laconica(sandale pentru plimbare) muleus(papuci din stofă brodată cu aur). care. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic si semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. după ce sia otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. enemides(pantofi cu vîrf moale). Dovada vine si de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte în obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la Rîm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre iar romani pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lîngă taberele militare. conipodes(pantofi cu vîrf ascuţit).. Si invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. În mileniul V din Carpaţi pînă în Anatolia existau comunităţi umane care ne-au lăsat dovezi clare . cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. în podişul Anatoliei. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. coturni (botine scumpe pentru teatru si ceremonial). crepidae(botine de folosinţă curentă). Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viată poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. Nici folclorul si nici tradiţiile noastre nu sînt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. Femeile romane purtau în picioare: campodes(sandale uşoare pentru drumeţie). Si atunci de ce nu vrem să acceptăm si ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor cînd evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mileniul V. aromânii si albanezii. cămaşă(subbcula). Peste mare. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtisoare vechi de 8000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. iţari(bracae). într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători.n. Povestea este încîntătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici pînă a venit un . Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. Mergînd pe urmele povestirii lui Homer. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sînt mult mai vechi decît cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori.. bulgarii. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii cînd s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. calceus(papuci din piele de căprioară).nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci iar ei sînt urmaşii troienilor. cojoc(pelliceum). Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii si originea limbii lor. existenta unor populaţii care practicau păstoritul si o formă de agricultură mai simplă. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. călţun(caliga). peribarides(încălţăminte numai pentru nobili) saltides(pantofi uşori pentru dans) iar femeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale.oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. vom constata: căciulă(pileus). În sudul Dunării.

perioada obscură” a grecilor(secolele Xll – Vll î. ahei. Cum aceşti pelasgi erau navigatori iar tara lor(Grecia) era înconjurată de ape. După ce au cucerit oraşul cu faimosul . imensitate si se compune din fonemele emegi(limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. a se murdări. Macedonenii(machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor si erau priviţi de aceştia ca barbari. regele Macedonie (359-336 î. nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Mică. Deci cele două limbi păstrînd termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. se formează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie.e. parte. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. fondînd imperiul elenistic. Pe acest teritoriu. în mileniile V-l î. Populaţia din sudul Dunării.n. rădăcină.cal troian” l-au jefuit si l-au dat pradă focului iar o parte din locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri si ajungînd în Italia. mare. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar(străin) iar sărbătoarea este numai a elenilor. Valurile de invadatori – ionieni.e. faimă. străbun. în munţii din nord. Opulenta si luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. învechit. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. la sfîrşitul secolului V î. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întuneca. a se plimba. înseamnă că au o rădăcină comună. prin bătălia de la Cheroneea. loc. a defila. a se plimba + ag: a aranja. a se murdări. a apăra) iar în NV regiunii există o vale numită Polag iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. mare. ionieni(din neamul ilirilor si al tracilor).n.e. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar în jur avea un ţinut foarte roditor. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menţionează pe macedoromâni(machidoni) sau aromâni.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor.e. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei.ale trecerii lor prin timp. a fost distrus de mai multe ori si iar reconstruit pînă l-au făcut cenuşă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterităţii.e. coastă. a locui. neam.e. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. confuz. misi. hititi poate ahei si alte seminţii. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. Acest cuvînt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strînsă între cei din nordul si sudul Dunării. eolieni si dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. În . În limba română veche cuvîntul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării chiar dacă fiecare l-a botezat . Dar acest cuvînt există si în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape. Fiul acestuia.. a defila + a: a adăpa vitele. care trăiau mai mult din jaf si silnicii. armă. largul mării. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll.n. rude + ia: tinut. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride si înalte. cei din nord i-au reţinut fonetic si semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată.n. asa cum este în prezent aromâna si româna. braţ. si a împins graniţele puterii sale pînă în India. După doi ani.) a organizat statul si armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încînta deloc pe greci.n. Filip. avere. Din comercianţi si pescari.n. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. clan). există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia(pelag + on: popor. Filip îi învinge pe greci si supune toate oraşele state.. neam.

în latină cu sensul de tată biologic dar şi de seful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte în eme-gi sub forma patesi si are întelesul de administrator. Cuvîntul pater. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sînt smintiţi de nu-si folosesc bogăţiile atît de trebuincioase Romei pentru măceluri si orgii numite subţire . vag şi giti(gidi) cu sensul de gînditor.de la Rîm ne tragem”. În quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc ce împarte puii de lama cînd se întorc toamna de la păşunat. necaz. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune si cu năravul meditaţiei. a face rău. duh. a conduce. nu au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai sclavie.după timp si nărav. Eu cred că de la Rîm ni se trage! În emegi (limba străbunilor carpatici) rîm are semnificaţia de străin. eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne sfîrîie călcîile la vederea lor. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. ostilitate. Dar limba noastră are si forma de pater cu sensul de nebun.serbări ale victoriei”. get.mă rîmi”. lung. a medita. a pizmui. a stăpîni. violent. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvînt vine din limba slavă si arată chiar capitala imperiului roman. care după imaginaţia lor bolnavă. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas cînd este vorba de originea neamului si a limbii. Ei îsi ziceau în epoca feudală armîn (aromîni sau makidoni) iar cei din nordul Dunării îsi spuneau rumîn. duşman. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne-au găsit aici stăpînind munţii si apele. Înnebuniţi după avere si putere. a batjocori. Zice cronicarul în al său letopiseţ că . au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepoftiţi sau arătat si la graniţele Geţiei. În eme-gi există cuvîntul git cu sensul de bărbat. viguros. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. guvernator. a pune la cale o ticăloşie.. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvînt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năravurile si apucăturile romanilor. a distruge. a se întrista. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi si lea luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani si oameni vicleni puşi numai pe răutăţi si această semnificaţie dăinuie si astăzi în expresia . Atît dispreţ arată fată de memoria acestui popor. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au rîvnit la civilizaţia romană. În limba română există verbul a rîma cu sensul a duşmăni. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. rău. îndepărtat. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvîntul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor si i-au cunoscut foarte bine dar mai ales le-au suportat 165 de ani tirania si violenta însoţită de un jaf fără pereche. de unde ne-a rămas această .. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeste de existenta unei comunităţi si de raporturile dintre comunitate si indivizi sau dintre membrii comunităţii. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase cînd aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. ţîcnit. În cultura greacă. a umbla cu vicleşuguri. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul si argintul ce stătea ascuns în pîntecele munţilor Apuseni. Pentru pretenţia lor de civilizatori si apărători ai celor slabi. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem vicleşugul venit atît din est cît si din vest. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă in discuţie.. suflet.

sprinten]. uluire. din moşi strămoşi. a rezista. autentic care te duce cu gîndul la rădăcina străveche a neamului nostru. ah. a fi de partea cuiva. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere. regalitate. belea. [am: a exista]. bătaie. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri. [age: vîrstă.meteahnă a mioriticului. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat. argument]. mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument. argument: suportul unor idei. luptă. necaz = a-ngar: a acţiona puternic. distantă mare + get) cu sensul de neaoş. străvechi. bătutul fasolelor. după care venea iarna iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si reînvierii. [argument: dovadă. ciorchine. [an: excelent]. nedumerire]. aga: conducător. priceput. a arăta. a persecuta. corvoadă. arată mişcarea. am: posesie.ahi: a se grăbi. greutate. violentă]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. a merge departe. mirare. sef militar = aga: coroană. cei din vechime. [anger: mînie. rai. prepoziţie – unde. a zămisli. înalt. faimă. Această tradiţie s-a păstrat la români pînă la începutul secolului XVlll. [are: a avea]. depozitarea cerealelor provizoriu pe cîmp. Se smulg buruienile. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală ce reprezintă veşnicia si de unde vin toate. posibilitatea de a convinge pe cineva. a îmbătrîni]. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) si se termina cînd se aduna recolta (septembrie-octombrie). încotro. articol – sufix cauzal.ahi: nedumerire. a îndepărta prin tăiere. cînd.= an: lumină. cer. româna veche si engleză. existentă = am: a fi. se nivelează terenul de muşuroaie iar pentru bătutul fasolelor se întinde pe . a finisa. an: unitate de măsură a timpului. a delimita. istet = igi-il: a direcţiona ochii spre. aveau forma unor piramide în trepte iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele si sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă. a subjuga. agil: abil. [a: uimire. a dezvălui. În limba română avem cuvîntul getbeget (get + be: a fi generos. probe în dovedirea unor afirmatii. confirmare. nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!. format din 365 de zile si cuprinde o rotaţie completă a Pămîntului în jurul Soarelui. a grava [altar: altar]. adevăraţi. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite. a primi o răsplată = ah. aprobare. [ah!]. [agile: vioi. suntem urmaşii geţilor. muncă fără plată. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VIII Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi. arogantă. Ziguratele erau construcţii atît cu caracter laic dar si religios. răsplată. a: interjecţie care exprimă uimire. An Nou. a încuviinţa o acţiune. vara si iarna determinate direct de ciclul agrar. seminţe. trufie.

ban: mare dregător în Muntenia. [baa: a behăi]. suprafaţă de teren]. be: a îndemna pe cineva să bea. [area: arie. [band: grup. pîntece. a zbiera. a pofti. tată. a plimba afară. tărăboi. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă. a susţine. la]. dificultate. tunsoare. a fi generos. întins].bad: a se urca pe. a sprijini. blocarea unei căi de acces. [as: ca si. a scoate sunete. a canaliza. zgomot].arie pînze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. desert. [bases: bază]. a arde. denumire dată de greci persoanelor străine de limba si tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a bea]. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. impetuos. mult.ad: a trimite. mulţime. gaze la stomac si intestine = bes. a se pleca]. suport. lipsit de resurse. a prezice. a bate cu năduf = bel. blestem. banda: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. a pedepsi = bat. be: sunetul scos de oi cînd se rătăcesc sau le este foame ori sete. [babe: copil mic]. spaţiu delimitat. [ban: a interzice. caltaboş. fortăreaţă. a zdrobi. as: exprimă o poftă. în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da. ceată. beli: a jupui. fioros. [bar: bară. [belie: a defăima. a închide în cuşcă [bag: a vîrî. bes: vînturi. suferinţă.pes: a lărgi. at: cal bun. barim: cel puţin. îngînfare. [at: după. pătimaş. bariu: mare. bara: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. [ball: mulţime. a căuta. [bat: a lovi cu bastonul]. a da ghionti. a împărţi. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. agitaţie = bal: a săpa un canal. chiot. a se afuma. terci din malţ încolţit.(ba-na): măsură adevărată. mulţime. pustiu. tolbă. arătos = ba-ru: a întinde. [beshrew: a . [be: a comunica. săpuneală. a blestema. arogantă [barium: bariu]. necazuri. locul de pornire a unei acţiuni. a trage la măsea = be: a curge. secetos. balamuc. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. a se umfla]. a dispărea dincolo. femeie grasă si fără putere datorită vîrstei. a înjura]. a şterpeli. conducător al Olteniei care răspundea numai în fata domnului si avea drept de judecată = ban. a lărgi. a desfăşura. a lua cu asalt. străin. a aduna. bal: scandal. echipă]. a visa. a striga.bil: a vîna. baba: femeie bătrînă. ba: a behăi = ba: lînă. pentru că]. care se ocupă cu ghicitul. încercare grea. sac. a dori. a şterge. a se încălzi. pungă. sălbatic]. a behăi = be: miros urît. o stare de nemulţumire = as: dorinţă. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= barrim: tinut uscat. armăsar = at. înclinare a capului. a purta [baa: a behăi]. sterp. district. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pămînt si se realizează din materiale mai putin finisate. bat: a lovi. a se pleca. a fi lungit. măruntaie. barieră]. [barium: mare. iscoditor [barbarian: violent.

a apare.gaz: posibilitate. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. deschis. durere. cam aşa = cic. bun: satisfacţie. gratie [chirp: a ciripi]. ocazie. motive grave.canun: urlet. a ajuta]. [cap: capac. a tăbărî = canpa. a jefui. a face. deodată. reuşită. a bîzîi. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. toţi deodată. [bosh: prostii. voinic. a arde. mîncare].pus: tare.pus: durere. a evada. a fi obligat. necaz. a mîhni. a ieşi. a alunga afară. uşor. întunecat. apariţie = caz. a respinge. îngust. necazuri]. ignorant. a primi.gig: a fi abătut.gib: a dansa. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul si are semnificaţia de noroc. tare. în masă.gaba-ri: a se confrunta. a se îndoi. a transporta. a da buzna. a izbi. a călători. culme]. a scăpa. [carat: cărat]. a călători în afară. a primi.bulug: a se năpusti.ganba: piată. a părăsi. luptă. a face = car: chei. a evalua. a apărea. a se afla în treabă]. [case: caz]. a mîna. [check: mic. atent. a se certa pentru. vîrf. jale. mascul. durerile facerii.blestema]. cara: a transporta. dregătorie = cen. cu grămada. [kin: înrudit]. [chuck: cioconit. mulţime. bubos. a tipa. a fierbe. a da. [bun: coc]. canon: chin. cip: cîntecul păsărilor zburătoare care îsi invită partenerul la dans = cip. caz: sanşă. a trimite. unul peste altul. început. a mîna. a se înfierbînta]. suferinţă. [camp: tabără]. campa: a întinde corturile. regulă]. a se ivi. a lua la buci – a rămîne însărcinată = buci. şansă. a scînteia = capari. [caper: poznă. bîze: muşte. principalele organe de simt si gura. a bate la buci – a primi bătaie. căpăra: a zgîrîia. a scoate la păşunat. a mîna. a se zbengui]. cer: a face o solicitare. a culca la pământ. a creste atenţia. a da junghiuri. [buzz: bîzîit. grămadă. alimente. droaie. a trimite. [bush: tufă]. zumzăit. suferinţă. gîlceavă. a trage. a se înghesui. cică: chipurile. iute. rar. portie de hrană. buş: trîntă. suplu. îmbulzeală. [canon: muncă. buluc: năvală mare. a agita. [cheer: a consola. a băga în foc.pus: durere.ser: a decide. a fi nervos. repede = buluc. [can: cană]. [car: car]. gloată. tagmă. port. în fată = cap. constrîngere = canon. (figurativ) locul unde se măsoară si se cîntăreşte totul. cin: clasă. provizii. strigăt puternic. supărare mare. belşug. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = car: a sosi la. lovitură. buba: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. a bate = bus. buci: cur. boş: testicul = bos. a călători în afară. a trimite. a duce. a obliga la o decizie = cer. a supăra. loc de vînzare. mic. albine = biz(e): a striga. tărăboi. breaslă. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. esec]. a se înfuria. cana: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. [buck: ţap. [buble: a face băşici]. a transporta. vorba vine!. gura păsărilor = cioc. a da.sug: hrană.sen: ceartă. musculos [bullock: bou]. .cab: a fi atent la concentrarea gîndurilor. dispută.

sir: a curge.2 litri [kilo: kilogram]. chendelă: lăuză.cir: terci subţire din mămăligă. rînduială. timp de lucru. natură]. a pregăti o unealtă pentru tăiat.. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. a compensa o datorie = chit. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. ordine obligatorie. a arunca pe spate]. chila: măsură pentru volum egală cu l litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. bordei]. concert de seară dat de muzica domnească. a tine socoteală = chi-ti: loc delimitat. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. a se strîmba. firidă = chilim: grup de animale mici si fricoase. a înşfăca. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. [cheer: stare sufletească. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. chiler: încăpere mică si retrasă. a lua în seamă. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. . [kine: a intimida]. [keel: a răsturna.du-te la şoareci – chit” = cît. a tine în frîu. miscînd [kennel: cocioabă. a închide gura cuiva. partea unui nave care stă în apă. aclamaţie]. prinsă de hloabe si folosită pentru protecţia abdomenului la cai. . veselind. a controla. a scoate la iveală.chid: a aranja. a strînge.gu-di: a face zgomot. a da. chenead: closet. a potrivi. cel care te omoară pe la spate]. [churn: a agita.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris. a retrage. chiti: a ochi. specific. [kind: amabil. [cats : pisică]. cît: a alunga mîţa şi semnifică . chin: muncă istovitoare = chin: muncă.. tundră. loc de taină. a prinde. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. chip: stare de nelinişte. masă luată de lucrători la cîmp pe la orele patru după amiază. dansînd. a pregăti.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. a robi]. a bate ţăruşi. . a linişti. [kind: specific. propriu. umblătoare = chi-enedi: bucurînd pămîntul. a tine în captivitate]. a pune la cale ceva. a achita integral o datorie. rasă. a aprecia. a dezvălui. codi: a se frăsui. a merge. muncă istovitoare. a îndrepta. a se crispa.a lăsa din chingi” – a lăsa liber. a deposeda. dans tărănesc asemănător cu sîrba = chi-enedi: bucurînd pămîntul. nătîng]. [kid: a păcăli.. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. a domoli [keep: a păstra. a glumi]. a pune la muncă. ciri: suflet. foc. gid: a trage. a-si da importantă. turtă din făină de grîu si apă coaptă pe plită = cir. a fi atent la. femeie care a născut un copil viu si sănătos aducînd bucurie familiei si comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurînd pămîntul. a scufunda în apă. a tinti [kitty: a aduna. a vorbi tare. chit: suman negru sau alb. a trage la tintă. a nimeri. a frămînta]. fîşie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a înhăta. a potoli. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. a încărca. spatiu foarte mic într-un perete. fîsii de pînză sau piele din hamul cailor. a cîştiga. a conduce.giri: curat. a şterge. economii.chib: a lega. privată. a vorbi mult si tare = codi. a admite. a amesteca.. . a pili = chili: în totalitate. [cheer: mîncare]. neam]. obrăznicie. [cuddy: prost. fire = ciri. dansînd. chili: a ascuţi. gălăgie = chip. a retine.a tine închingi” – a constrînge. a copleşi cu beneficii]. scandal.

persoană singură care nu comunică cu nimeni si preferă singurătatea . a tăia. a rupe. a împlini. cu vîrf ascuţit. a deduce. [cur: mitocan]. cur: fund. dam: sură mică. şezut. [dope: a acoperi cu].cud: a tăia. a servi. a curge lin = doli. dop: obiectul care astupă o gură = dop. Executată din pămînt si întărită pe partea apei cu faşine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. pahar mic [dare: a îndrăzni]. cupă: vas pentru băut vin. a păstra. a uimi. a feri vederii = dosu. deduc: reţin. ofrande. drum . a elibera. loc întunecos. dîmb. daltă. a provoca].dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a rupe. a înhăţa]. împletitor de coşuri sau rogojini. a da la spinare. organ sexual feminin = cur: a atinge. vas de lemn scobit. a lucra cu sapa. des. a dormi într-un azil]. anus. Aceste cuie se fixau atît pe zidurile exterioare si interioare cît si pe podea realizînd suprafeţe netede. doli: a ocoli. cană de un litru.singur cuc” = cucu: întuneric. dosi: a ascunde. oca.cop: fund de cos sau de pălărie. organizaţie. unitate de măsură pentru lichide. dări: obligaţii către stat. folosit de ciobani la stînă pentru apă. a fragmenta = dar: a împărţi. cofă cu care se ia mălaiul. suprafaţă netedă]. a răni. mare. cei care îsi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie.cub: cos din trestie sau răchită.di-dug: a judeca. casă. grajd primitiv. vasul cu care se ia vama la moară = cupa. [dagger: pumnal]. realizări de excepţie în concepţia creştină. cofă. domol. a intra. urcior. femeie]. jertfe. ieşire. grup conducător. cofă. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. [deduce: a deduce]. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. a distribui. care poate fi exploatat [dig: săpare. Neamul emeş. [cop: a prinde. stufos. a ajuta. lapte. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. [cup: cupă. cameră. morman. [dole: destin ]. a apăra [dare: a înfrunta. a blestema [cut: tăietură]. sticlă mică. în trei muchii. a se ascunde. a împărţi.. a fermeca. a se ridica. a pătrunde [dale: vale. cut: cal şchiop de un picior = cut. a înfige]. buci. pentru că nu avea piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă si smăltuită. bordei. dagă: pumnal cu lama scurtă si groasă. conţinutul unei căni. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: sot si sotie. pomeni. . a curăţa. cană]. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. a se aduna. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect.dul(i): movilă. caş. judec = di-duc. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. [doss: pat. proeminent. a acoperi. intrare.gub(a): a opri.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. [cuckoo: cuc]. a găuri. umbră. a se apăra. dig: construcţie pe lungimea malului unui rîu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. a pregăti din timp. a culege. a se adăposti. domnitor sau boier. a umple. a pune deoparte. adăpostul unei familii sărace. culoare închisă. rezistente si policrome = dala: ac.

Aici toţi cînd se aşează trebuie să respecte rînduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. găman: mîncăcios. durere]. a aduna mîncare [gammon: suncă. a prinde. scăderea temperaturii pînă la îngheţarea apei si distrugerea vegetaţiei = ger. plăpînd.gib: a se îndoi. a păzi. gură. a hurui. gît [gullet: gît. . maldăr. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peste = gata. gad: pureci.odaia mare”.gir: a alerga. înălţime. a da pe gît]. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. a face rod. gig: sul de pînză. gheb: cocoaşă. a argăsi. teren necultivat.gada: a termina o ţesătură. a dupăi = dup. gaj: garanţie = gaj. om sărac lipit = gol. a se apleca. uimit]. [gag: a constrînge la tăcere. a anula. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. păduchi = gada: rufărie. a trage pe sfoară]. a amesteca. pe legea mea!]. [gig: sul de pînză]. a aluneca. [gad: a hoinări prin.. [gir: cuplat. gol: spaţiu fără utilitate. a prosti]. a se grăbi]. grădină: locul din jurul casei de la tară = garadin: a aseza în clăi. dup: mers foarte apăsat. . [giddy: ameţit. guleai: chef. plasă. a rezista [gear: îmbrăcăminte. a se întuneca. dîmb. a fi exaltat. a se îndrepta. val de tesătură = gig: a fi descurajat. ia te uită! = gidi: eclipsă. geri: împerecherea porcilor = giri: rît. a îmbrăţişa. a face să dispară [gul: a înşela. a lua în rîs. a păstra. a-i pune căluş]. nedreptate. lucrurile de valoare si se sărbătoresc evenimente deosebite. adăpost.casa mare”. unde se tine zestrea. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii. a vopsi. [gaj: gaj]. a păcăli]. a se grăbi. [egal: zău!. a afuma slănină. a se supune. gurgurel: persoană dragă.gul: a distruge. adăpost [dull: slab. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită .dubi: a tăbăci. lenjerie de corp de in sau de cînepă. a se pleca. a se apăra de. viteză. raporturi de reciprocitate perfectă. a da drumul = dul(u): a aduna. a gînguri]. dulu: a dezlega.gaz: posibilitate. a creste. a fugi. a umple. unit]. a se întrista cerul. a spune. a se topi. ger: frig puternic. a se certa pentru.dub: a lovi cu piciorul. a lega [garden: grădină]. [gate: poartă]. mai ales cînd vinul este stăpîn pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a alerga cu paşi grei. mare. ridicătură = gheb. egal: stare de echilibru. a umbla aiurea]. a mirosi. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cîrpi cuiva o palmă. icoanele de preţ. [dup: găgăuţă. a strînge. (despre in si cînepă) a se muia. petrecere = gu-la: larg. naiv]. umflătură. a se destrăma = dub(i): recipient mare. La neamul emeş.. palat. găucios. lacom = gamun: grăunte de chimen. batjocură]. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atît un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase) cît si un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective si tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză).

necunoscut [haranque: vehement]. mulţime.guturai: secreţie a nasului.sab: a rezista la un atac. întocmai! = i-i: a da de. pagubă. degeaba. mic. hală: furtună. a fugi dincolo. soartă]. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hoţ. de contrabandă]. rîpă. zîzanie = hir(a): a da naştere. a fi mînios pe cineva. jap: a bate foarte rău. a seca. mînie = ira: divinitate emeş a dezordinii. [jab: a bate. neînţelegere. a ţopăi la războiul de ţesut. duşmănie]. [hop: a sări]. linie]. a certa. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. [hi: noroc]. a sălta. hop: a ţopăi = hup: acrobat.sar: cineva care strică sau îngrijorează. a izvorî. ploaie puternică = ha-la: a spăla. durere. nenorocire. [gut: a curăţa de. a doborî. a alunga. a face scandal = jar. strigăt de atac]. gut: porumbel = gut. blestemat. liber]. dimineaţă. a se curăţa]. a lăsa. ie: da. a rupe. . a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. a zgîltîi pe cineva. a angaja. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti si administrative. furios. [hush: a înăbuşi. hudă: casă. tăcere]. supărare [ire: mînie]. hulă: om rău. [hire: plată. vorbire pe nas]. desigur!. săritură = hup: atlet. hop: obstacol. hui: a ocărî. a hărţui. amărît. hîră: ceartă. a sări. chiot. hoţ: cel care fură sau pradă. huş: a fi supărat pe cineva. necaz = hata.hab: a descoperi necinstea. belea. a curge. [guttural: cu nasul înfundat. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc cîinii din lătrat = hi: a se pregăti. a sări. a sparge afară. a jăpăi = jap. [hole: cusur]. [jar: a se certa]. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. revărsare. direcţie. [hap: întîmplare. scurt.had(i): scandal gălăgie. a accepta. hat: fîşie subţire de pămînt nearat care delimitează două proprietăţi = hat. zori. adîncitură. blestem = hu-la: a vorbi de rău.hada: a se usca. judeţ. hoţie. a zări. hata: belea. hap: cacealma. asa e!. nevinovat. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi cînd stăpînii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. a defăima. [hop: săritură]. a duşmăni]. delimitat. de nimic. a blestema. a lovi]. slab. a ghionti = hati. a se gudura. ira: strigăt de supărare cînd copii fac dezordine. a cicăli = hu(i): nevrednic. a înjura.gud: cuib. a supăra [hue: strigăt. a învinge. [huddle: a se ghemui unul în altul. vizuină. jar: a pune pe jar. fugă.had: precis. a fîlfîi.a trage pe sfoară = hap. haram: afurisit. a face necazuri. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. [hale: viguros. a ceda. [hate: a urî. [hatch: limită. zori de zi [hot: ilegal. stăpîn de rumâni.hud: adăpost. a trimite [yes: da]. mulţime]. principe. drum. a bate. puternic]. judecător. [hate: ură. a opri. belea. hăti: a asmuţi cîinii. a zbura. a goni.

liber = libir: a duce o anumită viată.lib(i): a unge. [mummy: mamă]. a judeca. pereche. [local: de loc]. [jug: a băga la zdup.sug: porţie de hrană. [mammy: mamă]. [lip: obraznic. a enerva]. zonă. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. local: ce aparţine de o anumită localitate. mami: cuvînt de alint pentru mamă.lib: a unge cu grăsime.gu-de: a chema. [mangy: stare proastă]. meal: pămînt alb. a stăpîni. a trece. a striga. mangă: surpătură în mal.primar. a unge.gur: a cresta. a fi escroc. după chipul ei. chestiune = ma-da: domeniu. [lug: rîmă. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. închisoare]. a murui. a protesta. a înceta. muma: mamă. a locui. tînăr. a contrazice. în plus. lugu: a duce cu vorba. a naşte. bun de spoit casele = mea-lu: cît de mult. a cuprinde. afacere. familie [ma: mamă]. malac: om robust. [jur: jurat]. ma: mamă = ma: a se naşte din. a ajunge la maturitate. ţinut = local. a cunoaşte [leg: escroc]. man: nume de persoană = man: partener. a accepta. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau cînd viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. jug: dispozitiv la care trag boii la car. a se apropia de = lipi.lidim: a primi. a trage pe sfoară. a săruta. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor(a străbunilor). murdărie pe corp.lugal: stăpîn. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a spune. [meal: praf. madea: temă. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. maz: sumă de bani majorînd miza iniţială. a se îngrămădi [lake: lac]. a se strînge la masă. [male: bărbătesc]. a însemna pe răboj. alimente. nesimţire]. a suflat viată asupra lor dînd naştere neamului omenesc. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. a stăpîni. instrument de tortură = jug. pricină. bogăţie [man: soţ]. om cu stare materială bună. mit care se găseşte identic în Biblie. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. om mare = malac. conducător = jude. a porunci. [liberty: libertate]. acţiunea de a mînca = ma-sa: un cos cu alimente. a se pleca. pudră].lag: a se umfla în dimensiune. pricină. lip: jeg. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. vierme]. asociat. jur: jurămînt = jur. [litany: litanie]. care a făcut din lut. a lega. om puternic. a cere. masa: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mîncate. dans femeiesc [maze: confuzie]. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a se întări. a murdări. susţinător. [judge: a judeca. prăpastie. a întinde[lip: a atinge cu buzele. a împărţi averea. terci]. a opri. a se sfătui. [madden: a supăra. lipi: a pune un strat peste.ma-lag: apărător. . rapăn = lip. libir: persoană care decide în nume propriu. rege. provizii. a fi aproape]. a aprecia]. şapte bărbaţi şi şapte femei. a nu fi corect.

mu: sunetul pe care în scot vitele cînd rag = mu: gură. de la originea neamului. a deveni. a priponi. a murdări [misery: mizerie]. a înzestra. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. beregată. mot: smoc. pornirile nărăvasş al acestuia = mul: scandal. a spune. a gîfîi [moo: a mugi]. a întuneca. [mure: a întemniţa]. originea neamului. scurt. faringe. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. a convieţui. moace: figuri. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din. pasiune. a juca. a pleca si beget cu sensul de a naşte. mesi: a sta la masă. bătaie de joc]. a merita]. [melee: încăierare]. [mule: catîr]. terci]. a face gălăgie. mic. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mina: belşug. manifestare. a călători. mic. a sfărîma. a chefui = mes(i): a dărui ceva. [mull: încurcătură. Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate. om rău. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. adevărat. a încercui. [mode: fel]. oameni prosti si blegi. Sînt get!. a se ivi. zid = mur: a înconjura. confuzie]. [mine: mină]. meritu: faimă. a străluci. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). [mute: mut]. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină! . umbră. mur: perete. prost. a scoate la iveală. a dansa. a se înfrumuseţa. neamul care stăpîneşte. muma: termen foarte vechi pentru mama. mili: a fi cuprins de milă.mu-a-se: pentru că. deoarece. a îngrozi. a oferi.. mişel. a păzi. pămătuf = mot. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. flecari [mock: batjocură. a creste. [mile: milă]. mutul: personaj din dansul căluşarilor. a lăsa să crească barba. greoi = mu-la: vechil. a veni. [mutual: reciproc]. [mummy: mamă].mud: a purta. fierbinte. arzător. a pipăi. mizer: sărac. vag. a da naştere la. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. mut: persoană care nu poate vorbi = mut.mudul: stîlp. a da cu adevărat. a întuneca. trăsătură = mud: ticălos. a pune un băţ. bleg. a înţelege. a ruga. nevoiaş. gratii.mud: a fi speriat. muc: secreţie nazală. a genera. a se îndura = mili: voce. a mugi. [merit: valoare. a speria. omuşor. reacţie. a se asocia cu. a slăbi. a arunca. din moşi strămoşi. < Anterior Următor > Sînt get!. [mesh: tocană. mulă: om lipsit de energie. netot. mul: catîr. tovarăş. [muck: murdărie].melic: inflamarea glandelor de la gîtul cailor = meli: gît. prăpădit = muc: scurt. a se împăca. tonţi = moace. zăbrele. mod: fel. a apăra. persoane cunoscute. [motes: fire de păr]. a scoate sunete. leneşi. a şterge. haine murdare. soi.

cameră. uimire). În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă. bi. a curge. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. aria-aria-area(arie. bini-bine-bene(bine). asud-asudsudo(a asuda). adică cea clădită de Troi. cad-cad-cado(a cădea).Romanii ne spuneau daci. e.e. bun-bun-bonus(bun). cearni-cerni-cerno(a cerne). sa. arde-arde-ardeo(a arde. Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas. ah-ah-ah(exclamare. a săpa. semnifică apă. a curge. ur. pa. foarte vechi. neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. a pune). cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da. Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. sălbatic). existentă. vioi). cas-cascaseus(cas). a ceda). În eme-gi cuvintele a. an-an-annus(perioadă de timp). su. a goni. a străluci). cap-cap-caput(cap). dac-dac-dac(dac). acera-aceră-acer(ager. al doilea este în română iar al treilea este în latină. cela-celar-cela(cămară). ac-ac-acus(ac). azil-azil-asylum(azil). adu-aduaddo(a aduce. coc-coc-coqua(a coace). După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce. ceara-ceara-cera(ceară). luminos. amaru-amaru-amare(amărăciune. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î. aur-aur-aurum(aur). adunare. a trage la sine). trai. în nordul Dunării. a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime. pădure + a: apă). car-car-carrus(car). care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. tu. care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. barbar-barbar-barbarus(străin. suprafată întinsă). i. cinste. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. za. ri. în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-aa(exclamare. . sa. gena-gena-gena(pleoapă). necaz). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. casa-casa-casa(adăpost). (sar: pîrîu. du-du-duco(a duce). În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la româno foarte apropait de numele cetăţii Troia. apa-apa-aqua(apă). ira-ira-ira(mînie. aduc-aduc-adduco(a aduce. gura-gura-gula(gură). grecii nu aveau sunetul ş). a locui împreună. Primul termen este în emegi. incaşilor si mediului nostru sătesc. supărare). altar-altaraltare(altar). bo-bou-bos(bou). Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes. agrun-agru-agri(ogor). Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat.n. respect. ara-ara-aro(a ara). Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. strălucitor. a se revărsa. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. uimire). u. Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci.

orda-ord-ordo(sir. saman-samănsemen(samăn. lip-lip-lippus(lip. rad-rad-rado(a rade). a gîndi). libir-libir-liber(liber). urze-urzi-ursi(a urzi). tulu-tuli-tuli(a pleca. mami-mama-mater(mamă). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). lup-lup-lupus(a înfuleca. nas-nas-nasus(nas). pace-pace-paco(pace). palil-palid-pallidus(palid). sug-sug-sugo(a suge). rapi-răpi-rapio(a răpi). satur-satur-satur(sătul. sari-sari-sal(sare). pae-paie-palea(paie). şi a trăit în înţelegere . mur-mur-murus(zid). mizerie). tac-tac-taceo(a tăcea). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). turtur-turtur-turtur(sperios. sete-sete-sitis(sete). ningi-ningi-ningit(a ninge). necaz). noi cunoaştem latina clasică. parta-parte-partis(parte). nigru-nigru-nigrum(negru). os-os-os(os). sede-sede-sedeo(a sedea). rău). natiune). mur-murmorum(mură). nod-nod-nodus(nod). pereche). om-omhomo(om). tuna-tuna-tono(a tuna).n. În fapt. ros-ros-russus(rosu). sar-sar-salio(a sări). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). uz-uzusus(trebuintă). salud-salut-saluto(a saluta). argilă). par-parpalus(par). ud-ud-udus(umed). mendala-mentală-mentis(minte. sub-subsub(sub). nora-nora-nurus(noră). ursa-ursa-ursa(ursoaică). o!-o!-oh!(uimire. unu-unu-unus(unu). odol-odor-odor(miros). susur-susur-susurrus(susur). Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi.n.lac-lac-lacus(lac). lut-lut-lutum(lut.n. tu-tu-tu. ustura-ustura-ustulo(a arde. raus-rău-rea(rea. care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. tinut). săturat). Dacă romanii nau reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. siti-sti-scio(a şti). ripa-rîpă-ripa(rîpă). pila-pila-pila(rotund. put-put-puteo(a puţi). Un lucru este cert. zer-zer-serum (zer). rara-rara-raro(rar).e. taman-taman-tamen(taman). mut-mut-mutus. mina-mînă-manus(mînă). sangura-singura-singuli(singur). pana-pană-penna (pană). Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română. rînd). pun-pun-pono(a pune). este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. sau cum vorbea poporul roman această limbă. ucid-ucid-occido(a ucide).e. samana-samana-semino(a semăna). ochi-ochi-occulus(ochi). a ustura). lup). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. nam-neam-natio(neam. urî-urîuro(ură). sanggi-sînge-sanguis(sînge). ghem).e. nuc-nuc-nucis(nucă. sun-sun-sono(a suna). ol-ol-olla(oală). loc-loc-locus(loc. a purta). turturică). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. nuc). sacu-sacu-saccus(sac). ruga-ruga-rogo(a ruga). Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. satu-satu-sat(sat).

a separa de. chiar aşa!. ban: bani. a lumina. fîşie. a dezlănţui un atac. a susţine. a delimita. vreme = am: a fi. om de rasă albă = ban: suport. am: posesie. a întinde. existentă = am: timp. a vîrî bal: balot de pînză. înalt. a vîrî în sac. cer. ama: zău!. altar. în spate. bandaj = banda: grup de tineri. a apăra de. balamuc. a ataca. înalt. sacagiu. pungă. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor. a radia. a pune. a se bălăci = abba: lac. lumină. am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. mare. a se ploconi. de culoare albă. . a închide în cuşcă. a ajuta. a reţine = baig: sac.sau uneori în ciondăneli cu geţii. a schilodi = bal: fus. a murdări. în urmă. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î. bală: fiară.n. a lega. arde: a distruge prin foc. a lungi. sfîrsit. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. scandal = ball: marfă. a lungi. bag: a introduce într-un spaţiu închis. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia.e. a grava. a uni. a sprijini. An Nou. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. a sprijini. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate. logica nu înghite asemenea prăpăstii. corăbier = abar: baltă. banda: ceată. monstru = balla: a împiedica. a se împotmoli. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. a întări cu ziduri = bala: duşman. a uni = banda: ceată. alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. viitor. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. a finisa. a umple = bag: cuşcă. de strajă. foarte important = an: mare. cer = ar-de: a lumina. a pune în ordine. a lega. a se revolta. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri. Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi. a sprijini. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. vagabond. avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. terminarea unei obligaţii. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. apar: vînzător de apă. grămadă. a străluci = ard: felinar de noapte. a se roti. a astupa o gaură. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. a se înclina. inamic. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. suport. pătimaş. a delimita.

a schimba. buluc: năvală mare. a păstra. a călători. rotire. aplecare. armată = cul: ariergardă. legătură deasupra. iute = cul: ţintă. a fixa = bar-rim: tinut uscat. cul: aprig. un rîu bogat în peste. las. partea din fată a corpului animalelor si păsărilor. a se pleca. necinstit = cam: a înţelege. a aranja. cam: aproximare. cel puţin. a se îndoi. a se afla în treabă. cor: ceată. cap: început.canun: urlet. a trage. a transporta. plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile. jale = canoin: chin. a lega cu sfoară părul. necaz. cabaz: glumeţ. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a hoinări = buluc. bucată de pînză. cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa. înclinare către = cam: înşelătorie. a intimida = bo: a rage. a uni. mare. iute. în masă. a se repezi la = bui: invidios. pizmaş. a micşora = bar-tam: a alege. supărare mare.barbar: persoană străină de limba. a alerga împrejur. secetos. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. a dori. încîntător. a se învîrti. a da năvală. a învîrti la distantă. îmbulzeală. încai = barraim: a întrece. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin.gur: a face o mişcare circulară. a mugi.bulug: a se năpusti. . horă = cor: gălăgie. scop = cor. gură. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. canon: chin. cel din fruntea familiei. satisfăcător = binn: melodios. musculos. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a umbla cu şiretlicuri. cu grămada. barim: măcar. bordei = cabar: ciobănaş. a stabili. a striga. moment. a se mişca = cor. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. cocostîrc. a se strîmba. mutră. rît. a pribegi departe. înclinare. figură. strungar. a cere. a trage pe sfoară. apăsător. cerc. puternic. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. bardăs: barză. cabană: adăpost simplu. a da junghiuri. a căra. croială. a examina. a înceta. a plînge. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. bine: plăcut. nesiguranţă. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. grămadă. bui: a tîsni. a lămuri. obraznic = caba: a tine pentru sine. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a depăşi. atent. a colinda.gur: cerc. a tipa. gloată. repede = bollog: pîine neagră. a da năvală. obiceiurile si locurile în care a apărut. a se întoarce. cul: soldat. a captura. stînă. atrăgător = binni: un rîu plin cu peste. a fi nervos. fată nemăritată = be: îngînfare. cioc. a alunga cu forta. încărcătură. pustiu. necaz = canon. deodată. droaie. a încorda nervii. a agita. unul peste altul. plăcut. a izbi. ceată. tăietură. conducător. căi: a plînge = cai: plîngăreţ. rău = bu(i): a fugi. a creste atenţia. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a trimite. a striga = ca(i): a plînge. a transporta. strigăt puternic. a tăia coarnele unui animal = cul: violent.

a strica. întunecat. a unge cu unt = im: argilă. a ruina. soluţie pentru o problemă. înjurătură. a băga. marş. cale = dar: a împărţi. vale. mascul = damh: bou. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. cinste. soluţie = dara: secundă. gui: a vrea. a ascunde. a face. moment = dar-ra: curea. nămol. slab de înger = gog: moale. a aduna cu lingura. locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş. a pune deoparte. ordonat. înfumurat = gagig: bocet. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. bordei. calomnie. vizuină.puternic. a accepta. frăţie. a dispărea = dilim: găgăuţă. a se jeli. perspicace. amant = gaige: spilcuit.lag: a . a tăia. şirag. dur: tare. a merge după = hul(i): a face rău. dam: sură mică. tină. plînset. depresiune. dam: specie de cerb cu coarnele late. a susţine = dara: remediu. nătăfleţ = gog. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. ponegrire. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. bleg. deştept. grăsime. iscusit. a înveli. a înveli.gug: semn. a întări. pomeni. omenie = geire: dezgheţat. zidărie. centură. realizări de excepţie în concepţia creştină. drum. găucios. jeg. sfoară de pescuit. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. mîl. găgăuţă = dileaim: a risipi. a descoperi necinstea. slim. coardă. diliman: netot. defăimare. a acoperi cu. amorez. a lega. ocară. rugăciune. văgăună. a urî. datorie. glod = im: unt. cordon. zidărie. dubă: puşcărie = dubh: murdar. leac. a împrăştia. a părăsi. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. a înfăşura. a vorbi de rău. a vopsi. chef. al doilea rînd. bărbat. a fi obligat = gui: cerere. dispreţ = hula: a asculta la. întăritură = dur: tare. a ciuli urechea. taur = dam: soţ. gagic: iubit. prieten. a rupe. a vrea = gu-e: a acoperi. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. violent. bîrfă. boccea. clipă. grajd primitiv. a pune deoparte. hudă: casă. = dor. a şterge. geamăt. a face necazuri. nădejde. zori. noroi. cordonul ombilical. a respinge. cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi. a batjocori = gobi. a picura. a şterpeli = gob: a sta la pîndă. puternic. a rupe = dar: direcţie. a defăima. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. cos de sobă = hud(a): adăpost. pînză de legat. a întări. curajos. gog: băiat sau tînăr prost. sticlă mică. a deplînge. moment. a împărţi. găman: mîncăcios. subtil = gir: curat. a înhăţa. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. a săpa = lac. mascul. hulă: blestem. pahar mic. dară: a încuviinţa. a aduna mîncare. im: murdărie. fir. umil. greu de realizat = dur: legătură. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă. a linguşi.dur: legătură. gobi: a lua. a culege. rezistent. precis. gir: încredere. lip. aptitudine = dam: soţ şi soţie. cerb lopătar. elegant.gub(i): a opri. a primi.

ursan: om voinic. legătură. a susţine. a trage. tur: spaţiu delimitat. trunchi. inferior. a repara. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. peste. a amîna. lespede. a plăti din urmă. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a apuca. a apăra. zid = mur: perete. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. mana: belşug. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. autoritate. mic. a sfătui. a se îngrămădi. a sprijini. găzduire peste noapte. datină. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. a conduce. a se aduna. bloc. a tine trează mintea. a povesti. a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează. caracter. melancolie. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista. cruciş. unitate de măsură de 36 litri. a semăna. a acţiona. necaz. pungă = pac. odihnă de noapte = mas: coapsă. a lovi. bunăstare.rug: a înapoia. a accepta. a stabili. ostilitate. a răspunde la = tur: născut în colibă. dală. a sfărîma. a tolera. a delimita. străin. sacu: obiect confecţionat din piele. mur: perete.rag: a prinde rădăcini. ocol de oi. a slei de puteri = rac. al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz. avere = mangaire: vînzător ambulant. mînecă. parale. persoană care tace si este atentă. sul = tur: scurt. zid. tar: povară. mangar: bani. avere de bunuri. tortură. a valora. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. a aranja. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. a se întinde = rim: trupă. augur = mana: pereche. a micşora. a păzi. a preciza. tulpină. cînepă sau lînă. gîtar. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. lagam: mină. întîiul. grajd. a oferi. a îndura. a suflat asupra lui si i-a dat viată. mulţime. mamai: mamă. veche măsură egală cu 125 ocale. a se încreţi = roc. a minţi. a accepta. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă.pag: a ocroti. labă. a sosi. a începe. boccea. a face =ta: fire. mas: popas peste noapte. a arde. suferinţă. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. a trece pe la. a opri. a suferi. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin. a restabili ordinea. bucurie. a se strînge = lagab: butuc. roc: soroc. mers legănat. rană adîncă. a încercui. a distruge. cută. grămadă. plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic. a nenoroci. in. staul. a convieţui. tacă: tăcere. un pahar de băutură = ol. aşezare. răutate. a opri. deasupra = tar: a tăia. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. a tine. om tînăr. de-a latul. pachet. a provoca.ul: vas mare. în . inamic. a ieşi. Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. arogant. a pune capăt la. boabe. a avea încredere în. incomplet. sarcină. a executa. a se scurta. bogăţie. armată. legătură = paca: a vîrî în sac.se umfla în dimensiune. haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei. pac: pungă în care se tine tutunul.

a uni = banna: legătură. a bate. a aduna = dul: a încerca. din această direcţie. a încolţi. a pune în pericol. a fixa. a acuza. a se usca. consideraţie. a lipsi. bătrîn = ab: stareţ. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. bil: a se înfierbînta. proprietate = gagach: avere. a merita. ba: arogantă. aşezare. Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca. a învrăjbi = ba: a lătra. dil: singur. atenţie. a apăra. a risca. a uda. canal. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. dreptate. violent. ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. . grăsime. a avea legături cu. viată. a cînta = adh: şansă. tandru. ad: tată. a fura = gag: a se lipi de. gaură într-un gard ba: suflet. schelet. spărtură. a căra. a se încălzi = bille: a se giugiuli. adam: colonie. abba: tată. a face cabotaj. întîmplare. femeie în perioada critică. datorie. a strînge = cara: susţinător. a impune. tovarăş. a înrola = adaim: a provoca. a cerceta = eag: tăietură în. asa: a duce. rufărie = gad: şnur. renumit = abhal: renumit. a dărui. a sprijini. apărător. a răni. cătun. a despica. bad: a transporta. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. scump. apreciere = call: a cere. gaba: piept. a îngriji. a acoperi. posesiune. mizerie. trecătoare. spărgător. a ucide = ar: a tăia. canal. a lega cu sfoară. minor. a-ru: a dărui. bunuri. criză. înapoi. a pretinde. beţivan.frunte. gaba-ra: cioban. a merge. ordine cara: a încercui. noroc. exclusiv = dil: a îndrăgi. gagar: arie. decît. strigăt. dil: unic. aga: coastă. respect. lipsit de ratiune. pentru ce? = anam: natură. prunc. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. a se aprinde. a ruina sănătatea cuiva. dul: a ascunde. abgal: înţelept. dal: a acoperi. proprietate. a prezenta. hotie. cal: avere. o = dil: drag. a cere. a provoca. gada: in. păstor = gabhar: capră. ad(at): corp. a masacra. viguros. a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca. hot. fîşie. versant. tărus. străbun. a păta cu grăsime = usuc. gag: pană. greutate. tumoare. a căra. a iriga. care nu vede ceva. bana: a lega. a suferi. pînză. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a pune în joc.usug: murdărie. a înfrunta. a-na-am: astfel. fuior. pînză de in. obligaţie. ga: a smulge. dig. după = aga: interval de spaţiu sau timp. a asedia. a se ascunde = dall: orb la. costisitor. chiot de bucurie. a păstra = ba: a tine seama de. trufie. al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ. a fura. a susţine. a tine legat = asal: măgar. rîpă. bun. a adăposti. a îndemna. a stoarce de bani = ga: nevoie. a deveni unsuros. ar: a tăia. eg: şanţ. a stăvili. boală. strîmtoare. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. dal: a apăra. a tipa = at: umflătură. a ocroti. deosebit de priceput la. a bate. priceput. a se dezmierda. părinte. simpatie. rechiziţie. suprafaţă de cîmp. persoană.

belşug. a căsători. re: a da naştere. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. lipsit de tărie. gaz: a se certa pentru. a potoli = lom: slab. întuneric. servitoare = ge: gîscă. a se pleca. gin: a face dreptate. a socoti. district = ri: rege. gar: dimineaţă. gar: a primi. im-pa: pierdere. proprietate = lam: proprietate. pivniţă = gala: veselie. implorare. mi: seară. a suporta. a cîntări. demn de încredere. a adăposti. a poseda. garas: proprietate. a bănui. ardoare. a se tîrî. grijă. gu: a debarca. huru: idiot. a pleca = geillim: a se supune. puternic. ri: conducere. a pune stăpînire pe. îndemînare. prezent. nebunie. bun. neclar. a se bate. violentă = mire: furie. care spune mult. a înghiţi = gal: putere. gur: violentă. a roi. tărăboi. a cerceta. parfum de cedru. chiot. aclamaţie. răsplată. tare. a înţelege. a mişuna. mesager. sunet. immin: sete. oraş. preţ. a se înfierbînta. a prezenta. a bate = ra: grăitor. a ciomăgi. lat. a învineţi. a se grăbi = gor: atac. sărac. hum: a se încăiera. necioplit. capcană = go: a ancora la ţărm. a se întoarce. a stirbi o unealtă. a aşeza în grămadă. igi: ochi. brînză = gar: closet cu apă. a conduce. sărac. firav. ni: prosperitate. mînă. slab. tovarăş = pa: salariu. furie. a arăta. convenabil. existentă. a duce. nam: destin. rai. li: scandal. conducere responsabilă. a se pleca. semn. a cresta. avere. a striga după un hot. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată. pa: a cere. . a uimi. mi-ri: furtună. a privi. lapte bătut. a rezista = re: vîrstă. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. a avea încredere = gar: moment potrivit. slab. a inunda. a pune în ordine. lag: bucată. paie. generaţie.gal: cel mai mare fiu. a batjocori. a traversa. a purta. fanfaronadă. chiot. cupă largă = gael: irlandez. judecată. fiinţă. a se aşeza. a se îngrăşa. a bea. a sparge = gas: a păşi cu arogantă. lu: a îngrijora. minunat. a se strînge la masă = lag: mic. fîn = garrai: grădină. lam: abundentă. a se pleca. a urmări. a se înghesui. sfidare. a aranja. lom: a slăbi puterea. a sili. carne de gîscă. mare. a fi însetat = imim: duşcă. a îmbătrîni. necaz. frenezie. energie. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. boare = lile: floare. a munci din răsputeri. gălăgie = li: strigăt. soartă = neamh: cer. gala: siloz. necioplit. injurii. noapte = mi: lună. ge: vînzătoare. a insulta = hurru: strigăt de provocare. a suferi. om mînios. înghiţitură de băutură. lili: adiere. supărare. ra: a veni în gînd. a domni ca un rege. a se aşeza. efort neîntrerupt. lug: mulţime. a da o raită. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. gim: alergător. sef. a tropăi = geim: strigăt. gal: a copleşi. serviciu bun. a zbiera gir: jir. voce. a alerga. suferinţă = lu: mic. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. gilim: a dansa. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva.

folos. uşor = si: zînă. referitor la. a ataca = te: fierbinte. sănătos. sin: a strecura. a bate. a instiga. plan = agoid: împotrivire. a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi. a îngriji. Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. bucurie. ub: a se ascunde. real. a socoti. sat. mulţumit. nevastă. a fi bun = sa: destul. dezaprobare. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. scump. lîngă. mai bine = aibitir: alfabet. a pătrunde prin = sine: sîn. rază. aproape de. a lumina. vîrf de munte. a locui. melancolie = aillean: iubit. a răspunde la. um: a supraveghea. vrajă. te: obraz. a face bine. neruşinare. mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură. provincie. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. cu privire la. înţelept. sin: a iscodi. cu ardoare. care? pe care? atît de. a cugeta la. us: a fi alături de. centru administrativ. treaz. lovitură. sucit. a pătrunde = si: zor. a socoti. a grăbi. sit: măsură. a se repezi la. a cugeta. cu mînie. întunecat. a calcula. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. si: lovitură. drag. a gîfîi. cisternă pentru apă = toll: căus. a memoriza. a forţa. ordine publică. ti: rude. păcurar. popor = tir: tară. satisfăcut. văgăună. atac. zarzavat. silim: a potrivi. inimă. rezervor. ur: a mesteca. a crede.sa: a mulţumi. autentic. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. incult. de = ud: acolo. atac. care pronunţă greşit. suflet. sar: legume. a paste = sipeir: cioban. vecinătate. a descoase. remarcabil. a lăsa pentru = us: interes. a străluci. sa: lovitură. a retine. a înfrunta. a da năvală. ud: cînd? în timp ce. furtună foarte mare = uru: eclipsă. a arăta. si: trăsătură a fetei. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. dulce. a întrista. marfă. confuz. calm. participare. trai. atenţie. generos = um: în jurul. păstor. a căuta să facă rău cuiva. a îndrepta. rînduială. a adăposti. cu lapte. mugur. a răni. aprins. înţelegere. a primi în casă. a gîfîi. pagubă = sa: năvală. a vinde. păstor. abras: rău. păşune. a interesa. a se aduna = ti: locuinţă. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. a face schimb = sith: linişte. uru: oraş. a merge în urmă. de la. a înjunghia. regiune. alinta: a pronunţa incorect. masă. a răni. cavitate. după. fiinţă = ur: proaspăt. suficient. tul: rezervor. tir: mulţime. satisfacţie = ull: măr. păcurar. a satisface. aice: în apropiere de. alean: dor. drăguţ. grăsime de gîscă. . us: gîscă = usc: gîscă. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. lîngă = aice: apropiere. strălucit. ul: a înflori. sipa: cioban. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. a bate. piaţă.

netot. a semnaliza. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi. a închide. greşeală = balbh: prost. a spune prostii = brod: a-si face merite din. scop. bleg: lipsit de tărie. a juca pe bani. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. coapsă. epilepsie. a nimeri. vîrf ascuţit. neîndemînatic. boactăr: paznic. talisman. armas: om de arme. şansă. bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ. ocazie. baire: sfoară. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă. botu: a face botu. toane = allta: sălbatic. bîrligan: şarlatan. găgăuţă. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. a strînge. pornire. a vîna. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. a se moleşi. a cerceta. arogantă. . a înfunda. a comite o greşeală.bolocan: om prost. boaite: vite slabe. baftă: moment favorabil. salbă de bani. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. prezentabil. a distruge. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. escroc. neghiob = bolog: scăfîrlie. Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea. slab. animal urmărit. înclinare. bordei. neînsemnat. pungaş. bre: formă de adresare la tară = brea: arătos. a căuta. nemernic = bearlagar: ipocrit. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. cutie. întîmplare = babhta: întîmplare. barieră = baire: ţintă. bîlbă: prostie. rău brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. a atîrna moale. înnebunit. bologan. moment. făţarnic. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. şansă. armă. lot. ţintă. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă. armă = arm: armată. barcă = barc: barcă. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga. a umbla cu interese ascunse. nu departe. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. strajă = bothar: drum. nebun. balas: varietate de rubin = balach: piatră. povîrniş.altă-aia: monstru. oameni prosti si răi = baoite: a hărţui. clacă. adîncime. a împărţi. curea. a-si pierde vremea. afectuos. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. a hoinări. luptător = armas: haină de soldat. arm: încheietura braţului si a genunchiului. a-si atinge scopurile. aruncătură de bani. cale. fals. nebunii. în apropiere. brodi: a potrivi. a petrece timpul trîndăvind. muncă grea pe gratis. a se mîndri cu. slab. curgere. bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi.

ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. scop. început. fără deschizătură. tărăboi. a lăsa = cead: a permite. a croi o minciună. trudă. ceată: grup mare. a murdări. apogeu. pagubă. aiurită. vacarm. buartă: gaură. vrajă = cinnim: a hotărî. tel. a se sfîrsi. zarvă. campa: a face tabără. sărăcăcios. a aranja. a agita. a lăsa. cantă: zăpăcită. a se întrista. resturi. a fi îngrijorat. ciob. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. resturi. gust plăcut = bun: esenţă. mărginit. a pune capăt la. a aşeza în tabără. neroadă = canta: încurcată. cosite. ceartă: dispută. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. grămadă = ceadta: o sută. stare. castron. a îndoi. căule: femeie rea si duşmănoasă. . Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. cain: a se plînge. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. a chiorăi = caoi: obicei. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. fragment. cear: păr. han = ceardai: comerciant. cupă. femeie proastă = caol: meschin. osteneală. a convinge. zăpăceală. deosebit. încurcătură. ceardă: cîrciumă. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. bulă: cîrpă. îngrijorare. farfurie de supă. ceapane: curele de la opinci. necugetat. negustor. nebunatic. despre oameni – răsfăţat. cinie: făcătură. sărăcie = buartha: necaz. buiac: despre plante – fertil.brus: cocolos. forţă. cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică. corpolent. ce? = ce? ceda: a permite. căoi: a bolborosi. călăi: plăcinte = collai: gras. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. a încurca. corect. buclă: îndoitură. căoaci: fierar = caoch: perdea de. îmbuibat. brut: efort fizic deosebit. a distruge. îmbelşugat. haos = bullabaisin: încurcătură. a tulbura. trudă. a înţelege. a face nod. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. a se rostogoli. bulibăseală: zăpăceală. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie. siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva. lipsă. ceap: apucătură. a învinui de. destul de. bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. cauză. nojiţe = ceapan: picioare. bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. rodnic. care nu vede ceva. a tăbărî = campa: tabără. în bună stare. nesocotit = buaic: culme. ordine. bun: acţiune pozitivă. cu sens figurat lipsă de bani. împletirea cositelor = cearr: a confunda. gîlceavă = cearta: dreptate. simplu. a ridica în slăvi. femeie stricată = bulla: chef. învălmăşeală. nesăbuit. a cauza. dezordine. a-i juca un renghi. ocazie. a lăuda. ceasma: plasă pentru prins peste. prostovol = ceasna: a tulbura. imprudent.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare. cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă. cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare. cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta. cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă. cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă. citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă. cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături. clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după. clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc. coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra. colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat. corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă. cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie. cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare. creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă. credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste. cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură. cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă. dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică. Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă. Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni. doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn,

cîntec, muzică populară. doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia. Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume. dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit. Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde. dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna. dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă. drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator. dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte. durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic. durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ. faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima. fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel. faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori. fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra. falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals. falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii. fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună. fee: zînă = fea: fag, pădure de fag. fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă. fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta. fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac. fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr. fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite. flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă. floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc. forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior. fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi. fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu. fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc. fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători. fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură. gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de. geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală. ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător. ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui. gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor. guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi. habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia. haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie. hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună. iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre. idenie: încercare = ide: soartă, destin. închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă. încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut. ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată. iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic. Ion: prenume masculin = ion: curat, natural. iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete. laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

lărgime. loc de trecere. iz. a se sparge. bădăran. cofă. a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade. a conserva. loc: spaţiu precizat = log: loc. a bate. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. a se sparge. lin: apă care curge liniştit. a umbla. plod: rod. leapa: a se juca în apă. pantă domoală = lin: baltă. loc potrivit. topîrlan = murlan: necioplit. cărpănos = mirle: plin de noduri. leagăn: scrînciob. a lovi. a lăpăi = leapa: albie de rîu. legămînt. broască tînără care orăcăie toată ziua. larg: întins. a doborî un copac. nebunie. defileu. rabă: cîştig. mîrlă: om răutăcios si sucit. căuş. gloată. a se îndura. milă: compasiune. puca: femeie sau fată cu purtări rele. nod: a avea nod în gît. a se răscula. tînăr. a se scurge. put: a puţi. legătură. a se lega. oftat.ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic. miros greu. pleasc: a plesni. macră: carne fără grăsime. răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. cădere bruscă. a fi tulburat = meara: neliniste. parte. a crăpa. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. iz. a-si da aere. spaţios = learg: cîmpie. a crăpa = pleasc: a plesni. simpatic. a sfărîma. curat. a înainta. grămadă = pollog: grămadă de peste. profit = rabach: risipitor. obrăznicie. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. poceală = poc: lovitură. a pregăti. datorie. suferinţă. a hoinări = puca: urmă. porţiune largă si liniştită. a se rostogoli. mili: a fi cuprins de milă. dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om. a se ghemui. neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ. piaţă. polog: mulţime. bădăran. a trage pe sfoară = masla: insultă. nesiguranţă. mîrlan: necioplit. spaţiu mare. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. recrut = racan: a face tărăboi. a se îngrămădi. a se înduioşa = mili: paloare. miros greu = puth: a puţi. olog: persoană neputincioasă. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. persoană bătrînă = olog: măslin. necredincios. . făraş. poc: lovitură. musulman = paganach: păgîn. grămadă = plod: mulţime. plimbare cu barca. pas: trecătoare. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. răsculat. lopăţică. carne fragedă = macra: tinereţe. mulţime. a risipi. a-si da aere. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. răcan: pui de broască. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. a merge = pas: defileu. suflet. cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece. miara: a fi uimit. păgîn: necredincios. a înnoda.

a îngheţa. a alege. lucios. sonc: schilod. neîndestulător. cu barbă roşie = rua: rumen. a băga sat: plin de. durabil. searbăd: livid. proţap. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. a cere.ger de seacă pietrele” . a lua de la.este un ger de te seacă”= seaca: ger. . a dori. a tîşni. snapan: hapsîn. scandalos: certăreţ. agresiv. smead: cu fata negricioasă si palidă. ruptă: desprinsă din. a învăţa. a izbi. zgîrcit. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări. neînsemnat. unelte. chiciură. snagă: putere. scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă. sodal: ucenic. a fugi. rost: ordine. slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. a dispărea apa. sfărîmată. a smulge. a vrea = rogha: a vrea.. trainic. balamuc. tărăboi = scannal: scandal. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. a lovi cu cotul. sec. lustruit. a adopta un obicei. şarlatan. a face atent la. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. posac. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. mic. lacom. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. temperatură sub zero grade. oişte = rud: lucruri. atenţie. roz. a arăta. palid. obiecte. par. a rîde de. gras.. acru. slab. a da buzna. comanda de mers înapoi = sia: distantă. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. guraliv = scannalach: scandalos. rumenit la foc. îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare. desfăcută =roptha: brînci. a coji un lemn. a face atent la. smugă: murdărie. mai depărtat. a întări o părere. . tămbălău. curgere. cuţit. socoteală = seam: a ţintui privirea. scandal: ceartă.ceartă. repăd: plec grăbit pînă la. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. a juli. a smulge. a lovi cu cotul. drug. ruga: a cere. seamă: aminte. a prinde o melodie. rudă: prăjină. acrit = searbhan: amărît. gălăgios. a străpunge. slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire. încheietură. rui: roşcat. cotitură. a fugi. a gîfîi. a împinge. a apuca. a împinge cu cotul. soncăi: a schilodi. a înşfăca. înşfăcare. a insista. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. folos. potlogar = snapanna: a lua de la. lovitură. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. dau o fugă = reabadh: galop. uleios. a socoti = rosta: a persifla. sătul = saithi: sătul de. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti. uscare. nărav. săpuneală. plin de. şchiop = sonc: ghiont. sailă: însăilare. a sufla greu. calfă = sodar: mers grăbit. seacă: a se usca. a aduce. sec. a stîrni. gălăgie. om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent.

sponci: puţin. priceput. creştere. vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. a îndemna. tonţi. suim. în fată. tal: porţiune de pământ arabil. pat = talaim: a ascunde. a se cocota. transparent. găurită. a sfida. a căuta nod în papură. cantitate mică = sponc: scînteie. cercetare = taifeach: analiză. suite: a se cocota. a înfrunta. producţie. reputaţie. taifas: discuţie. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla. suim. venit. a se feri. sugaci: beţivan. a se rări. licărire. a tine minte. a tîrî = tagartha: a se adresa. a găsi repede răspuns. strop. a urca = sui. talam: cameră de dormit. parcelă = tal: recoltă. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. intervale de timp. distantă. gloabă = tallann: toană. numai ce. prosti = tanai: superficial. stare trecătoare. de necrezut. tănăi: nătărăi. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. a se urca. straie: îmbrăcăminte. a păşuna. condiţie. a face aluzie la. cherchelit = sugach: cherchelit. stol: masă = stol: scăunaş. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. afumat. ceată = tanai: subţire. bani. a atenua. spagă: mită = spaga: pungă. speculant la bursă. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. activitate. a trata cu dispreţ. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. greşeală de interpretare. cercetare. suite: a se căţăra. a batjocori. a risca. a hoinări. stat: trup. a mîna vitele. tană: pîclă. avere. împreunare.soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. slab. a găuri. tarbă: femeie uşuratică. vesel. . a umbla. răstimp. absurditate. înmulţire = spor: a stimula. a cutreiera. rătăcit. înaintea. priceput la toate = tagarthach: isteţ. confluentă. a se referi la. distrusă = sparrtha: cui. taman: tocmai. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. mai ales. sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. tăgîrtaci: intrigant. pilit. spor: pornire. a se împreuna. tapă: crestătură în copac. descărnat. taburet. spartă: străpunsă. ghimpe. supărare. în special. a dosi. spin: ghimpe = spion: spin. a se aşeza pe. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. a străpunge. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab. recompensă în bani. situaţie. sucit. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. analiză. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. sui. pungă = tarbh: mascul. obiect mic. tăgîrta: a se agăţa de cineva. a merge în întîmpinarea cuiva. a trimite la.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre. tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat. tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă. teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire. teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie. tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest. toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere. tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat. trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă. trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie. trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de. trii: trei = tri: trei. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată. tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura. turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc. urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă. < Anterior Următor > Ultima Chemare la neuitare VII sabar: pîrîu în comuna Jilava = sa-bar: peste mare, peste gras.

saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca,sag(a): a împinge, loc, parte, a mulţumi, plăcere, tînăr puternic. sacară: plantă graminee, boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grîul = sacar-ra: plantă, a aduna la grămadă. saha: braţ vechi al Dunării sau gîrlă veche în Delta Dunării, izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peste din abundentă = sa-har: aluviuni, a se înnămoli, sedimente, nămol, a acoperi cu pămînt, a bloca. salasu: locuinţă modestă, loc de adăpost sau de culcare, locaş de cult, loc unde îsi închid ciobanii oile noaptea, cătun = salasu,sa-la-su: milostiv, îndurător, generos, cioban, ciobănită, colibă, cocioabă. salită: melc = sa-li: un fel de liră, a potrivi bine măsura. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua, a aprecia, a cumpăra, a vinde, a păcăli. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Tările Române pentru fixarea birului, dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent, a evalua, a aprecia, a păcăli, a cumpăra, a vinde. sama: moarte prin spînzurare, sinucidere = saman: moarte prin spînzurare, ştreang, funie, a tine legat. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol, grîu bolnav sau ajuns la maturitate cînd se îngălbenesc frunzele. samăn: la fel cu, asemănător = saman: a fi împerecheat cu, a uni doi tineri prin căsătorie, a înjuga boii, a se potrivi cu. samăn: a semăna, a pune seminţe sub brazdă = saman: jug, funie, a înjuga boii, legătură, a duce de funie, sir, şirag. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti, misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client, a bărbieri de avere o persoană. sana: a vindeca, a însănătoşi = sang: a preveni, a înfrunta, sănătate, a ajuta. sapan: parîmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod, a umple, a lungi. sar: vas de bucătărie = sar: legume, a intra, a începe, parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. (prăjina noastră de 33,5 mp). sar: mişcarea care o face omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman, sare de pe un picior pe altul, trecerea peste o barieră, un bolovan sau alt obstacol fizic, efortul de a merge cu picioarele legate unul lîngă altul, mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mîna, a sili, a sări, a bate, a vîna, a urmări, a alunga, a merge, a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei, culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii, adulterului sau tîlhăriei, belea, pacoste, năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. sădi: a planta butaşi, a pune seminţe în pămînt pentru un răsad, a aprecia corect timpul optim cînd trebuie

făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua, a aprecia. săgar: ostaş, luptător, agresor = sa-gaz: tîlhar la drumul mare, jefuitor, lotru. sămui: a lua sau a da în primire, a tine socoteală = sam(u): a aprecia, a plăti în echivalent, a cumpăra, a vinde, a păcăli. sări: a batjocori = sar(i): a strica, a hăitui, a alunga, a cere iertare, a urmări. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici,sig(i): a reteza jos, a duce, a netezi, a cultiva o grădină. seir: privelişte = seer,se-er: a străluci, a lumina, a radia, simpatic, drag. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da, a dărui, a transmite, a prezenta. separ: a despărţi, a delimita, a îndepărta, a scoate din = sipar: un fel de năvod. si: a fi = si: a coloniza, a stabili, a căsători, a aranja, a ordona, a deveni liniştit. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele fete din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece, otel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie, persoana care însoţeşte regele si duce sceptrul, încovoiat. sicar: ucigaş plătit = sicncar,sig-ngar: atac, a bate, a distruge, a răpune singur. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi, a compensa, slab, firav, onest, trăsătură a fetei, a rămîne, a fi cinstit, a fi strîmtorat. sila: a necăji, a urmări, cărare, drum, cale = sila: a hărţui, a necăji, a constrînge, a urmări, cărare, potecă, drum, cale. sin: şopron pentru fîn sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde, a strecura, a forţa, a transpira, a pătrunde prin. singir: lanţ cu un inel la capăt, în care se prindea gîtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă, a dispreţui. sir: fir, şnur, aţă = sir: a toarce, a răsuci, a roti, a împleti, a înfăşura. sisi: zălud, năuc, violent, apucat = sisi: a mîna, a obosi, a bate, a biciui. sîngi: elementul vital în corpul uman care menţine viata, lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul si elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene si artere. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sîngelui din organism si poate duce la moarte = sangi,sang-gi: a răsturna, a rostogoli, a închide, a strînge, a apropia, a termina, a sfîrşi, a încheia. socot: socoteală, calculare, chibzuinţă, judecată, plan, intenţie = socot,sucud: a măsura, a parcurge, a împărţi, a cîntări, a repartiza, a străluci, a radia de bucurie. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea, adică formarea modelului de pe ţesătură. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată, cîte două în fiecare dinte = soh: a înlocui, a deplasa, a alege, grijuliu, confuzie, dezordine, rădăcină, sprijin, a ridica, a alege, a înceta. soi: neam, clan, o anumită educaţie = soi, su(i): persoană, mulţime, a reprezenta, a deveni, a creste, a se răzbuna. somon: pîine de calitate inferioară, turtă mică, colac = somon,sumun: ceva de proastă calitate, a distruge,

a turna jos. a întărîta = suh(a): revoltă. logică = sud: a fi retras. numeros. suha: a înfuria. lumină. a se certa. suc: cuvînt cu care se cheamă miei = suc. sun: a suna ceasul. confuzie. a dirija. Surupac: Maria. a mînca. a şterge. . a dojeni. fioros = sun(a): sfadă. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. durabil. a stăvili. culori. lumina zilei. a pune. a zdrobi. a deplasa. zăcătoare = şez. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. a veni încet. a putrezi. a înveseli. a fi mulţi. a ucide. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a tăia. a suge. a învinge. trimis. a cicăli. a stăpîni. şer: cer. a uimi. a se umple. a se ofili. a scoate la păscut. şercane: balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. a fi încîntat. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie tîrît cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. îngrijitor. tipar. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a lumina.sug: a alăpta un copil. a transfera. sudal: ucenic. a înţepa. a aşeza.ses: a cunoaşte. curier. a lărgi. a controla. a lovi puternic. a radia. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vînt. vechi. a cere socoteală = sucal: mesager. burduf. sona: a se sminti. piele iritată. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul si barba de culoare argintiu-închis. a închide în ţarc. a întinde. a păzi. a înjura. a căuta. trainic. a mustra = sudu(i): a bate. persoană care duce samarul. a căuta ceartă. a aduce fără forţă. a insulta. neînţelegere. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a străluci. a deveni confuz.su-ub(a): cioban. a duce la păscut. a se unge. bolta cerească. boccea. a freca. sucăli: a răsuci. discordie. a bucura. reprezentant al fiscului. a radia = şer: strălucitor. a vîna sau a urmări pe lumină. a se prăpădi. a prevedea. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. şaran: crap mic. grămadă de grîu. a striga. cuprinzător. ciortan. şar: vopsele. a lega. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. sud: judecată. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. la un capăt cu măciulie de fier = sopa.bătrîn. sopă: bîtă scurtă si groasă. a muri = sun: bătrîn. atent. a se învîrti în loc. calfă = sudal: samar. luminos. a alege. a fi obligat. a certa. a străluci. dezordine. arţăgos. a domina. a bea. a tipa. peste mare de baltă = şaran: a musca. sudui: a înjura. a vîntura cereale. a străluci.

a fixa. stivă de lemne. a îmbrăca. a aranja. a prelucra si a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a stăpîni. a măsura. a verifica. a potrivi. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a întinde. a memoriza. termen de adresare între prieteni = şogor. a se aşeza pe. a freca. a înlocui. a pune. a striga. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. curat. a se sparge. a se mînia. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a înţepeni. a împărţi. bine făcut. zidar. a avea grijă. a jupui. mînă. a răsturna. şirin: trunchi de brad lung si subţire. unitate de măsură = şeng: căldură. a chema. a tipa. rănindu-l = şoni.şus: a doborî un copac. a retine. a distruge. a rupe.şilig(a): a scoate din apă. şirincă: fîsie îngustă de pămînt arabil. a opri. a străluci. a merge. şing: lemne pentru foc. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. foc. a se necăji pe cineva. şos: bîrnă. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. a întîmpina cu urări. a păzi. şogor: rudă prin alianţă. a blestema. a măsura. a pune. a tăia. a recita. vite cu coarne date înapoi. păcurar. a pune deoparte. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a deplasa. a ascunde. ceată mijlocie. păşune. şilica: cuvînt cu care se cheamă ratele = şilica. a calcula. stîlp. a da o mînă de ajutor. a lega una după alta = şir: a lega.şicari: a se supăra. şir: a pune una după alta. a cînta. dungă. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte si lungă pînă la călcîie = şuba: cioban. şuba: a tîrî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemînare. a înjura. a croi. a căuta ceartă. a măsura afară. a atenţiona. a fi obligat. a numeri. a fi prevăzător. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a se încălzi. proptea de lemn. şti: capacitatea omului de a acumula. a striga. a trage. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. a duce la păscut.şun(i): soartă. a considera. a înfige. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. vîrful biciului = şu-ngar: a munci cu sîrg. putere. îndemînatic. a tăia departe. legătură. bucătar. veselie. . a cunoaşte. şide: şede = şidi: a aşeza. grindă. legătură. a roade. a arăta.şir-anga: hotar. a fi încîntîtor. a şterge. şuba: haina de lînă a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a repartiza un teren.şu-gur: legătură. şugar: zvelt. scîndură groasă folosită în construcţii = şos. încîntare. a aranja. a dezlega. măsură. a socoti. a tivi. a rade. linie = şirancă. a striga. îngrijitor.şude: a aclama pe cineva. a considera.

autoritate. persoană dependentă. a lărgi. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. a strînge. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vînt = şusur: a ploua liniştit si timp îndelungat. a se scurge. ceată de prădători = tagme: a pricepe. lărgime. a abandona. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. a întinde. putere. a desface. a avea grijă de. mai ales = tanman: credincios. rachiu slab = sum: a vedea. a fi nepăsător. calm. a întemniţa. a lăti. puternic. generos. a lăţi. a răci. a repeta. demn de încredere. a se strecura. lovitură. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: fire. a stabili. a răsturna. a pune capăt la. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a dispărea. a sesiza un înţeles. a pricepe. a părăsi. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. a jigni. a hotărî. a ucide. pur. a lungi. a se despărţi. sef de hoţi = şuha(n): tîlhar. a adăuga. tasca: traistă mică din pînză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a fi împreună. a umple cu. a înceta vorba.şubur(i): a observa. şuhan: hot. a duce. a sfătui. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. a se ascunde = şupuri. tăgadă = taga: şmecherie. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. frig. pungaş. a sprijini. a împrăştia pe jos. şus: zgomot puternic. parcelă = tal: lărgime. amploare. a se uni. a arăta. a construi. tal: porţiune de pămînt. a ruina. a decide. a se furişa. a bate. a omorî. seceră cu tăişul ascuţit. a semăna. tană: pîclă. organizaţie. a se interesa. a avea grijă. a se preface că nu recunoaşte. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt.şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. hot. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. sunetul scos de grătarul încins. . tagă: negare. a răsturna. lotru. îndemînatic. ceată = tan(a): rece. cin. a conduce. a distruge = şus: a distruge.şuba: arogant. sprinten. a lega. şupă: escortă de soldaţi. a da. că nu recunoaşte = tachim: a face. a picura. taman: tocmai. a tremura. a deveni îndemînatic. a opri. a pune temelia unei construcţii. putere = şupa. chiar. autoritate. a înmulţi. a păzi. a tine trează mintea. tachina: a se preface că nu ştie. tagmă: clan. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. a răcori. a tine mintea trează. a tăia departe. răcoare. a tăia. autoritate. închisoare. a înălţa. şupuri: a se furişa. bază.tab-ba: parteneri.

legătură. a sta. tîlui: a se întîlni. amărît. vită cu coarnele crescute înapoi.tug: proprietate. a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar. toi: zgomot. a lua. bază. a procura. a sparge. a smulge. bun. lut = tina: tare. temeni: a se pleca în fata cuiva în semn de salut. lotru. a locui. zi. a se dezlănţui. a recunoaşte. a fura. udat de ploaie. uh!: strigăt de supărare sau oboseală. a plînge. soclu. lumină.u-gid: acţiune violentă. pămînt. luptă. a recunoaşte. a bate. pungă. tină: noroi. a păcăli. a înhăţa. transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare. soi. tui: tîcnit. duşmănie. persoană ruşinoasă. a sti. pachet. bunic. a se dezlănţui. luptă. a ataca. se ploconi = temen(i): perimetru. a gîfîi la bătaie = u: expresie de protest. a înveli. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială si lumea spirituală. a tine. a băga în pămînt. ud: plin de apă. cusur. strălucire. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. a opri. ceată de răufăcători = tîlhar: mulţime. duşmănie = uh: a scăpăra. teş: încovoiat.teamă: frică. sul = tur: ocol de oi. defect.tu(i): bătaie. fiecare cu ele. a obţine o victorie. cocioabă. ceartă. ua: expresie care exprimă starea de somnolentă = u-a: somn. lapoviţă. răutate. a se asemăna. a realiza. a repara. a săpa. pămînt. venin. a fi bolnav. îndoială. adăpost în cîmp = tog. solid. îndemînatic. sac. a ascunde. tîlhar: hot. a micşora. vioi. gaşcă. frate mai mare. a tine. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri. tun: a pungăşi. încăierare. . om în vîrstă. a îndrepta. a nimeri = tila: a se întîlni. unchi = te-te: a se apropia. a primi. pe nimereală = ub: cavitate. a rupe. străbunic. cam nebun. staul. u: expresie de uluire sau nemulţumire. la noroc. sprinten. a se însenina. platformă. a rupe. a băga în buzunar. a urina = udu: a evacua. ploaie. luminiş în pădure. a procura. luptă. fundaţie. odihnă. repaus. a chinui pînă la moarte = ucid. tur: spaţiu delimitat. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat. a nu lăsa pic de murdărie. tetea: tată. ucid: a omorî. groapă acoperită cu frunze. burniţă sau zăpadă. a se întîlni. a tine. a primi. uib: orbeşte. udu: a ieşi cu udu. fînat. sui = tu(i): slăbiciune. a strînge în braţe. a şti. vreme. grajd. a înfrunta. fel. a plînge. gaură. tărăboi = toi. ceată de hoţi. boală. furtună. chinuit. a gîfîi la bătaie. timar: tăbăcar. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. durabil. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. tron. a dura.

obligaţie legală. a fortifica. duşman. familie. a risipi. unchi: fratele unui dintre părinţi. a face larmă. apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte. urî: a băga groaza în cineva. deschis pentru ceva important. ursan: om voinic. adevăr. a fugări. a se ridica. a tremura. a mugi. obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar. uz: rîu în judetul Bacău = uz: culme. a sili. subordonat. chezăşie. a arunca afară. a se zări.usug: murdărie. viu. a aţîţa. zid: construcţie din pămînt. zălog: garanţie. briză. a răsări. a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare. tare cît un urs. de mică greutate. a strînge. ung: a investi cu o funcţie publică. persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emes. a transporta. legal. zară: rază de lumină. mizerie. strălucitor. erou. lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. za: împletitură din sîrmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atîrna. usur: zeciuiala morarului pentru grîul măcinat = usur: taxă pentru vînzarea produselor în piaţă. dreptate. zăhăi: a împrăştia. a zbiera. femeie în perioada critică. a lega. a pune să conducă = ung: popor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brînza = ze-er: a da drumul la cîini. înalt. ferm. a legăna. a aluneca. încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puscărie). zabală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta si fixată de hamuri. om mare. a roti. a fi mulţumit. a distruge. a fugi. a aduna. în care se vede lumina = zi: lumina zilei. a duşmăni= uri: cîine. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia. plin de fortă = ur-sang: războinic. versant. om tînăr. a ascunde.uman: cunoaşterea firii omeneşti. la înălţime mare. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor si care i-a dat si numele = zag-hi-a: impozit oficial. a înrăi cîinii cu sînge. întîiul. a străluci. adunare populară. urdu: expresie cu care se întorc oile cînd pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor. chirpici. ordin. a bate. . a creste. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lînă si colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii. a fi împreună. justificat. us: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni. cer. cîine mare. om bătrîn. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage. cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. a merge departe. sclav. fioros. a părăsi. a se înălţa. zar: broască de la uşă = zar: a întoarce. a se deştepta. neclintit. în frunte. a face zgomot. piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usuc. a răsuci. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. rude.

perioada cînd se fac rugăciunile de dimineaţă = zor. începutul zilei. a înhăta.zur: sacrificiu. a gusta din bucate. a se zbuciuma = zu-li: a rîde. Landsberger (1937) si J. lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcute de cremene care formau partea cu care se tăia. masă. zitie: turtă din tărîţă de grîu = ziti. Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura. gît şi numai figurat gură. zurzur: podoabă. a face de ruşine. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă. a băga. a perora. a trage. a mînca. a afirma. a lua în zeflemea. a tîşni. a mesteca. În limba română veche există cuvîntul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. a ruga. expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei . apariţie neaşteptată. mare iar în latină gula înseamnă gîtlej. a batjocori. a mînca. a distruge. a se scutura. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas. zoli: a se frămînta. rugăciune. origine. a aranja. poftă. a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat. zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui. < Anterior Următor > Chemare la neuitare IV Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cîntată(prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a tipa. să consulte dicţionarele lui A. a nimici. cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi = za-na: nălucă. a vorbi despre calitatea făinii. invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. Cuvîntul gula(gu: gît. care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga.zidi: făină de grîu. sanctuar. zor: grabă. zobi: a sfărîma. zînă: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă si foarte bună. a mînca. a întinde. păpuşă. . Deimel (1925-1950). Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească.zise: a spune. hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui.zubi: seceră. a se cutremura. a jigni. 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. a oferi. albină. a se clătina. mişcare ritmică + la: abundentă. a aşeza. a strivi = zobi. îi sfătuiesc. irlandeză si eme-gi. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. a oferi. zgomotul făcut de apa care curge într-un vas. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. B. 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). a înghiţi. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. a zdrobi. irlandeză si eme-gi. Halloran (1996). a bea. a mînca. a duce.. larg. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. a curge în şuvoi. A.

usturime. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig.. pantă.sar: mulţi. a impresiona. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. mamă iar rumîn = ru: treabă. a munci. sîn.a rîde cu hohote. mamă. mare). familie. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua. Latina. a înghiţi. canal mic. scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală si îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. veselie + ciar. Cei doi termeni au în comun sintagma . a băga. a rezista. buca+te: porduse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită. a bea. atunci da fericire!. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. arsură(uz. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării.mamma” cu sensul de ţîţă. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. a cuprinde sau abba: lac.mater” dar si termenul . unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. asociat. Armîn = ar: a răsuna de. mare (a: apă + pa: şanţ. drag. tînăr. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. lac. mîncare + ka: gură. Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură.. a rupe... a chinui + tura: copil. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn – machidon). a tăia din. a se întinde. a aluneca. a muşca. a radia. asociat. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită. ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul . noi am păstrat obiceiul prin folosirea . a face zgomot (gu: gît. atîţia cît mai sunt si rumîn. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie. bogăţie + min: partener. pentru mamă are sintagma . zgaibă. a curge. a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. bucurie. apă care curge. a trăncăni. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste). Dacă răscolim puţin memoria. a lovi. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. a face baie. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. a striga. a bea la un ospăţ. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. a îndruma. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers. româna la deal şi munte.n. scandal + min: partener. a fi egal. a îndura. gospodărie.min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. a merge. a petrece (ul: vas.mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa. asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite.e. familie. a mînca. deprindere care si astăzi ne bîntuie existenta mioritică. a face zgomot. a răni. a chema. mişcare ritmică + ra: a suna.us: coastă. măsură. a amesteca.

papa. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. mamy.e. ma. terci. termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. inimă. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. în engleză: ma. mami. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît si unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cît si a lunii. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. . Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră. a ofta. în română: oama. în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat). Cuvîntul mamă în emegi ama. daddie. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. Hai să le punem si lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. tucu. pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră. tucu. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn. în checea: mama şi cuvîntul tată în emegi: a. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice.. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î. mumy. puia. dam(soţie). sau începutul mileniului lll î. în română: ta. mi. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fata unei pietre plane unde se puneau ofrandele.doicilor.. la pag. suflet. tete cu sens de tată. dam. îma. bunic. lemn sau piatră si lemn. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. mu. mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. muma. om bătrîn.The Mysteries of Britain. în franceză: maman (ma +man).n. Lewis Spence în lucrarea . Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sunt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. patesi. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. 27 afirmă că Britania a fost invadată de . Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. folosindu-se la înmormîntări. pa. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. în engleză: pa. mama. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. în etruscă: ama. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende.n. tata. ma. mami. ta. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici.e. formînd două sau mai multe cercuri concentrice.oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. în franceză: papa. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. mamma. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. tete cu sens de om bătrîn. papa.

a căuta.n. a linişti + cu: a întemeia. Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua. limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. în insulele britanice. generos. chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv. a încuia. peninsula iberică. popas. papa(tată) = papa(tată). cel care îti conduce viata.n. voce. neam. di(dire – a zice) = di(a aprecia. a fi de partea cuiva. a vorbi despre. luminat. sus = capa: suflet. a opri = bara: a înainta. seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi). Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. a pluti pe apă). a face a avea un efect. hrană. porţie. tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud. a radia. superior. avere. a distribui. cacic: căpetenie. a merge pe jos. a cerceta = gadu: a rupe. a se întîlni. seminţie. a închide afară. înţelept. a fi mare. personificare. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. aillu: gintă. a fi trist. a iriga. strălucitor. învăţat. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. amer(amar) = amaru (supărare). an = an. băţ lung si gros. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea . camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a îngrădi. achite(acquitter – a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite). a adăpa vitele. – l e. teritoriul Frantei. allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. a decide). a fi bogat. a bea.e. bara: unitate de măsură = bara: iaz. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare. calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie. Italia. catu: tîrg. a transporta. generos) = libir(stăpîn pe el) eg(apă în occitană) = eg: a uda. In emegi ila: cărăuş.Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. prizonier. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. clan. rege. a distribui. comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii. liber(darnic. aka: băutură fermentată. capac: bogat. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă . nobil.. obşte. a pune. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. locuintă. a socoti. catu illa: spiritul negustorilor.Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi si dialecte care fac parte din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). inimă. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva.

a se pregăti de drum. chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a întări. hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. hatun: mare = hăt: întins.sa: a tăia. locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal. prezentă nedorită. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. fir. cartier. a sterge. căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. a măsura. a trage uşor. a se învechi. familie. defileu. a distruge. persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. aur + ri: a turna. a fixa. hatha: castă. sălbatic. huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. a vătăma. a striga. cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. a curăţa. a despica. a fi lipit de + ca: cătun. hucha: sărac si orfan de părinţi. chuqui: ploaie. podoabă. a picura = chicu: puţin. a conduce. conci: vîrf. scandal. limită. cira: a coase = cir: aţă subţire. a mişuna. puţin. a se ascunde. a cîştiga. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. a opri. a fi mîndru. a pune. care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: . tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. mare = hat: înălţime mare. a înconjura. om fără căpătîi + hucia: a fi mînios. cîte puţin. vită. răzor = hata: a radia. surcele = ha: numeros. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. atracţie. uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. neam. începutul unei acţiuni. încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile. Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas. huata: loc unde se leagă(prinde) ceva. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. cira – a însira = cir: a lega. haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec. a avea voie + cia. violent. sălbatic. a străluci. a încînta. a supraveghea. a da. collca: depozit mare. Huiana: Inca. a aduna. cori: aur. nesăbuit. nimicitor = hunu: a rupe. a vui = colca: a fi atent.destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren. oraş. a se agita. obicei. oprire bruscă. a aduna. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent. a fermeca. casă. huanca: piatră de hotar.

dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. a locui împreună. mana: noroc. inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. domeniu. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine. piciu: ascuns. quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. vigoare. dor. a cultiva. a controla. a pipăi uşor. a linişti. frumos. era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. tristeţe. soţ. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas). a apărea. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia). a creste + inu: paie. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. teritoriu. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. supărare. a lega. umflătură. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat. mic. quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. înfăţişare = chip: a lega. iarbă. Lama: înger păzitor.a stăpîni + ana: lumină. broboadă.inga: adevărat. cer. nostalgie. a fi mare. păşune. mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. care nu se vede. In româna veche nu există acest cuvînt. pereche. pentru lapte si lînă. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia .. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic. a uni. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. sănătos. spirit feminin al destinului. . necaz. aşa este = inga: egal. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. pătură. respect social. făptură. soţie.runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea si la învelit noaptea. strămos. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. vale sau trecătoare protejată. jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. meşter foarte bun. jignire. marcă: proprietate. pretutindeni. a mîngîia. la fel. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. rai. Inca: conducătorul incaşilor = inca.

rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. zăpsi: a prinde de veste. ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. care aparţine lui. amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta.a mînca în pace” cu acelaşi sens. conducător incas. egal în funcţie. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor. proprietate. cataclismul. avere. a deveni alunecos. bogăţie + na: om în viată. marfa cea mai comercializată la incaşi. tată (termen vechi) = pu: suflet. sceptru. a smulge. a se linişte. opus. bucurie = pace: linişte. a strînge laolaltă + ia: mînă. a lua cu forţa. Paullu: fratele lui Manco Inca. unelte si nutreţ. a înhăţa. aţă. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. creatorul. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. a pătrunde. În emegi ru: semen. pachacuti: rege incas. trimis regal. phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. a se înclina. a pune în ordine. adăpost provizoriu pentru vite si capre. conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie. domeniu. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. a aduce linişte. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. a lega cu sfoară. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a aluneca. a cerceta. a apuca + la: tînăr. a se aşeza. tambo: depozite regale sau obşteşti.purie: cărunt. saya: jumătate de provincie. a fura. natură liniştită. a zori. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de . regiune muntoasă. a băga de seamă. a aşeza. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. tarapuntaes: nobil. om = Rona: localitate în Maramures. a păzi. rang social.. a ucide. a conduce.oca: cartof. om prezent. sapsi: proprietate. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. animal prăpădit. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. bătrîn. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. În limba română se foloseste . a te afla în treabă. a se urca + ia: mînă. provincie. a impresiona. suyu: tinut. stare de echilibru = pace: a se potoli. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa. a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus. transformatorul cultural. a fi capabil. a cerceta. pietriş. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. domeniu. stîncă. tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză. runa: bărbat. putere + ri: a conduce + u: bărbat. armă. a se documenta. a observa. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. folosire liberă si liniştită. ricu: suveran.

de pe lacul Titicaca. inimă. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin). puternic. Bulgăr si Gh. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). a pune. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. a prinde. bun. a se osteni. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. sînge. Latina clasică. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. warawara: luminos. urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel. neam). La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză.plumb.750 cuvinte. strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. a tipa + i: a plînge. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. a tîşni. legătură. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. a lega. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare. română veche si emegi si cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română si engleză. a uşura. a trezi din somn + ca: gură. lacrimă. priceput. realizat de Gh. cuvintele irlandeze comune cu româna . Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. scobitură. În emegi uru: a păzi.O. deasupra. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. a săpa + ma: a se fixa pe. tată = tucu: rude. legătură. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică. început. snop. a şterge. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. a răcori + pu: izvor. a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. Dictionar de Arhaisme si Regionalisme. contine 34. a înveli uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic.

certatio = ceartă. bucca = obraji. adsterno = a întinde la pămînt. annuus = anual. azil. canalis = tub. campus = cîmp. dispută. a pune: adduco = a trage la sine. cicută = cucută. chorea = horă. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română. amarus = amar. acus = ac. angusto = a îngusta. violent. cornu = corn. collinus = colinar. a însela. callis = cale. cărare. aratio = aratul pămîntului. a primi. clare = clar. bonus = bun. cantus = cîntec. auratus = aurit. curcubeu. bos = bou. acolo = acolo. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. canto = a cînta. bordei. a îmbuca. a afla. a mînca. a acoperi. arcus = arc. autumnus = toamnă. înclinat. econom cumpătat. plîngere. asylum = loc de scăpare. crudelis = crud. barbarus = străin. ah = ah. attat = vai!. a aduce. cera = ceară. cepa = ceapă. atît!. a aduce. caseus = cas. circus = cerc. plete. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme si nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. cornum = coarnă. area = arie. armă. appareo = a apărea. coacervo = cociorvă. suprafată întinsă. cîrcotaşă. annato = a înota către. cado = a cădea. caput = cap. a = a. cornus = arborele de corn. a lua masa. a aduna grămadă. audio = a auzi. a se arăta. gură. arcano = pe ascuns. a deslusi. ceno = cina. celulă. castro = a castra. coasă. a plasa banii într-o afacere. adăpost. a observa. a observa. a se încrede. attingo = a atinge. cauda = coadă. colloco = coloca. a primi. accolo = a locui în preajmă. adiutor = ajutor. carnis = carne. necopt. acer = ager. canal. potecă. cos = cute. sprijinit. barbaria = barbarie. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate.si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. lingusitor. chorda = coardă la un instrument. a brăzda. ardeo = a arde. cresco = a creste. aprilis = luna aprilie. acclinis = rezemat. barbar. crucio = a chinui. cervus = cerb. cingulum = cingătoare. asper = aspru. adstringo = a lega. chingă. cingo = a încinge. a ascunde. îngust. attentus = atent. argentum = argint. a asculta. bracatus = îmbrăcat în nădragi. ausculto = a asculta. celo = a celui. capra = capră. a asterne. sălbăticie. albus = alb. bene = bine. a strînge. cu japca. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. blînd. attente = cu atentie. vacă. aer = aer. dans. addo = a aduna. cerno = a cerne. calco = a călca cu piciorul. aurum = aur. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie. casa = colibă. trist. femeie rea. anguste = strîmt. cu arcanul. aro = a ara. Aceste centre aveau si rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. annus = an. crista = creastă. computo = a calcula. gresie. canis = cîine. afflo = a inspira. credo = a crede. allego = a alege. attendo = a fi atent. crudus = crud. costa = coastă. barba = barbă. animal = animal. răstignire . blande = măgulitor. arma = arme. amare = cu amărăciune. cela = cămară. a socoti. coma = coamă. cald. acolo. carrus = car. coqua = a coace. comatus = pletos. caldus = fierbinte. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. a fierbe. acclaro = a arăta clar. a micsora. sălbatic. acoperit cu aur. crucis = cruce. bruma = iarnă.

lingua = limbă. lingo = a linge. draco = balaur. lupus = lup. duco = a duce. murmur = murmur. mollesco = a molesi. ningit = ninge. mulgeo = a mulge. meus = al meu. manus = mînă. morum = mură. multum = mult. lenis = lin. mensura = măsură. filia = fiică. nedum = necum. iubeo = a dori. duo = doi. detono = a tuna. fundus = fund. a ataca. uimire. grămadă. hospita = oaspete. nurus = noră. iugo = a înjuga. morior = a muri. vîrf. topor. lacrimo = a lăcrima. iracundia = iracandia. sîn) = mama. dulce = plăcut. larghete. mortuus = mort. hei! = hei!. furca = furcă. fraga = fragi. muscus = muschi. impingo = a împinge. dormio = a dormi. locus = loc. mînie. fumus = fum. humeo = a fi umed. musca = muscă. luna = luna de pe cer. îngrijire a trupului. genu = genunchi. mollis = moale. figo = a înfige. în ce fel?. gener = ginere. hot. libero = a libera. a suspina. heredis = herede. nebula = negura. mendacium = minciună. a declara. latro = lotru. ciocan. fenum = fîn. intra = înăuntrul. do = a da. luteus = lutos. dense = dens. gusto = a gusta. gelu = ger. dator = dătător. nos = noi. latro = a lătra.pe cruce. nodo = a înnoda. fulguro = a fulgera. fetura = fătat. montana = montana. focus = vatră. murmuro = a murmura. miratio = mirare. medulla = măduvă. mulier = femeie. noctu = în timpul noptii. muto = a muta. nasus = nas. liber = liber. mola = moară. humilis = umil. a căsători. frater = frate. intro = a intra. fusus = fus. mînie. cuculus = cuc. iuro = a jura. fur = fur. gazdă. massa = masă. fera = fiară. nomen = nume. maius = luna mai. femina = femeie. nodus = nod. lacteus = de lapte. ligo = a lega. dulce. nucis = nucă. roadă. furia = furie. milium = mei. inumbro = a umbri. herba = iarbă. margino = a mărgini. gena = pleoape. mentis = minte. homo = om. fugio = a fugi. lumen = lumina. lingula = lingură. curto = a scurta. gula = gură. mustum = must. nefericit. mollio = a înmuia. impugno = a împunge. menta = mentă. large = belsug. marito = a mărita. longus = lung. mutus = naris = nară. smoc. lana = lînă. incingo = a încinge. firimitură. lignum = lemn. insula = insula. mors = moarte. digitus = deget. lupa = lupoaică. neam. farina = făină. frico = a freca. mel = miere. miser = mizer. fumo = a fumega. floccus = floc de lînă. gustus = gustat. lacus = lac. mica = mic. natio = natiune. incipio = a începe. nigrum = negru. humilitas = umilintă. a tortura. gallina = găină. flacără. merula = mierlă. ira = ira. heri = ieri. a detuna. facere = a face. laudo = a lăuda. funalis = funie. illacrimo = a lăcrima. a chinui. latus = latură. frigo = a frige. frigus = frig. iuratus = care a jurat. inclino = a înclina. mare = mare. lippus = lip. fructus = fruct. mamma(tîtă. mater = mamă. murus = mur. . cum = cînd?. floris = floare. curatio = curătenie. inde = inde. incepto = a începe. inclinatio = înclinare. latratus = lătrat. ferrum = fier. nascor = a se naste. filum = fir. lutum = lut. lacrima = lacrimă. fames = foame. funis = funie. inno = a înota. mugitus = muget. nato = a înota. illumino = a lumina. miseria = mizerie. numero = a număra. fuga = fugă. manica = mînecă lungă. mugio = a mugi. foc. inceptum = început. gemo = a geme. directe = drept. fulgur = fulger. culmen = culme. malleus = mai. gît. gust. duro = a dura. meritum = merit. marginis = margine. locustă = lăcustă. sărac. mons = munte. filius = fiu. des. macero = a măcina.

sudor = sudoare. sorbitio = sorbitură. roto = a roti. rota = roată. turtur = turturea. testu = test. una = una. spatha = spată. risus = rîs. pono = a pune. bubă. sir. timeo = a se teme. sub = sub. porcus = porc. susurro = a susura. saturo = a sătura. podagra = podagră. stellatus = înstelat. taceo = a tăcea. praeda = pradă. urtica = urzica. . puteo = a puti. tussio = a tusi. seu = sau. livadă. oleum = oloi. ulmus = ulm. sto = a sta. ramus = ramură. stirpis = stirpie. puteus = put. spina = spin. turba = a turba. partis = parte. unguis = unghie. miros. ultimus = ultim. stinguo = a stinge. spurcus = spurcat. tuli = tuli. piezis. ripa = rîpă. a sălta. rumpo = a rupe. plene = plin. odor = odor. pullus = pui. ursă = ursă. rideo = a rîde. plango = a plînge. rado = a rade. occido = a ucide. st! = sst!. rodo = a roade. scrofa = scroafă. rapio = a răpi. rosmarinus = rozmarin. somnus = somn. tingo = a întinge. saluto = a saluta. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). pacis = pace. ursoaică. sitis = sete. suffulcio = a sufulca. ustulo = a ustura. socrus = soacră. surdus = surd. salio = a sări. subiratus = supărat. pila = pila. porto = a purta. pereo = a pieri. sagitto = a săgeta. pungo = a punge. populus = popor. boccea. pelagus = pelag. prosto = prost. pomarium = pomărie. pectus = piept. destul. serum = zer. tortus = tort. os = os. palma = palmă. liniste. sors = sort. torqueo = a toarce. sitio = a fi însetat. passus = pas. statura = statură. liniste. parens = părinte. sedeo = a sedea. urceus = urcior. rogo = a ruga. rotundo = a rotunji. totus = tot. plumbum = plumb. socer = socru. împreună. partio = a împărti. trudo = a trudi. unde = unde?. pastor = păstor. ramosus = rămuros. pote = a putea. ungo = a unge. octo = opt. paries = perete. soror = soră. sono = a suna. stringo = a strînge. ursi = a urzi. a arde. sugo = a suge. pons = punte. prunum = prună. pascuum = păsune. paco = pace. sal = sare. tondeo = a tunde. rupes = rîpă. pinus = pin. tacite = tăcute. stomachus = stomac. tortor = tartor. tres = trei. septem = sapte. penna = pană. umbra = umbră. temeritas = temere. unda = undă. spumosus = spumos. teneo = a tine. rumino = a rumega. probosus = a probozi. pomum = pom. reparo = repara. placo = plăcut. tendo = a întinde. stela = stea. stupro = a stupi. ruina = ruină. porta = poartă. tempus = timp. a întepa. pellis = piele. signum = semn. turbate = turbat. putridus = putred. sagitta = săgeată. spuma = spumă. satur = sătul. sonus = sunet. saccus = sac. turbo = a tulbura. repens = răpezime. suffero = a suferi. tegula = tiglă. taurus = taur. sufflo = a sufla. usura = uzură. odiosus = odios. palus = par. portio = portie. susurrus = susur. tonsura = tunsoare. ulcus = ulcior. pugnus = pumn. sarcina = sarcină. rotunde = rotund. tamen = taman. sudo = a asuda. rancidus = rînced. ros = rouă. unus = unu. sedes = sedă. tyrannus = tiran. primus = primul. russus = rosu-închis. sorbeo = a sorbi. securis = secure. raro = rar. panis = pîine. ursus = urs. popa (cel care face jertfele) = popa. tono = a tuna. usus = uz. spica = spic. umbrosus = umbros. tu = tu. rea = rea. sat = sat. salto = a dansa. singuli = singur. pallidus = palid. occupo = a ocupa. tyrannis = tiranie. perdo = a pierde. sortitus = sortit. spurco = a spurca. traho = a trage. uro = ură. tremor = tremurare. spartgo = a sparge. olla = oală. uber = uger. sanguis = sînge. semino = a semăna. subtus = supt. termino = a termina. tremo = a tremura. pedica = piedică. oh! = oh!. sex = sase. occupatio = ocupare. tilia = tei. turma = turma. ordo = ord. sterno = a asterne. salis = salcie. strămosi. oculus = ochi. obligo = a obliga. saltus = salt. umbro = a umbri. saline = salină.obliquus = oblic. ruinosus = ruinat. palea = paie. semen = samăn. tergeo = a sterge. truncus = trunchi. scio = a sti. pasco = a paste. prunus = prun. tussis = tuse. udus = ud.

dormi.şe”. au rezultat cuvinte noi dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale.pi şentru”. Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î. (sug se poate citi ciug. a pune + a: braţ. venia = voie. j. venenum = venin. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. Consoana . a se învîrti. vespa = viespe. vicinus = vecin. vidua = văduvă. soc) sau se scria în mai multe feluri dar avea acelasi sens(sopîrca: a linguşi. vinum = vin. verbum = vorbă. limbi semite şi înrudite între ele. vitis = vită. ciog. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă..ci” şi au fost transcrise prin sunetul . venatus = vînat. volo = a voi. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul . valles = vale. vis = vis. vena = vînă. În partea stîngă a lexiconului se găseşte cuvîntul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvîntul emeş cu sensurile aferente. i.ce”.dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene.ce” moale. v.e.n. a scăpa. persoană. vas = vas. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). î ca i (cînd-chind). video = a vedea. ciuc. vocalele ă.şi” aşa cum fac cei din Muntenia cînd vor să-i zeflemească pe moldoveni .. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). î au fost transcrise prin a. vultur = vultur. vita = viată. vitellus = vitelus. vipera = viperă. De reţinut că şi în prezent arabii(urmaşii semiţilor) care au studiat în România pronunţă consoana p ca b(bobor – popor).o” din emegi... . venator = vînător. vendo = a vinde.b” de multe ori devine . forţă putere) dobă. a se răsuci) dorni. tobă sau durni(dur: locuinţă + ni: gazdă. virga = vargă. Limba emegi nu avea consoanele f.. vicinia = vecinătate. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. ă ca a(masea-măsea). . Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă(dub: a bate cu putere .. Un cuvînt(fonem) se putea citi în mai multe feluri. g înlocuit cu c. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios.p” şi invers. a umbla cu şmecherii. corect ..e. vae! = vai!.u”.pi centru” cu . Sîntem din acelasi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii si importanta ei.... vadum = vad. z înlocuit cu s sau ş.n. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. cioc. Emesii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima(sau ultimele două) literă aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş.. verres = vier. vocis = voce.. venio = a veni. vermis = vierme. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în . fenomen întîlnit şi pentru d înlocuit cu t. În paranteza pătrată am pus cuvîntul din limba engleză cu explicaţia aferentă. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. Aceste limbi nu aveau sunetele . velo = a înveli.vaca = vacă. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. Vocala . vindico = a vindeca. viridis = verde. sog. a lovi. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul . vulpes = vulpe.

cel mai de seamă. fîşii de pînză sau piele din hamul cailor. a proteja. a învîrti. nemeşug: nemeşie. nemeşie: rang social. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai tîrziu semiţii l-au numit Sumer. Cuvîntul hora are sensul de a dansa în cerc iar în eme-gi cuvîntul hura are sensul de neam. a susţine. În regiunea Oaş(Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-si spun cu mîndrie nemes.. Neamul emeş(sumerienii) cînd au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. hop zurzur” iar emesii au ambele cuvinte hup: acrobat. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. akkadiană. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. clasa nemeşilor. termenii fiind foarte greu înţeles. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. . Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii si obiceiuri. a se clătina. . Precizez că s-au descoperit pînă în prezent cca. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite si sunt foarte demni.. totalitatea lor. de neam mare.. a sălta. a controla. Consider această greutate explicabilă pentru un străin de această limbă dar nu si pentru cel care stăpîneşte foarte bine limba română veche si are o minte isteaţă. Sang-gi îsi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după . a bucura pămîntul. În limba română avem cuvîntul chingi(cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. a fi uniţi. prima clasă socială. Au mai rămas destule comunităţi care să-si continue existenta milenară. a conduce.me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii(putere = a. engleză. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului si limbii noastre. Mai există expresiile: . a se trage din. era apărat natural la est si vest de fluviile Tigru si Eufrat. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia . a ocroti. a-si avea originea. babiloniană. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive(emegi.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. română) si consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. la sud de mare iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. su. face pe cineva boier. sîngi: element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor avînd un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. usu). cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a sări si zur-zur: a se zgudui. folosită în special la schelele din construcţii. sunt oameni de încredere. fîsie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. prima categorie. Chindie este denumirea unui dans iar la emesi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. a se opri. calitatea de nemeş. vită. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvîntul king. germană. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungînd să treacă de 250 pentru expresia . 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici jumătate nu au fost descifrate iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt si mai mari.. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai.a lăsa din chingi” – a lăsa liber.a tine în chingi” – a constrînge.. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. a înnobila.cunoscut de sumerologi.

aparţine prin naştere grupului) si poate avea în eme-gi sensul de neam ales. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate(cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii) consider că este o greşeală traducerea . nobil. subţire şi gigăt(gig: bucurie.. limbă aleasă sau oficială.capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. Poporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang-ngi . ei erau cu adevărat un popor civilizator. codite de păr. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îsi spune emeci. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pînză. distracţie identic cu gigia al nostru. demnitate. învingătorii lor semiţii. mîndru. chipeş.. Limba română mai are cuvîntul gigia cu sensul de tînăr frumos si plin de farmec. civilizator. În limba irlandeză există cuvîntele gig. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol.capete negre”. eme-gi. le-au cultivat limba si religia pînă în secolul Vl î. Limba care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strînge părul. Irlandezii au cuvîntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. Iudeii. drăgut. pagubă. sumbru. popor civilizator. a striga. poporul civilizator. corect ar fi neam ales. Termenul gig are sensul de trist... civilizator. a încuraja.n. suferinţă + at: schelet. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus gresit tot prin .. Tot noi păstrăm termenii: gigat(gig: tristeţe.capete negre”. slab) cu sensul de slab. nobil. Intr-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pînză care era înfăşurată pe trup. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. adică poporul mîndru. Dacă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile îi prezintă cu părul subţire. a chiui. neam civilizator sau neam nobil. negru. Fantastic! Emesii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 cînd a botezat acest popor necunoscut cu numele de . a batjocori. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvîntului gig din eme-gi.n. gige si giga cu sensul de chicoteală. a radia. a cînta) cu sensul de vioi. slab. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea si gigi cu sensul de chicoteală. a se hîtjoni. melodia după care se execută acest dans. veselie. ciripeală. În urmă cu 4500 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş(se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. poporul ales sau civilizator. emeci.descifrarea tăbliţelor de lut prin .e. urmaş) care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. cuvîntul gi a ajuns gig(gi: om tînăr + gi: nobil mîndru. Să repet emes.poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. vesel(gi: tînăr + gi: nobil mîndru + a: odraslă.. a străluci de bucurie. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. a lua peste picior. popor nobil. boală. În raport cu vecinii semiţi. mîndru. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î.e. Prin repetare.sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic.capete negre” de parcă iar fi potopit rîia pe toţi. chiot. Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mîndrie. Un popor plin de veselie si vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. în captivitatea din Babilon cînd si-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul . a conducătorilor iar poporul să se numească . Ei îşi numeau tara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sînge nobil. mîndrie + at: tată. a nobililor.. Limba română veche mai are cuvîntul gigă ce este un dans englezesc(jig) dar şi irlandez executat cu vioiciune si veselie. demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvîntul gig cu sensul de frumos.

a se duce = i-i: a trimite. a vedea. ie: a da. astăzi nu le mai auzeam. a conduce afară.. a consulta. suflet parşiv.igi: ochi. Trebuie arătat că în limba quechua(limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. . ima: a murdări. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. a înţelege. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. a ocoli. suflet rău. a aprecia. a merge pe stradă. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. supărare. Se mai foloseşte si înjurătura . aspect. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. pană. individ periculos. privire. înainte. a tine. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. oraşul celor sase coline = ias: sase. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. a zări. a lăsa. ie: da. şiretlicuri. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. mîl. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. a rezista. a trimite. reputaţie proastă. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a dăinui. mentalitate ca în expresia .. termenul de Sumer fiind specific culturilor semite care s-au suprapus peste cultura emeş. Nimeni nu s-a gîndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor(sumerienii). necaz = i: strigăt de durere. noroi. a da de. zoioşie. a lua = i-i: a se ridica. staul. supărare. imas: păşune. glod = im: argilă. înclinare. a lăsa. jeg. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliu de Administrare al Iraqului din 2004 exista un reprezentant cu numele de Baralulu.sînge rău” care semnifică om parşiv. adică cinci degete de la mînă. Canalul Um Kasr este tot o denumire emes(um + kas +ri) cu sensul de rîul care curge dirijat. a înfrunta. nămol. familie blestemată. conştiinţă. găvozd. a înjosi. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. caracter pervers. im: murdărie. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. a trimite. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. respiraţie agitată. a ieşi afară. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire.iar tara lor se numea Ki-en-gi.sîngili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit si te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. lip. exprimă un îndemn. fire. a privi. a batjocori = imi: minciună. plimbare. fel. ima: a întina cu vorbe. a înjura. ii: a merge. slim. persoană închisă în sine. necaz. a se uita. sîngi: figurativ cu sensul de suflet. caracter. ia: de la verbul a lua. asa e! = i-i: a da de. a lăsa. ici: aici. tină. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis.

jordie = japa. a delimita. adevărat.i-zi: lemn. neplăcut. a face din. viitor. a alina. a strînge de-a lungul. jac: jaf. pentru un moment sau pe furiş. legătură. japă: nuia subtire si elastică.sag: a devasta interiorul unei case. subtire. direcţie. asa este. a se arăta puţin. a stăpîni. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. noastră. tulpină. a şti. a descărca.sa(i): albie de rîu. vorbă. în spate. în urmă. iti: a se ivi numai cu capul. a ridica o movilă. a lumina. apartenenţă. cult. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. necaz mare = jala. fierbinţeală rezultată de la mîncare. izî: a mînca = izi: foc. a lîncezi. la fel. jurămînt. a ajuta. a şerpui. egal. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. creangă. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat.sab(a): a tăia afară. tel. cruce. a aduna. a prăda. iar = in-ga: la fel. amar. organ al corpului uman. scop. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. mijlociu. a suferi. a ucide. a spune.in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual.sa-la: a păcăli. exist ca persoană = is: persoană. a ondula. a împărţi. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. întocmai = inca. din nou. vargă. jai: mulţime de pui de peste = jai. nostru. a răni. prădăciune = jac. a sprijini. a face necazuri. a se ivi. teamă sau disperare. în depărtare. sfîrsit. a măcelări. a asculta. a face.sabra: intendentul templului. potlogar = jabra. inca: iaca. a reveni. a trage. a se repeta. promisiune. a confirma ceva. asa este. a usura. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. cult. a arunca o privire fugară si curioasă. îngespa: femeie pusă pe ceartă. a lovi. aventură amoroasă. tolerantă.inga: iar. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. îs: sunt. boare. putere divină. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a susţine. căldură mare. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. drum cale. putere divină. a mişca. a . a apărea. mulţime. sclipire. a se ghemui. duhoare. a scădea. a spinteca. a distruge. înfierbîntată. oracol. iar. egal. de strajă. aspru. a se zgîi = iti: lună. jabrac: om de nimic. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. fibră. a cuceri. mirosul specific al lemnelor arse. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu.sab: a măsura. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. a sta întins. a expune. gust neplăcut = iz. din nou.enger: înălţime. a apărea încet. iz: miros deosebit. nelinişte. clar de lună. întocmai. cel care adună ofrandele si obligaţiile.

jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. laf: palavre.gib: întunecat. voinic. a minţi. . lua: a înhăţa sau a prelua ceva. a se grăbi. a lălăi = la-la: bucurie. jeg. jep: murdărie pe pielea omului. a da o raită. jup: a trînti jos. a se murdări de sus pînă jos.gig: negru. rîp. a aduce. a sili. a se sprijini. jeg = jîg. a bate. a face exerciţii pe tăbliţă. plac. vorbe. a răsplăti. jeg. brun. plăcere. a urmări.gir: fructe. a se plimba. dală.gilib: par. a alerga. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. a lega. leghin: flăcău. a lua.sul(i): grabă. a măcina. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. a se înnegri.sub: a arunca. grămadă.gib: a merge după plug. rotofei. ofrandă de la morţi. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a denunţa. mizerie. jic: om tinerel si voinic = jic.se-bi: a fi mînios.doborî. închis. a pisa. a fugi. jip: murdărie. a pune mîna = lu-a: a duce. a pomeni după moarte. jgheab. lacas: locuinţă. lălăi: a vorbi fără rost. a convinge. dorinţă = liru: forţă. mîndru. bară. a striga. a îndrepta. taifas = lah: a şti. fericire. slin. jărî: a alerga. jepi: a arde una cu biciul. nobil. tînăr fermecător. a arunca la pămînt = jup.gig: tînăr. puternic. a trăncăni = lalla(i): neserios. a alunga. vigoare. a alerga. a spune. a lua. şcolar. nepăsător. sexul bărbătesc. les: cadavru = lis: pomană. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. june = li-gi-in: tînăr. grăsuţ. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. a umbla aiurea. a trînti. întunecat. a hăitui. a mîna. strămoş mitic. popor. a fi spumos. a merge de-a curmezişul. rîp = jip. a lovi. a fi violent. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. a prepara.sar(i): a goni. a pune pe fugă. a azvîrli. deficientă. lespede. neserios. a goni = jărî. a croi pe cineva cu biciul = jepi. construcţie cu caracter religios = lacas. a face seminţe sferice. a se înfierbînta. a lungi. lela: a hoinări. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a se freca pe piele. a dobori. vrajă. a se întinde de-a curmezişul. lagăr: împrejmuire păzită. lip. hoinar. tare. tare. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. leru: gust. rezistentă. slin = jip. a înfăşura. a se murdări de jos pînă sus. a doborî. fără rost = lala: nepăsător. jîg: murdărie. a amesteca. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. a exagera. rod. loc de staţionare a trupelor. a încînta. spaţiu pentru adăpost.

mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a creste belşugul. a slăbi puterea. bogăţie. a folosi.lume: gloată. lungan: om mare. inundaţie. puzderie. a spori. o barcă largă. a gîfîi. necaz. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. menită: cuvenită = menita. a bate. masiv. apucătură. a veni în valuri. putere necontrolată = lum(e): mulţime. tineresc. persoană. melic: obicei. mana: bogăţie. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. mîini. prostesc. întunecat. mulţime. loc de găzduire = metoca. mania: a mînui. protejare. fluviu mare. nepăsare. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. a conduce. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. a întovărăşi. bunăstare. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. lovitură. femeie care naşte un copil. deoarece. a purta îmbrăcăminte largă. om mare. binefăcătorii mei. cu capul în nori. slab. măciucă = ma(i): a întări. a potopi. lutui: a unge cu lut. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin.me-du-ga: zeii mei. nor. fără judecată. . nărav.me-ni-da: pentru sine. vacă în anul trei. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. pereche. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. belşug. a convieţui. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. unitate de măsură de 1/2 kg. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a accepta. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. pe sine. om cu stare deosebită. o plută mare. a da. pentru că. a inunda. rîu. om înalt = lugal: stăpîn. mare. crescută bine. aşezare. 50. a convieţui. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. violentă. care urcă. cătun. a potoli. torent. menţinere. a dirija = mana: asociat. mas: popas peste noapte. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. puzderie. pereche. a sufla greu. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a arunca. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. rodul fericirii. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a sfărîma. maraz: pornire.masi: jumătate. mîni: mamă. a ieşi din albie. belşug = mana: pereche. ca în expresiile. muncă grea. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. şuvoi. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. închis. soţie. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. a bate cu furie. metoc: mănăstire mică.

nam: lucru voluminos. melancolie. lovitură. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. a despica. decesul = mor. na: nu. fluture = mu-sen: insectă. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. a pregăti. posibilitate = modru. interval. drag. mijlocul unei suprafeţe. a pălmui. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. mor: sfîrsitul vieţii. a striga. a priponi. fată. a pune un par. a plesni. complet. divinitatea lunii la emeşi.mus: suprafaţă de teren. responsabilitate. a bate. a smulge din rădăcini. a înfrunta. moi: ud. destin. a striga. a sfărîma. a blestema. a curge.modru: mod. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. întreg. musină: tîntar. musina: a căuta mirosind. înflăcărare. a cere. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. mură: mure. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a se legăna = na: a da. nadă: momeală = nada: culcuş. putinţă. na: a da.mus-de: a opri munca.mudru: ciocan cu cap rotund. conducător. îndrăzneală. a se legăna. tesătură foarte fină = mul: strălucire. a umbla pe jos după ceva. a se frămînta. a mînia. a speria. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. spre. fel. afine = mur(a): vegetaţie. a sta la pîndă. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. a aşeza. striga. funcţie. molie. a pălmui.mur: a înconjura. leoarcă. a burniţa. a căuta. gură. a lupta. a se îmbujora. . spinare. muşiţă. a îmbrăţişa. a fi. a se ghemui. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. sarcină. a scufunda într-un vas mare. a păzi. lovitură. insectă. a zdrobi. a aşeza. tristeţe. a tipa. murg: amurg = murgu: către. coamă. zburătoare. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a bea. a fi. tovarăş de viată. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. soartă. murgu: cal de culoare închisă. a refuza. scump. frumos. lucru important = nam: tată. a radia de bucurie. sosirea serii. animal care se tîrîie. a lega. a lăsa urme de la fierul înroşit. a pune masa. intrare. a adăpa vitele. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. a urzi ceva. a oprima. căldare = mu(i): a boteza. chip. a tăia. mizerie. muiat. injurie = mu(e): injurie. a fi în dezacord = na: nu. a murdări. a murdări. mul: muselină. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. a tipa. drag.

negură: nori negri si întunecoşi. miros plăcut. neni: nană = nini: soră. ninta: mentă = ninta. a se ului. demn de încredere. a muri. sediul puterii. ni: uimire. a slăbi. întristare = ni-guru: spaimă. obiceiuri. nănas: dar. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. a îngrozi. frică. pîclă. a mîngîia = ninni: pipirig. a bate. năucit. adevărat. stăpînă. strălucire. a roade. a amesteca. important = nim: a fi important. a se opune. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. a creste. a sparge. a fugi. ţinut. a fi uluit. relaţie. înaltul preot. a însufleţi. ceva = ni-is-cu: alegere. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. important. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. danie. soartă. veneraţie amestecată cu frică. a fi fricos. a se speria. groază. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. principal. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. neam: popor. afacere. nete: om prostănac = ni-te: singur. nemi: a se înrudi. a prăda. a se uimi = ne-ra: năucit. furaje pentru animale. clan. nir: pasăre de baltă. corcodel = nir: a desface aripile. putere. patroană. crescut. a fi buimăcit. a se teme. papură. a înflăcăra. nim: interes. a se înălţa. ostilitate = ne: a tine seama de. umflat. refuz. respect. adevăr.namea: înscris oficial. nădi: a înnădi. a se stinge. o categorie de persoane sau animale. a se ghemui. a inspira frică. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. alternativă. individ. tată. stăpînă. veneraţie. important.. nini: expresie cu care se cheamă vitele. legătură. mulţime. nil: praştie = nil: a inspira groază. persoană care vrea să iasă în fată . pomană = nan-us: moarte. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a sta la pîndă. nera: a se ului. înfricoşător. violentă. impunător. niri: a se uimi. destin. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. seminţie. a semăna. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. a înmulţi în aritmetică. zăpăcit. uimire. a se ridica. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. patroană. familie. a diminua înjosirea. tărie. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a confunda. nilă: milă. rude = nam(ne+am): responsabilitate. . ni la el” = ni: vigoare. doamnă. a împodobi cu flori. rogoz. trup. superior. cinste. a-i fi frică. a se învăţa. a inspira veneraţie. culcuş.ninda: a înflori. groază. ne: negaţie. doamnă. clan.

învăţător. a slăvi = omuni. ubur: ţarc.umun(i): titlul de respect. caracter deosebit. ogor: cîmp. sigur. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. renume = nun-me: înţelept. nume: reputaţie. a culca la pămîmt= oboru. obori: a doborî.ug(i): a ucide. lapte sau alte lichide = ol. a căra. registru. mag. a se văicări = olala. odihnă = ogoi. jitar. satisfacţie.umbli cu ocaua mică”. dimineaţa. afară de. indice = opisang. amabil. priceput. a domina. vrăjitor. nici un. generos = om. suprafaţă. închis. unitate de măsură de 36 litri. cumpătat. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. continuţul acestei măsuri = oca. a fi sau a deveni sărac. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca.ugur: cîmp. .. a pleca la păşunat. a tipa. a cîştiga. o: sunet care exprimă uimirea. oaie adultă. tihnă. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. meşteşugar. a fura. domnişor. a înfuleca. erudit. a păzi o turmă. savant. educat. stimă. nastere. a mînca cu lăcomie. nun: persoana care conduce o nuntă. bucurie.u: expresie de protest. a se uita lung la. a îngriji ca o mamă. învăţat. a privi fix la. a muti. om: persoană deosebită. olălăi: a tipa. om sărac. a atinge cu buzele. nasul mirilor = nun: jupîn. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. oi: ovine = oi. oama: femeie. a stăpîni. a păşuna.ubisang: scrib.uga: a aduna. mentor. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor.ugu(i): cap.u-buru: timpul secerişului. pîndar. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. nobil. nună: pistrui pe fată. strigăt. plăcere. şcolar.u-ching-nga: păşune.u-lala: strigăte de bucurie. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. faimă. întunecat. discipol. a striga. fin. afară din. a săruta. a naşte. surprinderea sau nemulţumirea = o. nunta: căsătorie = nuntun: buză. veselie. a da tîrcoale. voce. om bătrîn. a jefui potrivit expresiei . omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. fără. listă de acte. gălăgie. a strînge. senin. uger.u(i): oaie care fată. frumos. a privi fix la ceva = ochi. învăţat. a onora. a se plînge. a trînti.ul: vas mare. ol: vas de lut pentru apă. ochi: a trage la tintă. în afară.nu: negaţie = nu: negaţie. umanist. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis.ugula: paznic. farmec. refuz. loc unde se mulg animalele. inventar.u-tur: zori de zi. început. ocoli: a înconjura.um: înţelept sau plin de talent. tîrg = obor. a pieri. sensibil. a ospăta. a conduce. a cinsti. cea care a născut copii = ama: mamă. început. a învălui = ocola.

a se stinge. a trage. măruntă. a încercui cu crengi. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. banda: sprijin. suport. a se pregăti de seceriş. chinuit. rezistentă. a sprijini. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. a fîlfîi. a duce. a tăia.ba-ba: budincă.ur-gur: a tunde. tribună. a arunca laptele sau zerul. răsplată. la înălţarea unor suporturi = par. a culca gol. a sparge. ca obstacol pe căi de acces. a vinde. ofili = palil: zguduirea marşului. terci din malţ încolţit. prăpăduri = orori. a alege. şchiop. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. a se pregăti. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a susţine. a distruge. a aresta. scandal mare. a ajunge. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. galben la fată.bar: a tăia. a pluti pe apă. a se cocoşi. putin. a fîlfîi. palid: obosit. suport. a aranja. pahar: vas mic cu care se beau lichidele.opor: rezistentă. a acoperi cu pene.u-ri-a: a lega deasupra. a acoperi. a fîlfîi. ţinut delimitat. a conduce . a înainta. împrejmuire = utah: adăpost mic. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a se dichisi. terci gros = pa-pa. înaintare în marş. otăra: a se umfla în pene.uburu: hărmălaie. păbăi: despre păsările de curte. a flutura.u-tur-ra: durată scurtă de timp. paralizat. a coji. otac: colibă.pag(a): a închide în cuşcă. casă. a mişca. scandal făcut de cineva mic. orgar: tăbăcar = orgar. a îmblînzi = paca. plan înclinat = panta. paliu: infirm. pădăi: a se găti. drum greu parcurs în forţă. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. schilod. orori: nenorociri. culcuş pentru vite sau oi. a fîlfîi. dezastre. a ciopli. pală: undă. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. încurcătură = oporu. a fi mare. a arăta arogantă. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. a se înălţa. a jefui. ocol. bancă. a certa = otara. a pune în ordine. paca: a supune. stîlp. curea. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. a căra. înverşunare. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. a se împrăştia. a acoperi. aripă. flacără mare. a doborî.ur-ur(i): a devasta. a împărţi. a distruge. a jupui. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. a înainta. pai: lînă nouă.

bir: a amesteca. a pune un tip să urle. prost = paghu: a ocroti. grămadă de oameni = polog. partea din fată a palmei. a apăra. conducătorul trupelor. stimă.pa-usan: cioban. . a confunda. hotar. păuza: a se odihni. a culca la pămînt. mugur. pilda: exemplul de urmat. a susţine. a se mînji. reclamantul. a tinti. a poposi. cult.. stîlp. nătărău. urît. a se îmbăta. pil = pu-uh. pîj: stîlp = pis: stîlp. cîine jigărit. a se năpusti. javră. peri: a muri = peri. a se aşeza = păuzan. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a alege. a păstra. rit. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. om netrebnic. a schilodi. care domină. învăţătură de însuşit. a ataca. lipsă. pili: a bea zdravăn. a sprijini. labă. pici: copil mic de trup = pici. a lărgi. care cîrmuieşte.bir(i): a asasina. a masacra. bătrîn = pa-hal: sărăcie.bu-uh: a se teme. de nimic = pah(a): escroc.pis: stîlp. prost.pes: copil. pîrîciosul = pîr. a culca. copac. a-i fi frică. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. zăpăcit. a curăţa. a jumuli. aiurit. coastă. a defila. a se murdări. fiu. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a batjocori. a face. cel de deasupra tuturor. rînă. a omorî = palil: trupe în marş. pălugă: prăjină. a tăia. cel care mînă oile si le apără de prădători.pu” = pu: a alunga afară. a potrivi. refugiu. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a spinteca. pes: partea din fată a unui zid. bulug: germen. păhăi: miros rău. a omorî. păli: a se lovi. respect. adăpost. păhui: năuc. latură. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. gîrbaci. model = pi-lu-da: veneraţie. a retine. a se răzbuna pe. mănunchiul de grîu secerat. a da buzna. înaintare în marş. a pune deoparte. crenguţe. a împrăştia afară. a se chercheli = pila: confuz. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult.spre ceva. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. a striga pe cineva din depărtare cu . lăstar. păhăi: om rău. a limita. picior. a da peste cap. puhă: bici lung. păstor. oblic = pes: pietriş. a termina. cu buruieni = parag: a întinde. înţelepciune. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. biciuşcă. pîr: cel care pîrăşte. separat. neclar. a împărţi. detasat. a arăta. părag: fîn de proastă calitate. a dirija.

rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. a provoca. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a trage. a rupe. necaz. gălăgie. a trage. rîp: jeg. a provoca. răpi: a jefui. ragi: a plînge. a duce cu sila pe cineva. a sfîşia. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. a îngriji.ru(i): a se duce. ragea: rugăminte. abis. supărare. rîcă: ciudă. capcană. . a îngriji. înainte. a lovi.pun: aşez. a aluneca. supărare. a bate la cap. a accepta.rig(a): a smulge a supraveghea. exprimă un îndemn. lip = rip. vioi. văgăună = rîpa. cursă. inamic. lat. clică. oraşul celor sase coline = ias: sase. ră: rea. a sparge. a provoca. pui de căprioară. duşmănie = rîc(a). a scormoni = rim(a): viteză. a sili. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. buduroi. deretic. a înclesta. a se uita.bun: luminat. murdărie. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. a tîlhări. rîpă: prăpastie. a întinde. stabilesc o anumită ordine.rib: a mirosi urît. rană adîncă. răutate. a trimite la. găvozd. a suferi. pană. rugăminte. a fi atent la. ici: aici. a suferi. a curăţa. a conduce. bandă. a tine. sprinten. a striga. a alege. a sili. a suferi. necaz. clică. re: rea. ia: de la verbul a lua. deschis. a tipa = rag(i): drag. foarte mare. rugă: implorare. a pleca = roi. cerere = rug(a): a protesta. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. iuţeală. rău = re: a goni. cerere = rag(a): a cîntări.igi: ochi. a pune în fiare. a pipăi.rib-ba: enorm. formă. a distruge. roi: familie de albine. rîi: boală de piele. a se pregăti. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. fiare. rău. înclinare. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a sta fată în fată. a înhăţa. necaz = i: strigăt de durere. a săpa. aspect. a căuta. adînc. a înfrunta. a îndruma. a fura. a înţelege. plină de venin. a consulta. imens. a păzi. a bate. adică cinci degete de la mînă. a aprecia. rugăciune. răutate = ra: a lovi. a vedea. a înfrunta. a supraveghea. a pîndi. a bate. privire. vas. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. a duhni cumplit. orînduiesc = pun. a strînge. a privi. a unge = rabu(i): a aproviziona. a merge afară. a primi. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. rîie = ri(i): a provoca.

im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate.inga: iar. ie: a da. ima: a murdări. noastră. în depărtare. a stăpîni. a se arăta puţin. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a face din. nelinişte. întocmai = inca. a şti. inca: iaca. a lumina. staul. gust neplăcut = iz. mirosul specific al lemnelor arse. a ajuta. iar = in-ga: la fel. a sta întins. promisiune. izî: a mînca = izi: foc. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. duhoare. a înjura. tel. a ridica o movilă. a înjosi. a mişca. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. din nou. imas: păşune. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. a rezista. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. a tine.ie: da. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. nostru. a merge pe stradă. im: murdărie. vorbă. în spate. a da de. adevărat. a ocoli. înfierbîntată. putere divină. a lăsa. mîl. a lăsa. a dăinui. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. lip. la fel. scop. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. boare. a batjocori = imi: minciună. plimbare. iti: a se ivi numai cu capul. glod = im: argilă. drum cale. în urmă. viitor. oracol. a trimite. ima: a întina cu vorbe. sfîrsit. căldură mare. a cuceri. asa este. a lovi.enger: înălţime. a descărca. nămol. din nou. a lua = i-i: a se ridica. a răni. aspru. cult. a zări. a sprijini. a se . neplăcut. tolerantă. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. a apărea încet. respiraţie agitată. egal. şiretlicuri. iar. tină. asa este. egal. a confirma ceva. fierbinţeală rezultată de la mîncare. aventură amoroasă. jeg. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. asa e! = i-i: a da de. a arunca o privire fugară si curioasă. amar. a lîncezi. întocmai. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a ieşi afară. pentru un moment sau pe furiş. a trage. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. apartenenţă. a reveni. a expune. slim. a conduce afară. a se duce = i-i: a trimite. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. a face. jurămînt. de strajă. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. cruce. a se ivi. a usura. ii: a merge. a se repeta. sclipire. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a spune. a se zgîi = iti: lună. a lăsa. îngespa: femeie pusă pe ceartă. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. clar de lună. zoioşie. a trimite. a şerpui. a susţine. a alina. a ondula. legătură. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. iz: miros deosebit. putere divină. a delimita. fibră.i-zi: lemn. cult. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. noroi. direcţie. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului.

rotofei. a prăda. a urmări. a fi violent.sul(i): grabă. dală. a apărea. închis. a îndrepta.sa-la: a păcăli. jărî: a alerga. grămadă. lagăr: împrejmuire păzită. a fugi. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. grăsuţ.sar(i): a goni. taifas = lah: a şti. mulţime. fericire. vorbe. a distruge. rîp. lespede.ghemui. teamă sau disperare. a goni = jărî. a aduna. a dobori. a ucide.sag: a devasta interiorul unei case. jac: jaf. jgheab. a alerga. loc de staţionare a trupelor.se-bi: a fi mînios. a azvîrli. mîndru. bară. a arunca la pămînt = jup. a suferi. mijlociu. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. laf: palavre. a face necazuri. vrajă. lala: a cînta o melodie fără cuvinte.sub: a arunca. a convinge.gilib: par. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a merge de-a curmezişul. a doborî. lip. mizerie. slin. a mîna. a se murdări de jos pînă sus. potlogar = jabra. a sili. jeg. tînăr fermecător. a bate. a se freca pe piele. a striga. tulpină. a aduce. a împărţi. a se înnegri. a fi spumos.gig: tînăr. a se sprijini. jordie = japa. plăcere. a pune pe fugă. subtire.sabra: intendentul templului. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. jai: mulţime de pui de peste = jai. a răsplăti. îs: sunt. spaţiu pentru adăpost.gig: negru. a scădea. a spinteca. rîp = jip. a pisa. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. a lovi. construcţie cu caracter religios = lacas. jeg = jîg. a alunga. jep: murdărie pe pielea omului. a amesteca. întunecat. prădăciune = jac. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. jeg. jabrac: om de nimic. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a se înfierbînta.sab(a): a tăia afară. a încînta. a măcina. jepi: a arde una cu biciul. a spune. a hăitui. a face seminţe sferice. japă: nuia subtire si elastică. a trînti. organ al corpului uman. a asculta. a se plimba. a strînge de-a lungul. a măcelări. a prepara. brun. cel care adună ofrandele si obligaţiile. exist ca persoană = is: persoană. voinic. rod.sa(i): albie de rîu. a înfăşura. slin = jip. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. jip: murdărie. a lălăi = la-la: bucurie. tare. vargă. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. a doborî. a se întinde de-a curmezişul. a se grăbi. lacas: locuinţă. necaz mare = jala. a se murdări de sus pînă jos. a lua. jic: om tinerel si voinic = jic. jîg: murdărie.sab: a măsura.gib: întunecat. creangă. nobil.gib: a merge după plug. a alerga. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. . a da o raită. jup: a trînti jos.gir: fructe. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a lega.

mare. mana: bogăţie. slab. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. 50.masi: jumătate. şuvoi. şcolar. dorinţă = liru: forţă. unitate de măsură de 1/2 kg. aşezare. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. o plută mare. a slăbi puterea. soţie. crescută bine. prostesc. a gîfîi. belşug = mana: pereche. a creste belşugul. a pomeni după moarte. necaz. nepăsare. a umbla aiurea. lela: a hoinări.lălăi: a vorbi fără rost. leru: gust. persoană. hoinar. les: cadavru = lis: pomană. mania: a mînui. a veni în valuri. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. a lungi. a întovărăşi. leghin: flăcău. fluviu mare. care urcă. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. mulţime. tineresc. a potopi. lume: gloată. măciucă = ma(i): a întări. pereche. a spori. a da. a convieţui. a folosi. lungan: om mare. a exagera. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. ofrandă de la morţi. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. ca în expresiile. sexul bărbătesc. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. a bate. vigoare. a trăncăni = lalla(i): neserios. plac. tare. om înalt = lugal: stăpîn. vacă în anul trei. inundaţie. a accepta. femeie care naşte . închis. nor. întunecat. puzderie. deficientă. muncă grea. a potoli. a conduce. maraz: pornire. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. belşug. om cu stare deosebită. fără rost = lala: nepăsător. a denunţa. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. a lua. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. puternic. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. fără judecată. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. pereche. masiv. o barcă largă. a inunda. bogăţie. mas: popas peste noapte. lovitură. cătun. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a sfărîma. a minţi. a arunca. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. a convieţui. nepăsător. a face exerciţii pe tăbliţă. rîu. popor. cu capul în nori. mîni: mamă. puzderie. bunăstare. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. torent. a ieşi din albie. a pune mîna = lu-a: a duce. putere necontrolată = lum(e): mulţime. rezistentă. strămoş mitic. mîini. om mare. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. a dirija = mana: asociat. neserios. june = li-gi-in: tînăr. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. lutui: a unge cu lut.

mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. a lega. a purta îmbrăcăminte largă. a despica.mus-de: a opri munca. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi.un copil. protejare. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. a speria. drag. fel.mur: a înconjura. melic: obicei. melancolie.mus: suprafaţă de teren. apucătură. tesătură foarte fină = mul: strălucire. întreg. a murdări. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. a oprima. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. îndrăzneală. leoarcă. mor: sfîrsitul vieţii. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. fată. metoc: mănăstire mică. deoarece. a înfrunta. menită: cuvenită = menita. mul: muselină. sosirea serii. striga. a tipa. coamă. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. rodul fericirii. gură. . murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. modru: mod. tristeţe. înflăcărare. muiat. căldare = mu(i): a boteza. murgu: cal de culoare închisă. a striga. menţinere. drag. frumos.mudru: ciocan cu cap rotund. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. mizerie. a se îmbujora. pentru că. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a striga. a cere. a păzi. complet. a lăsa urme de la fierul înroşit. murg: amurg = murgu: către. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. putinţă. a lupta. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a radia de bucurie. a scufunda într-un vas mare.me-ni-da: pentru sine. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. a sfărîma. decesul = mor. nărav. scump. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. injurie = mu(e): injurie. a bate. a priponi. loc de găzduire = metoca. a tipa. chip. binefăcătorii mei. posibilitate = modru. intrare. divinitatea lunii la emeşi. pe sine. violentă. mură: mure. a pune un par. a smulge din rădăcini. a zdrobi. a bate cu furie. a îmbrăţişa. a tăia. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a pune masa. a murdări.me-du-ga: zeii mei. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. moi: ud. a blestema. spre. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. afine = mur(a): vegetaţie. spinare. a sufla greu.

a se uimi = ne-ra: năucit. a înflăcăra. groază. interval. sarcină. a sta la pîndă. demn de încredere. a semăna. familie. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a pălmui. înaltul preot. ţinut. a amesteca. a îngrozi. ni la el” = ni: vigoare. a se ghemui. funcţie. zburătoare. respect. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. insectă. a burniţa. fluture = mu-sen: insectă. namea: înscris oficial. a aşeza. a se legăna. a se stinge. muşiţă. a se frămînta. a urzi ceva. lovitură. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a sta la pîndă. a bea. a confunda. tovarăş de viată. rude = nam(ne+am): responsabilitate. a prăda.apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. a roade. neni: nană = nini: soră. responsabilitate. nilă: milă. a fugi. tărie. pîclă. conducător. pomană = nan-us: moarte. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. întristare = ni-guru: spaimă. animal care se tîrîie. a refuza. na: nu. soartă. superior. neam: popor. mijlocul unei suprafeţe. a pregăti. a curge. refuz. nete: om prostănac = ni-te: singur. a adăpa vitele. a plesni. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. musină: tîntar. lovitură. a-i fi frică. veneraţie. a diminua . mulţime. stăpînă. a se ghemui. seminţie. a bate. destin. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. nadă: momeală = nada: culcuş. clan. impunător. adevărat. a umbla pe jos după ceva. a slăbi. violentă. a fi. clan. cinste. doamnă. negură: nori negri si întunecoşi. a se opune. a căuta. strălucire. danie. a mînia. putere. patroană. obiceiuri. nemi: a se înrudi. nam: lucru voluminos. individ. ni: uimire. musina: a căuta mirosind. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. a fi fricos. înfricoşător. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. persoană care vrea să iasă în fată . a aşeza.. nănas: dar. a se învăţa. a se legăna = na: a da. a fi uluit. culcuş. a fi. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a se teme. molie. a sparge. a inspira veneraţie. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. soartă. uimire. na: a da. groază. nil: praştie = nil: a inspira groază. ostilitate = ne: a tine seama de. sediul puterii. adevăr. a pălmui. trup. tată. frică. veneraţie amestecată cu frică. a fi în dezacord = na: nu. crescut. destin. nădi: a înnădi. nera: a se ului. lucru important = nam: tată. ne: negaţie. a creste. a însufleţi. a muri. important. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. umflat.

ubur: ţarc. a se înălţa. afară de. cea care a născut copii = ama: mamă. niri: a se uimi. ochi: a trage la tintă. loc unde se mulg animalele. nastere. tihnă. nu: negaţie = nu: negaţie. a împodobi cu flori. surprinderea sau nemulţumirea = o. închis.u-buru: timpul secerişului. a se ului. jitar. ocoli: a înconjura. nobil. farmec. întunecat. corcodel = nir: a desface aripile. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor.u-tur: zori de zi. a muti. a culca la pămîmt= oboru. faimă. continuţul acestei măsuri = oca. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a privi fix la. rogoz. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. stăpînă. o: sunet care exprimă uimirea. a fi sau a deveni sărac. a mîngîia = ninni: pipirig. zăpăcit. oama: femeie. strigăt. a fi buimăcit. a jefui potrivit expresiei . a naşte. năucit. frumos. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. a conduce.ugula: paznic. a tipa.. început. nună: pistrui pe fată. nume: reputaţie. o categorie de persoane sau animale. domnişor. patroană. ceva = ni-is-cu: alegere. ogor: cîmp. a strînge. alternativă. a da tîrcoale. a înmulţi în aritmetică. nini: expresie cu care se cheamă vitele.u: expresie de protest. a stăpîni. a învălui = ocola. a pleca la păşunat. nun: persoana care conduce o nuntă. papură. a se speria. renume = nun-me: înţelept.înjosirea. a mînca cu lăcomie. început. a se ridica. tîrg = obor. nunta: căsătorie = nuntun: buză. nici un.ninda: a înflori. fără. a privi fix la ceva = ochi. a trînti. afară din. om sărac. a atinge cu buzele. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. legătură. gălăgie. pîndar. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. a căra. senin. nir: pasăre de baltă. dimineaţa. a păzi o turmă. odihnă = ogoi. a se plînge. a se uita lung la.umbli cu ocaua mică”.ugu(i): cap. ninta: mentă = ninta. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. afacere. a cîştiga. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a pieri.uga: a aduna. relaţie. în afară. uger. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. refuz. vrăjitor.u-ching-nga: păşune. miros plăcut. suprafaţă. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. a domina. a păşuna. fin. principal. voce.ugur: cîmp. sigur. mag. a săruta. a inspira frică. a fura. nim: interes. a îngriji ca o mamă. obori: a doborî. doamnă. . furaje pentru animale.ug(i): a ucide. a înfuleca. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. important = nim: a fi important. nasul mirilor = nun: jupîn. important.

a sparge.oi: ovine = oi.ul: vas mare. mentor. listă de acte. paliu: infirm. paralizat. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ.ur-gur: a tunde. a fîlfîi. învăţat. a fîlfîi. oaie adultă. a distruge. şchiop. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. olălăi: a tipa. sensibil. aripă.u-lala: strigăte de bucurie. indice = opisang. înverşunare. erudit.um: înţelept sau plin de talent. a tăia. pală: undă. a se văicări = olala.ur-ur(i): a devasta. curea. a mişca. şcolar. registru. a pune în ordine. stimă. a slăvi = omuni. a se înălţa. a fi mare. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. a fîlfîi. inventar. a duce. drum greu parcurs în forţă. scandal mare.u-ri-a: a lega deasupra. chinuit. umanist. paca: a supune. opor: rezistentă.ubisang: scrib. a încercui cu crengi. otac: colibă. ol: vas de lut pentru apă. a căra. schilod. educat. a se cocoşi. a vinde. a arunca laptele sau zerul. a acoperi. rezistentă. a flutura.pag(a): a închide în cuşcă. a ajunge. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. generos = om. veselie. încurcătură = oporu. a trage. răsplată. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. prăpăduri = orori. ţinut delimitat. a se stinge. priceput. orgar: tăbăcar = orgar. dezastre.u-tur-ra: durată scurtă de timp. lapte sau alte lichide = ol. savant. om bătrîn. orori: nenorociri. amabil. a aresta. măruntă. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. a acoperi. satisfacţie. a ospăta. . scandal făcut de cineva mic. a cinsti. galben la fată. cumpătat. a onora. pai: lînă nouă. a acoperi cu pene. a alege. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. discipol.uburu: hărmălaie. a pluti pe apă. învăţător. a doborî. a se pregăti de seceriş.umun(i): titlul de respect. a certa = otara. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. putin. împrejmuire = utah: adăpost mic. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. culcuş pentru vite sau oi. a culca gol.u(i): oaie care fată. unitate de măsură de 36 litri. flacără mare. palid: obosit. înaintare în marş. a jupui. învăţat. ofili = palil: zguduirea marşului. a striga. otăra: a se umfla în pene. plăcere. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a jefui. om: persoană deosebită. a îmblînzi = paca. caracter deosebit. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. ocol. bucurie. meşteşugar.

pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. înaintare în marş. a se îmbăta. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. conducătorul trupelor. prost = paghu: a ocroti.pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a se chercheli = pila: confuz. de nimic = pah(a): escroc. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. hotar. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a se murdări.pa-usan: cioban. a spinteca. suport. învăţătură de însuşit. pălugă: prăjină. a împărţi. a sprijini. model = pi-lu-da: veneraţie.pis: stîlp. crenguţe. a ciopli. casă. separat. fiu. a tinti. rînă. a susţine. păbăi: despre păsările de curte. pes: partea din fată a unui zid. păuza: a se odihni. a omorî. păstor. pici: copil mic de trup = pici. respect. javră. a batjocori. a ataca. prin care ctitorii doresc să lase . a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. cel care mînă oile si le apără de prădători. păhăi: miros rău. tribună.ba-ba: budincă. pilda: exemplul de urmat. a curăţa. a se pregăti. a împrăştia afară. la înălţarea unor suporturi = par. păhăi: om rău. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a se aşeza = păuzan. detasat. copac. a se mînji. bancă.bar: a tăia. părag: fîn de proastă calitate. a conduce spre ceva. lipsă. a culca la pămînt. a masacra. a aranja. aiurit. banda: sprijin. prost. a apăra. păli: a se lovi. a fîlfîi. stimă. a omorî = palil: trupe în marş. bătrîn = pa-hal: sărăcie. a se împrăştia. care domină. picior. suport. terci gros = pa-pa. cult. urît. a defila. a susţine. a împărţi. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. a înainta. a limita. cu buruieni = parag: a întinde. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. păhui: năuc. adăpost. neclar. a poposi. om netrebnic. pili: a bea zdravăn. pădăi: a se găti. a distruge. care cîrmuieşte. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. a sprijini. a lărgi. ca obstacol pe căi de acces. nătărău. partea din fată a palmei. stîlp. a jumuli. a arăta arogantă. a pune deoparte. a coji. înţelepciune. plan înclinat = panta. cel de deasupra tuturor. stîlp. a alege. coastă. a tăia. refugiu. latură. cîine jigărit. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. a se dichisi. rit. peri: a muri = peri. labă. oblic = pes: pietriş. terci din malţ încolţit.pes: copil.bir(i): a asasina. a retine. zăpăcit. a înainta.

murdărie. a pune un tip să urle. a sta fată în fată. mănunchiul de grîu secerat. a suferi. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. plină de venin. a arăta. deschis. a înhăţa. a înclesta.ru(i): a se duce. grămadă de oameni = polog. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. adînc. clică. a trimite la.rib-ba: enorm. a aluneca. gălăgie. mugur. iuţeală. a accepta. rău. a-i fi frică.pu” = pu: a alunga afară. a pune în fiare. reclamantul. ragea: rugăminte. a rupe. a lovi. a pleca = roi.bir: a amesteca. capcană.rib: a mirosi urît. a merge afară. a da peste cap. duşmănie = rîc(a). a da buzna. pui de căprioară. a tîlhări.bu-uh: a se teme. rău = re: a goni. a conduce. orînduiesc = pun. stabilesc o anumită ordine. a suferi. a scormoni = rim(a): viteză. a confunda. lăstar. vioi.bun: luminat. puhă: bici lung. a sili. a se năpusti. a sparge. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. pîr: cel care pîrăşte. fiare. a suferi. ragi: a plînge.. răutate = ra: a lovi. a tipa = rag(i): drag. roi: familie de albine. pun: aşez. pil = pu-uh. a îngriji. lip = rip. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. biciuşcă. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. a distruge. rugăminte. buduroi. a pîndi. vas. cursă. a strînge. a provoca.rig(a): a smulge a supraveghea. bulug: germen. a schilodi. a pipăi. deretic. a se răzbuna pe. rugăciune. lat. a potrivi. a înfrunta. rîp: jeg. rîcă: ciudă. bandă. a unge = rabu(i): a aproviziona. rîie = ri(i): a provoca. văgăună = rîpa. a se pregăti. a îndruma. a săpa. a dirija. rîpă: prăpastie. cerere = rug(a): a protesta. a fi atent la.informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a supraveghea. a păstra. răutate. rană adîncă. a provoca. rugă: implorare. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. re: rea. a întinde. a sfîşia. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a bate la cap. a curăţa. formă. rîi: boală de piele. a căuta. a termina. cerere = rag(a): a cîntări. a îngriji. a duce cu sila pe cineva. abis. a striga. imens. foarte mare. a trage. a primi. a provoca. < Anterior . a duhni cumplit. a culca. a alege. sprinten. clică. a trage. a bate. inamic. a sili. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. pîrîciosul = pîr. gîrbaci. a face. a fura. răpi: a jefui. a bate. ră: rea. necaz. pîj: stîlp = pis: stîlp. a păzi. a striga pe cineva din depărtare cu . a tine.

mult. poloboace. apa: elementul vital al vieţii. adapa: a duce animalele să bea apă. a da un sfat. grijă profundă purtată mereu în suflet. a tipa. a aştepta să.a-su-e: a atinge. a îndeplini. a face. necopt la minte. prost. amus: groapă sau putină cu apă si var pentru argăsit piele. dimineaţa. alean: dor. a aşeza. argăseală = amas: stînă.a-gu-zi-ga: imediat. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormîntare. a tinde spre. apa care curge. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pămîntului si este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. ieşit din marea primordială. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. a pune în ordine. devreme. catastrofă datorată unor revărsări de apă. distrugere. a se înălţa a ieşi. a dori. ara: începerea muncilor agricole odată cu afînarea pămîntului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă si îndepărtarea buruienilor. adăpost provizoriu. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. a căra = a-duc. = aceră. nenorocire de proportii abătută peste o persoană. pînă la.a-dug: a iriga. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. a invoca ceva. aduc: a duce. aldui: a binecuvînta = al-du(i): a insista. a pune în ordine. antal: butoi mare de stejar. a creste umiditatea într-un spatiu închis pentru realizarea unei băi de abur = a-buru: a deschide aripile. deosebit de mare. angara: obligaţii numeroase. decădere psihică. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care . neputinţă. a arunca. tîrlă de vite. a transporta provizii de făină. suferinţă = al-la-an: stejar. a se desfăşura. a căra cu ulciorul. aciua: a aşeza. acusica: expresie ce arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica.a-se-ra: lamentaţie. a pune la locul lor = aciue. întristare. a zdrobi.Următor > Chemare la neuitare V Arhaisme si regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. a duce afară. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-si recăpăta frăgezimea. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. bucurie. a se plînge. jale. aceră: a avea nădejde la. a cere. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emes. amaru: stare de spirit care exprimă disperare.

barag: vizuină. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. atac: acţiune violentă. a se revărsa. unire. ritual. cel mai priceput. a pune. refuz. arogantă. a face tărăboi repetat. adunare. înţelept = asu: doctor. bal: balot de marfă = bal: a transfera. drag. asu: bun. odihna de amiază. a răspîndi.banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viată. fericire. acţiune în forţă. a fi întins. conducător. Sărbătoarea avea si un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pămîntul si renaşterea unui nou ciclu al vieţii. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el avea cinstea să iasă primul la arat. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tînjalei = a-ra: a pune sămîntă. fiară = bala: ostilitate. ajutor. . reprimare. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii. persoană care se roagă. a lua. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah.participau toti membrii. a dispărea deasupra. a se . clar. a întinde. a străluci. a învrăjbi. rugăminte. ba: negare. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. apă rece. fioros. bară: mocirlă. a preda. a se roti. neted. a se răspîndi. a sorbi.a-dah: aliere. a distruge. a lăuda. a se revărsa. pătimaş. apă liniştită. ased: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. a străluci. a informa pe cineva. haită.. a se întoarce. Insămînţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer si pămînt si asigura continuarea vieţii. împotrivire = ba: a provoca. a prezice. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a dezbina. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenta. a face praf. subdiviziune a leului. barac: cîine flocos si cu mustăţi mari = barac. a cuibări. a rezolva. a unor culturi si livezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin foc si sabie = bar-bar-ra: flacără. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie si prin repetare. a dezlănţui un atac. mulţumire. baltă. cuib. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. sprijin. azil: loc de refugiu pentru bătrînii fără adăpost. a susţine. a răsturna. arde: purificare prin foc. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o împrăştia. impetuos. a umple cu vîrf. smîrc = bara: a inunda. trufie. scadentă. bandaj. vizuină. a se aseza = a-sed: apă răcoroasă. a cădea în torente. a susţine. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. a arde cu flacără. a distruge. a desfăşura. a aduce mereu nenorocire. simpatic. a radia. bala: monstru. duşman. a ceda. raită. a însămînta. droaie. bandă: fîşie. rezistent. a lega. înţelept. a se dezlănţui. a unor produse. văpaie. bălăcăi: a se bălăci. amiază. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. a lega = banda: a sprijini. plîngere. a uni.

a bîzîi. bîz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. repede = buluc. a pedepsi. a da junghiuri.bulug: a se năpusti. a da peste cap.bansur: recipient. deodată. a fugi. călătorie. a zumzăi. iute. lovitură. bu: a buhăi. a blestema. cac: a se uşura. grămadă. bănicior: baniţă. persoană care trebuie supravegheată si protejată = bulung: nevinovat. a transporta. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a fi nervos. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. năucit. care de multe ori era luat prin violentă si cazne de tot felul = bir: a împărţi. a bate. a omorî. a cicăli pe cineva. excremente = cac: curbă.învîrti. a alunga cu forţa. a se teme. vînjos. a mînca. a trage. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a da năvală. a împărţi. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a tine închise păsările si animalele mici. a mugi. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. genunchi. unul peste altul. droaie. but: coapsa unui animal rumegător. a împrăştia. bîr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mînă oile. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot . toti deodată. a da buzna. unitate de măsură de 10 litri = băncior. a fugi. cadă: butoi mare cu un singur fund. a aiuri. degradarea pielii prin desprindere si formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. în masă. a lînge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plîngă. a duce. a enerva. persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică. a zăpăci.. a trage. a îndemna. bîra: a bodogăni. a-i fi frică. a da năvală. a se aşeza. a hrăni. îmbulzeală. a ocroti copilul. buluc: năvală mare. a alerga împrejur. de mică întindere. a se certa = bi-ra: amestecat.i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. a şopti. bure: vas de lemn pentru băut apă. dop. a stropi. copac cu umbra groasă. a murmura. musculos. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani si meşteşugari. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. gloată. ca în expresia . băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. a grăbi.bu(u): a rage. scurte. măsură de capacitate de 10 litri. a amesteca. cu grămada. borî: a vomita = boru. bura: a ploua mărunt si des = bu-ra: a uda repede. a captura. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi.buru: a vomita. a se răzbuna pe. bui: a da năvală. scafă. bucată mare de carne = but: sold. a se îndoi. a agita. a provoca. a izbi. vas.

a transporta. cartier nou al unui oraş. a dispreţui. a chema. a da. a se zvîrcoli. potrivit la gust = casto. a vîntura grîul. a prinde. a călători în afară. a strînge. a ruga. conducere. potecă. a evalua. bucătărie. pivniţă pentru cereale. cata: acţiune prin care se caută. încărcătură. soluţie într-o dispută verbală. a jefui. a lua. calie: fiinţă închipuită. a face. a evada. viguros. pipă. a duce. cămară. zestre. cară: : peste mic si foarte vioi din apele stătătoare. a lovi = ca-li-ci. consultaţie. se folosea mai mult la parade si la călărie = cal: puternic. a prinde. rapid. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. a fi încîntat. ardoare. coşul pieptului. urlet. urmaş = calga. nelinişte. canea: cep. a da. [carat: cărat]. capan: om în slujbă mare. om cu influentă = capa. animal călărit de om. suflet. a face = car: chei. inimă. a merita. a mîna.ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. orificiu făcut într-un butoi si prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului si trebuie mînuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. a încăleca. rezoluţie = caras. cît se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roti tras de boi. canoni: a umili. a trimite. a duce. a căzni.ca-li-gi: a înconjura. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a primi. a scăpa. a mîna. cei: a cere = cei. oracol. a duce grîul. a fi de partea cuiva. invocată de copii cînd se scaldă în rîu pentru a rezista ca ea la frig = ca-li-e: strigăt puternic. respect. potrivit. aşeza.ca-nun-e: strigăt de disperare. îndiguire. a aduce suferinţe fizice.galga: sfat. a face. celar: odăiţă. răcnet. zel. a asedia. a trage cu putere. . casă de afaceri. ascunzătoare = cela. slăvină. caduc: gol. a primi. a chinui.se-la: a căra grîul la hambar. secară) avea cca 900 kg. carar: hotărîre. cara: a transporta.casdu: băutură dulce. a transporta. iute la fugă. a tine seama de. a munci din greu = canone. port. hotărîre. a potrivi = cad(e): a se alipi. a ieşi. atrăgător. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş si uşă de intrare.garas: decizie. cale: drum. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii si folosit pentru călărie si transport. a trimite. grîu.se(i): a se înfierbînta. tare. căsuţă. a apuca. zvîrlugă = cara: a captura. a fi agitat. calici: a nenoroci. a călători în afară. a zăvorî afară. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. cade: a se cuveni. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peste. a purta.de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada.gaba: trufie. acţiune ratată = ca-duc. calga: locţiitor. a scoate la păşunat.gada: a avea. apă. a se uita la. bucurie mare. a socoti. casto: bine. a fi plin.

su: mînă.gil: întunecat. a tăia. a împrăştia pe jos. a lăsa buza în jos. cîrlionţ = cioaca. a transporta.ci-lul-la: loc pentru execuţii. crestătură. organizaţie = cin. popas. a se încrunta. cilibiu: elegant. cruzime.sucur: suliţă. a înşfăca. culoare în trei peri = cil. braţ.se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate si capetele legate între ele. scandal. de nădejde. a socoti. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. cioban: vas de lemn pentru băut apă. sălbăticie. ciolă: minciună = ciola. porţie de mîncare. a fixa. a confirma. rău. agresiune. a fi priceput. a face schimb cu voce tare. frică = cior. ciocoroi: cîrlig de fier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor = ciocor.su-chin: seceră. a aşeza.sub: a arunca afară. dansator. credincios. ciochină: cîrlig purtat la brîu de oamenii de la munte si folosit la diferite activităţi = ciochin. violentă. a porni război = certa:ser-da: atac. puţin = cir. şansă. a fixa. formă de dans prin învîrtire în cerc. înverşunat.se-ba-an: o măsură pentru peste sau pentru alte alimente. cir: fir.gin: a dovedi o proprietate de către cineva. citi: a se concentra în efortul de citire.su-la: leneş.se-lu(i): plantă cu miros plăcut.sus: a da peste cap. scoabă. cil: animale cu părul gri. fruntaş. a izbi. a înfrunta. a fi egal cu. certa: a cere socoteală. a înmîna. bure. cioci: a se chercheli. frumos. blam.sir: a lega. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. cer: universul de deasupra noastră = cer. răboj = cier. a se îmbăta = cioci. cior: fior.gidi: a se întrista. a lega. a înşela = celu(i). ceu: oală pentru mîncare = ceu. a trebui. cier: semn. a pune.sita: măsură. aţă subţire. a împărţi. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară si legarea capetelor = cercu. . noroc. ser: a străluci. crimă. neam. nobil = cilib: stea. a dansa. a ataca. a amăgi. miros. a descifra sensul unui mesaj = citi. a decide. coriandru. a scoate. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. scafă. a se murdări. obraznic.se-er: a fi obligat. a prinde.se-er-ngal: a fi puternic. cioacă: cîrlig care tine un obiect legat de altul. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a merge în patru labe. a face prizonieri.celui: a ademeni. a întări. a fi obligat.sub: a trînti la pămînt un arbore. a izbucni. a lumina. a azvîrli. ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trîntit la pămînt şi spart = ciob. număr.sur: a trece ca fulgerul. a întări. soartă. a fi violent. a împrăştia pe jos. acţiune punitivă.su-aca: a face captivi. a radia. ciop: trunchi de copac. a fi înfuriat. crîsnic de mînă = cercal. cin: clan. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. a deveni trist. a trînti la pămînt. a străpunge cu lancea. arbore doborît = ciop.

ciurdă: turmă. a mişca cu mîna pentru a trece prin ciur. ciutuc: coadă de mătură folosită si pentru descîntat = ciutuc. a strînge. ciud: minune. a dezlega. a merge pe jos. a fi necinstit. ostatic = chiza- . a pune jos.surug: cos mic. a implora. a umbla.su-bar: a scăpa de. a vătăma. a repartiza. jgheabul teascului de vie = ciuciur. gîrbov. cîrd. plăcere. lapte. fermecare = ciud. descoperit. belşug. a înţepeni. în bătaie de joc. a căra. cius: cîrcă. gol. a şterpeli = ciupela. ciupeli: a jumuli o pasăre. măcinare. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. chezasu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. vrednic de dispreţ. neîngrijit. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. paralizat. a răpune. ciutac: prost. îndoit de spate. a arunca. a închide gura cuiva. siloz.su-gi: bătrîn. cheri: a muri. a delimita un teren. ciuruc: lucru fără valoare. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi-la: pivniţă de cereale.su-da: a înarma din vreme. adunătură = ciurdu. a fi corupt. chiri-du: a doborî. fructe. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. struguri = ciubar. zălog. ciopor.su-pe-el-la: a mînji. ciuci: a se aşeza pe vine. zarzără = chiri-za: livadă.sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. spate = cius. om mort = chiritu. stîngaci. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. lucruri mici = ciuruc. a ruga. aplecat. ciudă: stare de nemulţumire. proprietate. a smulge părul de pe porc. de revoltă = ciuda. chezap: care arde. ciuc: tîrnăcop. a îmbrăca.sur-du: paznic. a pieri.sud: cruce. chersă: livadă. scatiu = cizi.su-dag: a hoinări în jur. om care nu-i bun de nici o treabă. a se ciuci.eclipsă. a se stinge. deschis. a executa.su-ha: tîlhar. cioacă = ciuc. ciura: a cerne cu ciurul. a trage. a se ghemui = ciuci. a potrivi. nătăfleată = ciutac. cheritu: om slab si neputincios. ca unitate de măsură – cotul.sug: a separa.su-nga: mîna mea. cizi: o pasăre de baltă. braţ si antebraţ. vechi. a cîntări. ciuha: momîie. ciuciur: jgheabul de la fîntînă pe care curge apa. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele.su-urra: mărunţire. trîndav. uimire.susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. nimic = ciula. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. ciunga: persoană fără o mînă = ciunga.sus: a răsturna. răzuire făcută cu mîna. a se stîrci. ciula: a dispreţui.su-la: leneş.gi-zi: o specie de trestie. a uimi.su-ba: a dezbrăca.

drag.chi-sur: a lăsa urme. cavitate în pămînt.chi-ud: a primi o răsplată. om beat = chili: a se murdări pînă sus. a aduce. a se întinde de-a curmezişul. a înălţa. putere fizică. a da în primire. pivnită de cereale. în Muntenia era egală cu 680 litri iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cîntări cereale. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. a . a se întinde. a batjocori. a cerceta. a tortura.su: a aduce omagii de departe. ţarc. a mulţumi. copil mic = cocon. a căuta. a alunga. ciorchine = chi-de: a îngropa. a trage la cîntar. a aşeza. a lua în seamă. a clădi. promoroacă. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. a striga. chiser: cerc de nuiele pus între leucă si căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. chiuz: curea. a face bine. chisîm: obligaţie în bani si în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. necaz = chi-ta: pămînt. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. dorinţă imperioasă. tupilat = chi-tus: loc. plăcut. a umili. a înhăţa. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. ţinut pustiu. fată. chiot: a chiui. a pune la grea încercare. a înainta cu greu. a băga în ţarc. fasolea si mazărea pe tarla = chiuz. a merge greu. a se uita spre. groapă. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. a încurca.cucu(n): nobil. a cufunda. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. înfăţişare = chip. a bea zdravăn. chingă: bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a supăra. verigă pentru legatul hadaragului(băţul gros şi mobil) cu bătătorul(dîrjaua) îmblăciului cu care se bătea grîul. loc ostil si plin de primejdii. a depune un efort fizic foarte mare. statuie. cleios. om leneş = chisal: stăpînul ogrăzii. partea unui nave care stă în apă. chită: grijă. forţă. a da o recompensă. a striga. a potrivi. cu care se lipesc casele. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. cocon: odraslă de domnitor sau boier. a ţîpuri. buştină. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. a face. chicior: picior = chicior.chib: cel care ştie să le dea chip. a potrivi. a distruge. ciudă. gînd rău. a umbla în patru labe din cauza băuturii. pitit. a compara. lut = chisa(i): pământ uscat. chidă: negura de pe munţi. chitus: ascuns. postament. a hori = chiot. grăsuţ. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. a acoperi. curte sau ogradă. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. chili: a trage la măsea. chius: pămînt pregătit din timp. a îndrepta. inferior. a transmite respect. a acoperi. a se culca. a se apăra. chinui: a necăji. chip: imagine. a arunca pe spate]. poruncă. ocol. chil: ţeavă de răcit la alambic. a pune la treabă. chirăi: a plînge. zaplaz. a îndrepta. a se jeli. jos. a merge de-a curmezişul. implorare. a supăra puternic. a înveli. limită. muncă istovitoare. [keel: a răsturna. a se văicări. pămînt nivelat. chisai: pământ gras. îngrăditură. chiciură. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. loc ascuns. a fi atent la. a împinge ceva greu. a pune. depozit. a umili. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. chisa: a sfărîma boabe sau seminţe. a se crispa. a degrada. a creste.

cuduru: borne mici din piatră. distrugere.cur-aca: a supraveghea. a sări în apă. cununie: unire simbolică. a rupe. a împodobi.cus: burduf. coli: oameni care nu fac nimic. partizan. a coti după = cungiri.cur-zi: soartă. susţinător. nori de praf. a împodobi. plăcut. cungiuri: a ocoli.cur-di: a spune vorbe duşmănoase.cun-sang(e): a face parte din. a chiorăi. a privi. tîlhar = coroi. restricţie. a ghiorăi. cotac: pîlc de pădure = cotac. om bătrîn si rău = cotarla. a separa de.gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. a fi fericit. a prinde sigur. a scoate sunete. copil neastîmpărat. cosi: bătaie puternică. a se mări. a separa de. a chefui.cu-li: vas din argilă pentru bere. codru: bucată de pîine. a recolta. a iesi. a tulbura. potaie. brăţară. a înjura. untură. un fel de pădurice. a răscoli pămîntul pînă iese praf. a lega un animal de coamă. pază. a îngrăşa. boală ce necesită supraveghere = coraca. a urmări. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. a aduce mare suferinţă = cosi. stare de nemulţumire. cotarlă: cîine vagabond. strigăt puternic de bucurie. a urmări destinul cuiva = corzi. cos. oprire. a descoperi. copcas: persoană care pescuieşte la copcă. javră. miere. iute = cul: violent.cud(i): a se preface că nu cunoaşte. codi: a fi timid. a pătrunde în. cos: obiect confecţionat din nuiele. a se mări. trestie. a fi atent. corăi: a croncăni. puternic. inel din nuieluşă de salcie = colbu.cus(i): devastare. grăsime.gu-ra(i): a croncăni. a se feri. ursită. a răscoli. a ascunde.gu-tag: lizieră.gu-nun-e: a fi încîntat. a colecta. de forma unui peste care delimitau proprietătile. cudi: cuvînt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. a încînta = cunune. a înceta. corzi: figurativ. a ghiorţăi = corai. colbu: praf. a înceta. a observa. încălcare.curu(i): a spiona. a acoperi cu piele. a viola = cordi. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. a lega de după cap. cul: aprig. piele.gu-ngiri: deschizătură în zid. a distruge.gu-gur: a strînge. a tăia.gub-cas: herghelie de cai. a întemeia. a înjura. nuiele. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grîu.gul-bu: a smulge. căsătorie religioasă. crîng. a fi cu băgare de seamă = codi. prieten. coroi: hot de codru. a dezrădăcina. coraca: angină. hartam = codru. dulce. alergare nebună. animale care sar cînd fug = copcas. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. bici din piele. a smuci. . cucură: tolbă pentru săgeţi.socoti. a sta de pîndă. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. a pune bazele unei familii. a pregăti ceva rău. leneşi = coli. consînge: rudă din partea tatălui = consange. a fi atent la.

necaz. la înapoiere.dag: existentă în comun. a culege. a apăra. a fixa. a întrece. mascul = dam: soţ.cupi: a coase cu împunsături rare strîngînd aţa. a prăpădi. a cresta. a răsplăti. cătuşe.dag-gia: margine a oraşului. a întrece. a scăpa = cura. a confirma = da: drum. a da. a împrejmui. a regreta. a răspunde la. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. grăsuţ. cura: a scopi porcul. a uşura. falangă. a primi oaspeţi. dalba: deosebită. a proteja. a pierde pe cineva. năbădăi. mîhnire = dir: mîhnire. cub(i): împletitori de rogojini si coşuri. loc întări. diliu: persoană cu idei si comportamente specifice numai ei. dobor: a trînti la pămînt. a plînge. necaz. bărbat. cerb lopătar. dam: specie de cerb cu coarnele late. a arunca. a se ocupa de o actiune = dirig(u): dincolo de. a răspunde. acces de furie. a fi de partea cuiva. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. a . superior. a se descotorosi de cineva. a transmite. a captura. a confirma.. a bea puţin = cus(a): alimente. a fixa. legea locului. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. cordon. a face ordine = dirig: adăugire. grămadă. curcus: fruct. balot. a duce mai departe. a locui. a tine. Tisa. Dunăre si Marea Neagră = dac. a alege. osteneală. a pune la loc. leac. dulce. a trăi. unic. albă. a omorî. dereg: a repara. a opri. exclusiv. a prinde. frumoasă. a striga. asociaţie. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. centură. a replica. cutumă: tradiţie. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. adunare. a alina. dambla: paralizie. a plînge. a fi întristat. a se mutila. a lega. a declara.gu-tumu: a chema. rogojini din trestie. a încălca. rod = curcu: dar. cameră. a tăia. dibă: butuc. dirigui: a conduce. strălucitor. a găzdui. a însemna pe răboj. plăcut. a ataşa. dert: tristeţe mare. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. a oferi. a aduna. osteneală. adunare. da: a fi de partea cuiva. a lega. margine a ţinutului. a mişca. apăra. supărare. a lega strîns cu o funie = cur: a strînge puternic. osteneală. a alege. viata de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. a fi obligat. a vîna. cos. curm: a cresta. la întoarcere. de mîini sau de picioare) = dib(a): fiare. cusai: a gusta. a fi cel mai. pînză de legat. a fugi. încreţi = cupi. a jeli. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn si pămînt = dac-cia. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. uşoară sminteală = dili: singur. supărare. a descoperi. necaz. normă socială sau juridică ce se transmite prin viu grai = cutumu. soluţie pentru o problemă. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte.gur-ra: a răsplăti. belşug. obezi. poftă. a trece. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gît.

siguranţă în acţiune = elang: elan. lucru. supărare. a transporta. a aduce. a se arăta. grămadă.dug(i): vas. du: ordin pentru a transporta ceva. omul care are vocea groasă. a flecări = dondani. şirag. a hăitui din. a lămuri. fire. a cerceta. creditor. Are semnificaţii religioase. darnic. fir. temperament. arată existenta = e: a ieşi. e: de la verbul a fi. blînd. a înfrumuseţa. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. cutezanţă. greutate. zidărie. lucru. om respectat. cîmpie. în domeniul gîndirii (om de duh-om cu un spirit ales. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenta ca trăire a gîndirii si nu ca plăcere a materiei.dur: legătură. a se odihni. a ridica. a întrerupe. urcior. greutate. . temperament. a acoperi. a se plînge. energie. a răspîndi. dubă: tobă. domolu: om echilibrat. a azvîrli. a întări. sarcină. a trimite. a purta. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. a bubui. a avea. coardă. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a interzice. elan: avînt. a băga. edinet: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. a produce o crăpătură uşoară întrun vas de lut = dogi. dogi: a avea doagele desfăcute. a îndemna. avînt. a se repezi la. a căra. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. dondăni: a mormăi. a duce. a goni = dudu(i): a procura. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a lua. treabă = du-lum: povară. a se mişca în cerc. a goni. a vorbi. a exista. treabă. a desface. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. a bodogăni. a plînge. a îndeplini. proprietate.dum-dam(i): a mormăi. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvîrsit ea. a ierta. dug-gur: a şedea jos. a înălţa. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul rîurilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. a prinde. a fi sau a deveni vizibil. dudui: a îmboldi. a locui. generos. a şedea. a primi. a apărea. liber. a face. a merge pe jos. duium: mulţime. amuletă. a întări. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a ocupa. a zidi. sarcină. cultivat) dar si în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. grămadă.trînti jos. a se deforma. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. a şti. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a se apleca. a căra obligatoriu = du: a umbla. cordonul ombilical. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. a vorbi pe înfundate. a bate. bătaie de joc. sincer. necaz. a înşira. a tine. cutezanţă. datorie. a răsări. a creste. dura: a construi.

fisură.chinda: bărbier. rod bogat. gir: încredere. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. a se murdări peste tot.chi-in-dar: gaură.gu-di: a chema. gîtar: funie pună în jurul gîtului animalului si de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. a mirui. . a pune la un loc.gilib: servitor. nădejde. a opri. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. gigar: rău. logodnic. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. a strînge. a se apăra de. emeşii îşi rădeau capul si fata de păr si aveau o fizionomie ovală a fetei. a zice. turmă = gelep. a face gît. a tăia. ignorant. a spune. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. gelep: cireadă. a dansa. a linguşi. a confirma roade deosebite fată de lucrările agricole făcute = garanta. oval si foarte lucios = ghinda. a duce o anumită viată. a concentra. ghindă: fruct al stejarului. recunoaştere. fapte asumate = gi-na: acceptare. vas mic. a consimţi. primul care cultivă pămîntul. sabie. bani. tont. gin: vin. a lega. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. a-si da importantă. primul gospodar. a pregăti ceva de mîncare = ga-ti: a trăi. fier înroşit. a stabiliza. sumbru. godi: a-i cînta miresei cîntece de rămas bun = godi. ocol. a se pregăti pentru petrecere = ghili. a se culca. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. recoltă deosebită. a da o raită. ordonat. brun. a realiza. a întări. a pleca. sărbătoare. cinste. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. slab de înger = gog. gîs: penis = ngis: penis. a lega. rotofei. a se pleca. a face. a alerga. a se întreţine. pahar mic pentru spirtoase. Pentru obţinerea mustului. amant. a se uni. mizerie. a dansa. precis. supărare.es: denumirea populară a oraşului Iaşi. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane.ga-ra-an-da: roade deosebite. tăciune aprins. a se impune = gitlam: iubit. pagubă. a lega. seară. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a lăsa urmă. gîtlan: gît. a atrage. a merge după. nedreptate. găti: a se împodobi. umil. a unge. gina: vină. negru. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. rău. onestitate = gir: curat. gig: jeg. care face numai necazuri si aduce pagubă = gig-ngar: a fi mînios pe.gili: a se murdări. deasupra. gog: băiat sau tînăr prost. a face. ghili: a spăla. gug: semn. demn de încredere. omenie.

a-i umbla gura ca o meliţă. rost. este unul din arborii sacri la români alături de măr si brad. a se sui = guru: a se înălta. creste în regiunile de deal. direcţie necunoscută. gorun: arbore din specia stejarului. chiuitul. a hăpăi = hal(i): porţie. strigătul = gu-ra: a striga. favoare. semn. prezicere. a răsuna de. harhar: stăpînul absolut. la înmormîntare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. legătură deasupra. ritual de purificare. amărăciune. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. a înfuleca. slavă. milă. sacrificiu. a avea îngăduinţă. a face să sune. a boli = gogi. considerat cel mai falnic dintre foioase. bre. a împodobi. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. care urcă spre cer. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. a înspăimînta. a spune vrute si nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. a înveli. rană. folos. a înlănţui. a chiui. hali: a mînca repede. îndurare. sunt îmbrăcaţi special si practică anumite dansuri = guda: vesminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. fă = ha: a avea voie. hap: medicament. a fi obligat = gu-e: a acoperi. fugă. a robi. a lega cu lanţuri. gudă: grijă. durere. păros. supărare. halbi: rămăşiţe de mîncare. a uni. cel care vrea să controleze tot si urmăreşte activitatea si existenta fiecăruia = harhar: a limita mişcarea. inconştienţă = hal: frică.gug(i): menstruaţie. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. gui: a vrea. hara: a lălăi. a mugi.ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a face. guse: partea din fată de la păsări unde se adună mîncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. răşină. amestecat. îngăduinţă.. vas cu gura largă. expresia . a face seminţe sferice. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. guz: guzgan. a înfăşura. a tipa. aspru. a sfîrîi. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. bucată. mulţumită. a merge pe jos. gura: organul omului cu care se emit sunete si se realizează vorbirea. lături = halbi: rece. gălăgia.gogi: a fi bolnav. a împărţi. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a permite. gurăi: sunete scoase de porci cînd dorm sau cînd le este frig. a turba.hab: a mirosi rău. a se lega. beneficiu. . a se dezlănţui la. ca o favoare deosebită. gurita: a fi de partea cuiva. gura! cu sensul de a întrerupe rîsul. a rîde cu hohote. a ascunde. a se necăji. a rage. rod. guri: a se urca. hatîr omenesc. înalt. şobolan = guz: a scrîsni din dinţi. a fi de altă parte. cel care miruieşte. mare. a chema. a vorbi fără rost. hal: situaţie proastă. lung. desigur. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. a tăia. atenţie. timbrul vocii. durere. a se prăpădi. a prinde strîns. haba: mersul pe mîini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni = haba: rană. a scoate sunete. a tipa. gratie. rînduială = har: a forma un cerc în jurul.

hur(a): neam. dos. spinare. a potrivi. ho: opreşte!. hulă: surpătură de deal sau de munte. mătreaţa omului. a face necazuri. rediu = huci. mijloc de pădure. horă: oraş. a pisa. a striga = ho. a face necazuri. mulţime. a defăima. hlizi: a zîmbi si rîde mult. belşug. a ruina. hi: a fi. he: locurile de lîngă casă. avere. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. a ocărî = hul(i): a face rău. spate. a avea voie. a tăia. om slab. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mînui. a ascunde vederii. înapoi. a sparge holă: javră. a desface. | Înapoi la Subiecte↑| . a cocheta = hili-su: plină de chemare. trebuinţă = hia: a putea. a strînge. a avea îngăduinţă.hu: persoană. a ponegri. boală de piele. hui: a răsuna.hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. stricat. a feri de = husu: sale. uneltele agricole = he: abundentă. a întinde. a da naştere. vechi. a trage uşor. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a strica. amestecat. husa: a acoperi. împletitură din papură sau nuiele. a ruina. haz: rost. turturică. coapsă. cîine vagabond = holă. dependinţele unei gospodării. înfricoşător. dans în cerc = hora. a cînta. huci: pădure odrăslită mică si deasă. a stoarce. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. a răsuna. a se holba. toi al nopţii. a confunda. potaie. a zdrobi. a păstra. numeros. divers. a înjura. a închiria. hurui: a învîrti rîşniţa în gol. a ciripi. a trage uşor. muşchi. păduche de vită. a proteja. crîng. a locui într-un loc = hi: a pregăti. a urî. ispititoare. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. a apuca. a distruge. a distruge. rapăn = hir(a): a produce. a prinde. a exista. a se hîrjoni. a fi prezent. a rupe. a ciopli. a măcina.hus: sălbatic. a scoate la iveală. a se amesteca. a aranja. siguranţă. atractivă. a rezista. hie: treabă. tărîţă. a vui = hu(i): păsări.hula: a vorbi de rău. seamă. clădiri. a se scurge. certitudine = ha-za: a tine. nevoie. lipsă. porumbel sălbatic. umflarea urechilor acestora. a rupe. hîră: mătreaţa oilor si viţeilor. huli: a blestema. stai!.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->