Tăbliţele de la Sinaia ar putea arata ca Iisus şi-a avut originea în Dacia?

Constantin Olariu Arimin http://www.ariminia.ro Tăbliţele cu scriere getică sunt învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-au descoperit 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine. Şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu, a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. “Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, iar ca simbol al sacrului era crucea (…) Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan (…) Iisus a fost get (…) limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română (…) Mai mult, pe blogul cugiralba Continuare de pe cugiralba: Constantin Olariu Arimin : DESPRE DACI, GETI…. DISPUTE ISTORICE În una august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvînt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe

care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65 iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scria identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfînta Getia sau Gitia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin os din care s-au tras ariminii/armînii şi rumînii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun) care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte) care deţinea funcţia cît timp era sănătos la trup şi la cap. Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gomeţi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get) iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get) care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea) iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sînt menţionate şi legăturile de sînge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor) care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului) care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decît cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sînt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne iar 28 dintre acestea sînt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost ,,prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a ,,creat” şi el

pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirîndu-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cît şi cele din Siberia din secolele lV era noastră. Plutaşii de pe rîul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sînt identice cu semnele din scrierea liniar B iar 38 sînt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos iar fecioarele ,,Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita ,,perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n. Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale liberă sau înscrisă în cerc cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă al cultului crucii era Zabelo; Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pămîntenii se năşteau din lumina vie a vieţii(lumina soarelui) dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică(nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvîntat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pîine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban judeţul Iaşi apoi la Cucuteni iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă

n. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. III. La mijloc este un şarpe foarte lung iar lîngă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerînd că este protector al vînătorilor şi al învăţaţilor.n. cum rezultă din tăbliţa 5. La stînga imaginii este un porumbel zburînd reprezentînd Sfîntul Duh. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii.n. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase(crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. doi măgăruşi(cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. Ilio toate avînd aceeaşi semnificaţie.e. Pitagora şi pitagoreismul Marele get a existat ca realitate istorică. a vizitat Egiptul.e.e. II. în colţul stînga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopîrlă mare. sau Ili.în cerc sau crucea cu braţele egale. În anul 279 î. Zamolxe. Sarmis sau Armis este Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor.e.. Scaunele sînt trei sugerînd legenda celor trei magi. a fost mare preot şi reformator. un peşte. Toate aceste date sunt scrise pe tăbliţele 2 .e. imagine preluată de hagiografia creştină. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sînt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marelui preot get? care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. În partea stîngă jos a şopronului se vede o persoană şezînd pe un scaun iar în mînă ţine un toiag. o pasăre mare care aleargă şi un cîine sau lup. Iisus a fost get. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î.n. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mîntuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pămîntului(ţării) care stă sub această protecţie. Sub un şopron cu o vită şezînd. La începutul secolului Vl î. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pîine strămoşească şi vin. fiind ispita diavolului. o broască ţestoasă. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat pînă în anul 25 î. aceste relaţii s-au stricat rău iar conducătorul geţilor. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. La dreapta jos. S ub imagine.i 3.e. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mîntuitorului care se va numi mai tîrziu Sarmis. cînd a fost cucerit de romani. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. un copil mic ridică braţele către cer simbolizînt bucuria vieţii ce s-a născut. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mîntuitorului. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î.n. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. .n. Geţii se considerau poporul ales de Creator iar ţara lor o numeau ţara sfîntă(dio Geta).

Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri.n. păstoreşti şi de organizare socială sînt în mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. În secolul ll î. Am scris cu acest subiect o carte ..e.n. Răstignirea lui Ili.A. pe la 1600 – 1500 î. istoric care a trăit pînă în 1991 la Paris.e.O parte din aceşti gali au coborît mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. diletanţi. Halloran. La sfîrşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J.n. La 17 . I. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara.galii cei roşcaţi” din Galileea apoi drumul prin Siria Efes. Grecia şi Tracia pînă au ajuns în Sarmisetuzo sînt povestite pe 7 tăbliţe.e. Limba folosită în aceste texte este limba română veche care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui pînă la .Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. Tăbliţele sînt scrise între anii 560 î.A. Nu au avut reţinere la limbaj spunînd despre cei care vreau să se uite pe tăbliţe să sînt nebuni. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gînduri: da. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi(sumeriană) fiind dispărute din româna veche Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atît la TVR 1 cît şi la postul de radio Iaşi. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. S-a remarcat A. nu şi inga. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sînt falsurile unui geniu dar el şi-a dat seama numai în jumătate de oră ! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. şi iulie-august 106 e. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi dar care nu sînt în latină. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor avînd centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor dar identică cu a geţilor. Ştiam că aceste cuvinte sînt specifice numai limbii române iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş.n. Începutul secolului l e. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. indivizi cu minţile rătăcite.n. cînd statul geţilor a fost distrus de romani iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Iar într-un acces de nebunie genială A..e.n. oameni fără conştiinţă dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere.

apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o . acelaşi J. Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian !!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener iar priceputul şi-a pus un moţ de . Densuşian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt . So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any wordthat as a Latin etymology.efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi dar şi o înverşunare fără margini din partea . diletanţi. sigur că acestea nu vă mai aparţin”.prima-ntîi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie chiar dacă mentorii culturnici dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sînt nişte falsuri ale lui Haşdeu.Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latim.. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. romană. Are you familiar with the Larin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula As din 25 mai 2006. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. N. recentă.specialiştilor”. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mîinele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. This happened after the time of the Roman empire. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atît dar americanii au tăcut mîlc. ajustat puţin... adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfîrşit numită la geţi . orice canalie cu titluri şi ţîfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos cîteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul cînd nu sînt scoase în afara culturii române. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu.dec.. Haloran spune: . 2002 îmi trimite următorul răspuns: ..A. modified by Slavic influences.nebuni. De ce sînt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. Se pare că i s-a zbîrlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice altfel ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. cu pictograme sumeriene dar mai vechi cu 1000 de ani decît cele din Mesopotamia ? …Asumîndu-vă o origine trivială. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către Tv Discovery. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel iar statul român nu a spus nici pîs!. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. nespecialişti..Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . s-au găsit trei tăbliţe din lut local. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sînt infailibile în faţa minciunii dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer.

confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întîlnit şi sub forma Zabelio. Zoen ca duh al lunii. Tracii aveau o divinitate solară. Acest Creator a zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atît la geţi dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. crucea ca simbol al sacrului. Simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană fiind asimilat de către geţi duhului feminin iar numele de Zoe era purtat de femei. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărîrile preoţilor judecători. regenerează natura. al regenerării sau al vieţii în aşteptare fiind considerat şi stăpînul înţelepciunii simbolizînd începutul vieţii în formă de germeni. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. În dialectul istroromân este cuvîntul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil ca duh al purificării şi al iertării precum şi al apelor limpezi dar şi al soarelui arzător sau al focului. Zoin. Să fie românii aşa de neghiobi încît să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfîntul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? . La emeşi avem pe Suen. An sau Anu.e. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. numele lui fiind purtat de bărbaţi. nemurirea. a pune ulei pentru ardere. Arheologia. judecata cerească.Sîntu iar la neamul nostru din Ki-en-gi. Zien Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rînduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. De aceea emeşii au construit ziguratele. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. toate acestea dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. Ca duh al vieţii pline de energie. Dio Zoe. În sens religios înseamnă sanctuarul din vîrful muntelui. Zoei. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. Sien. oastea de îngeri. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. Trebuie remarcat faptul că sfîntul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele.n. agricultura. îngerul păzitor. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. sau hotarul dintre pămînt şi cer arătînd originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi unde soarele răsărea de pe culmile acestora. Zuen. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pămîntească. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi la fel ca în ţara lor de baştină. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. În emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu iar Inanna(stăpîna cerului întunecat şi soră a pămîntului) este duhul lunii care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. În eme-gi avem cuvîntul zabalom care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. Taina botezului. unică şi mîntuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat mai găsit o divinitate cu numele de Zabab ca duh al vînătorii şi războiului unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare.

Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa(Zoe + mărita) sau Zoica. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. fertilităţii. .Două mere jucătoare. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. În spaţiile acestei cruci sînt aşezate opus două cruci mici şi literele O(om) şi T(tete: tată) din alfabetul geţilor. În Ardeal. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri.Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. La ceremonialul de înmormîntare se folosesc colaci de forme speciale tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti.e. plantele de leac sînt bune de strîns pentru tămăduire. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie pînă la venirea romanilor care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia dar nu au reuşit pentru că sîntem un popor nevolnic! Sînziene. marile energii creatoare curg pe pământ aducînd lumină şi viaţă. Bobul de grîu se umple. Sînt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii iar la capul mortului o lumînare făcută în spirală arde pînă se termină. fructele se formează. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sînt uniţi prin credinţa în sfînta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Într-un colind din Cluj se spune că Sfîntul Soare împreună cu sora lui(Sfînta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi dar şi la emeşi.ziorel de zîuă” dovadă ce arată că în subconştientul colectiv Zoirel(Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. şi s-au aciuat în Ki-en-gi unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană cum au botezat-o specialiştii!). la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. veche de peste şase milenii.. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului.n. rupte de la Sfîntu Soare”. spune tradiţia geţilor(rumunilor) că prin poarta veşniciei. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii precum şi a neamului omenesc sau sfînt după vorbirea veche şi Zien. La această dată.. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pîrg. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: . Tot la această dată. în multe colinde se găseşte refrenul . Însă liftele. Sfîntul Soare şi Sfînta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii pînă au venit romanii şi au distrus statul get interzicîndu-le cultul crucii iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sînt un depozit extraordinar de cultură. duhul protector al căsniciei. Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială nu trebuiau să existe legături atît de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare.

Cu mare osîrdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului .e.Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului(roata vieţii) în nemurire. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri( România. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. Pe la anul 560 î. Ucraina. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea s-ar fi făcut pe la 1870-1880. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. Duhurile din mitologia emeş avea mai multe apelative iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î.e.n. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evrei pînă după întoarcerea lor din Babilon(500 î. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sînt legate direct de solstiţiu pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. Din iunie pînă în decembrie lumina zilei scade. cu sensul de răsărit al lunii. Sărbătoarea dovedeşte că sîntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atîta îndîrjire cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfîntul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. În onomastica noastră avem prenumele Sînzien pentru băieţi şi Sînziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun dar şi al emeşilor era o religie solară dar nu idolatră ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri justificînd lipsa statuilor de cult în ambele culturi. dar nu a fost menţionată niciodată să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. Republica Moldova.) foloseau steaua cu cinci colţuri luata de la egipteni aşa cum apare mai tirziu la comunişti! Crucea. oamenii erau chemaţi să vină să i-a lumina care s-a născut ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. îngerul păzitor şi oastea de îngeri iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şimca Mare.n. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii.n. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întîlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mînă roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii.e.

Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tîmpenii pentru că aşa cum susţin . Pe la începutul secolului lV î. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso(aba: bătrîn + risu: şănţuleţ. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrînul Zamolsiu. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12 În acele timpuri geţii avea o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei .e..n. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo..subţirele” Pitagora care stătea numai cu nasul pe sus precum rîtul porcului. se săpa(rizuia) de la dreapta la stînga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz care avea şi rol de matriţă.specialiştii”.n.geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu . a implora. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor(dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie . Cu acest pezevenchi se mai întîlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri iar Zamolsiu ne lasă aceste întîmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane.n. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. aşa cum le cunoaştem noi.e.. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial.e. şi-ar fi dat singur cu stîngul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru dar niciodată Danubius. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î.n. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii . După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stînga la dreapta.n.e. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista cînd a unit triburile din cîmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină dar mult venin în rînză faţă de istoria neamului nostru.e. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora aşa cum sînt redate în T 2.să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. În dialectul istroromân este cuvîntul zamoli cu sensul de a ruga.specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo iar o singură dată pe la anul 300 î. cetatea geţilor/dabo geto”. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mînă roata/cercul vieţii cum zice cîntătorul de ode Marţial dovedind că şi romanii ştiau cîte ceva despre religia strămoşilor noştri. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sînt turnate aici dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. în varianta Sarmiegetozo dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals..

Pentru că urgia era mare.n. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. Şi atunci minciuna era la mare cinste cînd se vîntura în vînt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducînd alte informaţii despre badea Filipoi decît minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă iar situaţia devine tot mai grea. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind . aşa ca să le dea în bot latiniştilor. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. ca nişte găini plouate. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbîca ce-şi însoară mîndreţea de flăcău tare ca osul(voinic) cu Marica fiica Sofiei. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu.de o mamă. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare. telagi. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora(aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. adică traci. T 15 ne spune că Filip. Dromichete T 22. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia cînd povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. Propaganda macedoneană spune că geţii. iliri. macedoneni. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. mai ales genial! Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os(T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. în frunte cu riga lor Cothelas iau aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. În ţinutul Apeninilor exista oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei iar Jupiter. Asemenea .n. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şonţit pe la 342 – 340 î. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic.e.e. împotriva geţilor pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade).. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX exluzînd ideea pretinselor falsuri. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cîrca unui om fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î.n.greşeli” nu poate face un falsificator. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas pînă au distrus-o romanii. După ce au ocupat Panonia.

Ca să scape de nenorocire.specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau citeva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. Eschyl(525-455).. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. Tiaz. neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. Tabelul . între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. Pe tăbliţa 17. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii. unica putere sau casa lui Sarmise dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa . Ili.ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii iar în anul 30 ajung amîndoi mato. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică.e. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor. era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru.n. Durao. Sobio. Orelio. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din . Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului.. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. Tot pe tăbliţe dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului(dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.... Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Diaz.specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false.geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. apare scris şi sub forma IOI. După erupţia de la Santorini la 1652 î. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. susţin . Diegio. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule.nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsurilor. Aurelio. III. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Duro. Diego. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi dar pe care . Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor.

situaţie identică şi la emeşi cu lugal(conducătorul civil). Plăsmuitorul nu putea să inventeze atîtea adevăruri. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea . Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo(30 î. fiară.Tablourile de familie” T 2. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi menţionat de romani cu numele de Diegis. domnul Moldovei.n.e. – 20 î. steagul geţilor) Datorită acestei confuzii a romanilor.70 se spune: . chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sînt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut . cei ce stăteau acolo.sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sînt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galatii au venit în toriştea noastră pe la sfîrşitul secolului Vl î. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 52 – 58. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. În Evanghelia după Marcu 4. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. După puţină vreme. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei. Cînd aud . bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul.e. şi au convieţuit cu geţii formînd o confederaţie T 9 pînă la anul 279(T 26) cînd boero Biseto 1 i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi..Şi el s-a lepădat din nou. Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sînt menţionaţi pe tăbliţe. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni.scăpări”! Ştefan Răzvan. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. Cuvîntul boero nu vine de la slavi ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. Dacă iudeii l-au .. . Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11.. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo(dage: adunare + bală: a conduce. Tot pe aceste tăbliţe sînt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee.n. 28 unde apar şi alţi mato decît cei de pe tăbliţe iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului.specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sînt scrise tot în română cu alfabetul geţilor(latin.mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili.e.n. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor.. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”..

Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit . scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe dar necitit pînă în prezent. a supăra. ROLIS ŢENE ANERE(în eme-gi .get”[vezi tablitele de sus in jos].religios” şi . a păstra cu mare grijă. nip: lume. . mic.nuz: a ieşi în fată.. nemulţumire.. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. nărav. Mohenjo – Daro.rumun”. nu: aspect. India. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa . a merge de-a lungul. a se ridica. sau numai anumite texte T 25.47. agitaţie. nici un]. în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. a căuta greşeli cuiva. capriciu. a da. nosa: cuvînt ce exprimă un îndemn la acţiune.din arhaismele noastre. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. a minti. tuaregii şi libienii). ia aminte! = no. a urzi o intrigă. agitaţie]. nordul Africii(berberii. victorios [near: aproape.specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. nod: legătură între două sfori. [node: nod]. [nose: nas]. a fi.44. a fi important. a atinge.. fără valoare]. a instiga [naze: cap. frică. [no: fără.aniri’’: inel cu piatră preţioasă iar în româna veche . loc de întîlnire = nod. ei!. promontoriu].. [ninny: prost]. [nic: crestătură în lemn]. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega(ţine unite) lumina aducerilor aminte cînd trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. uite!. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sînt identice pentru că se folosea mîna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe nu matriţă sau panson pentru imprimarea literelor. toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9 care nu era descoperită cînd pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile.nib: mulţime.nud: a aranja. violentă. Saba. lipit de. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. mulţime = nip. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. mulţime.. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei alfabetice şi de semantică pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite. hai! = nusa: a greşi. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. ninii: bîzîitul ţînţarilor = nini: a recunoaşte. zero. nic: mic = nic.nus: ou. a preţui. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea pînă la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos. a ieşi in fată. no!: iacă!.anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER(minunat) ŢI-L ŢEANE-Ş KOR(cor: cerc. la începutul secolului XX! Chemare la neuitare IX nas: organul de miros al omului = nas. a instiga.nig: lucru de preţ. Siberia. suceală = naz. persoană de încredere]. a începe o nouă acţiune. a arăta cuiva. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ(leş: trup mort) VIIŢA MINE RAZE-L TA. cioturi. Rolis. bot. unire. a îndemna. naz: moft. bîrfă.. fiecare diac arătîndu-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. [nip: ciupitură. a sta ascuns. a repeta o . Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. nilă: milă.

a-si da importantă. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. a arăta. pască = pac. a se urca pe. a cerceta. paha: diavol = pah(a): escroc. a mînji.pag(a): cuşcă. [nud: gol]. harapnic. a scăpăra. a conduce. a pîngări. perete. a încuraja. a găsi. hap]. pac: pungă în care se tine tutunul.pes: palmă. a curăţa. zid. pîntece. [oh!]. pasăre care îsi face cuibul prin găurire.pag: a ocroti. neştiut. scîrbă = odu. a oua.bi-bi: a picura. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. [pile: a îngrămădi. pil: leac. [patch: a improviza din bucăţi]. mizerabil. padi: cuvînt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. picior. a se întinde. a alege. [pat: a mîngîia. pădăi: a se găti. a se murdări. lovitură dată cu acest bici. a dormi. a trece. colivie. a defila [pill: situatie neplăcută]. a se dezlănţui. păca: a supune. pilă: minge = pila: rotund. pisălog = pil: a fi întunecat. . a sprijini. oh: nemulţumire. [pass: a depăşi. orificiu. a dispărea]. a pune la adăpost. a lărgi. fără îmbrăcăminte. [pad: drum]. a presimţi. [pill: pilulă. a înjura. pis: a urina. a fi supărat. supărare sau linguşire = oh. a se umfla. [pah: phuuuu!]. biciuscă. legătură. ghem.pad: a jura pe. frate. chemare. nud: gol. [pap: terci]. confuz. [piss: a urina]. pec: brutar. preţios [peck: merinde. stîlp vertical. mîncare]. [pipi: a urina]. mireasmă = odol. necaz. refugiu. a linguşi. a strînge]. păs: durere sufletească. pilă: persoană care face trafic de influentă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. neclar. a se căţăra. a păsi cu arogantă. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. în trunchiul unui copac = pit. a închide în cuşcă. gîrbaci. necaz = păs. a pune jos. pipi: a urina. a îngriji. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vînă de bou. mirosul specific de taurine.bad: a fi generos.acţiune. a îmblînzi = paca. a închiria. a arăta arogantă. odor: miros. a dezvălui. pit: pitigoi. medicament = pil: neclar. păţău = păt.udul: văcar. a ocroti. a tine. a lungi. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. a înfige cu putere. păsi: a merge încet. suferinţă. mîrsav. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănînce = pap: tată. a muri. a curge. neştiut. nestiut. legătură].bid: gaură. a apărea.udu: a zdrobi. ascuns. [pac: balot. a supăra. ascuns. pat: suport pentru dormit = pat. straniu]. a strînge]. a circula]. a defila. brutărie = pec. a chinui. stîlp. odiu: ură.uh: a fi iritat. a curge în stropi = pi-pi. chin. a îndemna. remediu. [odour: miros neplăcut]. [pass: a înainta. a creste [pill: minge]. venin. braţ. a fi sigur de sine = pase: picior. a apăra [pack: a se aduna. păţ: păţanie. răutate. a dovedi. labă. a întinde].pus: durere. [nose: a se conduce după miros]. partea din fată a palmei. [oddly: ciudat.

plînset = rag: a lovi. raci: grătar = raci. a arde. [rare: rar]. lăstar. rană adîncă.anus. necaz [rim: a înconjura. a ucide. a merge sigur de sine.rag: a prinde rădăcini. a slăbi. rac: crustaceu cu două brate cu foarfece cu care prinde prada = rac. a se înfrumuseţa. a provoca. a duşmăni = rim: trupă. a arăta. agale. străin. rara: încet. a creste.rag: a răni. a strînge. a se înfuria]. [ray: rază. a încolţi. a asasina. a pune la stîlpul infamiei = rap(i): a tiui. fiare. a se strînge. rîma: a face rău. rigă: rege = rig(a): a se înclina. a tăia din. a tăia de la pămînt [rude: viguros]. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = rac. a aţîţa focul. [plough: plug]. [rape: răpire]. a dori. mulţime. a pune la stîlpul infamiei. mers legănat. a împresura]. bucată de prescură. a suferi. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a aduna în turmă. [pup: căţel].bulug: hotar. a istovi de puteri]. pe îndelete. a provoca. spiţă. rană adîncă. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. pup: sărut = pupu. a trage afară. efortul de a aduna = pus: bine legat. rapt: a smulge. [pit: gaură în pământ. margine. [rack: chin. armată. a distruge. domol.bu-bu: a rupe. clică.bu-bu: a se aprinde. a roti. rad: a tăia de la rădăcină. a trece. a trage. a vibra de. a crede că poate face ceva = pot. a se uni cu o pană. a trage. a găti]. [rapt: răpit]. grămadă. a întinde [pot: a culege. a răni. aranjat. capcană. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grîu. ordonat. a provoca. pot: a reuşi să facă. a împărti. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. a supraveghea. a pune în fiare. neam. cătuşe. a suferi. rar = ra-ra: a netezi. a străluci ca soarele. a uni. [push: sprijin]. [rage: mînie. inamic. [rack: grătar]. grămadă de strujeni. a îngriji. rag: sunetele scoase de vite cînd se rătăcesc sau sunt bătute. [rack: chin]. a radia]. puş: claie. rasă. a creste. a strînge. armă.rag(i): a înjunghia. a păzi. a arde cu flacără. a tropăi. a vrea. a ciupi]. a trage. plug: unealtă cu care se ară = pulug. a da frunza. . a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. [raid: asalt]. îngust. nume generic pentru mai multe plante = pupu. buzdugan. a se tîrî. direcţie. gîtar. răi: a se înrăi.but: ritm. a tînji = ra(i): a înjunghia. [rig: ţinută. a băga în foc. a măsura. răpi: a umili. gălăgie. rai: tărîmul fericirii = ra(i): a radia. a doborî]. [puppy: persoană proastă si înfumurată]. mugur. puchiri: a face ceva migălos. a nivela.

a strînge. [sick: abătut. a desface legătura. a dispreţui. sanchi: a se lenevi = sanchi. [set: rece.rug(a): a repune în drepturi. a sosi la. pietrar. sic: pămînt ce conţine calcar. loc. morman. vîrf. [sale: vînzare]. a desface năvodul. [sag: stare de deprimare]. rosu-galben sau auriu. a zări]. salut: salvare. sîn: fiu = sin: a da. a mărgini. înălţimi muntoase.2 litri). a pătrunde. [sat: a fi aşezat. [sate: a sătura. [salute: salut].sa-tu: a împărţi. sub formă de bolovani sau de nisip. eveniment. protejate de şanţuri adînci = sa-tu: înălţime. legătură.sig: culoarea soarelui cînd apune. [sap: a săpa]. a pleca departe. a dărui. descurajat]. a lungi. a mătura. a respecta. [sick: care are nevoie de reparaţii]. a lega cu funie. folosit la zugrăvit = sic. pungă]. munte. [sight: vedere. îndestulare de produse alimentare = satu. [sad: trist. rucă: jalbă = ruca. vîrf de deal. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade si garduri înalte din trunchiuri de copaci. a restabili ordinea. starea fiziologică a omului cînd are nevoie de apă = sete. partea de sus. lănă sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe.sed(e): apă rece. sănătos.sal-ud: a aduce omagii. aşezate în locuri uşor de apărat. loc poziţie. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. a împărţi. a prezenta. sîg-sîg: a enerva. sichis: zgîrcit. a strica. sanctuar. hotar. cînepă. a se potoli. a reaşeza. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. [rip: a spinteca]. in. ordine. a dizolva. fusar = rip. sacu: obiect confecţionat din piele. [sink: a se lăsa la fund]. a transmite. pregătit din timp]. a se întîlni. [sickly: cu greu]. teritoriu. a culca. bunăstare = salut. platouri. fericire. boabe. gest care se face prin lovirea pumnilor mîinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. a se mădărî. a potoli foamea cuiva]. în putere. stare. puţin cîte puţin = sichil: îndemînatic. a desface mănunchiul. a rupe. [sober: cumpătat.sang-chi: a mînca alene. lăcomie. bucată. răcoare. a înnoda. .rîp: o specie de peste. mînecă. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. dreptate. a ceda. sîc-sîc.su-buru: adunătură.sig-sig: lovitură repetată. a se domoli.rib: a fi de rang superior. sete: lipsă de apă din pămînt provocată de secetă. belşug. a înfuria. fericire. origine. sobori: a se strînge pentru a se sfătui = soboru. sapa: a face un şanţ cu sapa. a se linişti [son: fiu]. grămadă. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. boccea. cu care ţăranii trag brîele la ferestre si la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune rosu-galben sau roşu. a se cocota]. sătul. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a batjocori. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. a respinge. natural. abundentă. a se realiza greu. grav]. calm]. sagă: miros urît = sag(a): a sufla. satu: senzaţia de saturare. a fi mai bogat. [sac: sac. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un sant.

pas. şam: ţesătură de in. a se pune. vas mic în care se păstra leacurile = şip: descîntec. a jefui pe cei fără apărare. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. a trăi. puternic. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. a descînta. vas de lemn din care mănîncă porcii = şah: porc domestic. a plăti cu echivalent. a împărţi]. a vinde. lucru grozav]. a dura.su-lim: veneraţie. a spune. a cumpăra. a fi atent la. şaf: hîrdău. implorare. ciubăr. şed: a avea o poziţie stabilă. a fi calm. şedă: în subordine. [shoo: a speria].şug: portie de hrană. [ship: a trimite mărfuri]. a se domoli = şed: apă rece. bumbac sau lînă cu desene în relief = sam: a evalua. a se răcori jos. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a atîţa. a speria]. faimă. a distruge. stafetă = sol. fluierul piciorului]. a jefui de îmbrăcăminte. [suck: sugere]. curaj. a suge]. şaniu: cu şalele moi. [shade: umbră]. şo: strigăt cu care se asmută cîinii = şu: putere. şmecher]. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. adîncitură. [shake: a impresiona. deschis. dungă. [shed: sopron]. cinste = solim. a lega cu fire.su-dal: samar. a jefui pe cei fără apărare. a împărţi. a înfige. a tăia. a persista. dovadă. a lecui. a se pune. a porni. hrană. sol: cel care aduce vesti. solemn: respect. a se odihni. [shank: trup. locuinţă. a pîndi. a fi împreună = sum(a): ceapă. suma: a pune la grămadă. răcoare. a da peste cap. crestătură. lungime. parte a căruţei sau plugului.sul: om tînăr. a se aşeza. foile adunate în jurul miezului. şagă: vorbă. a păsi. a se odihni. a bea dintr-un vas pînă la ultima picătură = sug: a persista. [sudden: subit. [sum: sumă]. [sham: prefăcut. a grăbi. din multe bucăţi. [shaft: mîner de vas]. [share: parte. a fi mulţi. îngînfat. hotar = sar: a săpa. şip: sticluţă mică. a suferi. a trăi ca porcii. a fi calm. fraier. stare sufletească. . larg. a alăpta un copil. a suporta. şăntuleţ. şef: astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. şal: ţesătură pentru femei ce acoperă capul si spatele = sal: a strînge. a făta. [solemn: măreţ]. [sodden: necopt]. a se întrista. glumă = şag(a): a asculta. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a se potoli. nume dat adînciturii de pe diverse obiecte. a limita. a arăta. a dărui. şar: sir. [shawl: sal].sodal: ucenic. a duce. a seca. [suck: gogoman.

a lega. a vîrî. familie. tapa: a cresta un copac. a captura. uni: a strînge laolaltă. a fi prins. a rupe. a fi împreună = un(i): a aduna. dezlănţuire violentă de forte ale naturii. [shod: a încălţa. a înhăţa. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. strigăt. a speria. a impresiona]. [shon: a se feri de. pentru. furie. a implora. a para o lovitură. a zdrobi. aerisirea sau ieşirea fumului. [tell: a şti. a închide în]. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mînios.dab-ba: om liber de obligaţi [tap: lovitură uşoară]. a aduna. a face sotii = şuti: a face. [shut: a închide o uşă. [shook: izbitură. după]. a alătura. revoltat = şucur: a se apăra. a scăpa din. a se întinde. a veseli. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distantă. a deschide. pisălog. [urge: a sili. natură. [shook: a scutura. taclale: vorbe în vînt. înălţime. a para un argument. şuc: izbitură. comportare. a inunda. a număra. a înhăţa. a povesti vrute si nevrute = tacalal: a începe. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. seci = upi. necăjit. [up: sus]. a da junghiuri]. upi: cerealele care cresc fără grăunte. a povesti. şona: a schilodi. uz: folosinţă. a apuca]. populaţie. nebun. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi.ubi: rod ascuns. a obliga]. a sădi rău.şu-na: par. ură = urgu: ferocitate. ţipăt. a fi liber să tai cum vrei = tapa. prăpăd. la aprovizionarea cu apă si în irigatii = tub: a pătrunde. a strînge. şucar: supărat. a prăda = şu-ti: a lua. a se strica. a aşeza. a se prăpădi. a lua. gaură = şu-tu: evadare. a deosebi]. îmbrîncitură = şucu: a se apăra. a distruge. [to: la. faptă de om duşmănos. [tickle: a linguşi]. a deschide. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. furios. a săpa. [use: întrebuinţare]. a prinde. [tug: a trage. şod: ciudat. ceva de proastă calitate. a pisa. demn de încredere. a fugi]. binecuvîntare. [tube: ţeavă. [shoot: a da buzna. a lustrui]. înjura. onest. [unite: a uni]. a fi supărat. hazliu. a distruge. a lipăi. a dăinui. a strînge în brate. a goni. lac.[shock: claie]. canal]. a prinde. şuti: a lua. mişcare repetată fără rezultat.sşd: cerere. groază. şoti: a face pozne. adevărat. a clătina]. a nenoroci în bătaie = şona. a potcovi]. viată. a da spre. [shun: a evita pe cineva]. rude. a prinde. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. [shun:a se feri]. a captura [shut: a prinde. a înhăţa. tel: sîrmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a fugi. . şonc: schiop = şun: soartă. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. poznas = şod.tu: credincios.

an-bir[A-SUD] Cuvîntul asud are sensul: a transpira. bogăţie. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia . a vorbi. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri si negru (zag: a lua pe umăr. scandal). durun[DUR. dreptate + hi: . În mediul arid din Ki-en-gi si în orice călătorie lungă. kurgaru = sămînţa vieţii.zanatic: aiurit. a irita. ordine. confidente + se: a se înfierbînta. sarbatu = un soi de salcie. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. durerea unei răni superficiale. a da de veste (zi: om. [zeal: ardoare]. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). mîngîiere. În lucrarea lui S. a răspîndi. a fi iubit. a transmite informaţii. bibad[UZ. iritatia produsă de un aliment iute sau cînd se sare cu burta pe luciul apei (uz. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva.SE] În limba română cuvîntul zise: a spune. [zany: bufon.DUR] În limba română durdur: a certa. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. haină uzată. a fi egal. are în română cuvîntul călătoru cu sensul de a călători. a face baie.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. A. a reface + tu: a aduce. a turna + ru: a face socoteli. gît. glumet = za-na-tac. neghiob]. Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. Există cuvinte eme-gi si în limba germană si spaniola dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. a pleca la drum lung. vesel. kurgaru. [zany: măscărici].A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. sănătate. plăcere. kala-tu-ru = licoarea vieţii. afecţiune. a izbi cu violentă. ardoare). zel: credinţă. a lovi + ra: a răni.sarbati”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. a fi mînios. petreceţi! În dictionarul lui J. butoi). a îndura. zang: a face zgomot. a supăra. tînăr. copac cu umbra deasă. a sparge afară. a rage. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. a căuta nod în papură cuiva. mulţumire. În limba română ustura: a arde. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. a absorbi. sarbatu. a transporta + a: apă).us: coastă. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. e-muhaldim[MU] În limba română mu: a mugi.za-na-tag: a lua în mînă o păpuşă. enku[ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lînă colorată în dungi negre alternînd cu dungi roşii si care este purtată ca fustă de femeile de la tară. dir[SI. afemeiat. a se întinde). dabin[ZI. suflu. a chinui + tu: copil. durere. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine.. a zdrobi. a batjocori. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie dar care sînt în limba română. a rezista. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. a conduce o păpuşă. N. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. pantă. care sînt şi în limba română.

strălucitor.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici.GI]. călări. abuba: bubă neagră. kala. căli. a avea + en: acesta.UD] În limba română cuvîntul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. buuru = cistern. a arăta.. a arde. firav. a sosi aproape de). zeh[SAL. îndemn de a mînca adresat acestora. omletă. a conduce. cale.EN. boboti: a produce bube mici. deci cuvintul este din eme-gi.UD. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări(transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. kislah[KI. alun: tree). loc. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română rosu are sensul de a fi aprins la fată de mînie. a fi plin de sine (pa: bărbat. cala = locul de depozitare a mărfii pe o navă. a căuta + pa: a arăta. lonword from allaanum: oak. La cuvîntul eme-gi (ngis)al-la-an. bufnită.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. În limba română cuvîntul mînci: a mînca. La cuvintele kalag. În limba română este cuvîntul buriu = butoi mijlociu. a vrea afară. a alege. a împodobi +se: stimă.Cuvîntul salaş: adăpost. a pune la cale o afacere. La cuvîntul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu.n. bubă formată în gură.GAR] În limba română cuvîntul salaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspetilor sau călătorilor (sal: larg. frate. a se uita la). a transmite omagii. a face legătura cu pămîntul + ud: a lua cu asalt.EDIN] În limba română cuvîntul salut: a se întîlni. lăstar. a împrăstia + as: cărută mică. igi-sig-sig[PA. ţarc. alan. a primi în siguranţă. a se dezlănţui. well. se explică = stejar (akk. rosu de furie. muru[SAL. La cuvîntul eme-gi hus apare explicatia: rusu din akkadiană. La cuvîntul eme-gi buru(d). a produce durere. loc. foc + ka: a striga. adj. prăjină (pa: creangă. singur) Început? ngarza[PA. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. butoias. a avea încredere). vioi). casă). băţ înalt. kal se dă explicaţia: to repair. ga-an-zir[ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. foarte tînăr + diş: unic. ocol. din centrul României (tur: mic.individ + a: a purta. locuinţă. a înmuguri. a umple cu. lăptişor de marcă (pa: tată. colăci = a înfăşura rotund. a căsători. engir[ME. răsplată). Din această rădăcină mai sînt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. gina[TUR. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate.e. a-i arde fata de mînie. În limba română cal. aceasta + gi: seară. În limba română este cuvîntul bubuta: bubă mică. culoare rosie. a se înălta + lugal: om mare). swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. bur se precizează: akk. a dori + gar: a adăposti. a uni. Originea cuvîntului este eme-gi nu akkadiană. călărime.SE] În limba română păsi: a merge cu arogantă. Cuvîntul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. strong. călăreţ. putina. călăraş. deschis.AŞ. încala (in + cala) = . a da). isin[PA. mend. colac. strălucitor. a zbura. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte. a călări. creangă). celar. mîncare ciobănească din caş si urdă prăjite împreună. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten.

încalarare = încălacare pe cal. a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galaţi acolo unde i-a menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse pînă în prezent. în publicaţia Formula As din martie 2006 .. Pîrvan spunea că . Cuvîntul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţînd cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde. tata: tată. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti. La cuvîntul rib se explică originea akk. a tăbăci. La cuvintele taka4. Dar pînă în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tîmpeniile lui Pîrvan care au mutilat istoria noastră veche. Dar noi cum sîntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii. nu se ştie cînd şi nu se ştie de cine dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr. rabbu. a se mări. a face călăreţ. iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist. tag4. Pentru a umbri şi ruşina fala altora. l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfînta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul! Aceste informaţii dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005 iar în martie 2006 era scoasă de la vînzare! .. Chemare la neuitare II Să desluşim corect aceste ziceri. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că există în limba română ta.sînt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. În loc de concluzie trebuie să ne închipuim că acest neastîmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonînd în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru. încalara (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi(sumeriană) care nu era descoperită cînd se făcea şotia.Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sînt false V. a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. a se îngrăşa.a aduna avere. tak4.

... Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există siteul proel.spune: .n.n. făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate cîmpii în nebunia lui obraznică. 3 din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î. era o civilizatie puternică. 2 din regiunea centraleuropeană – balcanică pe anul 5000 î. în mileniul Vll î. Alexandru Suceveanu. etc…Astfel. paşnică.. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1 din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î. gunoaiele culturii române rămîn neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspîndirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze iar prin studiul . Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor(Ungaria. fosta Iugoslavia. Bulgaria. Bucureşti.A. la aceeaşi instituţie. director adj.. ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel proto-sumerian din care se trag cel sumerian. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. noi am fost buricul lumii.copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică.specialistul” că tăbliţele sînt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original adică să înţelegem că nu sînt falsuri.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat. 4 din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.în Carpati.falsurile sînt realizate de un geniu dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Cînd prostia şi incompetenţa au ajuns moţ.. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l. mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mînă copii după aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş.specialiştii” le ţin la mare strînsoare să nu le vadă nimeni! Cît priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov.n.e. . Dacă spune . avînd ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor.n. cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. tăbliţele ar fi copii a demenţei lui Densuşianu. proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie si cultură.e. ce este pocalul de aur al tracomanilor. de la noi s-au tras toate.en.e.e.S. 1989 că pe toriştea noastră. iubitoare şi creatoare de artă”. Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o. în publicaţia Ultima oră din 16 februarie 2005 spune: . înseamnă că este loc de mai rău. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. sudul cîmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tîlhărşagul. teocratică. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pîrvan Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe. Mai există înscrisuri pe care .

n.pomul cunoaşterii” aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.. zbîrlită. pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India.e. Pe site spune specialista că tăbliţele sînt scrise în limba dacă? Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bîntuie freza.specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: .. de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sînt scrise în hitită. Imaginea a fost interpretată de evrei ca . ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către cîmpie. a Istrului şi a Adriei” iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: . Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei. adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întîmplă şi astăzi. dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indoeuropeni este neamul nostru care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani.. pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic cînd pretind . La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sînt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca . În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adîncitură unde se punea ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. luvită. hurită.. se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor.Cei dintîi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin.. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde sau aşezat.Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor.. Crucile libere prezentate de mine la sfîrşitul cărţii. au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică... Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul . aşa că am .specialiştii” noştri sînt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii. Cele 7 vetre sînt simbolurile a celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri care au ieşit din Sîntu(crucea-vatră). smintită.plăcuţele sînt scrise într-o limbă preindoeuropeană…Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sînt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului(roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii.ispitirea Evei” care nu are acest sens în religia emeşilor.. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor.Rădăcini”. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. 53 apare şarpele ridicîndu-se pe un suport cu două picioare iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atît de bine încît nu le poţi găsi cusur. şarpele fiind un animal binecuvîntat de divinitate cum era şi la geţi. curvită. Pe tăbliţele 34. 42. Dar .lingvistic .regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Sub ramurile copacului sînt două fructe care aduc a mere sau pere iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stîngă este o divinitate stînd pe un corp dreptunghiular iar în spatele ei este un şarpe ridicat pînă deasupra capului personajului. ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pîrvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: .

adica cel mult până la jum. uitat.. pasnică. tătară. semne silabice cipriote si ale linearelor cretane A si B. toată zicerea o pune într-o carte iar Aurora Peţan a analizat fonetic. Nu sîntem latini aşa cum ne vreau ei! Ce ştim si ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sînt scrise în greacă..În mileniul al Vll-lea. iubitoare si creatoare de artă”.cel mult pînă la jum. 19” folosind limba română arhaică. 1989 arăta: . latină şi o limbă necunoscută. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. în Carpati. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie si cultură. tracolog. Cr. sec. 19” iar mie îmi taie pofta de muncă spunînd că sînt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti.Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sînt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sînt scrise în limba română . cu toate. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908 iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană dar i-a trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. quechua. treceau drept “scrieri enigmatice” prin sec. care. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. Aşa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte . că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat .. teocratică. Şi continuă: . amneză. Un adevăr rătăcit. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi(arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. au o trăsătură comună.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. Bucureşti. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. sec.putea presupune că tăbliţele sînt scrise în kazară. şi apoi moştenite în română”... a. Specialistul mă pune la zid spunînd că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: . În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza.din alte scrieri mediteraneene. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. era o civilizatie puternică. 19. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. latina. o învîrt cum vreau ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfînta minciună poate oricînd să fie adevăr! Nimeni nu a citi tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. Toţi specialiştii arătaţi mai sus dar şi puhoaiele de urlători din umbră.Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. chineză.

si trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi si Cuina Turcului de la Portile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. Petreşti. Geţii nu sînt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru.n. Tisa. profesorul de istorie Vecu Merlan. Tărtăria.e. Ostrovu Corbului. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri.e. Mai erau si mici tronuri din lut ars avînd gravate semne pe ele. Icoana. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic.n. Acesta-i al zecelea’’. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare si tenacitate.n. Dudeşti. Valea Lupului (precucuteni). un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: . Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţinînd că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură si civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică si a fost răspîndită în mileniile Vl-V î. Noi am fost aici din timpurile fără început. Gura Baciului. Tărtăria. încît numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici . Cîrcea. Vădastra. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Vidra. Turdas. o brăţară de scoici marine si trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică.. Gumelniţa. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare si confruntare pertinentă a dovezilor arheologice si lingvistice.vînturile. Anul 2001 va rămîne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Acestea sunt vetrele veşnicie noastre ştiute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine si 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. valurile”. Parţa. Hotărani. cum sunt Criş. mai multe statuete. Hăbăşeşti. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. Pe malul Prutului. Hamangia. în apropiere de Huşi.n. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici. Explicaţiile stufoase si pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si final al existentei umane. Hîrşova. În a patruzecea domnie pentru buzele(gura) zeului Saue cel mai vîrstnic după ritual a fost ars. Gorban. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni si Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia si Transnistria si partea de sud-est a Ardealului. Soroca. Cucuteni. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Gorban.e.e. a făcut o descoperire senzaţională. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum si celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Vînătorii Mici.e. Boian.veche. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Cîteva dintre ele au o importantă fundamentală în istoria si cultura noastră. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. Leţ. Căscioarele.n. cu o simbolistică atît de variată si de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Cruşova. osemintele arse ale unui om matur. Drăguşeni. Ruseştii Noi.e. pălăria latinităţii neamului nostru..n. Tîngaru. concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat. în satul Isaiia comuna Gorban. . În urma unor săpături repetate în vatra satului. Rastu.

aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. avînd şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare.Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică si terminologie socială. În lucrarea mea . care ştiau că nu sunt singuri în existenta lor. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. au creat o formă de capitalism financiar. cunoşteau curentul electric si făceau operaţii pe creier. limba celor mulţi si tăcuţi. Religia lor era o religie a entităţilor spiritual-energetice definite prin termenul lil care semnifică vînt.e. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale.n. centrat pe imaginea sacră a crucii si dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei si a instinctelor primare. cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. În jurul acestui cult al strămoşilor si naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. Ei sînt pionierii civilizaţiei europene !! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. pentru noi istoria nu consemnează nimic. care cunoştea prelucrarea si arderea lutului. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indo-europenii găselniţă a istoricilor occidentali.n. îşi venerau cu pioşenie străbunii si natura. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XXV î. Dar chiar dacă ei au dispărut.e. Izvoarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… si cam atît.. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducîndu-l în Ki-en-gi. au descoperit bolta în arhitectură. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene(unde trăiesc în prezent un grup de români ce îşi spun cu mîndrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sînt identice.n. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică pînă în secolul V î. au dezvoltat structurile sociale urbane. că emeşii(sumerienii) au plecat din teritoriul carpato-dunărean în Ki-engi(Sumer) în două valuri. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale(crucea greacă spun lotrii iar getă/dacă cum spune adevărul). O asemenea comunitate. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche.n. cînd a avut loc potopul de la Marea Neagră iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. spirit. suflare.e. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul . Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gîndire si de percepere a realităţii. umbră. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începînd cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. De remarcat faptul. Ei nu se închinau la statui ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului iar acolo preotul oficia ritualul religios si aducea ofrande. spun că zeii lor nu au statui.Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. aveau în frunte un conducător civil si un mare preot. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gîndire abstractă.e. creaţie. cînd începe si istoria acestei civilizaţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană.

. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat si venerat si de alte comunităţi iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu si a urmat alungarea din rai. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim.e.n. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare cînd în stratul al paisprezecelea s-a descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. salvarea seminţiei omului de către Noe.. primul păcat. Istoria spune că atît Ioan Botezătorul cît si Isus Cristos au fost esenieni. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Tot de la ei. galii pe care scrierile vechi i-a numit eseni/esenieni datorită religiei lor. Fiecare oraş emeş avea cîte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani.e. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sînt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului.n. Karl Marx. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnînd-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). aparea steaua cu cinci colţuri aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. A fost construit la jumătatea mileniului V î. avînd forma unei nave dreptunghiulare. rai.n. existenta raiului. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. naşterea Evei din coasta lui Adam. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. facerea universului. Principalele mituri din Biblie. facerea neamului omenesc.n. Noi românii păstrăm si în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: . steaua sub formă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri(două triunghiuri isoscele suprapuse). toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. iudeii au luat simbolul lor religios . potopul. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormîntare.florile dalbe lemn de măr”. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie.e. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş si a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centrul pe Viracocha ca fiind Creatorul.) unde emegi(limba sumeriană) era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca 1300 de ani. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.n.e. lupta cu balaurul. Acţiunea a fost un eşec dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. Stăpînul Soarelui. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avîndu-l în frunte pe AN (cer. Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis .steaua lui David” cînd au fost deportaţi în Babilon. împărţită în trei părţi. concepţie ce se găseşte si în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte cruce greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale(pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunînd că s-a născut sub freza lor grecească!) care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian iar în creştinismul catolic si ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. Eridu. primirea tablelor de legi de la divinitate.iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş.e. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă iar o parte din ei au încercat să-si reformeze propria religie.

a înviat si s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mîntuie. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică cînd o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Viracocha a coborît pe pământ si a creat oameni din lut care sînt străbunii actualului neam omenesc.e. Deocamdată! La mijlocul mileniului 1 î.printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta(mitul jidovilor de la noi!). Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind si existenta unor structuri sociale bine organizate.n. Tărtăria si Isaiia sînt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Despre constructorii lor nu se stie nimic. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună.e. acesta i-a nimicit printr-un potop imens si a salvat numai un bărbat si o femeie. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului 1 e. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Această asemănătoare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit.n. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. transportul si ridicarea lespezilor. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături si cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gîndim că aceste civilizaţii nu s-au întîlnit niciodată pe drumul istoriei. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viată prin religia lor condusă de druizi. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile. si ţin populaţiile sub sabie pînă la . tot el fiind părintele dinastiei regale Inca si fondatorul imperiului. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sînt realizate aceste monumente. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. Am impresia că există străini(Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru fată de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi.e. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi.n.n şi au măturat complet această cultură. Ei credeau în reînvierea trupului si în Ziua Învierii tuturor oamenilor. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. este un fenomen extraordinar iar gîndirea lor nu era a unor primitivi. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent.

în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas ce avea înăuntru o adevărată comoară.e. Mai erau şi mici tronuri din lut ars avînd gravate mici semne pe ele. Iar cele 260(numai atît am scris eu în prezentul studiu dar în realitate sînt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) si punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu(cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi).n.e. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. scoţiană si irlandeză.n. cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se află în societatea mileniului Vll î. paşnică.e. Pe faţă avea pusă o pînză de culoarea hainei. Mohenjo – Daro şi Sumer.începutul secolului V e. In prima jumătate a secolului XX. clan) către vest pe la sfîrşitul mileniului lV î. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase iar acestea aveau la rîndul lor anumite semne. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele.n iar ultimele rămăşite au dăinuit pînă în secolul Vlll î. de la o simbolistică religioasă pînă la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. În deşertul Taclamakan(partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. prima si singura în Europa…o societate matriarhală. iubitoare si creatoare de artă”. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si-au găsit vremelnicia. pe la mijlocul mileniului lV î. emeşii. populaţia carpatică si neamul emes(sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. piramide. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversînd subcontinentul indian.. Primii au plecat către sud-est.e. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă pînă la genunchi de culoare vişiniu închis. pantaloni albaştri iar în picioare purta un fel de cizme. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită . Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie si o cultură unică în lume.n. teocratică. un bărbat de 2 m.n. Fărîme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si în prezent în limba engleză iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut.n. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai tîrziu de celţi. pătrate. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor.e. cînd le abandonează. Aceste bule . limba română veche si engleza. Era încins cu un brîu cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. Studiind comparativ emegi. Următorul val de migraţie a fost al albilor(albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam.. Oceanul Pacific si ajungînd pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest.

Cercetătoare Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). În nord-vestul Chinei sînt mentionaţi toharii începînd cu secolul lV î. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul Dunării care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă si i-a venit un dor de ducă mai spre nord. Aceste două elemente spaţiu. Si dacă nu sîntem indo-europeni atunci nu sîntem nici latini. a spune.e. năimite sau smintite ajungîndu-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Scolii Ardelene la sfîrşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. modelate iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. ţinuturile din jurul Carpaţilor. Kazahstan. a existat o civilizaţie înfloritoare.sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului iar această minciună nu poate să reziste în fata probelor arheologice dar în special al argumentelor lingvistice. La aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpînirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva dar fără a se şti cînd şi de unde.e. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. în nordul Iraqului.n.. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. tot în număr de 48. s-a găsit un vas de argilă conţinînd 48 de astfel de obiecte mici. Uzbekistan. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante.civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi(Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute în revista Technology and Culture. Cred că aceştia sînt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. La Nuzi. Iran.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. au determinat spargerea lor si răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. Tadjikistan. Principalul centru era Agi Kui. În deşertul Karacum s-a descoperit o .n. Si pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic si semantic cu limba latină. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum iar în prezent se găsesc în Turkmenistan.e. pe teritoriile din jurul Carpaţilor.n. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. a pîndit .n. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş(sumerieni). la tradiţia veche a istoriei europene. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri.e. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. pe acest teritoriu cînd au migrat din locurile de baştină.S. populaţie de origine indoeuropeană. înrudită cu sacii/sciţii care la rîndul lor erau înrudiţi cu geţii. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. a conduce. flecăreală.A). procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. discuri.

nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale cînd s-a trecut la ocuparea teritoriului. o facem cu ei în orice ocazie. Mai mult si în prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a fost totală atît sub romani cît si sub bizantini. aici la mijloc de drum. ne-am aplecat sub furtuni cînd spre apus cînd spre răsărit. Istro-românii. Iar noi fiind puşi de soartă. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani si a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins si dorinţa de neatîrnare a străbunilor noştri. Aceste zone au avut atît un rol economic cît si un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. nu s-au grecizat ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. o comunitate de cîteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. parţială si prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei iar relaţiile lor au fost numai între stăpîn şi slugă. Argumente istorice. îşi mai păstrează si în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca 800 de ani şi nu si-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. ne-am mai uitat si în est 45 de ani pînă am ameţit. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. busuioc şi ceva parale. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. geţii ca nişte sărîntoci si-au lepădat limba precum o boarfă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţînă(comatii) erau traşi de coamă. Această limbă vorbită de ei. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani si sub ocupatie bizantină aproape 9 secole şi nu sau latinizat. susţinute de istorici si lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca si cotropirea gliei străbune. Se spune că în această perioadă atît de scurtă. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe minele de aur si argint din Apuseni care erau vitale pentru acest popor prădător si plin de arogantă.cînd Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basne(născociri). Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. crime. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. jafuri de tot felul. ei au adus. . am făcut-o si cu turcii timp de cîteva secole. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe care au stat si stau si în prezent la îndemîna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. noi o păstrăm în limba veche si contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă si astăzi.

grecilor din sudul peninsulei. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. Grija prădătorilor fată de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în fata violentei oarbe sau a vicleniei. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi si chiar la noi acasă.. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. Mă opresc aici pentru că atît ne interesează pe noi. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină dar si-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne . Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gît si umblau încinse pe mijloc. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/ Decebal după zicerea romană. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului român de la începutul secolului XX. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. Argumente etnografice. povestea este prea străvezie ca să fie si adevărată. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă.n. şi nu au mai avut pe cine jefui(acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii si-au înălţat ochii către răsărit si în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică pînă la Dunăre. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat si o mulţime de boli care au făcut ravagii reducînt populaţia la aproape la un sfert într-o sută de ani. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-si păstreze identitatea si să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tîmpenie. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. Popoarele din Africa ce au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-si păstreze limba si cultura în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bîrlogul ursului(romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică si tradiţiile chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. În picioare purtau opinci iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi si sabia încovoiată la vîrf. triburilor samnite. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Spaniolii. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700(şapte sute) de ani cît au controlat-o pînă la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită.n. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte iar în România(fosta Dacie) nu există dialecte chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. Dar acest port este specific si aromânilor. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă(cuşmă) si cămaşă lungă pînă aproape de genunchi încinsă cu un brîu. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba române si pe care istoria l-a consemnat foarte rar.e. După ce-au supus toată peninsula la sfîrşitul secolului lll î. Cu tot acest dezastru ei si-au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor.Lipovenii au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul poporului român dar si-au păstrat cu sfinţenie limba si obiceiurile. care a preferat să se sinucidă decît să fie circar la Roma. celţilor din nordul peninsulei italice.

Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viată poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic si semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. peribarides(încălţăminte numai pentru nobili) saltides(pantofi uşori pentru dans) iar femeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale. Si invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină.. cămaşă(subbcula). Povestea este încîntătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici pînă a venit un . crepidae(botine de folosinţă curentă). Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii si originea limbii lor. existenta unor populaţii care practicau păstoritul si o formă de agricultură mai simplă. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mileniul V. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă.. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sînt mult mai vechi decît cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. vom constata: căciulă(pileus). coturni (botine scumpe pentru teatru si ceremonial). aromânii si albanezii. lancia(papuci de casă). adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. enemides(pantofi cu vîrf moale). În mileniul V din Carpaţi pînă în Anatolia existau comunităţi umane care ne-au lăsat dovezi clare . calceus(papuci din piele de căprioară). În sudul Dunării. călţun(caliga). Si atunci de ce nu vrem să acceptăm si ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor cînd evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtisoare vechi de 8000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. bulgarii. Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. Nici folclorul si nici tradiţiile noastre nu sînt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii.oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. în podişul Anatoliei. după ce sia otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. iţari(bracae). Femeile romane purtau în picioare: campodes(sandale uşoare pentru drumeţie). Schliemann a descoperit ruinele Troiei.n. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. cojoc(pelliceum). Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci iar ei sînt urmaşii troienilor. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. Mergînd pe urmele povestirii lui Homer. Dovada vine si de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte în obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la Rîm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. laconica(sandale pentru plimbare) muleus(papuci din stofă brodată cu aur). conipodes(pantofi cu vîrf ascuţit). cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. Peste mare. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii cînd s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e.nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. care. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre iar romani pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lîngă taberele militare.

După ce au cucerit oraşul cu faimosul . a defila + a: a adăpa vitele.e. neam. În limba română veche cuvîntul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. se formează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia(pelag + on: popor. hititi poate ahei si alte seminţii. clan). braţ. neam. Valurile de invadatori – ionieni. a locui. rude + ia: tinut. la sfîrşitul secolului V î. si a împins graniţele puterii sale pînă în India. După doi ani. Opulenta si luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. Populaţia din sudul Dunării. Filip îi învinge pe greci si supune toate oraşele state. în munţii din nord. prin bătălia de la Cheroneea. a defila. confuz. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. Fiul acestuia.cal troian” l-au jefuit si l-au dat pradă focului iar o parte din locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri si ajungînd în Italia.e. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. a apăra) iar în NV regiunii există o vale numită Polag iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. Acest cuvînt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strînsă între cei din nordul si sudul Dunării. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride si înalte. misi. a se murdări. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. Macedonenii(machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor si erau priviţi de aceştia ca barbari.. imensitate si se compune din fonemele emegi(limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. învechit. Cum aceşti pelasgi erau navigatori iar tara lor(Grecia) era înconjurată de ape.n. cei din nord i-au reţinut fonetic si semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. asa cum este în prezent aromâna si româna. ahei. rădăcină. a se plimba.e. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar în jur avea un ţinut foarte roditor. a se murdări. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar(străin) iar sărbătoarea este numai a elenilor. a se plimba + ag: a aranja. coastă. în mileniile V-l î. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menţionează pe macedoromâni(machidoni) sau aromâni. largul mării. nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Mică.n. În . avere. faimă.ale trecerii lor prin timp.n. mare. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î.e.) a organizat statul si armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încînta deloc pe greci.e.e. Filip.n. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. regele Macedonie (359-336 î. fondînd imperiul elenistic. străbun. Pe acest teritoriu. ionieni(din neamul ilirilor si al tracilor). care trăiau mai mult din jaf si silnicii. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întuneca. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi.n.. armă.perioada obscură” a grecilor(secolele Xll – Vll î. Deci cele două limbi păstrînd termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării chiar dacă fiecare l-a botezat . Din comercianţi si pescari. parte. înseamnă că au o rădăcină comună. mare.n. loc. a fost distrus de mai multe ori si iar reconstruit pînă l-au făcut cenuşă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterităţii. Dar acest cuvînt există si în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape. eolieni si dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii.

a face rău. ostilitate. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeste de existenta unei comunităţi si de raporturile dintre comunitate si indivizi sau dintre membrii comunităţii. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă in discuţie. În eme-gi există cuvîntul git cu sensul de bărbat. rău. Pentru pretenţia lor de civilizatori si apărători ai celor slabi. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvîntul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. ţîcnit. a umbla cu vicleşuguri. necaz. a distruge. a se întrista. duh. Eu cred că de la Rîm ni se trage! În emegi (limba străbunilor carpatici) rîm are semnificaţia de străin. Atît dispreţ arată fată de memoria acestui popor. get.. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas cînd este vorba de originea neamului si a limbii. a conduce. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor si i-au cunoscut foarte bine dar mai ales le-au suportat 165 de ani tirania si violenta însoţită de un jaf fără pereche.mă rîmi”. lung. suflet.. îndepărtat. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. a batjocori. Înnebuniţi după avere si putere. în latină cu sensul de tată biologic dar şi de seful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte în eme-gi sub forma patesi si are întelesul de administrator. a pune la cale o ticăloşie. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. Dar limba noastră are si forma de pater cu sensul de nebun.serbări ale victoriei”. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi si lea luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani si oameni vicleni puşi numai pe răutăţi si această semnificaţie dăinuie si astăzi în expresia . care după imaginaţia lor bolnavă.. nu au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai sclavie. duşman.de la Rîm ne tragem”.după timp si nărav. Cuvîntul pater. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul si argintul ce stătea ascuns în pîntecele munţilor Apuseni. În cultura greacă. a medita. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem vicleşugul venit atît din est cît si din vest. În limba română există verbul a rîma cu sensul a duşmăni. eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne sfîrîie călcîile la vederea lor. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvînt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năravurile si apucăturile romanilor. În quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc ce împarte puii de lama cînd se întorc toamna de la păşunat. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au rîvnit la civilizaţia romană. Ei îsi ziceau în epoca feudală armîn (aromîni sau makidoni) iar cei din nordul Dunării îsi spuneau rumîn. a stăpîni. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sînt smintiţi de nu-si folosesc bogăţiile atît de trebuincioase Romei pentru măceluri si orgii numite subţire . În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne-au găsit aici stăpînind munţii si apele. a pizmui. de unde ne-a rămas această . violent. guvernator. Zice cronicarul în al său letopiseţ că . au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepoftiţi sau arătat si la graniţele Geţiei. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune si cu năravul meditaţiei. vag şi giti(gidi) cu sensul de gînditor. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase cînd aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. viguros. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvînt vine din limba slavă si arată chiar capitala imperiului roman.

faimă. a arăta. existentă = am: a fi. [anger: mînie. [ah!]. regalitate. a persecuta. corvoadă. a zămisli. înalt.meteahnă a mioriticului. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere. cei din vechime. În limba română avem cuvîntul getbeget (get + be: a fi generos. violentă]. a dezvălui. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VIII Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi. bătutul fasolelor. suntem urmaşii geţilor. autentic care te duce cu gîndul la rădăcina străveche a neamului nostru. [an: excelent]. a încuviinţa o acţiune. trufie. ciorchine. arogantă. nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!. muncă fără plată. cînd. luptă. Ziguratele erau construcţii atît cu caracter laic dar si religios. seminţe. încotro. a subjuga.= an: lumină. uluire. a delimita. articol – sufix cauzal. din moşi strămoşi. an: unitate de măsură a timpului. rai. sef militar = aga: coroană. bătaie. istet = igi-il: a direcţiona ochii spre. a merge departe. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. a primi o răsplată = ah. mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument. Se smulg buruienile. [a: uimire. argument]. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală ce reprezintă veşnicia si de unde vin toate. a rezista. a: interjecţie care exprimă uimire. necaz = a-ngar: a acţiona puternic. prepoziţie – unde.ahi: a se grăbi. a finisa. [argument: dovadă. greutate. a grava [altar: altar]. nedumerire]. agil: abil. după care venea iarna iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si reînvierii. străvechi. [am: a exista]. vara si iarna determinate direct de ciclul agrar. aga: conducător. belea. format din 365 de zile si cuprinde o rotaţie completă a Pămîntului în jurul Soarelui. a îndepărta prin tăiere. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite. priceput. se nivelează terenul de muşuroaie iar pentru bătutul fasolelor se întinde pe . Această tradiţie s-a păstrat la români pînă la începutul secolului XVlll. arată mişcarea. aprobare. ah. An Nou. am: posesie. a fi de partea cuiva. răsplată. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri. argument: suportul unor idei. posibilitatea de a convinge pe cineva. adevăraţi. [agile: vioi. mirare. cer. aveau forma unor piramide în trepte iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele si sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă. confirmare. distantă mare + get) cu sensul de neaoş. [age: vîrstă. româna veche si engleză. depozitarea cerealelor provizoriu pe cîmp. probe în dovedirea unor afirmatii. sprinten]. [are: a avea]. a îmbătrîni]. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) si se termina cînd se aduna recolta (septembrie-octombrie). aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat.ahi: nedumerire.

[bases: bază]. în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da. [band: grup. a fi generos. a sprijini. a şterpeli. încercare grea. [beshrew: a . district. mulţime. care se ocupă cu ghicitul. [baa: a behăi]. a închide în cuşcă [bag: a vîrî. terci din malţ încolţit. a şterge. a aduna. iscoditor [barbarian: violent. ceată. sac. desert. tată. a dispărea dincolo. ban: mare dregător în Muntenia.pes: a lărgi. a blestema. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= barrim: tinut uscat. mult. chiot. bal: scandal. suferinţă. înclinare a capului. a zbiera. caltaboş. străin. femeie grasă si fără putere datorită vîrstei. pătimaş. a se pleca]. be: sunetul scos de oi cînd se rătăcesc sau le este foame ori sete. [at: după. [be: a comunica. impetuos. secetos. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă. bes: vînturi. a fi lungit. arogantă [barium: bariu]. echipă]. a lărgi. ba: a behăi = ba: lînă. a zdrobi. tolbă. a lua cu asalt. blocarea unei căi de acces. a canaliza. as: exprimă o poftă. arătos = ba-ru: a întinde. bat: a lovi. [babe: copil mic]. a se afuma. măruntaie. sălbatic]. spaţiu delimitat. suprafaţă de teren]. a pedepsi = bat. armăsar = at. o stare de nemulţumire = as: dorinţă. be: a îndemna pe cineva să bea. agitaţie = bal: a săpa un canal. bara: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. dificultate. lipsit de resurse. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pămînt si se realizează din materiale mai putin finisate. [bat: a lovi cu bastonul]. a înjura]. barieră]. denumire dată de greci persoanelor străine de limba si tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a purta [baa: a behăi]. [ban: a interzice. pentru că]. balamuc. a arde. pîntece. săpuneală.(ba-na): măsură adevărată.bil: a vîna. fortăreaţă. suport. întins]. bariu: mare. necazuri. tunsoare. at: cal bun. locul de pornire a unei acţiuni. blestem. a behăi = be: miros urît. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. conducător al Olteniei care răspundea numai în fata domnului si avea drept de judecată = ban.bad: a se urca pe. a bea]. a visa. [belie: a defăima. [as: ca si. a desfăşura. baba: femeie bătrînă. a plimba afară. fioros. a scoate sunete. a susţine. a trage la măsea = be: a curge. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. a dori. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. zgomot]. [ball: mulţime. a da ghionti. pustiu. [bar: bară. gaze la stomac si intestine = bes. barim: cel puţin. a striga. a bate cu năduf = bel. tărăboi. a se pleca. [barium: mare. pungă. a pofti. la]. a se încălzi. a căuta. a prezice.arie pînze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare. îngînfare. beli: a jupui. mulţime.ad: a trimite. [area: arie. banda: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. sterp. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. a împărţi. a se umfla].

cam aşa = cic. suferinţă. atent. a face = car: chei. rar. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul.gaz: posibilitate.canun: urlet. întunecat. [can: cană]. a tăbărî = canpa. a lua la buci – a rămîne însărcinată = buci.bulug: a se năpusti.gib: a dansa. a transporta. tărăboi.pus: durere. tagmă. a creste atenţia. supărare mare. [kin: înrudit]. zumzăit. principalele organe de simt si gura. a evada.pus: durere. (figurativ) locul unde se măsoară si se cîntăreşte totul. canon: chin. belşug. . dregătorie = cen. gîlceavă. a arde. căpăra: a zgîrîia.ser: a decide. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = car: a sosi la. alimente. a se ivi. provizii. a bate = bus. [buble: a face băşici]. a trimite. mulţime. mîncare]. apariţie = caz. a fi obligat. început.pus: tare. grămadă. boş: testicul = bos. a ieşi. musculos [bullock: bou]. albine = biz(e): a striga. a da. repede = buluc. regulă]. a mîhni. [cheer: a consola. a călători în afară. a trimite. a transporta. cu grămada. a se înfuria. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. [cap: capac. vîrf. cică: chipurile. a scoate la păşunat. a apare. a se certa pentru. a fierbe. droaie. buba: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. constrîngere = canon. culme]. a bate la buci – a primi bătaie. a supăra. bun: satisfacţie. şansă. cip: cîntecul păsărilor zburătoare care îsi invită partenerul la dans = cip. iute. portie de hrană. în fată = cap. uşor. [canon: muncă. a se înghesui.cab: a fi atent la concentrarea gîndurilor. buş: trîntă. a da junghiuri. vorba vine!. buluc: năvală mare. [chuck: cioconit. toţi deodată. reuşită. îmbulzeală. gura păsărilor = cioc. a obliga la o decizie = cer. cin: clasă. suferinţă. [caper: poznă.ganba: piată. îngust. esec]. motive grave. port. a se îndoi. a băga în foc. în masă. [bosh: prostii. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul si are semnificaţia de noroc. ocazie.gig: a fi abătut. durere. a scăpa. deschis. a trage. a tipa. a fi nervos. a culca la pământ. a se afla în treabă]. a mîna. a scînteia = capari. a da. a mîna. a mîna. a agita. a jefui. strigăt puternic. [car: car]. cer: a face o solicitare. necaz. a evalua. a primi. cana: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. dispută. mic. unul peste altul. lovitură.sug: hrană. a ajuta]. a călători în afară. caz: sanşă. buci: cur. bubos. campa: a întinde corturile. jale. luptă. deodată. [buzz: bîzîit. [carat: cărat]. a părăsi. gratie [chirp: a ciripi].gaba-ri: a se confrunta. breaslă. a se înfierbînta]. [buck: ţap. loc de vînzare. a respinge. a face. a da buzna. a se zbengui]. a primi. a duce. mascul. [case: caz]. [camp: tabără].blestema]. a bîzîi. cara: a transporta. necazuri]. [check: mic. a izbi. a trimite. a călători.sen: ceartă. suplu. bîze: muşte. a alunga afară. [bush: tufă]. a apărea. ignorant. tare. gloată. durerile facerii. voinic. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. [bun: coc].

fîsii de pînză sau piele din hamul cailor. [cuddy: prost. a admite. gălăgie = chip. a se crispa. a înşfăca. chit: suman negru sau alb. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. economii. loc de taină. cît: a alunga mîţa şi semnifică .sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris.sir: a curge. a merge. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru.. a vorbi tare. a strînge. natură]. a amesteca. [kind: amabil. a pili = chili: în totalitate. a aprecia. dansînd. [cheer: stare sufletească. chili: a ascuţi.gu-di: a face zgomot. a tine în frîu. a închide gura cuiva. rasă. turtă din făină de grîu si apă coaptă pe plită = cir. a şterge. miscînd [kennel: cocioabă. [churn: a agita. a pune la cale ceva. propriu.chid: a aranja. muncă istovitoare. obrăznicie. . gid: a trage. a linişti. prinsă de hloabe si folosită pentru protecţia abdomenului la cai.. fire = ciri. [kid: a păcăli. specific. a îndrepta. cel care te omoară pe la spate]. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. . . mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a trage la tintă. chendelă: lăuză. foc. [cheer: mîncare]. a tinti [kitty: a aduna. a arunca pe spate]. a potrivi. [keel: a răsturna. codi: a se frăsui.chib: a lega. umblătoare = chi-enedi: bucurînd pămîntul. a compensa o datorie = chit. a potoli. partea unui nave care stă în apă. dans tărănesc asemănător cu sîrba = chi-enedi: bucurînd pămîntul.du-te la şoareci – chit” = cît. a copleşi cu beneficii]. a dezvălui.cir: terci subţire din mămăligă. [cats : pisică]. a pregăti. a se strîmba.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. a conduce. chenead: closet. a bate ţăruşi. [kind: specific. chip: stare de nelinişte. ciri: suflet. a lua în seamă. a pregăti o unealtă pentru tăiat. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. a retine. chiti: a ochi. scandal. tundră. ordine obligatorie. neam]. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. [kine: a intimida]. masă luată de lucrători la cîmp pe la orele patru după amiază. a tine în captivitate]. nătîng]. bordei]. spatiu foarte mic într-un perete. a glumi]. rînduială. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. . a domoli [keep: a păstra. a tine socoteală = chi-ti: loc delimitat. aclamaţie]. a da. a frămînta]. chila: măsură pentru volum egală cu l litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. a încărca. chiler: încăpere mică si retrasă. a robi]. femeie care a născut un copil viu si sănătos aducînd bucurie familiei si comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurînd pămîntul. concert de seară dat de muzica domnească. firidă = chilim: grup de animale mici si fricoase. a scufunda în apă. a vorbi mult si tare = codi. fîşie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. veselind.a lăsa din chingi” – a lăsa liber.. a înhăta.. a achita integral o datorie. a deposeda. a fi atent la. a scoate la iveală. a-si da importantă. a controla. dansînd. a pune la muncă. a retrage. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. a nimeri.giri: curat.2 litri [kilo: kilogram]. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a cîştiga.a tine închingi” – a constrînge. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. timp de lucru. privată. a prinde.

cop: fund de cos sau de pălărie.cud: a tăia. cu vîrf ascuţit. cofă cu care se ia mălaiul. [cur: mitocan]. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. ieşire. des.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. loc întunecos. a apăra [dare: a înfrunta. sticlă mică. în trei muchii. a împărţi. vas de lemn scobit. rezistente si policrome = dala: ac. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. dam: sură mică. cur: fund. a se ridica. a curge lin = doli. a răni. care poate fi exploatat [dig: săpare. mare. a se apăra. a distribui. a curăţa. . cameră. a servi. oca. cofă. conţinutul unei căni. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: sot si sotie. a pregăti din timp. caş. a uimi. urcior. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. organizaţie. umbră. a umple. dosi: a ascunde. domol. lapte. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. a rupe. drum . morman. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. a se ascunde. judec = di-duc. stufos. dări: obligaţii către stat. împletitor de coşuri sau rogojini. Aceste cuie se fixau atît pe zidurile exterioare si interioare cît si pe podea realizînd suprafeţe netede. femeie]. cană de un litru. casă. a blestema [cut: tăietură]. culoare închisă. a tăia. persoană singură care nu comunică cu nimeni si preferă singurătatea . măsură de capacitate de aproape un litru = cop. dop: obiectul care astupă o gură = dop. adăpostul unei familii sărace. vasul cu care se ia vama la moară = cupa. a înhăţa]. a pătrunde [dale: vale. [cup: cupă. a feri vederii = dosu. dîmb. [deduce: a deduce]. domnitor sau boier. cofă. dig: construcţie pe lungimea malului unui rîu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. a ajuta. şezut. folosit de ciobani la stînă pentru apă.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a provoca]. cupă: vas pentru băut vin. cană]. buci. a lucra cu sapa. pomeni.dul(i): movilă. daltă. a găuri. [cuckoo: cuc].cub: cos din trestie sau răchită.singur cuc” = cucu: întuneric. doli: a ocoli. jertfe. a înfige]. cei care îsi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. [dope: a acoperi cu]. a pune deoparte. [doss: pat. a dormi într-un azil]. a acoperi. a da la spinare. grajd primitiv. a culege. bordei. a fermeca. organ sexual feminin = cur: a atinge. suprafaţă netedă]. [cop: a prinde. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. a păstra. Neamul emeş. [dole: destin ]. a intra. proeminent. a elibera. unitate de măsură pentru lichide. cut: cal şchiop de un picior = cut.gub(a): a opri. pentru că nu avea piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă si smăltuită. a deduce. deduc: reţin. a rupe. ofrande.. a se aduna. [dagger: pumnal].di-dug: a judeca. Executată din pămînt si întărită pe partea apei cu faşine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. grup conducător. anus. a fragmenta = dar: a împărţi. a se adăposti. a împlini. pahar mic [dare: a îndrăzni]. realizări de excepţie în concepţia creştină. dagă: pumnal cu lama scurtă si groasă. intrare.

a se întuneca. plasă. . a prinde. ger: frig puternic. raporturi de reciprocitate perfectă. val de tesătură = gig: a fi descurajat. dup: mers foarte apăsat. a se topi.casa mare”. gură. geri: împerecherea porcilor = giri: rît. a se apăra de. a argăsi. maldăr. naiv]. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cîrpi cuiva o palmă. a spune. [giddy: ameţit. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită . gad: pureci. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. a prosti]. teren necultivat. a se îndrepta. lacom = gamun: grăunte de chimen. om sărac lipit = gol. pe legea mea!]. a hurui. dulu: a dezlega. a îmbrăţişa. [dup: găgăuţă. umflătură. a-i pune căluş]. uimit]. a lega [garden: grădină]. a se apleca. adăpost. gurgurel: persoană dragă. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atît un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase) cît si un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective si tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). [gir: cuplat. ia te uită! = gidi: eclipsă. a mirosi. viteză. [gate: poartă]. dîmb.gada: a termina o ţesătură.dub: a lovi cu piciorul. lenjerie de corp de in sau de cînepă. găman: mîncăcios. petrecere = gu-la: larg. păduchi = gada: rufărie. lucrurile de valoare si se sărbătoresc evenimente deosebite. a aluneca. a aduna mîncare [gammon: suncă. icoanele de preţ. a gînguri]. a lua în rîs. a se grăbi.gul: a distruge. palat.. adăpost [dull: slab. [egal: zău!. La neamul emeş. a da pe gît].gir: a alerga. a se certa pentru. a alerga cu paşi grei. înălţime. batjocură]. a fugi..gib: a se îndoi. a umple. mai ales cînd vinul este stăpîn pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a păstra. a trage pe sfoară]. guleai: chef. gît [gullet: gît. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii. mare. [gad: a hoinări prin. Aici toţi cînd se aşează trebuie să respecte rînduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. [gig: sul de pînză]. a se destrăma = dub(i): recipient mare. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. a vopsi. a se supune. ridicătură = gheb. a umbla aiurea]. a strînge. a face rod. gheb: cocoaşă. (despre in si cînepă) a se muia. a face să dispară [gul: a înşela. egal: stare de echilibru. a anula. a se întrista cerul. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. a rezista [gear: îmbrăcăminte. a creste. grădină: locul din jurul casei de la tară = garadin: a aseza în clăi. durere]. a afuma slănină. scăderea temperaturii pînă la îngheţarea apei si distrugerea vegetaţiei = ger. unit].odaia mare”. nedreptate. plăpînd. [gaj: gaj]. unde se tine zestrea. . a fi exaltat. a se grăbi]. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peste = gata. [gag: a constrînge la tăcere. a dupăi = dup. a păcăli].gaz: posibilitate. gig: sul de pînză. a amesteca. gol: spaţiu fără utilitate.dubi: a tăbăci. a da drumul = dul(u): a aduna. găucios. gaj: garanţie = gaj. a păzi. a se pleca.

drum. [guttural: cu nasul înfundat.sar: cineva care strică sau îngrijorează. a accepta. ira: strigăt de supărare cînd copii fac dezordine. degeaba. delimitat. a certa. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. linie]. a ţopăi la războiul de ţesut. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti si administrative. a zbura. a rupe. [hire: plată. chiot. a jăpăi = jap. fugă. ploaie puternică = ha-la: a spăla. hală: furtună. a goni.sab: a rezista la un atac. a ceda. a sări.had(i): scandal gălăgie. judecător. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc cîinii din lătrat = hi: a se pregăti. [jab: a bate. soartă]. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. hudă: casă. zori. a izvorî. a alunga. vorbire pe nas]. belea. a zări. pagubă. a hărţui. [hi: noroc]. durere. necaz = hata. hap: cacealma. stăpîn de rumâni. direcţie. a face necazuri. a cicăli = hu(i): nevrednic. de nimic. asa e!. [hap: întîmplare. rîpă. a fugi dincolo. a face scandal = jar.guturai: secreţie a nasului. belea. scurt. puternic]. [hole: cusur].a trage pe sfoară = hap. [hate: ură. revărsare. a ghionti = hati. hat: fîşie subţire de pămînt nearat care delimitează două proprietăţi = hat. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi cînd stăpînii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba.gud: cuib. huş: a fi supărat pe cineva. hop: a ţopăi = hup: acrobat. hoţ: cel care fură sau pradă. hoţie. amărît. a înjura. a lăsa. vizuină. jar: a pune pe jar. a lovi]. [hatch: limită. a se curăţa]. [hush: a înăbuşi. săritură = hup: atlet. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. gut: porumbel = gut. desigur!. blestem = hu-la: a vorbi de rău. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. a blestema. strigăt de atac]. adîncitură. judeţ. necunoscut [haranque: vehement]. jap: a bate foarte rău. a curge. [hale: viguros. zîzanie = hir(a): a da naştere. hata: belea. întocmai! = i-i: a da de. hop: obstacol. nenorocire. dimineaţă. supărare [ire: mînie]. a bate. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hoţ. a se gudura. a opri. a fîlfîi. [hate: a urî. [hop: a sări]. a seca.hud: adăpost. zori de zi [hot: ilegal. hîră: ceartă. . tăcere]. blestemat. [jar: a se certa]. hăti: a asmuţi cîinii. mic. neînţelegere. de contrabandă]. hui: a ocărî. a angaja. a trimite [yes: da]. principe. duşmănie]. a sparge afară. a zgîltîi pe cineva. haram: afurisit. a duşmăni]. a supăra [hue: strigăt. a defăima. liber]. nevinovat. [hop: săritură]. a fi mînios pe cineva. ie: da. hulă: om rău. [gut: a curăţa de. a doborî. mulţime. slab. mulţime].had: precis. a învinge. a sălta. [huddle: a se ghemui unul în altul. furios. a sări.hab: a descoperi necinstea. mînie = ira: divinitate emeş a dezordinii.hada: a se usca.

instrument de tortură = jug. pricină. în plus. şapte bărbaţi şi şapte femei. a se întări. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. a accepta. afacere. a murdări. a trece. a se pleca. a unge.sug: porţie de hrană. a contrazice. jur: jurămînt = jur. a opri. a se îngrămădi [lake: lac]. a locui. pricină. a cuprinde. [jur: jurat]. a se apropia de = lipi. conducător = jude. local: ce aparţine de o anumită localitate. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor(a străbunilor). acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. [mangy: stare proastă]. a striga. nesimţire]. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. acţiunea de a mînca = ma-sa: un cos cu alimente. jug: dispozitiv la care trag boii la car. dans femeiesc [maze: confuzie]. a cere. terci]. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a săruta. a stăpîni. chestiune = ma-da: domeniu. bun de spoit casele = mea-lu: cît de mult. a lega.lib: a unge cu grăsime. [madden: a supăra. a trage pe sfoară. [male: bărbătesc]. ţinut = local. a suflat viată asupra lor dînd naştere neamului omenesc. asociat.lidim: a primi. meal: pămînt alb. a se sfătui. a ajunge la maturitate. a fi escroc. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. alimente. după chipul ei. liber = libir: a duce o anumită viată. a porunci. [litany: litanie]. murdărie pe corp. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau cînd viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. lipi: a pune un strat peste. om puternic. prăpastie. masa: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mîncate. a judeca. zonă. [liberty: libertate]. [jug: a băga la zdup. a aprecia]. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a întinde[lip: a atinge cu buzele. [meal: praf. vierme]. om mare = malac. a murui. maz: sumă de bani majorînd miza iniţială. rapăn = lip. care a făcut din lut. a fi aproape].primar. mit care se găseşte identic în Biblie. lugu: a duce cu vorba. a protesta.gu-de: a chema.gur: a cresta.ma-lag: apărător. . susţinător. a enerva]. închisoare]. lip: jeg.lag: a se umfla în dimensiune. a se strînge la masă. bogăţie [man: soţ]. provizii.lib(i): a unge. om cu stare materială bună. a înceta. pereche. familie [ma: mamă]. a stăpîni. [judge: a judeca. pudră]. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. a spune. a însemna pe răboj. tînăr. [mummy: mamă]. man: nume de persoană = man: partener. a naşte. madea: temă. mami: cuvînt de alint pentru mamă. a nu fi corect. malac: om robust. [local: de loc]. a împărţi averea. ma: mamă = ma: a se naşte din. [mammy: mamă]. muma: mamă. rege. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. [lug: rîmă. libir: persoană care decide în nume propriu.lugal: stăpîn. mangă: surpătură în mal. a cunoaşte [leg: escroc]. [lip: obraznic.

nevoiaş. a pleca si beget cu sensul de a naşte. a da cu adevărat. greoi = mu-la: vechil. a chefui = mes(i): a dărui ceva.mud: a purta. a murdări [misery: mizerie]. [mutual: reciproc]. mulă: om lipsit de energie. a scoate la iveală. a călători. netot. a şterge. a întuneca. < Anterior Următor > Sînt get!. a ruga. persoane cunoscute. a gîfîi [moo: a mugi]. pornirile nărăvasş al acestuia = mul: scandal. de la originea neamului. a înţelege. trăsătură = mud: ticălos. a pune un băţ. beregată. a merita]. tovarăş.. a încercui. a da naştere la. [mure: a întemniţa]. meritu: faimă. a se înfrumuseţa.mu-a-se: pentru că. mişel. prost. a pipăi. a deveni. [mule: catîr]. zid = mur: a înconjura. a priponi. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. a oferi. a arunca. Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate. [mummy: mamă]. a spune. umbră. [mute: mut]. Sînt get!. mul: catîr. bătaie de joc]. mot: smoc. bleg. a speria. muma: termen foarte vechi pentru mama. haine murdare. mutul: personaj din dansul căluşarilor. mic. a se împăca. muc: secreţie nazală. om rău.mud: a fi speriat. a se asocia cu. a dansa. flecari [mock: batjocură. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină! . [mesh: tocană. pasiune. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. mili: a fi cuprins de milă. mic. mur: perete. soi. tonţi = moace. arzător. [mull: încurcătură.mudul: stîlp. a păzi. leneşi. mesi: a sta la masă. a apăra. [muck: murdărie]. a sfărîma. manifestare. faringe. [mode: fel]. pămătuf = mot. a mugi. scurt. gratii. [melee: încăierare]. moace: figuri. originea neamului. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mina: belşug. a se ivi. mizer: sărac. a convieţui. deoarece. confuzie]. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). omuşor. a înzestra. a juca. [motes: fire de păr]. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. a întuneca. [mile: milă].melic: inflamarea glandelor de la gîtul cailor = meli: gît. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din. [mine: mină]. a face gălăgie. mu: sunetul pe care în scot vitele cînd rag = mu: gură. vag. a veni. a se îndura = mili: voce. [merit: valoare. a îngrozi. din moşi strămoşi. oameni prosti si blegi. terci]. adevărat. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. a slăbi. a scoate sunete. prăpădit = muc: scurt. a străluci. a creste. mod: fel. zăbrele. reacţie. neamul care stăpîneşte. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. a lăsa să crească barba. a genera. fierbinte.

ira-ira-ira(mînie. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. ara-ara-aro(a ara). apa-apa-aqua(apă). care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. al doilea este în română iar al treilea este în latină. a străluci). Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas. adu-aduaddo(a aduce. cameră. Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. agrun-agru-agri(ogor). su. car-car-carrus(car). foarte vechi. Primul termen este în emegi. dac-dac-dac(dac). an-an-annus(perioadă de timp). strălucitor. a curge. ceara-ceara-cera(ceară). a locui împreună. grecii nu aveau sunetul ş). ur. adunare. Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat. respect. a trage la sine). semnifică apă. gura-gura-gula(gură). bi. amaru-amaru-amare(amărăciune. trai. aur-aur-aurum(aur). cinste. ac-ac-acus(ac). arde-arde-ardeo(a arde. bini-bine-bene(bine). adică cea clădită de Troi. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î. u. (sar: pîrîu. a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime. aduc-aduc-adduco(a aduce. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la româno foarte apropait de numele cetăţii Troia.n. a curge. incaşilor si mediului nostru sătesc. cap-cap-caput(cap). necaz). tu. coc-coc-coqua(a coace). casa-casa-casa(adăpost). sa. Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. existentă. sa. Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. ri.Romanii ne spuneau daci. cearni-cerni-cerno(a cerne). în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-aa(exclamare. sălbatic). În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. a goni. supărare). a pune). azil-azil-asylum(azil). gena-gena-gena(pleoapă). Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. bun-bun-bonus(bun). vioi). în nordul Dunării. du-du-duco(a duce). pa. În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă. bo-bou-bos(bou). pădure + a: apă). i. a ceda). a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. luminos. suprafată întinsă). romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. uimire).e. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. acera-aceră-acer(ager. Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. cas-cascaseus(cas). Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci. a se revărsa. cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da. aria-aria-area(arie. e. barbar-barbar-barbarus(străin. ah-ah-ah(exclamare. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes. uimire). În eme-gi cuvintele a. cad-cad-cado(a cădea). cela-celar-cela(cămară). altar-altaraltare(altar). a săpa. za. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce. neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. . asud-asudsudo(a asuda).

rara-rara-raro(rar). odol-odor-odor(miros). satur-satur-satur(sătul. saman-samănsemen(samăn. nigru-nigru-nigrum(negru). necaz). mizerie). tuna-tuna-tono(a tuna). par-parpalus(par). samana-samana-semino(a semăna). satu-satu-sat(sat). os-os-os(os). nuc-nuc-nucis(nucă. ruga-ruga-rogo(a ruga). ursa-ursa-ursa(ursoaică). sete-sete-sitis(sete). om-omhomo(om). nod-nod-nodus(nod). a ustura). tinut). rapi-răpi-rapio(a răpi). sangura-singura-singuli(singur). lup-lup-lupus(a înfuleca. ripa-rîpă-ripa(rîpă).n. turturică). sede-sede-sedeo(a sedea). Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. ud-ud-udus(umed). ochi-ochi-occulus(ochi). zer-zer-serum (zer). turtur-turtur-turtur(sperios. pae-paie-palea(paie). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. pace-pace-paco(pace). ghem). tu-tu-tu. mina-mînă-manus(mînă). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). În fapt. parta-parte-partis(parte). sari-sari-sal(sare). Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. susur-susur-susurrus(susur). unu-unu-unus(unu). uz-uzusus(trebuintă). taman-taman-tamen(taman). pun-pun-pono(a pune). nas-nas-nasus(nas).n.e. rînd). mut-mut-mutus. loc-loc-locus(loc. natiune). rad-rad-rado(a rade). libir-libir-liber(liber). raus-rău-rea(rea. sacu-sacu-saccus(sac). urî-urîuro(ură). sanggi-sînge-sanguis(sînge). mendala-mentală-mentis(minte. şi a trăit în înţelegere . rău). mami-mama-mater(mamă). Dacă romanii nau reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. lip-lip-lippus(lip. salud-salut-saluto(a saluta). nuc). noi cunoaştem latina clasică. tac-tac-taceo(a tăcea). care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. pereche). ol-ol-olla(oală). a purta). sub-subsub(sub). argilă). mur-murmorum(mură). nam-neam-natio(neam. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română.n. săturat). pila-pila-pila(rotund. siti-sti-scio(a şti). lut-lut-lutum(lut. tulu-tuli-tuli(a pleca. sar-sar-salio(a sări).e. Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. sun-sun-sono(a suna).lac-lac-lacus(lac). nora-nora-nurus(noră). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. sug-sug-sugo(a suge). ningi-ningi-ningit(a ninge). o!-o!-oh!(uimire. Un lucru este cert. pana-pană-penna (pană).e. ros-ros-russus(rosu). a gîndi). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). palil-palid-pallidus(palid). ustura-ustura-ustulo(a arde. sau cum vorbea poporul roman această limbă. mur-mur-murus(zid). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. orda-ord-ordo(sir. ucid-ucid-occido(a ucide). put-put-puteo(a puţi). lup). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). urze-urzi-ursi(a urzi).

a astupa o gaură. am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. suport. a grava. lumină. bală: fiară. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. arde: a distruge prin foc. sacagiu. a susţine. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. logica nu înghite asemenea prăpăstii. a se revolta. a sprijini.e. a apăra de. cer = ar-de: a lumina. a reţine = baig: sac. scandal = ball: marfă. a lungi. a ataca. a se împotmoli. existentă = am: timp. a vîrî bal: balot de pînză. a pune în ordine. balamuc. de culoare albă. a radia. banda: ceată. de strajă. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. bag: a introduce într-un spaţiu închis. în urmă. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. corăbier = abar: baltă. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi.n. a străluci = ard: felinar de noapte. vreme = am: a fi. a lumina. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor. a uni. viitor. ama: zău!. cer. apar: vînzător de apă. a sprijini. om de rasă albă = ban: suport. a se înclina. a finisa. chiar aşa!. . înalt. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. monstru = balla: a împiedica. a delimita. inamic. a vîrî în sac. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca.sau uneori în ciondăneli cu geţii. mare. pătimaş. a se bălăci = abba: lac. bandaj = banda: grup de tineri. a uni = banda: ceată. a delimita. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate. a întinde. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. a pune. a lungi. An Nou. a lega. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri. a se ploconi. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. foarte important = an: mare. a se roti. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î. alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. terminarea unei obligaţii. a murdări. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. ban: bani. a umple = bag: cuşcă. fîşie. avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. a închide în cuşcă. înalt. în spate. sfîrsit. a dezlănţui un atac. a întări cu ziduri = bala: duşman. a ajuta. pungă. altar. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. a lega. grămadă. a separa de. a schilodi = bal: fus. a sprijini. vagabond. am: posesie. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia.

a cere. a dori. strungar. cor: ceată. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a micşora = bar-tam: a alege. necaz = canon. gură. a se afla în treabă. mutră. scop = cor. a lămuri. repede = bollog: pîine neagră. cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire. barim: măcar. cerc. nesiguranţă. a transporta. jale = canoin: chin. încîntător. atent. cioc. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. figură. stînă. cul: soldat. bucată de pînză. a depăşi. a se îndoi. obiceiurile si locurile în care a apărut. a aranja. a trage. a se învîrti. canon: chin. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. deodată. un rîu bogat în peste. droaie. . partea din fată a corpului animalelor si păsărilor. căi: a plînge = cai: plîngăreţ. buluc: năvală mare. a se mişca = cor. a călători. încărcătură. bui: a tîsni. a striga = ca(i): a plînge.gur: a face o mişcare circulară. las. cam: aproximare. în masă. cabană: adăpost simplu. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a fi nervos. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. a mugi. a agita. iute. obraznic = caba: a tine pentru sine. tăietură. apăsător. musculos. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. a da năvală. a se repezi la = bui: invidios. cap: început. a striga. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa. a se strîmba. a se pleca. a căra. a alerga împrejur. pustiu. satisfăcător = binn: melodios. a uni. cocostîrc. a păstra. grămadă. a înceta. gloată. îmbulzeală. a umbla cu şiretlicuri. a fixa = bar-rim: tinut uscat. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. a trage pe sfoară. secetos. a captura. unul peste altul. rotire. cel puţin. necinstit = cam: a înţelege.barbar: persoană străină de limba. atrăgător = binni: un rîu plin cu peste. încai = barraim: a întrece. legătură deasupra. cu grămada. puternic. a se întoarce. plăcut. bardăs: barză. a schimba. moment. cel din fruntea familiei. a hoinări = buluc. rît. a plînge. a alunga cu forta. fată nemăritată = be: îngînfare. înclinare. cul: aprig. armată = cul: ariergardă. a izbi. a învîrti la distantă. a transporta. plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile. a trimite. bordei = cabar: ciobănaş. a lega cu sfoară părul. a încorda nervii. rău = bu(i): a fugi. a colinda. pizmaş. a da junghiuri. a examina. înclinare către = cam: înşelătorie. a tipa. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. necaz. ceată.canun: urlet. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. a stabili. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. a intimida = bo: a rage. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a creste atenţia. a da năvală. a pribegi departe. bine: plăcut. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la.bulug: a se năpusti. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. cabaz: glumeţ. iute = cul: ţintă. croială. supărare mare. conducător. strigăt puternic. horă = cor: gălăgie. mare. aplecare.gur: cerc.

a rupe = dar: direcţie. a merge după = hul(i): a face rău. defăimare. omenie = geire: dezgheţat. a împărţi. precis. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. întăritură = dur: tare. grajd primitiv. gog: băiat sau tînăr prost. bleg. mîl. nătăfleţ = gog. boccea. mascul = damh: bou. a împrăştia. a batjocori = gobi. zidărie. a vorbi de rău. deştept. pahar mic. rugăciune. tină. a vopsi. moment = dar-ra: curea. a părăsi. a dispărea = dilim: găgăuţă. înjurătură. a ascunde. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect.puternic. găman: mîncăcios. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. violent. moment. a şterpeli = gob: a sta la pîndă. găgăuţă = dileaim: a risipi. a face necazuri. zidărie. a lega. a deplînge. a strica. a întări. coardă. a se jeli. locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş. centură. a înhăţa. leac. prieten. taur = dam: soţ. a face. puternic. pînză de legat. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă. gagic: iubit. a unge cu unt = im: argilă. elegant. geamăt. întunecat. drum. dam: sură mică. fir. greu de realizat = dur: legătură. curajos. amant = gaige: spilcuit. a picura. sticlă mică. pomeni. a vrea = gu-e: a acoperi. noroi. umil. soluţie pentru o problemă. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. a primi. marş. grăsime. perspicace. a tăia. cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi. diliman: netot. glod = im: unt. calomnie. a accepta. nădejde.gub(i): a opri. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. chef. slab de înger = gog: moale. a respinge. depresiune. frăţie. lip. hulă: blestem. a rupe. a şterge. amorez. cordon.lag: a . jeg. hudă: casă. sfoară de pescuit. realizări de excepţie în concepţia creştină. a defăima. văgăună. a culege. cinste. gir: încredere. clipă. cale = dar: a împărţi. a ruina. a înveli. dubă: puşcărie = dubh: murdar. slim. plînset. iscusit. dară: a încuviinţa.dur: legătură. = dor. mascul. aptitudine = dam: soţ şi soţie. şirag. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. a linguşi. a susţine = dara: remediu. bărbat. a săpa = lac. gobi: a lua. găucios. cordonul ombilical. a fi obligat = gui: cerere. ponegrire. a aduna cu lingura. dam: specie de cerb cu coarnele late. a pune deoparte. a întări. a pune deoparte. ordonat. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. rezistent. nămol. a înfăşura. al doilea rînd. bîrfă. vizuină. im: murdărie. subtil = gir: curat. a aduna mîncare. a urî. a înveli. cos de sobă = hud(a): adăpost. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. gui: a vrea. a ciuli urechea. zori. vale. dur: tare. datorie.gug: semn. soluţie = dara: secundă. bordei. dispreţ = hula: a asculta la. cerb lopătar. a acoperi cu. a băga. a descoperi necinstea. înfumurat = gagig: bocet. ocară.

a valora. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a oferi. grămadă. a semăna. a trece pe la.rag: a prinde rădăcini. boccea. a nenoroci. a accepta. întîiul. mana: belşug. a se scurta. roc: soroc. a convieţui. a se strînge = lagab: butuc. avere de bunuri. grajd. a răspunde la = tur: născut în colibă. aşezare. a începe. bucurie. unitate de măsură de 36 litri. tacă: tăcere. melancolie. a apăra. zid = mur: perete. a accepta. om tînăr. sacu: obiect confecţionat din piele. incomplet. suferinţă. galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz. a provoca. rană adîncă. a preciza. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin. a face =ta: fire. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. în . a opri. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. odihnă de noapte = mas: coapsă. a executa. augur = mana: pereche. bloc. a stabili. a opri. răutate. de-a latul. a tolera. a ieşi. bunăstare. arogant. plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic. trunchi. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. pungă = pac. lespede. a acţiona. in. a suferi. a repara. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. ursan: om voinic. a tine trează mintea. un pahar de băutură = ol. a plăti din urmă. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. a suflat asupra lui si i-a dat viată. a se aduna. a minţi. boabe. sarcină. a sprijini. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. caracter. labă. a slei de puteri = rac. a sfătui. legătură = paca: a vîrî în sac. datină. mas: popas peste noapte. mulţime. zid. mur: perete. staul. a se întinde = rim: trupă. a lovi. veche măsură egală cu 125 ocale. a conduce. tortură. tar: povară. inferior. gîtar. străin.rug: a înapoia. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. a amîna. mangar: bani. cînepă sau lînă. a sosi. deasupra = tar: a tăia. a îndura. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei. dală. a se încreţi = roc. a sfărîma. avere = mangaire: vînzător ambulant. a tine. găzduire peste noapte. tur: spaţiu delimitat. a povesti. a încercui. a avea încredere în. persoană care tace si este atentă. cută. a delimita. a aranja. mamai: mamă. ocol de oi. tulpină. a apuca. a trage. necaz. mic. a pune capăt la. cruciş. pachet. a se îngrămădi. inamic. a susţine. pac: pungă în care se tine tutunul. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista.ul: vas mare. mers legănat. a păzi. a distruge. a arde. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. legătură. bogăţie. peste. autoritate. parale. a micşora. a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează. armată. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. ostilitate. sul = tur: scurt. lagam: mină.se umfla în dimensiune. mînecă. a restabili ordinea.pag: a ocroti.

a se usca. a apăra. a provoca. a sprijini. a pune în pericol. costisitor. scump. a ruina sănătatea cuiva. pînză. exclusiv = dil: a îndrăgi. a cerceta = eag: tăietură în. a uni = banna: legătură. a despica. care nu vede ceva. a pune în joc. grăsime. a înfrunta. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. criză. ba: arogantă. a iriga. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. consideraţie. a deveni unsuros. a merita. versant. a stăvili. a aduna = dul: a încerca. a păstra = ba: a tine seama de. aşezare. întîmplare. dal: a acoperi. a căra. a acuza. a uda. a lipsi. a ucide = ar: a tăia. a merge. a prezenta. spărgător. a asedia. bil: a se înfierbînta. a impune. lipsit de ratiune. din această direcţie. fîşie. tumoare. violent. cal: avere. viguros. a învrăjbi = ba: a lătra. beţivan. a se dezmierda. păstor = gabhar: capră. boală. a stoarce de bani = ga: nevoie. hot. tandru. a suferi. datorie. fuior. tărus. bătrîn = ab: stareţ. înapoi. a tine legat = asal: măgar. dal: a apăra. o = dil: drag. a masacra. rufărie = gad: şnur. dil: unic. gag: pană. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. asa: a duce. a fixa. a-na-am: astfel. noroc. obligaţie. ordine cara: a încercui. bad: a transporta. greutate. după = aga: interval de spaţiu sau timp. ad(at): corp. ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. posesiune. deosebit de priceput la. a adăposti. a tipa = at: umflătură. . a încolţi. prunc. a îngriji. a bate. abgal: înţelept. trecătoare.usug: murdărie. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. respect. gaură într-un gard ba: suflet. a îndemna. a face cabotaj. a acoperi. a strînge = cara: susţinător. strigăt. simpatie. abba: tată. a avea legături cu. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. rechiziţie. chiot de bucurie. bun. a căra. gaba-ra: cioban. a ocroti. aga: coastă. dul: a ascunde. pînză de in. a-ru: a dărui. trufie. bana: a lega. spărtură. Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca. gagar: arie. a lega cu sfoară. cătun. ar: a tăia. schelet. apreciere = call: a cere. eg: şanţ. al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ. decît. a se aprinde. a cere. hotie. a păta cu grăsime = usuc. gaba: piept. a dărui. femeie în perioada critică. strîmtoare. a bate. priceput. apărător. a fura. a răni. a înrola = adaim: a provoca. proprietate = gagach: avere. dreptate. renumit = abhal: renumit.frunte. atenţie. rîpă. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. pentru ce? = anam: natură. a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca. ad: tată. minor. părinte. dil: singur. a se ascunde = dall: orb la. a cînta = adh: şansă. a pretinde. străbun. bunuri. viată. a se încălzi = bille: a se giugiuli. proprietate. suprafaţă de cîmp. persoană. tovarăş. adam: colonie. a risca. a fura = gag: a se lipi de. canal. ga: a smulge. mizerie. canal. dig. gada: in. a susţine.

gur: violentă. a îmbătrîni. ni: prosperitate. a poseda. a se aşeza. necioplit. lipsit de tărie. a rezista = re: vîrstă. slab. a arăta. gar: dimineaţă. a sili. necioplit. belşug. a ciomăgi. întuneric. îndemînare. huru: idiot. a aşeza în grămadă. garas: proprietate. mînă.gal: cel mai mare fiu. generaţie. paie. a adăposti. aclamaţie. lam: abundentă. lili: adiere. grijă. a învineţi. parfum de cedru. a pleca = geillim: a se supune. pivniţă = gala: veselie. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. a cîntări. a sparge = gas: a păşi cu arogantă. a roi. pa: a cere. gilim: a dansa. lom: a slăbi puterea. slab. im-pa: pierdere. a căsători. a inunda. chiot. nebunie. chiot. a duce. a avea încredere = gar: moment potrivit. implorare. furie. a se întoarce. tare. necaz. gaz: a se certa pentru. a se pleca. noapte = mi: lună. tărăboi. neclar. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. sef. a cerceta. a mişuna. convenabil. a bănui. ra: a veni în gînd. a alerga. serviciu bun. judecată. a se înfierbînta. soartă = neamh: cer. boare = lile: floare. a suferi. a privi. injurii. semn. li: scandal. carne de gîscă. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată. cupă largă = gael: irlandez. avere. a înghiţi = gal: putere. gim: alergător. a socoti. suferinţă = lu: mic. a fi însetat = imim: duşcă. bun. sărac. a striga după un hot. tovarăş = pa: salariu. a stirbi o unealtă. gar: a primi. lag: bucată. a insulta = hurru: strigăt de provocare. efort neîntrerupt. energie. a potoli = lom: slab. care spune mult. înghiţitură de băutură. a tropăi = geim: strigăt. ge: vînzătoare. brînză = gar: closet cu apă. firav. lapte bătut. existentă. a se pleca. a se aşeza. a se tîrî. a se înghesui. a traversa. a cresta. frenezie. a se pleca. a urmări. a conduce. voce. gala: siloz. lat. district = ri: rege. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. violentă = mire: furie. igi: ochi. a bea. hum: a se încăiera. a pune în ordine. a prezenta. răsplată. preţ. gin: a face dreptate. a aranja. a zbiera gir: jir. prezent. a se bate. mi-ri: furtună. oraş. rai. mesager. a suporta. sfidare. mi: seară. sunet. a uimi. nam: destin. immin: sete. re: a da naştere. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. gal: a copleşi. a se grăbi = gor: atac. minunat. a purta. a pune stăpînire pe. a se îngrăşa. puternic. gu: a debarca. conducere responsabilă. gălăgie = li: strigăt. a munci din răsputeri. servitoare = ge: gîscă. fîn = garrai: grădină. supărare. capcană = go: a ancora la ţărm. a domni ca un rege. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. a bate = ra: grăitor. ardoare. fiinţă. lu: a îngrijora. fanfaronadă. a se strînge la masă = lag: mic. sărac. om mînios. a da o raită. lug: mulţime. proprietate = lam: proprietate. mare. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. a înţelege. demn de încredere. ri: conducere. . a batjocori.

sin: a strecura. a vinde. rînduială. a se aduna = ti: locuinţă. care? pe care? atît de. ti: rude. zarzavat. alean: dor. si: lovitură. provincie. a adăposti. tul: rezervor. regiune. generos = um: în jurul. ud: cînd? în timp ce. a ataca = te: fierbinte. păcurar. piaţă. de la. um: a supraveghea. fiinţă = ur: proaspăt. sit: măsură. confuz. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. a forţa. aprins. masă. a satisface. alinta: a pronunţa incorect. sin: a iscodi. drăguţ. a bate. abras: rău. te: obraz. a interesa. rezervor. a gîfîi. lîngă = aice: apropiere.sa: a mulţumi. suficient. mai bine = aibitir: alfabet. a străluci. a paste = sipeir: cioban. furtună foarte mare = uru: eclipsă. a primi în casă. ul: a înflori. a socoti. a se repezi la. cu privire la. a pătrunde prin = sine: sîn. inimă. a arăta. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. atenţie. incult. us: a fi alături de. a pătrunde = si: zor. sa: lovitură. a descoase. vecinătate. a căuta să facă rău cuiva. de = ud: acolo. cu lapte. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. a grăbi. tir: mulţime. păşune. a face schimb = sith: linişte. uru: oraş. a gîfîi. ur: a mesteca. a merge în urmă. suflet. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. folos. mulţumit. dezaprobare. sucit. satisfacţie = ull: măr. a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi. silim: a potrivi. atac. după. păstor. lovitură. strălucit. scump. dulce. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. a lăsa pentru = us: interes. melancolie = aillean: iubit. atac. popor = tir: tară. înţelept. nevastă. a răni. a face bine. mugur. a întrista. a cugeta. cavitate. a îndrepta. calm. care pronunţă greşit. a da năvală. întunecat. cisternă pentru apă = toll: căus. vrajă. cu ardoare. vîrf de munte. a socoti. a retine. sipa: cioban. a locui. participare. a îngriji. rază. a calcula. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. si: trăsătură a fetei. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. înţelegere. a crede. . Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. a înfrunta. mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură. drag. ordine publică. sar: legume. cu mînie. aproape de. satisfăcut. bucurie. marfă. lîngă. uşor = si: zînă. neruşinare. remarcabil. real. centru administrativ. a înjunghia. a bate. a răni. a memoriza. trai. sănătos. sat. us: gîscă = usc: gîscă. grăsime de gîscă. plan = agoid: împotrivire. a cugeta la. autentic. văgăună. a răspunde la. ub: a se ascunde. a lumina. păcurar. a fi bun = sa: destul. aice: în apropiere de. treaz. referitor la. a instiga. pagubă = sa: năvală. păstor.

a semnaliza. toane = allta: sălbatic. talisman.altă-aia: monstru. a atîrna moale. înnebunit. a-si atinge scopurile. bre: formă de adresare la tară = brea: arătos. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă. adîncime. a umbla cu interese ascunse. făţarnic. boaite: vite slabe. a căuta. slab. a se mîndri cu. . a nimeri. bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. oameni prosti si răi = baoite: a hărţui. lot. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. neîndemînatic. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. rău brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. neînsemnat. escroc. pornire. neghiob = bolog: scăfîrlie. balas: varietate de rubin = balach: piatră. găgăuţă.bolocan: om prost. a spune prostii = brod: a-si face merite din. strajă = bothar: drum. a vîna. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. arogantă. a-si pierde vremea. boactăr: paznic. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. fals. a hoinări. curea. a împărţi. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi. coapsă. a petrece timpul trîndăvind. clacă. bologan. armă = arm: armată. bordei. nu departe. afectuos. barieră = baire: ţintă. a se moleşi. ocazie. a juca pe bani. în apropiere. epilepsie. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. greşeală = balbh: prost. baftă: moment favorabil. bîlbă: prostie. baire: sfoară. a strînge. bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ. pungaş. a comite o greşeală. nemernic = bearlagar: ipocrit. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. armas: om de arme. şansă. nebunii. bleg: lipsit de tărie. botu: a face botu. aruncătură de bani. a distruge. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. înclinare. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. netot. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga. ţintă. barcă = barc: barcă. curgere. arm: încheietura braţului si a genunchiului. şansă. luptător = armas: haină de soldat. slab. a închide. nebun. cale. Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă. animal urmărit. prezentabil. a cerceta. brodi: a potrivi. muncă grea pe gratis. scop. vîrf ascuţit. povîrniş. a înfunda. cutie. întîmplare = babhta: întîmplare. bîrligan: şarlatan. salbă de bani. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. moment. armă.

deosebit. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie. a convinge. căoaci: fierar = caoch: perdea de. vrajă = cinnim: a hotărî. a se rostogoli. osteneală. castron. corect. resturi. a lăuda. zarvă. forţă. a cauza. femeie proastă = caol: meschin. rodnic. a ridica în slăvi. zăpăceală. căoi: a bolborosi. trudă. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. stare. ciob. ordine. a se întrista. buclă: îndoitură. ceardă: cîrciumă. a aşeza în tabără. a înţelege. îmbuibat. tărăboi. ceasma: plasă pentru prins peste. gust plăcut = bun: esenţă. bun: acţiune pozitivă. a chiorăi = caoi: obicei. corpolent. ce? = ce? ceda: a permite. a învinui de. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. buiac: despre plante – fertil. bulă: cîrpă. a tulbura. nebunatic. grămadă = ceadta: o sută. lipsă. han = ceardai: comerciant. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. cosite. prostovol = ceasna: a tulbura. a pune capăt la. simplu. a îndoi. campa: a face tabără. a agita. resturi. care nu vede ceva.brus: cocolos. ceartă: dispută. apogeu. a fi îngrijorat. a lăsa = cead: a permite. necugetat. cear: păr. siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva. cain: a se plînge. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. vacarm. călăi: plăcinte = collai: gras. trudă. a lăsa. a tăbărî = campa: tabără. ceapane: curele de la opinci. gîlceavă = cearta: dreptate. în bună stare. a murdări. tel. a croi o minciună. destul de. a aranja. negustor. îngrijorare. . aiurită. încurcătură. bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. a se sfîrsi. cu sens figurat lipsă de bani. nojiţe = ceapan: picioare. ceap: apucătură. căule: femeie rea si duşmănoasă. sărăcăcios. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. mărginit. farfurie de supă. fără deschizătură. buartă: gaură. împletirea cositelor = cearr: a confunda. neroadă = canta: încurcată. ocazie. a distruge. cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică. imprudent. despre oameni – răsfăţat. bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. fragment. brut: efort fizic deosebit. a-i juca un renghi. bulibăseală: zăpăceală. nesăbuit. haos = bullabaisin: încurcătură. îmbelşugat. a face nod. cupă. dezordine. sărăcie = buartha: necaz. pagubă. învălmăşeală. a încurca. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. femeie stricată = bulla: chef. început. cinie: făcătură. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. nesocotit = buaic: culme. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. ceată: grup mare. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. cantă: zăpăcită. cauză. scop.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare. cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă. cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare. cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta. cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă. cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă. citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă. cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături. clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după. clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc. coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra. colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat. corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă. cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie. cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare. creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă. credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste. cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură. cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă. dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică. Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă. Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni. doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn,

cîntec, muzică populară. doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia. Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume. dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit. Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde. dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna. dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă. drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator. dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte. durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic. durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ. faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima. fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel. faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori. fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra. falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals. falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii. fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună. fee: zînă = fea: fag, pădure de fag. fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă. fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta. fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac. fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr. fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite. flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă. floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc. forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior. fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi. fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu. fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc. fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători. fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură. gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de. geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală. ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător. ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui. gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor. guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi. habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia. haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie. hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună. iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre. idenie: încercare = ide: soartă, destin. închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă. încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut. ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată. iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic. Ion: prenume masculin = ion: curat, natural. iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete. laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

loc de trecere. nebunie. poceală = poc: lovitură. recrut = racan: a face tărăboi. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. rabă: cîştig. lopăţică. a se scurge. a înainta. topîrlan = murlan: necioplit. a fi tulburat = meara: neliniste. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. a se sparge. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. pas: trecătoare. legămînt. suflet. cofă. larg: întins. gloată. . a pregăti. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. plimbare cu barca. cărpănos = mirle: plin de noduri. a conserva. legătură. nesiguranţă. spaţios = learg: cîmpie. curat. a-si da aere. iz. păgîn: necredincios. a se rostogoli. put: a puţi. miros greu = puth: a puţi. simpatic. macră: carne fără grăsime. necredincios. pantă domoală = lin: baltă. defileu. a hoinări = puca: urmă. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. a se răscula. a se ghemui. a se lega. nod: a avea nod în gît. lărgime. făraş. milă: compasiune. răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat. parte. a se înduioşa = mili: paloare. pleasc: a plesni. spaţiu mare. loc: spaţiu precizat = log: loc. mili: a fi cuprins de milă. a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade. căuş. a lovi. miros greu. a se sparge. iz.ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic. musulman = paganach: păgîn. oftat. leapa: a se juca în apă. a crăpa = pleasc: a plesni. grămadă = plod: mulţime. mîrlan: necioplit. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. miara: a fi uimit. dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om. loc potrivit. puca: femeie sau fată cu purtări rele. bădăran. persoană bătrînă = olog: măslin. polog: mulţime. răcan: pui de broască. mîrlă: om răutăcios si sucit. porţiune largă si liniştită. profit = rabach: risipitor. cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece. a trage pe sfoară = masla: insultă. plod: rod. a bate. olog: persoană neputincioasă. poc: lovitură. răsculat. datorie. mulţime. a merge = pas: defileu. obrăznicie. lin: apă care curge liniştit. broască tînără care orăcăie toată ziua. a umbla. a lăpăi = leapa: albie de rîu. tînăr. carne fragedă = macra: tinereţe. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. cădere bruscă. a doborî un copac. a crăpa. suferinţă. grămadă = pollog: grămadă de peste. a se îndura. leagăn: scrînciob. a se îngrămădi. a înnoda. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. a sfărîma. a-si da aere. neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ. piaţă. bădăran. a risipi.

sfărîmată. a smulge. plin de. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. tămbălău. a izbi. snapan: hapsîn. scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă. a insista. cu barbă roşie = rua: rumen. a băga sat: plin de. temperatură sub zero grade. neînsemnat. comanda de mers înapoi = sia: distantă. . lucios. a împinge cu cotul. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. curgere. socoteală = seam: a ţintui privirea. ruga: a cere. săpuneală. . zgîrcit. gălăgios. înşfăcare. drug. acru. repăd: plec grăbit pînă la. a întări o părere. proţap. smead: cu fata negricioasă si palidă. gălăgie. sec. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. a fugi. a socoti = rosta: a persifla. balamuc. ruptă: desprinsă din. posac. a juli. a stîrni. atenţie. folos. încheietură. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti. a învăţa.. a aduce. a apuca. a rîde de. a dori. a smulge. nărav. a arăta. cuţit. a vrea = rogha: a vrea. şarlatan. a îngheţa. a fugi. a da buzna. uleios. a cere. a tîşni. a prinde o melodie. sailă: însăilare. a lua de la. oişte = rud: lucruri. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. a face atent la. sătul = saithi: sătul de. rost: ordine. sec. slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire. dau o fugă = reabadh: galop. lovitură. obiecte. neîndestulător. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. a înşfăca. smugă: murdărie. uscare. soncăi: a schilodi. rudă: prăjină. rui: roşcat.ger de seacă pietrele” . roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. scandal: ceartă. a alege. rumenit la foc. unelte. a dispărea apa. a gîfîi.. seacă: a se usca. seamă: aminte. sodal: ucenic. calfă = sodar: mers grăbit. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare. mai depărtat. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări. cotitură. snagă: putere. şchiop = sonc: ghiont. a împinge.ceartă.este un ger de te seacă”= seaca: ger. trainic. potlogar = snapanna: a lua de la. lustruit. roz. a lovi cu cotul. a adopta un obicei. durabil. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare. acrit = searbhan: amărît. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. chiciură. a străpunge. lacom. a sufla greu. a coji un lemn. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. palid. a lovi cu cotul. desfăcută =roptha: brînci. par. sonc: schilod. a face atent la. slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. agresiv. gras. guraliv = scannalach: scandalos. mic. scandalos: certăreţ. slab. searbăd: livid. tărăboi = scannal: scandal.

gloabă = tallann: toană. a se feri. distantă. strop. intervale de timp. spagă: mită = spaga: pungă. spartă: străpunsă. tapă: crestătură în copac. a urca = sui. a merge în întîmpinarea cuiva. suite: a se cocota. speculant la bursă. tarbă: femeie uşuratică. taman: tocmai. distrusă = sparrtha: cui. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. tonţi. numai ce. absurditate. a batjocori. confluentă. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. reputaţie. pungă = tarbh: mascul. analiză. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. tănăi: nătărăi. a tine minte. a sfida. a trata cu dispreţ. licărire. a face aluzie la. sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. de necrezut. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. răstimp. înmulţire = spor: a stimula. împreunare. mai ales. a se rări. producţie. vesel. condiţie. talam: cameră de dormit. a străpunge. pilit. tal: porţiune de pământ arabil. prosti = tanai: superficial. descărnat. a risca. bani. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. parcelă = tal: recoltă. a dosi. a se urca. straie: îmbrăcăminte. a păşuna. stat: trup. tană: pîclă. situaţie. în fată. a trimite la. a atenua. priceput. vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. cherchelit = sugach: cherchelit. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. recompensă în bani. în special. a tîrî = tagartha: a se adresa. sucit. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla. a se referi la. cantitate mică = sponc: scînteie. ghimpe. sponci: puţin. priceput la toate = tagarthach: isteţ. a se cocota. tăgîrtaci: intrigant. rătăcit.soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. a se aşeza pe. supărare. activitate. taifas: discuţie. a umbla. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. a cutreiera. avere. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. a se împreuna. sugaci: beţivan. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. afumat. a găuri. sui. ceată = tanai: subţire. taburet. tăgîrta: a se agăţa de cineva. găurită. cercetare. a înfrunta. suim. spor: pornire. creştere. suim. a îndemna. transparent. suite: a se căţăra. a mîna vitele. greşeală de interpretare. cercetare = taifeach: analiză. stare trecătoare. . pat = talaim: a ascunde. slab. obiect mic. a găsi repede răspuns. venit. înaintea. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab. a hoinări. stol: masă = stol: scăunaş. a căuta nod în papură. spin: ghimpe = spion: spin.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre. tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat. tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă. teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire. teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie. tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest. toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere. tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat. trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă. trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie. trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de. trii: trei = tri: trei. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată. tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura. turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc. urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă. < Anterior Următor > Ultima Chemare la neuitare VII sabar: pîrîu în comuna Jilava = sa-bar: peste mare, peste gras.

saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca,sag(a): a împinge, loc, parte, a mulţumi, plăcere, tînăr puternic. sacară: plantă graminee, boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grîul = sacar-ra: plantă, a aduna la grămadă. saha: braţ vechi al Dunării sau gîrlă veche în Delta Dunării, izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peste din abundentă = sa-har: aluviuni, a se înnămoli, sedimente, nămol, a acoperi cu pămînt, a bloca. salasu: locuinţă modestă, loc de adăpost sau de culcare, locaş de cult, loc unde îsi închid ciobanii oile noaptea, cătun = salasu,sa-la-su: milostiv, îndurător, generos, cioban, ciobănită, colibă, cocioabă. salită: melc = sa-li: un fel de liră, a potrivi bine măsura. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua, a aprecia, a cumpăra, a vinde, a păcăli. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Tările Române pentru fixarea birului, dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent, a evalua, a aprecia, a păcăli, a cumpăra, a vinde. sama: moarte prin spînzurare, sinucidere = saman: moarte prin spînzurare, ştreang, funie, a tine legat. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol, grîu bolnav sau ajuns la maturitate cînd se îngălbenesc frunzele. samăn: la fel cu, asemănător = saman: a fi împerecheat cu, a uni doi tineri prin căsătorie, a înjuga boii, a se potrivi cu. samăn: a semăna, a pune seminţe sub brazdă = saman: jug, funie, a înjuga boii, legătură, a duce de funie, sir, şirag. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti, misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client, a bărbieri de avere o persoană. sana: a vindeca, a însănătoşi = sang: a preveni, a înfrunta, sănătate, a ajuta. sapan: parîmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod, a umple, a lungi. sar: vas de bucătărie = sar: legume, a intra, a începe, parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. (prăjina noastră de 33,5 mp). sar: mişcarea care o face omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman, sare de pe un picior pe altul, trecerea peste o barieră, un bolovan sau alt obstacol fizic, efortul de a merge cu picioarele legate unul lîngă altul, mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mîna, a sili, a sări, a bate, a vîna, a urmări, a alunga, a merge, a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei, culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii, adulterului sau tîlhăriei, belea, pacoste, năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. sădi: a planta butaşi, a pune seminţe în pămînt pentru un răsad, a aprecia corect timpul optim cînd trebuie

făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua, a aprecia. săgar: ostaş, luptător, agresor = sa-gaz: tîlhar la drumul mare, jefuitor, lotru. sămui: a lua sau a da în primire, a tine socoteală = sam(u): a aprecia, a plăti în echivalent, a cumpăra, a vinde, a păcăli. sări: a batjocori = sar(i): a strica, a hăitui, a alunga, a cere iertare, a urmări. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici,sig(i): a reteza jos, a duce, a netezi, a cultiva o grădină. seir: privelişte = seer,se-er: a străluci, a lumina, a radia, simpatic, drag. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da, a dărui, a transmite, a prezenta. separ: a despărţi, a delimita, a îndepărta, a scoate din = sipar: un fel de năvod. si: a fi = si: a coloniza, a stabili, a căsători, a aranja, a ordona, a deveni liniştit. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele fete din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece, otel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie, persoana care însoţeşte regele si duce sceptrul, încovoiat. sicar: ucigaş plătit = sicncar,sig-ngar: atac, a bate, a distruge, a răpune singur. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi, a compensa, slab, firav, onest, trăsătură a fetei, a rămîne, a fi cinstit, a fi strîmtorat. sila: a necăji, a urmări, cărare, drum, cale = sila: a hărţui, a necăji, a constrînge, a urmări, cărare, potecă, drum, cale. sin: şopron pentru fîn sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde, a strecura, a forţa, a transpira, a pătrunde prin. singir: lanţ cu un inel la capăt, în care se prindea gîtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă, a dispreţui. sir: fir, şnur, aţă = sir: a toarce, a răsuci, a roti, a împleti, a înfăşura. sisi: zălud, năuc, violent, apucat = sisi: a mîna, a obosi, a bate, a biciui. sîngi: elementul vital în corpul uman care menţine viata, lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul si elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene si artere. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sîngelui din organism si poate duce la moarte = sangi,sang-gi: a răsturna, a rostogoli, a închide, a strînge, a apropia, a termina, a sfîrşi, a încheia. socot: socoteală, calculare, chibzuinţă, judecată, plan, intenţie = socot,sucud: a măsura, a parcurge, a împărţi, a cîntări, a repartiza, a străluci, a radia de bucurie. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea, adică formarea modelului de pe ţesătură. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată, cîte două în fiecare dinte = soh: a înlocui, a deplasa, a alege, grijuliu, confuzie, dezordine, rădăcină, sprijin, a ridica, a alege, a înceta. soi: neam, clan, o anumită educaţie = soi, su(i): persoană, mulţime, a reprezenta, a deveni, a creste, a se răzbuna. somon: pîine de calitate inferioară, turtă mică, colac = somon,sumun: ceva de proastă calitate, a distruge,

a domina. atent. dezordine. a lovi puternic. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a zdrobi. persoană care duce samarul. a fi mulţi. a străluci. a străluci. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie tîrît cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a stăvili. a uimi. durabil. a întărîta = suh(a): revoltă. şer: cer.ses: a cunoaşte. a tipa. a bucura. culori. a cere socoteală = sucal: mesager. arţăgos. curier. a pune. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. a deveni confuz. lumină. piele iritată. a închide în ţarc. a putrezi. a vîna sau a urmări pe lumină. . a certa. a insulta. sona: a se sminti. grămadă de grîu. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a se umple. Surupac: Maria. a învinge. a mustra = sudu(i): a bate. a dojeni. logică = sud: a fi retras. a lărgi. a înjura. a dirija. a prevedea. a deplasa. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a cicăli. a controla. a turna jos. ciortan. sopă: bîtă scurtă si groasă. a străluci. a fi încîntat. discordie. a muri = sun: bătrîn. reprezentant al fiscului. trainic. zăcătoare = şez. a aduce fără forţă. a radia = şer: strălucitor. şaran: crap mic. a întinde. calfă = sudal: samar. a înveseli. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. a vîntura cereale. a freca. a se prăpădi. şar: vopsele. a scoate la păscut. a transfera. a veni încet. boccea. a mînca. a se învîrti în loc. a bea. lumina zilei. a stăpîni. a radia. peste mare de baltă = şaran: a musca. vechi. sudal: ucenic. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vînt. trimis. a suge. neînţelegere. luminos. sun: a suna ceasul. a lumina. sudui: a înjura. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a păzi. tipar.bătrîn. a căuta. cuprinzător.su-ub(a): cioban. burduf. a striga. bolta cerească. şercane: balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. fioros = sun(a): sfadă. a ucide. a se ofili. a tăia. a şterge. confuzie. suha: a înfuria. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. a căuta ceartă.sug: a alăpta un copil. a duce la păscut. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul si barba de culoare argintiu-închis. a alege. a aşeza. a fi obligat. a lega. a se unge. numeros. îngrijitor. sucăli: a răsuci. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. a se certa. suc: cuvînt cu care se cheamă miei = suc. sud: judecată. a înţepa.

a deplasa. şuba: haina de lînă a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a aranja. păcurar. a da o mînă de ajutor. . a ascunde. a fixa. a îmbrăca. stivă de lemne. a prelucra si a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a cînta. a fi obligat. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte si lungă pînă la călcîie = şuba: cioban. a măsura afară. şuba: a tîrî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemînare. şogor: rudă prin alianţă. a considera. bine făcut. zidar. stîlp. a înlocui. a aranja. a freca. a măsura. încîntare. a tivi. a tăia departe. a împărţi. a stăpîni. a măsura. a se aşeza pe. curat. a duce la păscut. a arăta. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a opri. a verifica.şu-gur: legătură. foc. a roade. a întinde. a merge. a retine. a lega una după alta = şir: a lega. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. şide: şede = şidi: a aşeza. îndemînatic. a întîmpina cu urări. putere. a considera. şilica: cuvînt cu care se cheamă ratele = şilica. îngrijitor. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. şir: a pune una după alta. scîndură groasă folosită în construcţii = şos. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. a rade. ceată mijlocie. a striga. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a dezlega. a distruge. a răsturna. păşune. a trage. a numeri. a recita. a se încălzi. a pune deoparte. vîrful biciului = şu-ngar: a munci cu sîrg. şti: capacitatea omului de a acumula. a avea grijă. a tăia. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. şugar: zvelt. linie = şirancă. mînă. unitate de măsură = şeng: căldură. legătură.şilig(a): a scoate din apă.şus: a doborî un copac. a jupui. a fi încîntîtor. a înfige. a chema. a atenţiona. termen de adresare între prieteni = şogor. şirincă: fîsie îngustă de pămînt arabil. a se mînia.şun(i): soartă. dungă. vite cu coarne date înapoi. legătură. a croi. a se necăji pe cineva. a înţepeni. a calcula.şude: a aclama pe cineva. a pune.şir-anga: hotar.şicari: a se supăra. a tipa. a striga. a se sparge. a păzi. proptea de lemn. măsură. a striga. a blestema. a rupe. grindă. a şterge. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. veselie. a potrivi. a cunoaşte. a fi prevăzător. rănindu-l = şoni. a căuta ceartă. a pune. a repartiza un teren. şirin: trunchi de brad lung si subţire. a străluci. a socoti. a memoriza. bucătar. şos: bîrnă. şing: lemne pentru foc. a înjura.

a lega. ceată = tan(a): rece. autoritate. mai ales = tanman: credincios.şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. a înmulţi. a deveni îndemînatic. a se uni. a se furişa. a se preface că nu recunoaşte. a se scurge. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: fire. tasca: traistă mică din pînză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. hot. pungaş. a răcori. a se strecura. a părăsi. a tine mintea trează. a abandona. autoritate. a omorî. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. a distruge = şus: a distruge. a răci. a răsturna. a tremura. taman: tocmai. a adăuga. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. a ruina. a picura. a lăti.şuba: arogant. a duce. parcelă = tal: lărgime. a jigni. a se despărţi. şupă: escortă de soldaţi. a se ascunde = şupuri. ceată de prădători = tagme: a pricepe. rachiu slab = sum: a vedea. a strînge. a sesiza un înţeles. a tine trează mintea. închisoare. a întinde. a lărgi. a pricepe. bază. . tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. frig. a dispărea. sunetul scos de grătarul încins. a înălţa. a lăţi. a repeta. a fi împreună. a tăia departe. a pune capăt la. lărgime. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vînt = şusur: a ploua liniştit si timp îndelungat. persoană dependentă. a răsturna. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. chiar. calm. tagă: negare. tachina: a se preface că nu ştie.şubur(i): a observa. a avea grijă de. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. a umple cu. a conduce. a înceta vorba. a semăna. demn de încredere. că nu recunoaşte = tachim: a face. şus: zgomot puternic. a stabili. şuhan: hot. lotru. a păzi. a decide. a bate. a avea grijă. cin. răcoare. a construi. amploare. putere. tăgadă = taga: şmecherie. tagmă: clan. puternic. pur. organizaţie. autoritate. tal: porţiune de pămînt. a lungi. sef de hoţi = şuha(n): tîlhar. a sprijini. a ucide. putere = şupa. a arăta. şupuri: a se furişa. a întemniţa. a tăia. îndemînatic. a opri. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. a pune temelia unei construcţii. a se interesa. a desface. seceră cu tăişul ascuţit. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. a împrăştia pe jos. a fi nepăsător. a da. sprinten.tab-ba: parteneri. a sfătui. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. generos. lovitură. tană: pîclă. a hotărî.

vreme. frate mai mare. repaus.tu(i): bătaie. cocioabă. tun: a pungăşi. a strînge în braţe. ud: plin de apă. a primi. a recunoaşte. tărăboi = toi. a tine. a se dezlănţui. a se întîlni. venin. pămînt. a locui. a lua. a recunoaşte. durabil. soclu. a înfrunta. fundaţie. soi. a plînge. îndemînatic. a nimeri = tila: a se întîlni. încăierare. a obţine o victorie. lut = tina: tare. grajd. lapoviţă. toi: zgomot. se ploconi = temen(i): perimetru. a primi. a gîfîi la bătaie. sui = tu(i): slăbiciune. teş: încovoiat. pe nimereală = ub: cavitate. . gaură. a fura. a săpa. tur: spaţiu delimitat. zi. a păcăli. a smulge. a tine. ua: expresie care exprimă starea de somnolentă = u-a: somn. groapă acoperită cu frunze. a se asemăna. a ascunde. a plînge. a băga în buzunar. burniţă sau zăpadă. lumină. a chinui pînă la moarte = ucid. lotru. străbunic. a fi bolnav. udat de ploaie. sul = tur: ocol de oi. a procura. persoană ruşinoasă. bun. a opri. a gîfîi la bătaie = u: expresie de protest. a sparge. tîlui: a se întîlni. solid. sac. uh!: strigăt de supărare sau oboseală. furtună. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri. a bate. a se dezlănţui. tui: tîcnit. a îndrepta. udu: a ieşi cu udu. legătură. îndoială. luminiş în pădure. chinuit. cam nebun. a rupe. bază. unchi = te-te: a se apropia. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. ucid: a omorî. ceată de răufăcători = tîlhar: mulţime. pachet. vioi. amărît. bunic. a înveli.tug: proprietate. ploaie. a tine. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. a rupe. a micşora. cusur. transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare. u: expresie de uluire sau nemulţumire. sprinten. la noroc. boală. platformă. a sta. pungă. a nu lăsa pic de murdărie. a procura. a înhăţa. a dura. timar: tăbăcar. uib: orbeşte. gaşcă. a se însenina. tină: noroi. răutate. luptă. duşmănie. odihnă. ceartă. temeni: a se pleca în fata cuiva în semn de salut.teamă: frică. ceată de hoţi. a urina = udu: a evacua. a sti. strălucire. adăpost în cîmp = tog. fel. a ataca. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. fiecare cu ele. fînat. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială si lumea spirituală. tîlhar: hot. duşmănie = uh: a scăpăra. staul. om în vîrstă. tron. tetea: tată. luptă. luptă. a realiza. a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar. pămînt. a băga în pămînt.u-gid: acţiune violentă. vită cu coarnele crescute înapoi. a repara. a şti. defect.

a distruge. a ascunde. a bate. usur: zeciuiala morarului pentru grîul măcinat = usur: taxă pentru vînzarea produselor în piaţă. ursan: om voinic.uman: cunoaşterea firii omeneşti. dreptate. a se zări. us: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni. zălog: garanţie. urdu: expresie cu care se întorc oile cînd pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor. persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului. zar: broască de la uşă = zar: a întoarce. a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. adunare populară. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia. a părăsi. întîiul. ung: a investi cu o funcţie publică. zid: construcţie din pămînt. zăhăi: a împrăştia. ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor si care i-a dat si numele = zag-hi-a: impozit oficial. a fortifica. a fugi. adevăr. a se deştepta. a mugi. a creste. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lînă si colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii. în care se vede lumina = zi: lumina zilei. a lega. a răsuci. a roti. încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puscărie). a se ridica. a aluneca. a duşmăni= uri: cîine. cer. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. a transporta. deschis pentru ceva important. obligaţie legală. a strînge. apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte. a răsări. cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. a fugări. femeie în perioada critică. duşman. a face zgomot. familie. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emes. a fi împreună. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brînza = ze-er: a da drumul la cîini. uz: rîu în judetul Bacău = uz: culme. strălucitor. a străluci. urî: a băga groaza în cineva. briză. sclav. tare cît un urs. a fi mulţumit. za: împletitură din sîrmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atîrna. . om bătrîn. obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar.usug: murdărie. mizerie. a face larmă. înalt. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage. legal. a arunca afară. a aţîţa. rude. ferm. zară: rază de lumină. chezăşie. a pune să conducă = ung: popor. chirpici. justificat. a sili. om tînăr. a înrăi cîinii cu sînge. zabală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta si fixată de hamuri. fioros. a se înălţa. cîine mare. viu. a risipi. neclintit. ordin. de mică greutate. erou. a tremura. a merge departe. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usuc. subordonat. a aduna. piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări. plin de fortă = ur-sang: războinic. a zbiera. om mare. versant. a legăna. în frunte. unchi: fratele unui dintre părinţi. lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. la înălţime mare.

a nimici. a tipa. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui. < Anterior Următor > Chemare la neuitare IV Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cîntată(prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură. a duce. larg. Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura. mare iar în latină gula înseamnă gîtlej. rugăciune. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcute de cremene care formau partea cu care se tăia. a mînca. a perora. zînă: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă si foarte bună. începutul zilei. a distruge. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă. a strivi = zobi. hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a ruga. a mînca. a băga. zurzur: podoabă. origine. a jigni. Cuvîntul gula(gu: gît. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas. sanctuar. zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui. a mînca. a mînca. a aşeza. a se cutremura. irlandeză si eme-gi. invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. a se scutura. zor: grabă. a curge în şuvoi. a batjocori. a gusta din bucate. albină. irlandeză si eme-gi. zgomotul făcut de apa care curge într-un vas. B. a oferi. 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. a vorbi despre calitatea făinii. a aranja.zubi: seceră. a bea. a afirma. masă. altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. a lua în zeflemea. expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei . mişcare ritmică + la: abundentă. îi sfătuiesc. a se zbuciuma = zu-li: a rîde. a oferi. perioada cînd se fac rugăciunile de dimineaţă = zor. cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi = za-na: nălucă. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat. a face de ruşine.zidi: făină de grîu. a zdrobi. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. . a înghiţi. să consulte dicţionarele lui A. Halloran (1996). apariţie neaşteptată. Deimel (1925-1950). zitie: turtă din tărîţă de grîu = ziti.. zobi: a sfărîma. a trage. a înhăta. a tîşni. gît şi numai figurat gură. A. 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). a întinde. care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga. a mesteca. poftă. a se clătina. păpuşă.zise: a spune. În limba română veche există cuvîntul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. Landsberger (1937) si J. zoli: a se frămînta.zur: sacrificiu.

a mînca. Armîn = ar: a răsuna de.mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa. a înghiţi. atîţia cît mai sunt si rumîn. a face zgomot (gu: gît. pentru mamă are sintagma . Cei doi termeni au în comun sintagma . el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. a radia. mişcare ritmică + ra: a suna. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. a rezista. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers. familie. a amesteca. a cuprinde sau abba: lac. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. zgaibă. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn – machidon). mamă iar rumîn = ru: treabă. Latina. sîn. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură. a îndura. bogăţie + min: partener. a chinui + tura: copil. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită. a curge. a tăia din.a rîde cu hohote. Dacă răscolim puţin memoria. a bea. româna la deal şi munte. ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. a chema. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. a merge. a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. a răni. a lovi. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. pantă. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. a se întinde. a trăncăni. asociat. a munci. scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală si îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală. usturime. apă care curge.. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. măsură. veselie + ciar. tînăr. atunci da fericire!.min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. a impresiona. deprindere care si astăzi ne bîntuie existenta mioritică. asociat.. arsură(uz. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia.. a rupe. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. noi am păstrat obiceiul prin folosirea . a băga.mamma” cu sensul de ţîţă. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie. a face zgomot. bucurie. scandal + min: partener. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. mare). familie. unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. a petrece (ul: vas.mater” dar si termenul . Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. a bea la un ospăţ. a îndruma. gospodărie. Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură.n. buca+te: porduse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită. mîncare + ka: gură. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua.sar: mulţi.us: coastă. drag. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul . a aluneca. a striga. a fi egal. lac. mare (a: apă + pa: şanţ. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării.. a muşca.e. mamă. canal mic. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste). a face baie. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită.

folosindu-se la înmormîntări. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. mamy. tete cu sens de om bătrîn. papa. ma. Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn. terci. patesi.e. mu. în checea: mama şi cuvîntul tată în emegi: a. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. ta.. în franceză: papa. tata.n. în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat). bunic. formînd două sau mai multe cercuri concentrice. tete cu sens de tată. Cuvîntul mamă în emegi ama. mami. inimă. daddie. sau începutul mileniului lll î. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. a ofta.doicilor. îma. în română: oama.e. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. mumy. suflet. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m.n. tucu. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît si unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cît si a lunii. în engleză: pa. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. puia. la pag. ma. Hai să le punem si lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. lemn sau piatră si lemn. pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fata unei pietre plane unde se puneau ofrandele. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende. dam. om bătrîn. în engleză: ma.oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. Lewis Spence în lucrarea . muma. mamma. Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră.. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. mami. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice. 27 afirmă că Britania a fost invadată de . mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. în franceză: maman (ma +man). dam(soţie). mi. tucu. papa. pa. în etruscă: ama. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. mama. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. în română: ta.The Mysteries of Britain. Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sunt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. .

catu illa: spiritul negustorilor. aka: băutură fermentată. a merge pe jos. a radia. Italia. allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. sus = capa: suflet. teritoriul Frantei. generos. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. seminţie. voce. nobil. peninsula iberică. superior. a pluti pe apă).Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi si dialecte care fac parte din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). a bea. cacic: căpetenie. limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. a cerceta = gadu: a rupe. a face a avea un efect. strălucitor. a distribui. a socoti.e. învăţat. cel care îti conduce viata. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea . di(dire – a zice) = di(a aprecia. generos) = libir(stăpîn pe el) eg(apă în occitană) = eg: a uda. rege. neam. seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi). – l e. a se întîlni. a căuta. a pune. avere. în insulele britanice. a iriga. aillu: gintă. inimă. a decide).n. clan.. a încuia. porţie. hrană. a închide afară. obşte. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. an = an.Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. luminat. a opri = bara: a înainta. In emegi ila: cărăuş. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă . a îngrădi. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi. capac: bogat. a fi de partea cuiva. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare. a fi mare. liber(darnic. a transporta. a fi trist. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. papa(tată) = papa(tată). a vorbi despre. a linişti + cu: a întemeia.n. băţ lung si gros. a fi bogat. calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua. achite(acquitter – a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite). personificare. a adăpa vitele. amer(amar) = amaru (supărare). La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv. popas. bara: unitate de măsură = bara: iaz. locuintă. catu: tîrg. înţelept. comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii. tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud. a distribui. prizonier.

haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec. locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a despica. casă. cartier. a sterge. a vătăma. cira: a coase = cir: aţă subţire. a distruge. atracţie. sălbatic. chuqui: ploaie. neam. începutul unei acţiuni. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. huanca: piatră de hotar. podoabă. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. violent. a mişuna. obicei. a se agita. cira – a însira = cir: a lega. a fi lipit de + ca: cătun. a da. sălbatic. nimicitor = hunu: a rupe. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. a străluci. a se pregăti de drum. a curăţa. răzor = hata: a radia. a fi mîndru. fir. Huiana: Inca. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. vită. surcele = ha: numeros. a picura = chicu: puţin. nesăbuit. a aduna. a fixa. a întări. huata: loc unde se leagă(prinde) ceva. om fără căpătîi + hucia: a fi mînios. aur + ri: a turna. collca: depozit mare. oraş. a avea voie + cia. familie. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a striga. a înconjura. a cîştiga. a aduna. prezentă nedorită. a se ascunde. uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios.sa: a tăia. hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. hatun: mare = hăt: întins. hucha: sărac si orfan de părinţi. a conduce. a vui = colca: a fi atent. a măsura. scandal. a fermeca. cori: aur. oprire bruscă. limită. a supraveghea. a opri. cîte puţin. a se învechi. puţin. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: . chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare.destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren. a pune. Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas. mare = hat: înălţime mare. a încînta. hatha: castă. încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile. a trage uşor. huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. defileu. conci: vîrf. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal.

tristeţe. a fi mare. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. a mîngîia. vigoare. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. vale sau trecătoare protejată. mana: noroc. soţie. a linişti. necaz. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas). aşa este = inga: egal.. marcă: proprietate. spirit feminin al destinului. sănătos. iarbă. pretutindeni. inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. pătură. strămos. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. pentru lapte si lînă. înfăţişare = chip: a lega. a creste + inu: paie. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. a apărea. mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. rai. supărare. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia . belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. mic. la fel. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. domeniu. . a cultiva. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia). mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. a pipăi uşor. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat. quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă.a stăpîni + ana: lumină. făptură. care nu se vede. păşune. quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. a locui împreună.runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea si la învelit noaptea. era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare. Lama: înger păzitor. meşter foarte bun. respect social. soţ. dor. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. broboadă. a lega. jignire. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. umflătură. a controla. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. piciu: ascuns. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. Inca: conducătorul incaşilor = inca. cer. teritoriu.inga: adevărat. a uni. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. nostalgie. frumos. In româna veche nu există acest cuvînt. jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. pereche.

Paullu: fratele lui Manco Inca. conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie. transformatorul cultural. rang social. În limba română se foloseste . a lega cu sfoară. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. natură liniştită. marfa cea mai comercializată la incaşi. suyu: tinut. a fi capabil. bucurie = pace: linişte. phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. a strînge laolaltă + ia: mînă. a ucide. tarapuntaes: nobil. om = Rona: localitate în Maramures. unelte si nutreţ.. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. a pune în ordine. a lua cu forţa. domeniu. om prezent. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. a se aşeza. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta. a apuca + la: tînăr. runa: bărbat. care aparţine lui. proprietate. sceptru. regiune muntoasă. sapsi: proprietate. putere + ri: a conduce + u: bărbat. a observa. adăpost provizoriu pentru vite si capre. a se urca + ia: mînă. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de . aţă. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. a aşeza. animal prăpădit. bătrîn. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa. trimis regal. tambo: depozite regale sau obşteşti. În emegi ru: semen. pietriş. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. a păzi. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor. folosire liberă si liniştită. a se documenta. provincie. a impresiona. a te afla în treabă. a aluneca. zăpsi: a prinde de veste. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. creatorul.purie: cărunt.oca: cartof. a smulge.a mînca în pace” cu acelaşi sens. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a fura. avere. stare de echilibru = pace: a se potoli. conducător incas. a conduce. domeniu. amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. a aduce linişte. a se linişte. a zori. ricu: suveran. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. bogăţie + na: om în viată. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. a deveni alunecos. cataclismul. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză. armă. a înhăţa. a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus. egal în funcţie. pachacuti: rege incas. a băga de seamă. saya: jumătate de provincie. opus. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. stîncă. a cerceta. a cerceta. tată (termen vechi) = pu: suflet. a se înclina. a pătrunde.

a pune. Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică. a se osteni. legătură. început. snop. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor.O.plumb. Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. Latina clasică. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. de pe lacul Titicaca. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. realizat de Gh. urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel. strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. Bulgăr si Gh. română veche si emegi si cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română si engleză. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. sînge. Dictionar de Arhaisme si Regionalisme. În emegi uru: a păzi. bun. legătură. wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. lacrimă. a uşura. neam). om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. contine 34. a şterge. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. priceput. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. a săpa + ma: a se fixa pe. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal. scobitură.750 cuvinte. inimă. a răcori + pu: izvor. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin). cuvintele irlandeze comune cu româna . a tipa + i: a plînge. a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn. tată = tucu: rude. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. a trezi din somn + ca: gură. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. puternic. a înveli uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. deasupra. warawara: luminos. a lega. ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. a prinde. a tîşni.

acoperit cu aur. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie. celo = a celui. armă. a socoti. acer = ager. adiutor = ajutor. a aduce. angusto = a îngusta. a acoperi. carrus = car. celulă. acolo. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. callis = cale. a primi. chingă. audio = a auzi. asper = aspru. crista = creastă. aurum = aur. cera = ceară. econom cumpătat. cos = cute.si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. a asterne. crucis = cruce. campus = cîmp. asylum = loc de scăpare. a aduce. attat = vai!. annato = a înota către. acolo = acolo. coasă. acus = ac. circus = cerc. collinus = colinar. bordei. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme si nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. ausculto = a asculta. cresco = a creste. autumnus = toamnă. a aduna grămadă. cingo = a încinge. gresie. cauda = coadă. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. Aceste centre aveau si rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. adăpost. cerno = a cerne. a ascunde. cervus = cerb. cîrcotaşă. canal. a fierbe. coma = coamă. arcus = arc. argentum = argint. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. animal = animal. plete. barbar. barba = barbă. a lua masa. a afla. a însela. accolo = a locui în preajmă. computo = a calcula. curcubeu. acclaro = a arăta clar. a observa. a plasa banii într-o afacere. suprafată întinsă. femeie rea. acclinis = rezemat. crucio = a chinui. addo = a aduna. blande = măgulitor. a mînca. attingo = a atinge. a micsora. annus = an. attente = cu atentie. cu arcanul. credo = a crede. ceno = cina. albus = alb. lingusitor. arcano = pe ascuns. sălbatic. a strînge. barbarus = străin. cu japca. cela = cămară. castro = a castra. a = a. clare = clar. calco = a călca cu piciorul. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. caput = cap. cărare. dans. a observa. costa = coastă. aratio = aratul pămîntului. cingulum = cingătoare. a pune: adduco = a trage la sine. certatio = ceartă. gură. coacervo = cociorvă. vacă. attentus = atent. carnis = carne. comatus = pletos. trist. a asculta. chorea = horă. caseus = cas. cepa = ceapă. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română. a primi. annuus = anual. cicută = cucută. area = arie. aro = a ara. bucca = obraji. canalis = tub. atît!. canto = a cînta. violent. bracatus = îmbrăcat în nădragi. cald. blînd. attendo = a fi atent. crudus = crud. coqua = a coace. potecă. cornum = coarnă. bos = bou. colloco = coloca. dispută. allego = a alege. adsterno = a întinde la pămînt. arma = arme. sprijinit. adstringo = a lega. răstignire . îngust. cornus = arborele de corn. afflo = a inspira. aprilis = luna aprilie. caldus = fierbinte. a se încrede. a deslusi. cantus = cîntec. canis = cîine. aer = aer. amarus = amar. necopt. capra = capră. chorda = coardă la un instrument. amare = cu amărăciune. bruma = iarnă. bonus = bun. crudelis = crud. casa = colibă. anguste = strîmt. a se arăta. appareo = a apărea. cornu = corn. ardeo = a arde. înclinat. barbaria = barbarie. ah = ah. bene = bine. azil. auratus = aurit. a îmbuca. cado = a cădea. plîngere. sălbăticie. a brăzda.

cuculus = cuc. fugio = a fugi. frigo = a frige. menta = mentă. nasus = nas. merula = mierlă. latus = latură. do = a da. mendacium = minciună. dormio = a dormi. hot. latro = lotru. smoc. iuro = a jura. fusus = fus. fundus = fund. frico = a freca. milium = mei. lumen = lumina. mollio = a înmuia. heri = ieri. humilis = umil. topor. inno = a înota. detono = a tuna. lupa = lupoaică. lenis = lin. libero = a libera. luna = luna de pe cer. lacus = lac. montana = montana. nodo = a înnoda. a suspina. fraga = fragi. nigrum = negru. a tortura. fera = fiară. iugo = a înjuga. nedum = necum. fames = foame. funalis = funie. draco = balaur. noctu = în timpul noptii. în ce fel?. lignum = lemn. culmen = culme. a chinui. duro = a dura. gît. morior = a muri. marginis = margine. inceptum = început. mollis = moale. furca = furcă. femina = femeie. lacteus = de lapte. murmuro = a murmura. inclinatio = înclinare. mica = mic. figo = a înfige. mulier = femeie. natio = natiune. locus = loc. lingo = a linge. cum = cînd?. inumbro = a umbri. dator = dătător. ferrum = fier. a ataca. a declara. floccus = floc de lînă. muto = a muta. mutus = naris = nară. filia = fiică. inclino = a înclina. fulgur = fulger. gustus = gustat. fumo = a fumega. mustum = must. nebula = negura. dense = dens. latratus = lătrat. lacrima = lacrimă. miratio = mirare. firimitură. gallina = găină. meritum = merit. nomen = nume. mors = moarte. neam. nos = noi. illumino = a lumina. funis = funie. hospita = oaspete. sîn) = mama. fetura = fătat. gust. nefericit. inde = inde. mînie. curatio = curătenie. locustă = lăcustă. hei! = hei!. ciocan. mensura = măsură. meus = al meu. murmur = murmur. lana = lînă. murus = mur. des. farina = făină. incingo = a încinge. mel = miere. massa = masă. digitus = deget. muscus = muschi. lippus = lip. roadă. ira = ira. floris = floare. lacrimo = a lăcrima. fructus = fruct. duo = doi. mons = munte. manus = mînă. mamma(tîtă. mater = mamă. gula = gură. mugio = a mugi. fulguro = a fulgera. humeo = a fi umed. filum = fir. facere = a face. foc. mugitus = muget. large = belsug. fumus = fum. gusto = a gusta. nurus = noră. mortuus = mort. gener = ginere. malleus = mai. sărac. lingua = limbă. a căsători. manica = mînecă lungă. furia = furie. gemo = a geme. curto = a scurta. mînie. miseria = mizerie. uimire. ligo = a lega. . heredis = herede. longus = lung. nucis = nucă. nodus = nod. liber = liber. mollesco = a molesi. lupus = lup. humilitas = umilintă. iracundia = iracandia. filius = fiu. frigus = frig. lingula = lingură. miser = mizer. fur = fur. impugno = a împunge. impingo = a împinge. insula = insula. mola = moară. ningit = ninge. mulgeo = a mulge. incepto = a începe. latro = a lătra. duco = a duce. incipio = a începe. mentis = minte. intro = a intra. fenum = fîn. laudo = a lăuda. marito = a mărita. medulla = măduvă. vîrf. lutum = lut. luteus = lutos. larghete.pe cruce. flacără. frater = frate. nascor = a se naste. a detuna. îngrijire a trupului. focus = vatră. genu = genunchi. maius = luna mai. iuratus = care a jurat. gazdă. grămadă. intra = înăuntrul. nato = a înota. numero = a număra. dulce. musca = muscă. macero = a măcina. iubeo = a dori. margino = a mărgini. dulce = plăcut. homo = om. morum = mură. directe = drept. herba = iarbă. multum = mult. illacrimo = a lăcrima. gelu = ger. fuga = fugă. mare = mare. gena = pleoape.

totus = tot. tendo = a întinde. partis = parte. oleum = oloi. subtus = supt. sat = sat. putridus = putred. rupes = rîpă. liniste. testu = test. ripa = rîpă. rota = roată. serum = zer. pila = pila. spumosus = spumos. porto = a purta. populus = popor. pellis = piele. suffero = a suferi. penna = pană. destul. roto = a roti. una = una. ruina = ruină. tuli = tuli. unda = undă. septem = sapte. probosus = a probozi. oh! = oh!. sagitto = a săgeta. turbate = turbat. tono = a tuna. sal = sare. udus = ud. paco = pace. tacite = tăcute. singuli = singur. ungo = a unge. occupo = a ocupa. pallidus = palid. turba = a turba. porcus = porc. spurco = a spurca. soror = soră. ustulo = a ustura. sitio = a fi însetat. livadă. tyrannus = tiran. uro = ură. surdus = surd. st! = sst!. pomum = pom. unguis = unghie. truncus = trunchi. tamen = taman. suffulcio = a sufulca. stirpis = stirpie. taceo = a tăcea. prunum = prună. spurcus = spurcat. tremo = a tremura. stringo = a strînge. repens = răpezime. plene = plin. stellatus = înstelat. obligo = a obliga. ros = rouă. pote = a putea. temeritas = temere. ursoaică. pugnus = pumn.obliquus = oblic. sorbeo = a sorbi. saturo = a sătura. semino = a semăna. taurus = taur. liniste. odiosus = odios. risus = rîs. signum = semn. sagitta = săgeată. russus = rosu-închis. împreună. partio = a împărti. saltus = salt. prunus = prun. salis = salcie. ruinosus = ruinat. spina = spin. sedeo = a sedea. tonsura = tunsoare. sugo = a suge. pedica = piedică. spartgo = a sparge. puteo = a puti. trudo = a trudi. popa (cel care face jertfele) = popa. ramosus = rămuros. usus = uz. ulmus = ulm. sto = a sta. usura = uzură. unde = unde?. sarcina = sarcină. tondeo = a tunde. parens = părinte. sudo = a asuda. podagra = podagră. rodo = a roade. stinguo = a stinge. primus = primul. umbro = a umbri. paries = perete. saccus = sac. tres = trei. oculus = ochi. pereo = a pieri. stupro = a stupi. tussis = tuse. umbra = umbră. pungo = a punge. urtica = urzica. ursus = urs. sir. placo = plăcut. turbo = a tulbura. uber = uger. rogo = a ruga. socer = socru. susurro = a susura. traho = a trage. umbrosus = umbros. reparo = repara. tingo = a întinge. plango = a plînge. urceus = urcior. palea = paie. sitis = sete. saluto = a saluta. sors = sort. sub = sub. termino = a termina. turma = turma. ultimus = ultim. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). prosto = prost. a sălta. a întepa. tu = tu. miros. tergeo = a sterge. rumino = a rumega. pacis = pace. occupatio = ocupare. salio = a sări. spuma = spumă. sterno = a asterne. perdo = a pierde. unus = unu. statura = statură. odor = odor. torqueo = a toarce. olla = oală. pasco = a paste. panis = pîine. turtur = turturea. susurrus = susur. strămosi. rumpo = a rupe. pono = a pune. pectus = piept. pastor = păstor. rotundo = a rotunji. piezis. rado = a rade. octo = opt. portio = portie. ursi = a urzi. scio = a sti. rosmarinus = rozmarin. tilia = tei. sex = sase. bubă. satur = sătul. socrus = soacră. semen = samăn. scrofa = scroafă. boccea. saline = salină. . pons = punte. tegula = tiglă. tremor = tremurare. tortus = tort. porta = poartă. tyrannis = tiranie. pinus = pin. teneo = a tine. sortitus = sortit. sono = a suna. rancidus = rînced. pascuum = păsune. sufflo = a sufla. timeo = a se teme. salto = a dansa. ordo = ord. ursă = ursă. securis = secure. pomarium = pomărie. palma = palmă. praeda = pradă. stela = stea. rea = rea. a arde. puteus = put. sorbitio = sorbitură. tempus = timp. palus = par. raro = rar. tussio = a tusi. sonus = sunet. sedes = sedă. spica = spic. stomachus = stomac. passus = pas. subiratus = supărat. tortor = tartor. sudor = sudoare. rapio = a răpi. occido = a ucide. pullus = pui. rideo = a rîde. ramus = ramură. plumbum = plumb. ulcus = ulcior. os = os. sanguis = sînge. rotunde = rotund. pelagus = pelag. somnus = somn. spatha = spată. seu = sau.

Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă(dub: a bate cu putere . (sug se poate citi ciug. vespa = viespe. .o” din emegi. ciuc. fenomen întîlnit şi pentru d înlocuit cu t. v. verbum = vorbă. ă ca a(masea-măsea). g înlocuit cu c.. sog. vitis = vită. În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. vermis = vierme. tobă sau durni(dur: locuinţă + ni: gazdă.e. valles = vale..e.. corect . Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul . vicinia = vecinătate. î ca i (cînd-chind). limbi semite şi înrudite între ele. î au fost transcrise prin a.ce” moale. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în . au rezultat cuvinte noi dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale.. vadum = vad. Aceste limbi nu aveau sunetele . vultur = vultur. Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î. venator = vînător.. volo = a voi. De reţinut că şi în prezent arabii(urmaşii semiţilor) care au studiat în România pronunţă consoana p ca b(bobor – popor). a pune + a: braţ. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. virga = vargă. a lovi. vas = vas. vendo = a vinde. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. vipera = viperă. j. dormi. vita = viată. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î.ce”. a se învîrti. Un cuvînt(fonem) se putea citi în mai multe feluri. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin.b” de multe ori devine . i. vinum = vin. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. cioc. a se răsuci) dorni. persoană. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă).. . venia = voie.p” şi invers. ciog.pi centru” cu . Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul . vindico = a vindeca.. vulpes = vulpe. Emesii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima(sau ultimele două) literă aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. Sîntem din acelasi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii si importanta ei. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. velo = a înveli. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. forţă putere) dobă. verres = vier. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca).vaca = vacă. venio = a veni. z înlocuit cu s sau ş. video = a vedea. vitellus = vitelus. Limba emegi nu avea consoanele f... a umbla cu şmecherii. venatus = vînat. vis = vis.u”.şe”. vocis = voce. vae! = vai!..pi şentru”.şi” aşa cum fac cei din Muntenia cînd vor să-i zeflemească pe moldoveni .. Vocala . a scăpa. vicinus = vecin. În partea stîngă a lexiconului se găseşte cuvîntul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvîntul emeş cu sensurile aferente. vena = vînă. soc) sau se scria în mai multe feluri dar avea acelasi sens(sopîrca: a linguşi. vidua = văduvă. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor.dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene. Consoana . vocalele ă.n. În paranteza pătrată am pus cuvîntul din limba engleză cu explicaţia aferentă. viridis = verde.n. venenum = venin..ci” şi au fost transcrise prin sunetul .

fîsie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. fîşii de pînză sau piele din hamul cailor. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. nemeşug: nemeşie. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. nemeşie: rang social. Cuvîntul hora are sensul de a dansa în cerc iar în eme-gi cuvîntul hura are sensul de neam.. În limba română avem cuvîntul chingi(cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. a învîrti. sîngi: element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor avînd un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. a se trage din.me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii(putere = a. hop zurzur” iar emesii au ambele cuvinte hup: acrobat. akkadiană. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvîntul king. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. Consider această greutate explicabilă pentru un străin de această limbă dar nu si pentru cel care stăpîneşte foarte bine limba română veche si are o minte isteaţă. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. a se opri. Precizez că s-au descoperit pînă în prezent cca. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului si limbii noastre. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii si obiceiuri. prima clasă socială. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive(emegi.a tine în chingi” – a constrînge. a bucura pămîntul. . a conduce. prima categorie.a lăsa din chingi” – a lăsa liber.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere.. a înnobila... a susţine. sunt oameni de încredere. la sud de mare iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungînd să treacă de 250 pentru expresia . 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici jumătate nu au fost descifrate iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt si mai mari. În regiunea Oaş(Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-si spun cu mîndrie nemes. a sări si zur-zur: a se zgudui.. a se clătina. engleză. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia . a fi uniţi. a sălta. Sang-gi îsi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după . sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite si sunt foarte demni. face pe cineva boier. Au mai rămas destule comunităţi care să-si continue existenta milenară. Mai există expresiile: . a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai tîrziu semiţii l-au numit Sumer. termenii fiind foarte greu înţeles. a ocroti. Chindie este denumirea unui dans iar la emesi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. a proteja. totalitatea lor. su. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. vită. a-si avea originea. usu). a controla. cel mai de seamă. . de neam mare. calitatea de nemeş.cunoscut de sumerologi. Neamul emeş(sumerienii) cînd au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. română) si consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. babiloniană. era apărat natural la est si vest de fluviile Tigru si Eufrat. germană. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. clasa nemeşilor. folosită în special la schelele din construcţii.

civilizator.. sumbru. eme-gi. Prin repetare. a nobililor. popor nobil. Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mîndrie. aparţine prin naştere grupului) si poate avea în eme-gi sensul de neam ales. a lua peste picior.capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. Poporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang-ngi . În raport cu vecinii semiţi. nobil.e. a conducătorilor iar poporul să se numească . le-au cultivat limba si religia pînă în secolul Vl î. a batjocori. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol.. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strînge părul. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvîntului gig din eme-gi. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea si gigi cu sensul de chicoteală. Dacă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile îi prezintă cu părul subţire.. Limba care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. Limba română veche mai are cuvîntul gigă ce este un dans englezesc(jig) dar şi irlandez executat cu vioiciune si veselie. ciripeală.descifrarea tăbliţelor de lut prin . Un popor plin de veselie si vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. popor civilizator. demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvîntul gig cu sensul de frumos. neam civilizator sau neam nobil. civilizator. Iudeii. Termenul gig are sensul de trist. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pînză. demnitate. mîndru. ei erau cu adevărat un popor civilizator. negru. emeci. a radia. subţire şi gigăt(gig: bucurie. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate(cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii) consider că este o greşeală traducerea . limbă aleasă sau oficială. chipeş. a striga. Tot noi păstrăm termenii: gigat(gig: tristeţe. a cînta) cu sensul de vioi. chiot.e.. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îsi spune emeci. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. gige si giga cu sensul de chicoteală. Fantastic! Emesii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 cînd a botezat acest popor necunoscut cu numele de .. poporul civilizator. mîndrie + at: tată. Ei îşi numeau tara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sînge nobil. Limba română mai are cuvîntul gigia cu sensul de tînăr frumos si plin de farmec. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus gresit tot prin . suferinţă + at: schelet. adică poporul mîndru. a străluci de bucurie.sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş.n. codite de păr. Irlandezii au cuvîntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite.capete negre” de parcă iar fi potopit rîia pe toţi. mîndru. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. melodia după care se execută acest dans. a încuraja. cuvîntul gi a ajuns gig(gi: om tînăr + gi: nobil mîndru. Intr-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pînză care era înfăşurată pe trup. în captivitatea din Babilon cînd si-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul . Să repet emes. În limba irlandeză există cuvîntele gig. slab. corect ar fi neam ales.. veselie. În urmă cu 4500 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş(se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. nobil. a chiui. distracţie identic cu gigia al nostru.capete negre”. boală. învingătorii lor semiţii.n. poporul ales sau civilizator.. a se hîtjoni. drăgut. urmaş) care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. pagubă.capete negre”. slab) cu sensul de slab. vesel(gi: tînăr + gi: nobil mîndru + a: odraslă.poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă.

necaz. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. ima: a murdări. termenul de Sumer fiind specific culturilor semite care s-au suprapus peste cultura emeş. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. a conduce afară. a zări. a da de. nămol. conştiinţă. exprimă un îndemn. tină. supărare. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliu de Administrare al Iraqului din 2004 exista un reprezentant cu numele de Baralulu. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. asa e! = i-i: a da de. astăzi nu le mai auzeam. zoioşie. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. înainte. a se duce = i-i: a trimite. im: murdărie. persoană închisă în sine. suflet rău. a se uita. şiretlicuri. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a rezista. a consulta. fire. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. supărare. mîl.. a trimite. fel. sîngi: figurativ cu sensul de suflet. înclinare. a privi. ima: a întina cu vorbe. lip. a înjura.iar tara lor se numea Ki-en-gi. a lua = i-i: a se ridica. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. reputaţie proastă. staul. a merge pe stradă. ici: aici. jeg. individ periculos. a ocoli. a lăsa.igi: ochi. mentalitate ca în expresia . privire. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. ia: de la verbul a lua. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. noroi. a lăsa. aspect. a înjosi. a ieşi afară. Trebuie arătat că în limba quechua(limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. caracter. necaz = i: strigăt de durere. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. a batjocori = imi: minciună. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. familie blestemată.sîngili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit si te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. respiraţie agitată. ie: a da. suflet parşiv. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. a aprecia. Canalul Um Kasr este tot o denumire emes(um + kas +ri) cu sensul de rîul care curge dirijat.. glod = im: argilă. găvozd. a înfrunta. Se mai foloseşte si înjurătura . plimbare. a vedea. a dăinui. caracter pervers. imas: păşune. pană. oraşul celor sase coline = ias: sase. a trimite. ie: da. adică cinci degete de la mînă. a lăsa. Nimeni nu s-a gîndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor(sumerienii). a tine. ii: a merge.sînge rău” care semnifică om parşiv. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a înţelege. slim. .

îs: sunt. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie.i-zi: lemn. scop. a stăpîni. duhoare. iar = in-ga: la fel. a spinteca. a scădea. a lovi. a cuceri. a se ghemui. necaz mare = jala. a se ivi. a sta întins. legătură. a ondula. la fel.in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a şerpui. putere divină.sag: a devasta interiorul unei case. întocmai = inca. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. a ridica o movilă. viitor. prădăciune = jac. jurămînt. a strînge de-a lungul. mulţime. a se zgîi = iti: lună. a sprijini. drum cale. sfîrsit. potlogar = jabra. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. cult. aspru. egal. japă: nuia subtire si elastică. gust neplăcut = iz.inga: iar. întocmai. sclipire. în depărtare. boare. a se repeta. promisiune. creangă. vargă. a apărea. în spate. jac: jaf. a face necazuri. a lumina.sa(i): albie de rîu. subtire. mijlociu. a ucide. a măcelări. a usura. amar. a aduna. putere divină. a distruge. a delimita. a mişca. vorbă. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. noastră. tulpină. jai: mulţime de pui de peste = jai. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. a ajuta. a prăda. iti: a se ivi numai cu capul. a spune.sab: a măsura. adevărat. a . iz: miros deosebit. fierbinţeală rezultată de la mîncare. a apărea încet. cult. inca: iaca. iar. cel care adună ofrandele si obligaţiile. izî: a mînca = izi: foc. îngespa: femeie pusă pe ceartă. a face. clar de lună. a asculta. jordie = japa. exist ca persoană = is: persoană. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a suferi. a se arăta puţin. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. a lîncezi. apartenenţă. a face din. aventură amoroasă. fibră. direcţie. din nou. a reveni. asa este. a arunca o privire fugară si curioasă. jabrac: om de nimic. din nou. pentru un moment sau pe furiş. cruce. căldură mare. tel. a susţine. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. tolerantă. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. asa este. nelinişte. mirosul specific al lemnelor arse.sabra: intendentul templului. a confirma ceva. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. oracol. a împărţi. în urmă. organ al corpului uman. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. a descărca. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. înfierbîntată.enger: înălţime. teamă sau disperare. nostru. de strajă.sab(a): a tăia afară. a răni. a expune. neplăcut. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului.sa-la: a păcăli. a şti. a trage. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. egal. a alina. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap.

a se sprijini. a aduce. şcolar. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars.gig: tînăr. a lovi. rîp = jip.doborî. rîp. vrajă. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. deficientă. tînăr fermecător. lagăr: împrejmuire păzită. a prepara. plac. a goni = jărî.gib: a merge după plug. a face seminţe sferice. a se grăbi. jip: murdărie. neserios. nepăsător. construcţie cu caracter religios = lacas.sul(i): grabă. a face exerciţii pe tăbliţă. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli.gilib: par.gib: întunecat. închis. nobil. leru: gust. a se freca pe piele. a se înnegri. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. a dobori. leghin: flăcău. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a alunga. a minţi.se-bi: a fi mînios. a umbla aiurea. loc de staţionare a trupelor. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. sexul bărbătesc. jîg: murdărie. jeg. a pune mîna = lu-a: a duce. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. dorinţă = liru: forţă. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. ofrandă de la morţi. fără rost = lala: nepăsător. rotofei. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. lacas: locuinţă. tare. jărî: a alerga. slin. . jgheab. mîndru. a lungi. grămadă. brun. jic: om tinerel si voinic = jic. a pune pe fugă. a striga. puternic. a arunca la pămînt = jup. slin = jip. a lega. a mîna. a da o raită. rezistentă. plăcere. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a măcina. bară. a răsplăti. a se murdări de jos pînă sus. a se plimba. tare. a înfăşura. a lua. a îndrepta. a croi pe cineva cu biciul = jepi. hoinar. a lua. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a bate. a convinge. a fugi. a se întinde de-a curmezişul. strămoş mitic. grăsuţ. mizerie.gir: fructe.sar(i): a goni. a fi spumos. dală. rod. a fi violent. fericire. a urmări. lălăi: a vorbi fără rost. a încînta. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei.sub: a arunca. les: cadavru = lis: pomană. a se murdări de sus pînă jos. a amesteca. a se înfierbînta. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. jepi: a arde una cu biciul. voinic. a doborî. laf: palavre. taifas = lah: a şti. lip. vigoare. a exagera. a trăncăni = lalla(i): neserios. vorbe. a sili. jep: murdărie pe pielea omului. a alerga. întunecat. a trînti. spaţiu pentru adăpost. a pisa. a merge de-a curmezişul. jeg. a azvîrli.gig: negru. popor. a pomeni după moarte. june = li-gi-in: tînăr. a spune. lela: a hoinări. a lălăi = la-la: bucurie. a denunţa. lespede. a alerga. jeg = jîg. jup: a trînti jos. a hăitui.

muncă grea. protejare. melic: obicei. a dirija = mana: asociat. putere necontrolată = lum(e): mulţime. apucătură. belşug = mana: pereche. violentă. om înalt = lugal: stăpîn. 50. lungan: om mare. a creste belşugul. maraz: pornire. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. menită: cuvenită = menita. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. a folosi. crescută bine. mare. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. mîni: mamă. pe sine. binefăcătorii mei. a conduce. a slăbi puterea. mas: popas peste noapte. om mare. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. torent. întunecat. a bate cu furie. a sfărîma. menţinere. nărav. masiv. mana: bogăţie.me-ni-da: pentru sine. slab. mulţime. persoană. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. şuvoi. necaz. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. a accepta. unitate de măsură de 1/2 kg. aşezare. mîini. a spori. belşug. fără judecată. metoc: mănăstire mică. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a da. lutui: a unge cu lut. inundaţie. a purta îmbrăcăminte largă.lume: gloată. a gîfîi. tineresc. a arunca.me-du-ga: zeii mei. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. rîu. care urcă. a bate. cu capul în nori. a potopi. deoarece. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a sufla greu. o barcă largă. bunăstare. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. a veni în valuri. a convieţui. femeie care naşte un copil. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. puzderie. puzderie. . marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. lovitură. închis. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. măciucă = ma(i): a întări. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. ca în expresiile. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. nor. soţie. a potoli. prostesc. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. fluviu mare. a inunda. pereche. a întovărăşi. a convieţui. pentru că. vacă în anul trei. pereche. loc de găzduire = metoca. rodul fericirii. nepăsare. bogăţie. a ieşi din albie. om cu stare deosebită. o plută mare. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru.masi: jumătate. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. mania: a mînui. cătun.

na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. decesul = mor. a fi. leoarcă. a tăia. a căuta.mus: suprafaţă de teren. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. conducător. a radia de bucurie. nam: lucru voluminos.mudru: ciocan cu cap rotund. frumos. mor: sfîrsitul vieţii. a se îmbujora. muşiţă. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. chip. a aşeza. coamă. a priponi. gură. fel. putinţă. complet. îndrăzneală. a aşeza.mur: a înconjura. destin. divinitatea lunii la emeşi. a murdări. a mînia. a sfărîma. molie. . fată. funcţie. na: nu. a striga. scump. a bate. a urzi ceva. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a scufunda într-un vas mare. spre. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. a pune masa. a lega. mură: mure. a îmbrăţişa. a striga.mus-de: a opri munca. a păzi. a umbla pe jos după ceva. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. musina: a căuta mirosind. melancolie. mizerie. a sta la pîndă. a se frămînta.modru: mod. a refuza. murgu: cal de culoare închisă. a smulge din rădăcini. lovitură. tovarăş de viată. a fi. spinare. lucru important = nam: tată. a blestema. a lupta. zburătoare. a lăsa urme de la fierul înroşit. a tipa. drag. musină: tîntar. a pălmui. a murdări. posibilitate = modru. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. a fi în dezacord = na: nu. a adăpa vitele. tesătură foarte fină = mul: strălucire. a pune un par. a înfrunta. striga. animal care se tîrîie. mul: muselină. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. a plesni. a se legăna = na: a da. moi: ud. injurie = mu(e): injurie. a curge. a burniţa. înflăcărare. a speria. a pălmui. întreg. a se ghemui. a tipa. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. sarcină. tristeţe. na: a da. a bea. nadă: momeală = nada: culcuş. muiat. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. interval. intrare. a cere. insectă. a oprima. fluture = mu-sen: insectă. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. murg: amurg = murgu: către. lovitură. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. a zdrobi. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. responsabilitate. drag. afine = mur(a): vegetaţie. soartă. căldare = mu(i): a boteza. sosirea serii. a pregăti. a se legăna. a despica. mijlocul unei suprafeţe.

nini: expresie cu care se cheamă vitele. refuz. năucit. a se uimi = ne-ra: năucit. a se ridica. nilă: milă. a fi fricos. a semăna. destin. umflat. veneraţie. ne: negaţie. nete: om prostănac = ni-te: singur. stăpînă. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. neni: nană = nini: soră. patroană. obiceiuri. o categorie de persoane sau animale. înfricoşător. groază. mulţime. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. nemi: a se înrudi. a inspira frică. zăpăcit. nera: a se ului. a se ului. individ. culcuş. tată. impunător. crescut. alternativă. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. a însufleţi. danie. important. a amesteca. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a-i fi frică. a mîngîia = ninni: pipirig. sediul puterii. adevărat. putere. a creste. tărie. a împodobi cu flori. afacere. nir: pasăre de baltă. a slăbi. a înflăcăra. ceva = ni-is-cu: alegere. a se teme. a fugi. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. a inspira veneraţie. a se speria. pomană = nan-us: moarte. trup. înaltul preot. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. ţinut.. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. uimire. a se învăţa. negură: nori negri si întunecoşi. a roade. a diminua înjosirea. strălucire. familie. soartă. important. relaţie. legătură. nim: interes. violentă. a prăda. rude = nam(ne+am): responsabilitate. respect. a se înălţa. clan. a sparge. nănas: dar. doamnă. clan. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. persoană care vrea să iasă în fată . a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. a se stinge. . a înmulţi în aritmetică. patroană. cinste. a bate. ni: uimire. întristare = ni-guru: spaimă. furaje pentru animale. a îngrozi. pîclă. demn de încredere. a sta la pîndă. seminţie. nil: praştie = nil: a inspira groază.namea: înscris oficial. principal. frică. a confunda. a fi buimăcit. adevăr. ostilitate = ne: a tine seama de. papură. nădi: a înnădi. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. neam: popor. a se opune. superior. rogoz. important = nim: a fi important. miros plăcut. doamnă. ni la el” = ni: vigoare. a muri.ninda: a înflori. a se ghemui. a fi uluit. corcodel = nir: a desface aripile. groază. veneraţie amestecată cu frică. ninta: mentă = ninta. niri: a se uimi. stăpînă.

ugu(i): cap.umun(i): titlul de respect. început. renume = nun-me: înţelept.ug(i): a ucide. jitar. ogor: cîmp. olălăi: a tipa. a căra. a păzi o turmă. surprinderea sau nemulţumirea = o. erudit. a fura. unitate de măsură de 36 litri. satisfacţie. savant. ol: vas de lut pentru apă. a cîştiga. tihnă. nume: reputaţie. a da tîrcoale. generos = om. nobil. a se uita lung la. a culca la pămîmt= oboru. cea care a născut copii = ama: mamă. a muti. odihnă = ogoi. loc unde se mulg animalele. gălăgie. voce. învăţător. caracter deosebit. amabil. suprafaţă. uger. învăţat. a înfuleca. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. a săruta. nunta: căsătorie = nuntun: buză. învăţat. a slăvi = omuni. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. om bătrîn. a se plînge. a strînge. faimă. în afară. a învălui = ocola.uga: a aduna. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. nasul mirilor = nun: jupîn. întunecat. pîndar. meşteşugar. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. bucurie. obori: a doborî. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. lapte sau alte lichide = ol. nici un.u-tur: zori de zi. a jefui potrivit expresiei . şcolar.u(i): oaie care fată.nu: negaţie = nu: negaţie. afară din. strigăt.ul: vas mare. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a tipa. plăcere. discipol. ochi: a trage la tintă.ubisang: scrib. a ospăta. a pleca la păşunat. a păşuna.u: expresie de protest. farmec. a striga. om sărac. a atinge cu buzele.ugur: cîmp. a fi sau a deveni sărac.u-buru: timpul secerişului. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. listă de acte.u-ching-nga: păşune. registru. a privi fix la. educat. frumos.umbli cu ocaua mică”. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert.. senin. dimineaţa. om: persoană deosebită. continuţul acestei măsuri = oca. închis. a trînti. sigur. a pieri.ugula: paznic. fără. domnişor. a conduce. oi: ovine = oi. sensibil. inventar.u-lala: strigăte de bucurie. indice = opisang. nună: pistrui pe fată. vrăjitor. priceput. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. nun: persoana care conduce o nuntă. nastere. a naşte. ocoli: a înconjura. stimă. a domina. ubur: ţarc. a se văicări = olala. afară de. umanist. refuz. veselie. a onora. a îngriji ca o mamă. . oaie adultă.um: înţelept sau plin de talent. a privi fix la ceva = ochi. o: sunet care exprimă uimirea. tîrg = obor. fin. a cinsti. început. mag. a mînca cu lăcomie. oama: femeie. mentor. a stăpîni. cumpătat.

a fîlfîi. înverşunare. a sprijini. a aresta. a jupui. a fîlfîi. a distruge. pală: undă.pag(a): a închide în cuşcă. tribună. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. terci din malţ încolţit. a îmblînzi = paca. a tăia. otac: colibă. a flutura. a se stinge. a acoperi cu pene. otăra: a se umfla în pene.opor: rezistentă. pădăi: a se găti. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a coji. scandal făcut de cineva mic. a sparge. terci gros = pa-pa. a acoperi. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. plan înclinat = panta. a fi mare. şchiop. a culca gol. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. a doborî. flacără mare. scandal mare. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. suport. a arăta arogantă. a susţine. culcuş pentru vite sau oi. a se pregăti. a arunca laptele sau zerul. bancă. la înălţarea unor suporturi = par. putin. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. ocol. răsplată. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. paliu: infirm. a duce. împrejmuire = utah: adăpost mic. a acoperi. a distruge. a certa = otara. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. rezistentă. paca: a supune. schilod. a jefui. măruntă. a se cocoşi.ba-ba: budincă. a fîlfîi. a înainta. a se împrăştia. a se dichisi. a pune în ordine. ţinut delimitat. încurcătură = oporu. a încercui cu crengi. a înainta. a împărţi.ur-gur: a tunde. a aranja. a ciopli. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ.u-ri-a: a lega deasupra. ca obstacol pe căi de acces. banda: sprijin. drum greu parcurs în forţă. suport. a alege. a conduce . pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. prăpăduri = orori. a se înălţa. a fîlfîi. a ajunge.bar: a tăia. orgar: tăbăcar = orgar. galben la fată. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. a se pregăti de seceriş. curea. a trage. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. a pluti pe apă. dezastre. aripă. casă. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. ofili = palil: zguduirea marşului. stîlp. paralizat.u-tur-ra: durată scurtă de timp.uburu: hărmălaie. înaintare în marş. chinuit. a vinde. a mişca. pai: lînă nouă. palid: obosit. păbăi: despre păsările de curte. orori: nenorociri. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. a căra.ur-ur(i): a devasta.

a poposi. a retine.pis: stîlp. separat. urît. hotar.bir: a amesteca. a se îmbăta. mugur. cîine jigărit. a culca la pămînt.pu” = pu: a alunga afară. a masacra. picior. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. a se aşeza = păuzan. stimă. a se mînji. a alege. partea din fată a palmei. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a potrivi. respect. părag: fîn de proastă calitate. lăstar. a pune un tip să urle. a tinti. pîj: stîlp = pis: stîlp. model = pi-lu-da: veneraţie. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. a lărgi. care cîrmuieşte. a da buzna. de nimic = pah(a): escroc. pîrîciosul = pîr. peri: a muri = peri.pes: copil. a omorî. coastă. înaintare în marş.bir(i): a asasina. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. oblic = pes: pietriş. a-i fi frică. . a tăia.bu-uh: a se teme. a păstra. păuza: a se odihni. păhăi: miros rău. păhăi: om rău. a împrăştia afară. copac. reclamantul. care domină. fiu. a omorî = palil: trupe în marş. biciuşcă. a arăta. a jumuli. a apăra. pici: copil mic de trup = pici. rînă. conducătorul trupelor. lipsă.spre ceva. prost. a curăţa. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. mănunchiul de grîu secerat. a se năpusti. a pune deoparte. pu: a alunga pe cineva cu urlete. păli: a se lovi. cel care mînă oile si le apără de prădători. pil = pu-uh. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. a confunda. a împărţi. a se murdări. a susţine. a culca. refugiu. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. a face. zăpăcit. a spinteca. pes: partea din fată a unui zid. a se răzbuna pe. grămadă de oameni = polog. stîlp. adăpost. bulug: germen. prost = paghu: a ocroti. nătărău. gîrbaci. păstor. labă. cel de deasupra tuturor. a limita. pălugă: prăjină. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. a se chercheli = pila: confuz. pilda: exemplul de urmat. a batjocori. a ataca. neclar. a termina. javră. pili: a bea zdravăn. a sprijini. a dirija.pa-usan: cioban. a defila. înţelepciune. păhui: năuc. crenguţe. bătrîn = pa-hal: sărăcie. pîr: cel care pîrăşte. detasat. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. a striga pe cineva din depărtare cu . rit. latură. aiurit. om netrebnic. învăţătură de însuşit. cu buruieni = parag: a întinde.. a schilodi. a da peste cap. cult. puhă: bici lung.

adică cinci degete de la mînă. rîpă: prăpastie. iuţeală. rană adîncă. a pleca = roi. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a lovi. rîi: boală de piele. a înţelege. a tîlhări. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. vas. fiare. a fura.igi: ochi. a înfrunta. adînc. a pune în fiare. plină de venin. a îndruma. oraşul celor sase coline = ias: sase. a trage. supărare. a sfîşia. lat. a aprecia. a scormoni = rim(a): viteză. a distruge. a curăţa. a aluneca. privire. înclinare. a sta fată în fată. necaz = i: strigăt de durere. clică. a provoca. rîie = ri(i): a provoca. a pipăi. a suferi. imens. rugăminte. a duce cu sila pe cineva. răutate. rîcă: ciudă. ragi: a plînge. a sili. cursă. abis.bun: luminat.pun: aşez. ia: de la verbul a lua. rîp: jeg. buduroi. a alege. a merge afară. văgăună = rîpa. a accepta. a striga. rău = re: a goni. a provoca. vioi. a îngriji. a căuta. a săpa.ru(i): a se duce. clică. supărare. a provoca. a suferi. a tipa = rag(i): drag. a îngriji. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. a suferi. a bate.rig(a): a smulge a supraveghea. gălăgie. roi: familie de albine. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. a se pregăti. a sili. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a primi. ragea: rugăminte. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. aspect. rău. exprimă un îndemn. rugă: implorare. a înhăţa. necaz. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. murdărie. a păzi. a privi. a rupe. a strînge. găvozd. a pîndi. deschis. a tine.rib: a mirosi urît. orînduiesc = pun. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. foarte mare. re: rea. stabilesc o anumită ordine. sprinten. rugăciune. a întinde. a vedea. formă.rib-ba: enorm. a duhni cumplit. a sparge. necaz. ră: rea. cerere = rug(a): a protesta. ici: aici. a conduce. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. duşmănie = rîc(a). a se uita. a consulta. a fi atent la. a trimite la. a bate la cap. pui de căprioară. capcană. a supraveghea. a înfrunta. înainte. lip = rip. deretic. răutate = ra: a lovi. a unge = rabu(i): a aproviziona. pană. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. bandă. inamic. a înclesta. a bate. răpi: a jefui. . cerere = rag(a): a cîntări. a trage.

imas: păşune. a face. a tine. a ieşi afară. egal. în urmă. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a ocoli. a ondula.ie: da. a lumina. respiraţie agitată. plimbare. ima: a întina cu vorbe. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. tină. fierbinţeală rezultată de la mîncare. vorbă. putere divină. a spune. a conduce afară. ie: a da. a apărea încet. aspru. a lua = i-i: a se ridica. a răni. slim. drum cale. sfîrsit. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. a înjura. a trimite. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a se zgîi = iti: lună. inca: iaca. a lîncezi. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. asa e! = i-i: a da de. scop. apartenenţă. cult. a ajuta. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. a usura. şiretlicuri. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. a înjosi. direcţie. tel. a da de. a delimita. nămol. egal. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. fibră. a zări. a batjocori = imi: minciună. a cuceri. sclipire. căldură mare. legătură. a susţine. cruce. din nou. mîl. zoioşie. a se repeta. im: murdărie. a stăpîni. a dăinui. a confirma ceva. ima: a murdări. în depărtare. a se ivi. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. a trimite. a rezista. a descărca. pentru un moment sau pe furiş. jeg. aventură amoroasă. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. a mişca. a şti. viitor. jurămînt. amar. ii: a merge. putere divină. îngespa: femeie pusă pe ceartă. a lăsa. a alina. boare. promisiune. în spate.enger: înălţime. noastră. a reveni. a lăsa. mirosul specific al lemnelor arse. iz: miros deosebit. din nou. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. a se duce = i-i: a trimite. la fel. gust neplăcut = iz. oracol. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. asa este. a expune. a merge pe stradă. neplăcut. iti: a se ivi numai cu capul.inga: iar. a lăsa. iar = in-ga: la fel. a ridica o movilă. lip. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. nelinişte. adevărat. a se arăta puţin. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. a se . întocmai = inca. înfierbîntată. a sta întins. a şerpui. staul. clar de lună. noroi. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. tolerantă. a lovi. a arunca o privire fugară si curioasă. asa este. duhoare. de strajă. iar. glod = im: argilă. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. a trage. nostru. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. întocmai. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a sprijini. cult.i-zi: lemn. izî: a mînca = izi: foc. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a face din.

construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. a striga. a lălăi = la-la: bucurie. bară. a convinge. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. rod. organ al corpului uman. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică.sag: a devasta interiorul unei case. a da o raită. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. a hăitui. a răsplăti. a croi pe cineva cu biciul = jepi. plăcere. lagăr: împrejmuire păzită. a măcelări. jordie = japa. nobil.ghemui. a sili. lacas: locuinţă. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a apărea. lespede. a se întinde de-a curmezişul.gilib: par. a înfăşura.gig: negru. mîndru. vrajă. a scădea. jeg. jîg: murdărie. spaţiu pentru adăpost. jgheab. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. jeg = jîg. a spune.sab: a măsura. a măcina. lip. a distruge. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip.gib: a merge după plug. a alunga. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. a doborî. a face seminţe sferice. a azvîrli. întunecat. a pisa. subtire. a îndrepta. jep: murdărie pe pielea omului. a lovi. mizerie. creangă. slin = jip. vorbe. tulpină. prădăciune = jac. slin. grăsuţ. a arunca la pămînt = jup.sar(i): a goni. a merge de-a curmezişul. jeg. japă: nuia subtire si elastică.gib: întunecat. a dobori. exist ca persoană = is: persoană. a fugi. jepi: a arde una cu biciul.se-bi: a fi mînios. a alerga.gig: tînăr.sa-la: a păcăli. a fi violent. dală. a aduce. loc de staţionare a trupelor. a se grăbi. jup: a trînti jos. cel care adună ofrandele si obligaţiile. fericire.sab(a): a tăia afară. . jărî: a alerga. jip: murdărie. a fi spumos. a lega. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. tare. a ucide. a încînta. a bate. a împărţi. jac: jaf. a pune pe fugă. a goni = jărî. potlogar = jabra. a asculta. mulţime. jic: om tinerel si voinic = jic. a alerga. a prăda. brun. a spinteca. a strînge de-a lungul. a mîna. a face necazuri. laf: palavre. a aduna.sabra: intendentul templului. grămadă. mijlociu. îs: sunt. a se înfierbînta. necaz mare = jala.sa(i): albie de rîu. a se murdări de jos pînă sus.gir: fructe. a trînti. a amesteca. voinic. construcţie cu caracter religios = lacas. jabrac: om de nimic. rîp = jip. jai: mulţime de pui de peste = jai. rotofei. taifas = lah: a şti. a se freca pe piele. a suferi. a urmări. a lua. teamă sau disperare. a doborî. vargă. a se sprijini.sul(i): grabă. a se plimba. a prepara. a se înnegri.sub: a arunca. închis. rîp. tînăr fermecător. a se murdări de sus pînă jos.

a trăncăni = lalla(i): neserios. fără rost = lala: nepăsător. a face exerciţii pe tăbliţă. om mare.lălăi: a vorbi fără rost. prostesc. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. lela: a hoinări. lungan: om mare. leru: gust. a convieţui. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. a potopi. a accepta. puzderie. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a conduce.masi: jumătate. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a pomeni după moarte. cătun. lutui: a unge cu lut. a creste belşugul. rîu. cu capul în nori. a da. închis. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. slab. necaz. vigoare. muncă grea. belşug = mana: pereche. torent. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a arunca. tineresc. nor. mîini. fără judecată. a bate. a folosi. a veni în valuri. a slăbi puterea. persoană. ca în expresiile. lovitură. a sfărîma. june = li-gi-in: tînăr. aşezare. mana: bogăţie. inundaţie. soţie. pereche. maraz: pornire. neserios. nepăsător. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. femeie care naşte . pereche. a minţi. a lungi. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. puzderie. întunecat. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. a potoli. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a gîfîi. a ieşi din albie. dorinţă = liru: forţă. vacă în anul trei. şuvoi. popor. strămoş mitic. sexul bărbătesc. bogăţie. o barcă largă. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. a pune mîna = lu-a: a duce. fluviu mare. ofrandă de la morţi. mania: a mînui. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. a convieţui. a lua. rezistentă. crescută bine. a exagera. hoinar. tare. o plută mare. care urcă. şcolar. masiv. a inunda. les: cadavru = lis: pomană. belşug. nepăsare. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. a întovărăşi. lume: gloată. mare. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. plac. mas: popas peste noapte. unitate de măsură de 1/2 kg. om cu stare deosebită. a umbla aiurea. mulţime. deficientă. puternic. 50. om înalt = lugal: stăpîn. a spori. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. a dirija = mana: asociat. mîni: mamă. bunăstare. leghin: flăcău. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. măciucă = ma(i): a întări. a denunţa.

frumos. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. căldare = mu(i): a boteza. pentru că. tristeţe. îndrăzneală. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex.mur: a înconjura. a zdrobi. fată. întreg. loc de găzduire = metoca. a blestema. a scufunda într-un vas mare. tesătură foarte fină = mul: strălucire. rodul fericirii. înflăcărare. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. afine = mur(a): vegetaţie. fel. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. drag. murg: amurg = murgu: către. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. violentă. a sfărîma. a lega.un copil.me-du-ga: zeii mei. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. .mus-de: a opri munca. muiat. a radia de bucurie. a speria. scump. complet. putinţă. a tipa. a tipa. a pune un par. a îmbrăţişa. mizerie. a bate cu furie. moi: ud. a purta îmbrăcăminte largă.mus: suprafaţă de teren. intrare. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. striga. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a striga. deoarece. a striga. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. a păzi. a cere. drag. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. gură. posibilitate = modru. mură: mure. metoc: mănăstire mică. a murdări. chip. injurie = mu(e): injurie. divinitatea lunii la emeşi. a înfrunta. pe sine. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. mul: muselină. a sufla greu. modru: mod. spre. binefăcătorii mei.mudru: ciocan cu cap rotund. a priponi. a smulge din rădăcini. menţinere. a lupta.me-ni-da: pentru sine. a pune masa. melic: obicei. leoarcă. melancolie. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. apucătură. sosirea serii. coamă. a bate. a se îmbujora. a lăsa urme de la fierul înroşit. menită: cuvenită = menita. protejare. spinare. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a despica. decesul = mor. a tăia. a murdări. a oprima. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. mor: sfîrsitul vieţii. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. murgu: cal de culoare închisă. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. nărav.

a îngrozi. a aşeza. lovitură. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. a-i fi frică. doamnă.apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. clan. a se frămînta. strălucire. tată. nădi: a înnădi. destin. a însufleţi. musină: tîntar. a adăpa vitele. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. rude = nam(ne+am): responsabilitate. negură: nori negri si întunecoşi. lovitură. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. nemi: a se înrudi. individ. a amesteca. familie. conducător. a se stinge. frică. a creste. a inspira veneraţie. ne: negaţie. putere. molie. a slăbi. a fi. tovarăş de viată. a mînia. neam: popor. a se ghemui. a curge. nil: praştie = nil: a inspira groază. crescut. umflat. sediul puterii. animal care se tîrîie. a semăna. a înflăcăra. a fi uluit. a prăda. a se uimi = ne-ra: năucit. danie. sarcină. a sta la pîndă. seminţie. nănas: dar. ostilitate = ne: a tine seama de. a se teme. a fugi. ni la el” = ni: vigoare.. mijlocul unei suprafeţe. adevărat. a aşeza. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. nilă: milă. înaltul preot. clan. fluture = mu-sen: insectă. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a refuza. a umbla pe jos după ceva. na: a da. demn de încredere. pomană = nan-us: moarte. mulţime. a bea. veneraţie. a se învăţa. superior. a căuta. insectă. a bate. a plesni. obiceiuri. neni: nană = nini: soră. muşiţă. cinste. a se ghemui. a diminua . pîclă. întristare = ni-guru: spaimă. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a fi în dezacord = na: nu. nete: om prostănac = ni-te: singur. na: nu. culcuş. a se legăna. violentă. nadă: momeală = nada: culcuş. soartă. soartă. impunător. nam: lucru voluminos. veneraţie amestecată cu frică. funcţie. a pălmui. a fi. ţinut. a sta la pîndă. patroană. persoană care vrea să iasă în fată . ni: uimire. trup. înfricoşător. lucru important = nam: tată. a roade. groază. musina: a căuta mirosind. uimire. a pregăti. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. adevăr. responsabilitate. a se legăna = na: a da. important. nera: a se ului. a burniţa. tărie. refuz. a muri. a se opune. a sparge. stăpînă. destin. zburătoare. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. a pălmui. a fi fricos. groază. namea: înscris oficial. a confunda. a urzi ceva. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. interval. respect.

a trînti.u-buru: timpul secerişului. nici un. stăpînă. oama: femeie.u-tur: zori de zi. nim: interes. năucit. important = nim: a fi important. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a domina.uga: a aduna. a inspira frică. ubur: ţarc. o: sunet care exprimă uimirea. vrăjitor. nun: persoana care conduce o nuntă. a conduce.ugu(i): cap. fin. principal. tihnă. voce. întunecat. a păşuna. furaje pentru animale. doamnă. nume: reputaţie. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a da tîrcoale. a mînca cu lăcomie. ochi: a trage la tintă. sigur. a pleca la păşunat. a se speria. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. fără. a învălui = ocola. a muti. în afară. ogor: cîmp. închis. odihnă = ogoi. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. obori: a doborî. început. a împodobi cu flori. nobil. nir: pasăre de baltă. a atinge cu buzele. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. nu: negaţie = nu: negaţie. nunta: căsătorie = nuntun: buză. nini: expresie cu care se cheamă vitele. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. a pieri. a căra. a se plînge. uger. o categorie de persoane sau animale.u: expresie de protest. mag. ceva = ni-is-cu: alegere. ocoli: a înconjura. a îngriji ca o mamă. a culca la pămîmt= oboru.ug(i): a ucide.ugur: cîmp. nasul mirilor = nun: jupîn. a fi sau a deveni sărac. alternativă. a săruta. a fura. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. renume = nun-me: înţelept. rogoz. nastere. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a stăpîni. . a înmulţi în aritmetică. refuz. om sărac. a privi fix la ceva = ochi. afară din. nună: pistrui pe fată. a tipa. a fi buimăcit. continuţul acestei măsuri = oca. papură. frumos.ugula: paznic. patroană.înjosirea. tîrg = obor. gălăgie. zăpăcit. a privi fix la. jitar. senin. a păzi o turmă. legătură. strigăt. cea care a născut copii = ama: mamă. a se înălţa.u-ching-nga: păşune. faimă. a se uita lung la. afacere. a jefui potrivit expresiei . relaţie. niri: a se uimi. dimineaţa.. început. a înfuleca.umbli cu ocaua mică”. miros plăcut. surprinderea sau nemulţumirea = o. a se ridica. corcodel = nir: a desface aripile. suprafaţă. important.ninda: a înflori. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. farmec. a cîştiga. a se ului. a naşte. afară de. loc unde se mulg animalele. a strînge. ninta: mentă = ninta. domnişor. pîndar. a mîngîia = ninni: pipirig.

a acoperi. indice = opisang. curea.uburu: hărmălaie. a distruge. galben la fată. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. a tăia. listă de acte. educat. amabil. învăţător.u-lala: strigăte de bucurie. a jupui.oi: ovine = oi. paca: a supune.u-tur-ra: durată scurtă de timp. stimă. măruntă. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. sensibil. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. bucurie. dezastre. a alege. a flutura.ul: vas mare. cumpătat. drum greu parcurs în forţă. generos = om. paliu: infirm. împrejmuire = utah: adăpost mic. înaintare în marş. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. discipol. pală: undă.ur-ur(i): a devasta. şcolar. a slăvi = omuni.pag(a): a închide în cuşcă. plăcere. a fîlfîi. umanist. învăţat. .ubisang: scrib. a culca gol. înverşunare.um: înţelept sau plin de talent. învăţat. a vinde. a cinsti. orori: nenorociri. a acoperi cu pene. oaie adultă. a doborî. a pluti pe apă. registru. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. a jefui. ocol.ur-gur: a tunde. a pune în ordine. chinuit. palid: obosit. a certa = otara. a trage. ţinut delimitat. orgar: tăbăcar = orgar. a încercui cu crengi. răsplată. schilod.umun(i): titlul de respect. ol: vas de lut pentru apă. meşteşugar. a se pregăti de seceriş. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. satisfacţie. a arunca laptele sau zerul. încurcătură = oporu. şchiop. rezistentă. a duce. pai: lînă nouă. otac: colibă. paralizat. unitate de măsură de 36 litri. mentor. flacără mare. a sparge. a fîlfîi. a mişca. prăpăduri = orori. a fi mare. putin. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. caracter deosebit. priceput. inventar. a striga. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste.u(i): oaie care fată. a fîlfîi. om bătrîn. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. a ospăta. savant. erudit. a îmblînzi = paca. a ajunge. veselie. opor: rezistentă. a căra. otăra: a se umfla în pene. a aresta. a se stinge. a se înălţa. a acoperi. a onora. scandal mare. a se cocoşi. ofili = palil: zguduirea marşului. scandal făcut de cineva mic. aripă. lapte sau alte lichide = ol. olălăi: a tipa.u-ri-a: a lega deasupra. om: persoană deosebită. a se văicări = olala. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. culcuş pentru vite sau oi.

urît. pilda: exemplul de urmat. a pune deoparte. hotar. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. învăţătură de însuşit.ba-ba: budincă. a batjocori. model = pi-lu-da: veneraţie. copac. pili: a bea zdravăn. păbăi: despre păsările de curte. care cîrmuieşte. a culca la pămînt. stimă.bar: a tăia. terci din malţ încolţit. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. pici: copil mic de trup = pici. fiu. a se aşeza = păuzan. a tăia. a tinti. a arăta arogantă. zăpăcit. latură. cult. banda: sprijin. a masacra. plan înclinat = panta. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. neclar. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. păhui: năuc. nătărău. care domină. a distruge. a spinteca. a împărţi. refugiu. înţelepciune. pes: partea din fată a unui zid. ca obstacol pe căi de acces. păstor. prost. rînă. stîlp. a ciopli. păhăi: miros rău.bir(i): a asasina. a împărţi. a curăţa. a lărgi. a poposi. conducătorul trupelor. stîlp. bătrîn = pa-hal: sărăcie. coastă. prin care ctitorii doresc să lase . a coji. javră. cel de deasupra tuturor. suport. a înainta. peri: a muri = peri. a se chercheli = pila: confuz. lipsă. a omorî. oblic = pes: pietriş. de nimic = pah(a): escroc. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. partea din fată a palmei. respect. terci gros = pa-pa. la înălţarea unor suporturi = par.pes: copil. înaintare în marş. casă. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. om netrebnic. detasat.pis: stîlp. separat. pălugă: prăjină. bancă. a fîlfîi. a sprijini. a omorî = palil: trupe în marş. cu buruieni = parag: a întinde. a susţine. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a se mînji. prost = paghu: a ocroti. a înainta. cîine jigărit. a aranja. crenguţe. păli: a se lovi. a retine. cel care mînă oile si le apără de prădători.pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. pădăi: a se găti. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. păuza: a se odihni. tribună. a împrăştia afară. suport. picior. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. adăpost. aiurit. a se împrăştia. a se dichisi. a ataca. a se murdări. rit. a conduce spre ceva. a se îmbăta. a jumuli. labă. părag: fîn de proastă calitate. a apăra. a susţine. a se pregăti. a defila. a limita. a sprijini.pa-usan: cioban. păhăi: om rău. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. a alege.

rău = re: a goni. a tîlhări. fiare. orînduiesc = pun.bu-uh: a se teme. a da buzna. a potrivi. a strînge. < Anterior . formă. a înhăţa. a înclesta. biciuşcă. a pune în fiare. iuţeală. cursă. a suferi. răutate. a provoca.rib-ba: enorm. a conduce. adînc. a înfrunta. ră: rea. mănunchiul de grîu secerat. a alege. gălăgie. gîrbaci. a-i fi frică. plină de venin. pîrîciosul = pîr. a sili. pun: aşez. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. a pipăi. a se pregăti. a fi atent la. a duhni cumplit. răpi: a jefui. a dirija. a merge afară. a schilodi. a păstra. a accepta. ragea: rugăminte. a duce cu sila pe cineva. rană adîncă. murdărie.bun: luminat. a trage. a provoca. văgăună = rîpa. re: rea. vas. buduroi. deretic. stabilesc o anumită ordine. a pune un tip să urle. rugăciune. pîj: stîlp = pis: stîlp. rău. a îndruma. a da peste cap. a se răzbuna pe. a întoarce sau împrăştia fînul cosit.. rîie = ri(i): a provoca. ragi: a plînge. a lovi. a sfîşia. a supraveghea. a trimite la. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. a provoca. lat. a bate la cap. a confunda. grămadă de oameni = polog. inamic. imens. foarte mare.rig(a): a smulge a supraveghea.rib: a mirosi urît. a săpa. clică. a sparge. a suferi. a sili. a striga pe cineva din depărtare cu . rugă: implorare. a rupe. mugur. pu: a alunga pe cineva cu urlete. reclamantul. rîpă: prăpastie. necaz. a tine. rîcă: ciudă. rîi: boală de piele. vioi. rîp: jeg. a păzi. a fura. a se năpusti. cerere = rug(a): a protesta.informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a face. a îngriji. puhă: bici lung.bir: a amesteca. a scormoni = rim(a): viteză. lip = rip.pu” = pu: a alunga afară. a suferi. a îngriji. răutate = ra: a lovi. a primi. bandă. a distruge. abis. rugăminte. cerere = rag(a): a cîntări. bulug: germen. a aluneca. a trage. clică. pîr: cel care pîrăşte. a bate. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. pui de căprioară. a căuta. capcană. duşmănie = rîc(a).ru(i): a se duce. deschis. roi: familie de albine. a curăţa. a termina. a arăta. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. a întinde. a tipa = rag(i): drag. a bate. a unge = rabu(i): a aproviziona. a pleca = roi. a striga. sprinten. a culca. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. lăstar. a pîndi. a sta fată în fată. pil = pu-uh.

antal: butoi mare de stejar. a pune la locul lor = aciue. a duce afară. ara: începerea muncilor agricole odată cu afînarea pămîntului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă si îndepărtarea buruienilor. jale. poloboace. nenorocire de proportii abătută peste o persoană. alean: dor. a zdrobi. a tipa. ieşit din marea primordială. a aştepta să. angara: obligaţii numeroase. deosebit de mare. prost. grijă profundă purtată mereu în suflet.a-gu-zi-ga: imediat. a căra = a-duc. bucurie.Următor > Chemare la neuitare V Arhaisme si regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. = aceră. aduc: a duce. adăpost provizoriu. a transporta provizii de făină. întristare.a-dug: a iriga. apa care curge. a dori. a face. suferinţă = al-la-an: stejar. decădere psihică. a arunca. aciua: a aşeza. a se desfăşura. neputinţă. a cere. tîrlă de vite. devreme. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care . a creste umiditatea într-un spatiu închis pentru realizarea unei băi de abur = a-buru: a deschide aripile. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. amus: groapă sau putină cu apă si var pentru argăsit piele. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. pînă la. acusica: expresie ce arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. a se plînge. adapa: a duce animalele să bea apă. a da un sfat. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pămîntului si este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare.a-se-ra: lamentaţie. dimineaţa. a pune în ordine. a se înălţa a ieşi. catastrofă datorată unor revărsări de apă. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormîntare. a căra cu ulciorul. argăseală = amas: stînă. a îndeplini. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. a tinde spre. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. a invoca ceva. apa: elementul vital al vieţii. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emes. mult. distrugere. aceră: a avea nădejde la. a pune în ordine.a-su-e: a atinge. aldui: a binecuvînta = al-du(i): a insista. necopt la minte. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-si recăpăta frăgezimea. a aşeza.

bălăcăi: a se bălăci. ritual. fericire. a rezolva. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. a sorbi. a se întoarce. neted. a ceda. a informa pe cineva. bară: mocirlă. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. arde: purificare prin foc. înţelept. a unor produse. a învrăjbi. mulţumire. fioros. a radia. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. haită. duşman. a străluci. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el avea cinstea să iasă primul la arat. a lăuda. a răsturna. a dispărea deasupra. cuib. conducător. smîrc = bara: a inunda. a umple cu vîrf. trufie. văpaie. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenta. barac: cîine flocos si cu mustăţi mari = barac. bal: balot de marfă = bal: a transfera. rezistent. unire. scadentă. sprijin. a se roti. . arogantă. pătimaş. persoană care se roagă. a unor culturi si livezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin foc si sabie = bar-bar-ra: flacără. raită. a fi întins. odihna de amiază. clar. a lega. a se răspîndi. amiază. împotrivire = ba: a provoca. a lua. simpatic. plîngere. drag. a face tărăboi repetat. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. a cădea în torente. baltă. ajutor. refuz.barag: vizuină. a lega = banda: a sprijini. Insămînţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer si pămînt si asigura continuarea vieţii. a străluci. a răspîndi. droaie. subdiviziune a leului. a se aseza = a-sed: apă răcoroasă. a arde cu flacără. a prezice. a însămînta. ased: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. a se dezlănţui. a pune. fiară = bala: ostilitate. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o împrăştia. reprimare. înţelept = asu: doctor. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii. a distruge. azil: loc de refugiu pentru bătrînii fără adăpost. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. a întinde. vizuină. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viată. cel mai priceput. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a distruge. a susţine. apă rece. a cuibări. adunare. acţiune în forţă. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tînjalei = a-ra: a pune sămîntă. atac: acţiune violentă. a susţine.banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. a desfăşura. bandaj. impetuos. a aduce mereu nenorocire. a uni.participau toti membrii. ba: negare. a se revărsa. asu: bun. rugăminte. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. apă liniştită. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie si prin repetare.. a face praf. a preda. a se . a dezbina. bala: monstru. bandă: fîşie.a-dah: aliere. Sărbătoarea avea si un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pămîntul si renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a dezlănţui un atac. a se revărsa.

repede = buluc. a enerva. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a tine închise păsările si animalele mici. a mînca. a alunga cu forţa. lovitură. a bîzîi. în masă. care de multe ori era luat prin violentă si cazne de tot felul = bir: a împărţi. a şopti. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani si meşteşugari. a blestema.bu(u): a rage. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a cicăli pe cineva. toti deodată. vas. a ocroti copilul. a provoca. bănicior: baniţă. a bate. a mugi. a fugi. persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică. a se teme. gloată. a trage. a hrăni. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. năucit. bîra: a bodogăni. a împărţi. a da peste cap. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. copac cu umbra groasă. a grăbi. dop. a da buzna. cadă: butoi mare cu un singur fund. bîz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. ca în expresia . scafă. cu grămada. a se îndoi. de mică întindere. a aiuri. a izbi. a da năvală. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi.învîrti. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot . droaie. bura: a ploua mărunt si des = bu-ra: a uda repede. unitate de măsură de 10 litri = băncior. a se răzbuna pe. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. a duce. genunchi. îmbulzeală. grămadă. degradarea pielii prin desprindere si formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici..bansur: recipient.bulug: a se năpusti. bure: vas de lemn pentru băut apă. scurte. a trage. bu: a buhăi. a da junghiuri.i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. a fi nervos. a alerga împrejur. a omorî. a da năvală. a-i fi frică. a captura. a murmura. a transporta. călătorie. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. iute. a se aşeza. a se certa = bi-ra: amestecat. unul peste altul. excremente = cac: curbă. bui: a da năvală. a stropi. a lînge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plîngă. cac: a se uşura. a agita. persoană care trebuie supravegheată si protejată = bulung: nevinovat. a împrăştia. a pedepsi. borî: a vomita = boru. bîr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mînă oile. măsură de capacitate de 10 litri. a fugi. bucată mare de carne = but: sold. a zăpăci. vînjos. a amesteca. a zumzăi. musculos. buluc: năvală mare. but: coapsa unui animal rumegător. deodată.buru: a vomita. a îndemna.

zvîrlugă = cara: a captura. a călători în afară.gaba: trufie. cale: drum. a tine seama de. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş si uşă de intrare. secară) avea cca 900 kg. a apuca. a trimite. a primi. om cu influentă = capa. cara: a transporta. a încăleca. pipă. cata: acţiune prin care se caută. a fi agitat. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. se folosea mai mult la parade si la călărie = cal: puternic. a potrivi = cad(e): a se alipi. potecă. cît se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roti tras de boi. invocată de copii cînd se scaldă în rîu pentru a rezista ca ea la frig = ca-li-e: strigăt puternic. respect. animal călărit de om. a strînge.ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. răcnet. inimă. nelinişte. a dispreţui. capan: om în slujbă mare. a transporta. a lovi = ca-li-ci. a face = car: chei. a scoate la păşunat. canoni: a umili. cartier nou al unui oraş. a lua. calici: a nenoroci. hotărîre. canea: cep. a vîntura grîul. încărcătură. cade: a se cuveni. rezoluţie = caras.casdu: băutură dulce. a primi. a trage cu putere. urmaş = calga. acţiune ratată = ca-duc.gada: a avea. urlet. a jefui. rapid. consultaţie. atrăgător.se(i): a se înfierbînta. a duce. carar: hotărîre. orificiu făcut într-un butoi si prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului si trebuie mînuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. . a chinui. cei: a cere = cei. a merita. iute la fugă. calie: fiinţă închipuită. slăvină. cară: : peste mic si foarte vioi din apele stătătoare. potrivit. tare. a face. bucătărie. casto: bine. a transporta. celar: odăiţă. a fi plin. ardoare. a evalua. a scăpa. a căzni. ascunzătoare = cela. a duce. a se zvîrcoli. a munci din greu = canone. potrivit la gust = casto. a trimite. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. a evada. casă de afaceri. grîu. bucurie mare. caduc: gol. port. a mîna. soluţie într-o dispută verbală. a prinde. a mîna. a fi de partea cuiva. a chema. a ruga. apă.se-la: a căra grîul la hambar. a duce grîul. oracol. căsuţă. [carat: cărat]. a fi încîntat.de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. a purta. = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a zăvorî afară. a aduce suferinţe fizice.garas: decizie. zel. a ieşi. a da. conducere. a asedia. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a da. a călători în afară.ca-li-gi: a înconjura. a face. viguros. a se uita la. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii si folosit pentru călărie si transport. pivniţă pentru cereale. coşul pieptului. îndiguire.ca-nun-e: strigăt de disperare. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peste. zestre.galga: sfat. a prinde. suflet. aşeza. calga: locţiitor. a socoti. cămară.

a radia. cin: clan. blam. coriandru.gil: întunecat. bure. cioci: a se chercheli. cil: animale cu părul gri. cer: universul de deasupra noastră = cer.su-chin: seceră. a împrăştia pe jos. . şansă. a se murdări. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. a aşeza.sub: a arunca afară. cior: fior.sita: măsură. a înfrunta. a descifra sensul unui mesaj = citi. a fi egal cu. porţie de mîncare. citi: a se concentra în efortul de citire. obraznic. braţ.su-la: leneş. a transporta. a se încrunta. a face prizonieri.se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate si capetele legate între ele. noroc. a străpunge cu lancea. a face schimb cu voce tare. ceu: oală pentru mîncare = ceu. ciolă: minciună = ciola. violentă. înverşunat.sucur: suliţă. a decide.se-er: a fi obligat. a ataca. scoabă. ciocoroi: cîrlig de fier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor = ciocor. acţiune punitivă. ciop: trunchi de copac. a merge în patru labe. a tăia. puţin = cir. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita.se-lu(i): plantă cu miros plăcut.su: mînă. cioban: vas de lemn pentru băut apă.sir: a lega.gidi: a se întrista. a fi violent. neam. a pune. a împărţi. crimă. cioacă: cîrlig care tine un obiect legat de altul. organizaţie = cin. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară si legarea capetelor = cercu.se-ba-an: o măsură pentru peste sau pentru alte alimente. a dansa. certa: a cere socoteală. de nădejde. a întări. a fixa. a scoate. a înşela = celu(i). dansator. a fi priceput. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. cilibiu: elegant. ciochină: cîrlig purtat la brîu de oamenii de la munte si folosit la diferite activităţi = ciochin. fruntaş. a fi obligat. număr. a întări. crîsnic de mînă = cercal. cir: fir. credincios. crestătură. cruzime. a izbi. a porni război = certa:ser-da: atac. răboj = cier. sălbăticie. a deveni trist. a azvîrli. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. agresiune. a lăsa buza în jos. a înşfăca. culoare în trei peri = cil. a fixa. arbore doborît = ciop. cier: semn. popas. a confirma. scafă. cîrlionţ = cioaca. scandal.su-aca: a face captivi. a socoti. frică = cior. ser: a străluci. a izbucni.sub: a trînti la pămînt un arbore. ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trîntit la pămînt şi spart = ciob. a lega.se-er-ngal: a fi puternic. a trînti la pămînt. formă de dans prin învîrtire în cerc. a amăgi. aţă subţire. a lumina. a trebui.sur: a trece ca fulgerul.gin: a dovedi o proprietate de către cineva. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. rău. a înmîna. a prinde. nobil = cilib: stea.ci-lul-la: loc pentru execuţii. a se îmbăta = cioci. frumos. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula.celui: a ademeni. soartă. a fi înfuriat. a împrăştia pe jos. miros.sus: a da peste cap.

trîndav.su-la: leneş. a ruga. a fi corupt. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. siloz. a cîntări. a repartiza.surug: cos mic. a se stîrci.su-gi: bătrîn. în bătaie de joc. a îmbrăca. cizi: o pasăre de baltă. măcinare. ciuci: a se aşeza pe vine. de revoltă = ciuda. adunătură = ciurdu. vrednic de dispreţ. gol. ciutuc: coadă de mătură folosită si pentru descîntat = ciutuc. ciudă: stare de nemulţumire.susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. ciuha: momîie. a trage. îndoit de spate. ciunga: persoană fără o mînă = ciunga. ciud: minune. deschis. ciuc: tîrnăcop. a se ghemui = ciuci.su-da: a înarma din vreme. a dezlega. a înţepeni. zarzără = chiri-za: livadă. vechi. a strînge. a pune jos. gîrbov. a uimi. a vătăma. braţ si antebraţ. a căra. chezap: care arde.sur-du: paznic. paralizat. fermecare = ciud. a mişca cu mîna pentru a trece prin ciur.sud: cruce. a merge pe jos. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. chezasu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. uimire. lapte. ca unitate de măsură – cotul.su-dag: a hoinări în jur. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. descoperit. a umbla. a închide gura cuiva. cius: cîrcă. a răpune. cîrd. cheritu: om slab si neputincios. a fi necinstit. aplecat. răzuire făcută cu mîna. ostatic = chiza- . struguri = ciubar. nătăfleată = ciutac. proprietate. ciutac: prost. ciupeli: a jumuli o pasăre.su-nga: mîna mea. a se ciuci. belşug. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. ciura: a cerne cu ciurul. a arunca.su-pe-el-la: a mînji. fructe. chersă: livadă. a smulge părul de pe porc. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi-la: pivniţă de cereale.su-ba: a dezbrăca. a delimita un teren. a pieri. om care nu-i bun de nici o treabă.su-bar: a scăpa de.su-ha: tîlhar. ciuciur: jgheabul de la fîntînă pe care curge apa. chiri-du: a doborî. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. plăcere. jgheabul teascului de vie = ciuciur. stîngaci. spate = cius. a se stinge.sus: a răsturna. ciuruc: lucru fără valoare. ciurdă: turmă. nimic = ciula. neîngrijit. zălog. ciopor.sug: a separa. a şterpeli = ciupela. a executa. om mort = chiritu.sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. a potrivi.gi-zi: o specie de trestie.eclipsă. a implora.su-urra: mărunţire. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. lucruri mici = ciuruc. scatiu = cizi. ciula: a dispreţui. cheri: a muri. cioacă = ciuc.

chib: cel care ştie să le dea chip. a încurca. a umili. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat.chi-sur: a lăsa urme. loc ostil si plin de primejdii. chiser: cerc de nuiele pus între leucă si căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. chirăi: a plînge. a lua în seamă. chinui: a necăji. a compara. a se întinde. a acoperi. ţarc. a înhăţa. îngrăditură. a bea zdravăn. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. verigă pentru legatul hadaragului(băţul gros şi mobil) cu bătătorul(dîrjaua) îmblăciului cu care se bătea grîul. curte sau ogradă. a băga în ţarc. chip: imagine. gînd rău. chius: pămînt pregătit din timp. a face bine. a striga. a clădi. a umili. postament. a arunca pe spate]. pitit. a supăra. a se văicări. a se uita spre. a batjocori. chicior: picior = chicior. a aduce. chisa: a sfărîma boabe sau seminţe. a striga. a transmite respect. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. jos. chiot: a chiui. a căuta. a merge de-a curmezişul. a merge greu. chiciură. a creste. în Muntenia era egală cu 680 litri iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cîntări cereale. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. a pune la grea încercare. a depune un efort fizic foarte mare. poruncă. ocol. chili: a trage la măsea. a alunga. a cerceta. fasolea si mazărea pe tarla = chiuz. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. chiuz: curea. chisîm: obligaţie în bani si în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. forţă. a acoperi. a pune.cucu(n): nobil. buştină. a înălţa. a da în primire.chi-ud: a primi o răsplată. înfăţişare = chip. lut = chisa(i): pământ uscat. a împinge ceva greu. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. inferior. chidă: negura de pe munţi. a pune la treabă. grăsuţ. muncă istovitoare. om leneş = chisal: stăpînul ogrăzii. a mulţumi. necaz = chi-ta: pămînt. cu care se lipesc casele. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. groapă. ţinut pustiu. a înveli. ciudă. a potrivi. drag. loc ascuns. a da o recompensă. zaplaz. a tortura. a hori = chiot. ciorchine = chi-de: a îngropa. tupilat = chi-tus: loc. a îndrepta. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. a ţîpuri. a se apăra. fată. a trage la cîntar. partea unui nave care stă în apă. depozit. a supăra puternic. a se întinde de-a curmezişul. a înainta cu greu. chingă: bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a . a distruge. pivnită de cereale. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. putere fizică. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. chisai: pământ gras. om beat = chili: a se murdări pînă sus. a cufunda. limită. chil: ţeavă de răcit la alambic. implorare. chitus: ascuns. promoroacă. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. a face. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a fi atent la. a îndrepta. a potrivi. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. statuie. pămînt nivelat. a se jeli. cocon: odraslă de domnitor sau boier. chită: grijă.su: a aduce omagii de departe. a umbla în patru labe din cauza băuturii. a degrada. cavitate în pămînt. plăcut. a se culca. a aşeza. dorinţă imperioasă. [keel: a răsturna. cleios. a se crispa. copil mic = cocon.

a fi fericit. a colecta. boală ce necesită supraveghere = coraca. a chiorăi. copcas: persoană care pescuieşte la copcă. a chefui.cu-li: vas din argilă pentru bere. alergare nebună. javră. a răscoli. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. nori de praf. a lega un animal de coamă. codru: bucată de pîine. colbu: praf. restricţie.cun-sang(e): a face parte din. . a pătrunde în. a observa.cus: burduf. a viola = cordi. pază. cotac: pîlc de pădure = cotac.gu-nun-e: a fi încîntat. coraca: angină. a sări în apă. cosi: bătaie puternică.gu-gur: a strînge. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. codi: a fi timid. a prinde sigur. untură. cos: obiect confecţionat din nuiele. a tulbura. a se mări. cos. consînge: rudă din partea tatălui = consange. a răscoli pămîntul pînă iese praf. a fi atent. piele. a ascunde. coli: oameni care nu fac nimic. corăi: a croncăni.cud(i): a se preface că nu cunoaşte. corzi: figurativ. om bătrîn si rău = cotarla. prieten. a ghiorăi. cucură: tolbă pentru săgeţi. a separa de. a fi cu băgare de seamă = codi. a se mări.gu-ngiri: deschizătură în zid. a scoate sunete.cuduru: borne mici din piatră. a fi atent la. a tăia.cus(i): devastare. grăsime. stare de nemulţumire. tîlhar = coroi. brăţară. coroi: hot de codru. a întemeia. nuiele. animale care sar cînd fug = copcas. iute = cul: violent. a pregăti ceva rău.gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. ursită. a se feri. hartam = codru. de forma unui peste care delimitau proprietătile.socoti. a ghiorţăi = corai. cununie: unire simbolică. a înceta. a împodobi. un fel de pădurice. inel din nuieluşă de salcie = colbu. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grîu. a iesi. a înceta. a recolta.gu-ra(i): a croncăni. a separa de. trestie. miere. a coti după = cungiri. a rupe.gu-tag: lizieră. a descoperi. a acoperi cu piele. cungiuri: a ocoli. a privi. potaie. a sta de pîndă. a aduce mare suferinţă = cosi. a pune bazele unei familii. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. oprire.cur-aca: a supraveghea. dulce.curu(i): a spiona. a distruge. a împodobi. leneşi = coli.gub-cas: herghelie de cai. crîng. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. susţinător. a încînta = cunune.cur-zi: soartă. a înjura. partizan. a smuci. strigăt puternic de bucurie. a dezrădăcina. a îngrăşa. distrugere. plăcut. a înjura. copil neastîmpărat. bici din piele. a urmări. cotarlă: cîine vagabond. puternic. a lega de după cap. încălcare. a urmări destinul cuiva = corzi.gul-bu: a smulge. cudi: cuvînt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. cul: aprig. căsătorie religioasă.

rod = curcu: dar. a striga. supărare. a vîna. a declara. a se descotorosi de cineva. rogojini din trestie. curcus: fruct.gu-tumu: a chema. osteneală. a cresta. osteneală. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. frumoasă. necaz. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. cerb lopătar. acces de furie. dulce. a bea puţin = cus(a): alimente. la înapoiere. a replica. a fixa. albă. dalba: deosebită. cătuşe. a face ordine = dirig: adăugire.dag-gia: margine a oraşului. a pierde pe cineva. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a confirma. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn si pămînt = dac-cia. falangă. a răsplăti. centură. soluţie pentru o problemă. obezi. cub(i): împletitori de rogojini si coşuri. a locui. supărare. a însemna pe răboj. a arunca. a omorî. a oferi. a aduna. a lega strîns cu o funie = cur: a strînge puternic.cupi: a coase cu împunsături rare strîngînd aţa. a opri. dam: specie de cerb cu coarnele late. a trăi. pînză de legat. a tăia. dibă: butuc. a jeli. a împrejmui. necaz. cusai: a gusta. strălucitor. grămadă. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. cos. dert: tristeţe mare. plăcut. bărbat. a se mutila. a culege. a fi obligat. cura: a scopi porcul. a . Dunăre si Marea Neagră = dac. a lega. cutumă: tradiţie. a alege. dereg: a repara. a transmite. dirigui: a conduce. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. a întrece. a captura. a fugi. a regreta. a da. osteneală. leac. a trece. a fixa. dobor: a trînti la pămînt. a descoperi. a încălca. necaz. a răspunde la. legea locului. Tisa.dag: existentă în comun. a prinde. dambla: paralizie. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. a primi oaspeţi. balot. a alege. a întrece. a se ocupa de o actiune = dirig(u): dincolo de. diliu: persoană cu idei si comportamente specifice numai ei. la întoarcere. a uşura. de mîini sau de picioare) = dib(a): fiare. da: a fi de partea cuiva. a apăra. unic. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. poftă. mascul = dam: soţ. curm: a cresta. a fi întristat. cameră. adunare. a prăpădi. a proteja. a duce mai departe. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gît. normă socială sau juridică ce se transmite prin viu grai = cutumu. margine a ţinutului. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a răspunde. loc întări. a alina. a găzdui. belşug. încreţi = cupi. a ataşa. uşoară sminteală = dili: singur. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. viata de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. a fi cel mai.gur-ra: a răsplăti. apăra. a confirma = da: drum. mîhnire = dir: mîhnire. exclusiv. a pune la loc. adunare. cordon. a plînge. a mişca. a lega. grăsuţ. năbădăi. superior. a scăpa = cura. a tine.. a plînge. asociaţie. a fi de partea cuiva.

dudui: a îmboldi. a se plînge. om respectat. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. omul care are vocea groasă. a trimite. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. necaz. a se odihni. temperament. a face. dura: a construi. e: de la verbul a fi. greutate. a creste. sarcină. avînt. datorie. a se deforma. a bodogăni. a vorbi pe înfundate. a se mişca în cerc. a prinde. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvîrsit ea. a răspîndi. a şedea. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua.trînti jos. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a bate. dondăni: a mormăi. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. a răsări. a lămuri. siguranţă în acţiune = elang: elan. treabă. a produce o crăpătură uşoară întrun vas de lut = dogi. a întări. a şti. a goni = dudu(i): a procura. a fi sau a deveni vizibil. a primi. urcior. du: ordin pentru a transporta ceva. Are semnificaţii religioase.dug(i): vas. bătaie de joc. a purta. cultivat) dar si în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. lucru. zidărie. domolu: om echilibrat.dur: legătură. greutate. fir. a se arăta. a cerceta. a vorbi. a hăitui din. a băga. a transporta. arată existenta = e: a ieşi. în domeniul gîndirii (om de duh-om cu un spirit ales. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. blînd. . cutezanţă. a zidi. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenta ca trăire a gîndirii si nu ca plăcere a materiei. a înălţa. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul rîurilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. cutezanţă. a goni. a exista. a flecări = dondani. elan: avînt. a bubui. a desface. a îndeplini. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. a duce. energie. a merge pe jos. a avea. amuletă. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. supărare. temperament. a locui. a lua. a aduce. a azvîrli. cîmpie. cordonul ombilical. generos. a tine. a se repezi la. a plînge. a îndemna. a întări. creditor. a se apleca. a interzice. a întrerupe. a căra obligatoriu = du: a umbla. darnic. a ierta. grămadă. proprietate. şirag. a înfrumuseţa. a apărea. a ocupa. a căra. grămadă. a ridica. liber.dum-dam(i): a mormăi. treabă = du-lum: povară. fire. sarcină. lucru. coardă. dug-gur: a şedea jos. a înşira. sincer. duium: mulţime. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. dubă: tobă. dogi: a avea doagele desfăcute. edinet: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. a acoperi.

găti: a se împodobi. nădejde. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. a linguşi. a face. ordonat. a atrage. godi: a-i cînta miresei cîntece de rămas bun = godi. a alerga. fisură. gigar: rău. a lega. a dansa. a se impune = gitlam: iubit. a se pregăti pentru petrecere = ghili. emeşii îşi rădeau capul si fata de păr si aveau o fizionomie ovală a fetei. cinste. ghindă: fruct al stejarului. fier înroşit.chi-in-dar: gaură. pahar mic pentru spirtoase. precis. a pregăti ceva de mîncare = ga-ti: a trăi. a tăia. logodnic. sumbru. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. gog: băiat sau tînăr prost. a concentra. a pleca. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. a consimţi. rod bogat. gug: semn. seară. tăciune aprins. supărare. slab de înger = gog. gig: jeg. a lăsa urmă.chinda: bărbier. a pune la un loc. a se apăra de.es: denumirea populară a oraşului Iaşi. gîtar: funie pună în jurul gîtului animalului si de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap.ga-ra-an-da: roade deosebite. gina: vină. a-si da importantă. vas mic. a dansa. a întări.gilib: servitor. a se culca. primul care cultivă pămîntul. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. a se murdări peste tot. mizerie. bani. Pentru obţinerea mustului. a lega. a face gît.gili: a se murdări. a opri. a mirui. gin: vin.gu-di: a chema. rotofei. tont. demn de încredere. deasupra. a da o raită. a unge. a se uni. amant. sărbătoare. gîtlan: gît. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a se întreţine. oval si foarte lucios = ghinda. a realiza. a stabiliza. . gir: încredere. negru. recunoaştere. nedreptate. brun. ghili: a spăla. fapte asumate = gi-na: acceptare. gelep: cireadă. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. umil. care face numai necazuri si aduce pagubă = gig-ngar: a fi mînios pe. a lega. omenie. onestitate = gir: curat. pagubă. a duce o anumită viată. ignorant. gîs: penis = ngis: penis. a se pleca. recoltă deosebită. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. a strînge. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. sabie. ocol. primul gospodar. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. rău. a confirma roade deosebite fată de lucrările agricole făcute = garanta. a zice. a merge după. turmă = gelep. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. a face. a spune. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă.

înalt. rod. a tipa. sacrificiu. prezicere. gurăi: sunete scoase de porci cînd dorm sau cînd le este frig. durere. a face seminţe sferice. a se dezlănţui la. a înfuleca. fă = ha: a avea voie. folos. a merge pe jos. rană. halbi: rămăşiţe de mîncare. sunt îmbrăcaţi special si practică anumite dansuri = guda: vesminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. a vorbi fără rost. răşină.hab: a mirosi rău. cel care vrea să controleze tot si urmăreşte activitatea si existenta fiecăruia = harhar: a limita mişcarea. legătură deasupra. direcţie necunoscută. a împodobi. a spune vrute si nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. a se necăji. a avea îngăduinţă. a turba. gura: organul omului cu care se emit sunete si se realizează vorbirea. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. guri: a se urca. harhar: stăpînul absolut. beneficiu. hatîr omenesc. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. gălăgia.gug(i): menstruaţie. a prinde strîns. milă. hali: a mînca repede. a fi de altă parte. guz: guzgan. amestecat. gratie. strigătul = gu-ra: a striga. favoare. a înspăimînta. care urcă spre cer. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. a rage. îndurare. semn. fugă. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. mulţumită. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. . bre. durere. mare. a ascunde. hap: medicament. lături = halbi: rece. gui: a vrea. a robi. a tipa. a se sui = guru: a se înălta. a sfîrîi. păros. a chiui. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a mugi. a boli = gogi. timbrul vocii. a înveli. gorun: arbore din specia stejarului. haba: mersul pe mîini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni = haba: rană. atenţie. aspru. a uni. amărăciune. ca o favoare deosebită. gurita: a fi de partea cuiva. bucată. a chema. a permite. ritual de purificare. a se lega. rost. a înfăşura.. considerat cel mai falnic dintre foioase.ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a rîde cu hohote. vas cu gura largă. a tăia. a se prăpădi. hal: situaţie proastă. a lega cu lanţuri. a fi obligat = gu-e: a acoperi. şobolan = guz: a scrîsni din dinţi. chiuitul. gudă: grijă.gogi: a fi bolnav. a înlănţui. gura! cu sensul de a întrerupe rîsul. a împărţi. expresia . slavă. desigur. cel care miruieşte. a răsuna de. supărare. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. îngăduinţă. lung. la înmormîntare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. a scoate sunete. a face să sune. este unul din arborii sacri la români alături de măr si brad. a-i umbla gura ca o meliţă. guse: partea din fată de la păsări unde se adună mîncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. creste în regiunile de deal. rînduială = har: a forma un cerc în jurul. a face. inconştienţă = hal: frică. a hăpăi = hal(i): porţie. hara: a lălăi. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi.

trebuinţă = hia: a putea. păduche de vită. a avea îngăduinţă. belşug. tărîţă. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. a locui într-un loc = hi: a pregăti. hui: a răsuna. a face necazuri. a ruina. nevoie.hur(a): neam. a se scurge. a trage uşor.hu: persoană. a cocheta = hili-su: plină de chemare. dos. cîine vagabond = holă. a potrivi. a măcina. mijloc de pădure. ispititoare. hlizi: a zîmbi si rîde mult. atractivă. horă: oraş. spinare. a ciripi. hurui: a învîrti rîşniţa în gol. hîră: mătreaţa oilor si viţeilor. a distruge. huli: a blestema. muşchi. he: locurile de lîngă casă. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. stai!. a distruge. a da naştere. a pisa. a închiria. a proteja. a ocărî = hul(i): a face rău. hi: a fi. umflarea urechilor acestora. clădiri. înapoi. mulţime. a strica. a aranja. potaie. înfricoşător. a scoate la iveală. a păstra. a se hîrjoni. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău.hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. seamă. a apuca. hie: treabă. a sparge holă: javră. mătreaţa omului. a urî. a ascunde vederii. a desface. husa: a acoperi. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mînui. a defăima.hula: a vorbi de rău. porumbel sălbatic. numeros. a cînta. certitudine = ha-za: a tine. a prinde. | Înapoi la Subiecte↑| .hus: sălbatic. avere. a feri de = husu: sale. a trage uşor. coapsă. lipsă. a zdrobi. rediu = huci. a răsuna. om slab. amestecat. a vui = hu(i): păsări. turturică. crîng. a întinde. a rezista. a ruina. a tăia. boală de piele. toi al nopţii. a avea voie. a rupe. a fi prezent. rapăn = hir(a): a produce. a strînge. a ponegri. a ciopli. a striga = ho. vechi. împletitură din papură sau nuiele. uneltele agricole = he: abundentă. a înjura. a stoarce. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. divers. a rupe. haz: rost. a exista. a se holba. a se amesteca. ho: opreşte!. a face necazuri. siguranţă. stricat. a confunda. hulă: surpătură de deal sau de munte. dans în cerc = hora. spate. huci: pădure odrăslită mică si deasă. dependinţele unei gospodării.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful