Tăbliţele de la Sinaia ar putea arata ca Iisus şi-a avut originea în Dacia?

Constantin Olariu Arimin http://www.ariminia.ro Tăbliţele cu scriere getică sunt învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-au descoperit 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine. Şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu, a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. “Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, iar ca simbol al sacrului era crucea (…) Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan (…) Iisus a fost get (…) limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română (…) Mai mult, pe blogul cugiralba Continuare de pe cugiralba: Constantin Olariu Arimin : DESPRE DACI, GETI…. DISPUTE ISTORICE În una august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvînt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mănăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol 1 care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mănăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mănăstire atît tăbliţe de plumb cît şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe

care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65 iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scria identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfînta Getia sau Gitia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin os din care s-au tras ariminii/armînii şi rumînii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun) care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte) care deţinea funcţia cît timp era sănătos la trup şi la cap. Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gomeţi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get) iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get) care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea) iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sînt menţionate şi legăturile de sînge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor) care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului) care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decît cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sînt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne iar 28 dintre acestea sînt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost ,,prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a ,,creat” şi el

pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirîndu-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cît şi cele din Siberia din secolele lV era noastră. Plutaşii de pe rîul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sînt identice cu semnele din scrierea liniar B iar 38 sînt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos iar fecioarele ,,Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita ,,perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n. Religia lor era monoteistă avînd în frunte pe Sentu/Sîntu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale liberă sau înscrisă în cerc cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă al cultului crucii era Zabelo; Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pămîntenii se năşteau din lumina vie a vieţii(lumina soarelui) dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică(nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvîntat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pîine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban judeţul Iaşi apoi la Cucuteni iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă

. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. în colţul stînga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopîrlă mare. cum rezultă din tăbliţa 5. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î..n. Pitagora şi pitagoreismul Marele get a existat ca realitate istorică.e. aceste relaţii s-au stricat rău iar conducătorul geţilor. Zamolxe.n. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. a fost mare preot şi reformator. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mîntuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pămîntului(ţării) care stă sub această protecţie. Iisus a fost get. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mîntuitorului care se va numi mai tîrziu Sarmis. sau Ili. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marelui preot get? care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. Sarmis sau Armis este Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase(crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc.n.e. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pîine strămoşească şi vin. Toate aceste date sunt scrise pe tăbliţele 2 . doi măgăruşi(cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. La stînga imaginii este un porumbel zburînd reprezentînd Sfîntul Duh. S ub imagine. III. un copil mic ridică braţele către cer simbolizînt bucuria vieţii ce s-a născut. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat pînă în anul 25 î.n. fiind ispita diavolului.n.e. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. În anul 279 î. Ilio toate avînd aceeaşi semnificaţie.în cerc sau crucea cu braţele egale.e. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sînt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î.n.e. imagine preluată de hagiografia creştină. o pasăre mare care aleargă şi un cîine sau lup.e. cînd a fost cucerit de romani. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. Geţii se considerau poporul ales de Creator iar ţara lor o numeau ţara sfîntă(dio Geta). o broască ţestoasă. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii.i 3. La dreapta jos. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mîntuitorului. a vizitat Egiptul. La mijloc este un şarpe foarte lung iar lîngă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerînd că este protector al vînătorilor şi al învăţaţilor. Scaunele sînt trei sugerînd legenda celor trei magi. La începutul secolului Vl î. Sub un şopron cu o vită şezînd. II. În partea stîngă jos a şopronului se vede o persoană şezînd pe un scaun iar în mînă ţine un toiag. un peşte.

e. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. Începutul secolului l e. S-a remarcat A. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi.e.n. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J. oameni fără conştiinţă dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N.A. Ştiam că aceste cuvinte sînt specifice numai limbii române iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. Răstignirea lui Ili. Halloran.. Limba folosită în aceste texte este limba română veche care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor.n. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sînt falsurile unui geniu dar el şi-a dat seama numai în jumătate de oră ! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. La 17 .O parte din aceşti gali au coborît mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î.n.n.Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. Grecia şi Tracia pînă au ajuns în Sarmisetuzo sînt povestite pe 7 tăbliţe. păstoreşti şi de organizare socială sînt în mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. Tăbliţele sînt scrise între anii 560 î. pe la 1600 – 1500 î.n. Am scris cu acest subiect o carte .A. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui pînă la .. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atît la TVR 1 cît şi la postul de radio Iaşi. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi(sumeriană) fiind dispărute din româna veche Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. La sfîrşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J.e. şi iulie-august 106 e.n. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara.e. nu şi inga. diletanţi. istoric care a trăit pînă în 1991 la Paris. I. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi dar care nu sînt în latină. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gînduri: da. cînd statul geţilor a fost distrus de romani iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Iar într-un acces de nebunie genială A. În secolul ll î. Nu au avut reţinere la limbaj spunînd despre cei care vreau să se uite pe tăbliţe să sînt nebuni.galii cei roşcaţi” din Galileea apoi drumul prin Siria Efes. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor avînd centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor dar identică cu a geţilor. indivizi cu minţile rătăcite.

Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel iar statul român nu a spus nici pîs!. recentă. acelaşi J. Se pare că i s-a zbîrlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice altfel ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o ..Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latim..efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi dar şi o înverşunare fără margini din partea . This happened after the time of the Roman empire.. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către Tv Discovery. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mîinele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian !!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener iar priceputul şi-a pus un moţ de .A. De ce sînt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. N.Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . s-au găsit trei tăbliţe din lut local. 2002 îmi trimite următorul răspuns: .nebuni. orice canalie cu titluri şi ţîfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos cîteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul cînd nu sînt scoase în afara culturii române. diletanţi. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. ajustat puţin. nespecialişti. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atît dar americanii au tăcut mîlc. romană..dec. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any wordthat as a Latin etymology. Are you familiar with the Larin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula As din 25 mai 2006. cu pictograme sumeriene dar mai vechi cu 1000 de ani decît cele din Mesopotamia ? …Asumîndu-vă o origine trivială. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfîrşit numită la geţi . modified by Slavic influences.. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sînt infailibile în faţa minciunii dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre.specialiştilor”..prima-ntîi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie chiar dacă mentorii culturnici dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sînt nişte falsuri ale lui Haşdeu. Haloran spune: . Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. Densuşian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt . fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu.

viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărîrile preoţilor judecători. Zoen ca duh al lunii. numele lui fiind purtat de bărbaţi. În emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu iar Inanna(stăpîna cerului întunecat şi soră a pămîntului) este duhul lunii care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. nemurirea. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. sau hotarul dintre pămînt şi cer arătînd originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi unde soarele răsărea de pe culmile acestora. judecata cerească. Zoei.n.e. Să fie românii aşa de neghiobi încît să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfîntul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? . divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil ca duh al purificării şi al iertării precum şi al apelor limpezi dar şi al soarelui arzător sau al focului. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pămîntească. Arheologia. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. Taina botezului. Zoin. Ca duh al vieţii pline de energie. Simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană fiind asimilat de către geţi duhului feminin iar numele de Zoe era purtat de femei. Acest Creator a zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atît la geţi dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. toate acestea dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. La emeşi avem pe Suen. unică şi mîntuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. crucea ca simbol al sacrului. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. regenerează natura. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi la fel ca în ţara lor de baştină. agricultura. Zuen. Tracii aveau o divinitate solară. În sens religios înseamnă sanctuarul din vîrful muntelui. Dio Zoe. Trebuie remarcat faptul că sfîntul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. a pune ulei pentru ardere. De aceea emeşii au construit ziguratele. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. al regenerării sau al vieţii în aşteptare fiind considerat şi stăpînul înţelepciunii simbolizînd începutul vieţii în formă de germeni. Sien. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întîlnit şi sub forma Zabelio. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat mai găsit o divinitate cu numele de Zabab ca duh al vînătorii şi războiului unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. oastea de îngeri. îngerul păzitor. În dialectul istroromân este cuvîntul zabelie cu sensul de a unge cu ulei.Sîntu iar la neamul nostru din Ki-en-gi. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. În eme-gi avem cuvîntul zabalom care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. An sau Anu. Zien Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rînduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii.

Un alt colac are forma unui S mai desfăcut iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. plantele de leac sînt bune de strîns pentru tămăduire. în multe colinde se găseşte refrenul .ziorel de zîuă” dovadă ce arată că în subconştientul colectiv Zoirel(Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. . spune tradiţia geţilor(rumunilor) că prin poarta veşniciei. Însă liftele. Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială nu trebuiau să existe legături atît de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii.Două mere jucătoare. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sînt uniţi prin credinţa în sfînta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. rupte de la Sfîntu Soare”. fertilităţii. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească.e. veche de peste şase milenii.Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie pînă la venirea romanilor care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia dar nu au reuşit pentru că sîntem un popor nevolnic! Sînziene. şi s-au aciuat în Ki-en-gi unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană cum au botezat-o specialiştii!). La ceremonialul de înmormîntare se folosesc colaci de forme speciale tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa(Zoe + mărita) sau Zoica. Sfîntul Soare şi Sfînta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii pînă au venit romanii şi au distrus statul get interzicîndu-le cultul crucii iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sînt un depozit extraordinar de cultură. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: . duhul protector al căsniciei. La această dată. Tot la această dată. În Ardeal. Într-un colind din Cluj se spune că Sfîntul Soare împreună cu sora lui(Sfînta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat.. fructele se formează.. Sînt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii iar la capul mortului o lumînare făcută în spirală arde pînă se termină. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. marile energii creatoare curg pe pământ aducînd lumină şi viaţă.n. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pîrg. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi dar şi la emeşi. În spaţiile acestei cruci sînt aşezate opus două cruci mici şi literele O(om) şi T(tete: tată) din alfabetul geţilor. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii precum şi a neamului omenesc sau sfînt după vorbirea veche şi Zien. Bobul de grîu se umple.

e. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. Republica Moldova.) foloseau steaua cu cinci colţuri luata de la egipteni aşa cum apare mai tirziu la comunişti! Crucea. Cu mare osîrdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului . dar nu a fost menţionată niciodată să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întîlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. Din iunie pînă în decembrie lumina zilei scade.Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului(roata vieţii) în nemurire. Ucraina. oamenii erau chemaţi să vină să i-a lumina care s-a născut ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii.n. Duhurile din mitologia emeş avea mai multe apelative iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. În onomastica noastră avem prenumele Sînzien pentru băieţi şi Sînziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun dar şi al emeşilor era o religie solară dar nu idolatră ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri justificînd lipsa statuilor de cult în ambele culturi. Sărbătoarea dovedeşte că sîntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atîta îndîrjire cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfîntul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. Pe la anul 560 î. cu sensul de răsărit al lunii.e. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii.n.e. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sînt legate direct de solstiţiu pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui.n. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evrei pînă după întoarcerea lor din Babilon(500 î. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea s-ar fi făcut pe la 1870-1880. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mînă roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri( România. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. îngerul păzitor şi oastea de îngeri iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şimca Mare.

. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. Pe la începutul secolului lV î..e. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12 În acele timpuri geţii avea o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei . unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo.. se săpa(rizuia) de la dreapta la stînga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz care avea şi rol de matriţă.să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii . Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor(dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie . în varianta Sarmiegetozo dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals.e. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso(aba: bătrîn + risu: şănţuleţ. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial.specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo iar o singură dată pe la anul 300 î.e.e. cetatea geţilor/dabo geto”. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sînt turnate aici dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tîmpenii pentru că aşa cum susţin . a implora.subţirele” Pitagora care stătea numai cu nasul pe sus precum rîtul porcului.geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu . aşa cum le cunoaştem noi. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrînul Zamolsiu. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stînga la dreapta.n.n. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. Cu acest pezevenchi se mai întîlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri iar Zamolsiu ne lasă aceste întîmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î.e. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mînă roata/cercul vieţii cum zice cîntătorul de ode Marţial dovedind că şi romanii ştiau cîte ceva despre religia strămoşilor noştri.specialiştii”. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane. În dialectul istroromân este cuvîntul zamoli cu sensul de a ruga.n. şi-ar fi dat singur cu stîngul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru dar niciodată Danubius.n. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î.n. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista cînd a unit triburile din cîmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină dar mult venin în rînză faţă de istoria neamului nostru. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora aşa cum sînt redate în T 2..

În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. telagi. mai ales genial! Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os(T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. aşa ca să le dea în bot latiniştilor. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora(aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. În ţinutul Apeninilor exista oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei iar Jupiter. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. în frunte cu riga lor Cothelas iau aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă.e. împotriva geţilor pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade). Şi atunci minciuna era la mare cinste cînd se vîntura în vînt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducînd alte informaţii despre badea Filipoi decît minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă iar situaţia devine tot mai grea. iliri. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi.n. Asemenea .greşeli” nu poate face un falsificator. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şonţit pe la 342 – 340 î. ca nişte găini plouate. adică traci. După ce au ocupat Panonia. Pentru că urgia era mare. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbîca ce-şi însoară mîndreţea de flăcău tare ca osul(voinic) cu Marica fiica Sofiei. Dromichete T 22. Propaganda macedoneană spune că geţii. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor.de o mamă. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare..n. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind . Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia cînd povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. T 15 ne spune că Filip. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX exluzînd ideea pretinselor falsuri. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas pînă au distrus-o romanii. macedoneni. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cîrca unui om fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î.e.n.

Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsurilor. Aurelio. neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. Duro. Diegio. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule.ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii iar în anul 30 ajung amîndoi mato. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi dar pe care . Tiaz. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Eschyl(525-455). De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. numele conducătorului geţilor este Midai Glma.specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau citeva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. susţin .. Orelio. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. Ca să scape de nenorocire. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. După erupţia de la Santorini la 1652 î. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. Pe tăbliţa 17..geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi. Sobio.. Tabelul . Diego. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române.e. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. Tot pe tăbliţe dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului(dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. apare scris şi sub forma IOI.. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică.specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. Durao..nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri.n. unica putere sau casa lui Sarmise dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa . III. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din . Ili. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii. Diaz. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor.

a cetei lui şi a locuitorilor Galileei.. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. . Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sînt menţionaţi pe tăbliţe.e. domnul Moldovei. 28 unde apar şi alţi mato decît cei de pe tăbliţe iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri.e. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea . Cuvîntul boero nu vine de la slavi ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat..n.70 se spune: . Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi menţionat de romani cu numele de Diegis.scăpări”! Ştefan Răzvan. şi au convieţuit cu geţii formînd o confederaţie T 9 pînă la anul 279(T 26) cînd boero Biseto 1 i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară.. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 52 – 58. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei..Tablourile de familie” T 2.specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sînt scrise tot în română cu alfabetul geţilor(latin.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo(dage: adunare + bală: a conduce. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44.mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. cei ce stăteau acolo. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atîtea adevăruri.sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sînt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galatii au venit în toriştea noastră pe la sfîrşitul secolului Vl î.e. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo(30 î. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sînt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut .n. Dacă iudeii l-au . situaţie identică şi la emeşi cu lugal(conducătorul civil). Tot pe aceste tăbliţe sînt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20.. Cînd aud .Şi el s-a lepădat din nou. steagul geţilor) Datorită acestei confuzii a romanilor. fiară.n. După puţină vreme. – 20 î. În Evanghelia după Marcu 4. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia.

nig: lucru de preţ. promontoriu]. nic: mic = nic. a se ridica. a preţui. [nose: nas].rumun”. la începutul secolului XX! Chemare la neuitare IX nas: organul de miros al omului = nas. naz: moft. violentă.. [no: fără.. cioturi. nărav.nuz: a ieşi în fată. suceală = naz. a căuta greşeli cuiva. nod: legătură între două sfori.nus: ou. a sta ascuns. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. a păstra cu mare grijă. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea pînă la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos.44. agitaţie. unire. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ(leş: trup mort) VIIŢA MINE RAZE-L TA. uite!. nici un]. zero. . Saba. a arăta cuiva.. persoană de încredere]. în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. ia aminte! = no. [nip: ciupitură. a fi important.din arhaismele noastre. a merge de-a lungul. [node: nod]. mic. bîrfă. nordul Africii(berberii. a urzi o intrigă. hai! = nusa: a greşi.. a îndemna. [ninny: prost]. nip: lume. nosa: cuvînt ce exprimă un îndemn la acţiune. mulţime = nip. ei!. nu: aspect. capriciu. a ieşi in fată. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa . nilă: milă. [nic: crestătură în lemn]. mulţime. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. Rolis. bot.47.nib: mulţime. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe dar necitit pînă în prezent. a instiga.. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei alfabetice şi de semantică pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite. India. toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit . a repeta o . Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9 care nu era descoperită cînd pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile.specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. a instiga [naze: cap. fiecare diac arătîndu-şi priceperea în turnarea tăbliţelor.religios” şi . tuaregii şi libienii). lipit de. ROLIS ŢENE ANERE(în eme-gi . a minti. a da. no!: iacă!. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a începe o nouă acţiune. a fi.aniri’’: inel cu piatră preţioasă iar în româna veche . sau numai anumite texte T 25. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. ninii: bîzîitul ţînţarilor = nini: a recunoaşte. Siberia.get”[vezi tablitele de sus in jos]. frică.nud: a aranja. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega(ţine unite) lumina aducerilor aminte cînd trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. a supăra. fără valoare].. loc de întîlnire = nod. victorios [near: aproape.anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER(minunat) ŢI-L ŢEANE-Ş KOR(cor: cerc. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sînt identice pentru că se folosea mîna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe nu matriţă sau panson pentru imprimarea literelor. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. Mohenjo – Daro. a atinge. nemulţumire. agitaţie].

suferinţă.uh: a fi iritat. padi: cuvînt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja.pus: durere. a lungi. ascuns. păţ: păţanie. mireasmă = odol. a se murdări. braţ. a sprijini. [nud: gol]. necaz = păs. pasăre care îsi face cuibul prin găurire. straniu]. [pass: a înainta.pad: a jura pe. a conduce. neştiut. [pass: a depăşi. a apărea. a circula]. a ocroti.bi-bi: a picura. [odour: miros neplăcut]. păţău = păt. refugiu. păca: a supune. a dezvălui. labă. colivie. a întinde]. nestiut. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. lovitură dată cu acest bici. a-si da importantă. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. a se dezlănţui. zid. a arăta arogantă. pit: pitigoi. [pap: terci]. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. pădăi: a se găti.bad: a fi generos. stîlp. a curge în stropi = pi-pi. [patch: a improviza din bucăţi]. a pune la adăpost. confuz. [pac: balot. a creste [pill: minge]. a se întinde.pes: palmă. a se umfla. a păsi cu arogantă. chin. a închide în cuşcă. a dispărea]. a se căţăra. a îndemna. neştiut. perete. pil: leac.pag: a ocroti. a supăra. a îmblînzi = paca. pilă: persoană care face trafic de influentă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. necaz. a arăta. frate. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vînă de bou. a dovedi. remediu. chemare. [oddly: ciudat. pilă: minge = pila: rotund. pec: brutar. mizerabil. a scăpăra. a înfige cu putere. medicament = pil: neclar. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. [pile: a îngrămădi. venin. a muri. a lărgi. biciuscă. fără îmbrăcăminte. scîrbă = odu. orificiu. pască = pac. mîrsav. partea din fată a palmei. a apăra [pack: a se aduna.pag(a): cuşcă. în trunchiul unui copac = pit. odiu: ură. pîntece. [pipi: a urina]. a mînji. a oua. [piss: a urina].bid: gaură. odor: miros. a chinui. [nose: a se conduce după miros]. a alege. păs: durere sufletească. a dormi. paha: diavol = pah(a): escroc. a trece. a defila. legătură]. oh: nemulţumire. a curge. a încuraja. pipi: a urina. a linguşi. nud: gol. a defila [pill: situatie neplăcută]. a pîngări. a înjura. pac: pungă în care se tine tutunul.acţiune. ascuns. mirosul specific de taurine.udul: văcar. pisălog = pil: a fi întunecat. gîrbaci. a închiria. picior. . [pill: pilulă. a îngriji. brutărie = pec. a tine. a fi supărat. preţios [peck: merinde. ghem. legătură. harapnic. [oh!]. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănînce = pap: tată. a pune jos. supărare sau linguşire = oh. a curăţa. stîlp vertical. a strînge]. pat: suport pentru dormit = pat.udu: a zdrobi. a găsi. a se urca pe. răutate. a fi sigur de sine = pase: picior. neclar. păsi: a merge încet. [pad: drum]. pis: a urina. [pah: phuuuu!]. a cerceta. [pat: a mîngîia. a presimţi. hap]. a strînge]. mîncare].

a se uni cu o pană. răpi: a umili. a roti. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. rac: crustaceu cu două brate cu foarfece cu care prinde prada = rac. armă. a se înfuria]. a întinde [pot: a culege. a creste. gîtar. raci: grătar = raci. [raid: asalt]. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. răi: a se înrăi. domol. pot: a reuşi să facă. îngust. pe îndelete. a suferi. spiţă. a nivela. [plough: plug]. a îngriji. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. a suferi. a aduna în turmă. a crede că poate face ceva = pot. a se înfrumuseţa. a vrea. pup: sărut = pupu. a pune la stîlpul infamiei = rap(i): a tiui. [rack: chin. [rack: grătar]. a vibra de. a tropăi. a împărti. mugur. [ray: rază. rar = ra-ra: a netezi. [rage: mînie. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grîu. direcţie. ordonat. [pit: gaură în pământ.rag: a prinde rădăcini. grămadă de strujeni. a trece. puş: claie. a provoca. fiare. gălăgie. a arde. [rig: ţinută. a radia].bu-bu: a rupe. a tăia de la pămînt [rude: viguros]. inamic. efortul de a aduna = pus: bine legat. cătuşe.anus. mulţime. a strînge. rara: încet. a răni.bu-bu: a se aprinde. capcană. rană adîncă. [rape: răpire]. rigă: rege = rig(a): a se înclina. a ucide. a tăia din. neam. plug: unealtă cu care se ară = pulug. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = rac. a strînge. rapt: a smulge. [puppy: persoană proastă si înfumurată]. bucată de prescură.rag(i): a înjunghia. rag: sunetele scoase de vite cînd se rătăcesc sau sunt bătute. a trage.but: ritm. a se tîrî. [rack: chin]. rai: tărîmul fericirii = ra(i): a radia. rîma: a face rău. plînset = rag: a lovi.rag: a răni. a asasina. a trage. mers legănat. grămadă. puchiri: a face ceva migălos. a aţîţa focul. a împresura]. a provoca. a trage afară. a slăbi. a păzi. a tînji = ra(i): a înjunghia. a măsura. a doborî]. aranjat. a duşmăni = rim: trupă. armată. necaz [rim: a înconjura. rasă. agale. a pune în fiare. clică. a trage. [rare: rar]. a se strînge. a pune la stîlpul infamiei. a da frunza. a uni. a băga în foc. a provoca. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. buzdugan. a creste. nume generic pentru mai multe plante = pupu. rană adîncă. a ciupi]. a dori. a supraveghea. a străluci ca soarele. a merge sigur de sine. străin. [pup: căţel]. a arde cu flacără. a încolţi.bulug: hotar. lăstar. rad: a tăia de la rădăcină. [rapt: răpit]. a arăta. a găti]. a distruge. . [push: sprijin]. margine. a istovi de puteri].

a pleca departe. a mărgini. dreptate. salut: salvare. partea de sus. a reaşeza. sanchi: a se lenevi = sanchi. sănătos. rucă: jalbă = ruca. mînecă. sichis: zgîrcit. calm]. [rip: a spinteca].sig: culoarea soarelui cînd apune. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. munte. sanctuar.sed(e): apă rece. a fi mai bogat. a pătrunde. satu: senzaţia de saturare. sagă: miros urît = sag(a): a sufla. a desface legătura. a se mădărî. a înnoda. loc. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. a desface năvodul. a respecta. morman. [sickly: cu greu]. în putere.sang-chi: a mînca alene. sub formă de bolovani sau de nisip. lănă sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. [sight: vedere. sacu: obiect confecţionat din piele. sîn: fiu = sin: a da. răcoare. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. fericire. a dispreţui. legătură. a desface mănunchiul. a dizolva. [sap: a săpa]. sîc-sîc. a împărţi. a lega cu funie. loc poziţie. abundentă. a strînge. [sad: trist. stare. a se întîlni. sete: lipsă de apă din pămînt provocată de secetă. belşug. a se domoli. teritoriu. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a respinge. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un sant. [sate: a sătura. [sale: vînzare]. vîrf de deal. înălţimi muntoase. [set: rece. grămadă. pregătit din timp]. a batjocori.rib: a fi de rang superior. starea fiziologică a omului cînd are nevoie de apă = sete. boccea. cînepă. a se realiza greu. boabe. a rupe. [salute: salut]. a transmite. a restabili ordinea.rîp: o specie de peste. folosit la zugrăvit = sic. a ceda. a dărui. . pietrar. îndestulare de produse alimentare = satu. a potoli foamea cuiva]. a culca. [sac: sac. a strica. [sick: abătut. a se linişti [son: fiu].su-buru: adunătură. pungă]. a se potoli. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade si garduri înalte din trunchiuri de copaci. bunăstare = salut. sapa: a face un şanţ cu sapa. sătul. a sosi la. origine. a prezenta. puţin cîte puţin = sichil: îndemînatic. platouri. aşezate în locuri uşor de apărat. lăcomie. ordine. a mătura. [sag: stare de deprimare]. sic: pămînt ce conţine calcar. a zări].sig-sig: lovitură repetată. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20.sal-ud: a aduce omagii. [sober: cumpătat. a lungi. bucată. [sink: a se lăsa la fund].rug(a): a repune în drepturi.sa-tu: a împărţi. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. protejate de şanţuri adînci = sa-tu: înălţime. cu care ţăranii trag brîele la ferestre si la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune rosu-galben sau roşu. vîrf. grav].2 litri). a înfuria. hotar. [sat: a fi aşezat. rosu-galben sau auriu. sobori: a se strînge pentru a se sfătui = soboru. sîg-sîg: a enerva. fericire. eveniment. in. descurajat]. gest care se face prin lovirea pumnilor mîinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. [sick: care are nevoie de reparaţii]. a se cocota]. natural. fusar = rip.

lungime. [share: parte. adîncitură. a duce. a jefui pe cei fără apărare. îngînfat. a grăbi. a distruge. a da peste cap. [shaft: mîner de vas]. a limita. hotar = sar: a săpa. ciubăr. fraier. a arăta. fluierul piciorului]. a suge]. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. foile adunate în jurul miezului.sul: om tînăr. dungă. răcoare. şmecher]. stare sufletească. [solemn: măreţ]. a cumpăra. a jefui de îmbrăcăminte. a făta. şal: ţesătură pentru femei ce acoperă capul si spatele = sal: a strînge. [suck: gogoman. a fi calm. a înfige. şip: sticluţă mică. a bea dintr-un vas pînă la ultima picătură = sug: a persista. a se răcori jos. a descînta. . şaniu: cu şalele moi. faimă. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. [shed: sopron]. şo: strigăt cu care se asmută cîinii = şu: putere. a fi calm. a se pune. a pîndi. nume dat adînciturii de pe diverse obiecte. a trăi. a se odihni. şagă: vorbă. a seca. pas. a atîţa. parte a căruţei sau plugului. a se întrista.su-dal: samar. [sodden: necopt]. [shank: trup.sodal: ucenic. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. suma: a pune la grămadă. stafetă = sol. a se potoli. hrană. a fi mulţi. vas mic în care se păstra leacurile = şip: descîntec. lucru grozav]. [shake: a impresiona. a dura. larg.su-lim: veneraţie. şam: ţesătură de in. a se odihni. a dărui. a se pune. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. vas de lemn din care mănîncă porcii = şah: porc domestic. a fi atent la. [shade: umbră]. cinste = solim. a spune.şug: portie de hrană. a împărţi. a plăti cu echivalent. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. sol: cel care aduce vesti. bumbac sau lînă cu desene în relief = sam: a evalua. dovadă. a lecui. şăntuleţ. curaj. a alăpta un copil. implorare. a împărţi]. locuinţă. şed: a avea o poziţie stabilă. [sudden: subit. [shawl: sal]. crestătură. solemn: respect. a porni. a tăia. a persista. şaf: hîrdău. a fi împreună = sum(a): ceapă. din multe bucăţi. a vinde. a suferi. [ship: a trimite mărfuri]. a păsi. [sum: sumă]. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. a speria]. glumă = şag(a): a asculta. puternic. şedă: în subordine. şar: sir. a lega cu fire. a jefui pe cei fără apărare. deschis. a trăi ca porcii. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. [suck: sugere]. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a se domoli = şed: apă rece. şef: astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. a se aşeza. [sham: prefăcut. a suporta. [shoo: a speria].

a da junghiuri]. a captura [shut: a prinde. binecuvîntare. gaură = şu-tu: evadare. familie. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a potcovi]. a distruge. a veseli. prăpăd. a face sotii = şuti: a face. îmbrîncitură = şucu: a se apăra. a da spre. adevărat.ubi: rod ascuns. [shun:a se feri]. lac. a speria. a aşeza. la aprovizionarea cu apă si în irigatii = tub: a pătrunde. a înhăţa. a deschide. necăjit. revoltat = şucur: a se apăra. dezlănţuire violentă de forte ale naturii. a apuca]. a nenoroci în bătaie = şona. [up: sus]. faptă de om duşmănos. comportare. a strînge în brate. onest.[shock: claie]. a povesti vrute si nevrute = tacalal: a începe. a săpa. canal]. şuti: a lua. upi: cerealele care cresc fără grăunte. a lega. [shon: a se feri de. a obliga]. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. a clătina]. nebun. [shoot: a da buzna. a lustrui]. a pisa. a fi prins. aerisirea sau ieşirea fumului. şona: a schilodi. mişcare repetată fără rezultat. populaţie. după]. tel: sîrmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. [tell: a şti. [shook: a scutura. [shook: izbitură. a fi liber să tai cum vrei = tapa. a fi supărat.şu-na: par. a se strica. [shod: a încălţa. [tickle: a linguşi]. şod: ciudat. rude. a număra. a scăpa din. a para un argument. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. ură = urgu: ferocitate. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mînios. seci = upi. înjura. şonc: schiop = şun: soartă. a înhăţa. a prinde. poznas = şod. a sădi rău. a impresiona]. uz: folosinţă. demn de încredere. a rupe. a captura. . uni: a strînge laolaltă. hazliu. a dăinui. a zdrobi. a aduna. a fugi]. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. [tug: a trage. a fugi.sşd: cerere. a lipăi. a alătura. a prinde. a strînge. a prinde. a para o lovitură. şucar: supărat. şuc: izbitură. a prăda = şu-ti: a lua.tu: credincios. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. a deosebi]. a distruge. a înhăţa. a deschide. [use: întrebuinţare]. [shut: a închide o uşă. a lua. [to: la.dab-ba: om liber de obligaţi [tap: lovitură uşoară]. [tube: ţeavă. ţipăt. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distantă. pisălog. şoti: a face pozne. furie. tapa: a cresta un copac. ceva de proastă calitate. a inunda. [shun: a evita pe cineva]. groază. strigăt. taclale: vorbe în vînt. a se întinde. a goni. a se prăpădi. [urge: a sili. furios. a implora. a vîrî. a fi împreună = un(i): a aduna. înălţime. pentru. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. viată. a închide în]. [unite: a uni]. natură. a povesti.

ordine. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. e-muhaldim[MU] În limba română mu: a mugi. a rage. A. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. a căuta nod în papură cuiva. a fi mînios. mulţumire. a conduce o păpuşă. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu.za-na-tag: a lua în mînă o păpuşă. glumet = za-na-tac. a zdrobi. dreptate + hi: . durere. bibad[UZ.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. durun[DUR. a fi iubit. În lucrarea lui S. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia .SE] În limba română cuvîntul zise: a spune. [zeal: ardoare]. are în română cuvîntul călătoru cu sensul de a călători. Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. a batjocori. a sparge afară. petreceţi! În dictionarul lui J. neghiob]. pantă.us: coastă. zel: credinţă. a da de veste (zi: om. a transmite informaţii. an-bir[A-SUD] Cuvîntul asud are sensul: a transpira. a reface + tu: a aduce. a rezista. a transporta + a: apă). a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. a se întinde).. a turna + ru: a face socoteli. sănătate. iritatia produsă de un aliment iute sau cînd se sare cu burta pe luciul apei (uz. ardoare). afecţiune. a izbi cu violentă. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. care sînt şi în limba română. a pleca la drum lung. sarbatu. În limba română ustura: a arde. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei.sarbati”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. tînăr. kala-tu-ru = licoarea vieţii. durerea unei răni superficiale. a face baie. a absorbi. [zany: bufon. butoi).zanatic: aiurit.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. a supăra. N. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri si negru (zag: a lua pe umăr. enku[ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lînă colorată în dungi negre alternînd cu dungi roşii si care este purtată ca fustă de femeile de la tară. scandal). a irita. a fi egal. a chinui + tu: copil. confidente + se: a se înfierbînta. zang: a face zgomot. mîngîiere. a îndura. dir[SI. haină uzată. a vorbi.DUR] În limba română durdur: a certa. a răspîndi. kurgaru = sămînţa vieţii. [zany: măscărici]. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. sarbatu = un soi de salcie. dabin[ZI. kurgaru. afemeiat. gît. plăcere. În mediul arid din Ki-en-gi si în orice călătorie lungă. a lovi + ra: a răni. bogăţie. copac cu umbra deasă. vesel. suflu. Există cuvinte eme-gi si în limba germană si spaniola dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie dar care sînt în limba română. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit.

strălucitor. cale. lonword from allaanum: oak. loc. a se dezlănţui.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. alun: tree). vioi). abuba: bubă neagră.e. a produce durere. călăraş. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. deschis. celar. bubă formată în gură. strălucitor. La cuvintele kalag. ga-an-zir[ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez.Cuvîntul salaş: adăpost. bur se precizează: akk. igi-sig-sig[PA. lăstar. buuru = cistern. rosu de furie. căli. încala (in + cala) = . călăreţ. colac. mend. omletă. a avea încredere). lăptişor de marcă (pa: tată. a umple cu. a alege. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări(transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. a arde. ocol. a zbura. casă). îndemn de a mînca adresat acestora. engir[ME. La cuvîntul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. kala. locuinţă. a uni. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română rosu are sensul de a fi aprins la fată de mînie. culoare rosie. foarte tînăr + diş: unic. călărime.AŞ. deci cuvintul este din eme-gi. muru[SAL. a călări. a da). a se înălta + lugal: om mare). firav. boboti: a produce bube mici. La cuvîntul eme-gi hus apare explicatia: rusu din akkadiană. a se uita la). a face legătura cu pămîntul + ud: a lua cu asalt. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. gina[TUR. a înmuguri. a arăta. frate. aceasta + gi: seară. butoias.SE] În limba română păsi: a merge cu arogantă.individ + a: a purta. singur) Început? ngarza[PA.UD] În limba română cuvîntul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. kislah[KI. Din această rădăcină mai sînt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. În limba română este cuvîntul buriu = butoi mijlociu. a dori + gar: a adăposti.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. călări. a împrăstia + as: cărută mică.UD. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. În limba română este cuvîntul bubuta: bubă mică. a vrea afară. a conduce. putina. ţarc. La cuvîntul eme-gi buru(d). În limba română cuvîntul mînci: a mînca. În limba română cal.EDIN] În limba română cuvîntul salut: a se întîlni. La cuvîntul eme-gi (ngis)al-la-an. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte. zeh[SAL. a-i arde fata de mînie. well. băţ înalt. a primi în siguranţă. strong.n. Cuvîntul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore.GI]. loc. creangă). Originea cuvîntului este eme-gi nu akkadiană. a împodobi +se: stimă.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. a căuta + pa: a arăta. mîncare ciobănească din caş si urdă prăjite împreună. a sosi aproape de). cala = locul de depozitare a mărfii pe o navă. kal se dă explicaţia: to repair. isin[PA.GAR] În limba română cuvîntul salaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspetilor sau călătorilor (sal: larg. alan. bufnită. a fi plin de sine (pa: bărbat. a pune la cale o afacere. a avea + en: acesta.. răsplată).EN. foc + ka: a striga. se explică = stejar (akk. din centrul României (tur: mic. a căsători. adj. colăci = a înfăşura rotund. prăjină (pa: creangă. a transmite omagii.

La cuvîntul rib se explică originea akk. a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist. Chemare la neuitare II Să desluşim corect aceste ziceri. tata: tată. a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galaţi acolo unde i-a menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse pînă în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora. a se îngrăşa. În loc de concluzie trebuie să ne închipuim că acest neastîmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonînd în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru... trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi(sumeriană) care nu era descoperită cînd se făcea şotia. tag4. a face călăreţ. tak4. Cuvîntul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală.Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sînt false V. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că există în limba română ta. încalarare = încălacare pe cal. l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţînd cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde. La cuvintele taka4. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti. iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. a tăbăci. în publicaţia Formula As din martie 2006 . Dar pînă în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tîmpeniile lui Pîrvan care au mutilat istoria noastră veche.a aduna avere. Pîrvan spunea că .sînt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar noi cum sîntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii. încalara (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. rabbu. l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfînta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul! Aceste informaţii dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005 iar în martie 2006 era scoasă de la vînzare! . nu se ştie cînd şi nu se ştie de cine dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr. a se mări.

ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Mai există înscrisuri pe care . era o civilizatie puternică.n.n.falsurile sînt realizate de un geniu dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Cînd prostia şi incompetenţa au ajuns moţ. noi am fost buricul lumii. cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. sudul cîmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei).S. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1 din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î. proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie si cultură. în mileniul Vll î. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există siteul proel. director adj. Dacă spune . 2 din regiunea centraleuropeană – balcanică pe anul 5000 î.specialistul” că tăbliţele sînt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original adică să înţelegem că nu sînt falsuri. etc…Astfel. paşnică.. Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii.. 3 din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î. gunoaiele culturii române rămîn neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspîndirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze iar prin studiul . făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. teocratică. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l. avînd ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o. Bucureşti. Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel proto-sumerian din care se trag cel sumerian.. iubitoare şi creatoare de artă”. Şi acest individ bate cîmpii în nebunia lui obraznică. de la noi s-au tras toate.e.e.A. prima si singură în Europa…o societate matriarhală.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie.în Carpati. 1989 că pe toriştea noastră.. mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mînă copii după aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş.e.. la aceeaşi instituţie. înseamnă că este loc de mai rău. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor(Ungaria. Alexandru Suceveanu. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pîrvan Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe.en.n.copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică. fosta Iugoslavia.spune: . tăbliţele ar fi copii a demenţei lui Densuşianu. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tîlhărşagul. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat. .n. ce este pocalul de aur al tracomanilor. în publicaţia Ultima oră din 16 februarie 2005 spune: .e. 4 din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î. Bulgaria.specialiştii” le ţin la mare strînsoare să nu le vadă nimeni! Cît priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov.

Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întîmplă şi astăzi. ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pîrvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: . pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic cînd pretind . hurită. a Istrului şi a Adriei” iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: .lingvistic . smintită. dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indoeuropeni este neamul nostru care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani.n. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul . fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. Dar . Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei. Pe tăbliţele 34. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adîncitură unde se punea ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului(roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. luvită...Rădăcini”. ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către cîmpie.specialiştii” noştri sînt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii. aşa că am .. zbîrlită.. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sînt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca . 42. curvită. adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului. de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sînt scrise în hitită. au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. 53 apare şarpele ridicîndu-se pe un suport cu două picioare iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atît de bine încît nu le poţi găsi cusur.. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor.Cei dintîi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin..specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: . Pe site spune specialista că tăbliţele sînt scrise în limba dacă? Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bîntuie freza.ispitirea Evei” care nu are acest sens în religia emeşilor.plăcuţele sînt scrise într-o limbă preindoeuropeană…Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sînt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române..Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor. Sub ramurile copacului sînt două fructe care aduc a mere sau pere iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stîngă este o divinitate stînd pe un corp dreptunghiular iar în spatele ei este un şarpe ridicat pînă deasupra capului personajului. Cele 7 vetre sînt simbolurile a celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri care au ieşit din Sîntu(crucea-vatră). Imaginea a fost interpretată de evrei ca . pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani.. şarpele fiind un animal binecuvîntat de divinitate cum era şi la geţi.regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”.e. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde sau aşezat. Crucile libere prezentate de mine la sfîrşitul cărţii.. Nu există cuvinte din substratul limbii române”.pomul cunoaşterii” aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î. se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor.

a. teocratică. iubitoare si creatoare de artă”. au o trăsătură comună. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie si cultură. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat .. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sînt scrise în greacă.. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor.cel mult pînă la jum. şi apoi moştenite în română”. Aşa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte . cu toate. în Carpati. Cr.. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi(arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi.În mileniul al Vll-lea. era o civilizatie puternică. 19. Toţi specialiştii arătaţi mai sus dar şi puhoaiele de urlători din umbră. semne silabice cipriote si ale linearelor cretane A si B. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. Şi continuă: . uitat. adica cel mult până la jum. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. chineză. 19” iar mie îmi taie pofta de muncă spunînd că sînt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. latină şi o limbă necunoscută. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. amneză. care. sec. 19” folosind limba română arhaică. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. latina.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. Nu sîntem latini aşa cum ne vreau ei! Ce ştim si ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. pasnică. sec. Specialistul mă pune la zid spunînd că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: .Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. Un adevăr rătăcit. tătară. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908 iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană dar i-a trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească.. toată zicerea o pune într-o carte iar Aurora Peţan a analizat fonetic. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii.Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sînt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sînt scrise în limba română . o învîrt cum vreau ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfînta minciună poate oricînd să fie adevăr! Nimeni nu a citi tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. Bucureşti. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. 1989 arăta: .din alte scrieri mediteraneene. tracolog. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. prima si singură în Europa…o societate matriarhală. treceau drept “scrieri enigmatice” prin sec. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. quechua..putea presupune că tăbliţele sînt scrise în kazară.

concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat. Hăbăşeşti. . Leţ. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: . mai multe statuete.. Boian. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum si celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. Anul 2001 va rămîne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţinînd că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură si civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Cucuteni. Vînătorii Mici.e. Cruşova.n.n. Pe malul Prutului. În urma unor săpături repetate în vatra satului. Hotărani. Hîrşova. Cîrcea. Gumelniţa. Valea Lupului (precucuteni). Icoana. Căscioarele. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. În a patruzecea domnie pentru buzele(gura) zeului Saue cel mai vîrstnic după ritual a fost ars.e. Noi am fost aici din timpurile fără început. Gorban. Soroca. Acesta-i al zecelea’’. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. pălăria latinităţii neamului nostru. Rastu.vînturile. Parţa. Turdas. Tărtăria. Mai erau si mici tronuri din lut ars avînd gravate semne pe ele.e. Cîteva dintre ele au o importantă fundamentală în istoria si cultura noastră. si trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi si Cuina Turcului de la Portile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică si a fost răspîndită în mileniile Vl-V î. cum sunt Criş.e.n. Vădastra. osemintele arse ale unui om matur. o brăţară de scoici marine si trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. Vidra. Explicaţiile stufoase si pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si final al existentei umane. Acestea sunt vetrele veşnicie noastre ştiute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Tîngaru. Tisa. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Ruseştii Noi.veche.e. Geţii nu sînt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru.n. valurile”.n. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare si confruntare pertinentă a dovezilor arheologice si lingvistice. a făcut o descoperire senzaţională. Drăguşeni. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni si Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia si Transnistria si partea de sud-est a Ardealului. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. în satul Isaiia comuna Gorban. în apropiere de Huşi.e. Tărtăria.n. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare si tenacitate. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine si 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Ostrovu Corbului. Dudeşti. Gura Baciului. Gorban. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Hamangia. încît numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici . cu o simbolistică atît de variată si de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor.. Petreşti. profesorul de istorie Vecu Merlan. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici.

Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indo-europenii găselniţă a istoricilor occidentali. au creat o formă de capitalism financiar. cînd începe si istoria acestei civilizaţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XXV î. centrat pe imaginea sacră a crucii si dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei si a instinctelor primare.Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. au dezvoltat structurile sociale urbane. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. creaţie. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică pînă în secolul V î. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. În lucrarea mea ..e. avînd şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii.e. care ştiau că nu sunt singuri în existenta lor.n. cunoşteau curentul electric si făceau operaţii pe creier. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene(unde trăiesc în prezent un grup de români ce îşi spun cu mîndrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sînt identice. îşi venerau cu pioşenie străbunii si natura. Izvoarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… si cam atît. De remarcat faptul. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începînd cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate.n. au descoperit bolta în arhitectură.e.n. umbră. spun că zeii lor nu au statui. Ei nu se închinau la statui ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului iar acolo preotul oficia ritualul religios si aducea ofrande. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. spirit. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul . Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. Ei sînt pionierii civilizaţiei europene !! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. limba celor mulţi si tăcuţi. că emeşii(sumerienii) au plecat din teritoriul carpato-dunărean în Ki-engi(Sumer) în două valuri. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. Dar chiar dacă ei au dispărut. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gîndire si de percepere a realităţii. cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi. aveau în frunte un conducător civil si un mare preot.Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică si terminologie socială. cînd a avut loc potopul de la Marea Neagră iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducîndu-l în Ki-en-gi. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. În jurul acestui cult al strămoşilor si naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. Religia lor era o religie a entităţilor spiritual-energetice definite prin termenul lil care semnifică vînt. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gîndire abstractă.n. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor.e. O asemenea comunitate. suflare. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. pentru noi istoria nu consemnează nimic. care cunoştea prelucrarea si arderea lutului. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale(crucea greacă spun lotrii iar getă/dacă cum spune adevărul). Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î.

facerea universului. Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis . Istoria spune că atît Ioan Botezătorul cît si Isus Cristos au fost esenieni. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. Noi românii păstrăm si în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: . Stăpînul Soarelui.n.n.) unde emegi(limba sumeriană) era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca 1300 de ani. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor.. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnînd-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. iudeii au luat simbolul lor religios .n.n. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon.e. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş si a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centrul pe Viracocha ca fiind Creatorul.e. concepţie ce se găseşte si în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte cruce greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale(pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunînd că s-a născut sub freza lor grecească!) care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian iar în creştinismul catolic si ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. A fost construit la jumătatea mileniului V î. naşterea Evei din coasta lui Adam. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. rai. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu si a urmat alungarea din rai. galii pe care scrierile vechi i-a numit eseni/esenieni datorită religiei lor. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare cînd în stratul al paisprezecelea s-a descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avîndu-l în frunte pe AN (cer.steaua lui David” cînd au fost deportaţi în Babilon. facerea neamului omenesc. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat si venerat si de alte comunităţi iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume.e.. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. salvarea seminţiei omului de către Noe.e. Principalele mituri din Biblie. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. Tot de la ei. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă iar o parte din ei au încercat să-si reformeze propria religie. Eridu. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. avînd forma unei nave dreptunghiulare.florile dalbe lemn de măr”. Acţiunea a fost un eşec dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î.e. Karl Marx. existenta raiului. steaua sub formă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri(două triunghiuri isoscele suprapuse). Fiecare oraş emeş avea cîte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. primul păcat. împărţită în trei părţi.iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). aparea steaua cu cinci colţuri aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.n. primirea tablelor de legi de la divinitate. potopul. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormîntare. lupta cu balaurul. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sînt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului.

n şi au măturat complet această cultură. acesta i-a nimicit printr-un potop imens si a salvat numai un bărbat si o femeie. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viată prin religia lor condusă de druizi. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. a înviat si s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mîntuie.n.e. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică cînd o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. transportul si ridicarea lespezilor. Tărtăria si Isaiia sînt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Deocamdată! La mijlocul mileniului 1 î. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca si fondatorul imperiului. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind si existenta unor structuri sociale bine organizate. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sînt realizate aceste monumente. Ei credeau în reînvierea trupului si în Ziua Învierii tuturor oamenilor.e. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Această asemănătoare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas. este un fenomen extraordinar iar gîndirea lor nu era a unor primitivi. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului 1 e. si ţin populaţiile sub sabie pînă la . aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute.e. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi.n. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături si cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gîndim că aceste civilizaţii nu s-au întîlnit niciodată pe drumul istoriei. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună.printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta(mitul jidovilor de la noi!). Am impresia că există străini(Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru fată de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Despre constructorii lor nu se stie nimic.n. Viracocha a coborît pe pământ si a creat oameni din lut care sînt străbunii actualului neam omenesc.

populaţia carpatică si neamul emes(sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. Primii au plecat către sud-est.n iar ultimele rămăşite au dăinuit pînă în secolul Vlll î. Aceste bule . stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie si o cultură unică în lume.. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversînd subcontinentul indian.e. pe la mijlocul mileniului lV î. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas ce avea înăuntru o adevărată comoară. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. de la o simbolistică religioasă pînă la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. paşnică. Fărîme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si în prezent în limba engleză iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut.e. Studiind comparativ emegi.n. emeşii. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai tîrziu de celţi. cînd le abandonează. In prima jumătate a secolului XX. Iar cele 260(numai atît am scris eu în prezentul studiu dar în realitate sînt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.e.n. teocratică. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. piramide.e. Următorul val de migraţie a fost al albilor(albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam.. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită . cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se află în societatea mileniului Vll î. pătrate.n. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase iar acestea aveau la rîndul lor anumite semne. Oceanul Pacific si ajungînd pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca.e. limba română veche si engleza. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. Pe faţă avea pusă o pînză de culoarea hainei. Mohenjo – Daro şi Sumer. scoţiană si irlandeză. În deşertul Taclamakan(partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. Era încins cu un brîu cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. un bărbat de 2 m. iubitoare si creatoare de artă”. Mai erau şi mici tronuri din lut ars avînd gravate mici semne pe ele. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. prima si singura în Europa…o societate matriarhală. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) si punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu(cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). pantaloni albaştri iar în picioare purta un fel de cizme.n. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă pînă la genunchi de culoare vişiniu închis. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si-au găsit vremelnicia.începutul secolului V e.n. clan) către vest pe la sfîrşitul mileniului lV î. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă care au în interior mici obiecte din argilă: conuri..

Uzbekistan. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. înrudită cu sacii/sciţii care la rîndul lor erau înrudiţi cu geţii.sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul Dunării care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă si i-a venit un dor de ducă mai spre nord. flecăreală. Tadjikistan. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite.n. Kazahstan. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î.e. pe acest teritoriu cînd au migrat din locurile de baştină. Cercetătoare Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. pe teritoriile din jurul Carpaţilor.S. La Nuzi. Principalul centru era Agi Kui. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş(sumerieni).A). a spune. în nordul Iraqului. ţinuturile din jurul Carpaţilor.. au determinat spargerea lor si răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. a existat o civilizaţie înfloritoare. năimite sau smintite ajungîndu-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă.civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi(Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. la tradiţia veche a istoriei europene. s-a găsit un vas de argilă conţinînd 48 de astfel de obiecte mici. Aceste două elemente spaţiu. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute în revista Technology and Culture.n. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. discuri. tot în număr de 48.n.e. În nord-vestul Chinei sînt mentionaţi toharii începînd cu secolul lV î. Cred că aceştia sînt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro).n. modelate iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului iar această minciună nu poate să reziste în fata probelor arheologice dar în special al argumentelor lingvistice. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Scolii Ardelene la sfîrşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. Si pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic si semantic cu limba latină. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară.e. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice.e. Iran. populaţie de origine indoeuropeană. La aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpînirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva dar fără a se şti cînd şi de unde. Si dacă nu sîntem indo-europeni atunci nu sîntem nici latini. a conduce. a pîndit . În deşertul Karacum s-a descoperit o .

Argumente istorice. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca 800 de ani şi nu si-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. busuioc şi ceva parale. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. aici la mijloc de drum. susţinute de istorici si lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca si cotropirea gliei străbune. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. Această limbă vorbită de ei. o facem cu ei în orice ocazie. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins si dorinţa de neatîrnare a străbunilor noştri. Mai mult si în prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a fost totală atît sub romani cît si sub bizantini. Istro-românii. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani si a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. geţii ca nişte sărîntoci si-au lepădat limba precum o boarfă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţînă(comatii) erau traşi de coamă. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe care au stat si stau si în prezent la îndemîna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Iar noi fiind puşi de soartă. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. nu s-au grecizat ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă.cînd Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basne(născociri). ne-am aplecat sub furtuni cînd spre apus cînd spre răsărit. crime. ne-am mai uitat si în est 45 de ani pînă am ameţit. Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. Aceste zone au avut atît un rol economic cît si un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani si sub ocupatie bizantină aproape 9 secole şi nu sau latinizat. noi o păstrăm în limba veche si contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă si astăzi. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. jafuri de tot felul. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. . îşi mai păstrează si în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. o comunitate de cîteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei iar relaţiile lor au fost numai între stăpîn şi slugă. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe minele de aur si argint din Apuseni care erau vitale pentru acest popor prădător si plin de arogantă. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale cînd s-a trecut la ocuparea teritoriului. Se spune că în această perioadă atît de scurtă. ei au adus. parţială si prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. am făcut-o si cu turcii timp de cîteva secole.

Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă(cuşmă) si cămaşă lungă pînă aproape de genunchi încinsă cu un brîu. Cu tot acest dezastru ei si-au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gît si umblau încinse pe mijloc. şi nu au mai avut pe cine jefui(acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii si-au înălţat ochii către răsărit si în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică pînă la Dunăre. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului român de la începutul secolului XX. Grija prădătorilor fată de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în fata violentei oarbe sau a vicleniei. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. În picioare purtau opinci iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi si sabia încovoiată la vîrf. Mă opresc aici pentru că atît ne interesează pe noi. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani.n. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bîrlogul ursului(romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină dar si-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne . grecilor din sudul peninsulei. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba române si pe care istoria l-a consemnat foarte rar. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi si chiar la noi acasă. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care.n. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii.. Popoarele din Africa ce au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-si păstreze limba si cultura în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat si o mulţime de boli care au făcut ravagii reducînt populaţia la aproape la un sfert într-o sută de ani. După ce-au supus toată peninsula la sfîrşitul secolului lll î. povestea este prea străvezie ca să fie si adevărată. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte iar în România(fosta Dacie) nu există dialecte chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani.Lipovenii au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul poporului român dar si-au păstrat cu sfinţenie limba si obiceiurile. Spaniolii. Dar acest port este specific si aromânilor. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-si păstreze identitatea si să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tîmpenie. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700(şapte sute) de ani cît au controlat-o pînă la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. celţilor din nordul peninsulei italice. care a preferat să se sinucidă decît să fie circar la Roma. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică si tradiţiile chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani.e. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/ Decebal după zicerea romană. Argumente etnografice. triburilor samnite.

coturni (botine scumpe pentru teatru si ceremonial). conipodes(pantofi cu vîrf ascuţit). Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. Si invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. În mileniul V din Carpaţi pînă în Anatolia existau comunităţi umane care ne-au lăsat dovezi clare . Mergînd pe urmele povestirii lui Homer. cojoc(pelliceum). existenta unor populaţii care practicau păstoritul si o formă de agricultură mai simplă. Si atunci de ce nu vrem să acceptăm si ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor cînd evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada..n. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. Dovada vine si de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte în obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la Rîm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. iţari(bracae). Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii si originea limbii lor. Femeile romane purtau în picioare: campodes(sandale uşoare pentru drumeţie). lancia(papuci de casă). Povestea este încîntătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici pînă a venit un . calceus(papuci din piele de căprioară). Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii cînd s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sînt mult mai vechi decît cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. cămaşă(subbcula). după ce sia otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mileniul V. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre iar romani pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lîngă taberele militare. Nici folclorul si nici tradiţiile noastre nu sînt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. enemides(pantofi cu vîrf moale). în podişul Anatoliei. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. crepidae(botine de folosinţă curentă).nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor.. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. care. bulgarii. aromânii si albanezii. laconica(sandale pentru plimbare) muleus(papuci din stofă brodată cu aur). călţun(caliga). cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic si semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. vom constata: căciulă(pileus). Schliemann a descoperit ruinele Troiei. peribarides(încălţăminte numai pentru nobili) saltides(pantofi uşori pentru dans) iar femeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale.oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viată poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. În sudul Dunării. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci iar ei sînt urmaşii troienilor. Peste mare. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtisoare vechi de 8000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii.

faimă. neam. Dar acest cuvînt există si în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape. În .n.e. a locui.perioada obscură” a grecilor(secolele Xll – Vll î. parte. eolieni si dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. loc. coastă. regele Macedonie (359-336 î. în mileniile V-l î. la sfîrşitul secolului V î.e. După doi ani. braţ. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. a se murdări. se formează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie. rude + ia: tinut. Deci cele două limbi păstrînd termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. rădăcină. Filip îi învinge pe greci si supune toate oraşele state. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întuneca. si a împins graniţele puterii sale pînă în India. ahei. a apăra) iar în NV regiunii există o vale numită Polag iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. a defila. a se plimba.) a organizat statul si armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încînta deloc pe greci. Populaţia din sudul Dunării.e. Macedonenii(machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor si erau priviţi de aceştia ca barbari. Cum aceşti pelasgi erau navigatori iar tara lor(Grecia) era înconjurată de ape.ale trecerii lor prin timp..n. a se murdări. În limba română veche cuvîntul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. fondînd imperiul elenistic. ionieni(din neamul ilirilor si al tracilor). pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride si înalte.e. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. mare. a se plimba + ag: a aranja. Acest cuvînt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strînsă între cei din nordul si sudul Dunării. nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Mică.n. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menţionează pe macedoromâni(machidoni) sau aromâni. cei din nord i-au reţinut fonetic si semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. mare.e. învechit. După ce au cucerit oraşul cu faimosul . clan). asa cum este în prezent aromâna si româna. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării chiar dacă fiecare l-a botezat . adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. misi. Filip..cal troian” l-au jefuit si l-au dat pradă focului iar o parte din locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri si ajungînd în Italia. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. Fiul acestuia. armă. care trăiau mai mult din jaf si silnicii. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar în jur avea un ţinut foarte roditor. hititi poate ahei si alte seminţii. imensitate si se compune din fonemele emegi(limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. neam. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. Valurile de invadatori – ionieni. avere. prin bătălia de la Cheroneea. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. a fost distrus de mai multe ori si iar reconstruit pînă l-au făcut cenuşă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterităţii. înseamnă că au o rădăcină comună. Din comercianţi si pescari. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar(străin) iar sărbătoarea este numai a elenilor. în munţii din nord.n. Pe acest teritoriu.n.n. largul mării. confuz. Opulenta si luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. străbun. există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia(pelag + on: popor. a defila + a: a adăpa vitele.e.

suflet. violent. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepoftiţi sau arătat si la graniţele Geţiei. a pune la cale o ticăloşie. a se întrista. ţîcnit. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvînt vine din limba slavă si arată chiar capitala imperiului roman. În eme-gi există cuvîntul git cu sensul de bărbat. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor si i-au cunoscut foarte bine dar mai ales le-au suportat 165 de ani tirania si violenta însoţită de un jaf fără pereche. get. În limba română există verbul a rîma cu sensul a duşmăni. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. care după imaginaţia lor bolnavă. Pentru pretenţia lor de civilizatori si apărători ai celor slabi. Ei îsi ziceau în epoca feudală armîn (aromîni sau makidoni) iar cei din nordul Dunării îsi spuneau rumîn. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne-au găsit aici stăpînind munţii si apele. în latină cu sensul de tată biologic dar şi de seful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte în eme-gi sub forma patesi si are întelesul de administrator. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au rîvnit la civilizaţia romană. viguros. vag şi giti(gidi) cu sensul de gînditor. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. a distruge. lung. Înnebuniţi după avere si putere. a umbla cu vicleşuguri. a medita. îndepărtat. a pizmui. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase cînd aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. Cuvîntul pater. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi si lea luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani si oameni vicleni puşi numai pe răutăţi si această semnificaţie dăinuie si astăzi în expresia . Atît dispreţ arată fată de memoria acestui popor. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeste de existenta unei comunităţi si de raporturile dintre comunitate si indivizi sau dintre membrii comunităţii. eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne sfîrîie călcîile la vederea lor.mă rîmi”. a batjocori. Zice cronicarul în al său letopiseţ că . În cultura greacă. duh. Dar limba noastră are si forma de pater cu sensul de nebun. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sînt smintiţi de nu-si folosesc bogăţiile atît de trebuincioase Romei pentru măceluri si orgii numite subţire . În quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc ce împarte puii de lama cînd se întorc toamna de la păşunat. guvernator. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvîntul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă in discuţie.după timp si nărav. rău.. duşman. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci.de la Rîm ne tragem”. a conduce.. a face rău. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul si argintul ce stătea ascuns în pîntecele munţilor Apuseni. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem vicleşugul venit atît din est cît si din vest.. de unde ne-a rămas această . a stăpîni.serbări ale victoriei”. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvînt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năravurile si apucăturile romanilor. ostilitate. nu au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai sclavie. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas cînd este vorba de originea neamului si a limbii. necaz. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune si cu năravul meditaţiei. Eu cred că de la Rîm ni se trage! În emegi (limba străbunilor carpatici) rîm are semnificaţia de străin.

necaz = a-ngar: a acţiona puternic. adevăraţi. a arăta. belea. Se smulg buruienile. greutate. bătutul fasolelor. mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument. bătaie. distantă mare + get) cu sensul de neaoş. a grava [altar: altar]. arogantă. [are: a avea]. luptă. [agile: vioi. autentic care te duce cu gîndul la rădăcina străveche a neamului nostru. româna veche si engleză. a zămisli. aprobare. a primi o răsplată = ah. a dezvălui. am: posesie. an: unitate de măsură a timpului. violentă]. corvoadă. a fi de partea cuiva. faimă. articol – sufix cauzal. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. a merge departe. vara si iarna determinate direct de ciclul agrar. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat. a îndepărta prin tăiere. după care venea iarna iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si reînvierii. aveau forma unor piramide în trepte iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele si sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă. cer. înalt. [ah!]. a persecuta. [age: vîrstă. existentă = am: a fi. a finisa. nedumerire]. a delimita. suntem urmaşii geţilor. posibilitatea de a convinge pe cineva. muncă fără plată. se nivelează terenul de muşuroaie iar pentru bătutul fasolelor se întinde pe . În limba română avem cuvîntul getbeget (get + be: a fi generos. mirare. rai.= an: lumină. Ziguratele erau construcţii atît cu caracter laic dar si religios. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri. prepoziţie – unde. agil: abil. a îmbătrîni]. confirmare. trufie. argument: suportul unor idei. [argument: dovadă. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală ce reprezintă veşnicia si de unde vin toate. An Nou. sprinten]. încotro.ahi: a se grăbi. cei din vechime. istet = igi-il: a direcţiona ochii spre. Această tradiţie s-a păstrat la români pînă la începutul secolului XVlll. uluire. răsplată. seminţe. priceput. depozitarea cerealelor provizoriu pe cîmp.ahi: nedumerire. format din 365 de zile si cuprinde o rotaţie completă a Pămîntului în jurul Soarelui. din moşi strămoşi. regalitate. nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VIII Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi. străvechi.meteahnă a mioriticului. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) si se termina cînd se aduna recolta (septembrie-octombrie). ciorchine. aga: conducător. [anger: mînie. cînd. argument]. a: interjecţie care exprimă uimire. [am: a exista]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere. a rezista. ah. [a: uimire. a încuviinţa o acţiune. a subjuga. sef militar = aga: coroană. probe în dovedirea unor afirmatii. [an: excelent]. arată mişcarea.

a sprijini. spaţiu delimitat. at: cal bun. a canaliza. bara: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. încercare grea.ad: a trimite. a striga. [ban: a interzice. suferinţă. district. suprafaţă de teren]. a pofti. străin. îngînfare. a şterge. conducător al Olteniei care răspundea numai în fata domnului si avea drept de judecată = ban. a înjura].bad: a se urca pe. denumire dată de greci persoanelor străine de limba si tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a căuta. as: exprimă o poftă. mulţime. be: a îndemna pe cineva să bea. bat: a lovi. [bases: bază]. barim: cel puţin. zgomot]. [barium: mare. a fi generos. necazuri. agitaţie = bal: a săpa un canal. a scoate sunete. a zdrobi. iscoditor [barbarian: violent. la]. fioros. dificultate. pustiu. balamuc. mulţime. tată. [beshrew: a . fortăreaţă. pătimaş. arătos = ba-ru: a întinde. secetos. care se ocupă cu ghicitul. a se umfla]. a plimba afară. [bar: bară. [at: după. armăsar = at. a se pleca]. pentru că]. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= barrim: tinut uscat. [ball: mulţime. întins]. tolbă. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pămînt si se realizează din materiale mai putin finisate. sac. [belie: a defăima. înclinare a capului. a se pleca. sterp. a se încălzi. a zbiera. mult. a desfăşura. a închide în cuşcă [bag: a vîrî. [area: arie. [be: a comunica. gaze la stomac si intestine = bes. a prezice. a se afuma. locul de pornire a unei acţiuni. ban: mare dregător în Muntenia. a lărgi. bes: vînturi. a trage la măsea = be: a curge. a pedepsi = bat. sălbatic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă. tunsoare. femeie grasă si fără putere datorită vîrstei.arie pînze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare. terci din malţ încolţit. a aduna. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. bal: scandal.(ba-na): măsură adevărată. arogantă [barium: bariu]. suport. [bat: a lovi cu bastonul]. barieră]. chiot. [baa: a behăi]. [as: ca si. echipă]. a bea]. a şterpeli. ceată. a susţine. a dori. pungă. o stare de nemulţumire = as: dorinţă. [band: grup. lipsit de resurse. a visa. a arde. săpuneală. beli: a jupui. a împărţi. blocarea unei căi de acces. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. ba: a behăi = ba: lînă.pes: a lărgi. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. baba: femeie bătrînă. blestem. măruntaie. impetuos. desert. pîntece. tărăboi. a lua cu asalt. a bate cu năduf = bel. a purta [baa: a behăi]. a dispărea dincolo. caltaboş. banda: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. a fi lungit. bariu: mare. a blestema. [babe: copil mic].bil: a vîna. în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da. be: sunetul scos de oi cînd se rătăcesc sau le este foame ori sete. a behăi = be: miros urît. a da ghionti. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin.

tărăboi. a se înfuria. a mîhni. vorba vine!.gaba-ri: a se confrunta.ser: a decide. întunecat. canon: chin. lovitură. a se ivi. loc de vînzare.pus: durere. belşug.sug: hrană. tagmă. apariţie = caz. [buck: ţap. necaz.gib: a dansa. campa: a întinde corturile. cana: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura.gig: a fi abătut. gloată. cu grămada. ocazie. esec]. a călători. vîrf. principalele organe de simt si gura. a ieşi. rar.blestema]. a arde. a tăbărî = canpa. zumzăit. (figurativ) locul unde se măsoară si se cîntăreşte totul. şansă. a jefui. a evada. gîlceavă. a supăra. a părăsi. [canon: muncă. a fierbe. buluc: năvală mare. dispută.pus: durere. mulţime. suferinţă.bulug: a se năpusti. căpăra: a zgîrîia. caz: sanşă. a ajuta]. cer: a face o solicitare. deodată. mîncare]. a primi. [cheer: a consola. a agita. buci: cur. a se înfierbînta]. a se zbengui].gaz: posibilitate.pus: tare. albine = biz(e): a striga. [carat: cărat]. a obliga la o decizie = cer.ganba: piată. bîze: muşte.canun: urlet. a mîna. boş: testicul = bos. mic. a face. a fi nervos. [caper: poznă. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. început. [camp: tabără]. în fată = cap. suferinţă. necazuri]. a da. atent. gura păsărilor = cioc. a da. cam aşa = cic. a respinge. buba: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. a se îndoi. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul si are semnificaţia de noroc. îmbulzeală. durere. a se certa pentru. motive grave. voinic. a alunga afară. [case: caz]. a duce. supărare mare. strigăt puternic. regulă]. a lua la buci – a rămîne însărcinată = buci. portie de hrană. [buble: a face băşici]. luptă. breaslă. a creste atenţia. alimente. cara: a transporta. a bate la buci – a primi bătaie. durerile facerii. a evalua. a tipa. ignorant. suplu. a transporta. toţi deodată. grămadă. a da buzna. [kin: înrudit]. [can: cană]. a primi. musculos [bullock: bou]. mascul. . constrîngere = canon. [cap: capac. [chuck: cioconit. a apărea. bubos. a face = car: chei. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. provizii. a scoate la păşunat. cip: cîntecul păsărilor zburătoare care îsi invită partenerul la dans = cip. a bîzîi. cin: clasă. a trimite.cab: a fi atent la concentrarea gîndurilor. în masă. îngust. a bate = bus. unul peste altul. port. a se înghesui. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = car: a sosi la. a apare. a trage. a da junghiuri. droaie. a băga în foc. reuşită. a mîna. [bush: tufă]. buş: trîntă. uşor. a mîna. a călători în afară. a trimite. jale. dregătorie = cen. a călători în afară. gratie [chirp: a ciripi]. culme]. repede = buluc. a culca la pământ. [bosh: prostii.sen: ceartă. tare. cică: chipurile. [bun: coc]. a trimite. [car: car]. iute. a scînteia = capari. a se afla în treabă]. [check: mic. a fi obligat. [buzz: bîzîit. a scăpa. deschis. bun: satisfacţie. a izbi. a transporta.

chit: suman negru sau alb. a amesteca. a înşfăca. a-si da importantă.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris. masă luată de lucrători la cîmp pe la orele patru după amiază. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. a lua în seamă. a potrivi. a se crispa. cel care te omoară pe la spate]. umblătoare = chi-enedi: bucurînd pămîntul. fîşie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. [cats : pisică]. a tine în frîu. a vorbi tare.a lăsa din chingi” – a lăsa liber. a pregăti o unealtă pentru tăiat.gu-di: a face zgomot. a retrage. dans tărănesc asemănător cu sîrba = chi-enedi: bucurînd pămîntul. a da. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a domoli [keep: a păstra. rasă. chiti: a ochi. natură]. a tinti [kitty: a aduna. a încărca.chib: a lega. gălăgie = chip.. a îndrepta.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. foc. muncă istovitoare. a controla. miscînd [kennel: cocioabă. a prinde. nătîng]. a linişti. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. a vorbi mult si tare = codi. a achita integral o datorie. ordine obligatorie. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a potoli. chenead: closet. turtă din făină de grîu si apă coaptă pe plită = cir. spatiu foarte mic într-un perete. a frămînta]. a şterge. a tine în captivitate].. neam].a tine închingi” – a constrînge. femeie care a născut un copil viu si sănătos aducînd bucurie familiei si comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurînd pămîntul. fire = ciri. partea unui nave care stă în apă.chid: a aranja. . a nimeri. a scufunda în apă. economii. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. [kid: a păcăli.. a robi]. [keel: a răsturna. a pune la muncă. a dezvălui.du-te la şoareci – chit” = cît. [kind: specific. a scoate la iveală. a înhăta. a strînge. obrăznicie. [churn: a agita. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. codi: a se frăsui. ciri: suflet. a bate ţăruşi.. a pregăti. a aprecia. chila: măsură pentru volum egală cu l litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. aclamaţie]. a trage la tintă. prinsă de hloabe si folosită pentru protecţia abdomenului la cai. cît: a alunga mîţa şi semnifică . bordei]. scandal. a pili = chili: în totalitate. a conduce. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. [kind: amabil. a închide gura cuiva. a merge.sir: a curge.giri: curat. gid: a trage. a se strîmba. . chip: stare de nelinişte. a deposeda. chendelă: lăuză. a admite. rînduială.cir: terci subţire din mămăligă. a glumi]. [cuddy: prost. a tine socoteală = chi-ti: loc delimitat.2 litri [kilo: kilogram]. [cheer: mîncare]. . [kine: a intimida]. privată. a retine. a pune la cale ceva. a copleşi cu beneficii]. dansînd. . chili: a ascuţi. chiler: încăpere mică si retrasă. fîsii de pînză sau piele din hamul cailor. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. propriu. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. [cheer: stare sufletească. tundră. timp de lucru. a fi atent la. dansînd. specific. a arunca pe spate]. concert de seară dat de muzica domnească. firidă = chilim: grup de animale mici si fricoase. loc de taină. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a cîştiga. a compensa o datorie = chit. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. veselind.

dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. a feri vederii = dosu. Executată din pămînt si întărită pe partea apei cu faşine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. a ajuta. a se apăra. dîmb.singur cuc” = cucu: întuneric. judec = di-duc. şezut. cei care îsi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. a înfige]. urcior. jertfe. a se aduna. ieşire.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. organ sexual feminin = cur: a atinge. cofă. a înhăţa]. a împlini. a fermeca. Neamul emeş. doli: a ocoli. cameră. a tăia. [doss: pat.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a găuri. cut: cal şchiop de un picior = cut. a răni. a servi. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. a curge lin = doli. persoană singură care nu comunică cu nimeni si preferă singurătatea .cop: fund de cos sau de pălărie. drum . a acoperi. rezistente si policrome = dala: ac. suprafaţă netedă].gub(a): a opri. a uimi. realizări de excepţie în concepţia creştină. a provoca]. a curăţa. umbră. pomeni. des. a culege. conţinutul unei căni. a intra. lapte. [cur: mitocan]. folosit de ciobani la stînă pentru apă. [deduce: a deduce]. anus. cupă: vas pentru băut vin. pahar mic [dare: a îndrăzni]. [dole: destin ]. adăpostul unei familii sărace. ofrande. vas de lemn scobit. a elibera. intrare. stufos.dul(i): movilă. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. dosi: a ascunde. oca. [cop: a prinde. daltă. mare. cu vîrf ascuţit. . Aceste cuie se fixau atît pe zidurile exterioare si interioare cît si pe podea realizînd suprafeţe netede. domnitor sau boier. femeie]. [cuckoo: cuc]. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: sot si sotie. a fragmenta = dar: a împărţi. a păstra. a umple. pentru că nu avea piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă si smăltuită. dări: obligaţii către stat. [cup: cupă. a da la spinare. a deduce. organizaţie. care poate fi exploatat [dig: săpare. cur: fund. caş. unitate de măsură pentru lichide. casă. în trei muchii. a distribui. domol. loc întunecos. morman. dagă: pumnal cu lama scurtă si groasă. deduc: reţin. [dope: a acoperi cu]. dig: construcţie pe lungimea malului unui rîu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. a blestema [cut: tăietură]. proeminent. bordei.cud: a tăia.. a împărţi. grajd primitiv. a rupe. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie.di-dug: a judeca. a dormi într-un azil]. vasul cu care se ia vama la moară = cupa. a se ridica. a pregăti din timp. a pune deoparte. culoare închisă. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. dam: sură mică. [dagger: pumnal]. cană]. împletitor de coşuri sau rogojini. sticlă mică. a se adăposti. a lucra cu sapa. a apăra [dare: a înfrunta. cană de un litru. a rupe. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. cofă. cofă cu care se ia mălaiul. dop: obiectul care astupă o gură = dop. a pătrunde [dale: vale. grup conducător. buci.cub: cos din trestie sau răchită. a se ascunde.

a îmbrăţişa. a păcăli]. gurgurel: persoană dragă.casa mare”. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. a amesteca.. a da drumul = dul(u): a aduna. a se certa pentru. a face să dispară [gul: a înşela. plasă. a vopsi. a face rod. uimit]. naiv]. a fugi. gol: spaţiu fără utilitate. gheb: cocoaşă. a se îndrepta. dup: mers foarte apăsat. a se grăbi]. gaj: garanţie = gaj.dub: a lovi cu piciorul. a-i pune căluş]. raporturi de reciprocitate perfectă. a lega [garden: grădină]. unde se tine zestrea. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atît un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase) cît si un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective si tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). a aluneca. om sărac lipit = gol. a se întrista cerul. a se apleca. [gate: poartă].dubi: a tăbăci. adăpost [dull: slab. a afuma slănină. val de tesătură = gig: a fi descurajat. . a da pe gît]. a spune. lacom = gamun: grăunte de chimen. lucrurile de valoare si se sărbătoresc evenimente deosebite. pe legea mea!]. teren necultivat. a se întuneca. [giddy: ameţit. [dup: găgăuţă. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită . unit]. mai ales cînd vinul este stăpîn pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a se grăbi. a mirosi. La neamul emeş. mare.gul: a distruge. a argăsi. petrecere = gu-la: larg. a umbla aiurea]. a fi exaltat. a gînguri]. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. gură. umflătură. a prosti]. a lua în rîs. dîmb. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peste = gata. ia te uită! = gidi: eclipsă. a hurui. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială.gir: a alerga. înălţime. a aduna mîncare [gammon: suncă. a anula. durere]. [egal: zău!. a prinde.odaia mare”. adăpost. a se apăra de. viteză. maldăr. icoanele de preţ. a strînge. a rezista [gear: îmbrăcăminte. a alerga cu paşi grei.. . a păstra. găucios. a umple. [gad: a hoinări prin. a se pleca. păduchi = gada: rufărie. dulu: a dezlega. plăpînd. egal: stare de echilibru. lenjerie de corp de in sau de cînepă. a creste. [gaj: gaj]. a trage pe sfoară]. ger: frig puternic. nedreptate. Aici toţi cînd se aşează trebuie să respecte rînduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. grădină: locul din jurul casei de la tară = garadin: a aseza în clăi. gît [gullet: gît. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cîrpi cuiva o palmă. ridicătură = gheb. [gag: a constrînge la tăcere. găman: mîncăcios. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii.gaz: posibilitate.gada: a termina o ţesătură. [gig: sul de pînză]. a dupăi = dup. (despre in si cînepă) a se muia. gig: sul de pînză. a se topi. [gir: cuplat. a se supune. gad: pureci. scăderea temperaturii pînă la îngheţarea apei si distrugerea vegetaţiei = ger. geri: împerecherea porcilor = giri: rît. palat. a se destrăma = dub(i): recipient mare. batjocură]. guleai: chef.gib: a se îndoi. a păzi.

răceală = gu-tur: secreţie a nasului. principe. a sparge afară.had(i): scandal gălăgie. a hărţui. belea. a sări. vorbire pe nas]. nevinovat. a ghionti = hati. a se curăţa]. puternic]. adîncitură. [hap: întîmplare. hîră: ceartă.sab: a rezista la un atac. a bate. vizuină. a izvorî. hulă: om rău. a certa. hală: furtună. ploaie puternică = ha-la: a spăla. judecător. blestem = hu-la: a vorbi de rău. mînie = ira: divinitate emeş a dezordinii.hab: a descoperi necinstea. dimineaţă. a se gudura. neînţelegere. hudă: casă. jap: a bate foarte rău. [gut: a curăţa de. hui: a ocărî. a ceda. [hush: a înăbuşi. [jar: a se certa]. desigur!. [hire: plată. a rupe. a blestema. pagubă. zori de zi [hot: ilegal. mulţime]. a învinge. a opri. linie]. întocmai! = i-i: a da de. hăti: a asmuţi cîinii. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti si administrative. duşmănie]. a fi mînios pe cineva. zîzanie = hir(a): a da naştere. durere. de nimic.guturai: secreţie a nasului. [huddle: a se ghemui unul în altul. revărsare. a înjura. a curge. mic. săritură = hup: atlet. hap: cacealma. [hate: a urî. a face scandal = jar. slab. ie: da. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi cînd stăpînii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. a zgîltîi pe cineva. [hale: viguros. judeţ. hoţie. a angaja. furios. drum. a trimite [yes: da]. hop: a ţopăi = hup: acrobat. rîpă. a doborî. huş: a fi supărat pe cineva. hata: belea. a zări.gud: cuib. [hop: săritură]. jar: a pune pe jar. blestemat. a lăsa. tăcere]. necunoscut [haranque: vehement]. degeaba. ira: strigăt de supărare cînd copii fac dezordine. delimitat. a face necazuri. a supăra [hue: strigăt. supărare [ire: mînie]. a sălta.a trage pe sfoară = hap. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hoţ. direcţie. mulţime. . a lovi]. liber]. [jab: a bate. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. strigăt de atac]. chiot. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc cîinii din lătrat = hi: a se pregăti. necaz = hata. [hole: cusur]. [hate: ură. gut: porumbel = gut. [guttural: cu nasul înfundat. [hatch: limită. zori. a seca. a fugi dincolo. soartă]. hat: fîşie subţire de pămînt nearat care delimitează două proprietăţi = hat. de contrabandă]. [hop: a sări]. amărît. hoţ: cel care fură sau pradă. a ţopăi la războiul de ţesut. a goni.sar: cineva care strică sau îngrijorează. a defăima.had: precis. a duşmăni]. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. nenorocire. asa e!. fugă. a sări.hud: adăpost. stăpîn de rumâni. a accepta. [hi: noroc]. belea. a zbura. a alunga. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. a cicăli = hu(i): nevrednic. scurt. a jăpăi = jap. haram: afurisit. hop: obstacol.hada: a se usca. a fîlfîi.

meal: pămînt alb. a stăpîni. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a naşte. a se pleca. asociat. [mangy: stare proastă]. rege. alimente. [mammy: mamă].lag: a se umfla în dimensiune. a se îngrămădi [lake: lac]. om mare = malac. pricină. a aprecia]. a ajunge la maturitate. lip: jeg.ma-lag: apărător. [judge: a judeca. [jug: a băga la zdup. muma: mamă. [madden: a supăra. a se apropia de = lipi. man: nume de persoană = man: partener. a suflat viată asupra lor dînd naştere neamului omenesc. a opri. zonă. ţinut = local. a cuprinde. bun de spoit casele = mea-lu: cît de mult. a protesta. care a făcut din lut. a săruta. a locui. om puternic. a cere. a judeca. mit care se găseşte identic în Biblie. a unge. libir: persoană care decide în nume propriu. a striga.primar. a împărţi averea. a enerva]. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. maz: sumă de bani majorînd miza iniţială. a înceta. chestiune = ma-da: domeniu. a accepta. a se sfătui. a murui. bogăţie [man: soţ]. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. malac: om robust. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor(a străbunilor). . terci]. susţinător. conducător = jude. madea: temă. liber = libir: a duce o anumită viată. rapăn = lip. mangă: surpătură în mal. jur: jurămînt = jur. jug: dispozitiv la care trag boii la car. [local: de loc]. pudră]. [lip: obraznic.lidim: a primi. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. a fi escroc. [lug: rîmă. acţiunea de a mînca = ma-sa: un cos cu alimente. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a cunoaşte [leg: escroc]. masa: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mîncate. a fi aproape]. nesimţire]. a stăpîni. a însemna pe răboj. pricină.sug: porţie de hrană. vierme]. a contrazice. în plus.gu-de: a chema. [meal: praf. lugu: a duce cu vorba. [litany: litanie]. şapte bărbaţi şi şapte femei. ma: mamă = ma: a se naşte din.gur: a cresta. a trage pe sfoară. [mummy: mamă]. prăpastie. dans femeiesc [maze: confuzie]. familie [ma: mamă]. a porunci.lib(i): a unge. afacere. a nu fi corect. local: ce aparţine de o anumită localitate. a fi escroc = lu-gu: a înşela. [jur: jurat]. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau cînd viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. a spune. închisoare].lib: a unge cu grăsime. a murdări. a lega. [liberty: libertate]. după chipul ei. a trece. tînăr. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie.lugal: stăpîn. pereche. lipi: a pune un strat peste. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. [male: bărbătesc]. murdărie pe corp. provizii. instrument de tortură = jug. a se strînge la masă. om cu stare materială bună. a întinde[lip: a atinge cu buzele. a se întări. mami: cuvînt de alint pentru mamă.

scurt. a spune. din moşi strămoşi. [melee: încăierare]. a întuneca. mişel. adevărat. a încercui.. manifestare. persoane cunoscute. mic. a dansa. Sînt getbeget! În limba română cuvîntul are sensul de continuitate. tonţi = moace. muc: secreţie nazală. a se îndura = mili: voce. nevoiaş. < Anterior Următor > Sînt get!. a merita]. reacţie. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mina: belşug. pasiune. a pipăi. mu: sunetul pe care în scot vitele cînd rag = mu: gură. mod: fel. a creste. leneşi. a întuneca. a pleca si beget cu sensul de a naşte. confuzie]. netot. [mull: încurcătură. originea neamului. a înţelege. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. moace: figuri. mili: a fi cuprins de milă. terci]. mic. [merit: valoare. beregată. mutul: personaj din dansul căluşarilor. mur: perete. trăsătură = mud: ticălos. [muck: murdărie]. a se asocia cu. a se împăca. a şterge.mud: a purta. om rău. a priponi. pornirile nărăvasş al acestuia = mul: scandal. a arunca. fierbinte. mesi: a sta la masă. umbră. pe vremea cînd indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. bleg.melic: inflamarea glandelor de la gîtul cailor = meli: gît. faringe. a ruga. a oferi. a da cu adevărat. a deveni. prăpădit = muc: scurt. a da naştere la.mud: a fi speriat. a îngrozi. a călători. a chefui = mes(i): a dărui ceva. flecari [mock: batjocură. mot: smoc. cea care perpetuează neamul si comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). [mule: catîr]. omuşor. a speria. a slăbi. a veni. mulă: om lipsit de energie. meritu: faimă. arzător. [mute: mut]. [mine: mină]. zăbrele. a păzi. pămătuf = mot. a mugi. a scoate sunete. a face gălăgie. haine murdare. de la originea neamului. a gîfîi [moo: a mugi]. [mummy: mamă]. vag. [motes: fire de păr]. muma: termen foarte vechi pentru mama. mul: catîr. În limba engleză există cuvîntul get cu sensul de a coborî din.mudul: stîlp. a apăra. [mode: fel]. mizer: sărac. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de vită latină! . a se înfrumuseţa. bătaie de joc]. zid = mur: a înconjura. neamul care stăpîneşte. [mure: a întemniţa]. a lăsa să crească barba. a înzestra. a murdări [misery: mizerie].mu-a-se: pentru că. a pune un băţ. a genera. a juca. Sînt get!. a se ivi. prost. a convieţui. [mutual: reciproc]. [mesh: tocană. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. gratii. a scoate la iveală. [mile: milă]. oameni prosti si blegi. deoarece. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. tovarăş. greoi = mu-la: vechil. soi. a sfărîma. a străluci.

i. a trage la sine). aduc-aduc-adduco(a aduce. bo-bou-bos(bou). Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la româno foarte apropait de numele cetăţii Troia. aur-aur-aurum(aur). a ceda). cad-cad-cado(a cădea). Rădăcina trebuie căutată în emegi(limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite fată de limba noastră. În eme-gi cuvîntul dag are semnificaţia de locuinţă. an-an-annus(perioadă de timp). casa-casa-casa(adăpost). ac-ac-acus(ac). a se revărsa. ceara-ceara-cera(ceară). Primul termen este în emegi. trai. Cum traiul troienilor (strămosii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. a sări + ge: a zăgăzui + ti: înălţime. . a curge. apa-apa-aqua(apă). în paranteze voi trece explicatiile necesare: a-aa(exclamare.n. sa. gura-gura-gula(gură). du-du-duco(a duce).Romanii ne spuneau daci. Este un rîu de munte(Strei) ce curge vijelios peste stînci. gena-gena-gena(pleoapă). pa. cearni-cerni-cerno(a cerne). După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influente fonetice si semantice puternice dar mai ales influenta culturii si civilizaţie etrusce. care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covîrşitoare a denumirilor de ape din limba română. agrun-agru-agri(ogor). Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini si să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia si cea vorbită în mileniul ll î. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. pădure + a: apă). a străluci). uimire). adu-aduaddo(a aduce. cela-celar-cela(cămară). amaru-amaru-amare(amărăciune. cucu-cucu-cuculus da-da-do(a da. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. semnifică apă. cinste. acera-aceră-acer(ager. a goni. su. a săpa. coc-coc-coqua(a coace). bun-bun-bonus(bun). ira-ira-ira(mînie. incaşilor si mediului nostru sătesc. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sînt foarte vechi. Să mai amintesc aici rîul Sargetia unde legenda spune că Diogio(Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. în nordul Dunării.e. barbar-barbar-barbarus(străin. respect. za. cap-cap-caput(cap). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. arde-arde-ardeo(a arde. ur. a curge. uimire). Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română si latină. supărare). u. car-car-carrus(car). Grecii îi mai spuneau Ilion(ili: a fi bogat. existentă. ara-ara-aro(a ara). altar-altaraltare(altar). a pune). aria-aria-area(arie. adunare. ri. a locui împreună. al doilea este în română iar al treilea este în latină. neam din care s-a născut si stirpea troienilor cu miticul Tros. foarte vechi. azil-azil-asylum(azil). ah-ah-ah(exclamare. sălbatic). Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atît de caracteristic poporului emes. În eme-gi cuvintele a. strălucitor. sa. bi. cameră. asud-asudsudo(a asuda). dac-dac-dac(dac). e. În limba română cuvîntul tros are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă ce se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. luminos. suprafată întinsă). vioi). cas-cascaseus(cas). bini-bine-bene(bine). adică cea clădită de Troi. Mai avem cuvîntul troaş cu sensul de luncă sau vîlcea iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă(troas. (sar: pîrîu. necaz). grecii nu aveau sunetul ş). tu.

ripa-rîpă-ripa(rîpă). rad-rad-rado(a rade). nam-neam-natio(neam. ghem). Sînt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. taman-taman-tamen(taman). ruga-ruga-rogo(a ruga). sug-sug-sugo(a suge). ud-ud-udus(umed). tulu-tuli-tuli(a pleca. urze-urzi-ursi(a urzi). sub-subsub(sub). om-omhomo(om). Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte(studiul nu este terminat) comune limbilor engleză si română.e. lup). lup-lup-lupus(a înfuleca. satu-satu-sat(sat). mut-mut-mutus.lac-lac-lacus(lac). ursa-ursa-ursa(ursoaică). zer-zer-serum (zer). ucid-ucid-occido(a ucide). a ustura). Un lucru este cert. susur-susur-susurrus(susur). saman-samănsemen(samăn. argilă). satur-satur-satur(sătul. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. loc-loc-locus(loc. sete-sete-sitis(sete). tac-tac-taceo(a tăcea). samana-samana-semino(a semăna). nora-nora-nurus(noră). şi a trăit în înţelegere . tinut). a purta). Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. tu-tu-tu. urî-urîuro(ură). turtur-turtur-turtur(sperios. parta-parte-partis(parte). lip-lip-lippus(lip. mur-murmorum(mură). sede-sede-sedeo(a sedea). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). pun-pun-pono(a pune). mina-mînă-manus(mînă). rînd). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. nas-nas-nasus(nas). În fapt. raus-rău-rea(rea.n.n. nod-nod-nodus(nod). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). natiune). mendala-mentală-mentis(minte. ningi-ningi-ningit(a ninge). mami-mama-mater(mamă).e. lut-lut-lutum(lut. care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si emeşii timp de 2000 de ani. sau cum vorbea poporul roman această limbă. ustura-ustura-ustulo(a arde. put-put-puteo(a puţi). sari-sari-sal(sare). sun-sun-sono(a suna). Engleza păstrează si un bogat fond de origine celtă. latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie iar fiecare grup etnic din peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenta a 12 dialecte în prezent în Italia. necaz). unu-unu-unus(unu). turturică). rău). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). pace-pace-paco(pace). mizerie). pae-paie-palea(paie). tuna-tuna-tono(a tuna). sanggi-sînge-sanguis(sînge). sar-sar-salio(a sări). salud-salut-saluto(a saluta). Dacă romanii nau reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. palil-palid-pallidus(palid). uz-uzusus(trebuintă). sacu-sacu-saccus(sac).e. pereche). nuc-nuc-nucis(nucă. noi cunoaştem latina clasică. orda-ord-ordo(sir. par-parpalus(par). siti-sti-scio(a şti). os-os-os(os). nuc). rara-rara-raro(rar). odol-odor-odor(miros). nigru-nigru-nigrum(negru). ros-ros-russus(rosu). libir-libir-liber(liber). a gîndi). ochi-ochi-occulus(ochi). săturat). sangura-singura-singuli(singur). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. o!-o!-oh!(uimire. mur-mur-murus(zid).n. pila-pila-pila(rotund. pana-pană-penna (pană). ol-ol-olla(oală). rapi-răpi-rapio(a răpi).

am: posesie. suport. a reţine = baig: sac. banda: ceată. bag: a introduce într-un spaţiu închis. bandaj = banda: grup de tineri. a vîrî bal: balot de pînză. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultînd baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. a uni = banda: ceată. a finisa. terminarea unei obligaţii. în sud fondînd în podişul Anatoliei pe malul Mării Negre un stat efemer numit Galatia. chiar aşa!. lumină. apar: vînzător de apă. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română si eme-gi. a lungi. a sprijini. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. viitor. am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlandeză. a separa de. arde: a distruge prin foc. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. An Nou. logica nu înghite asemenea prăpăstii. corăbier = abar: baltă. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. a lega. sacagiu. de strajă. Ca să merg si mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. a lega. pungă. a ajuta. a umple = bag: cuşcă. a se bălăci = abba: lac.e. alţii au fost asimilaţi sau si-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. foarte important = an: mare. om de rasă albă = ban: suport. scandal = ball: marfă. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. a apăra de. înalt. grămadă. monstru = balla: a împiedica. de culoare albă. vreme = am: a fi. a radia. cer = ar-de: a lumina. bală: fiară. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română.sau uneori în ciondăneli cu geţii. pătimaş. a întări cu ziduri = bala: duşman. a schilodi = bal: fus. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însotiţă de versuri. . a străluci = ard: felinar de noapte. a se înclina. a susţine. avem cuvinte comune si cu irlandeza ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. a ataca. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. a pune. a delimita.n. a se roti. a vîrî în sac. a sprijini. a sprijini. a delimita. a lumina. vagabond. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. a grava. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sunt – urmaşii galilor/celtilor. mare. ama: zău!. ban: bani. existentă = am: timp. balamuc. a dezlănţui un atac. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. cer. inamic. a pune în ordine. fîşie. a murdări. înalt. a se împotmoli. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celti(gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborît în secolul lll î. a astupa o gaură. Cuvinte din limba română ce se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi. a se ploconi. în urmă. a închide în cuşcă. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. Gîndul iscoditor a fost confirmat de realitate. a se revolta. a întinde. sfîrsit. a uni. a lungi. în spate. altar.

a lămuri. jale = canoin: chin. încai = barraim: a întrece. a examina. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la tară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. a trimite. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a tipa. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. canon: chin. las. strungar. a învîrti la distantă. pustiu. grămadă. . a se mişca = cor. a striga. cabană: adăpost simplu. bordei = cabar: ciobănaş. nesiguranţă. droaie. pizmaş. rotire. aplecare. armată = cul: ariergardă. figură. atent. înclinare. a umbla cu şiretlicuri. conducător. rău = bu(i): a fugi. obraznic = caba: a tine pentru sine. bine: plăcut. a alunga cu forta. partea din fată a corpului animalelor si păsărilor. musculos. obiceiurile si locurile în care a apărut. a alerga împrejur. car: mijloc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. tăietură.barbar: persoană străină de limba. a stabili. necinstit = cam: a înţelege. în masă. deodată. cam: aproximare. a fixa = bar-rim: tinut uscat. înclinare către = cam: înşelătorie. a trage. secetos. gură. moment. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. ceată. a schimba. fată nemăritată = be: îngînfare. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. cor: rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învîrtire. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. cerc. încărcătură. a pribegi departe. mare.canun: urlet. iute. a captura. necaz = canon. a se pleca. a da junghiuri. a se repezi la = bui: invidios. plisc = cap: locul unde se concentrează gîndurile. a mugi. a agita. gloată. a încorda nervii. satisfăcător = binn: melodios. cu grămada. strigăt puternic. a trage pe sfoară. a izbi. căi: a plînge = cai: plîngăreţ. a transporta. a păstra. iute = cul: ţintă. cioc. atrăgător = binni: un rîu plin cu peste. a cere. supărare mare. a striga = ca(i): a plînge. cul: soldat. cel din fruntea familiei. un rîu bogat în peste. a se învîrti. cap: început. a se afla în treabă. legătură deasupra.bulug: a se năpusti. a aranja. unul peste altul. buluc: năvală mare. a micşora = bar-tam: a alege. croială. a creste atenţia. îmbulzeală. cabaz: glumeţ. cocostîrc. a tipa. a transporta. a hoinări = buluc. rît. a înceta. bardăs: barză. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. apăsător. bui: a tîsni. necaz. a intimida = bo: a rage. a fi nervos. a da năvală. a căra. a depăşi. a lega cu sfoară părul. cul: aprig. a se întoarce. a călători. repede = bollog: pîine neagră. partea de sus a corpului uman = cab: bot.gur: cerc. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a plînge. a dori. cor: ceată. a uni. bucată de pînză. mutră. stînă. barim: măcar. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. a da năvală. încîntător. horă = cor: gălăgie. a se strîmba.gur: a face o mişcare circulară. scop = cor. cel puţin. plăcut. puternic. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a se îndoi. a colinda.

prieten. a lega. vale. a batjocori = gobi. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. cei care îşi duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urmaşi. nămol. marş. boccea. ponegrire. a merge după = hul(i): a face rău. taur = dam: soţ. văgăună. nădejde. a întări. dam: sură mică. dubă: puşcărie = dubh: murdar. clipă. a pune deoparte. mîl. slim. a strica. a ascunde. pahar mic. ordonat. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. pînză de legat. geamăt. plînset. ocară. greu de realizat = dur: legătură.lag: a . bordei. coardă. glod = im: unt. a primi. = dor. precis. a tăia. puternic. a rupe = dar: direcţie. a ruina. a unge cu unt = im: argilă. subtil = gir: curat. gir: încredere. hulă: blestem. dur: tare. a face. a urî. a picura. întunecat. a aduna cu lingura. hudă: casă. slab de înger = gog: moale. întăritură = dur: tare. a descoperi necinstea. nătăfleţ = gog. a împrăştia. a deplînge. datorie. jeg. a respinge. a înhăţa. găman: mîncăcios. a linguşi. sfoară de pescuit. a defăima. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distantă. frăţie. tină. cinste. fir. perspicace. aptitudine = dam: soţ şi soţie. curajos. a vopsi. zidărie. a şterpeli = gob: a sta la pîndă. rezistent. a susţine = dara: remediu. cale = dar: a împărţi. a şterge. drum. rugăciune. a vorbi de rău. dispreţ = hula: a asculta la. moment. gobi: a lua. cerb lopătar. omenie = geire: dezgheţat. umil. bărbat. zori. mascul = damh: bou. pomeni. şirag. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect. grăsime. a împărţi. im: murdărie. cordonul ombilical. a dispărea = dilim: găgăuţă. a băga.gug: semn. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. gui: a vrea. grajd primitiv. soluţie pentru o problemă. realizări de excepţie în concepţia creştină. a se jeli. depresiune. violent. găucios. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. diliman: netot. a accepta. a pune deoparte. defăimare. a înfăşura. lip. cordon. calomnie. a face necazuri. a vrea = gu-e: a acoperi. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ.puternic. mascul. iscusit. al doilea rînd. soluţie = dara: secundă. sticlă mică. elegant. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. cos de sobă = hud(a): adăpost. leac.gub(i): a opri. a înveli. a culege. înjurătură. a acoperi cu. gagic: iubit. a întări. bîrfă. gog: băiat sau tînăr prost. a săpa = lac. zidărie. a părăsi. noroi. moment = dar-ra: curea. dam: specie de cerb cu coarnele late.dur: legătură. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. înfumurat = gagig: bocet. a ciuli urechea. dară: a încuviinţa. amorez. deştept. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. a fi obligat = gui: cerere. chef. găgăuţă = dileaim: a risipi. a aduna mîncare. centură. vizuină. amant = gaige: spilcuit. bleg. a rupe. locul de unde omul îsi începe ziua = huda: acoperiş. a înveli. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere.

mînecă. sacu: obiect confecţionat din piele. a oferi. sul = tur: scurt. cută. a acţiona. persoană care tace si este atentă. a conduce. galerie sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. a sfărîma. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. armată. a se aduna. a începe. ostilitate. grămadă. parale. tulpină. a se încreţi = roc. a ieşi. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor = raca: chin. ocol de oi. a opri.se umfla în dimensiune. gîtar. inamic. a suflat asupra lui si i-a dat viată. a amîna. a încercui. bloc. mas: popas peste noapte. mers legănat. a valora. a susţine. a pune capăt la. a povesti. a repara. răutate. a tine trează mintea. găzduire peste noapte. a sosi. Rîm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. arogant. necaz. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. boabe. a opri. incomplet. cînepă sau lînă. zid. grajd. cruciş. a stabili. avere de bunuri.pag: a ocroti. inferior. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. întîiul. a suferi. a trage. a nenoroci. legătură = paca: a vîrî în sac. haină scurtă care se poată la tară = roc: obicei. lagam: mină. om tînăr. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. a aranja. labă. în . aşezare. lespede. a delimita. un pahar de băutură = ol. mamai: mamă. rană adîncă. peste. pachet. legătură. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. suferinţă. a restabili ordinea.ul: vas mare. de-a latul. a slei de puteri = rac. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. a trece pe la. a micşora. avere = mangaire: vînzător ambulant. a tolera. dală. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. a lovi. mur: perete. a păzi. augur = mana: pereche. tar: povară. autoritate. unitate de măsură de 36 litri. mulţime. a se scurta. a îndura. a se îngrămădi. a preciza. veche măsură egală cu 125 ocale. pungă = pac. a face =ta: fire. tur: spaţiu delimitat. a plăti din urmă. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. boccea. in. a avea încredere în. a minţi. mic. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: a exista. odihnă de noapte = mas: coapsă. a se întinde = rim: trupă. al cărui imperiu a cucerit si distrus statul get = rim: abuz. roc: soroc. bogăţie. tortură. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. ursan: om voinic. a tine. staul. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. datină. a se strînge = lagab: butuc. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. mangar: bani. bunăstare. a merge ţanţoş= taca: a tine mintea trează. zid = mur: perete.rug: a înapoia. mana: belşug. tacă: tăcere. a distruge. melancolie. a executa. deasupra = tar: a tăia.rag: a prinde rădăcini. străin. trunchi. a sfătui. a provoca. a răspunde la = tur: născut în colibă. caracter. a accepta. sarcină. pac: pungă în care se tine tutunul. bucurie. plin de forţă = ursan: tînăr voinic si plin de viată = ur-sang: războinic. a apăra. a apuca. a convieţui. a semăna. a sprijini. a arde. a accepta.

spărtură. greutate. chiot de bucurie. după = aga: interval de spaţiu sau timp. a se ascunde = dall: orb la. cal: avere. a fixa. mizerie. boală. proprietate = gagach: avere. tumoare. grăsime. minor. dreptate. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. a asedia. atenţie. suprafaţă de cîmp. priceput. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. trecătoare. Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză dar lipsesc din limba stramoseasca. a se încălzi = bille: a se giugiuli. dul: a ascunde. a aduna = dul: a încerca. a bate. eg: şanţ. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. datorie. rîpă. a căra. a stăvili. a se usca. viguros. aga: coastă. strigăt. noroc. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a bate. a strînge = cara: susţinător. a adăposti. tandru. adam: colonie. beţivan. părinte. ar: a tăia. costisitor. femeie în perioada critică. hot. a pretinde. scump. a înrola = adaim: a provoca. a provoca. asa: a duce. a merge. a uni = banna: legătură. a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca. a înfrunta. criză. fuior. apărător. bad: a transporta. a ruina sănătatea cuiva. strîmtoare. a avea legături cu. care nu vede ceva. a pune în pericol. canal. a acoperi. tovarăş. păstor = gabhar: capră. a impune. prunc. dil: singur. a iriga. bil: a se înfierbînta. întîmplare. ad(at): corp.usug: murdărie. a păta cu grăsime = usuc. a se dezmierda. rechiziţie.frunte. a păstra = ba: a tine seama de. a lipsi. decît. abgal: înţelept. ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. a fura. a cînta = adh: şansă. viată. ba: arogantă. proprietate. apreciere = call: a cere. exclusiv = dil: a îndrăgi. schelet. a îngriji. violent. a risca. a tipa = at: umflătură. tărus. posesiune. a fura = gag: a se lipi de. străbun. gaba-ra: cioban. dal: a acoperi. a stoarce de bani = ga: nevoie. bătrîn = ab: stareţ. abba: tată. a acuza. a încolţi. pînză. a învrăjbi = ba: a lătra. a căra. deosebit de priceput la. pînză de in. a prezenta. a despica. . a merita. a ocroti. spărgător. consideraţie. a tine legat = asal: măgar. hotie. ga: a smulge. a cerceta = eag: tăietură în. a cere. lipsit de ratiune. cătun. renumit = abhal: renumit. a susţine. a dărui. gag: pană. a uda. bana: a lega. bun. dal: a apăra. canal. a sprijini. o = dil: drag. a-ru: a dărui. a ucide = ar: a tăia. a deveni unsuros. gaură într-un gard ba: suflet. aşezare. a suferi. gagar: arie. înapoi. a pune în joc. a masacra. fîşie. a apăra. gada: in. gaba: piept. ordine cara: a încercui. bunuri. pentru ce? = anam: natură. simpatie. a-na-am: astfel. persoană. ad: tată. dil: unic. trufie. dig. din această direcţie. versant. respect. a îndemna. al-du (altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. a se aprinde. obligaţie. rufărie = gad: şnur. a lega cu sfoară. a face cabotaj. a răni.

a înghiţi = gal: putere. lug: mulţime. tărăboi. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. a se aşeza. a tropăi = geim: strigăt. brînză = gar: closet cu apă. a alerga. a se aşeza. lili: adiere. serviciu bun. a socoti. a se bate. igi: ochi. a se tîrî. preţ. a striga după un hot. a roi. înghiţitură de băutură. huru: idiot. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. a sili. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. fanfaronadă. tovarăş = pa: salariu. efort neîntrerupt. nam: destin. om mînios. a domni ca un rege. a poseda. puternic. re: a da naştere. a purta. a se pleca. convenabil. slab. cupă largă = gael: irlandez. a inunda. a fi însetat = imim: duşcă. parfum de cedru. demn de încredere. gur: violentă. aclamaţie. a se înghesui. care spune mult. capcană = go: a ancora la ţărm. lam: abundentă. gin: a face dreptate. boare = lile: floare. supărare. a îmbătrîni. a suporta. chiot. gaz: a se certa pentru. mi: seară. a potoli = lom: slab. lom: a slăbi puterea. a se îngrăşa. injurii. a stirbi o unealtă. răsplată. lu: a îngrijora. a prezenta. a se pleca. violentă = mire: furie. a mişuna. pivniţă = gala: veselie. gala: siloz. a se pleca. fîn = garrai: grădină. generaţie. existentă. slab. district = ri: rege. gal: a copleşi. hum: a se încăiera. ra: a veni în gînd. proprietate = lam: proprietate. gim: alergător. a suferi. noapte = mi: lună. tare. a căsători. semn. a bate = ra: grăitor. implorare. neclar. . a da o raită. pa: a cere. a munci din răsputeri. mesager. a uimi. a cîntări. gu: a debarca. avere. ardoare. lag: bucată. a cresta. a sparge = gas: a păşi cu arogantă. a aşeza în grămadă. a zbiera gir: jir. minunat. gar: dimineaţă. gilim: a dansa. sef. a conduce. frenezie. paie. sărac. întuneric. necioplit. a pleca = geillim: a se supune. a avea încredere = gar: moment potrivit. judecată. a batjocori. a traversa. sfidare. rai. chiot. suferinţă = lu: mic. servitoare = ge: gîscă. ni: prosperitate. a insulta = hurru: strigăt de provocare. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată. mi-ri: furtună. îndemînare. a se înfierbînta. lat. a bea. a se întoarce. a adăposti. bun. gar: a primi. a ciomăgi. a urmări. a duce.gal: cel mai mare fiu. prezent. mare. a cerceta. a se strînge la masă = lag: mic. oraş. im-pa: pierdere. carne de gîscă. a pune în ordine. a privi. ri: conducere. conducere responsabilă. soartă = neamh: cer. a înţelege. li: scandal. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. mînă. necioplit. furie. belşug. a pune stăpînire pe. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. fiinţă. voce. a se grăbi = gor: atac. nebunie. a învineţi. a arăta. sărac. sunet. ge: vînzătoare. a bănui. necaz. immin: sete. a aranja. grijă. gălăgie = li: strigăt. energie. a rezista = re: vîrstă. lipsit de tărie. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. garas: proprietate. lapte bătut. firav.

cu mînie. cavitate. ud: cînd? în timp ce. a face bine. ur: a mesteca. de la. calm. aice: în apropiere de. um: a supraveghea. fiinţă = ur: proaspăt. alinta: a pronunţa incorect. referitor la. regiune. a vinde. a paste = sipeir: cioban. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. a forţa. a întrista. piaţă. atenţie. cu ardoare. a bate. plan = agoid: împotrivire. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. real. trai. a lăsa pentru = us: interes. sar: legume. a îndrepta. a înfrunta. a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi. vîrf de munte. te: obraz. atac. a îngriji. a gîfîi. mugur. cu privire la. popor = tir: tară. grăsime de gîscă. atac. a crede. a da năvală. alean: dor. a instiga. păcurar. tir: mulţime. a bate. generos = um: în jurul. drag. a se repezi la. înţelept. ub: a se ascunde. a face schimb = sith: linişte. inimă. ti: rude. a căuta să facă rău cuiva. mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. sipa: cioban. provincie. scump. abras: rău. folos. a cugeta. păcurar. ul: a înflori. a răni. satisfacţie = ull: măr. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. ordine publică. a fi bun = sa: destul. a socoti. care pronunţă greşit. incult. a calcula. a gîfîi. suficient. sucit. a satisface. lîngă. a lumina. treaz. după. a interesa. înţelegere. a arăta. participare.sa: a mulţumi. a cugeta la. autentic. marfă. a străluci. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. lîngă = aice: apropiere. a primi în casă. a pătrunde = si: zor. confuz. rînduială. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. sin: a strecura. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. rază. cu lapte. bucurie. sănătos. masă. tul: rezervor. vecinătate. a socoti. . suflet. sit: măsură. melancolie = aillean: iubit. păşune. a răspunde la. dezaprobare. mulţumit. us: a fi alături de. lovitură. văgăună. uru: oraş. uşor = si: zînă. de = ud: acolo. furtună foarte mare = uru: eclipsă. a ataca = te: fierbinte. rezervor. întunecat. remarcabil. Cuvinte din limba română care se găsesc numai în limba irlandeză ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. neruşinare. sa: lovitură. pagubă = sa: năvală. a înjunghia. care? pe care? atît de. zarzavat. a răni. satisfăcut. nevastă. si: lovitură. a pătrunde prin = sine: sîn. sin: a iscodi. păstor. sat. a retine. vrajă. păstor. us: gîscă = usc: gîscă. aprins. strălucit. a grăbi. aproape de. a merge în urmă. dulce. silim: a potrivi. a locui. a adăposti. mai bine = aibitir: alfabet. a descoase. centru administrativ. cisternă pentru apă = toll: căus. a memoriza. si: trăsătură a fetei. a se aduna = ti: locuinţă. drăguţ.

a semnaliza. nemernic = bearlagar: ipocrit. armas: om de arme. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă. lot. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică.altă-aia: monstru. a spune prostii = brod: a-si face merite din. armă. brodi: a potrivi. barcă = barc: barcă. animal urmărit. a vîna. a se mîndri cu. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. a umbla cu interese ascunse. moment.bolocan: om prost. a strînge. bîrligan: şarlatan. rău brat: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. bre: formă de adresare la tară = brea: arătos. armă = arm: armată. neînsemnat. a cerceta. bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. a-si atinge scopurile. a-si pierde vremea. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă. pornire. netot. barieră = baire: ţintă. povîrniş. bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ. ocazie. a hoinări. boactăr: paznic. prezentabil. arm: încheietura braţului si a genunchiului. baire: sfoară. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. escroc. înnebunit. luptător = armas: haină de soldat. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. curgere. neghiob = bolog: scăfîrlie. a atîrna moale. slab. strajă = bothar: drum. clacă. talisman. bîlbă: prostie. arogantă. scop. ţintă. nebun. făţarnic. neîndemînatic. a juca pe bani. . Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. a închide. slab. bleg: lipsit de tărie. pungaş. a se moleşi. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi. cutie. şansă. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. curea. nu departe. boaite: vite slabe. oameni prosti si răi = baoite: a hărţui. vîrf ascuţit. balas: varietate de rubin = balach: piatră. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. afectuos. salbă de bani. cale. a petrece timpul trîndăvind. bordei. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea. coapsă. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. a împărţi. bologan. botu: a face botu. întîmplare = babhta: întîmplare. a distruge. epilepsie. nebunii. toane = allta: sălbatic. a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga. înclinare. baftă: moment favorabil. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. a înfunda. găgăuţă. fals. adîncime. a nimeri. aruncătură de bani. greşeală = balbh: prost. în apropiere. şansă. a căuta. muncă grea pe gratis. a comite o greşeală.

ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. femeie proastă = caol: meschin. a lăsa = cead: a permite. în bună stare. a murdări. prostovol = ceasna: a tulbura. trudă. stare. a distruge. a pune capăt la. a fi îngrijorat. siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva. învălmăşeală. resturi. ciob. cear: păr. a se rostogoli. a convinge. resturi. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. farfurie de supă. apogeu. ordine. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. îmbuibat. vacarm. grămadă = ceadta: o sută. buartă: gaură. ceartă: dispută. fără deschizătură. bulibăseală: zăpăceală. cu sens figurat lipsă de bani. sărăcăcios. campa: a face tabără. han = ceardai: comerciant. a ridica în slăvi. vrajă = cinnim: a hotărî. a se întrista. mărginit. ocazie. buiac: despre plante – fertil. haos = bullabaisin: încurcătură. început. a tulbura. . cantă: zăpăcită. bun: acţiune pozitivă. dezordine. căoaci: fierar = caoch: perdea de. a se sfîrsi. despre oameni – răsfăţat. a lăsa. nesăbuit. zarvă. castron. tărăboi. scop. îngrijorare. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie. a lăuda. a înţelege. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. nesocotit = buaic: culme. a croi o minciună. călăi: plăcinte = collai: gras. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. ceapane: curele de la opinci. a încurca. a aranja. necugetat. cosite. a chiorăi = caoi: obicei. cupă. sărăcie = buartha: necaz. bulă: cîrpă. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. rodnic. zăpăceală. destul de. ceasma: plasă pentru prins peste. bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. a îndoi. brut: efort fizic deosebit. cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică. a tăbărî = campa: tabără. nojiţe = ceapan: picioare. forţă. simplu. nebunatic. femeie stricată = bulla: chef. trudă. căoi: a bolborosi. ce? = ce? ceda: a permite. care nu vede ceva. tel. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. gîlceavă = cearta: dreptate. buclă: îndoitură. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. ceată: grup mare. negustor. a învinui de. a-i juca un renghi. cauză. corpolent. pagubă. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens.brus: cocolos. fragment. a cauza. încurcătură. aiurită. cain: a se plînge. corect. împletirea cositelor = cearr: a confunda. cinie: făcătură. a face nod. neroadă = canta: încurcată. bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. osteneală. ceardă: cîrciumă. îmbelşugat. gust plăcut = bun: esenţă. căule: femeie rea si duşmănoasă. imprudent. deosebit. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. a agita. a aşeza în tabără. lipsă. ceap: apucătură.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare. cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă. cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare. cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta. cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă. cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă. citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă. cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături. clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după. clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc. coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra. colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat. corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă. cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie. cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare. creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă. credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste. cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură. cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă. dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică. Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă. Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni. doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn,

cîntec, muzică populară. doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia. Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume. dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit. Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde. dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna. dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă. drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator. dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte. durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic. durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ. faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima. fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel. faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori. fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra. falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals. falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii. fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună. fee: zînă = fea: fag, pădure de fag. fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate, relaţie directă. fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta. fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac. fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr. fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite. flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă. floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc. forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior. fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi. fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu. fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc. fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători. fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură. gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de. geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală. ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător. ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui. gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor. guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi. habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia. haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie. hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună. iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre. idenie: încercare = ide: soartă, destin. închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă. încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut. ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată. iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic. Ion: prenume masculin = ion: curat, natural. iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete. laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

curat. oftat. miros greu = puth: a puţi. nesiguranţă. pantă domoală = lin: baltă. a sfărîma. recrut = racan: a face tărăboi. plimbare cu barca. loc de trecere. a lăpăi = leapa: albie de rîu. a se lega. a se rostogoli. răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat. leagăn: scrînciob. a-si da aere. a înainta. larg: întins. profit = rabach: risipitor. cădere bruscă. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. a conserva. a înnoda. mulţime. cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece. legătură. poc: lovitură. făraş. a trage pe sfoară = masla: insultă. lin: apă care curge liniştit. tînăr. grămadă = pollog: grămadă de peste. a merge = pas: defileu. răsculat. a-si da aere. păgîn: necredincios. suferinţă. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. spaţios = learg: cîmpie. simpatic. rabă: cîştig. put: a puţi. . milă: compasiune. piaţă. a crăpa. dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om. răcan: pui de broască. a se sparge. miros greu. legămînt. necredincios. a pregăti. musulman = paganach: păgîn. defileu. spaţiu mare. cărpănos = mirle: plin de noduri. iz. neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ. cofă. leapa: a se juca în apă. grămadă = plod: mulţime. macră: carne fără grăsime. loc potrivit. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. căuş. bădăran. a se îndura. a doborî un copac. obrăznicie. a se scurge. lărgime. iz. porţiune largă si liniştită. datorie. a se înduioşa = mili: paloare. olog: persoană neputincioasă. plod: rod.ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic. carne fragedă = macra: tinereţe. nebunie. a se răscula. puca: femeie sau fată cu purtări rele. loc: spaţiu precizat = log: loc. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. a se sparge. nod: a avea nod în gît. lopăţică. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. miara: a fi uimit. a hoinări = puca: urmă. polog: mulţime. pas: trecătoare. a se îngrămădi. mîrlă: om răutăcios si sucit. suflet. a bate. mîrlan: necioplit. broască tînără care orăcăie toată ziua. a risipi. topîrlan = murlan: necioplit. gloată. parte. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. poceală = poc: lovitură. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. a lovi. a se ghemui. a crăpa = pleasc: a plesni. a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade. a fi tulburat = meara: neliniste. bădăran. persoană bătrînă = olog: măslin. a umbla. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. mili: a fi cuprins de milă. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. pleasc: a plesni.

a adopta un obicei. drug. lustruit. îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare. a tîşni. seacă: a se usca. smead: cu fata negricioasă si palidă. a îngheţa. mai depărtat. a împinge. desfăcută =roptha: brînci. ruptă: desprinsă din. a lua de la. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. a face atent la. cuţit. şchiop = sonc: ghiont. a apuca. om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros.. temperatură sub zero grade. comanda de mers înapoi = sia: distantă. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. a dispărea apa. a băga sat: plin de. neînsemnat. a împinge cu cotul. a prinde o melodie. cotitură. lucios. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. scandal: ceartă. sec. a sufla greu. şarlatan. gălăgios. slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. sătul = saithi: sătul de. încheietură. posac.. a gîfîi. atenţie. durabil. acru. calfă = sodar: mers grăbit. tărăboi = scannal: scandal. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. a smulge. uscare. slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. slab. trainic. soncăi: a schilodi. snagă: putere. a fugi. folos. chiciură. . balamuc. a face atent la.ceartă. palid. sonc: schilod. a întări o părere. searbăd: livid. roz. nărav. par. oişte = rud: lucruri. neîndestulător. a stîrni. obiecte. . a coji un lemn. a cere. smugă: murdărie. a arăta. gălăgie. rui: roşcat. repăd: plec grăbit pînă la. săpuneală. sodal: ucenic. zgîrcit. a socoti = rosta: a persifla. rudă: prăjină. gras. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti. potlogar = snapanna: a lua de la. a străpunge. rost: ordine. lacom. rumenit la foc. mic. a învăţa. a lovi cu cotul. dau o fugă = reabadh: galop. scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă. a alege. a rîde de. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări. tămbălău. plin de. a dori. a da buzna. scandalos: certăreţ. cu barbă roşie = rua: rumen. sfărîmată. guraliv = scannalach: scandalos. lovitură. a smulge. curgere. a lovi cu cotul. sailă: însăilare. uleios. a juli. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. a înşfăca.este un ger de te seacă”= seaca: ger. unelte. ruga: a cere. a fugi. a insista. proţap. acrit = searbhan: amărît. înşfăcare. a vrea = rogha: a vrea. seamă: aminte. agresiv. snapan: hapsîn. sec. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir.ger de seacă pietrele” . a aduce. socoteală = seam: a ţintui privirea. a izbi.

a îndemna. distrusă = sparrtha: cui. a tîrî = tagartha: a se adresa. sucit. în special. strop. a se urca. distantă. confluentă. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. pilit. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. tapă: crestătură în copac. tană: pîclă. afumat. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab. tal: porţiune de pământ arabil. a merge în întîmpinarea cuiva. a păşuna. găurită. licărire. a hoinări. transparent. a străpunge. absurditate. a se referi la. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. tăgîrta: a se agăţa de cineva. supărare. sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. sugaci: beţivan. reputaţie. condiţie. înmulţire = spor: a stimula. spartă: străpunsă. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. greşeală de interpretare. stat: trup. obiect mic. rătăcit. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. a umbla. a se rări. slab. bani. straie: îmbrăcăminte. a face aluzie la. a găsi repede răspuns. taman: tocmai. recompensă în bani. avere. a atenua. a dosi. a sfida. parcelă = tal: recoltă. suim. tăgîrtaci: intrigant. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. a se feri. tarbă: femeie uşuratică. . a mîna vitele. a urca = sui. spagă: mită = spaga: pungă. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. de necrezut. speculant la bursă. pat = talaim: a ascunde. priceput. suite: a se căţăra. a batjocori. cercetare = taifeach: analiză. vesel. taburet. mai ales. ghimpe. a căuta nod în papură. a trata cu dispreţ. cercetare. cantitate mică = sponc: scînteie. pungă = tarbh: mascul. a înfrunta. a se cocota. tănăi: nătărăi. răstimp. spin: ghimpe = spion: spin. în fată. sponci: puţin. stol: masă = stol: scăunaş. gloabă = tallann: toană. activitate. cherchelit = sugach: cherchelit. suite: a se cocota. a cutreiera. a risca. taifas: discuţie. vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. venit. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. descărnat. situaţie. stare trecătoare. a găuri. analiză. spor: pornire. creştere. suim. înaintea. a se împreuna. intervale de timp. priceput la toate = tagarthach: isteţ. talam: cameră de dormit. ceată = tanai: subţire. a se aşeza pe. sui. tonţi.soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla. producţie. a trimite la. prosti = tanai: superficial. numai ce. împreunare. a tine minte.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre. tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat. tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă. teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire. teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie. tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest. toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere. tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat. trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă. trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie. trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de. trii: trei = tri: trei. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată. tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura. turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc. urla: a striga, a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă. < Anterior Următor > Ultima Chemare la neuitare VII sabar: pîrîu în comuna Jilava = sa-bar: peste mare, peste gras.

saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca,sag(a): a împinge, loc, parte, a mulţumi, plăcere, tînăr puternic. sacară: plantă graminee, boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grîul = sacar-ra: plantă, a aduna la grămadă. saha: braţ vechi al Dunării sau gîrlă veche în Delta Dunării, izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peste din abundentă = sa-har: aluviuni, a se înnămoli, sedimente, nămol, a acoperi cu pămînt, a bloca. salasu: locuinţă modestă, loc de adăpost sau de culcare, locaş de cult, loc unde îsi închid ciobanii oile noaptea, cătun = salasu,sa-la-su: milostiv, îndurător, generos, cioban, ciobănită, colibă, cocioabă. salită: melc = sa-li: un fel de liră, a potrivi bine măsura. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua, a aprecia, a cumpăra, a vinde, a păcăli. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Tările Române pentru fixarea birului, dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent, a evalua, a aprecia, a păcăli, a cumpăra, a vinde. sama: moarte prin spînzurare, sinucidere = saman: moarte prin spînzurare, ştreang, funie, a tine legat. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol, grîu bolnav sau ajuns la maturitate cînd se îngălbenesc frunzele. samăn: la fel cu, asemănător = saman: a fi împerecheat cu, a uni doi tineri prin căsătorie, a înjuga boii, a se potrivi cu. samăn: a semăna, a pune seminţe sub brazdă = saman: jug, funie, a înjuga boii, legătură, a duce de funie, sir, şirag. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti, misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client, a bărbieri de avere o persoană. sana: a vindeca, a însănătoşi = sang: a preveni, a înfrunta, sănătate, a ajuta. sapan: parîmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod, a umple, a lungi. sar: vas de bucătărie = sar: legume, a intra, a începe, parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. (prăjina noastră de 33,5 mp). sar: mişcarea care o face omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman, sare de pe un picior pe altul, trecerea peste o barieră, un bolovan sau alt obstacol fizic, efortul de a merge cu picioarele legate unul lîngă altul, mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mîna, a sili, a sări, a bate, a vîna, a urmări, a alunga, a merge, a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei, culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii, adulterului sau tîlhăriei, belea, pacoste, năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. sădi: a planta butaşi, a pune seminţe în pămînt pentru un răsad, a aprecia corect timpul optim cînd trebuie

făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua, a aprecia. săgar: ostaş, luptător, agresor = sa-gaz: tîlhar la drumul mare, jefuitor, lotru. sămui: a lua sau a da în primire, a tine socoteală = sam(u): a aprecia, a plăti în echivalent, a cumpăra, a vinde, a păcăli. sări: a batjocori = sar(i): a strica, a hăitui, a alunga, a cere iertare, a urmări. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici,sig(i): a reteza jos, a duce, a netezi, a cultiva o grădină. seir: privelişte = seer,se-er: a străluci, a lumina, a radia, simpatic, drag. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da, a dărui, a transmite, a prezenta. separ: a despărţi, a delimita, a îndepărta, a scoate din = sipar: un fel de năvod. si: a fi = si: a coloniza, a stabili, a căsători, a aranja, a ordona, a deveni liniştit. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele fete din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece, otel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie, persoana care însoţeşte regele si duce sceptrul, încovoiat. sicar: ucigaş plătit = sicncar,sig-ngar: atac, a bate, a distruge, a răpune singur. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi, a compensa, slab, firav, onest, trăsătură a fetei, a rămîne, a fi cinstit, a fi strîmtorat. sila: a necăji, a urmări, cărare, drum, cale = sila: a hărţui, a necăji, a constrînge, a urmări, cărare, potecă, drum, cale. sin: şopron pentru fîn sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde, a strecura, a forţa, a transpira, a pătrunde prin. singir: lanţ cu un inel la capăt, în care se prindea gîtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă, a dispreţui. sir: fir, şnur, aţă = sir: a toarce, a răsuci, a roti, a împleti, a înfăşura. sisi: zălud, năuc, violent, apucat = sisi: a mîna, a obosi, a bate, a biciui. sîngi: elementul vital în corpul uman care menţine viata, lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul si elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene si artere. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sîngelui din organism si poate duce la moarte = sangi,sang-gi: a răsturna, a rostogoli, a închide, a strînge, a apropia, a termina, a sfîrşi, a încheia. socot: socoteală, calculare, chibzuinţă, judecată, plan, intenţie = socot,sucud: a măsura, a parcurge, a împărţi, a cîntări, a repartiza, a străluci, a radia de bucurie. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea, adică formarea modelului de pe ţesătură. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată, cîte două în fiecare dinte = soh: a înlocui, a deplasa, a alege, grijuliu, confuzie, dezordine, rădăcină, sprijin, a ridica, a alege, a înceta. soi: neam, clan, o anumită educaţie = soi, su(i): persoană, mulţime, a reprezenta, a deveni, a creste, a se răzbuna. somon: pîine de calitate inferioară, turtă mică, colac = somon,sumun: ceva de proastă calitate, a distruge,

vechi. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a aduce fără forţă. fioros = sun(a): sfadă. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a lovi puternic. a muri = sun: bătrîn. a vîna sau a urmări pe lumină. a fi încîntat. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vînt. Surupac: Maria. şer: cer. tipar. a se umple. a veni încet. a tipa. şercane: balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. a păzi. sucăli: a răsuci.bătrîn. ciortan. lumină. a lega. a turna jos. a controla. a zdrobi. a tăia. bolta cerească. suha: a înfuria. persoană care duce samarul. a ucide. a lumina. durabil. a putrezi. reprezentant al fiscului. a înţepa. trimis. a căuta. a insulta.sug: a alăpta un copil. a străluci. a prevedea. şar: vopsele. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. şaran: crap mic.ses: a cunoaşte. a certa. curier. a transfera. calfă = sudal: samar. a se învîrti în loc. a freca. a învinge. sona: a se sminti. sudui: a înjura. a radia. a închide în ţarc. a şterge. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a pune. lumina zilei. zăcătoare = şez. a deveni confuz. trainic. a vîntura cereale. a străluci. a cere socoteală = sucal: mesager. a radia = şer: strălucitor. a alege.su-ub(a): cioban. atent. a bea. a dirija. a uimi. a stăvili. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. a străluci. a suge. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. sud: judecată. . îngrijitor. a înjura. a întinde. numeros. a scoate la păscut. a mînca. a înveseli. a bucura. boccea. a se unge. a lărgi. peste mare de baltă = şaran: a musca. dezordine. a domina. burduf. a duce la păscut. sopă: bîtă scurtă si groasă. a fi mulţi. a dojeni. a striga. logică = sud: a fi retras. piele iritată. a fi obligat. a deplasa. suc: cuvînt cu care se cheamă miei = suc. a întărîta = suh(a): revoltă. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie tîrît cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul si barba de culoare argintiu-închis. arţăgos. a aşeza. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. a stăpîni. discordie. grămadă de grîu. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a mustra = sudu(i): a bate. luminos. cuprinzător. a căuta ceartă. sudal: ucenic. a se prăpădi. a cicăli. a se ofili. a se certa. culori. confuzie. neînţelegere. sun: a suna ceasul.

a tipa. a blestema. a înlocui. a jupui.şude: a aclama pe cineva. a retine. a tăia. a calcula. a aranja.şir-anga: hotar. a merge. a întinde. a arăta. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. a chema. a memoriza. a socoti. şti: capacitatea omului de a acumula. stivă de lemne. a deplasa. a răsturna. şirin: trunchi de brad lung si subţire. a străluci. a lega una după alta = şir: a lega. a ascunde. măsură. a considera. a distruge. a căuta ceartă. şilica: cuvînt cu care se cheamă ratele = şilica.şicari: a se supăra. a verifica. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. legătură. a pune. a dezlega. a împărţi. a fi încîntîtor. legătură. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. grindă. a prelucra si a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a fi obligat. a înjura. putere. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. a se încălzi. a se mînia. a potrivi.şilig(a): a scoate din apă. a fixa. a freca. a pune deoparte. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. a aranja. a croi. mînă. a se aşeza pe. unitate de măsură = şeng: căldură. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte si lungă pînă la călcîie = şuba: cioban. scîndură groasă folosită în construcţii = şos. bucătar. a fi prevăzător. a îmbrăca. a pune. a striga. a se sparge. a cînta. a duce la păscut. a striga. foc. veselie. a repartiza un teren. a înţepeni. a şterge. şos: bîrnă. bine făcut. şide: şede = şidi: a aşeza. şir: a pune una după alta. a se necăji pe cineva. a trage. curat. păşune. a avea grijă. îndemînatic. ceată mijlocie. a măsura. a da o mînă de ajutor. . şuba: a tîrî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemînare. şogor: rudă prin alianţă. a stăpîni. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. a opri. încîntare. proptea de lemn. a striga. a măsura afară. păcurar.şu-gur: legătură. şugar: zvelt. vîrful biciului = şu-ngar: a munci cu sîrg. vite cu coarne date înapoi. a cunoaşte. a măsura. a înfige.şun(i): soartă. dungă. şuba: haina de lînă a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. şirincă: fîsie îngustă de pămînt arabil. a numeri. a tăia departe. a considera. zidar. a rade. termen de adresare între prieteni = şogor. linie = şirancă. a tivi. stîlp. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a rupe. şing: lemne pentru foc. a întîmpina cu urări. rănindu-l = şoni. a păzi. a atenţiona. îngrijitor. a roade. a recita.şus: a doborî un copac. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage.

tab-ba: parteneri. a lăţi. a stabili. bază. a sprijini. a decide. taman: tocmai. a se scurge.şubur(i): a observa. a lăti. a construi. pur. a duce. a abandona. a păzi. generos. calm. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a da. a conduce. a se uni. ceată de prădători = tagme: a pricepe. organizaţie. a arăta. a răci. a înceta vorba. frig. sprinten. a tăia departe. a întemniţa. putere = şupa. a tăia. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. puternic. a umple cu. lărgime. a întinde. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. persoană dependentă. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. a dispărea. a fi împreună. chiar. a sfătui. a distruge = şus: a distruge. putere. a semăna. a părăsi. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vînt = şusur: a ploua liniştit si timp îndelungat. a sesiza un înţeles. a ruina. tagmă: clan. a înmulţi. şus: zgomot puternic. a repeta. a răsturna. a se strecura. tasca: traistă mică din pînză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a avea grijă de. tagă: negare. a strînge. ta: formă arhaică pentru cuvîntul tată = ta: fire. răcoare. a se ascunde = şupuri. autoritate. a pune temelia unei construcţii. a pricepe. demn de încredere. a împrăştia pe jos. parcelă = tal: lărgime. a tine trează mintea. şuhan: hot. pungaş. a ucide. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. a tine mintea trează. sef de hoţi = şuha(n): tîlhar. a jigni. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. a se despărţi. a se interesa. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt.şuba: arogant. seceră cu tăişul ascuţit.şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. a lărgi. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. a tremura. a răsturna. a se preface că nu recunoaşte. tachina: a se preface că nu ştie. a omorî. rachiu slab = sum: a vedea. a fi nepăsător. a avea grijă. autoritate. a opri. mai ales = tanman: credincios. a adăuga. că nu recunoaşte = tachim: a face. a hotărî. tal: porţiune de pămînt. a se furişa. cin. şupuri: a se furişa. . a înălţa. îndemînatic. tană: pîclă. a pune capăt la. tăgadă = taga: şmecherie. a deveni îndemînatic. hot. lovitură. a desface. a picura. ceată = tan(a): rece. a răcori. sunetul scos de grătarul încins. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. a bate. autoritate. lotru. şupă: escortă de soldaţi. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. a lega. închisoare. amploare. a lungi.

a opri. . unchi = te-te: a se apropia. a plînge. a ascunde. pămînt. a bate. a sti. a nu lăsa pic de murdărie. bunic. tetea: tată. a lua. la noroc.tu(i): bătaie. soi. ceartă. boală. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. bun. a obţine o victorie. zi. tărăboi = toi. îndoială. solid. a recunoaşte. lapoviţă. amărît. vioi. ceată de răufăcători = tîlhar: mulţime. a primi. a tine. tron. a sta. udat de ploaie. luptă. toi: zgomot.u-gid: acţiune violentă. pe nimereală = ub: cavitate. legătură. a înveli. a înhăţa. răutate. defect. frate mai mare. a se asemăna. luminiş în pădure. tun: a pungăşi. strălucire. a strînge în braţe. a rupe. a fi bolnav. groapă acoperită cu frunze. ud: plin de apă. a chinui pînă la moarte = ucid. a tine. venin. a se însenina. durabil. cusur. tui: tîcnit. lumină. a smulge. a se dezlănţui. transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare. a plînge. gaură. fînat. adăpost în cîmp = tog. luptă. a gîfîi la bătaie = u: expresie de protest.teamă: frică. bază. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. a tine. a realiza. teş: încovoiat. a micşora. duşmănie = uh: a scăpăra.tug: proprietate. a rupe. străbunic. grajd. sac. a săpa. încăierare. om în vîrstă. soclu. furtună. u: expresie de uluire sau nemulţumire. a ataca. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri. ua: expresie care exprimă starea de somnolentă = u-a: somn. timar: tăbăcar. vreme. cocioabă. a fura. lut = tina: tare. cam nebun. a locui. sul = tur: ocol de oi. a înfrunta. a se dezlănţui. tîlui: a se întîlni. ucid: a omorî. lotru. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat. tur: spaţiu delimitat. tîlhar: hot. luptă. a sparge. uib: orbeşte. tină: noroi. a băga în buzunar. a păcăli. a îndrepta. persoană ruşinoasă. sprinten. repaus. a băga în pămînt. fiecare cu ele. pămînt. a dura. fel. duşmănie. a gîfîi la bătaie. ceată de hoţi. chinuit. odihnă. vită cu coarnele crescute înapoi. pungă. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială si lumea spirituală. pachet. staul. sui = tu(i): slăbiciune. temeni: a se pleca în fata cuiva în semn de salut. burniţă sau zăpadă. udu: a ieşi cu udu. îndemînatic. ploaie. a repara. a primi. fundaţie. a urina = udu: a evacua. uh!: strigăt de supărare sau oboseală. a nimeri = tila: a se întîlni. a procura. gaşcă. a procura. a se întîlni. se ploconi = temen(i): perimetru. a şti. platformă. a recunoaşte. a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar.

a răsuci. cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. la înălţime mare. unchi: fratele unui dintre părinţi. a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare. neclintit. a creste. . a face zgomot. briză. a transporta. chirpici. cer. încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puscărie). femeie în perioada critică. a sili. a pune să conducă = ung: popor. dreptate. subordonat. mizerie. tare cît un urs. în frunte. us: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni. a duşmăni= uri: cîine. înalt. apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte. zălog: garanţie. a aţîţa. adunare populară. obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar. întîiul. om tînăr. zară: rază de lumină. a face larmă. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. plin de fortă = ur-sang: războinic. a ascunde. a aluneca. urdu: expresie cu care se întorc oile cînd pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor. cîine mare. om mare. zid: construcţie din pămînt. a se înălţa. zăhăi: a împrăştia. a răsări. strălucitor. za: împletitură din sîrmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atîrna. a fi mulţumit. a fortifica. ung: a investi cu o funcţie publică. a străluci. sclav. om bătrîn. a legăna. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage. ordin. usuc: grăsimea care iese pe lîna oilor. zabală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta si fixată de hamuri. a părăsi. chezăşie. erou. usur: zeciuiala morarului pentru grîul măcinat = usur: taxă pentru vînzarea produselor în piaţă. ferm. urî: a băga groaza în cineva. a tremura. viu. rude.usug: murdărie. de mică greutate. a se zări. a roti. a se ridica. justificat. adevăr. a lega. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lînă si colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii. obligaţie legală. a înrăi cîinii cu sînge. ursan: om voinic. versant. fioros. zar: broască de la uşă = zar: a întoarce. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emes. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brînza = ze-er: a da drumul la cîini.uman: cunoaşterea firii omeneşti. legal. a fugări. a fugi. persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului. a distruge. deschis pentru ceva important. piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări. a merge departe. duşman. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usuc. a arunca afară. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia. familie. uz: rîu în judetul Bacău = uz: culme. a mugi. a aduna. a strînge. a se deştepta. a risipi. ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor si care i-a dat si numele = zag-hi-a: impozit oficial. a bate. în care se vede lumina = zi: lumina zilei. a zbiera. lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. a fi împreună.

sanctuar. a curge în şuvoi. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui. Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească. a zdrobi. larg. zurzur: podoabă. a gusta din bucate. îi sfătuiesc. a oferi. a se scutura. cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi = za-na: nălucă. a afirma. zor: grabă. expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei . a înghiţi. a jigni. 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cîntată(prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură. a se cutremura. începutul zilei. a face de ruşine. a perora. altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele.. a nimici. Cuvîntul gula(gu: gît. care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga. a lua în zeflemea. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas. a duce. a batjocori.zise: a spune. a trage. A. mişcare ritmică + la: abundentă. a tipa. a mesteca. a aranja. a tîşni. a oferi. a mînca. a se zbuciuma = zu-li: a rîde. B.zubi: seceră.zur: sacrificiu. invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. a mînca. albină. În limba română veche există cuvîntul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. zoli: a se frămînta. a mînca. irlandeză si eme-gi. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. rugăciune. a întinde. a ruga. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. origine. Halloran (1996). Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcute de cremene care formau partea cu care se tăia. perioada cînd se fac rugăciunile de dimineaţă = zor. . Landsberger (1937) si J. a strivi = zobi. zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui. zitie: turtă din tărîţă de grîu = ziti. a mînca. zînă: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă si foarte bună. a se clătina. masă. zgomotul făcut de apa care curge într-un vas. a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat. a distruge. poftă. a bea. < Anterior Următor > Chemare la neuitare IV Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. Deimel (1925-1950). a vorbi despre calitatea făinii. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă. să consulte dicţionarele lui A. apariţie neaşteptată. zobi: a sfărîma. a înhăta.zidi: făină de grîu. mare iar în latină gula înseamnă gîtlej. gît şi numai figurat gură. păpuşă. a băga. a aşeza. irlandeză si eme-gi.

pantă. sîn. Armîn = ar: a răsuna de. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. mamă iar rumîn = ru: treabă. a fi egal. deprindere care si astăzi ne bîntuie existenta mioritică. a striga. usturime. zgaibă. scandal + min: partener. a radia. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. a face zgomot (gu: gît. unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. a bea la un ospăţ. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. a răni. a impresiona. mare).mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. mare (a: apă + pa: şanţ. a îndura. asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. a rupe.. măsură.us: coastă. Latina. a băga. româna la deal şi munte. veselie + ciar. Dacă răscolim puţin memoria. mamă. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie. gospodărie. familie. a amesteca. atunci da fericire!. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua. canal mic. a face zgomot.a rîde cu hohote. Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură. lac. a îndruma.e. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn – machidon).mater” dar si termenul . a mînca. a merge. a muşca. a munci. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva..mamma” cu sensul de ţîţă. a se întinde. a chema. a bea..sar: mulţi. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste). a chinui + tura: copil. a petrece (ul: vas.min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. buca+te: porduse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită. a trăncăni. asociat. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură. a aluneca.. a face baie. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul . a curge. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. a cuprinde sau abba: lac. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală si îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală. bogăţie + min: partener. apă care curge. familie. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Cei doi termeni au în comun sintagma . el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. noi am păstrat obiceiul prin folosirea . durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. arsură(uz. a lovi. tînăr. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. a rezista. bucurie. atîţia cît mai sunt si rumîn. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră.n. pentru mamă are sintagma . cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. mîncare + ka: gură. drag. mişcare ritmică + ra: a suna. ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. a înghiţi. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers. a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. a tăia din. asociat.

n. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î. 27 afirmă că Britania a fost invadată de . ma. mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. terci. mami. pa. sau începutul mileniului lll î. bunic. în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat). Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn. mama. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît si unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cît si a lunii. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. tete cu sens de om bătrîn. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fata unei pietre plane unde se puneau ofrandele. tucu. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. mami. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. om bătrîn. în engleză: pa. dam(soţie). tata. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. papa. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici. lemn sau piatră si lemn. mi.. inimă. ta. formînd două sau mai multe cercuri concentrice.n. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina.doicilor.e. în checea: mama şi cuvîntul tată în emegi: a. îma. mu. muma. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru.oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. folosindu-se la înmormîntări. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. dam. în franceză: maman (ma +man). Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. în franceză: papa. papa. mumy. mamma. suflet. mamy. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. Cuvîntul mamă în emegi ama. a ofta. în română: oama. tete cu sens de tată. . daddie. Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte.The Mysteries of Britain. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. Hai să le punem si lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sunt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. puia. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră.. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. patesi. în etruscă: ama.e. ma. tucu. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. în engleză: ma. în română: ta. Lewis Spence în lucrarea . Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. la pag.

a fi mare. a distribui. aillu: gintă. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. peninsula iberică. a închide afară. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea . achite(acquitter – a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite).e. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi. seminţie. limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă . aka: băutură fermentată. a distribui. a se întîlni. a cerceta = gadu: a rupe. a socoti. inimă. înţelept. cacic: căpetenie. voce. a merge pe jos. a decide). catu illa: spiritul negustorilor. a încuia.Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi si dialecte care fac parte din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). papa(tată) = papa(tată). teritoriul Frantei. camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a pune. superior. a linişti + cu: a întemeia.n. a bea. catu: tîrg. seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi). popas. sus = capa: suflet. In emegi ila: cărăuş. locuintă. Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua. a îngrădi. hrană. învăţat. allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. a fi trist. a radia. a fi bogat. – l e. personificare. chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv. a fi de partea cuiva. cel care îti conduce viata. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. nobil. an = an. generos. obşte. rege. bara: unitate de măsură = bara: iaz. tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud. calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie. comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii. avere. liber(darnic. a adăpa vitele. a vorbi despre. porţie.Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. strălucitor. Italia. neam. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. a transporta. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. băţ lung si gros. a pluti pe apă). amer(amar) = amaru (supărare). luminat. generos) = libir(stăpîn pe el) eg(apă în occitană) = eg: a uda. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. prizonier.. capac: bogat. a căuta. a opri = bara: a înainta. a iriga. di(dire – a zice) = di(a aprecia.n. clan. în insulele britanice. a face a avea un efect.

a mişuna. casă. a despica. a avea voie + cia. hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. mare = hat: înălţime mare. podoabă. căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. cîte puţin. hatun: mare = hăt: întins. obicei. cori: aur. a supraveghea. a vătăma. Huiana: Inca. a curăţa. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. cartier. violent. surcele = ha: numeros. a se agita. chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare. a striga. a vui = colca: a fi atent. a măsura. cira: a coase = cir: aţă subţire. locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a întări. prezentă nedorită.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: . hatha: castă.destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren. a aduna. a opri. haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec. începutul unei acţiuni. nimicitor = hunu: a rupe. om fără căpătîi + hucia: a fi mînios. a cîştiga. uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. fir. persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. nesăbuit. a se învechi. huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a străluci. a trage uşor. sălbatic. a fixa. a fi lipit de + ca: cătun. defileu. hucha: sărac si orfan de părinţi. a fermeca. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi.sa: a tăia. sălbatic. a distruge. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. collca: depozit mare. încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile. limită. huata: loc unde se leagă(prinde) ceva. care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. conci: vîrf. a da. scandal. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal. a pune. a fi mîndru. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. a se pregăti de drum. familie. Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas. răzor = hata: a radia. vită. chuqui: ploaie. cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. a conduce. cira – a însira = cir: a lega. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. oraş. neam. a înconjura. a încînta. atracţie. aur + ri: a turna. a aduna. puţin. oprire bruscă. a sterge. a se ascunde. a picura = chicu: puţin. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent. huanca: piatră de hotar. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic.

iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. soţie. înfăţişare = chip: a lega. domeniu. pereche. jignire.. jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine. necaz. a linişti. dor. păşune. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia . soţ. a fi mare. quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. a mîngîia. marcă: proprietate. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. iarbă. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas).inga: adevărat. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. supărare. broboadă. tristeţe. pătură. nostalgie. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi.a stăpîni + ana: lumină. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia). strămos. Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. a uni. umflătură. teritoriu. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. pentru lapte si lînă. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. a lega. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. a controla. . pretutindeni. a creste + inu: paie. mana: noroc. rai. a cultiva. care nu se vede. a pipăi uşor. In româna veche nu există acest cuvînt. vigoare. era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare. mic. Inca: conducătorul incaşilor = inca. vale sau trecătoare protejată. cer. piciu: ascuns. la fel.runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea si la învelit noaptea. Lama: înger păzitor. sănătos. a locui împreună. aşa este = inga: egal. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. respect social. spirit feminin al destinului. meşter foarte bun. frumos. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. făptură. inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. a apărea. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic. quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă.

conducător incas. a aşeza. a cerceta. sceptru. animal prăpădit. a conduce. egal în funcţie. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. a fi capabil. marfa cea mai comercializată la incaşi. unelte si nutreţ. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. a apuca + la: tînăr. a ucide. a smulge. phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. ricu: suveran. stîncă. amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată. regiune muntoasă. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. stare de echilibru = pace: a se potoli. care aparţine lui. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. a lega cu sfoară. a se înclina. zăpsi: a prinde de veste. tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză. om prezent. În limba română se foloseste . opus. transformatorul cultural. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. a fura. folosire liberă si liniştită. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor. a pune în ordine. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca.purie: cărunt. a se documenta. tarapuntaes: nobil.. tată (termen vechi) = pu: suflet. saya: jumătate de provincie. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa. a înhăţa. bătrîn. a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus.a mînca în pace” cu acelaşi sens. a te afla în treabă. a deveni alunecos. creatorul. a aluneca. a lua cu forţa. a observa. armă. provincie. domeniu. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. trimis regal. a strînge laolaltă + ia: mînă. a pătrunde. a aduce linişte. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. natură liniştită. domeniu. a impresiona. cataclismul. Paullu: fratele lui Manco Inca. a păzi. În emegi ru: semen. tambo: depozite regale sau obşteşti. a băga de seamă. om = Rona: localitate în Maramures. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de . pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a zori. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. pietriş. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. proprietate. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. bucurie = pace: linişte. a se aşeza. pachacuti: rege incas. suyu: tinut. bogăţie + na: om în viată. a cerceta. a se urca + ia: mînă.oca: cartof. putere + ri: a conduce + u: bărbat. a se linişte. adăpost provizoriu pentru vite si capre. avere. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. sapsi: proprietate. rang social. aţă. conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie. runa: bărbat.

a lega. a uşura. a răcori + pu: izvor. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză.O. început. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn. a se osteni. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. bun. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică. sînge. română veche si emegi si cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română si engleză. deasupra. de pe lacul Titicaca. a trezi din somn + ca: gură. scobitură. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal. a tîşni. urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. lacrimă. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. puternic. strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. Bulgăr si Gh. a săpa + ma: a se fixa pe. a şterge. ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. realizat de Gh. contine 34. a înveli uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic. warawara: luminos. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute.plumb. În emegi uru: a păzi. neam). Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. inimă. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. tată = tucu: rude. Latina clasică. wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. cuvintele irlandeze comune cu româna . legătură. a pune. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin). priceput. legătură. a tipa + i: a plînge. a prinde. Dictionar de Arhaisme si Regionalisme. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. snop. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură.750 cuvinte.

barbarus = străin. bene = bine. area = arie. înclinat. collinus = colinar. cald. bordei. capra = capră. crudus = crud. coacervo = cociorvă. cu japca. dispută. a observa. amare = cu amărăciune. ausculto = a asculta. asper = aspru. ah = ah. acolo = acolo. femeie rea. cicută = cucută. potecă. acclaro = a arăta clar. attat = vai!. accolo = a locui în preajmă. crista = creastă. anguste = strîmt. canalis = tub. a micsora. cado = a cădea. costa = coastă. chorea = horă. Aceste centre aveau si rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. a mînca. caput = cap. celulă. crudelis = crud. audio = a auzi. acus = ac. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. chorda = coardă la un instrument. colloco = coloca. cornum = coarnă. gresie. a afla. allego = a alege. aer = aer. annuus = anual. computo = a calcula. lingusitor. a lua masa. gură. aurum = aur. coqua = a coace. a se încrede. attentus = atent. acoperit cu aur. acer = ager. dans. calco = a călca cu piciorul. cepa = ceapă. aro = a ara. sălbăticie. atît!. curcubeu. bos = bou. a strînge. crucio = a chinui. a aduna grămadă. coasă. trist. bruma = iarnă. castro = a castra. plete. circus = cerc. caldus = fierbinte. a socoti. a se arăta. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română. vacă. barbaria = barbarie. cervus = cerb. auratus = aurit. animal = animal. arcano = pe ascuns. cantus = cîntec. appareo = a apărea. violent. necopt. îngust. a brăzda. coma = coamă. campus = cîmp. a fierbe. cărare. carrus = car. arcus = arc. cornu = corn. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. cresco = a creste. a aduce. a deslusi. răstignire . clare = clar. a aduce. caseus = cas. armă. cerno = a cerne. angusto = a îngusta. cingulum = cingătoare. suprafată întinsă. credo = a crede. blande = măgulitor. attingo = a atinge. cingo = a încinge. barba = barbă. a primi. attente = cu atentie. a plasa banii într-o afacere. adsterno = a întinde la pămînt. bracatus = îmbrăcat în nădragi. sprijinit. canto = a cînta. annato = a înota către. afflo = a inspira. barbar. a primi. bucca = obraji. autumnus = toamnă. chingă. a însela. cera = ceară. adăpost. annus = an. econom cumpătat. cela = cămară. a observa. adstringo = a lega. a acoperi. aratio = aratul pămîntului.si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. crucis = cruce. amarus = amar. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie. a îmbuca. adiutor = ajutor. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. canal. comatus = pletos. sălbatic. attendo = a fi atent. azil. acolo. arma = arme. bonus = bun. asylum = loc de scăpare. addo = a aduna. a = a. ardeo = a arde. cu arcanul. acclinis = rezemat. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. aprilis = luna aprilie. a ascunde. casa = colibă. argentum = argint. canis = cîine. blînd. albus = alb. a asculta. certatio = ceartă. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme si nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. ceno = cina. cauda = coadă. cos = cute. a pune: adduco = a trage la sine. a asterne. callis = cale. carnis = carne. cîrcotaşă. plîngere. celo = a celui. cornus = arborele de corn.

mors = moarte. mugitus = muget. detono = a tuna. heri = ieri. locus = loc. hot. nodus = nod. iuro = a jura. fumo = a fumega. iugo = a înjuga. heredis = herede. incepto = a începe. inumbro = a umbri. mentis = minte. murmuro = a murmura. figo = a înfige. lingua = limbă. mustum = must. cum = cînd?. manica = mînecă lungă. multum = mult. fundus = fund. hei! = hei!. furca = furcă. fraga = fragi. latratus = lătrat. lana = lînă. floris = floare.pe cruce. merula = mierlă. lupus = lup. inceptum = început. do = a da. . mola = moară. ferrum = fier. iracundia = iracandia. mamma(tîtă. nomen = nume. mica = mic. ira = ira. frigo = a frige. focus = vatră. nucis = nucă. dormio = a dormi. marginis = margine. fructus = fruct. frater = frate. flacără. lacus = lac. nasus = nas. floccus = floc de lînă. numero = a număra. mater = mamă. filius = fiu. roadă. nigrum = negru. hospita = oaspete. mutus = naris = nară. fusus = fus. longus = lung. neam. foc. macero = a măcina. homo = om. lacrimo = a lăcrima. mulier = femeie. montana = montana. menta = mentă. libero = a libera. dator = dătător. marito = a mărita. fulgur = fulger. îngrijire a trupului. manus = mînă. luna = luna de pe cer. medulla = măduvă. intro = a intra. lumen = lumina. meus = al meu. large = belsug. ciocan. lacrima = lacrimă. mînie. a tortura. nebula = negura. a chinui. gît. latus = latură. iuratus = care a jurat. mare = mare. inno = a înota. morum = mură. nefericit. ningit = ninge. nato = a înota. inclinatio = înclinare. fenum = fîn. a căsători. mollio = a înmuia. illumino = a lumina. meritum = merit. nedum = necum. maius = luna mai. cuculus = cuc. gust. humilitas = umilintă. margino = a mărgini. impingo = a împinge. a declara. impugno = a împunge. inclino = a înclina. lingo = a linge. malleus = mai. fuga = fugă. duco = a duce. miser = mizer. nodo = a înnoda. murmur = murmur. luteus = lutos. gena = pleoape. incingo = a încinge. sărac. funalis = funie. dense = dens. des. gula = gură. mensura = măsură. murus = mur. herba = iarbă. smoc. ligo = a lega. miseria = mizerie. mînie. curto = a scurta. mendacium = minciună. firimitură. uimire. gemo = a geme. miratio = mirare. nos = noi. muscus = muschi. facere = a face. mugio = a mugi. dulce. gusto = a gusta. lutum = lut. locustă = lăcustă. mons = munte. latro = a lătra. duro = a dura. dulce = plăcut. funis = funie. musca = muscă. lenis = lin. fera = fiară. illacrimo = a lăcrima. fumus = fum. mulgeo = a mulge. digitus = deget. nascor = a se naste. a suspina. fugio = a fugi. milium = mei. inde = inde. lingula = lingură. gustus = gustat. natio = natiune. gelu = ger. furia = furie. grămadă. sîn) = mama. filum = fir. gener = ginere. nurus = noră. farina = făină. incipio = a începe. vîrf. morior = a muri. frico = a freca. femina = femeie. mollesco = a molesi. iubeo = a dori. liber = liber. fur = fur. lignum = lemn. lippus = lip. humilis = umil. intra = înăuntrul. topor. directe = drept. latro = lotru. curatio = curătenie. a ataca. mel = miere. culmen = culme. humeo = a fi umed. lacteus = de lapte. massa = masă. muto = a muta. draco = balaur. gallina = găină. fetura = fătat. duo = doi. fulguro = a fulgera. laudo = a lăuda. filia = fiică. mollis = moale. fames = foame. a detuna. frigus = frig. mortuus = mort. în ce fel?. insula = insula. noctu = în timpul noptii. larghete. genu = genunchi. gazdă. lupa = lupoaică.

stinguo = a stinge. sex = sase. tuli = tuli. a sălta. palus = par.obliquus = oblic. octo = opt. pono = a pune. pectus = piept. sudo = a asuda. salio = a sări. russus = rosu-închis. saltus = salt. semino = a semăna. pugnus = pumn. sufflo = a sufla. saluto = a saluta. porta = poartă. taceo = a tăcea. uber = uger. prosto = prost. spuma = spumă. septem = sapte. odiosus = odios. paco = pace. tendo = a întinde. spatha = spată. tremo = a tremura. sal = sare. stupro = a stupi. una = una. miros. pascuum = păsune. rapio = a răpi. occupo = a ocupa. obligo = a obliga. ramosus = rămuros. parens = părinte. sagitto = a săgeta. tyrannis = tiranie. susurrus = susur. împreună. stringo = a strînge. socrus = soacră. occido = a ucide. occupatio = ocupare. spartgo = a sparge. somnus = somn. securis = secure. porcus = porc. putridus = putred. sono = a suna. unus = unu. stirpis = stirpie. singuli = singur. saline = salină. timeo = a se teme. tortor = tartor. spina = spin. rupes = rîpă. signum = semn. spumosus = spumos. torqueo = a toarce. scio = a sti. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). popa (cel care face jertfele) = popa. rea = rea. testu = test. sortitus = sortit. ursoaică. sorbitio = sorbitură. temeritas = temere. prunus = prun. podagra = podagră. turma = turma. odor = odor. liniste. pomarium = pomărie. tegula = tiglă. sitis = sete. oleum = oloi. urceus = urcior. pelagus = pelag. unguis = unghie. pomum = pom. urtica = urzica. ros = rouă. ruina = ruină. sudor = sudoare. tremor = tremurare. tempus = timp. udus = ud. pacis = pace. stellatus = înstelat. spurcus = spurcat. livadă. tortus = tort. rumpo = a rupe. boccea. risus = rîs. termino = a termina. ursi = a urzi. roto = a roti. rodo = a roade. socer = socru. olla = oală. ursus = urs. raro = rar. subtus = supt. rancidus = rînced. a întepa. stomachus = stomac. rotundo = a rotunji. tilia = tei. scrofa = scroafă. suffero = a suferi. sugo = a suge. partio = a împărti. oh! = oh!. unde = unde?. tussio = a tusi. sonus = sunet. ordo = ord. tonsura = tunsoare. stela = stea. portio = portie. pasco = a paste. sat = sat. ulcus = ulcior. tacite = tăcute. truncus = trunchi. praeda = pradă. taurus = taur. populus = popor. turtur = turturea. pila = pila. paries = perete. primus = primul. sors = sort. sterno = a asterne. umbrosus = umbros. rota = roată. turba = a turba. spica = spic. tres = trei. bubă. tamen = taman. tondeo = a tunde. oculus = ochi. pullus = pui. pinus = pin. tussis = tuse. palma = palmă. ustulo = a ustura. panis = pîine. sir. plene = plin. prunum = prună. plumbum = plumb. turbate = turbat. rumino = a rumega. pastor = păstor. pedica = piedică. placo = plăcut. traho = a trage. sedes = sedă. pereo = a pieri. sedeo = a sedea. salto = a dansa. umbro = a umbri. rideo = a rîde. surdus = surd. ramus = ramură. ripa = rîpă. tingo = a întinge. passus = pas. ultimus = ultim. pote = a putea. rado = a rade. seu = sau. ursă = ursă. sto = a sta. sarcina = sarcină. plango = a plînge. satur = sătul. tu = tu. reparo = repara. uro = ură. pons = punte. penna = pană. os = os. rosmarinus = rozmarin. soror = soră. repens = răpezime. piezis. tergeo = a sterge. perdo = a pierde. totus = tot. ulmus = ulm. a arde. pellis = piele. ruinosus = ruinat. tono = a tuna. trudo = a trudi. teneo = a tine. saturo = a sătura. strămosi. porto = a purta. partis = parte. umbra = umbră. rotunde = rotund. sub = sub. unda = undă. puteus = put. saccus = sac. ungo = a unge. pungo = a punge. serum = zer. statura = statură. sorbeo = a sorbi. puteo = a puti. sagitta = săgeată. spurco = a spurca. usus = uz. susurro = a susura. rogo = a ruga. st! = sst!. sitio = a fi însetat. pallidus = palid. usura = uzură. liniste. semen = samăn. turbo = a tulbura. sanguis = sînge. salis = salcie. palea = paie. destul. subiratus = supărat. . suffulcio = a sufulca. tyrannus = tiran. probosus = a probozi.

a se răsuci) dorni. În paranteza pătrată am pus cuvîntul din limba engleză cu explicaţia aferentă. (sug se poate citi ciug. verres = vier.. vespa = viespe.. a se învîrti. Sîntem din acelasi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii si importanta ei. au rezultat cuvinte noi dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. vadum = vad.n. a pune + a: braţ.u”. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. vae! = vai!.pi centru” cu . Emesii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima(sau ultimele două) literă aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. a lovi. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). cioc.dicţionarelor” paleoakkadiene si paleobabiloniene. Vocala . vinum = vin. î ca i (cînd-chind).. sog. Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î. vidua = văduvă. i.. persoană. a scăpa. venia = voie.vaca = vacă..e. Consoana .. vermis = vierme. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). . volo = a voi.b” de multe ori devine .. corect . vipera = viperă. În partea stîngă a lexiconului se găseşte cuvîntul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvîntul emeş cu sensurile aferente.n. tobă sau durni(dur: locuinţă + ni: gazdă. verbum = vorbă... vindico = a vindeca. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul . forţă putere) dobă. valles = vale. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. venio = a veni. g înlocuit cu c. fenomen întîlnit şi pentru d înlocuit cu t.p” şi invers. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni si ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. dormi. ciog. î au fost transcrise prin a. vis = vis. vicinus = vecin. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în . alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă(dub: a bate cu putere . vita = viată. vas = vas.e. Aceste limbi nu aveau sunetele .. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani.. vultur = vultur. vendo = a vinde. venator = vînător. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul . video = a vedea. De reţinut că şi în prezent arabii(urmaşii semiţilor) care au studiat în România pronunţă consoana p ca b(bobor – popor). vena = vînă. . venatus = vînat. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. v. vocalele ă.pi şentru”. vitis = vită.ce”.ce” moale.şe”.. În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. ă ca a(masea-măsea). vulpes = vulpe. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. Limba emegi nu avea consoanele f. vicinia = vecinătate. ciuc. z înlocuit cu s sau ş. a umbla cu şmecherii. vocis = voce. virga = vargă. Un cuvînt(fonem) se putea citi în mai multe feluri. venenum = venin.ci” şi au fost transcrise prin sunetul .şi” aşa cum fac cei din Muntenia cînd vor să-i zeflemească pe moldoveni . j.o” din emegi. soc) sau se scria în mai multe feluri dar avea acelasi sens(sopîrca: a linguşi. vitellus = vitelus. limbi semite şi înrudite între ele. viridis = verde. velo = a înveli. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă.

Chindie este denumirea unui dans iar la emesi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. a ocroti. a se clătina. a sălta.me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii(putere = a. Cuvîntul hora are sensul de a dansa în cerc iar în eme-gi cuvîntul hura are sensul de neam. a conduce. folosită în special la schelele din construcţii. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite si sunt foarte demni. cingătoare de pînză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit..cunoscut de sumerologi. nemeşie: rang social. română) si consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. a-si avea originea. Mai există expresiile: .. În regiunea Oaş(Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-si spun cu mîndrie nemes. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului si limbii noastre. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia . fîsie de pînză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a se opri. prima categorie. a înnobila. la sud de mare iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. hop zurzur” iar emesii au ambele cuvinte hup: acrobat. Neamul emeş(sumerienii) cînd au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate.a-l tine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. vită. a învîrti.. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. a controla. clasa nemeşilor. sîngi: element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor avînd un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. prima clasă socială. a se trage din. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. germană. fîşii de pînză sau piele din hamul cailor. engleză. de neam mare. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii si obiceiuri. a fi uniţi. calitatea de nemeş. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici jumătate nu au fost descifrate iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt si mai mari. sunt oameni de încredere. a susţine. Sang-gi îsi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după . . termenii fiind foarte greu înţeles. face pe cineva boier. a bucura pămîntul. .a lăsa din chingi” – a lăsa liber. Au mai rămas destule comunităţi care să-si continue existenta milenară. a sări si zur-zur: a se zgudui. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni.a tine în chingi” – a constrînge. În limba română avem cuvîntul chingi(cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungînd să treacă de 250 pentru expresia . Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvîntul king.. su. babiloniană. Precizez că s-au descoperit pînă în prezent cca. nemeşug: nemeşie. a proteja. cel mai de seamă. era apărat natural la est si vest de fluviile Tigru si Eufrat. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive(emegi. totalitatea lor. akkadiană. Consider această greutate explicabilă pentru un străin de această limbă dar nu si pentru cel care stăpîneşte foarte bine limba română veche si are o minte isteaţă. usu). a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai tîrziu semiţii l-au numit Sumer..

Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus gresit tot prin . distracţie identic cu gigia al nostru. mîndrie + at: tată. Intr-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pînză care era înfăşurată pe trup.. slab) cu sensul de slab. gige si giga cu sensul de chicoteală. Limba română mai are cuvîntul gigia cu sensul de tînăr frumos si plin de farmec. poporul ales sau civilizator.capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. a cînta) cu sensul de vioi. poporul civilizator. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. a nobililor. a conducătorilor iar poporul să se numească . cuvîntul gi a ajuns gig(gi: om tînăr + gi: nobil mîndru. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate(cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii) consider că este o greşeală traducerea .capete negre”. aparţine prin naştere grupului) si poate avea în eme-gi sensul de neam ales. Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mîndrie. a încuraja. negru. Termenul gig are sensul de trist.poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. chipeş. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol.descifrarea tăbliţelor de lut prin . suferinţă + at: schelet.capete negre”. a chiui. emeci. În raport cu vecinii semiţi.. codite de păr. a radia.. adică poporul mîndru. neam civilizator sau neam nobil.e. ei erau cu adevărat un popor civilizator. Dacă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile îi prezintă cu părul subţire. drăgut. Ei îşi numeau tara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sînge nobil. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strînge părul. veselie. a lua peste picior. Poporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang-ngi . chiot. Un popor plin de veselie si vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. Tot noi păstrăm termenii: gigat(gig: tristeţe. melodia după care se execută acest dans. boală. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvîntului gig din eme-gi. corect ar fi neam ales. mîndru. subţire şi gigăt(gig: bucurie.e.. le-au cultivat limba si religia pînă în secolul Vl î. demnitate.. a batjocori.. Irlandezii au cuvîntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. pagubă. În urmă cu 4500 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş(se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. Fantastic! Emesii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 cînd a botezat acest popor necunoscut cu numele de . a străluci de bucurie. popor civilizator. slab. în captivitatea din Babilon cînd si-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul . Limba care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. civilizator. mîndru. a striga. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea si gigi cu sensul de chicoteală.capete negre” de parcă iar fi potopit rîia pe toţi. nobil.n. sumbru. nobil. Iudeii. civilizator. ciripeală. învingătorii lor semiţii. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pînză. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îsi spune emeci. Limba română veche mai are cuvîntul gigă ce este un dans englezesc(jig) dar şi irlandez executat cu vioiciune si veselie. a se hîtjoni.sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. limbă aleasă sau oficială. Să repet emes. urmaş) care vine în sprijinul ideii arătate mai sus.n. În limba irlandeză există cuvîntele gig. demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvîntul gig cu sensul de frumos. vesel(gi: tînăr + gi: nobil mîndru + a: odraslă. popor nobil.. eme-gi. Prin repetare.

plimbare = e-sir-ra: pe stradă. pană. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. privire. lip. oraşul celor sase coline = ias: sase. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. a ieşi afară. ici: aici. im: murdărie. a merge pe stradă. zoioşie. găvozd. şiretlicuri. astăzi nu le mai auzeam. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite... a rezista. a înjosi. a da de. . fire. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. imas: păşune. suflet parşiv. Nimeni nu s-a gîndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor(sumerienii). a ocoli. a vedea. mentalitate ca în expresia . a tine. glod = im: argilă. ii: a merge. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. tină.igi: ochi. Se mai foloseşte si înjurătura . a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. caracter. ie: a da. a lăsa. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. plimbare. supărare. fel. jeg. conştiinţă. noroi. ima: a murdări. aspect. a consulta.iar tara lor se numea Ki-en-gi. a se duce = i-i: a trimite. persoană închisă în sine. a lua = i-i: a se ridica. a trimite. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. a aprecia. Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. individ periculos. a conduce afară. a zări. slim. a înfrunta. necaz. suflet rău. a batjocori = imi: minciună.sîngili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit si te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. nămol. exprimă un îndemn. a lăsa. a se uita. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. Canalul Um Kasr este tot o denumire emes(um + kas +ri) cu sensul de rîul care curge dirijat. familie blestemată. Trebuie arătat că în limba quechua(limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. reputaţie proastă. necaz = i: strigăt de durere. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliu de Administrare al Iraqului din 2004 exista un reprezentant cu numele de Baralulu.sînge rău” care semnifică om parşiv. iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a înjura. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. caracter pervers. înainte. staul. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. a trimite. ima: a întina cu vorbe. sîngi: figurativ cu sensul de suflet. a lăsa. înclinare. adică cinci degete de la mînă. a dăinui. respiraţie agitată. asa e! = i-i: a da de. termenul de Sumer fiind specific culturilor semite care s-au suprapus peste cultura emeş. ie: da. supărare. a înţelege. ia: de la verbul a lua. mîl. a privi.

a se repeta. a trage. a ajuta. a se arăta puţin. a usura. a face. gust neplăcut = iz. tolerantă.in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. jac: jaf. neplăcut. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. pentru un moment sau pe furiş. a măcelări. promisiune. adevărat. a aduna. nelinişte. a şti.sa(i): albie de rîu. la fel. a se ivi. a apărea încet. oracol. a lovi. creangă. fierbinţeală rezultată de la mîncare. clar de lună. iti: a se ivi numai cu capul. jabrac: om de nimic. a susţine. a şerpui. mirosul specific al lemnelor arse. prădăciune = jac. a se ghemui. din nou. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate.i-zi: lemn. a arunca o privire fugară si curioasă. a . pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul.sa-la: a păcăli. tulpină. necaz mare = jala.sag: a devasta interiorul unei case. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. iar. a alina. a mişca. inca: iaca. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a distruge. aspru. scop.sab: a măsura. asa este. mulţime. putere divină. în urmă. legătură. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. vargă. vorbă. sclipire. cruce. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. cult. teamă sau disperare. întocmai = inca. a prăda. a apărea. amar. înfierbîntată. a sprijini. egal. a împărţi. jurămînt. tel. a ondula. a face din. izî: a mînca = izi: foc. a descărca.enger: înălţime. întocmai. a face necazuri. duhoare. viitor. a se zgîi = iti: lună. aventură amoroasă. apartenenţă. jordie = japa.inga: iar. în depărtare. cel care adună ofrandele si obligaţiile. de strajă. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. a confirma ceva. direcţie. fibră.sab(a): a tăia afară. a spune. a lîncezi. a delimita. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. putere divină. subtire. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. asa este. japă: nuia subtire si elastică. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. îngespa: femeie pusă pe ceartă. mijlociu. a ridica o movilă. a spinteca. a asculta. egal. a reveni. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. organ al corpului uman. din nou. a stăpîni. a cuceri. sfîrsit. a sta întins. nostru. a scădea. a lumina. boare. a suferi. a răni. a ucide. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. a strînge de-a lungul. îs: sunt. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. noastră. iz: miros deosebit. căldură mare. cult. în spate. exist ca persoană = is: persoană. potlogar = jabra. iar = in-ga: la fel. a expune. jai: mulţime de pui de peste = jai.sabra: intendentul templului. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. drum cale.

a fi violent. a arunca la pămînt = jup. nobil. a bate. a face exerciţii pe tăbliţă. grămadă. slin.gig: negru. a trăncăni = lalla(i): neserios. a prepara. a fi spumos. hoinar. a denunţa. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. rod. a încînta.se-bi: a fi mînios. vorbe. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului.sar(i): a goni. a convinge. a se înfierbînta. a alerga. voinic. . a alunga. a se înnegri. a minţi. a trînti. taifas = lah: a şti. fără rost = lala: nepăsător. a răsplăti. jup: a trînti jos.gib: întunecat.doborî. plăcere.sub: a arunca. a lungi. tînăr fermecător. tare. a se întinde de-a curmezişul. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a hăitui. a îndrepta. a pune mîna = lu-a: a duce. grăsuţ. jic: om tinerel si voinic = jic. bară. construcţie cu caracter religios = lacas. a lua. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. jgheab.gilib: par. leghin: flăcău. plac. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a se freca pe piele. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. brun. vrajă. a merge de-a curmezişul. mîndru. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş.gib: a merge după plug.gir: fructe. jep: murdărie pe pielea omului. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. a se murdări de sus pînă jos. a amesteca. a lovi. a pomeni după moarte. nepăsător. a umbla aiurea. ofrandă de la morţi. mizerie. tare. fericire. a goni = jărî. leru: gust. a doborî. lela: a hoinări. june = li-gi-in: tînăr. spaţiu pentru adăpost. a mîna. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. puternic. jeg. jîg: murdărie. jărî: a alerga. strămoş mitic.sul(i): grabă. a măcina. rezistentă. lip. neserios. rîp = jip. a înfăşura. a pune pe fugă. a da o raită. jepi: a arde una cu biciul. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. slin = jip. les: cadavru = lis: pomană. a se grăbi. lacas: locuinţă. lălăi: a vorbi fără rost. dorinţă = liru: forţă. a lega. a lua. popor. a se murdări de jos pînă sus. şcolar. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a urmări. întunecat. jeg. a sili. rîp. a fugi. jip: murdărie. jeg = jîg. rotofei. a pisa.gig: tînăr. a aduce. a se sprijini. lagăr: împrejmuire păzită. a lălăi = la-la: bucurie. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. lespede. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. închis. sexul bărbătesc. a exagera. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. a spune. loc de staţionare a trupelor. a dobori. a se plimba. a alerga. vigoare. a striga. a azvîrli. dală. laf: palavre. deficientă. a face seminţe sferice.

pereche. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin.me-ni-da: pentru sine. o barcă largă. metoc: mănăstire mică. măciucă = ma(i): a întări. a potopi. nor. o plută mare. rodul fericirii. a bate cu furie. slab. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. necaz. torent. violentă. menită: cuvenită = menita. a spori. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. întunecat. melic: obicei. vacă în anul trei.lume: gloată. ciudă = ma-ra-az: exuberantă.me-du-ga: zeii mei. om cu stare deosebită. tineresc. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. mania: a mînui. om mare. soţie. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. belşug. a accepta. a arunca. a dirija = mana: asociat. ca în expresiile. a creste belşugul. cu capul în nori. a veni în valuri. pereche. prostesc. a da. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. puzderie. unitate de măsură de 1/2 kg. femeie care naşte un copil. pentru că. a sufla greu. crescută bine. binefăcătorii mei. a slăbi puterea. menţinere. a întovărăşi. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. apucătură. nepăsare. a sfărîma. a potoli. mîni: mamă. a inunda. care urcă. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. a ieşi din albie. mas: popas peste noapte. protejare. lutui: a unge cu lut. maraz: pornire. loc de găzduire = metoca. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. pe sine. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. belşug = mana: pereche. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. bogăţie. a gîfîi. mîini. mulţime. putere necontrolată = lum(e): mulţime. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. bunăstare. fluviu mare. nărav. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a bate. masiv. cătun. mare. a convieţui. a folosi. a convieţui. şuvoi. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. muncă grea. persoană. a purta îmbrăcăminte largă. deoarece. fără judecată. mana: bogăţie. lungan: om mare. a conduce. aşezare. om înalt = lugal: stăpîn. puzderie. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. inundaţie. închis. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. . lovitură.masi: jumătate. rîu. 50.

a mînia. murgu: cal de culoare închisă. a speria. a sta la pîndă. leoarcă. drag. mul: muselină. a lupta. a despica. interval. a bea. divinitatea lunii la emeşi. a tipa. a urzi ceva. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. scump. injurie = mu(e): injurie. mijlocul unei suprafeţe. zburătoare. a aşeza. spinare. conducător. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. posibilitate = modru. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. mor: sfîrsitul vieţii. a pălmui. a căuta. chip. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. putinţă.mus: suprafaţă de teren. striga. a pălmui. a fi. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. frumos. a adăpa vitele. a lăsa urme de la fierul înroşit. . a burniţa. responsabilitate. lovitură. mură: mure. musină: tîntar. a se legăna = na: a da. a cere. a aşeza. a sfărîma. a murdări. a scufunda într-un vas mare. musina: a căuta mirosind. căldare = mu(i): a boteza. lucru important = nam: tată. a fi în dezacord = na: nu. funcţie. fluture = mu-sen: insectă. a oprima. a refuza. molie. a murdări. spre. a striga. na: nu. sosirea serii. nadă: momeală = nada: culcuş. a pune masa. mizerie. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. gură. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. tristeţe.modru: mod. tesătură foarte fină = mul: strălucire. coamă.mudru: ciocan cu cap rotund. sarcină.mus-de: a opri munca. a bate. nam: lucru voluminos. destin. a pregăti. a lega. a zdrobi. a se frămînta. insectă. muşiţă. înflăcărare. tovarăş de viată. a tăia. a curge. a se legăna. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. moi: ud. muiat. murg: amurg = murgu: către. a smulge din rădăcini. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a blestema. întreg. a striga. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. na: a da. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. a radia de bucurie. a îmbrăţişa. a fi. soartă.mur: a înconjura. a priponi. îndrăzneală. a umbla pe jos după ceva. lovitură. a se ghemui. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. fel. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. intrare. melancolie. a pune un par. complet. drag. animal care se tîrîie. decesul = mor. a tipa. a păzi. a se îmbujora. fată. a plesni. a înfrunta. afine = mur(a): vegetaţie.

rude = nam(ne+am): responsabilitate. superior. a bate. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. a confunda. ni la el” = ni: vigoare. culcuş. stăpînă. a inspira veneraţie. înaltul preot. a fugi. a diminua înjosirea. a se uimi = ne-ra: năucit. destin. clan. a înflăcăra. ne: negaţie. adevăr. individ. respect. a sparge. năucit. a amesteca. întristare = ni-guru: spaimă. adevărat. danie. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a se ului. doamnă. doamnă. a se speria. pîclă. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. important = nim: a fi important. strălucire. mulţime.ninda: a înflori. impunător. a împodobi cu flori. a creste. obiceiuri. a roade.namea: înscris oficial. soartă. frică. crescut. a prăda. violentă. nim: interes. ninta: mentă = ninta. rogoz. afacere. a înmulţi în aritmetică. a se înălţa. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. a slăbi. relaţie. a îngrozi. nil: praştie = nil: a inspira groază. persoană care vrea să iasă în fată . a-i fi frică. papură. important. a mîngîia = ninni: pipirig. a se stinge. pomană = nan-us: moarte. ceva = ni-is-cu: alegere. miros plăcut. umflat. patroană. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. nilă: milă. groază. neam: popor. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. clan. înfricoşător. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. refuz. nemi: a se înrudi. nădi: a înnădi. o categorie de persoane sau animale. nera: a se ului. ţinut. uimire. stăpînă. principal. seminţie. . a semăna. a fi fricos. a se opune. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. trup. a inspira frică. a sta la pîndă. niri: a se uimi. familie. nir: pasăre de baltă. nănas: dar. demn de încredere. a se ghemui. sediul puterii. neni: nană = nini: soră. a fi buimăcit. a se învăţa. ostilitate = ne: a tine seama de. nete: om prostănac = ni-te: singur. alternativă. important. a se ridica. groază. putere. nini: expresie cu care se cheamă vitele. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. corcodel = nir: a desface aripile. legătură. patroană. veneraţie amestecată cu frică. veneraţie. a fi uluit. ni: uimire. furaje pentru animale. negură: nori negri si întunecoşi. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină.. tată. a însufleţi. a se teme. a muri. tărie. cinste. zăpăcit.

faimă. strigăt. şcolar. a mînca cu lăcomie. om sărac. a se uita lung la. listă de acte. a cîştiga. stimă. satisfacţie. registru. vrăjitor. a domina. tihnă. loc unde se mulg animalele. ochi: a trage la tintă. nastere. priceput.um: înţelept sau plin de talent. pîndar. a ospăta.umbli cu ocaua mică”. ubur: ţarc. educat. învăţat. sigur.ubisang: scrib. olălăi: a tipa. învăţător. mag. unitate de măsură de 36 litri. mentor. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. a pleca la păşunat.uga: a aduna. bucurie.u-ching-nga: păşune. a învălui = ocola. oi: ovine = oi. domnişor. a naşte. tîrg = obor.umun(i): titlul de respect. a cinsti. a fura. a se văicări = olala. a jefui potrivit expresiei . a strînge.u-lala: strigăte de bucurie. nun: persoana care conduce o nuntă. fin. oama: femeie. afară de. a onora. fără. a slăvi = omuni. nună: pistrui pe fată. întunecat. discipol. amabil. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. nume: reputaţie. a privi fix la ceva = ochi.ugur: cîmp. în afară. obori: a doborî. a înfuleca. a trînti. . refuz. generos = om. cea care a născut copii = ama: mamă.u-tur: zori de zi.u-buru: timpul secerişului. a stăpîni. meşteşugar. odihnă = ogoi.ul: vas mare. a îngriji ca o mamă. a conduce. a păşuna. a căra. a păzi o turmă. a striga.ugu(i): cap. a atinge cu buzele. lapte sau alte lichide = ol. frumos. ol: vas de lut pentru apă. a săruta. cumpătat. continuţul acestei măsuri = oca. senin. afară din. învăţat. renume = nun-me: înţelept. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. închis. nici un. plăcere.ug(i): a ucide. ocoli: a înconjura. umanist. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. început. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. erudit. voce. oaie adultă. a se plînge. surprinderea sau nemulţumirea = o. uger.u: expresie de protest. inventar. a pieri. suprafaţă.ugula: paznic. a culca la pămîmt= oboru. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. a da tîrcoale. nasul mirilor = nun: jupîn. veselie. sensibil.u(i): oaie care fată. a privi fix la. se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. jitar. nunta: căsătorie = nuntun: buză. început. nobil. ogor: cîmp.. gălăgie. caracter deosebit. om: persoană deosebită. savant.nu: negaţie = nu: negaţie. o: sunet care exprimă uimirea. a tipa. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. a fi sau a deveni sărac. om bătrîn. indice = opisang. a muti. dimineaţa. farmec.

crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste.ba-ba: budincă. înaintare în marş. terci din malţ încolţit. a fi mare. răsplată. a vinde. a distruge. otăra: a se umfla în pene. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. bancă. ocol. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. paliu: infirm. a certa = otara. încurcătură = oporu. a jefui. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. a fîlfîi. a acoperi. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. a distruge. a trage. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. putin. a arunca laptele sau zerul. casă. curea. înverşunare. a sparge. prăpăduri = orori. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a se pregăti. a se pregăti de seceriş. a se împrăştia. flacără mare. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. a susţine. a acoperi. palid: obosit. a aresta.ur-ur(i): a devasta. orgar: tăbăcar = orgar. a sprijini. a căra. a fîlfîi. a conduce . stîlp. paralizat. dezastre. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. orori: nenorociri. a încercui cu crengi. a se stinge. la înălţarea unor suporturi = par.pag(a): a închide în cuşcă. măruntă.opor: rezistentă. a duce. a jupui. a ajunge. ţinut delimitat. a fîlfîi. a înainta.uburu: hărmălaie. scandal mare. a îmblînzi = paca. a doborî. a împărţi. a se cocoşi. galben la fată. scandal făcut de cineva mic. pai: lînă nouă. a arăta arogantă. schilod. a înainta. ca obstacol pe căi de acces. plan înclinat = panta. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. banda: sprijin. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. pădăi: a se găti. a acoperi cu pene. chinuit. drum greu parcurs în forţă. a mişca. a culca gol. a flutura. terci gros = pa-pa.u-tur-ra: durată scurtă de timp. ofili = palil: zguduirea marşului. a tăia.ur-gur: a tunde. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. a pluti pe apă.bar: a tăia. pală: undă. tribună. a alege. rezistentă. aripă. a fîlfîi. a pune în ordine. a se dichisi.u-ri-a: a lega deasupra. a ciopli. păbăi: despre păsările de curte. suport. suport. otac: colibă. a coji. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. împrejmuire = utah: adăpost mic. şchiop. culcuş pentru vite sau oi. a se înălţa. a aranja. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. paca: a supune.

a da buzna. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. a se aşeza = păuzan. crenguţe. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om.bir: a amesteca. cel de deasupra tuturor. pici: copil mic de trup = pici. a confunda.. mugur. a pune deoparte.bu-uh: a se teme. pîj: stîlp = pis: stîlp. pes: partea din fată a unui zid. urît. model = pi-lu-da: veneraţie. conducătorul trupelor. a schilodi. a masacra. a alege. cu buruieni = parag: a întinde. bătrîn = pa-hal: sărăcie. a tinti. nătărău. a termina. pilda: exemplul de urmat. prost = paghu: a ocroti. păhăi: om rău. a se chercheli = pila: confuz. bulug: germen. a omorî.pa-usan: cioban. a da peste cap. pălugă: prăjină. hotar. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. pili: a bea zdravăn. adăpost. a se răzbuna pe. a se mînji. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a susţine. stîlp. a culca. picior. reclamantul. a retine. pîrîciosul = pîr. cîine jigărit. a defila. a apăra. a batjocori. rînă. a se năpusti.spre ceva. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. pil = pu-uh. separat. stimă. fiu. a potrivi. mănunchiul de grîu secerat. gîrbaci.pis: stîlp. a păstra. respect. prost. păli: a se lovi. puhă: bici lung. copac. pîr: cel care pîrăşte. peri: a muri = peri. a tăia. grămadă de oameni = polog. a jumuli. învăţătură de însuşit. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. părag: fîn de proastă calitate. latură. păuza: a se odihni. lăstar. a împrăştia afară. lipsă. păhăi: miros rău. aiurit. rit. cult. oblic = pes: pietriş. . păhui: năuc. a lărgi. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. a întoarce sau împrăştia fînul cosit.pu” = pu: a alunga afară. care domină. om netrebnic. care cîrmuieşte. coastă. a pune un tip să urle. a ataca. detasat. a-i fi frică. labă. javră. a curăţa. înaintare în marş. înţelepciune. a se murdări. a arăta. a se îmbăta. cel care mînă oile si le apără de prădători. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor.pes: copil. a împărţi. a omorî = palil: trupe în marş. a sprijini.bir(i): a asasina. a limita. a face. biciuşcă. de nimic = pah(a): escroc. a dirija. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. păstor. a culca la pămînt. a spinteca. a striga pe cineva din depărtare cu . neclar. a poposi. refugiu. zăpăcit. partea din fată a palmei.

Iasi: oraş în centrul Moldovei istorice si capitală pentru 321 de ani. a pune în fiare. a pleca = roi. găvozd. a provoca. a supraveghea. a înhăţa. a aprecia. a sili. a înclesta. cerere = rug(a): a protesta. a trimite la. foarte mare. a striga. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. a tîlhări. a tine. a duhni cumplit. buduroi. exprimă un îndemn.rib-ba: enorm. răpi: a jefui. a strînge. rugăminte. roi: familie de albine. a lovi. răutate. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a păzi. fiare. privire. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. pană. rău. formă. ragi: a plînge. a sfîşia. stabilesc o anumită ordine. bandă. a rupe. imens. a consulta. rîp: jeg. re: rea. a trage. a sparge. a pîndi. adică cinci degete de la mînă.rib: a mirosi urît. necaz. a se pregăti. rîpă: prăpastie. răutate = ra: a lovi. oraşul celor sase coline = ias: sase.igi: ochi. a sili. a fura. a provoca. adînc. deschis. gălăgie. a aluneca. . ici: aici. abis. a tipa = rag(i): drag. darul sau bunul ce se dă cu mîna = ia: cinci. a bate.rig(a): a smulge a supraveghea. a distruge. vas. clică.bun: luminat. înclinare. supărare. înainte. a suferi. a săpa. a fi atent la. < Anterior Următor > Chemare la neuitare VI i: strigăt de uimire. a căuta. murdărie. a îngriji. lip = rip. pui de căprioară. a vedea. a înţelege. lat. a duce cu sila pe cineva. rugăciune. vioi. a îndruma. inamic. a provoca. a conduce. cerere = rag(a): a cîntări. a înfrunta. ia: de la verbul a lua. a unge = rabu(i): a aproviziona. deretic. sprinten. aspect. clică. duşmănie = rîc(a). necaz. a accepta. iuţeală. văgăună = rîpa. rugă: implorare. ragea: rugăminte. a înfrunta. rîcă: ciudă. a sta fată în fată. ră: rea. a bate la cap. rîie = ri(i): a provoca. a privi. a curăţa. a suferi. orînduiesc = pun. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. capcană. a scormoni = rim(a): viteză. plină de venin. a primi.ru(i): a se duce. a trage.pun: aşez. supărare. rană adîncă. rău = re: a goni. rîi: boală de piele. necaz = i: strigăt de durere. a pipăi. cursă. a se uita. a alege. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. a întinde. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. a îngriji. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. a suferi. a bate. a merge afară.

iesire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. viitor. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. nelinişte.enger: înălţime. egal. vorbă. a sta întins. din nou. înfierbîntată. amar. în urmă. căldură mare. ii: a merge. duhoare. de strajă. iz: miros deosebit. a trimite. izî: a mînca = izi: foc. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. noastră. a lăsa. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez si îl veghează toată viata = inger. a se arăta puţin. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a lumina. a mînji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. zoioşie. protectoare a individului de la naştere pînă la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. a cuceri. a trage. toloacă = imas: stînă de oi sau de vite. iar = in-ga: la fel. a face din. a zări. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. a usura. a se zgîi = iti: lună. staul. im: murdărie. a ieşi afară. inca: iaca. a înjura. a ocoli. fierbinţeală rezultată de la mîncare. îngespa: femeie pusă pe ceartă. a dăinui. imas: păşune. iar. asa e! = i-i: a da de. putere divină. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inimma: cuvînt. a se .ie: da. întocmai. a se repeta. şiretlicuri. promisiune. cult. întocmai = inca. a lovi. în spate. inima: casă a sufletului si conştiinţei în sens religios. a face. plimbare. nostru. a conduce afară. putere divină. a da de. a susţine. iti: a se ivi numai cu capul. nămol. a sprijini. ima: a murdări. jurămînt. jeg. a înjosi. a reveni. a merge pe stradă. lip. ie: a da. aventură amoroasă. cruce. a lîncezi. a expune. a ajuta. respiraţie agitată. ima: a întina cu vorbe. inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. fibră. aspru. a batjocori = imi: minciună. slim. a tine. a delimita. a lua = i-i: a se ridica. tină. a şerpui. a ondula. la fel. în depărtare.i-zi: lemn. noroi. adevărat. locul unde pasc vitele si oile si se stabileşte stîna. boare. a stăpîni. asa este. a arunca o privire fugară si curioasă. a se duce = i-i: a trimite. clar de lună. a confirma ceva. sfîrsit. tolerantă. oracol. asa este. apartenenţă. a alina. gust neplăcut = iz. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi si Dumnezeu. scop. a mişca. mîl. a spune. a lăsa. a apărea încet. a răni. a ridica o movilă. mirosul specific al lemnelor arse. a lăsa. tel. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a rezista. direcţie. a se ivi. pentru un moment sau pe furiş. drum cale. izi: a construi din pămînt un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. glod = im: argilă.inga: iar. a aparţine unei comunităţi ce se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a şti. legătură. egal. a trimite. din nou. a descărca. neplăcut. sclipire. cult.

a măcelări. a se grăbi.sag: a devasta interiorul unei case. a răsplăti. jepi: a arde una cu biciul. rîp. jep: murdărie pe pielea omului. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. a convinge. construcţie cu caracter religios = lacas. grăsuţ. a aduna. a distruge. taifas = lah: a şti. a prăda. a doborî. jeg. a croi pe cineva cu biciul = jepi. vorbe. a se murdări de jos pînă sus. lacas: locuinţă. mîndru. tare. a se înfierbînta. a dobori. a strînge de-a lungul. lespede.sar(i): a goni.gig: negru. lip.gilib: par. voinic. a se întinde de-a curmezişul. a goni = jărî. jîg: murdărie. a măcina. grămadă. jeg. a doborî.sab(a): a tăia afară. mulţime. a se sprijini. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. laf: palavre. a asculta. a pune pe fugă. a fi spumos. . subtire. întunecat. a alerga. a arunca la pămînt = jup. a spinteca. a spune. rîp = jip. bară. vargă. rod. a lălăi = la-la: bucurie. jac: jaf. a lua. a urmări. exist ca persoană = is: persoană. a scădea. a se murdări de sus pînă jos. a lega. cel care adună ofrandele si obligaţiile.ghemui. a aduce. a suferi. jgheab. vrajă. prădăciune = jac. a ucide. rotofei. tulpină. a încînta.gir: fructe. lagam: mină sub pămînt protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a creste jale: stare psihică ce inspiră frică. a se înnegri.sabra: intendentul templului. japă: nuia subtire si elastică. a prepara.gig: tînăr. dală. loc de staţionare a trupelor. îs: sunt. a merge de-a curmezişul. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. a alerga. jabrac: om de nimic. jeg = jîg. slin = jip. spaţiu pentru adăpost.gib: a merge după plug. a se plimba. a apărea. a striga.se-bi: a fi mînios. a alunga. a hăitui. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. a împărţi. organ al corpului uman. a azvîrli. a face seminţe sferice.sa-la: a păcăli.sul(i): grabă. tînăr fermecător. juli: a jupui piele prin cădere si frecare = juli. a trînti. jip: murdărie. plăcere. a bate. a lovi.gib: întunecat. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. a îndrepta. jilip: construcţie din bîrne si scînduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. brun. a amesteca.sab: a măsura. jap: distantă echivalentă cu o aruncătură de piatra = jap. mizerie. fericire. a fi violent. lala: a cînta o melodie fără cuvinte. a face necazuri. a da o raită.sa(i): albie de rîu. slin. construcţie din buşteni pe povîrnişul unei coaste. a pisa. jărî: a alerga. a înfăşura. nobil. teamă sau disperare. a se freca pe piele. închis. a fugi. lagăr: împrejmuire păzită. a sili. jic: om tinerel si voinic = jic.sub: a arunca. a mîna. mijlociu. potlogar = jabra. jai: mulţime de pui de peste = jai. creangă. necaz mare = jala. jup: a trînti jos. jordie = japa.

vigoare. crescută bine. a spori. mare. a inunda. a pomeni după moarte. unitate de măsură de 1/2 kg. a sfărîma. puternic. a face exerciţii pe tăbliţă. om mare. fluviu mare. lungan: om mare. necaz. lela: a hoinări. a bate. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. plac. strămoş mitic. lutui: a unge cu lut. ciudă = ma-ra-az: exuberantă. lume: gloată. vacă în anul trei. inundaţie. a denunţa. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a arunca. a slăbi puterea. om cu stare deosebită. înălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este învăluită în ceată. a întovărăşi.masi: jumătate. persoană. a potopi. şuvoi. a accepta. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. cu capul în nori. puzderie. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. nepăsare. a conduce. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. ofrandă de la morţi. tineresc. marghidan: vînzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. lovitură. mîli: a acoperi cu nămol = mili: negru. fără judecată. nepăsător. mîni: mamă. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. prostesc. puzderie. a trăncăni = lalla(i): neserios. cătun. închis. om înalt = lugal: stăpîn. mana: bogăţie. a ieşi din albie. leru: gust. rezistentă. a pune mîna = lu-a: a duce. pereche. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. a folosi. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv inclusiv de către geţi. maraz: pornire. majî: unitate de măsură între 50 – 100 kg = majî. femeie care naşte . 50. nor. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. muncă grea. o plută mare. bogăţie. a exagera. bunăstare. a lungi. torent. a creste belşugul. tare. a da. mulţime. şcolar. mania: a mînui. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. a convieţui. a potoli. a gîfîi. hoinar. june = li-gi-in: tînăr. a veni în valuri. pereche. ca în expresiile. o barcă largă. deficientă. fără rost = lala: nepăsător. a lua. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. a dirija = mana: asociat. popor. a convieţui. les: cadavru = lis: pomană. soţie. neserios. a umbla aiurea. belşug = mana: pereche. aşezare. masiv. mas: popas peste noapte. rîu. sexul bărbătesc.lălăi: a vorbi fără rost. belşug. mîni-ta sau mîni-sa = mini: soţ. mîini. întunecat. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a minţi. dorinţă = liru: forţă. slab. leghin: flăcău. măciucă = ma(i): a întări. care urcă.

striga. mul: muselină. a păzi. murui: a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă. protejare. gură.me-du-ga: zeii mei. nărav. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalentă valorică ce avea rolul de monedă. a lega. . binefăcătorii mei. a tipa.mur: a înconjura. mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine pînă devin pastă = mujde. a bate. a scufunda într-un vas mare. coamă. a se îmbujora. a oprima. spinare. a lupta. metoc: mănăstire mică. a radia de bucurie. decesul = mor. a speria. îndrăzneală. pe sine. deoarece. a îmbrăţişa. loc de găzduire = metoca. sosirea serii. a zdrobi. modru: mod. menţinere. a murdări. scump. moasă: femeia care asistă si ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. întreg. căldare = mu(i): a boteza. a striga. tristeţe. intrare. a pune un par. a purta îmbrăcăminte largă. murg: amurg = murgu: către. fel. murgu: cal de culoare închisă. a blestema. a înfrunta. drag. a bate cu furie. a cere. mue: figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru sex. a lipi rău un perete de pămînt de la o casă. menită: cuvenită = menita. tesătură foarte fină = mul: strălucire. a aduna murea: haină femeiască fără mîneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. violentă. melancolie. frumos. mură: mure. complet. divinitatea lunii la emeşi. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine.mus-de: a opri munca. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. apucătură. injurie = mu(e): injurie. a sufla greu.me-ni-da: pentru sine. înflăcărare. mizerie. a priponi. mos: suprafata de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. putinţă. a pune masa.mudru: ciocan cu cap rotund. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mînios. posibilitate = modru. a murdări. a smulge din rădăcini. drag. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stîrnesc rîsul = mucali: a rîde în hohote. melic: obicei. chip. a tipa. a lăsa urme de la fierul înroşit. a tăia. a striga. moi: ud. spre. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. rodul fericirii. afine = mur(a): vegetaţie. leoarcă. fată. frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste = murgu: a încăleca. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pînzele la o corabie = mudla: stîlp. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. muiat. a sfărîma. mor: sfîrsitul vieţii.mus: suprafaţă de teren. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec.un copil. pentru că. a despica.

uimire. impunător. sarcină. danie. a diminua . individ. a căuta. a se ghemui. veneraţie amestecată cu frică. adevăr. doamnă. mulţime. întristare = ni-guru: spaimă. insectă. pîclă. a pălmui.apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. strălucire. a umbla pe jos după ceva. a înflăcăra. seminţie. nera: a se ului. trup. a fi în dezacord = na: nu. a roade. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. înfricoşător. negură: nori negri si întunecoşi. ţinut. adevărat. a adăpa vitele. musina: a căuta mirosind. a confunda. înaltul preot. a semăna. molie. nănas: dar. cinste. a fi. a refuza. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. na: nu. destin. responsabilitate. a inspira veneraţie. luna unui zeu cînd se aduceau jertfe. destin. putere. muşiţă. înscris adevărat = nam-en: stăpînire. a însufleţi. a pregăti. conducător. interval. groază. namea: înscris oficial. a fi. a se frămînta. a plesni. a sta la pîndă. mijlocul unei suprafeţe. refuz. crescut. a mînia. clan. nam: lucru voluminos. persoană care vrea să iasă în fată . superior. stăpînă. a sparge. culcuş. soartă. clan. pomană = nan-us: moarte. na: a da. a se uimi = ne-ra: năucit. ni la el” = ni: vigoare. a fugi. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire = nigu: îngrăşat. rude = nam(ne+am): responsabilitate. a slăbi. a prăda. ne: negaţie. a se teme. a sta la pîndă. a fi rudă cu = nim(i): neam ales. nădi: a înnădi. a amesteca. nete: om prostănac = ni-te: singur. a se ghemui. tată. a bea. a creste. important. soartă. a aşeza. umflat. a urzi ceva. a burniţa. sediul puterii. a se legăna = na: a da. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. frică. a fi fricos. nană: termen de respect cu care se adresează la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. musină: tîntar. veneraţie. a muri. violentă.. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. animal care se tîrîie. ni: uimire. zburătoare. nil: praştie = nil: a inspira groază. a bate. obiceiuri. a pălmui. tărie. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. nemi: a se înrudi. fluture = mu-sen: insectă. patroană. respect. demn de încredere. neni: nană = nini: soră. a se opune. lucru important = nam: tată. a aşeza. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a fi uluit. familie. a se legăna. groază. a îngrozi. tovarăş de viată. a curge. a se stinge. lovitură. nilă: milă. nadă: momeală = nada: culcuş. a-i fi frică. ostilitate = ne: a tine seama de. funcţie. a se învăţa. lovitură. neam: popor.

fără. jitar. afară din. loc unde se mulg animalele.ugu(i): cap. ninta: mentă = ninta. afară de. a păzi o turmă. nu: negaţie = nu: negaţie. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. important. a atinge cu buzele. a învălui = ocola. legătură. nastere. nun: persoana care conduce o nuntă. rogoz. nună: pistrui pe fată. mag. nobil. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a inspira frică. nini: expresie cu care se cheamă vitele. ogoi: loc unde se joacă copii cu mingea. obori: a doborî. a jefui potrivit expresiei . se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a stăpîni. nunta: căsătorie = nuntun: buză. a strînge. frumos. zăpăcit. furaje pentru animale.u-tur: zori de zi. a trînti.u-buru: timpul secerişului. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a se uita lung la. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. a împodobi cu flori. a se speria. tihnă. a săruta. a pieri. patroană. început. relaţie. a se ridica. alternativă. ochi: a trage la tintă. oama: femeie. ubur: ţarc.u-ching-nga: păşune.ugula: paznic. cea care a născut copii = ama: mamă. a căra. a se ului. vrăjitor. om sărac.u: expresie de protest. uger. nasul mirilor = nun: jupîn. a privi fix la ceva = ochi. a privi fix la. . miros plăcut. în afară. doamnă. a naşte. a se plînge. afacere.umbli cu ocaua mică”. o: sunet care exprimă uimirea. a îngriji ca o mamă. a domina. sigur. refuz. obor: loc unde se adună animalele si cerealele pentru vînzare. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. a fi buimăcit. a mîngîia = ninni: pipirig. domnişor.uga: a aduna. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram si un sfert. nim: interes. niri: a se uimi. a muti. senin. început. închis. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. a mînca cu lăcomie. a pleca la păşunat. a cîştiga. voce. fin. papură. ocoli: a înconjura. suprafaţă. năucit. ceva = ni-is-cu: alegere. ogor: cîmp. dimineaţa.. o categorie de persoane sau animale. a înfuleca. tîrg = obor. nir: pasăre de baltă. corcodel = nir: a desface aripile. continuţul acestei măsuri = oca.ugur: cîmp. a fi sau a deveni sărac. gălăgie. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. faimă. nume: reputaţie. întunecat. a conduce. a fura. strigăt.ug(i): a ucide. principal. important = nim: a fi important. a culca la pămîmt= oboru. stăpînă. pîndar. a tipa. a înmulţi în aritmetică. nici un. a se înălţa. surprinderea sau nemulţumirea = o. a păşuna.înjosirea. renume = nun-me: înţelept. odihnă = ogoi. a da tîrcoale. farmec.ninda: a înflori.

drum greu parcurs în forţă. otac: colibă. a acoperi. şchiop. om bătrîn. olălăi: a tipa. discipol. a jefui. a doborî. putin. a jupui.ubisang: scrib. înaintare în marş. oaie adultă. împrejmuire = utah: adăpost mic. a se văicări = olala. ţinut delimitat.oi: ovine = oi. unitate de măsură de 36 litri.umun(i): titlul de respect. a pune în ordine. veselie. orgar: tăbăcar = orgar. pală: undă. culcuş pentru vite sau oi. încurcătură = oporu. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creste. a acoperi cu pene. scandal mare. inventar. a se stinge. paca: a supune. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. educat. pală: cantitate de fîn ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. listă de acte. ofili = palil: zguduirea marşului. ocol. învăţător. scandal făcut de cineva mic.um: înţelept sau plin de talent. a îmblînzi = paca. indice = opisang. mentor. om: persoană deosebită. a vinde.ur-gur: a tunde. paliu: infirm. palid: obosit. schilod. cumpătat. învăţat. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. a fîlfîi. a fîlfîi. sensibil. orie: plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci = oria. a acoperi. răsplată. a certa = otara. a distruge. în trecut erau făcute si din metale preţioase = pa-har: preţ. rezistentă. şcolar. a onora. a flutura. a pluti pe apă. ol: vas de lut pentru apă. chinuit. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. registru.ur-ur(i): a devasta. priceput. curea. dezastre.u(i): oaie care fată. opisan: cel ce urmăreşte si operează într-un opis. a fi mare. învăţat. opor: rezistentă. a ospăta. a căra. caracter deosebit. a striga. a aresta. orori: nenorociri.pag(a): a închide în cuşcă. aripă. stimă. adiere de vînt = pala: vesmînt larg. bucurie. înverşunare. a culca gol. savant. a duce. a cinsti.uburu: hărmălaie. a trage. paralizat. generos = om.u-tur-ra: durată scurtă de timp. flacără mare. a sparge. a se pregăti de seceriş. a fîlfîi. amabil. satisfacţie. a mişca. a se cocoşi. a arunca laptele sau zerul. a alege. plăcere. otăra: a se umfla în pene. umanist. prăpăduri = orori. lapte sau alte lichide = ol. galben la fată. a se înălţa.ul: vas mare.u-ri-a: a lega deasupra. a încercui cu crengi. pana: produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le ajută la zbor = pana: a zbura. meşteşugar. erudit. a slăvi = omuni. a tăia. pai: lînă nouă.u-lala: strigăte de bucurie. strîmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. măruntă. . a ajunge.

javră.ba-ba: budincă. coastă. a omorî. zăpăcit. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. a tinti. pădăi: a se găti. aiurit. a împărţi. a jumuli. a aranja. copac. refugiu. a coji. păhui: năuc. prost. terci din malţ încolţit. lipsă. adăpost. a ciopli. păuza: a se odihni. model = pi-lu-da: veneraţie. a spinteca. pili: a bea zdravăn. a arăta arogantă. a curăţa. terci gros = pa-pa. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. cel care mînă oile si le apără de prădători. pilda: exemplul de urmat. a susţine. a poposi. a fîlfîi. cu buruieni = parag: a întinde. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborîti în pădure = pici. pici: copil mic de trup = pici. par: bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a batjocori. a apăra. a conduce spre ceva. detasat. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. hotar. a distruge. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mîncare = pis: un soi de şoarece. suport. bancă. care domină. prin care ctitorii doresc să lase . a se împrăştia. cîine jigărit. oblic = pes: pietriş. latură. a înainta. a sprijini. înţelepciune. a culca la pămînt. crenguţe. păbăi: despre păsările de curte. om netrebnic. a înainta. stimă. a se aşeza = păuzan. prost = paghu: a ocroti. banda: sprijin. a ataca. respect. a se murdări. rînă. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. labă. la înălţarea unor suporturi = par. rit. suport. a limita.bar: a tăia. înaintare în marş. a retine. păstor. a omorî = palil: trupe în marş.bir(i): a asasina. părag: fîn de proastă calitate. plan înclinat = panta. a se dichisi. a alege. tribună. separat.pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. a masacra. partea din fată a palmei.pis: stîlp. a pune deoparte. cult. nătărău. a lărgi. pălugă: prăjină. casă. peri: a muri = peri. stîlp. a se mînji. de nimic = pah(a): escroc. a susţine.pes: copil. papa: mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă. ca obstacol pe căi de acces. a împrăştia afară. picior. păhăi: om rău. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate si căzute jos care acoperă pămîntul ca un covor. bătrîn = pa-hal: sărăcie. conducătorul trupelor. cel de deasupra tuturor. stîlp. pes: partea din fată a unui zid. a tăia. păhăi: miros rău. a se îmbăta. a se chercheli = pila: confuz. urît. a împărţi. a sprijini. a defila.pa-usan: cioban. a se pregăti. păli: a se lovi. fiu. care cîrmuieşte. învăţătură de însuşit. neclar.

vas. a suferi. deschis. a strînge. a suferi. formă. foarte mare. a bate. a se năpusti. lăstar. a face. orînduiesc = pun. necaz. răutate. a întoarce sau împrăştia fînul cosit. a păzi. a da buzna. a se răzbuna pe. capcană. duşmănie = rîc(a). a întinde. a pîndi. roi: familie de albine. răutate = ra: a lovi. a scormoni = rim(a): viteză. rîi: boală de piele. vioi. pîrîciosul = pîr. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. a sili. < Anterior . gălăgie. a provoca. a distruge. a potrivi. cerere = rag(a): a cîntări. fiare. pîj: stîlp = pis: stîlp. abis. a pune în fiare.bun: luminat. a provoca.pu” = pu: a alunga afară. iuţeală. rîma: acţiunea porcului de a răscoli pămîntul cu rîtul mai ales în culturile agricole. rugăciune. a termina. cerere = rug(a): a protesta. a suferi. ragi: a plînge. a alege. a schilodi. a confunda. a dirija. pil = pu-uh. murdărie. pu: a alunga pe cineva cu urlete. stabilesc o anumită ordine. a conduce. bandă. bulug: germen.bu-uh: a se teme. a curăţa. mănunchiul de grîu secerat. a culca. clică. văgăună = rîpa.rib: a mirosi urît. a păstra. a înhăţa. pui de căprioară. a trage.bir: a amesteca. buduroi. a trage.informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. adînc. a căuta. a duce cu sila pe cineva. rîpă: prăpastie. a bate. a fura. reclamantul. gîrbaci. re: rea.rig(a): a smulge a supraveghea. rugăminte. a da peste cap. a pune un tip să urle. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. grămadă de oameni = polog. rîie = ri(i): a provoca. rîcă: ciudă. a merge afară. a tipa = rag(i): drag. plină de venin. cursă. a săpa. răpi: a jefui. deretic. pîr: cel care pîrăşte. rău. lip = rip. clică. ră: rea. rugă: implorare. a rupe. a tîlhări.. lat. rîp: jeg. a provoca. a striga pe cineva din depărtare cu . a îngriji. mugur. a lovi.rib-ba: enorm. a arăta. a duhni cumplit. a fi atent la. a bate la cap. imens. biciuşcă. a curma viata cuiva = rap(i): bandă. rău = re: a goni. puhă: bici lung. a trimite la. a înfrunta. a îndruma. a-i fi frică. a înclesta. a supraveghea. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a tine. a sparge. a se pregăti. a pipăi. rană adîncă. pun: aşez. a aluneca. a striga. a sta fată în fată. a unge = rabu(i): a aproviziona. a sfîşia. ragea: rugăminte.ru(i): a se duce. a îngriji. a pleca = roi. a sili. a accepta. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. sprinten. a primi. inamic.

a pune în ordine. a cere. a arunca. alean: dor. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. a tinde spre. bucurie.a-gu-zi-ga: imediat. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. adăpost provizoriu. decădere psihică. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. a dori. aceră: a avea nădejde la. tîrlă de vite. a transporta provizii de făină. argăseală = amas: stînă. a duce afară. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. apa: elementul vital al vieţii. poloboace. ara: începerea muncilor agricole odată cu afînarea pămîntului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă si îndepărtarea buruienilor. prost. a pune la locul lor = aciue. a aştepta să. nenorocire de proportii abătută peste o persoană. jale. aldui: a binecuvînta = al-du(i): a insista. a invoca ceva. amus: groapă sau putină cu apă si var pentru argăsit piele. ieşit din marea primordială. a se înălţa a ieşi. a se desfăşura. pînă la. suferinţă = al-la-an: stejar. neputinţă. a creste umiditatea într-un spatiu închis pentru realizarea unei băi de abur = a-buru: a deschide aripile. a se plînge. deosebit de mare. aduc: a duce. devreme. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care .a-dug: a iriga. a căra = a-duc. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pămîntului si este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. grijă profundă purtată mereu în suflet. întristare. a pune în ordine. antal: butoi mare de stejar.a-se-ra: lamentaţie. adapa: a duce animalele să bea apă. aciua: a aşeza. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. a face. angara: obligaţii numeroase. = aceră. a aşeza. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-si recăpăta frăgezimea. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. acusica: expresie ce arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emes. a îndeplini. a da un sfat. a zdrobi. a căra cu ulciorul. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormîntare. apa care curge. distrugere.a-su-e: a atinge. a tipa. mult. necopt la minte. dimineaţa.Următor > Chemare la neuitare V Arhaisme si regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. catastrofă datorată unor revărsări de apă.

apă rece. ritual. a informa pe cineva. a ceda. persoană care se roagă. a se revărsa. a distruge. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o împrăştia. vizuină. fiară = bala: ostilitate.a-dah: aliere. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el avea cinstea să iasă primul la arat. bal: balot de marfă = bal: a transfera. ba: negare. a unor produse. a lega. a lega = banda: a sprijini. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tînjalei = a-ra: a pune sămîntă. fericire. a cădea în torente. haită. odihna de amiază. subdiviziune a leului. a rezolva. cuib. a străluci. a lua. a se aseza = a-sed: apă răcoroasă. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a străluci. ased: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. a se . cel mai priceput. arogantă. ajutor. a preda. adunare. conducător. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. raită. bandaj. smîrc = bara: a inunda. înţelept = asu: doctor. a se roti. a arde cu flacără.barag: vizuină. fioros. rugăminte. sprijin. bălăcăi: a se bălăci. a întinde. a distruge. trufie. bandă: fîşie. a radia. a însămînta. asu: bun. a sorbi. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. droaie. unire.participau toti membrii. neted. apă liniştită. a susţine. azil: loc de refugiu pentru bătrînii fără adăpost. simpatic. plîngere. Insămînţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer si pămînt si asigura continuarea vieţii. văpaie. a face praf. înţelept. a se dezlănţui. a se răspîndi. arde: purificare prin foc. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. a învrăjbi. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii. a dezbina. a desfăşura. drag. refuz. a dezlănţui un atac. rezistent. a dispărea deasupra.. reprimare. împotrivire = ba: a provoca. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenta. a cuibări. a răsturna. a unor culturi si livezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin foc si sabie = bar-bar-ra: flacără. amiază. . a uni. bala: monstru. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. duşman. a se revărsa. a prezice. a fi întins. a răspîndi. mulţumire. a face tărăboi repetat. a aduce mereu nenorocire. a susţine. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. a lăuda. pătimaş. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie si prin repetare. barac: cîine flocos si cu mustăţi mari = barac. a pune. atac: acţiune violentă. clar. a umple cu vîrf. impetuos. acţiune în forţă. bară: mocirlă. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viată. Sărbătoarea avea si un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pămîntul si renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a se întoarce.banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. baltă. scadentă.

persoană care trebuie supravegheată si protejată = bulung: nevinovat. a bate. călătorie. buluc: năvală mare. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. bîra: a bodogăni. a blestema. excremente = cac: curbă. a împrăştia. toti deodată. a alunga cu forţa. a murmura. vînjos.învîrti. în masă. a agita. genunchi. cu grămada. a cicăli pe cineva. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani si meşteşugari. copac cu umbra groasă. măsură de capacitate de 10 litri. droaie. deodată. lovitură. a împărţi.i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. a da peste cap. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. a grăbi. a se îndoi.buru: a vomita. cac: a se uşura.bu(u): a rage. a aiuri.bansur: recipient. ca în expresia . a se teme. cadă: butoi mare cu un singur fund. scurte. a da năvală. a izbi. năucit. a alerga împrejur. bucată mare de carne = but: sold. a captura. iute. repede = buluc. unitate de măsură de 10 litri = băncior. scafă. a stropi. persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică. a mînca. unul peste altul. a trage. a lînge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plîngă. îmbulzeală. bure: vas de lemn pentru băut apă. de mică întindere. a transporta. dop. a provoca. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot . a trage. a fi nervos. a zăpăci. grămadă. a se aşeza. a da năvală. bui: a da năvală. musculos. but: coapsa unui animal rumegător. a se certa = bi-ra: amestecat. a da buzna. borî: a vomita = boru. bu: a buhăi. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. a omorî. a ocroti copilul. gloată. bănicior: baniţă. a fugi. bîz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. bura: a ploua mărunt si des = bu-ra: a uda repede. a fugi. a îndemna. a hrăni.. a zumzăi. a enerva. vas. a pedepsi.bulug: a se năpusti. a duce. a se răzbuna pe. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a amesteca. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. a şopti. bîr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mînă oile. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a tine închise păsările si animalele mici. a bîzîi. a-i fi frică. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a da junghiuri. degradarea pielii prin desprindere si formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. care de multe ori era luat prin violentă si cazne de tot felul = bir: a împărţi. a mugi.

coşul pieptului. a jefui. consultaţie. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş si uşă de intrare. a tine seama de. urlet. a prinde. a trimite. a socoti. acţiune ratată = ca-duc. a chinui. a se uita la. îndiguire. suflet. a scoate la păşunat. a da. a călători în afară. a strînge. a călători în afară. a duce grîul. a se zvîrcoli. cei: a cere = cei. a asedia. secară) avea cca 900 kg.se(i): a se înfierbînta. a face = car: chei. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peste. capan: om în slujbă mare. cade: a se cuveni. inimă. a transporta. calga: locţiitor. conducere. rezoluţie = caras. a fi plin. a trage cu putere.se-la: a căra grîul la hambar. a ieşi. caduc: gol. potecă. a lovi = ca-li-ci. a transporta. cale: drum. încărcătură. a apuca. bucătărie. apă. a duce. cară: : peste mic si foarte vioi din apele stătătoare. cît se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roti tras de boi.ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. atrăgător. cămară. a lua. cara: a transporta. a duce. a aduce suferinţe fizice. potrivit. aşeza. invocată de copii cînd se scaldă în rîu pentru a rezista ca ea la frig = ca-li-e: strigăt puternic. cata: acţiune prin care se caută. tare.gaba: trufie. zvîrlugă = cara: a captura. animal călărit de om. a mîna. a zăvorî afară. nelinişte. a chema. a face. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. a purta. canea: cep. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii si folosit pentru călărie si transport. a încăleca. port. a merita. slăvină. a dispreţui. a fi agitat. a prinde. răcnet. a trimite. a primi. carar: hotărîre. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. calici: a nenoroci. a căzni. potrivit la gust = casto. a potrivi = cad(e): a se alipi. iute la fugă. oracol.gada: a avea. grîu. a munci din greu = canone. hotărîre. a da. casto: bine. a vîntura grîul. urmaş = calga. a face. a primi. pipă.garas: decizie.de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. a ruga. zel. [carat: cărat].casdu: băutură dulce. canoni: a umili. rapid. viguros. soluţie într-o dispută verbală. calie: fiinţă închipuită. a scăpa. a evalua. a fi de partea cuiva. respect. ascunzătoare = cela. căsuţă. celar: odăiţă. = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a mîna. a evada.ca-nun-e: strigăt de disperare. orificiu făcut într-un butoi si prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului si trebuie mînuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. . casă de afaceri.ca-li-gi: a înconjura. se folosea mai mult la parade si la călărie = cal: puternic. pivniţă pentru cereale.galga: sfat. bucurie mare. zestre. ardoare. om cu influentă = capa. a fi încîntat. cartier nou al unui oraş.

a împărţi.sir: a lega. miros. dansator. crestătură. nobil = cilib: stea. a trebui. a ataca. a porni război = certa:ser-da: atac. a scoate.sub: a arunca afară. a face prizonieri. cîrlionţ = cioaca. a se murdări. a descifra sensul unui mesaj = citi. a fixa.sub: a trînti la pămînt un arbore.gin: a dovedi o proprietate de către cineva. a confirma. cin: clan. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban.su-la: leneş.sus: a da peste cap. a radia. noroc. ciochină: cîrlig purtat la brîu de oamenii de la munte si folosit la diferite activităţi = ciochin. cioban: vas de lemn pentru băut apă. culoare în trei peri = cil.sur: a trece ca fulgerul. fruntaş. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. ciolă: minciună = ciola. a pune. a tăia. cilibiu: elegant. porţie de mîncare.sucur: suliţă. număr.sita: măsură. a transporta. a lumina. scoabă. puţin = cir. a întări. a trînti la pămînt.se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate si capetele legate între ele. bure. neam.se-er-ngal: a fi puternic. organizaţie = cin. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. braţ. frică = cior. cior: fior.su: mînă. credincios. a fi obligat. frumos. a lăsa buza în jos. a face schimb cu voce tare. a străpunge cu lancea. şansă.se-er: a fi obligat. a socoti. a dansa. a merge în patru labe. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară si legarea capetelor = cercu. ser: a străluci. obraznic. scafă. popas. certa: a cere socoteală. agresiune. a înşela = celu(i).ci-lul-la: loc pentru execuţii. blam. a izbucni. a lega. crîsnic de mînă = cercal. . cer: universul de deasupra noastră = cer. aţă subţire. a fixa. cioci: a se chercheli. a fi violent. a aşeza. violentă. sălbăticie. rău. a decide. soartă. scandal. a se încrunta. arbore doborît = ciop. a înşfăca. a fi înfuriat.celui: a ademeni. cioacă: cîrlig care tine un obiect legat de altul. a înmîna. cier: semn. cil: animale cu părul gri. acţiune punitivă. înverşunat.se-lu(i): plantă cu miros plăcut. a deveni trist. răboj = cier. crimă. a se îmbăta = cioci. a izbi.su-aca: a face captivi.su-chin: seceră. a înfrunta. ceu: oală pentru mîncare = ceu. de nădejde. coriandru.gidi: a se întrista. formă de dans prin învîrtire în cerc. cruzime. ciocoroi: cîrlig de fier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor = ciocor.gil: întunecat. a fi priceput. a împrăştia pe jos. a întări. a fi egal cu.se-ba-an: o măsură pentru peste sau pentru alte alimente. a împrăştia pe jos. a prinde. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. cir: fir. a amăgi. a azvîrli. ciop: trunchi de copac. citi: a se concentra în efortul de citire. ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trîntit la pămînt şi spart = ciob.

ciutuc: coadă de mătură folosită si pentru descîntat = ciutuc. a vătăma. răzuire făcută cu mîna. a închide gura cuiva. a strînge.sus: a răsturna. a arunca. ca unitate de măsură – cotul. ciura: a cerne cu ciurul.sug: a separa. a merge pe jos.su-pe-el-la: a mînji.su-da: a înarma din vreme. a răpune. a se ghemui = ciuci. ciunga: persoană fără o mînă = ciunga. a şterpeli = ciupela. a trage. a uimi. stîngaci. belşug. a umbla. a delimita un teren. lucruri mici = ciuruc. ciupeli: a jumuli o pasăre. a se ciuci. siloz.su-ha: tîlhar. chezap: care arde. uimire. jgheabul teascului de vie = ciuciur. gol.eclipsă. a implora. lapte. ciurdă: turmă. paralizat. chezasu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. cioacă = ciuc. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă.su-dag: a hoinări în jur. a pune jos.sud: cruce. îndoit de spate. cheritu: om slab si neputincios. a ruga. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. fermecare = ciud. vechi. zarzără = chiri-za: livadă. ciuha: momîie.su-nga: mîna mea. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele.su-ba: a dezbrăca. chiri-du: a doborî. a îmbrăca. ciuci: a se aşeza pe vine. a pieri. măcinare. vrednic de dispreţ. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. a cîntări. braţ si antebraţ. a dezlega. nătăfleată = ciutac. ciuruc: lucru fără valoare. om mort = chiritu.surug: cos mic.sur-du: paznic.su-la: leneş. a repartiza. ostatic = chiza- . chersă: livadă. spate = cius. proprietate. a smulge părul de pe porc. a potrivi. nimic = ciula. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi-la: pivniţă de cereale. a se stîrci.sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. fructe. ciuc: tîrnăcop. gîrbov. scatiu = cizi. ciula: a dispreţui. struguri = ciubar. ciopor. trîndav. ciutac: prost. a executa. plăcere.su-urra: mărunţire. a mişca cu mîna pentru a trece prin ciur. aplecat. neîngrijit. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. deschis. a fi necinstit. om care nu-i bun de nici o treabă. adunătură = ciurdu.susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama.su-gi: bătrîn.su-bar: a scăpa de. ciuciur: jgheabul de la fîntînă pe care curge apa. cheri: a muri. cius: cîrcă. zălog. a se stinge. în bătaie de joc. ciudă: stare de nemulţumire. de revoltă = ciuda. a fi corupt. ciud: minune. a căra. cizi: o pasăre de baltă. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. cîrd.gi-zi: o specie de trestie. a înţepeni. descoperit.

cocon: odraslă de domnitor sau boier. a fi atent la. chidă: negura de pe munţi. a îndrepta. groapă. a se întinde. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. cu care se lipesc casele. ţarc. a compara.su: a aduce omagii de departe. implorare. putere fizică. tupilat = chi-tus: loc. a supăra. pitit. postament. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a pune. a striga. forţă. a alunga. plăcut. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. în Muntenia era egală cu 680 litri iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cîntări cereale. a se crispa. a potrivi. gînd rău. a băga în ţarc. a cufunda. a arunca pe spate].chib: cel care ştie să le dea chip. grăsuţ. limită. a căuta. îngrăditură. a acoperi. a potrivi. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. chirăi: a plînge. a acoperi. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. chiser: cerc de nuiele pus între leucă si căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. chiot: a chiui. a îndrepta. chip: imagine. chius: pămînt pregătit din timp. chisîm: obligaţie în bani si în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. chinui: a necăji. a împinge ceva greu. a . a merge greu. necaz = chi-ta: pămînt. ţinut pustiu. chicior: picior = chicior. ciudă. om leneş = chisal: stăpînul ogrăzii. a se întinde de-a curmezişul. a umbla în patru labe din cauza băuturii. a face bine. verigă pentru legatul hadaragului(băţul gros şi mobil) cu bătătorul(dîrjaua) îmblăciului cu care se bătea grîul. a distruge. loc ostil si plin de primejdii. chisai: pământ gras. a aşeza. loc ascuns. a depune un efort fizic foarte mare. a se uita spre. a batjocori. chiuz: curea. chită: grijă. lut = chisa(i): pământ uscat. a face. chisa: a sfărîma boabe sau seminţe. a tortura. a hori = chiot. a lua în seamă. a umili. a înainta cu greu. a supăra puternic. a mulţumi. chil: ţeavă de răcit la alambic. fasolea si mazărea pe tarla = chiuz. copil mic = cocon. chitus: ascuns. buştină. depozit. a merge de-a curmezişul. cleios. statuie. a clădi. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. muncă istovitoare. a înveli. a se văicări. a da în primire. pivnită de cereale. a pune la treabă. [keel: a răsturna. a da o recompensă. cavitate în pămînt. om beat = chili: a se murdări pînă sus. chiciură. ciorchine = chi-de: a îngropa. partea unui nave care stă în apă. a umili. pămînt nivelat.cucu(n): nobil. a înălţa. a striga. a creste. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. jos. a trage la cîntar. ocol. fată. a aduce.chi-ud: a primi o răsplată. a degrada. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. a cerceta. a înhăţa. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. a transmite respect. curte sau ogradă. a bea zdravăn. chingă: bucată de lemn lungă si îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. zaplaz. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. a încurca. drag.chi-sur: a lăsa urme. inferior. a pune la grea încercare. a ţîpuri. promoroacă. a se culca. a se jeli. poruncă. înfăţişare = chip. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. chili: a trage la măsea. dorinţă imperioasă. a se apăra.

cur-aca: a supraveghea. a se mări. plăcut. a prinde sigur. a tăia. a lega un animal de coamă. javră. copil neastîmpărat. căsătorie religioasă. consînge: rudă din partea tatălui = consange. a fi cu băgare de seamă = codi.gul-bu: a smulge. corzi: figurativ.gu-tag: lizieră. a observa.gu-ra(i): a croncăni. a sta de pîndă. alergare nebună.gu-gur: a strînge. cos: obiect confecţionat din nuiele. distrugere. cununie: unire simbolică. a pătrunde în.gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. a recolta. . a împodobi. de forma unui peste care delimitau proprietătile. a ghiorăi. a îngrăşa. a ghiorţăi = corai. iute = cul: violent. boală ce necesită supraveghere = coraca. a viola = cordi. a dezrădăcina. inel din nuieluşă de salcie = colbu. om bătrîn si rău = cotarla. strigăt puternic de bucurie. a fi atent. a înjura. a distruge. a se mări. cucură: tolbă pentru săgeţi. a coti după = cungiri.cud(i): a se preface că nu cunoaşte. a sări în apă. a fi fericit. miere. cos. prieten. susţinător. corăi: a croncăni. a urmări destinul cuiva = corzi. a înceta. cosi: bătaie puternică. a aduce mare suferinţă = cosi. codru: bucată de pîine. a colecta. puternic. nori de praf. a răscoli pămîntul pînă iese praf. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos.socoti. leneşi = coli. a răscoli.cuduru: borne mici din piatră. a tulbura. bici din piele. nuiele. a pregăti ceva rău. a se feri. a chefui. coroi: hot de codru. partizan. animale care sar cînd fug = copcas.cun-sang(e): a face parte din. un fel de pădurice. a încînta = cunune. ursită. oprire. coli: oameni care nu fac nimic. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. trestie. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. untură.gu-nun-e: a fi încîntat.curu(i): a spiona. încălcare. coraca: angină. a rupe. a întemeia. a smuci.cu-li: vas din argilă pentru bere. hartam = codru. a acoperi cu piele. dulce. a lega de după cap. a separa de. cotarlă: cîine vagabond. a împodobi.cur-zi: soartă. a înceta. a descoperi. a separa de. cungiuri: a ocoli.cus(i): devastare. a fi atent la. a iesi. codi: a fi timid. restricţie. brăţară. pază. a ascunde. a scoate sunete. stare de nemulţumire. a pune bazele unei familii. copcas: persoană care pescuieşte la copcă.cus: burduf. colbu: praf. crîng. a înjura. a privi. cul: aprig. tîlhar = coroi.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. piele. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grîu. cudi: cuvînt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. a chiorăi. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. grăsime.gub-cas: herghelie de cai. a urmări.gu-ngiri: deschizătură în zid. potaie. cotac: pîlc de pădure = cotac.

da: a fi de partea cuiva. a confirma. dambla: paralizie. pînză de legat. dalba: deosebită. năbădăi. margine a ţinutului. dibă: butuc. a da. a împrejmui. a însemna pe răboj. a captura. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. balot. a mişca. a . a aduna. a scăpa = cura. a proteja. curm: a cresta. osteneală. uşoară sminteală = dili: singur. a fixa. a arunca. a jeli.gur-ra: a răsplăti. centură. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn si pămînt = dac-cia. dert: tristeţe mare. a alina. a vîna. apăra. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. a plînge. Tisa. albă. a se descotorosi de cineva. mîhnire = dir: mîhnire. falangă. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gît. a răsplăti. a omorî. cameră. a primi oaspeţi. legea locului. a descoperi. necaz. cub(i): împletitori de rogojini si coşuri. diliu: persoană cu idei si comportamente specifice numai ei. viata de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. a lega. a pune la loc. a duce mai departe. a încălca. exclusiv. grămadă. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. cusai: a gusta. frumoasă. leac. dereg: a repara. osteneală. cura: a scopi porcul. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. a culege. la înapoiere. a face ordine = dirig: adăugire. a trăi. a răspunde. a replica.cupi: a coase cu împunsături rare strîngînd aţa. a pierde pe cineva. plăcut. a plînge. a fi cel mai. a uşura. a fugi. dulce. a se ocupa de o actiune = dirig(u): dincolo de. asociaţie.dag-gia: margine a oraşului. la întoarcere. supărare. dam: specie de cerb cu coarnele late. loc întări. mascul = dam: soţ.. a transmite. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. dobor: a trînti la pămînt. a prinde. a ataşa. a confirma = da: drum. Dunăre si Marea Neagră = dac.dag: existentă în comun. a trece. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. a apăra. a cresta. a declara. supărare. obezi. a întrece. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. osteneală. a oferi. a opri. a fi obligat. de mîini sau de picioare) = dib(a): fiare. necaz. necaz. rod = curcu: dar. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează.gu-tumu: a chema. cordon. cătuşe. a fixa. cos. acces de furie. a se mutila. grăsuţ. superior. a întrece. belşug. soluţie pentru o problemă. a regreta. a striga. a lega strîns cu o funie = cur: a strînge puternic. adunare. a fi de partea cuiva. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. a bea puţin = cus(a): alimente. a locui. a prăpădi. a lega. dirigui: a conduce. a tine. bărbat. cerb lopătar. a alege. a răspunde la. a tăia. încreţi = cupi. a alege. cutumă: tradiţie. rogojini din trestie. normă socială sau juridică ce se transmite prin viu grai = cutumu. a fi întristat. poftă. strălucitor. a găzdui. unic. curcus: fruct. adunare. cîntăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea.

a creste. a răsări. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. duium: mulţime. energie. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. a goni = dudu(i): a procura. sarcină. temperament. cîmpie. cutezanţă. cutezanţă. a şti. a acoperi. a produce o crăpătură uşoară întrun vas de lut = dogi. dura: a construi. a ocupa. a prinde. fire. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. generos. lucru. a trimite. du: ordin pentru a transporta ceva. grămadă. a lua. în domeniul gîndirii (om de duh-om cu un spirit ales. a locui. grămadă. sarcină. temperament. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. edinet: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. a înfrumuseţa. a purta. a desface. a hăitui din. a primi. a răspîndi. a se deforma. a ierta. a îndeplini. cordonul ombilical. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. dudui: a îmboldi. a flecări = dondani. a se repezi la. Are semnificaţii religioase. liber. avînt. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul rîurilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. a azvîrli. siguranţă în acţiune = elang: elan. omul care are vocea groasă. a bodogăni. a bubui. a interzice. a merge pe jos. a aduce. fir. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. a se mişca în cerc. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. dubă: tobă. a tine. blînd. a plînge. a apărea. a cerceta. dug-gur: a şedea jos. a îndemna. a întări. a fi sau a deveni vizibil. treabă = du-lum: povară. dondăni: a mormăi. a goni. a lămuri. greutate. amuletă. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a întări. urcior. arată existenta = e: a ieşi. elan: avînt. supărare. dogi: a avea doagele desfăcute. greutate. domolu: om echilibrat. a bate. a zidi. datorie. om respectat. coardă. a se apleca. proprietate. treabă. bătaie de joc. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenta ca trăire a gîndirii si nu ca plăcere a materiei. a căra obligatoriu = du: a umbla. şirag. darnic. zidărie.dug(i): vas. a avea. a întrerupe. . a exista. e: de la verbul a fi. a şedea. a vorbi pe înfundate. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua.trînti jos. a face. necaz. a duce. lucru. creditor. a băga. sincer. a se odihni. a se arăta. a se plînge. cultivat) dar si în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. a ridica. a vorbi. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvîrsit ea. a înălţa. a transporta.dur: legătură.dum-dam(i): a mormăi. a căra. a înşira.

a face gît.chi-in-dar: gaură. emeşii îşi rădeau capul si fata de păr si aveau o fizionomie ovală a fetei. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. gelep: cireadă. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. turmă = gelep. a lăsa urmă. a lega.ga-ra-an-da: roade deosebite. gir: încredere. a mirui. a confirma roade deosebite fată de lucrările agricole făcute = garanta. deasupra. care face numai necazuri si aduce pagubă = gig-ngar: a fi mînios pe. precis. a strînge. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. pahar mic pentru spirtoase. a lega. rod bogat. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. gug: semn. oval si foarte lucios = ghinda. Pentru obţinerea mustului. umil. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. gîtar: funie pună în jurul gîtului animalului si de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. a stabiliza. sumbru. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. gin: vin.gilib: servitor. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. a zice.gili: a se murdări. nedreptate. a consimţi. omenie. a tăia. rotofei. a se impune = gitlam: iubit. primul gospodar. gigar: rău. a se murdări peste tot. gîs: penis = ngis: penis. a-si da importantă. gog: băiat sau tînăr prost. ocol. .gu-di: a chema. recunoaştere. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. a realiza. a merge după. a face. a pune la un loc.es: denumirea populară a oraşului Iaşi. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. fier înroşit. a unge. a pleca. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a se pleca. a concentra. a pregăti ceva de mîncare = ga-ti: a trăi. gina: vină. brun. nădejde. a dansa. cinste. ordonat. sabie. supărare. pagubă. fapte asumate = gi-na: acceptare. amant. a atrage. demn de încredere. a duce o anumită viată. primul care cultivă pămîntul. logodnic. a lega. fisură. a face. negru. a opri. ghindă: fruct al stejarului. a spune. seară. rău. găti: a se împodobi. a se uni. ghili: a spăla. ignorant. a linguşi. a dansa. gîtlan: gît. a se pregăti pentru petrecere = ghili. sărbătoare. tont.chinda: bărbier. slab de înger = gog. godi: a-i cînta miresei cîntece de rămas bun = godi. a se apăra de. a alerga. mizerie. gig: jeg. a da o raită. a se culca. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. recoltă deosebită. onestitate = gir: curat. tăciune aprins. a se întreţine. bani. vas mic. a întări.

a împodobi. şobolan = guz: a scrîsni din dinţi. gudă: grijă. a vorbi fără rost. a mugi. a se dezlănţui la. cel care vrea să controleze tot si urmăreşte activitatea si existenta fiecăruia = harhar: a limita mişcarea. vas cu gura largă. a chema. a permite. fă = ha: a avea voie.hab: a mirosi rău. a răsuna de. bucată. gurăi: sunete scoase de porci cînd dorm sau cînd le este frig. a se sui = guru: a se înălta.gug(i): menstruaţie. timbrul vocii. expresia . harhar: stăpînul absolut. a turba. a ascunde. favoare. a înfuleca. gratie. a spune vrute si nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. răşină. creste în regiunile de deal. a se prăpădi. a fi obligat = gu-e: a acoperi. a înveli. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a tipa. mulţumită. care urcă spre cer. guri: a se urca. a merge pe jos. rînduială = har: a forma un cerc în jurul. gălăgia. lături = halbi: rece. halbi: rămăşiţe de mîncare. înalt. ca o favoare deosebită. a rîde cu hohote. haba: mersul pe mîini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni = haba: rană. ritual de purificare. amărăciune. a robi. inconştienţă = hal: frică. chiuitul. semn. a scoate sunete.gogi: a fi bolnav. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. hara: a lălăi. gorun: arbore din specia stejarului. păros. a boli = gogi. sacrificiu.ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a face seminţe sferice. a lega cu lanţuri. guz: guzgan. desigur. a face. durere. gui: a vrea. aspru. strigătul = gu-ra: a striga. a înspăimînta. a rage. a înfăşura. direcţie necunoscută. gurita: a fi de partea cuiva. este unul din arborii sacri la români alături de măr si brad. hal: situaţie proastă. fugă. supărare. îngăduinţă. a sfîrîi. a împărţi. beneficiu. hali: a mînca repede. guse: partea din fată de la păsări unde se adună mîncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. gura! cu sensul de a întrerupe rîsul. rost. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. a avea îngăduinţă. cel care miruieşte. durere. hatîr omenesc. . milă. atenţie. mare. la înmormîntare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. legătură deasupra. a face să sune. a uni. sunt îmbrăcaţi special si practică anumite dansuri = guda: vesminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. a tăia. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. slavă. rană. a-i umbla gura ca o meliţă. folos. considerat cel mai falnic dintre foioase. a se necăji. a hăpăi = hal(i): porţie. amestecat. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. îndurare. a prinde strîns.. prezicere. a chiui. gura: organul omului cu care se emit sunete si se realizează vorbirea. a înlănţui. hap: medicament. a fi de altă parte. rod. lung. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. a se lega. bre. a tipa. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi.

fără seminţe pentru măcinat = huru: a mînui. mulţime. spate. a strica. divers. om slab. porumbel sălbatic. haz: rost. a strînge.hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. boală de piele. împletitură din papură sau nuiele. a zdrobi. vechi. înfricoşător. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. tărîţă. a rezista. ho: opreşte!. a înjura. a măcina. a sparge holă: javră. a distruge. hurui: a învîrti rîşniţa în gol.hu: persoană. a se scurge. hîră: mătreaţa oilor si viţeilor. seamă. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. ispititoare. a locui într-un loc = hi: a pregăti. a da naştere. a răsuna. a rupe. hie: treabă. mătreaţa omului. lipsă. a ciripi. hui: a răsuna. a ruina. numeros. hlizi: a zîmbi si rîde mult. he: locurile de lîngă casă. a scoate la iveală. cîine vagabond = holă. a ascunde vederii.hula: a vorbi de rău. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. crîng. a avea îngăduinţă. a distruge. a păstra. hulă: surpătură de deal sau de munte. a se hîrjoni. a fi prezent. a pisa. atractivă. a apuca. înapoi. muşchi. coapsă. husa: a acoperi. avere. a cocheta = hili-su: plină de chemare.hus: sălbatic. huci: pădure odrăslită mică si deasă. mijloc de pădure. a confunda. trebuinţă = hia: a putea. spinare. a striga = ho. a rupe. uneltele agricole = he: abundentă. turturică. a ruina. a feri de = husu: sale. a cînta. păduche de vită.hur(a): neam. a exista. | Înapoi la Subiecte↑| . huli: a blestema. toi al nopţii. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. a desface. dans în cerc = hora. dos. clădiri. amestecat. a trage uşor. a tăia. a potrivi. a stoarce. stricat. a vui = hu(i): păsări. stai!. rediu = huci. a trage uşor. belşug. a ocărî = hul(i): a face rău. nevoie. certitudine = ha-za: a tine. a avea voie. a ponegri. siguranţă. a se amesteca. a face necazuri. a aranja. horă: oraş. rapăn = hir(a): a produce. a face necazuri. a se holba. a închiria. a ciopli. a urî. a întinde. a prinde. umflarea urechilor acestora. dependinţele unei gospodării. hi: a fi. potaie. a proteja. a defăima.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful