Curs Reflexo Terapie

Centrul de formare
Reflex o-vital
Adresa: Bd. Unirii, nr.2 Biserica Sf. Nicolae)
Tel: 0234/524086; 07 44/661651
Curs reflexoterapie
Coordonator: Olaru Gabriela
Reflexoterapeut
Profesor Kinetoterapeut: Andrei Ioana Daniela
This document was created using
""

2008
1
SOLID
CONVERTER PD F
To remove this message, purchase the
product at www.SolidPDF.com
REFLEXOTERAPIA
1. Fundamentare
Acum 5000 de ani, n India China era o de tratament pe
punctele de presiune. o privire asupra istoriei, putem dovezi care
folosirea acestei presiuni putem ice asupra degetelor minilor picioarelor pentru
combaterea diferitelor dureri ale trupului (Fig. m. 1).
Fig. nr. 1: din " Mormntul medicului" din Saqqara,
Egipt (Gillandres, Ann, 2003)
Triburile indiene din America de Nord dintre punctele reflexe
organele interne utilizau aceste n tratarea bolilor (Wills, Pauline, 1998).
Medicina ne energia sau
prana, ntr-un mod echilibrat, ritmic, ntre toate organele corpului n
fiecare viu. energie se organul corelat cu zona
se Bolile provocate de sau bacterii pot perturba ele
echilibrul corpului.
Sistemul organismului uman, conform legilor 2
zone importante. Una dintre acestea se n capului, iar la nivelul
labelor picioarelor. ntre 2 poli energetici cte cinci pentru
fiecare a trupului, parcurgnd traseele ntre cap degetele picioarelor ntre
cap degetele minilor. linii verticale numite zone, n
interiorul se toate organele din corp. (Wills, Pauli ne, 1998)
n epoca l recunosc pe William Fitzgerald ca
reflexoterapiei moderne, ca cel care a studiat primul terapiile folosite de amerindieni.
teoria lui Fitzgerald, corpul se mparte n 10 zone longitudinale (Fig. m . 2);
fiecare din aceste zone se n picioare, care sunt, la rndullor, n 1 O
zone. Zonele ncep din capului merg la piciorelor
degetelor.
This document was created using lif
""
2
SOLID
CONVERTER PD F
.
l t3111 ..
Fig. nr. 2: Cele 1 O zone energetice ale corpului ( Wills, Pauline, 1998)
Ca a medicinii orientale, reflexologia este zonelor reflexogene ale
organismului situate pe corpului, n general la de organele pe care
le
Organele sunt componente inseparabile n ansamblul organismului uman, avnd
cu zonele reflexogene
I., V., 2001).
Reflexologia, de multe alte metode de masaj , are la arcul reflex care
se nchide att la nivelul ct la nivelul etajelor superioare ale
nevraxului. El este format din 2 sau mai neuroni. Cel mai simplu arc reflex medular
este din (Voiculescu, I.C., Petricu, I.C., 1971):
1. un receptor ( exteroceptor, propriocepto r, interoceptor) care culege
2. un neuron senzitiv (somatie sau vegetativ) ce se n ganglionul spinal care,
prin prelungirile sale periferice centrale, transmite mesajul primit de la organul
receptor la sistemul nervos central;
3. un neuron motor (somatomotor sau visceromotor), care influxul de la
neuronul senzitiv;
4. un organ efector vas sanguin sau care ordinul primit.
n conceptul care cel mai bine reflexoterapiei poate
fi considerat acela conform masajul picioarelor fluxul de energie care
parcurge meridianele corpului.
Se poate lua, de asemenea, n fiecare din cele 72000
de ale canalelor energetice care se n picior este n cu o
parte a corpului.
""
3
SOLID
CONVERTER PD F
Masajul reflex al picioarelor se pe teoria zonelor cuvntul
"reflex" pentru a desemna "reflectarea" diferitelor ale cmpului, pe picior.
reflectare nu se doar la ci se extinde pe laterale pe partea
a piciorului, mai sus pe (Mrza, D., 1998).
Trebuie este vorba despre zone, nu despre puncte (ca n cazul
presopuncturii) cu localizare zone a ntindere
individ, a delimitare nu poate fi strict ele interferndu -se.
Reflexoterapia se cu tratamentul zonelor reflexe diagnosticate ca fiind
sensibile (dureroase). Prin masaj se impunnd accelerarea
transportului toxinelor spre organele de eliminare sau de detoxifiere.
Perturbarea n zonele reflexe face ca tulburarea/afectarea organului
corespondent evolueze. Masarea zonelor reflexogene afectate, p e parcursul mai multor
dislocarea dispersarea cristalelor de toxine, depuneri pe care
le va trimite prin fluxul sanguin spre organele de eliminare,
astfel starea de
Buna a sngelui este pentru fiecare organ sau din organism,
deoarece material nutritiv plastic, hormoni, anticorpi, oxigen,
metabolice alte neidentificate Cu ct este mai
cu att mai greu va surveni vindecarea I. , V. , 2001).
Factorii care depunerile toxice n organism la
nivelul zonelor reflexe sunt multipli depind de biologice ale
individ, toxine1e fiind principala a curente, iar mediul, hrana
celelalte elemente indispensabile furnizorul acestora. Astfel, toxinele localizate n
ficat produc hepatita, n pancreas diabetul, n rinichi nefrita, n piele dermatitele, n
artritele etc.
Semnificativi comuni sunt factori: I., V. , 2001)
modul de definit prin starea starea
la nivelul unui anumit organ sau segment al
corpului;
de la mini sau picioare, care conduc la circulatorie
fracturi consolidate calusul vicios la mini, picioare sau coloana
presiuni anormale pe vase nervi, implicnd
circulatorii zonale care, n timp, organele corespondente prin
circulatorie sau
Scopul reflexoterapiei este de a corecta cei trei factori negativi n
procesul de congestia, tensiunea.
congestive sunt responsabile de tumorilor;
in:flamatorii sunt cele precum colita, sau sinuzita; tensiunea este de
diminuarea sistemului imunitar. (Gillanders,Ann, 2003)
""
4
SOLID
CONVERTER PD F
II. Principii generale de aplicare a reflexoterapiei
Reflexoterapia este o de tratament o
Scopul unui ciclu de tratament este de a normaliza activitatea
organismului, de a ajuta la eliminarea tensiunilor de a reduce ef ectele stresului, precum
de a activitatea sngelui n ntregul corp.
De asemenea, prin reflexoterapie se poate realiza diminuarea de durere,
prin stimularea de endorfine ( analgezice naturale ale org anismului produse de
glanda din creier n fluxul sanguin. Reflexoterapia are cea mai
cnd este pentru tratarea ntregului organism nu numai pentru anumite
n acest mod, ea toate o rganismului, ceea ce
procesul natural de vindecare, -1 mai rapid mai eficient. (Gillanders, Ann,
2003)
Elementele principale asupra se reflexoterapia sunt pielea, palma
talpa. Pielea este un gigant organ neurologic, un vast organ al atingerii care face
prin cele 5 milioane de fibre nervoase ntre corpului
Capacitatea a pielii nu doar pentru a informa creierul asupra a ceea ce
vine din ambientul extern de frig, de durere, calorice), dar pentru a facilita
determina modele de comunicare Starea starea de
se la nivelul pielii.
Cel de-al doilea element principal n reflexoterapie este mna. emisia
se extinde la cot, zona celei mai puternice emisii palma mai
ales vrful degetelor.
Att la nivelul ct la nivelul palmelor ale meridianelor
energetice are loc schimbarea poziti ve Y ang (de pe n cea
Yin (de pe partea respectiv Prin se cu
(mitul lui Anteu), pentru a ne ancora n realitate ; prin intermediul acestei
ne de surplusul de ene rgie absorbim energiile benefice
din adncul Mamei Geea. Astfel planta piciorului trebuie cu
n pantofi comozi, pentru a tensiunea de
peste zi ; prin i se reechilibrarea energetice. (
Bucur, Gabriela-Floreta, 1997).
Pentru ca de reflexoterapie fie ct mai eficiente, trebuie se respecte
anumite principii de aplicare (Mrza, D.,1998) :
Atitudinea terapeutului
Terapeutul trebuie de a -1 ajuta pe pacient fie de
faptul el nu face dect la lucru vitale ale pacientului, lucreze eliberat
de tensiuni fizice ncrederea pacientului.
""
5
SOLID
CONVERTER PD F
Poza nr. 1: terapeutului
pacientului
Se va folosi o de cu suport reglabil pentru cap
picioare, sau cu sub gt genunchi, pentru unei relaxate
; cea mai este decubit dorsal, cu gambele mai sus dect bazinul trunchiul
ridicat pentru a contactul vizual cu terapeutul. se va ntr -o
cu n care se poate asigura o de calm
confort. Nu este necesar ca pacientul se dezbrace de tot, el va desface, doar, toate
accesoriile de care ar putea jena
Modul de lucru
Se cu vrful policelui sau cu articulatiile interfalangiene,
energice, cu o presiune pacient. n timpul masajului, punctele
reflexe trebuie controlate n pentru a nu traumatiza zonele nvecinate
pentru a evalua deblocarea cristalelor, deoarece organelor se sub
forma n zonele reflexe de cristale (de exemplu : acid urie,
alte Nu reguli fixe n ceea ce ritmul intensitatea
masaj ului, totul adaptndu -se la problemele sensibilitatea pacientului n de
acestuia.
Examenul pacientului (rejlexodiagnosticul lrejlexodiagnoza)
Reflexodiagnosticul n reperarea zonelor sensibile, dureroase din zonele
reflexogene. Prin reflexodiagnostic se poate descoperi o morfo a
organului corespondent, palpnd zona lui foarte n terminatii
nervoase, vasculare energetice. n caz de sau zonele reflexe devin
sensibile, respectiv dureroase la palpare, fiind sesizate de pacient terap eut. Durerea este
direct cu gravitatea vechimea organului corespondent. Este
absolut necesar se o examinare deoarece unele zone reflexe pot fi
""
6
SOLID
CONVERTER PD F
dureroase unei locale n zonele de testare tumori,
traumatisme, dermatologice etc.), precum faptului nu
toate punctele dureroase sunt relevate la prima examinare, ci sunt depistate n

perioadei de obicei mare, pe care majoritatea oamenilor o petrece n
picioare sau toxinele au de a cobor spre zonele reflexe din zone
corespondente organelor suferinde. O diagnosticare poate fi numai de un
specialist care un tactil bine dezvo ltat o
Reflexodiagnosticul cere, studiu diversitate n
cel care l trebuie posede solide de anatomie,
morfofiziologie patologie. De asemenea, echilibrul psiho -afectiv ntre terapeut
pacient, ncrederea colaborarea sunt importante pentru tratamentul prin
reflexoterapie.
III. Fundamentarea a efectelor reflexoterapiei asupra
organismului, n general
n zilele noastre, au atins impresionante, oamenii fiind
unui stres excesiv. Cei mai dintre ei un refugiu n droguri,
medicamente, alcool, tutun, etc. , n loc caute alte metode de relaxare revigorare
naturale, netoxice, cum ar fi mersul pe jos (eventual fizice, masajul,
reflexologia, rentoarcerea n Gndirea invidia, agresivitatea se
n planul proceselor psiho -somatice prin
Reflexoterapia ne de a descoperi aceste dezarmonii psihice fizice,
prin n zonele reflexogene situate la corpului a unor indicii
V., 2001):
ale
ale
dureri musculare
noduli
ale pielii
de rece sau cald n anumite zone tegumentare
ale pulsului
de culoare a pielii
de mobilitate sensibilitate ale pielii.
Toate acestea fiind observate beneficiind de tratament timpuriu s -ar putea stopa
elimina multe
vreme reflexogene, orice terapie va avea efect diminuat,
sau va efect, indiferent este vorba de tratament medicamentos, raze,
electrofizioterapie, etc. Deoarece nu suportul circulator
care asigure transportul enzimelor, a de sau a
""
7
SOLID
CONVERTER PD F
medicamentelor spre n celule, spre organele de eliminare. cum organele interne
se la pielii, fenomenele produse la nivelul pielii, se n
organism. -se n dublu sens, tensiunile musculare,
nodulii etc., la rndul lor negative asupra organismului I.,
V. , 2001).
Reflexoterapia are efecte deosebite asupra tuturor organelor interne, cum
(Gillanders, Ann, 2003) :
a Sistemul digestiv :
ameliorarea sindromului de colon iritabil;
ameliorarea diverticulitei;
ameliorarea
ameliorarea generale gastrice.
o Sistemul respirator:
ameliorarea respiratorii superioare;
ameliorarea unor ca: emfizem pulmonar, astm
o Sistemul circulator:
ameliorarea anginei pectorale;
ameliorarea unor diferite coronariene;
reglarea musculare;
aportului sangvin;
nervoase;
generale de a individului;
reducerea stresului.
o Sistemul endocrin:
reglarea glandelor;
echilibrarea fie acestea sunt insuficiente sau n exces.
o Sistemul osos:
ameliorarea tuturor tipurilor de dureri de spate ( dar nu numai) cum ar fi:
sciatica, lumbago, leziunile de disc, spasmele musculare;
relaxarea musculaturii dureroase;
normalizarea coloanei vertebrale.
o Sistemul urinar:
ameliorarea de efort;
ameliorarea cistitei;
ameliorarea durerilor produse de colica
o Sistemul de reproducere:
reglarea hormonale;
normalizarea uterului a ovarelor n timp ul
de reflexoterapie sau chiar n timpul acesteia, pot unele
care nu trebuie ne ngrijoreze pentru ele dispar destul de repede. Aceste
posibile efecte ne dau certitudinea organismul pacientului pozitiv la
masajul zonelor reflexogene. Ele apar faptului organele de eliminare a
toxinelor din organism, stimulate fiind, procesul de eliminare a acestor
activnd considerabil Despre posibi la a acestor efecte
secundare, pacientul trebuie informat din prima pentru a nu intra n
atunci cnd ele apar, determinndu -1
""
8
SOLID
CONVERTER PD F
Aceste reac,tii pasagere sunt:
umflarea a varicelor venelor transportului unei sporite de
snge;
umflarea picioarelor prost irigate;
tumefierea gleznelor chiar a n cazul cu staze venoase;
unor pete atunci cnd un dezechilibru al metabolismului
calci ului;
dureri articulare n gt;
dureri la nivelul anumitor organe interne, punctelor reflexogene
ma sate;
accese de atunci cnd n organism o
diaree sau nevoia de dese;
mai la culoare, mai tulbure cu miros mai puternic;
Aceste depind de cantitatea de toxine din organism; ele sunt
trebuie considerate ca un semn pozitiv.
unele cazuri cnd reflexoterapia nu este Reflexoterapia
precau,tii contraindica,tii n
a varicelor,
cangrene ale membrelor inferioare;
mare;
n cazul acute grave;
cauzate de ciuperci;
cnd leziuni ale pielii arsuri, cutanate );
n caz de contuzie, sau la nivelul picioarelor (dect
vindecare);
n boli acute grave;
nu se tratament n cazul bolilor contagioase (pojar, malarie,
cardiace grave;
cancerul se cu o ;
diabet compensat;
cu risc crescut;
extenuare
n de ebrietate;
pe stomacul gol sau imediat
n depresive sau de e puizare
cnd picioarele au negi plantari (dect vindecare);
TBC;
nu se susceptibili de hemoragii interne;
n cazul acute neidentificabile, pacientul va fi ndemnat consulte un
medic specialist.
""
9
SOLID
CONVERTER PD F
IV. Introducere n arta a reflexoterapiei
1. Asigurarea profesionale
Pentru a fi un bun tehnician, reflexoterapeutul trebuie foarte bune
de anatomie, fiziologie, simptomatologie ...
De asemenea, el trebuie fie la curent cu toate consulte mereu
literatura de specialitate, n vederea actului terapeutic.
2. cabinetului de reflexoterapie
Reflexoterapia se de obicei, ntr -o sau
cabinet de reflexoterapie. Acest cabinet de reflexoterapie se poate amenaja ntr -o
mai sau mai mare, prin sa n boxe mai mici, separate prin paravane
sau draperii. Pe acest cabinet de reflexoterapie, idea 1 ar fi existe o de
o de o de aplicarea tratamentului.
Cabinetul de reflexoterapie trebuie
fie suficient de luminos, bine aerisit ros (temperatura
fiind de 18-20 C);
prezinte de a unei igiene perfecte: cu
sau n ulei, podea cu gresie sau linoleum, pentru a putea
fi dezinfectate ct mai
fie cu de
mobilierul necesar:
de re:flexoterapie (de cu de
reglare a
scaun pentru reflexoterapeut;
dulap pentru diverse materiale (obiecte
unguente, ... );
sau birou pentru acte.
3. Asigurarea igienica -sanitare
Acest lucru se att la igienica -sanitare ale cabinetului de
reflexoterapie, prezentate la punctul 2. , ct la de ce-l privesc
direct pe reflexoterapeut pe cel masat.
Reguli pentru reflexoterapeut:
igiena a echipamentului de lucru a omite ascpectul estetic);
igiena estetica capului minilor re:flexoterapeutului;
cap: ...
mini: curate, cu unghiile scurt bine pilite; nainte de aplicarea
reflexoterapiei la un pacient minile trebuie obligatoriu
""
10
SOLID
CONVERTER PD F
nu va folosi deodorante, parfumuri creme puternic mirositoare, care 1 -ar putea
deranja pe pacient;
ideal este nu fumeze n timpul programului, sau acest lucru nu se poate,
nu fumeze n sala de reflexoterapie aceea se splele pe pentru a
mirosul;
nu se alcoolice n timpul programului.
Pentru cel masat:
respectarea unei igiene corecte a corpului
se ca subiectul un prosop pe care -1 pe sub
piCIOare.
4. ntocmirea documentelor de
pacient trebuie i se o care trebuie

Datele personale: nume, prenume, vrsta, adresa, un de telefon la care
poate fi
Starea de de ce ce a avut n prezent,
datele analizelor efectuate, a fost internat ct timp, ce tratament a urmat
ce efecte a avut tratamentul respectiv
Care este pacientului, ce el n urma tratamentului prin
reflexoterapie
Reflexodiagnosticul (reflexodiagnoza)
pe parcursul tratamentului reflexoterapeutic
Starea de a pacientului la tratamentului prin reflexoterapie
Q poate fi
Toate individuale vor fi n dosare ntr -un dulap special.
5. Planificarea de reflexoterapie
de reflexoterapie vor fi planificate n fel nct ntre existe
cteva minute de relaxare pentru terapeut, pentru ca acesta se
pentru de reflexoterapie.
Durata de reflexoterapie poate varia n de gravitatea
sau de multitudinea punctelor sau zonelor reflexogene dureroase sau cu cristale
pe care le pe
Durata unei de reflexoterapie este ntre 30 40 de minute. n cazul
unor acute se pot efectua, nici un risc, 2 -3 fiecare cu
de la 30 minute pe zi, pentru zonele afectate. Facem observ
n acute, cu este absolut necesar ca
pacientul fie mai nti ndrumat spre cabinetul medicului specialist. Masajul, n astfel
de cazuri, se poate executa a exista riscul n jur de 30 de minute
ca tratament adjuvant al tratamentului medicamentos sau chirurgical. n general,
practica a dovedit sunt necesare aproximativ 15 -20 de pentru a contribui la
""
11
SOLID
CONVERTER PD F
ameliorarea sau vindecarea n de fiecare or garusm I.,
V. , 2001).
Este foarte important ca de reflexoterapie fie executate cu 1 -2 ore nainte
de mese sau cel la 2 ore mese, pentru a putea dirija sngelui spre
organele afectate.
6. n vederea reflexoterapiei
Prin n vederea reflexoterapiei, se
consultarea materialelor documentelor de specialitate , n vederea

reflexoterapeutul trebuie fie armonios dezvoltat, rezinstent la
prin dezvoltarea a motrice de psihice
intelectuale, printr-un regim corect de
reflexoterapeutul va evita muncile fizice grele chiar sportu rile ce obosesc
excesiv care pot sau leza minile;
reflexoterapeutul trebuie posede o foarte coordonare abilitate
prin specifice executate zilnic;
reflexoterapeutul trebuie de a utoconservare, pentru doza
efortul n vederea ntregii n egale de
practice tehnici de relaxare;
terapeutul trebuie respecte principiile e tica

reflexoterapeutul trebuie lucreze dintr -o ct mai ct mai
obositoare. El poate lucra pe un scaun a se va adapta n
de banchetei de reflexoterapie; pentru a nu obosi foarte repede
membrele superioare se lucrul cu minile sub nivelul umerilor.
Pentru a se evita acumularea de energie de la cel masat, reflexoterapeutul
trebuie ia anumite de
la nceputul de reflexoterapie, terapeutul va foarte bine
minile, frecnd energic palmele ntre ele pentru mobilizarea energiilor de la acest
nivel. El va face o prin ascendente pe partea
a membrelor superioare, nti pe stng, apoi pe cel drept,
pornind de la extremitatea minii la
n timpul reflexoterapeutul percepe
(balonare dureri cu arsuri n epigastru, nod n gt,
junghiuri, crcei, ... ), el va nceta imediat lucrul, va scutura minile va
respira profund ce totul se va normaliza;
la reflexoterapeutul va scutura bine minile spre de
mai multe ori, care se va cu re ce pentru a se elibera de energiile
negative acumulate pe parcursul de reflexoterapie.
""
12
SOLID
CONVERTER PD F
7. Comunicarea la locul de
La nceputul de reflexoterapie, va avea loc o convorbire ntre
reflexoterapeut pacient, din care terapeu tul va extrage datele personale , precum cele
legate de de problema cu care pacientul a venit la cabinetul de reflexoterapie; toate
acestea se fac n vederea ntocmirii individuale.
Dar nu se aici. Pe parcursul de masaj , trebuie existe o
ntre terapeut pacient. Pacientul trebuie -i comunice n
terapeutului tot ceea ce simte n urma actului terapeutic. Astfel, reflexoterapeutul va
putea doza cu care i va putea adapta modul de lucru, n de
fiecare pacient n parte, pentru a nu creea vreun discomfort celui masat pentru a avea

De asemenea, reflexoterapeutul trebuie cum abordeze pacientul. Acestuia
trebuie i se o stare de bine, i se nsufle de a lupta cu boala
prin metode naturale, neinvazive efecte secundare cunoscute, cum este
reflexoterapia.
8. Stabilirea tehnicilor formelor de masaj
n urma convorbirii, reflexoterapeutul va telmica cea mai
pentru abordarea pacientului respectiv.
n continuare, vor fi prezentate telmicile de masaj folosite n reflexoterapie:
Masajul reflexoterapeutic este un masaj manual, care poate fi efectuat sub
de auto masaj .
Ca telmici de masare, reflexoterapia s-a adaptat la anatomice ale
picioarelor la eficacitatea sau randamentul pe care aceste telmici l au n stimularea
punctelor sau zonelor reflexogene.
Pentru localizarea masarea punctelor sau zonelor reflexogene de pe talpa piciorului
vom folosi tehnica policelui care, n de ntinderea sensibilitatea zonei
respective, precum de anatomice ale picioarelor , va executa presiuni,
circulare de lateralitate stnga -dreapta, n forma literei "V' , sau
longitudinale, cnd sunt mai ntinse, dinspre periferie spre cord.
Buricul policelui se poate opune buricelor celorlalte degete, as tfel nct labele
picioarelor se ntre degetul mare, care este activ, celelalte degete care
ndeplinesc rol de
ne referim la aspectul energetic al reflexoterapiei, trebuie cont
circulare se vor efectua pentru a concentra sau a dispersa energia n
de caz. Din acest punct de vedere, ne cu o de
vom folosi circulare pentru a concentra energia, pentru a aduce energia
din exterior spre centrul zonei sau punctului reflexogen respectiv. n cazul unei
acute, energia din punctul sau zona trebuie din centrul
zonei spre exterior.
""
13
SOLID
CONVERTER PD F
concentrare dispersie
Pentru a localiza apoi masa punctele sau zonele reflexogene situate pe
ale labelor picioarelor, pe tehnica policelui,
putem folosi tehnica indexului exercitnd presiuni, laterale, longitudinale
circulare pentru a concentra sau pentru a dispersa energia, n de caz. n tehnica
indexului, regiunea este ntre buricul degetului mare (care are rol de
sprijin) buricul degetului (care este activ).
O este tehnica (masaj n Ea n trrea
degetului mare sau pe mici, plindu -1 de la un unghi de 90 la
un unghi de 180. acestei tehnici de acoperire a unor zone mai mari n a
plia deplia alternativ degetului mare sau asemeni unor de
trre.
n multe de specialitate, este -zisa de masaj prin
care se n scop profilactic. Ea n mersul cu picioarele goale pe
solului, pe pe iarba . . . Aceste procedee picioarele,
punctele reflexogene din activnd ntreg organismul, sporindu -i
de cnd mersul pe sol se face cu picioarele goale,
are loc o a energiei negative din corp o cu energie care
ne o stare de bine.
9. de reflexoterapie
Reflexoterapia picioarelor cuprinde 3
de deschidere;
n care se punctele sau zonele reflexogene propriu -zise;
de nchidere.
a) de deschidere
de deschidere permite reflexoterapeutului ia contact cu pa cientul n mod
gradat. Mai nti se vor unge labele picioarelor cu o sau cu un ulei de masaj pentru
a o alunecare unele acest procedeu ar diminua din
efectele masajului, n s-a demonstrat masajul efectuat un lubrifiant
pielea considerabil executarea manevrelor de masaj , obosind
minile executantului.
Masajul specific acestei dintr -o masare a picioarelor partea
cu policele, cu buricele cu a
degetelor, cu cu pumnul semi nchis, cu te
a minii. Se ncepe de obicei cu piciorul stng, masnd degetele, talpa, partea
pornind de 1 a degetelor spre prin manevre de netezire,
""
14
SOLID
CONVERTER PD F
n variante longitudinale, de lateralitate stnga -dreapta
ztg-zag.
Se la fel cu piciorul drept, care masajul se poate prelungi pe
n sus.
de deschidere deblocarea energiilor acumulate n picioare, prin
deschiderea canalelor energetice. nu trebuie dureze mai mult de 3 -4
minute pentru fiecare picior.
b) prin care se puncte! e sau zonele reflexogene propriu -zise
Masajul se ncepe ncet, cu Presiunea se la limita
celui masat sau pe ce durerea din zonele re:flexogene se

Masajul asupra zonelor reflexogene se ncepe ntotdeauna cu piciorul drept cnd se
alternativ, reflexologii cu simultan al
picioarelor, care este mai eficient deoarece se puncte
Ordinea n care sunt masate zonele reflexoge ne are n vedere aspectul cronic sau acut
al
n cazul cronice, care au o de a se
ameliora, reflexoterapia se va aplica n ordinea I., V. ,
2001):
n primul rnd vor fi stimulate organele de eliminare (rinichi, uretere,
pentru a le n vederea intense din corp a
toxinelor eliberate prin masaj , a
se va trece apoi la masarea capului, ceea ce va determina o coordonare
adaptare a organismului la tratament;
cu masarea zonelor corespondente organelor metebolice de
detoxifiere (stomac, ficat, intestin intestin gros);
pentru producerea imunitari se vor supune masajului zonele
reprezentnd partea din organism, stimulndu -se astfel att imunitatea
ct cea ne
zonele re:flexogene sensibile sau dureroase ce
a fi tratate se n final.
Fiecare punct reflexogen va fi supus masajului timp de 3 -5 minute. n cazul
acute, durata masajului se poate la dublare.
c) de nchidere
Ca la de deschidere, de nchide re dintr-un masaj
al picioarelor prin manevrele descrise la subpunctul a), masaj al scop este
de a permite energiei se adune n organism prin nchiderea canalelor energetice
echilibrarea cmpului electromagnetic situat la exteriorul corpului.
""
15
SOLID
CONVERTER PD F
V. Localizarea pe a punctelor zonelor reflexogene
Din punct de vedere metodic, punctele zonele reflexogene au fost structurate pe
aparate sisteme, pentru ca lor fie ct mai vom avea:
Sistemullimfatic;
Aparatul excretor;
Sistemul endocrin;
Organele genitale;
Organele de
Aparatul cardio -vascular;
Aparatul respirator;
Aparatul digestiv;
Sistemul nervos;
Coloana principalele
1. Sistemul limfatic
Prin sistemul limfatic limfa, care face parte din mediul intern al organismului
care, n final, ajunge n
Limfa, ca lichidul are o cu a plasmei
sanguine, cu unui procent mai mic de proteine de plasma

Pe traseul vaselor limfatice mai ales, la locul de al acestora, se o
serie de caracteristice, numite ganglioni limfatici.
Ganglionii limfatici au mai multe (Niculescu, Cezar Th. , 2001):
produc limfocite monocite;
anticorpi;
au rol n limfei;
opresc unor
au rol de n ntinderea
Vasele limfatice, pe traiectul lor, se n trunchiuri mai mari, care n final, ajung
n cele colectoare mari: canalul toracic vena
Rolurile sistemului limfatic (Niculescu, Cezar Th., 2001) :
constitue o cale de ntoarcere a lichidului extracelular n s istemul venos;
blocajul limfatice duce la edemelor;
continuu proteinele tisulare extravazate din capilare, n special la nivel
hepatic intestina!; o acumulare de proteine n ar produce edeme;
contribuie la transportullipidelor absorbite din intestinul
la sistemul de al organismului, prin efectul de
al ganglionilor limfatici prin elementele celulare anticorpii de

Zonele reflexogene ale sistemului limfatic se maseaza, in general, pentru a asigura
aportul necesar de anticorpi in lupta cu microbii.
""
16
SOLID
CONVERTER PD F
Zonele reflexogene ale sistemului limfatic sunt:
capilarele limfatice: se gasesc intre degetele de la picioare; se stimuleaza 1 -2
minute prin ciupituri;
marea limfa (marele canal limfatic): se gaseste pe fata anterioara a piciorului,
intre degetele 1 si 2, pe o lungime de cativa centimetri; se maseaza 5 minute, cu
presiune spre gamba si revenire usoara;
limfa corp inferior: se gaseste pe partea latero-interna a piciorului, langa maleola
interna; se maseaza 3 minute, circular;
limfa corp superior: se gaseste pe partea latero -externa a piciorului, langa maleola
externa; se maseaza 3 minute, circular;
amigdalele: se gasesc pe fata anterioara a halu celui (degetul mare), de o parte si
de cealalta a tendonului; se maseaza 1 -2 minute, circular.
f.imfa C'OI"P
T.imfa co1-p
\ bnw litnl':t
(manie
2. Aparatul excretor
Aparatul excretor este din:
rinichi;
uretere;

Rinichii sunt asezati profund in cavitatea abdominala, simetric de o parte se de alta a
coloanei vertebrale, in regiunea lombara. Ei se proiecteaza de la nivelul ultimelor doua
vertebre toracale (T11, T12) pana la vertebra L3; rinichiul drept fiind situat mai jos decat
cel stang din cauza prezentei ficatului in partea dreapta.
""
17
SOLID
CONVERTER PD F
Rinichii au o forma asemanatoare cu cea a unui bob de fasole de culoare brun -
roscata, lungime de aproximativ 12 cm, latime de 6 cm, grosime de 3 cm, iar greutatea
medie a fiecarui rinichi este de 120 g.
Nefronul este unitatea anatomica si functionala a rinichiului.
Caile de eliminare a urinii sunt de doua feluri:
intrarenale: calice mici
calice mari
bazinet
extrarenale: ureter
vezica unnara
uretra
Ureterul este un organ tubular, lung de 25 -30 cm.
Vezica urinara este un organ musculo -cavitar, fiind porti unea cea mai dilatata a
cailor urinare. Ea acumuleaza urina, care se elimina in mod continuu prin uretere si o
evacueaza in mod discontinuu, ritmic, de 4 -6 ori pe zi, prin actul mictiunii.
U retra este un conduct care, la batbat, are o lungime de 14 -16 cm, iar la femeie de 4-
5 cm. Reprezinta segmentul evacuator al aparatului uri nar prin care urina este eliminata
din vezica urinara in timpul mictiunii.
Rinichii au majore (Niculescu, Cezar Th., 2001):
de a excreta cea mai mare parte a finali de metabolism ai organismului;
de a controla organismului, ei contribuind
astfel la homeostaziei a echilibrului acido -bazic al organismului.
de acestea, rinichii mai au roluri secundare:
formarea eliberarea reninei (enzima proteolitica);
formarea eliberarea eritropoietinei (hormon);
activarea vitaminei D;
(n anumite
Rinichii sunt considerati colosii purificatori ai corpului. Pentru mentinerea sanatatii,
in limite optime, rinichii nostri trebuie sa functioneze normal. Prin buna lor functionare
se elimina din corp produsii toxixi, mentinandu -se fluiditatea sanguina si compozitia
chimica corespunzatoare. Beneficiind de o buna circulatie sanguina si limfatica, toxinele
nu se mai pot depune sub forma de sediment, ele fiind conduse spre organele de
detoxifiere si eliminare.
Abordarea bolii renale incepe cu recunoasterea sindroamelor specifice, pe baza unor
modificari cum ar fi prezenta sau absenta azotomiei, proteinuriei, hipertensiunii,
edemelor, modificarilor examenului de urina, tulburarilor electrolitice, volumelor urinare
anormale sau infectiilor.
Principalele boli renale sunt:
insujicienta renala = se caracterizeaza prin deteriorarea functiei renale de
excretie, ducand la acumularea de produsi metabolici in sange si de lichid
extracelular. In acest caz rinichiul nu mai poate elabora urina in cantitatea si
concentratia corespunzatoare, iar produsele rezultate din metabolism raman in
sange si provoaca intoxicatii. Diureza este scazuta (o ligurie ), respectiv sub 400 ml
de urina pe zi sau absenta (anurie), respectiv sub 50 ml de urina pe zi.
Mecanismul esential si constant prezent la aproape toate formele de insuficienta
renala functionala este determinat de scaderea fluxului sanguin renal, care duce la
""
18
SOLID
CONVERTER PD F
scaderea presiunii de filtrare glomerulara; paralel apar: oboseala si stare de rau
general, cefalee, varsaturi, "limba arsa", halena amoniacala, sughit, diaree,
dispnee, tahipnee, somnolenta sau agitatie psihomotoare, convulsii, stari
confuzive, coma in forme foarte grave;
sindromul nefrotic = este un aspect clinico-functional, care apare in unele boli
renale sau generale si se caracterizeaza clinic prin edeme mari, uneori
generalizate, proteinurie variabila ca intensitate, hipoproteinemie sub 60 g/1, hipo-
serinemie, hiperlipemie, hipercolesterolemie, iar anatomopatologic, prin leziuni
degenerative ale membranei bazale glomerulare. Edemul - major, dar nu
obligatoriu - este alb, moale si nedureros, localizat in regiunile declive si la fata.
Complicatiile pot fi edeme severe, tromboembolii, infectii si malnutritie proteica;
litiaza renala = este afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet
si in caile urinare, in urma precipitarii substantelor care, in mod normal, se gasesc
dizolvate in urina. Se intalneste cu deosebire la barbati, in special intre 30 si 50 de
ani. Etiopatogenia nu se cunoaste precis. Sunt totusi necesare mai multe conditii
pentru constituirea calculilor:
o prezenta in exces in urina a unor substante care pot cristaliza: acidul urie si
uratii (alimentatie bogata in proteine, guta etc), acidul oxalic (cafea, cacao,
ceai), fosfati (regimuri bogate in proteine, exces de hormon paratiroidian),
calciu (hipervitaminoza D, decalcifieri importante);
o conditii fizico-chimice locale care favorizeaza cristalizarea: oligurie, staza
urinara, obstacole in eliminarea urinii (adenom de prostata, stenoza
ureterala);
o mai contribuie leziunile preexistente ale cailor excretoare renale, lipsa
unor coloizi protectori care sa impiedice eri stalizarea, hipovitaminoza A
etc.
Manifestarile clinice sunt diferite, unele cazuri ramanand asimptomatice,
altele prezentand manifestari dureroase paroxistice cu aspect de colica. Cea mai
mare parte din cazuri sunt descoperite intamplator la radiografie.
Cea mai caracteristica manifestare este coli ca nefretica. Durerea se datoreaza
migrarii unui calcul, care provoaca spasmul musculaturii cailor urinare. Criza
debuteaza brusc, in urma unor zguduiri sau a unui efort. Durerea este uneori
intolerabila. Pomeste din regiunea lombara si iradiaza spre organele genitale si
fata intema a coapsei. Sediul durerii depinde de sediul calculului. Uneori, poate fi
urmarita coborarea calculului prin deplasarea durerii. Bolnavul este nelinistit si
agitat, prezinta mictiuni frecvente si dureroase.
Retentia acuta de urina = este caracterizata prin imposibilitatea evacuarii vezicii
urinare, datorita unei obstructii mecanice sau a unor perturbari functionale ale
contractiei muschiului vezicii urinare si ale sfincterelor uretrale.
Zonele reflexogene ale aparatului excretor sunt:
rinichi: se gasesc in centrul talpii piciorului, in dreptul degetului 3; se maseaza 2 -3
minute, circular;
uretere: apar ca o banda oblica aflata intre rinichi si vezica urinara;
""
19
SOLID
CONVERTER PD F
se gaseste pe fata latero -interna a piciorului, deasupra pernutei
calcaiului; se maseaza 2-3 minute, circular;
se gaseste in continuarea vezicii urinare.
Rinichi+uretere+vezica urinara: se maseaza 5 minute, de sus injos.
3. Sistemul endocrin
Hipojiza (glanda este o cu la baza
encefalului. Este din 3 lobi: anterior, mijlociu posterior. Cel anterior cel
mijlociu adenohipofiza, iar cel posterior neurohipof iza.
Adenohipofiza (Niculescu, Cezar Th. , 2001):
Hormonul somatotrop (STH), numit hormonul de , are
roluri :
de a stimula a ntregului organism;
rol n metabolismul glucidic lipidic;
lui duce la: gigantism, acromegalie, hiperglicemie, diabet
zaharat hipofizar;
lui duce la: nanism sau piticism hipofizar;
n ambele cazuri nu este afectat intelectul;
STH este un hormon activat de stres.
""
20
SOLID
CONVERTER PD F
Prolactina (hormon mamotrop) are rolul de a stimula a glandei
mamare.
Hormonul adenocorticotrop (ACTH, corticotropina):
activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale;
produce sanguine a glucocorticoizilor a
hom10nilor androgenali;
melanogeneza, producnd pigmentarea pielii;
ACTH duce la: boala Cushing (hiperglicemie, obezitate,
diabet bronzat);
ACTH duce la: boala Addison.
Hormonul tireotrop (TSH, tireostimulina):
sinteza de hormoni tiroidieni;
lui duce la: boala Basedow (hipertiroidism);
lui duce la
Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) gonadelor.
Hormonul foliculostimulant (FSH):
la spermatogeneza dezvoltarea tubilor seminiferi;
la femei: maturarea foliculului de Graaf
de estrogeni.
Hormonulluteinizant (LH):
la stimularea de androgeni;
la femei : corpului galben.
Lobul intermediar
hormonul melanocisto-stimulant (MSH): pigmentogeneza la fel ca
ACTH-ul.
Lobul posterior (neurohipofiza)
Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresina):
reducerea concentrarea urinii;
reducerea tuturor glandelor exocrine;
reglarea pe temme lung a presiunii arteriale;
n doze mari, produce
pierderi mari de n special prin - diabet
insipid.
Oxitocina (ocitocina):
stimularea musculare netede a uterului gravid, mai ales n
preajma travaliului;
expulzia laptelui din glanda
Glandele suprarenale sunt dispuse deasupra rinichilor. Glanda este
n:
Corticosuprarenala
Hormonii mineralcorticoizi (aldosteronul) (Niculescu, Cezar Th., 2001):
rol n metabolismul minerale;
""
21
SOLID
CONVERTER PD F
Na+ n organism, producnd potasurie acidurie;
rol n presiunii osmotice a mediului intern al organismului a
volumului sanguin, precum n echilibrul acido -bazic;
de aldosteron produce: boala Conn de sare
edeme, hipertensiune);
produce boala Addison (pierdere de hipotensiune
adinamie - de efort.
Hormonii glucocorticoizi (cortizon hidrocotizon):
controlul vasculare;
diminuarea intestinale a Ca;
echilibrului hidric;
rol n asigurarea sistemului nervos central;
anabolismul n ficat;
hiperglicemie; efect antiinsulinic;
stimularea lipolizei;
duce la: sindromul Cushing (dereglarea metabolismului
intermediar, obezitate, diabet, hipertensiune
duce la : boala Addison.
Hormonii sexosteroizi (androgeni):
contribuie la caracterelor sexuale secundare;
efecte masculinizante puternice;
este de gonadelor.
Medulosuprarenala
Catecolamine (adrenalina noradrenalina):
produc tahicardie, hipertensiune;
pupila;
erectori ai firului de
produc anxietate
Tiroida (Niculescu, Cezar Th., 2001)::
Tiroxina triiodotironina; roluri :
metabolismului bazal consumul de energie;
rol deosebit n procesele de
efect calorigen (prin
consumul de oxigen;
cretinism, mixedem, piele
de frig;
boala Basedow, exoftalmie, tahicardie, hipertensiune,
insomnie, anxietate,
Calcitonina: la fixarea Ca n oase.
Paratiroidele sunt n de 4, cte pe a lobilor tiroidieni.
(Niculescu, Cezar Th., 2001)::
Parathormonul (PTH):
permeabilitatea pentru Ca2+ - calcemiei;
""
22
SOLID
CONVERTER PD F
att osteogeneza ct osteoliza;
rol n formarea vitaminei D.
Calcitonina (CT): rol hipercalcemiant.
Pancreasul (Niculescu, Cezar Th., 2001):
Insulina:
permeabilitatea pentru
formarea de noi proteine;
singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele
intermediare;
singurul hormon hipoglicemiant;
deficitul de duce la diabet zaharat;
excesul duce la hipoglicemie care poate compromite dramatic
sistemului nervos.
Glucagonul:
rol n metabolismul glucidic, lipidic, proteic;
de a cordului,
biliare, inhibarea gastrice.
Epifiza (glanda (Niculescu, Cezar Th., 2001)::
Indolamine: melatonina, cu frenatoare asupra gonadelor;
Hormoni peptidici: vasotocina, cu
Rol n metabolismullipidic,glucidic, proteic mineral.
Glandele sexuale (Niculescu, Cezar Th. , 2001):
Testiculul
Hormoni androgeni (testosteronul);
Un procent redus de estrogeni;
Rol n organelor genitale masculine, caracterelor sexuale
secundare la
Ovarul
Hormoni feminini (estrogenii): rol n dezvolatrea organelor genitale feminine, a
mucoasei uterine, a glandelor mamare; dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare feminine;
Progesteronul sarcinii.
Timusul , n organism are rol de organ limfatic central rol de
nu au fost hormoni ca atare, se cunosc o serie de efecte ale
extractelor de timus (Niculescu, Cezar Th., 2001)::
de frnare a gonadelor;
de stimulare a osoase;
efecte de frnare a mitozelor.
Patologia endocrina poate fi rezultatul unui deficit hormonal, unui exces de hormoni
sau al unei rezistente la actiunea hormonala, anomalii ale mai multor sisteme hormonale
putand coexista la acelasi individ. Endocrinologia depinde in mare masura de o
""
23
SOLID
CONVERTER PD F
cunoastere temeinica a tabloului clinic si a comb inatiilor de simptome si, poate mai mult
decat orice alta specialitate, de examenele de laborator.
Zonele reflexogene ale sistemului endocrin sunt:
epifiza: se gaseste pe fata plantara a degetului 1, in coltul supero -intern al
degetului; se maseaza 2 minute, circular;
hipofiza: se gaseste pe fata plantara a degetului 1, in centrul lui; se maseaza 3 -5
minute, circular;
paratiroidele: se gasesc pe partea latero -interna a piciorului, la nivelul articulatiei
degetului mare; se maseaza 2-3 minute, circular;
tiroida: se gaseste pe fata plantara a piciorului, intre degetele 1 si 2; se maseaza 2 -
3 minute, liniar, cu presiune in jos;
suprarenalele: se gasesc deasupra rinichilor; se maseaza 4 minute, circular;
pancreas: se gaseste pe partea latero -interna a talpii piciorului, sub stomac; se
maseaza 2 minute, liniar;
ovar/testicol: se gaseste pe talpa piciorului, in centrul calcaiului; se maseaza 2 -3
minute, circular. O alta reprezentare este pe partea externa a piciorului, langa
maleola externa.
""
24
SOLID
CONVERTER PD F
4. Organele genitale
Aparatul genital feminin este din:
ovare;
trompe uterine;
uter;
vagm;

glande mamare.
Ovarul este situat in cavitatea pelviana, este un organ pereche cu functie mixta,
exocrina producand ovulele si endocrina secretand doi horm oni: foliculina si
progesteronul. Are forma unui ovoid turtit de 6 -8 g, cu diametrul mare de 3 -5 cm.
Trompele uterine sunt conducte musculo -membranoase care se intind de la ovare
pana la uter, cu care comunica prin orificii numite ostii uterine. Au o lungime de 7-12
cm.
Uterul este situat in cavitatea pelviana intre vezica urinara si rect, este un organ
musculos, cavitar si impar. Uterul este interpus intre trompele uterine si vagin, are forma
de para cu extremitatea mare orientata superior si usor turtit ntero -posterior.
Vaginul este un conduct musculo -conjunctiv, lung de 7 -9 cm, median si impar, care
prin extremitatea superioara se insera pe colul uterin, iar prin cea inferioara (orificiul
vaginal) se deschide in vestibulul vaginal, spatiu delimitat de cele doua labii mici.
Membrana himenala inchide incomplet orificiul vaginal.
Vulva are forma unei fante, alungita in sens sagital si marginita lateral de catre doua
repliuri cutanate, labiile mari si mici.
Mamela este formata din glanda mamara si diferite parti moi (tesut conjunctiv,
adipos), care o inconjoara. Este o glanda pereche, anexa a aparatului genital feminin,
situata pe peretele toracic anterior in intervalul dintre coastele 3 -7. Glandele mamare, desi
prezente la ambele sexe, au dimensiuni si semnificatii morfo -functionale complet
deosebite. La barbat glandele reprezinta organe rudimentare. La femeia adulta insa,
glandele mamare au o structura complexa hormono-dependenta, avand o deosebita
importanta biologica si patologica. Ele asigura secretia de lapte - alimentul esential al
noului nascut si sunt, deasemenea, sediul a numeroase procese patologice dintre care
cancerele sunt cele mai importante.
Aparatul genital masculin este din:
testicule;
conducte spermatice;
glande anexe: vezicula prostata, glandele bulbo -uretrale;
perus.
Testicolul (organ pereche) este glanda genitala masculina ce indeplineste doua
functii:
spermatogeneza, formarea celulelor sexuale;
functia endocrina, prin care se secreta hormonii androgeni (testosteronul), ce
determina maturarea organelor sexuale si stimuleaza evolutia caracaterelor
sexuale secundare masculine.
""
25
SOLID
CONVERTER PD F
Caile spermatice sunt conducte de eliminare a celulelor sexuale masculine SI a
lichidului spermatic. Ele sunt intratesticulare si extratesticulare.
Vezicula seminala este un organ pereche situat deasupra prostatei, intre vezica
urinara si rect. Are rol secretor, produsul adaugandu -se lichidului seminal.
Prostata este un organ glandular (functie exocrina), impar, situat in jurul portiunii
initiale a uretrei, produsul de secretie participand la formarea spermei.
Penisul este un organ genital si urinar, este situat deasupra scrotului, inaintea simfizei
pubiene. Corpul penisului are forma cilindrica usor turtita.
Scrotul (bursele scrotale) formeaza partea organelor genitale externe in care sunt
localizate testicolele. Este un sac median situat sub penis. La exterior apare ca o punga
cutanata, situata in partea inferioara a peretelui abdominal.
Principalele boli ginecologice sunt:
prostatita = este inflamatia si cresterea in volum a prostatei. Simptome: dureri
mari perianale, ejaculari precoce sau intarziate, cantitate diminuata a lichidului de
ejaculare. Bolnavii urineaza des, mai ales noaptea, presiunea jetului de urina fiind
redusa;
infectiile genitale, inflamatiile aparatului genital feminin = totalitatea proceselor
inflamatorii care afecteaza organele genitale (vulva, vagin, glande accesorii, col
uterin, uter, trompe uterine, ovare );
tulburarile de menstruatie = sunt anomalii de ritm si cantitate ale sangerarii
menstruale.
Zonele reflexogene ale organelor genitale sunt:
glandele mamare: se gaseste pe fata anterioara a piciorului, in dreptul degetelor 2 -
4; se maseaza circular;
vagin/penis: se gaseste pe partea interioara a piciorului, sub maleola interna, oblic,
de la vezica urinara spre zona reprezentativa a uterului sau prostatei; se maseaza
4-5 minute, liniar;
se gaseste pe partea interioara a piciorului, sub maleola interna, in
continuarea zonei pentru vagin sau penis, si putin in sus pe gamba; se maseaza 4 -
5 minute;
ovare/testicule: se gaseste in centrul calcaiului sau pe partea externa a piciorului,
sub maleola externa; se maseaza 3 -5 minute;
dureri menstruale: se gaseste sub forma unei benzi pe partea externa a gambei, pe
langa tendonul ahilian; se maseaza liniar.
""
26
SOLID
CONVERTER PD F
5. Organele de s i m
Organele de simt, analizatorii, sunt sisteme morfo -functionale prin intermediul
carora, la nivel cortical, se realizeaza analiza cantitativa si calitativa a excitatiilor din
mediul extern si intern, care actioneaza asupra receptorilor.
""
27
SOLID
CONVERTER PD F
Excitatiile propagate pe caile senzitive determina formarea de senzatii.
Fiecare analizator este alcatuit din 3 segmente:
Segment periferic;
Segment intermediar;
Segment central.
1. Segmentul periferic este o formatiune specializata numita receptor. Receptorii
pot percepe o anumita forma de energie din mediul extern sau intern, sub forma
de excitatii.
Clasificare:
Dupa locul de unde preiau excitatiile: exteroceptori
interoceptori
proprioceptori
Dupa natura excitantului: mecanoreceptori
termoreceptori
fotoreceptori
fonoreceptori
chemo receptori
osmoreceptori
2. Segmentul intermediar (de conducere) este format din caile nervoase prin care
influxul nervos ce conduce excitatiile este transmis la scoarta cerebrala.
3. Segmentul central este reprezentat de aria din scoarta cerebrala la care ajunge
calea de conducere si la nivelul careia excitatiile sunt transformate in senzatii
specifice (auz, vaz, ... ).
mirosului nasul
mirosului este slab dezvoltat la om, comparativ cu unele anima le.
Rolul principal n a depista n aer a unor mirositoare,
eventual nocive cu gustului, de a participa la aprecierea
alimentelor la digestive.
gustului: limba
Are rolul de a informa asupra alimentelor introduse n dar intervine
n reflex a glandelor salivare.
ochii
Vederea peste 90% din asupra mediului de
aceea are o nu numai n
formei culorii obiectelor, dar n orientarea n echilibrului a
tonusului cortical
Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobandite prin
suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii,
boli su repercursiuni asupra ochilor, etc.
Slabirea acuitatii vizuale este prezenta in unele afectiuni ca:
Miopia: bolnavul nu vede la distanta;
Hipermetropia: bolnavul nu vede de aproape;
""
28
SOLID
CONVERTER PD F
Presbitia: slabirea vederii la varste inaintate;
Cataractele: tulburari de transparenta a cristalinului;
Glaucomul: afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul
ochiului si alesticitatea peretilor sai.
Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, zonele reflexe ale ochilor
sunt extrem de dureroase la palpare. Stimuland aceste zone reflexe, se restabileste
circulatia normala a sangelui in organele afectate, avand ca efect imbunatatirea vederii.
auzului: urechea
La om, aceasta la perceperea vorbirii care la baza interumane.
Urechea poate percepe undele sonore, repetate ntr-o ordine (sunete)
sau succedndu-se neregulat (zgomote).
Bolnavii prezinta tulburari ale auzului (surditate relativa) datorate unor afectiuni ale
aparatului auditiv. Surditatea constituie o infinnitate manifestata prin scade rea auzului
pana la pierderea totala. Otitele sunt inflamatii ale urechii (acute sau cronice), supurative
(purulente) sau nesupurative, intinse pe una sau mai multe zone ale urechii (urechea
externa si/sau medie). Masajul reflexogen in zona reflexa a urechii bolnave va atrage o
buna irigare sanguina zonala, ce va accelera eliminarea puroiului existent si stoparea
infectiei.
echilibrului : urechea
Are de a furniza asupra corpului n u, pe
baza reflexe necesare echilibrului verticale a
corpului, ct a de
Din punct de vedere al reflexoterapiei, echilibrului este reprezentat de punctul
de echilibru.
Zonele reflexogene ale organelor de simt sunt:
Nasul: se gaseste pe partea latero -externa a degetului 1, deasupra articulatiei
interfalangiene; se maseaza 3 minute, liniar, cu presiune in jos;
Limba: se gaseste pe partea anterioara a degetului mare, la niv elul articulatiei
interfalangiene, in cadrul zonei pentru cavitatea bucala; se maseaza 3 minute,
circular;
Ochiul: se gaseste intre degetele 2 si 3, pe talpa; se maseaza 3 minute, circular si cu
presmne mJos;
Urechea: se gaseste intre degetele 3 si 4, pe talpa; se maseaza 3 minute, circular si
cu presmne mJos;
Punctul de echilibru: se gaseste pe fata anterioara a piciorului, intre degetele 4 si 5;
se maseaza 3 minute, liniar, cu presiune spre gamba.
""
29
SOLID
CONVERTER PD F
1 lkhi
6. Aparatul cardio-vascular
Aparatul cardio-vascular este din:

arborele vascular: artere, vene, capilare;
sistemul limfatic: vase limfatice, ganglioni, splina.
Inima este organul central al aparatului cardio -vascular. Este situata in med iastin,
astfel incat 1/3 din inima este situata in dreapta si 2/3 in stanga fata de planul
""
30
SOLID
CONVERTER PD F
mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este asemanator
cu cel al pumnului drept.
Arborele vascular este format din artere, capilare si vene. Prin artere circula sangele
incarcat cu 02 si substante nutritive. Prin vene, sangele cu C02 este readus la inima.
Capilarele sunt interpuse intre artere si vene si la nivelul lor se fac schimburile intre
sange si tesuturi.
Aparatul cardio-vascular sngelui a limfei n organism. Prin
aceasta se ndeplinesc majore (Niculescu, Cezar Th., 2001):
distribuirea nutritive a oxigenului tuturor celulelor din organism;
colectarea tisulari de catabolism pentru a fi
Ventriculul stang al inimii pompeaza sangele prin vasele sanguine arteriale ale
circulatiei sistemice catre capilarele tisulare (marea circulatie). Sangele se intoarce la
inima, in atriul sau drept, pe calea venoasa sistemica, fiind pompat apoi de catre
ventricolul drept, in plamani, de unde se reintoarce la cord, in atriul stang (mica
circulatie). Acest fapt este posibil datorita celei mai importante functii a inimii, aceea de
pompa.
Frecventa cardiaca normala (puls)= 70-75 batai/minut
Debit cardiac de repaus= 51/minut
Ta= 60-90 mmHg
TA= 110-140 mmHg
Splina este un organ abdominal, nepereche, ce apartine sistemului circulator.
Splina are roluri (Niculescu, Cezar Th., 2001)::
limfocite (este un organ limfopoetic);
distruge hematiile
intervine n metabolismul fierului;
este un organ de depozit (200-300g snge) pe care-I trimite n n caz de
nevoie (hemoragii, efort fizic)
Principalele boli ale aparatului cardio-vascular sunt:
insujicienta cardiaca = inima nu este capabila sa pompeze suficient sange pentru
metabolismul tisular sau poate pompa suficient numai cu o presiune de umplere
anormal crescuta. Simptome: fatigatibilitate, dispnee, ortopnee, dispnee
paroxistica noctuma, edeme periferice , cardiomegalie;
hipertensiunea arteriala =cresterea cronica a TA peste 140/90;
aritmiile = pot surveni in prezenta sau absenta unei boli cardiace organice.
Afectiunile care provoaca aritmii sunt: ischemia mio cardica, insuficienta cardiaca
cronica, hipotensiunea, tulburarile electrolitice (in special cele ale K, Ca si Mg),
intoxicatii medicamentoase, cofeina, etanolul;
angina pectorala = presiune sau constrictie retrostemala, cu iradiere tipica in
bratul stang; apare de obicei dupa efort, in special dupa mese sau in conditii de
stres emotional. Este specifica ameliorarea dupa repaus sau la nitroglicerina.
Infarct miocardic acut = durere similara cu cea din angina, dar mai intensa, cu
durata mai lunga (2:30 minute) si care nu cedeaza imediat la repaus sau
nitroglicerina, adeseori insotita de greata, transpiratii, anxietate;
""
31
SOLID
CONVERTER PD F
Cardiopatia ischemica = este o boala care afecteaza arterele ce hranesc inima -
arterele coronare - care si micsoreaza calibrul, avnd drept consecinta scaderea
cantitatii de snge ce iriga muschiul inimii - miocardul - pus astfel, n
imposibilitatea de a -si satisface necesarul de oxigen, acizi grasi, glucoza.
Varicele = sunt dilatatii permanente si neregulate ale venelor. Desi in principiu
orice vena ar putea deveni varicoasa, in practica varicele sunt localizate de regula
in jumatatea inferioara a corpului, mai ales la nivelul membrelor inferioare, si
atunci intereseaza mai ales venele subcutanate. Cand cauza dilatatiei o constituie
alterarea structurala intrinseca a peretelui venos sau a valvulelor, varicele sunt
denumite primare sau esentiale. Varicele secundare sunt um1area unei
hipertensiuni venoase;
Boala hemoroidala = hemoroizii sunt varice ale venelor ano -rectale. Pot fi interni
si externi. Hemoroizii externi se manifesta prin mancarime, dureri si aparitia unor
ridicaturi moi, de culoare violacee, in jurul orificiului anal. Hemoroizii interni au
aceleasi simptome, la care se poate adauga hemoragia care, daca este des repetata,
induce anemierea la bolnav.
Zonele reflexogene ale aparatului cardio -vascular sunt:
inima: se gaseste pe talpa stanga, in dreptul degetului 4, se maseaza 3 -4 minute,
circular;
zona hipertensoare: se gaseste pe partea anterioara a piciorului, intre degetele 4 -5;
se maseaza 3-5 minute, liniar, cu presiune;
zona hipotensoare: se gaseste pe partea latero -interna a gambei, deasupra
maleolei; se maseaza pana la 15 minute, cu presiune in sus pe gamba;
splina: se gaseste pe talpa stanga, sub inima; se maseaza 3 minute , circular.
""
32
SOLID
CONVERTER PD F
Zoua hipt-l'ttlliO<ll't
7. Aparatul respirator
Aparatul respirator cuprinde:
plamnii;
respiratorii: cavitatea faringe, laringe, trahee, bronhii.
Cavitatea nazala este primul segment al c ailor respiratorii. Septul nazal desparte
cavitatea nazala in doua cavitati simetrice (fose nazale), cu directie antero -posterioara,
sub baza craniului si deasupra cavitatii bucale.
Faringele este un conduct musculo -membranos, dispus de la baza craniului pana in
dreptul vertebrei C7, unde se continua cu esofagul.
Laringele este un organ cu dubla functie: conduct aero -vector si organ al fonatiei.
Varfullaringelui se continua injos cu traheea.
Traheea este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde de la
vertebra cervicala C6 pana la cea toracala T4, unde se imparte in cele doua bronhii. Are o
lungime de 10-12 cm si un calibru de 1,6-2 cm. In structura traheei se distinge un schelet
fibrocartilaginos, format din 15-20 inele cartilaginoase incomplete posterior.
Bronhiile: la nivelul vertebrei T4, traheea se imparte in cele doua bronhii principale
(dreapta si stanga). Aceste bronhii patrund in plamani, unde se ramifica intrapulmonar,
formand arborele bronsic. Intre cele doua bronhii exista o serie de deosebiri :
bronhia dreapta este aproape verticala, iar cea stanga aproape orizontala;
cea stanga este mai lunga (5 cm) fata de cea dreapta (2,5 cm);
bronhia dreapta are un calibru mai mare (1,5 cm) fata de cea stanga (1 cm).
Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Sunt doi plamani (stang si drept),
situati in cavitatea toracica, fiecare fiind acoperit de pleura viscerala. Plamanii au forma
unei jumatati de con. Greutatea plamanilor este de 700 g pentru cel drept si 600 g pentru
cel stang. Capacitatea totala a plamanilor este de 50 000 cm3 de aer.
""
33
SOLID
CONVERTER PD F
schimbul de oxigen dioxid de carbon dintre orgamsm
mediu.
Primirea aerului de pe traiectul cailor respiratorii si d in spatiile lobilor pulmonari se
realizeaza ca urmare a miscarilor de inspiratie si de expiratie.
Inspiratia este un act fiziologic care consta in introducerea unei cantitati oarecare de
aer in plamani. Ea este consecinta unei cresteri rapide a volu mului cutiei toracice, lucru
realizat prin coborarea (contractia) diafragmei, pe de o parte, si prin ridicarea coastelor,
pe de alta parte.
Expiratia. Relaxarea diafragmei si a muschilor intercostali aduce dupa sine revenirea
la volumul cutiei toracice dinainte de inspiratie si deci, prin aceasta, se produce
expulzarea unei cantitati de aer aproximativ egala cu cea inspirata.
Principalele boli ale aparatului respirator sunt:
sinuzitele = pot fi cauzate de streptococi; obstructia sinusurilor datorita secretiilor
stagnante, edemul mucoasei si polipii favorizeaza sinuzita;
astmul bronsic = este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata,
variabila si reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee
expiratorie Dispneea paroxistica este consecinta a trei factori, care induc
bronhostenoza: edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul. Primele doua
componente sunt fixe, ultima este labila ;
bronsita acuta este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesnd de obicei
bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea (traheobronsita). Bronsita cronica
este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, nsotita de cresterea secretiilor
bronsice, permanenta sau intermitenta (cel putin 3 luni pe an si minim 2 ani de la
aparitie), necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica ;
pneumonia = a unui lob sau a unui segment pulmonar, n
mod obisnuit de pneumococ sau de virusuri si prin tuse,
junghiuri, frisoane,
tuberculoza = si de localizarea bacilului
Koch la la intestine, la oase etc. care poate provoca distrugerea
etc.
Zonele reflexogene ale aparatului respirator sunt:
sinusurile: se gasesc pe degetul mare pe varful acestuia, iar pe celelalte degete la
nivelul buricelor degetelor; se maseaza 2 -3 minute liniar pe degetul mare si
circular pe celelalte degete;
nasul: pe partea latero-extema a degetului mare, deasupra articulatiei
interfalangiene;
laringele si traheea: pe partea anterioara a labei piciorului, intre degetele 1 si 2; se
maseaza 2-3 minute, circular;
se gasesc pe talpa pe zona formata de pemutele degetelor 2 -4; se
maseaza 5 minute, circular
diafragma: se gaseste pe partea anterioara a labei piciorului, ca o banda la
mijlocul zonei; se maseaza 2-3 minute, liniar.
""
34
SOLID
CONVERTER PD F
8. Aparatul digestiv
Este din organe la nivelul se digestia alimente lor ulterior
lor. n timp, la nivelul ultimului segment al tubului digestiv, rectul, se
eliminarea resturilor neabsorbite, prin actul (Niculescu, Cezar Th.,
2001).
Aparatul digestiv se compune din:
""
35
SOLID
CONVERTER PD F
cavitate

faringe;
esofag;
stomac;
intestin duoden, jejuno -ileon;
intestin gros: cec, apendice vermiform, colon ascendent, transvers, descendent
sigmoid, rect, anus.
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
glandele salivare;
ficatul cu vezica
pancreasul.
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv, fiind o cavitate virtuala
cand gura este inchisa si reala cand gura este deschisa.
Limba este un organ musculo -membranos mobil care, pe langa rol in masticatie si
deglutitie, mai are rol si in vorbirea articulata, in supt si ca organ de simt, datorita
prezentei la nivelul limbii a papilelor gustative.
Dintii sunt organe dure ale aparatului masticator, avand rol si in vorbirea articulata.
La om exista doua dentitii: una temporara (de lapte) care numara 20 de dinti si una
permanenta cu 3 2 de dinti.
Faringele este un conduct musculo -membranos, dispus de la baza craniului pana in
dreptul vertebrei C7, unde se continua cu esofagul. Are forma unui jgheab deschis
anterior, care se ingusteaza de sus in jos, cu lungimea de 15 cm.
Esofagul este un canal musculo -membranos prin care bolul alimentar trece din
faringe spre stomac. Limita lui superioara corespunde vertebrei C7, iar cea infer ioara
orificiului cardia, prin care esofagul se deschide in stomac. Lungimea sa este de 25 cm.
Stomacul se prezinta ca o portiune dilatata a tubului digestiv, fiind situat intre splina
si ficat. In stare de umplere are 25 cm, iar gol 18 cm. Capacitatea lui este de 1300-1500
cm3. Stomacul are forma literei J.
Intestinul subtire este portiunea din tubul digestiv cuprinsa intre stomac si intestinul
gros. In functie de mobilitatea sa, intestinul subtire are o prima portiune fixa numita
duoden si o a doua mai lunga si mobila numita jejuno -ileon. Lunginea intestinului subtire
este de 4-6 m.
Intestinul gros continua jejuno -ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal.
Lungimea sa este de 1,5m. Cecul este prima portiune a intestinului gros si are forma unui
sac. Pe fata laterala stanga se afla valva ileo -cecala prin care ileonul se deschide in cec,
are rol de supapa intre intestinul subtire si cel gros. La 2 -3 cm sub valva ileo -cecala se
gaseste apendicele vermiform. Acesta este un segment rudimentar al intestinului gros,
transformat in organ limfoid. Are lungimea de 7 -8 cm si un calibru de 5-8 mm. Colo nul
incepe la nivelul valvei ileo-cecale si se termina in dreptul vertebrei S3. este alcatuit din
colon ascendent, transvers, descendent, sigmoid.
Rectul incepe la nivelul vertebrei S3 si sfarseste la nivelul orificiului anal (anus).
Glandele salivare sunt de doua feluri:
miCI
mari: parotide
""
36
SOLID
CONVERTER PD F
submandibulare
sublinguale
Ficatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv. Este situat in partea
dreapta, sub diafragma, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului. Are forma
unui ovoid taiat oblic, avand 28 cm in sens transversal si 16 cm in sens antero -posterior.
La nivelul ficatului se secreta bila. Vezica bili ara ( colecistul) este un rezervor in care se
depoziteaza bila in perioadele interdigestive. Vezica biliara este situata pe fata viscerala a
ficatului. Are forma de para cu lungimea de 8 -10 cm si latimea de 4 cm. Capacitatea ei
este de 50-60 cm3.
Pancreasul este o glanda voluminoasa, anexata tubului digestiv, avand atat o functie
exocrina cat si una endocrina. Are greutatea de 80-100 g, lungime de 15-20 cm si
grosime de 2 cm.
Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa si substante nutritive
necesare organismului. Majoritatea substantelor intalnite in alimente au o structura
chimica complexa diferita de cea a constituentilor organismului si nu pot fi preluate ca
atare din natura. Ele sufera in prealabil transformari mecanice, fizice si chimice (=
digestie). Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, iar
acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale.
Digestia bucala: la nivelul cavitatii bucale exista o activitate motorie si una
secretorie. Activitatea motorie consta din masticatie si timpul bucal al deglutitiei. Prin
masticatie alimentele introduse in cavitatea bucala sunt taiate si transformate in
fragmente mai mici. Rolurile masticatiei:
fragmentarea alimentelor;
amestecarea alimentelor cu saliva ce are ca rezultat initierea procesului de
digestie;
asigurarea contactului cu receptorii gustativi. Activitatea secretorie a cavitatii
bucale se datoreaza glandelor salivare. Zilnic se secreta 800 -1500 ml saliva.
Saliva este o solutie apoasa ce contine: electroliti, proteine, enzime, mucina
(substanta ce lubrifiaza alimentele), substante bactericide si unii produsi de
catabolism (uree si acid urie). Reprezinta si o cale de eliminare din organism a
unor v1rusun.
Functiile salivei:
protectia mucoasei bucale;
saliva incepe procesul de digestie al amidonului si lipidelor;
lubrifierea alimentelor ce usureaza deglutitia;
umectarea mucoasei bucale ce favorizeaza vorbirea;
excretia unor substante;
elaborarea senzatiei gustative.
Deglutitia cuprinde totalitatea activitatilor motorii ce asigura transportul bolului
alimentar din cavitatea bucala in stomac.
Digestia gastrica: in stomac alimentele sufera consecinta activitatii motorii si
secretarii ale acestuia, care produc transformarea bolului alimentar intr-o pasta omogena
numita chim gastric. Activitatea motorie a stomacului realizeaza trei functii de baza:
stocarea alimentelor, amestecul alimentelor cu secretiile gastrice, evacuarea continutului
gastric in duoden. Activitatea secretorie a stomacului: secretiile gastrice continua
procesele digestive incepute in cavitatea bucala. Cantitatea secretata zilnic este de
""
37
SOLID
CONVERTER PD F
aproximativ 21. Principalele substante organice din secretiile gastrice sunt enzimele si
mucina, iar dintre cele anorganice: HCI (necesar pentru digestia proteinelor). La nivel
gastric are loc absorbtia unor substante, de exemplu: substante foarte solubile in lipide,
etanol, apa si cantitati extrem de mici de sodoi, potasiu, glucoza si aminoacizi.
Digestia la nivelul intestinului subtire: miscarile de la nivelul intestinului subtire sunt
contractii de amestec si contractii propulsive. Rolul valvei ileo -cecale este de a preveni
refluxul continutului colonului in intestinul subtire. In duoden se varsa secretiile
pancreasului si ficatului. Secretia pancreasului contine: electroliti, enzime, si cel mai
important hormon, insulina. In 24 h pancreasul secreta o cantitate de 1500 ml suc
pancreatic. Ficatul secreta bila, necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru
ecretia unor substante insolubile in apa cum sunt colesterolul si bilirubina.
Rolurile ficatului:
joaca un rol foarte important in metabilosmul nitratilor de carbon;
are rol in metabolismullipidelor;
intervine si in metabolismul proteic;
are si functie antitoxica.
Ficatul produce 1,5 1 bila pe zi.
Secretiile intestinului subtire contin: mucus, enzime, apa, electroliti.
Absorbtia intestinala se realizeaza prin mai multe mecanisme, in functie de substanta
absorbita.
Digestia la nivelul intestinului gros: rolurile principale ale colonului sunt: absorbtia
apei si a electrolitilor (in jumatatea proximala) si depozitarea materialelor fecale pana la
eliminarea lor (in jumatatea distala). Datorita acestor roluri miscarile de la ni velul
colonului sunt lente. Miscarile de la nivelul colonului sunt de doua tipuri: de amestec
(haustratiile) si propulsive (in masa). Colonul nu poate absorbi mai mult de 2 -3 1 de apa
pe zi. Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodi ului si dorului, care nu au fost absorbite
in intestinul subtire. Potasiu! este secretat de catre colon.
Defecatia reprezinta procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin.
Principalele boli ale aparatului digestiv sunt:
gastrita = boala care n inflamatia mucoasei stomacului si care se
prin dureri abdominale, bal o etc.;
ulcerul gastro -duodenal = este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii
(fara tendinta de cicatrizare) cu sediul pe stomac, pe portiunea superioara a
duodenului, sau pe partea inferioara a esofagului ;
sindrom de constipatie = stare prin dificultatea sau
imposibilitatea de eliminare a materialelor fecale ;
apendicita = care n inflamarea sau a apendicelui si
care se de obicei prin crize dureroase ;
hepatita = denumire afectiunilor inflamatorii de virotica,
microbiana sau ale ficatului;
ciroza hepatica = a ficatului, prin
a conjunctiv si prin distrugerea a celulelor hepatice ;
litiaza biliara = prin formarea patologica de nisip sau de calculi
in vezicula sau in caile biliare extra- sau intrahepatice; calculoza;
pancreatita = inflamatie acuta sau cronica a pancreasului;
""
38
SOLID
CONVERTER PD F
obezitatea = este o boala de nutritie, caracterizata prin cresterea greutatii corporale
cu peste 15-20% fata de greutatea considerata ideala, datorita acumularilor toxice
ale grasimilor, consumului necontrolat de alimente, unor cauze de natura
endocrina si retentiilor anormale de apa si mucus in canalele limfatice, toate
depinzand de particularitatile organismului.
Zonele reflexogene ale aparatului digestiv sunt:
cavitatea bucala: pe partea anterioara a degetului mare. Contine limba si dintii. Se
maseaza 3 minute, circular;
faringele si esofagul: se gasesc pe talpa intre degetele 1 si 2; se maseaza 2 minute,
liniar in jos;
stomacul: se gaseste pe partea latero-interna a talpii, sub pingea; se maseaza 6
minute, liniar spre exterior;
pancreasul: se gaseste sub stomac; se maseaza 2 minute, liniar spre exterior
duoden: se gaseste sub pancreas; se maseaza 3 minute, liniar spre exterior;
apendicele vermiform: se gaseste pe talpa, in dreptul degetului 4, deasupra
pingelei calcaiului. Se maseaza 2 minute circular;
valva ileo-cecala: se gaseste deasupra apendicelui vermiform; se maseaza 2
minute, circular;
colonul ascendent: se gaseste in continuarea valvei ileo -cecale pana in dreptul
ficatului; se maseaza 3 -4 minute, cu presiune de jos in sus;
colonul transvers: se gaseste in continuarea celui ascendent, dar orizontal,
aproximativ la jumatatea talpii; incepe pe piciorul drept si continua pe cel stang;
se maseaza 4 minute, cu presiune de la dreapta spre stanga;
colonul descendent: continua in jos pe cel transvers, pana la pingeaua calcaiului
stang; se maseaza 3-4 minute, cu presiune de sus in jos;
colonul sigmoid: continua colonul descendent, dar orizontal, spre dreapta, pe
marginea pingelei calcaiului; se maseaza 1-2 minute, cu presiune de la stanga spre
dreapta;
rect si anus: se gasesc in continuarea colonului sigmoid, pe partea latero -interna a
talpii, sub vezica urinara; se maseaza 2-3 minute, circular;
intestinul subtire: se gaseste incadrat de catre intestinul gros; se maseaza 2 -3
minute, circular;
ficatul: se gaseste pe talpa dreapta, in dreptul degetului 4, sub pingea; are orientare
putin oblica; se maseaza 4 minute, circular;
vezica biliara: se gaseste in partea inferioara a ficatului; se maseaza 1-2 minute,
circular;
zona pentru hemoroizi: se gaseste pe partea latero -interna a gambei, pe o distanta
de 1 O cm; se maseaza 5 minute, cu presiune in sus spre gamba.
""
39
SOLID
CONVERTER PD F
""
40
SOLID
CONVERTER PD F
9. Sistemul nervos
Sistemul nervos, cu sistemul endocrin, maJontatea
organismului. Sistemul nervos are rol n special n reglarea musculare a
glandelor secretarii, n timp ce sistemul endocrin n principal
metabolice. Reglarea musculaturii scheletice este de sistemul nervos
somatie, iar reglarea musculaturii viscerale a glandelor este de
sistemul nervos vegetativ. Intre sistemul nervos cel endocrin o
(Niculescu, Cezar Th., 2001).
Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi
care prelucreaza informatiile primite si apoi elaboreaza comenzi ce sunt transmise
efectorilor. Din acest punct de vedere, fiecare centru nervos poate fi separat in doua
compartimente functionale:
Compartimentul senzitiv, unde sosesc informatiile culese la nivelul receptorilor;
Compartimentul motor, care transmite comenzile la efectori.
La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si functia psihica.
Reflexul. Mecanismul fundamental de functionare a SN este actul reflex (reflexul).
Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone
receptoare. Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente
anatomice: receptorul, calea aferenta, centrii nervosi, calea eferenta si efectorul.
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de
potential gradate proportional cu intensitatea agentului excitant. La nivelul receptorului
are loc transformarea energiei excitantului in influx nervos. In functie de tipul
excitantului, se deosebesc cinci tipuri fundamentale de receptori:
1. mecanoreceptori, care detecteaza deformarile mecanice ale receptorului sau ale
celulelor vecine acestuia;
2. termoreceptori, care sesizeaza schimbarile de temperatura;
3. nociceptori (receptori ai durerii), care detecteaza injurii tisulare, indiferent daca
acestea sunt de natura fizica sau chimica;
4. receptori electromagnetici, care detecteaza lumina la nivelul retinei;
5. chemo receptori, care detecteaza gustul, mirosul, nivelul oxigenului in sangele
arterial, concentratia dioxidului de carbon, ...
Dupa localizare, receptorii pot fi :
exteroceptori, la nivelul tegumentelor;
proprioceptori, la nivelul aparatului locomotor;
interoceptori, la nivelul organelor interne.
Calea aferenta. Receptorii vin in contact cu terminatiile neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni (prin care se transmite
informatia).
Centrii nervosi . Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul
nervos central care participa la actul reflex respectiv.
Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se
transmite comanda catre organul efector.
Efectorii. Principalii efectori sunt muschii striati, muschii netezi si glandele.
Sistemul nervos este din:
""
41
SOLID
CONVERTER PD F
encefal;
cerebel;
trunchi cerebral;

nervi.
Maduva spinarii. Maduva spinarii are forn1a de cordon cilindric usor turtit in sens
antero-posterior. Se gaseste situata in canalul vertebra!, format din suprapunerea
orificiilor vertebrale. Limita superioara a maduvei corespunde gaurii occipitale, iar limita
inferioara se afla in dreptul vertebrei L2. Sub vertebra L2, maduva se prelungeste cu
nervii lombari si sacrali, care au directie aproape verticala, formand asa -numita "coada de
cal". Maduva este formata din substanta cenusie dispusa in centru, avand aspectul literei
"H" si substanta alba, la periferie, sub forma de cordoane. Maduva spinarii are doua
functii: reflexa si de conducere. La nivelul maduvei spinarii se inchid numeroase arcuri
reflexe. De asemenea, maduva spinarii este strabatuta in sens ascendent de cai nervoase
ce leaga bidirectional centrii encefalici de restul organismului.
Nervii spinali . Nervii spinali conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici si
vegetativi). Sunt in numar de 31 de perechi. In regiunea cervicala exista 8 nervi cervicali,
in regiunea toracala sunt 12 nervi, 5 in regiunea lombara si sacrala si 1 in regiunea
coctgmna.
Encefalul. Este situat in cutia craniana si in alcatuirea lui intra trunchiul cerebral,
cerebelul, diencefalul si cele doua emisfere cerebrale, foarte dezvoltate la om.
Trunchiul cerebral este prima componenta a encefalului. El are urmatoarele functii:
prin trunchiul cerebral trec toate caile ce leaga maduva spinarii de etajele
superioare ale sistemului nervos central;
in trunchiul cerebral se inchid o serie de reflexe;
rol in reglarea tonusului muscular, in controlul reflexelor spinale, al echilibrului si
al posturii;
contine centrii de reglare ai unor functii vitale , cum sunt activitatea cardio-
vasculara, respiratorie si digestiva.
Cerebelul. Ocupa fosa posterioara a craniului. Are forma unui fluture. Cerebelul este
situat in derivatie pe toate caile senzitive si motorii si este, in consecinta, informat asupra
tuturor stimulilor proveniti din mediul intern sau extern. El poate exercita o actiune
coordonatoare asupra activitatii musculare initiate de cortexul cerebral motor. Asa se
explica de ce leziunile cerebeloase dau tulburari de coordonare. Desi cerebelul n u are
conexiuni directe cu efectorii motori, prezenta sa este indispensabila pentru activitatea
normala a acestora. Excitarea cerebelului nu provoaca nici senzatii subiective, nici
miscare. Totusi, dupa indepartarea sa, apar grave tulburari ale functiilor motorii somatice.
Se perturba mai ales miscarile voluntare rapide cum sunt alergatul, cantatul la pian,
scrisul si vorbirea. Leziunile cerebelului produc o serie de tulburari clinice caracteristice:
astazia = tulburare a posturii si echilibrului static al corpului, care nu se poate
mentine in picioare fara largirea poligonului de sustinere;
astenia = se instaleaza prin instalarea unei senzatii de oboseala musculara, la cele
. . .
mat usoare m1scan;
atonia = reprezinta scaderea tonusului muscular;
tremuratura intentionala = reprezinta imposibilitatea de miscari voluntare, acestea
efectuandu -se sacadat;
""
42
SOLID
CONVERTER PD F
mersul de om beat;
tulburari in vorbirea articulata.
Emisferele cerebrale. Reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos
central. Activitatea mai mare a membrului superior, precum si localizarea centrului
vorbirii in emisfera stanga determina asimetria de volum, emisfera stanga fiind mai
dezvoltata la drepataci. Rolul specific al creierului este de a prelucra informatia. Sediul
principal al acestui proces este scoarta cerebrala care functioneaza in stransa colaborare
cu numeroase structuri subcorticale. Pe baza sintezei complexe a tuturor informatiilor
este elaborata starea de constienta si sunt luate deciziile automate si cele volutionale.
Scoarta cerebrala are trei categorii de functii: senzitive, asociative si motorii. Pe baza
acestor functii se analizeaza procesele psihice caracteristice fiintei umane: procese
cognitive, procese afective si procese volitive.
Sistemul nervos vegetativ (SNV) . Reprezinta acea parte a sistemului nervos care
regleaza functiile organelor interne, despre a caror activitate nu suntem constienti in mod
obisnuit. Are doua componente : sistemul nervos vegetativ simpatic si parasimpatic. Daca
simpaticul stimuleaza o anumita functie a unui organ, parasimpaticul o inhiba, si invers.
Plexul celiac (plexul solar). Face parte din plexurile vegetative si este situat anterior
de aorta abdominala, intre mica curbura a stomacului si fata inferioara a ficatului .
Ramurile desprinse din plexul celiac inerveaza viscerele abdominale prin intermediul
unor plexuri ce merg de -a lungul ramurilor viscerale ale aortei abdominale (plex hepatic,
gastric, splenic, duodeno -pancreatic, renal, testicular/ovarian).
Principalele boli ale sistemului nervos sunt:
migrenele = cefalee prin dureri paroxistice, localizate la o
a capului, de oculare ;
epilepsia = a sistemului nervos, prin crize convulsive
intermitente, de pierderea de halucinatii si de alte
psihice;
nevralgii = dureri survenite deseori sub de accese, pe traiectul
unui nerv senzitiv sau n interiorul care i corespunde;
pareze = paralizie prin musculare);
paralizii = se prin pierderea sau a de miscare
si a corpului sau a unei a lui .
Zonele reflexogene reprezentative ale sistemului nervos sunt:
encefal: se gaseste pe fata plantara a degetului mare; se maseaza 3 -4 minute, in
toate directiile;
cerebel: se gaseste pe fata plantara a degetului mare in partea inferioara, latero-
intema; se maseaza 2 minute, circular;
nerv trigemen: se gaseste pe fata plantara a degetului mare, latero -intern, deasupra
cerebelului; se maseaza 2-3 minute, circular;
plexul solar: se gaseste pe talpa, in dreptul degetului 3, sub pingea, in gropita
formata atunci cand facem flexia plantara a degetelor; se maseaza 2 -3 minute,
circular.
"'
43
SOLID
CONVERTER PD F
f ncefal
1 O. Coloana principalele
Coloana scheletul axial, fiind n partea
a corpului. un triplu rol, fiind axul de al corpului,
protejnd participnd la executarea diferitelor ale trunchiului
capului (Niculescu, Cezar Th., 2001).
Coloana vertebrala este compusa din:
7 vertebre cervicale;
12 vertebre toracale;
5 vertebre lombare;
5 vertebre sacrale sudate intre ele;
4-5 vertebre cocigiene sudate intre ele.
Coloana vertebrala nu este rectilinie, ci prezinta curburi atat in plan sagital, cat si in
plan frontal. Curburile din plan sagital sunt numite lordoze, cand au concavitatea
posterior (in regiunea cervicala si lobara) si cifoze, cand au convexitatea posterior (in
regiunea toracala si sacrala). Curburile in plan frontal se numesc scolioze si pot fi in "C''
sau in "S".
sunt organe de ntre oase, fiind sediul
Principalele afectiuni ale coloanei vertebrale si ale principalelor articulatii sunt:
""
44
SOLID
CONVERTER PD F
scolioza = este deviatia colioanei vertebrale in plan frontal , cu rotiri ale co rpurilor
vertebrale de partea convexa; pot fi in "C" sau in "S";
cifozele = sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, prin exagerarea
curburilor normale ale coloanei vertebrale;
lordozele = sunt deviatii ale coloanei vertebrale cu convexitate anterioara , prin
exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale;
artrozele = cronice degenerative ale
spondiloza = este o forma particulara a artrozelor localizate la nivelul c oloanei
vertebrale. Mectiunea prinde vertebra si discul intervertebral;
poliartrita reumatoida = este o afectiune inflamatorie, fara procese supurative, ce
atinge mai multe articulatii, cu predilectie cele de la maini si picioare; semne
caracteristice: tumefierea articulatiilor de la degete, genunchi, picioare, pumni,
articulatiile fiind prinse simetric;
guta = este o artrita acuta recurenta a articulatiilor periferice care apare prin
depunerea la nivelul articulatiilor si tendoanelor de cristale de urat m onosodic
rezultat din hiperuricemie. Guta prezinta urmatoarele simptome:
o limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)
o prurit tegumentar
o durere cu caracter nocturn, de intensitate mare
o cresterea temperaturii locale, insotita de eritem si edem
o hiperestezie cutanata la nivelul articulatiei
Zonele reflexogene reprezentative sunt:
coloana se gaseste pe partea latero -interna a talpii piciorului, de la
degetul mare pana la calcai; se maseaza 5 -7 minute, cu presiune inspre calcai
se gaseste pe partea latero -externa a piciorului, sub articulatia degetului
mic; se maseaza 2-3 minute, cu priza in pensa;
genunchi: se gaseste pe partea latero -externa a piciorului, cam la mijlocul
piciorului; se maseaza 2 -3 minute, cu priza in pensa;
sold: se gaseste reprezentat sub maleole, sub forma de semiluna; se maseaza 2 -3
minute in semicerc.
...n ldnl11i
""
45
SOLID
CONVERTER PD F
Ariit: ululi.u
S11hlul11i --;:._ __
gt>nun,.h.inlni uru:-tru)ni
""
46
SOLID
CONVERTER PD F
Bibliografie
1. Bucur, Gabriela-Floreta, Terapii reflexogene, Editura ARHETIP,
1997
2. I. , V., Incursiune n reflexoterapie, Editura Polirom,
2001
3. Gillanders, Ann, Alinare vindecare prin reflexoterapie, Editura Niculescu
SRL, 2003
4. Mrza, Doina; Reflexologia n kinetoterapie, Editura Symbol, 1998
5. Niculescu, Cezar Th. colab. , Anatomia fiziologia omului (compendiu),
Editura Corint, 2001
6. Voiculescu, I.C., Petricu, I.C. , Anatomia fiziologia omului, Editura
1971
7. Wills, Pauline, Reflexologie terapie prin culoare, Editura Teora,
1998.
""
47
SOLID
CONVERTER PD F

Curs Reflexo Terapie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Reflexo Terapie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrul de formare

S-ar putea să vă placă și