Sunteți pe pagina 1din 24

Atanasoae Cornel Constantin Facultatea de Agricultura Specializare: TPPA An: IV

Ce sunt biotehnologiile?

Dup Federaia European de Biotehnologii (EFB), biotehnologia este o integrare a tiinelor naturii cu ingineria in scopul utilizrii organismelor, celulelor, moleculelor, a unor pri sau analogi moleculari ai acestora pentru a obine produi sau produse i de a realiza servicii.

Scurt istoric
In anul 1994, pentru prima data in istorie, o planta modificata genetic a fost cultivata in scop comercial. Introducerea in SUA a soiului de rosie FlavrSavr a marcat inceputul unei noi ere in domeniul agriculturii Totusi, cand prima recolta de soia si porumb MG era pe punctul de a fi exportata spre Europa, consumatorii de pe continent si-au exprimat dezacordul fata de aceste alimente. In multe tari din UE introducerea pe piata a alimentelor MG a esuat, iar in prezent marea majoritate a producatorilor si comerciantilor en-detail din domeniu garanteaza aprovizionarea cu produse nemodificate genetic.

Care este statutul actual al culturilor modificate genetic in lume?

Prima oara introduse acum 18 ani, culturile modificate genetic sunt si in momentul actual limitate la cateva tari cu sectoare puternic industrializate si orientate spre export. Aproape 90% din suprafata plantata cu organisme modificate genetic in 2007 se rezuma la cinci tari in America de Nord si Sud, cu 80% in Statele Unite, Argentina si Brazilia. O singura tara, Statele Unite, cultiva peste 50% din culturile modificate genetic a lumii. Pe mai putin de 3% din suprafata cultivabila din India si China sunt plantate culturi modificate genetic, dintre care aproape exclusiv bumbac modificat genetic.

Proncentajul culturilor MG raportat la totalul terenurilor agricole

Peste 90% din suprafetele cultivate cu plante transgenice sunt gasite in doar 5 tari din America de Nord si Sud - SUA, Canada, Argentina, Brazilia si Paraguay. O singura tara, Statele Unite, produce mai mult de 50% din culturile transgenice de pe glob; Statele Unite si Argentina impreuna cultiva mai mult de 70% din toate culturile transgenice.

Cultivarea plantelor modificate genetic in UE

In 2008, suprafata totala cultivata cu plante transgenice din EU a scazut. Acest fapt se datoreaza interzicerii porumbului Bt MON810 Monsanto in Franta (2008) si Germania (2009) din cauza unor motive de sanatate si mediu. Ca si rezultat suprafata totala aflata sub cultivare de plante transgenice in EU a scazut cu 2%, la 107719 hectare. In cele 27 de tari ale Uniunii Europene, cultivarea organismelor modificate genetic reprezinta 0,21% din suprafata agricola.

Evolutia suprafetei totale de cultura a OMG-urilor in Europa


Cifrele industriei arata ca suprafata totala cultivata in statele europene a scazut in fiecare an din 2005, cu un procent total de 35% in ultimii 4 ani. Acest fapt se datoreaza si aderarii Romanei la UE si sistarea cultivarii plantelor transgenice de catre Romania deoarece nu este permis in UE. Cultivarea de plante transgenice in Europa a scazut la 107,719 ha in 2008, comparat cu 110,007 ha in 2007, o scadere de 2%.

Situatia in Romania
Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). Soia modificata genetic Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene. Incepand din 2011 s-au demarat o serie de demersuri pentru reautorizarea cultivarii de soia modificata genetic pe teritoriul tarii noastre.

Porumbul modificat genetic In luna aprilie 2007, a fost aprobat pentru cultivare in Romania, un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.

Situatia porumbului modificat genetic in Romania

Evolutia suprafetelor cultivate cu porumb MG in Romania din 2007 pana in prezent

Cat de buna e mancarea modificata genetic?


Parerile consumatorilor, oamenilor de stiinta, ecologistilor si politicienilor sunt impartiate in ceea ce priveste producerea si comercializarea organismelor modificate genetic. Ce este mancarea modificata genetic? Oamenii modifica structura genetica a plantelor si a animalelor de mii de ani. Cand un cultivator de mere incruciseaza un mar care face in special fructe zemoase cu unul care rezista foarte bine chiar si pe timp de inghet, rezulta un hibrid: un mar modificat genetic. Cand vorbim insa despre organismele modificate genetic, sau OMG-uri, ne referim la cele al caror material genetic, adia ADN, a fost modificat intr-un mod care nu se intampla in mod natural, explica Organizatia Mondiala a Sanatatii. Un exemplu relevant din lumea reala este un soi de capsuni care a fost modificat genetic pentru a rezista conditiilor climatice cu temperaturi scazute din nordul Europei. Oamenii de stiinta au izolat o proteina anti-inghet, pe care au gasit-o pe cale naturala in ADN-ul unui peste numit platica, si au introdus-o in ADN-ul capsunilor. Acest ADN modificat s-a transmis apoi mai departe urmatoarelor generatii de capsuni.

Este o idee buna? Depinde cui adresezi aceasta intrebare. Exista multi experti implicati in aceasta dezbatere, unii care se pronunta net in fav produselor MG si altii care se impotrivesc total. Iata ce spun sp

OMG pot hrani lumea?

PARERI PRO

- Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca populatia lumii va depasi noua miliarde pana in 2050. Unii sunt de parere ca, pentru a hrani atatia oameni, avem nevoie de alimente MG. Potrivit acestora, culturile MG pot produce recolte in ciuda conditiilor climatice nefavorabile, cum ar fi seceta sau temperat extreme, limitand in acelasi timp zonele care trebuie defrisate. -Sustinatorii afirma, de asemenea, ca produsele MG pot proteja sanatatea. Acestia fac referire la orezul auriu, o cultura care a fost deja experimentata in S Prin combinarea orezului cu betacarotenul, este vizata deficienta de vitamina A, o cauza importanta a aparitiei orbirii la copii, care poate fi astfel prevenita.

PARERI CONTRA
- Criticii sustin ca hranirea saracilor are mai mult de-a face cu banii si politica decat cu agricultura. Tarile occidentale au alimente in exces, dar natiunile mai sarace nu-si permit sa le cumpere. Asa-zisa Revolutie verde din anii 70 trebuia sa elimine foametea, utilizand noi soiuri de culturi. Dar nu s-a intamplat asa. - Ramane de vazut daca alimentele MG pot hrani intr-adevar pe termen lung o populatie mai mare decat cele obtinute prin metode agricole traditionale, precum agricultura durabila.

Romnii vor interzicerea organismelor modificate genetic


Conform unui sondaj IMAS, 81,5% dintre cetenii romni vor ca organismele modificate genetic s fie interzise

Credei c autoritile romneti ar trebui s interzic organismele modificate genetic?

Dvs. ai consuma produse modificate genetic?


Da: 15,9% Nu: 74,1% Nu tiu: 10%

Plantele modificate genetic o soluie pentru viitor?


Plantele modificate genetic au reprezentat n ultimele dou decenii unul dintre cele mai controversate domenii ale tiinei.

Temerile iniiale referitoare la efectul pe care plantele modificate genetic ar fi putut s l aib asupra mediului nconjurtor nu au fost confirmate. Culturile modificate genetic pentru a fi mai rezistente la duntori au necesitat o cantitate mult mai mic de insecticid, iar creterea produciei la hectar a redus cantitatea de pmnt cultivat.

Vor fi plantele modificate genetic mai sntoase?


Cercetrile arat c plantele modificate genetic vor oferi n urmtorii ani i alte beneficii pe lng reducerea cantitii de pesticide folosite.

Oamenii de tiin recomand consumul de fructe i legume, alimente al cror efect asupra sntii umane este binecunoscut.

Premise de viitor
Cercettorii care lucreaz n domeniu estimeaz c n urmtorul deceniu vor fi create soiuri rezistente la insecte, care pot suporta mai bine secetele i sarea i care vor fi mbogite cu Omega-3, vitamina A i alte substane benefice. Dac toate acestea vor putea fi obinute odat cu creterea productivitii, omenirea va fi martora celei de-a treia revoluii n agricultur, dup cea a guanolului i cea verde. Avnd n vedere secetele i celelalte consecine ale schimbrilor climatice, progresul reprezint o necesitate.

Bibliografie

http://www.coalitiademediu.ro/ri1n26/organism e-modificate-genetic.html http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Roma nia/ http://www.erd.ro/cat-de-buna-e-mancareamodificata-genetic http://romania.indymedia.org/ro/2004/07/324.s html Cristian Radu Sisea, Doru Pamfil, Testarea OMG, Ed.Bioflux, Cluj-Napoca, 2009