Sunteți pe pagina 1din 4

Rolul proteinelor Rolurile proteinelor n organism sunt urmtoarele: - Rol structural sunt componente ale tuturor celulelor, fiind

d necesare creterii i refacerii esuturilor. - Rol funcional n desfurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime i hormoni. Pot ndeplini funcii specifice (anticorpi). - Rol fizico-chimic prin caracterul lor amfoter i coloidal particip la reglarea presiunii osmotice i meninerea echilibrului acido-bazic. - Rol energetic evideniat prin degradarea compuilor rezultai din transformarea lor, pn la etapa final de CO2 i H2O.

Proteinele din alimentaie vor fi folosite n organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau nlocuirea celor distruse, ci i pentru biosinteza unor compui azotai neproteici (baze purinice i pirimidinice, constitueni ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei). Sursele alimentare: Alimentele derivate din animale, incluznd carne, pete, ou i majoritatea produselor lactate conin proteine complete. Soia este singura plant ce conine teine complete. Cea mai mare valoare proteic se regsete n lapte i ou.Proteinele incomplete nu asigur un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conin cantiti considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele i legumele. Unele alimente bogate n proteine conin cantiti importante de lipide (carnea de oaie, porc, ra sau oule). n general, consumm un amestec suficient de proteine complete i incomplete care nu pune probleme de sntate. Alimentele cu coninut crescut de proteine: - au o slab valoare energetic, dar induc o saietate important; - determin o termogenez important, proteinele avnd propria lor oxidare i fiind puin stocate; - coninutul concomitent de lipide modific efectele proteinelor. Alimentele ce conin proteine complete sunt: petele, carnea de gin, carnea de curcan, raa, carnea de vit, carnea de oaie, carnea de porc, oule, soia, brnz, laptele i iaurtul. Alimente ce conin proteine incomplete sunt: cerealele, fina, orezul, mlaiul de porumb, spaghetele, pinea, fasolea, broccoli, cartofi i arahidele. Aportul recomandat: Se bazeaz pe cantitatea de proteine necesar pentru meninerea balanei de azot i reprezint cantitatea de azot consumat sub form de proteine, care trebuie s fie egal cu azotul eliminat zilnic prin urin i alte secreii ale organismului. Aportul total de proteine trebuie s fie de 10-15% (maxim 20%) din totalul caloric, jumtate de origine animal i jumtate de origine vegetal. Necesarul de proteine depinde de valoarea biologic a acestora. Pentru cele cu valoare biologic mare este suficient un aport de 0,6 g/kgcorp. Acest necesar crete la 0,85 g/kgcorp pentru proteinele cu valoare biologic sczut.
_____________________

Proteina este o substan organic complex care constituie unul din principalii componeni ai tuturor organismelor vii. Practic, oamenii de tiin au ajuns la concluzia c nu exist via fr protein, ea fiind prezent n tot ce ne nconjoar ntro proporie mai mic sau mai mare. n corpul uman proteina exist n fiecare celul i este considerat a fi coloana vertebral a celulei, purttor al vieii. Proteinele sunt de mai multe tipuri i joac roluri importante n buna funcionare a organismului nostru: enzimele au rol de catalizator n reaciile chimice i biochimice ale celulelor vii, hormonii reglementeaz diverse procese din organisme, imunoglobilinele au rol protector, hemoglobina i mioglobina au rolul de transportatori a oxigenului, albumina transport acizii grai n sistemul circulator, colagenul, elastina i alte

proteine structurale au rolul de a menine structurile altor componente biologice, actina i miozina sunt responsabile de micrile musculare, unele proteine au rol de receptori, altele au rol in dezvoltarea i coordonarea activitii celulare, un rol important joac i proteinele cu funcia de stocare de a forma rezerve de aminoacizi, i aa mai departe. Astfel, nu exist nici un dubiu c organismul uman are nevoie de proteine zilnic pentru a funciona la cote maxime. De unde preia organismul necesarul de proteine? Bineneles, din alimentaia de zi cu zi. Alimentaia noastr se compune din trei principii nutritive fundamentale: proteine, zaharuri i grsimi. De ultimele dou ne putem lipsi, dar organismul nostru nu poate funciona adecvat o perioad prea lung fr cantitatea zilnic necesar. Fiecare persoan n funcie de parametrii pe care i are i poate calcula necesarul proteic zilnic. n cazul femeilor este necesar 1 gram de protein per kilogram, n cazul femeilor sportive 1,5 grame per kilogram. n cazul brbailor acetia au nevoie de 1,5 grame de protein zilnic per kilogram, iar n cazul brbailor sportivi de cel puin 2 grame de protein per kilogram. De exemplu, o femeie care cntrete 60 de kilograme are nevoie de minim 60 de grame de protein zilnic. n cazul, persoanelor care doresc s slbeasc necesarul zilnic de proteine e nevoie s fie respectat sau poate chiar depit deoarece proteinele sunt piatra de temelie n controlul foamei. Fiecare mas e neovie s in de foame 4 sau 5 ore. Acest lucru poate fi realizat dac alimentele consumate la o mas sunt bogate n protein. Pentru a ajuta la pstrarea strii de saietate persoanele care doresc s slbeasc pot apela inclusiv la gustri proteice sntoase ntre mese. Proteinele vor ajuta s refac i s creasc masa muscular. Masa muscular refcut va fi cea care va arde grsimea din organism. Un kilogram de grsime arde 4 calorii , n timp ce un kilogram de grsime doar 1calorie. Astfel, pentru a slbi proteinele din alimentaie vor ajuta la dezvoltarea masei musculare. Cnd o persoan dorete s se ngrae e recomandat s se focuseze pe introducerea n alimentaie de alimente bogate n proteine, proteine care vor ajuta la creterea n greutate, dar cu mas muscular. Consumarea de alimente bogate n grsimi nesntoase atunci cnd o persoan dorete s se ngrae duce la creterea procentului de grsime din organism. Deci, obiectivul unei persoane ar trebui s fie ngrarea cu mas muscular, i nu doar ngrarea.

Boli cauzate de deficitul de proteine


Deficitul de proteine poate fi cauzat de malnutritie, obiceiuri alimentare nesanatoase, dar si de consumul produselor alimentare care nu contin proteine. Desi, de cele mai multe ori nivelul scazut al acestor substante organice este urmarea unei diete care nu contine o cantitate suficienta de proteine, exista o categorie de persoane care sufera de deficit congenital de proteina C sau S. Proteinele din organism sunt defalcate in aminoacizi, care intra in compozitia muschilor si a sangelui, necesari pentru formarea acestora. Proteinele au un rol important in refacerea tesuturilor - proces important in vindecarea ranilor, leziunilor. Totodata, proteinele contribuie la intretinerea corespunzatoare a sistemului imunitar. Deoarece actiunea acestora este esentiala pentru desfasurarea anumitor functii din organism se recomanda consumarea unei cantitati adecvate de proteine, zilnic. In anumite situatii, deficitul de proteine favorizeaza aparitia mai multor afectiuni.

Simptome

Zilnic, copii au nevoie 150 g proteine iar adultii de 200 g. Kwashiorkor, kwashiorkor marasmic, marasmul si malnutritia protein-calorica sunt boli severe cauzate de deficitul de proteine. Totodata, un regim alimentar care nu asigura necesarul zilnic de proteine favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: cancer mamar, cancer de colon, frecventa cardiaca scazuta, boli cardiovasculare, anemie etc. Deficitul de proteina trifunctionala (deficitul de LCHAD) este o boala rara care apare atat la copii, cat si la adulti. Simptome specifice deficitului de proteine: - edem; - fragilitatea si caderea parului; - linii pe unghiile degetelor de la maini si picioare; - accentuarea pigmentatiei pe scalp si in alte parti ale corpului; - scadere in greutate; - eruptii cutanate; - descumarea pielii; - sentiment constant de letargie; - dureri musculare; - vindecare dificila a ranilor. Simptome specifice deficitului sever de proteine: - depresie; - anxietate; - tulburari de somn; - tristete; - dureri de cap; - stari de greata; - dureri abdominale; - stari de lesin (sincopa). Persoanele care sufera de deficit de proteina trifunctionala prezinta: - insuficienta respiratorie; - boli de inima; - letargie; - hipoglicemie; - hipotonie; - afectiuni hepatice. Daca o persoana prezinta semnele si simptomele specifice deficitului de proteine si nu reuseste sa amelioreze acest deficit, atunci consecintele asupra sanatatii pot fi dramatice. Modificari care pot aparea in organism: - calculi biliari; - artrita; - tulburari cardiace; - deteriorarea muschilor; - disfunctii ale organelor; - deces.

Boli cauzate de deficienta de proteine


Lipsa proteinelor din organism este considerata una dintre cauzele majore care favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: boli cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar si osteoporoza. Deficitul congenital de proteina C sau S sta la baza afectiunilor de coagulare, determinand un risc crescut pentru formarea cheagurilor de sange, tromboza. Boala kwashiorkor este intalnita mai ales la bebelusii care sunt intarcati foarte tarziu. Alimentatia copiilor mici dupa o anumita varsta trebuie sa contina inclusiv o cantiatate adecvata varstei lor de proteine. Marasmul este un alt aspect al bolii caracterizat prin diminuarea tesutului celular subcutanat. Nivelul redus de proteine inhiba cresterea si dezvoltarea normala a copiilor. Lipsa proteinelor provoaca si numeroase alte tulburari, cum ar fi: pierderea in greutate, slabiciunea, contractia tesutului muscular si edem, anemie, hiperpigmentarea pielii, ritm cardiac si metabolism scazut, afectiuni hepatice, etc. Tipuri de boli Deficitul de proteine este in principal un rezultat al malnutritiei. Datorita aminoacizilor din proteine organismul se dezvolta si isi realizeaza functiile in mod corespunzator. Daca organismul nu primeste o cantitate suficienta de proteine din alimentatie, iar rezerva din organism este epuizata, consecintele, mai ales in cazul copiilor, sunt boala marasmus si boala kwashiorkor. Marasmul sau boala marasmpus - apare cand copii cu varsta sub un an sunt intarcati si dieta alimentara nu le asigura o cantitate suficienta de proteine. Simptomul specific este scaderea brusca in greutate. Alte simptome: tesuturile corpului se subtiaza, greutatea creierului scade, coastele devin vizibile prin piele, digestia este afectata, abdomenul creste in volum, pielea si parul sunt afectate, organismul devine fragil si slab iar ochii sunt cufundati in orbite. Deoarece poate fi afectata dezvoltarea creierului, aceasta boala poate conduce chiar si la retard mintal. Kwashiorkor - apare mai ales la copii cu varsta de 1-3 ani. Semnele specifice sunt: iritabilitatea, pielea crapata si descuamata, subtierea corpului, curbarea picioarelor, exoftalmie. Pentru prevenirea acestor afectiuni este important ca in timpul alaptarii mama sa consume zilnic suficiente proteine. Totodata, un copil trebuie alaptat pana la o varsta corespunzatoare. Organismul unui copil, in functie de varsta acestuia, necesita o alimentatie diversificata, bogata in proteine (grau, porumb, carne, legume etc.) pentru a se dezvolta armonios.