Secohll al XVl-lea a fost descris ca 'inceputul epocii moderne.

Una dintre caracteristicile sale a fost aparitia statelor puternice, centralizate, care erau conduse cu o autoritate nemai'intiilnitd.
ezvoltarea statelor modeme a fost un proces incet ~i ine~al care s-a desf~~urat de-a lungul mal multorsecole. Insa: pe la inceputul secolului al XVI-lea, cateva dintre principalele tra:sa:turi ale acestora existau deja in "noile monarhii" din vestul Europei, in special in Anglia, Franta ~i Spania. Fiecare dintre ele avea un suveran, o persoana:sau o institutie care, teoretic, avea autoritate nelimitata: in ceea ce privea promulgarea legilor ~i conducerea regatului. De asemenea, fiecare avea caracterul unei natiuni, ai ca:reimembri ii erau foarte loiali. Noile monarhii erau foarte diferite de cele ] din Evul Mediu, cand monarhul nu era altceva ~ decat "primul printre egalii sa:i",in cadrul unui sistem de relatii feudale, care depa:~eau frecvent granitele nationale.. Pe deasupra, in fiecare societate medievala:, privilegiile ~i drepturile stabilite prin traditie, lege sau tratat ingradeau suveranitatea conduca:torilor. Cea mai privilegiata era biserica, un "stat in stat", cu propriile sale curti $i taxe. O noua unitate De obicei, conducatorii noilor monarhii le ofereau regatelor lor unitate, eliminand opozitia semi-independenta: ~i grupurile de dizidenti. Parlamentele, institutiile superioare ~i alte corpuri reprezentative ~i-au pierdut influenta, la fel ca aristocratia,cu toate ca:unii indivizi deiineau inca: functii inalte. Biserica era, de asemenea,supusa: autoritatii regale, in D

O Henric al VIlI-Iea ajunge pe campul Hainelor de Aur, unde trebuia sa-1intalneasca pe regele francez Francisc I, pe 7 iunie 1520. intalnirea, care trebuia sa fie o conferin~a de pace, a fost pentru cei doi o ocazie de a-~i etala aptitudinile ~i stilul de via~a extravagant. t:(rile catolice, precum ~i in cele care se desp:(rtiser:l de Roma. in ceea ce privea luarea deciziilor politice, monarhli se bazau din ce ill ce mai mult pe "noli oameni" capabili, din randurile micli nobilimi ~i ale clasei mijlocli, care (spre deosebire de marii nobili) ii datorau totul regelui. in .calitate de consilieri regali ~i servitori civili, noli oameni ai regelui au instaurat o administratie centraliza~ ~i au ma.rit impozitele destinate guvemului ~i r:lzboaielor. Crearea unei armate regale prof~si9niste, dotat:l cu artilerie, a avut un rol foarte important, deoarece consolida puterea monarhului vis-ii.-vis de nobilime. Statui englez Anglia a fost exemplul remarcabil al unui nou tip de stat. Dup:( Mzboiul Rozelor (1455-85), coroana engle~ a profitat de dorinta poporului de revenire la starea de pace ~i de ordine. Acest lucru a fost realizat de primul monarh din dinastia Tudorilor, Henric al VII-lea (14851509), un conduc:(tor inteligent, care a economisit resursele 1;:1rii, oferind coroanei securitate fmanciar:l ~i, ill consecin1;:1, independen1;:1. "Noli oameni" ai regelui dominau consiliile regale, armatele private ale nobilimii au fost desflintate ~i un tribunal regal special (Star Chamber) audia cazuri care altfel puteau fi rezolvate de influenta aristocratiei. Pentru guvemul local, Heruy al VII-lea a ales oameni de seanlli pentru a fi judecttori. in timpul acestei perioade, 113

~ 0 ~ O u

O Domnia reginei Maria Tudor a reprezentat singura intrerupere a procesului prin care Biserica Engleza a fost adusa sub controlul Coroanei. Maria a restaurat catolicismul, insa sora sa Elisabeta a introdus un regim protestant moderat. O Thomas Cromwell a fost primul ministru al lui Henric al VI11-Iea incepand cu 1533 ~i facea parte din "no ii oameni", angaja~i de statui secolului 16. Cromwell s-a aflat in fruntea asaltului bisericii, in urma caruia aceasta a trecut sub controlul regelui.

~ 9 "5 I

NOllE

MONARHII

O Regele francez Francisc I (dreapta, jos) ~ia petrecut o mare parte din domnie luptand impotriva imparatului Sfantului Imperiului roman, Carol al V-Iea care, ca ~i tanarul Carol 1, ~ine in mana o sabie (in partea stanga). O Ferdinand ~i Isabela intrand in Granada triumfatori, in 1492, punandu-se capat astfel luptei de 500 de ani pentru recuperarea ~arii de la mauri. casatoria lui Ferdinand de Aragon cu Isabela de Castilia a fost primul pas facut in vederea unificarii Spaniei.

de Aragon, care unnau sa mo~teneasca tronurile celor mai marl d6ua regate spaniole. in timpul domniei lor comune, eroica "recucerire" spaniola a penirtsulei a devenit completa cind Grnnada, ultima fortareat:l maur:l, a cazut in 1492. Consolidarea Spaniei 1492 a fost, de asemenea, anul in care Columb a navigat spre America, iar evreii au fost alungati din Spania, fapt ce punea in evidenta temperamentul religios fanatic al spaniolilor. ~ Consolidarea Spaniei Intr-un singur regat a ~ devenit completa clod habsburgul Carol I a devenit rege, In 1516. Ulterior, acesta a devenit monarhia Tudor avea sa:se bucure de sprijin din Imparat al Sfantului Imperiu Roman, sub numele partea poporului. A.5as-a intfunplat ()i cu Henric de Carol al V-Iea, iar, In consecint:1, Spania a al VIIl-lea (1509-47), de()i comportamentul sa:u devenit parte dintr-o aglomeratie de teritorii, tiranic ()i-aexecutat doua: din cele ()aseneveste) dificila, cosmopolita $i, in unele privinte, a ascuns partial acest fapt. Criza regatului s-a inapoiata. Spania s-a distillS ca o mare putere decian()at in momentul in care Henric al VIII-lea sub Filip al II-Iea (1556-98). a incercat sa: o inla:ture pe prima sa sotie, deoarece nu ru1scuse un ba:iat care sa: fie Ridicarea Frantei m0()tenitor (0 problema: grava: pentru securitatea Si in Franta, procesul creari; statelor s-a statului). Refuzul Papei de a consimti divortul intensificat In timpul secolului al XV-Iea, dupa celor doi l-a, determinat pe Henric sa: nu mai Razboiul de 100 de Ani. Ludovic al XI-lea (1461recunoasca: autoritatea Papei ()i sa: se declare 83) a creat ma$inaria de baza, bucucindu-se de ()eful Bisericii Anglicane (1534), avand, insa:,grija: asemenea de disparitia Burgundiei, un stat semisa: cola~reze cu parlamentul. Astfel, Reforma independent, condus de o aripa t:1nara a familiei Engleza: a constat, ini1;ial, intr-a schimbare regale franceze, care prOOusesemulte necazuri. politial ()i, pentru o perioada: de timp, Angiia a Carol al VIII-Iea (1483-98) a primit Bretania In ramas in cele mai multe privinte catolica:. urma casatoriei, dar a Inceput sa implice fara rost Franta In razboaiele italiene. Francisc I (1515-47) Clasele improprietarite parea sa fie simbolul "noului monarh" sau a Cu toate acestea, prin dizolvarea ordinelor monarhului renascentist, de$i domnia sa a fost monastice, regele a preluat suprafete intinse de ocupata In cea mai mare parte cu lupta pa:mant, care a fost in cea mai mare parte epuizantaimpotriva imperiului lui Carol al V-Iea. vandut. Rezultatul a fost crearea unei clase Totu$i, noile monarhii aveau sa lnt:1mpine In improprieta:rite, cu un interes deosebit in curand dificultati majore. in ceea ce prive$te succesul Tudorilor. Angiia a devenit un stat in Spania, aceasta avea sa piarda Olanda, In timp intregime protestant sub conducerea tana:rului ce devastatoarele Razboaie ale Religiei din rege Edward al VI-lea (1547-53), revenind Franta au demonstrat cat de u$Or centralizarea pentru scurt timp la catolicism in timpul reginei putea fi rasturnata. Dar, In ciuda fragilitatii sale, Maria (1553-58), inainte ca sora sa Elisabeta 1 statuI mOOern fusese creat. (1558-1603) sa: instaureze un regim protestant mai moderat. Un fapt important era al religia O "Floarea de crin", emb!ema Coroanei Franaleasa:de monarh era in mare parte acceptat1 de ceze, pe pecetea lui Francisc I, care a domnit restul poporului. intr-o maniera extravaganta ~i ostentativa -in Unificarea Spaniei a fost pusa: la cale in 1469, ciuda razboaie!or neincetate impotriva lui Carol prin ctsa:toria lsabelei de Castilia cu Ferdinand a! V-Iea -din 1515 pana in 1547. 114 -lstoria ~umii 31 -MZBOIUL ROZELOR I