Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea de Radioelectronic i Telecomunicaii Catedra CPAE

Ghid
privind elaborarea si susinerea proiectelor de licena

Chiinu 2010

1.Generalitati...........................................................................................3 2. Tematica proiectului ..........................................................................4 3. Structura si coninutul proiectului de licena ..................................4 3.1. Coninutul lucrrii ..........................................................................4 3.2. Structura lucrrii.............................................................................5 4. Reguli de redactare a proiectului de licena...................................10 4.1. Exigente de editare.........................................................................10 4.2. Recomandri stilistice....................................................................10 4.3. Exigente etice..................................................................................10 5. Conducerea proiectrii, admiterea si susinerea proiectului .......11 5.1. Conducerea cu proiectarea de licena .........................................11 5.2. Procedura de admitere la susinerea proiectului de licena.......12 5.3. Recomandrile privind susinerea proiectului de licena .........12 6. Aprecierea proiectului de licena.....................................................13 ANEXE..................................................................................................14

Generaliti Prezentul Ghid a fost elaborat in baza Regulamentului - Cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor de superioare de licena (ordinul Ministerului Educaiei si Tineretului, nr. 84 din 15.02.2008) si Standardului Examenul de licena. Criterii de apreciere a cunotinelor (UTM, 2001). Acesta stabilete regulile generale privind organizarea, elaborarea si susinerea proiectelor de licena in cadrul Universitarii Tehnice a Moldovei. Evaluarea finala a studenilor este constituita din susinerea examenului de licena, care include: o proba de profil (poate include subiecte din cteva uniti de curs/module din componenta fundamentala a planului de invtamnt); o proba de specialitate (poate include subiecte din cteva uniti de curs/module din componenta de specialitate a planului de invtamnt) si susinerea proiectului / tezei de licena. Dup susinerea celor doua probe teoretice urmeaz practica de documentare si elaborare a proiectului de licena. Proiectarea de licena reprezint etapa finala de instruire a studenilor in instituiile superioare de nvmnt. Conform planului de nvmnt perioada proiectrii de licena este precedata de un stagiu practic (de licena), care are drept scop consolidarea cunotinelor teoretice, obinute in instituia superioara de nvmnt, selectarea informaiei necesare pentru elaborarea proiectului de licena si, de asemenea, obinerea unor abilitai de organizare si producere in domeniul de specializare. Un model de elaborare a sarcinii pentru desfurarea practicii de licena este prezentat in Anexa 3. Obiectivul proiectrii de licena este verificarea capacitaii studentului de a formula probleme, a argumenta si adopta soluii si decizii de ordin tehnic, organizatoric, economic, etc. Scopul proiectrii de licena constituie proiectarea unui obiect ingineresc, tehnicoeconomic, tehnico-tiinific, rezultate-le cruia pot fi utilizate in domeniile de activitate, caracteristice specializrii. Sarcinile de baza ale proiectrii de licena sunt: - formularea si aprecierea corecta a problemei propuse in proiect pentru soluionare; - determinarea locului si nivelului problemei formulate in proiectul de licena, lund in considerare informaia actuala de dezvoltare a domeniului de specializare; - selectarea si analiza surselor de informaie tehnica, economica, brevete de invenie, privind problema sau tipurile de probleme, ce se analizeaz in proiect; - argumentarea metodelor de cercetare si de calcul, realizarea calculelor necesare pentru determinarea parametrilor tehnici, organizatorici, economici, ecologici, etc. ai obiectului sau procesului proiectat; - argumentarea soluiilor si deciziilor adaptate; - utilizarea tehnicii de calcul ca instrument de analiza, optimizare, proiectare, aplicnd metode matematice si mijloace moderne de analiza si sinteza;

- sistematizarea, consolidarea si extinderea cunotinelor practice si teoretice la specialitate si utilizarea acestora la soluionarea sarcinilor tiinifice, tehnice, economice si de producere; - dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine stttor si posedarea metodicilor de cercetare si de experimentale la soluionarea sarcinilor si ntrebrilor elaborate in proiectul (teza) de licena; - demonstrarea in mod convingtor a capacitailor de prezentare publica a rezultatelor si soluiilor obinute la susinerea proiectului; - determinarea nivelului de pregtire a studenilor pentru lucrul de sine stttor in condiiile industriei moderne, progresului tehnic si tiinific. Acestea presupun, pe de o parte, consultarea literaturii de specialitate, iar pe de alta parte, realizarea unei prti experimentale, prin care se nelege: - construirea / realizarea unui dispozitiv, ansamblu/subansamblu, bloc funcional, echipament; - elaborarea unui algoritm si realizarea produselor software; - elaborarea / utilizarea unor metode de testare / verificare / evaluare; - probleme legate de implementarea standardelor; - metode de dezvoltare a aplicaiilor (care nu se bazeaz neaprat pe experiment) etc. In toate cazurile, trebuie sa fie clar identificabile contribuiile proprii care includ att analiza si interpretarea literaturii de specialitate consultate, cat si elementele de noutate introduse. 1. TIPURILE PROIECTELOR (TEZELOR) DE LICEN Proiectul de licen este o lucrare executat de sine stttor de ctre student la finele studiilor, susinerea creia se face public n cadrul Comisiei pentru examenul de licen. n fiecare proiect de licen, lund n considerare nivelul de dezvoltare a progresului tehnico-tiinific al domeniului se elaboreaz sarcina de proiectare i optimizare al sistemelor, reelelor, modulelor i dispozitivelor radioelectronice, optoelectronice i de telecomunicaii, la fel n sarcin pot fi promovate elaborri schemotehnice i de software, soluii tehnologice i de construire, argumentarea economic i organizarea procesului de producere, tehnica securitii, protecia muncii i a mediului ambiant. Proiect complex (care poate fi elaborat de doi i mai muli studeni la una i aceiai tem) poate fi executat la comanda ntreprinderii sau cu acordul hotrrii adoptate la edina catedrei de profil. n cazul dat n sarcina proiectului de licen se vor specifica ntrebrile concrete, care trebuie soluionate de fiecare student ce particip la elaborarea proiectului complex. Tez de licen reprezint o lucrare dedicat soluionrii problemelor tehnicotiinifice, cercetrilor experimentale i perfecionrii bazei tehnico-materiale n laboratoarele de cercetare.

Proiectele (tezele) de licen pot fi divizate n urmtoarele categorii: - de cercetare; - de construire i elaborare schemotehnic; - tehnologice; - software. Teza (proiectul) de licen cu tematica de cercetare Nota explicativ a tezei (proiectului) cu tematic de cercetare trebuie s conin soluionarea problemei n elaborarea unei tehnici noi la nivelul proiectului de schi sau propuneri i recomandri tehnice. De asemenea, argumentarea actualitii, inovaiei tiinifice, scopului, sarcinii, utilizrii principiilor i ideilor noi n elaborarea i controlul echipa-mentului, sistemelor, reelelor, modulelor, dispozitivelor electronice, optoelectronice i de telecomunicaii, la fel metodelor de mentenan i management n electronic i comunicaii. n nota explicativ se reflect rezultatele obinute i calculele necesare pentru argumentarea lor. Proiect (teza) de licen cu tematica de construire si elaborare schemotehnic n nota explicativ se argumenteaz actualitatea temei proiectului, scopul i sarcinile de proiectare, descrierea principiului de funcionare a reelei, sistemului, echipamentului, modulului, dispozitivului i schemei elaborate. n proiect se elaboreaz schemele electrice, modelul, construcia, topologia, configuraia, se estimeaz traficului de informaie i de interconectare, se calculeaz parametrii mediului fizic, de funcionare i rata erorilor, se determin fiabilitatea, regimurile termice i compatibilitatea electromagnetic, etc., se promoveaz metode de mentenan i management n electronic i comunicaii. Proiect (teza) de licen cu tematic tehnologic n nota explicativ se argumenteaz actualitatea temei proiectului, scopul i sarcinile de proiectare, descrierea principiului de funcionare a reelei, sistemului, echipamentului, modulului, dispozitivului, schemei cu elaborarea hrii tehnologice. S efectueaz calculele necesare conform hrii tehnologice. Teza (proiectul) de licen cu tematic software n nota explicativ se argumenteaz actualitatea temei proiectului, scopul i sarcinile de proiectare, descrierea principiului de funcionare a reelei, sistemului, echipamentului, modulului, dispozitivului, schemei cu descrierea mijloacelor hardware prin intermediul crora vor fi realizate produsele software i, de asemenea, elaborarea algoritmilor i pachetului de programe aplicate la tema dat, informaii despre limbajul (limbajele) de programare.

Tezele de licen cu tematica software trebuie s conin baza de date conform creia se efectueaz calculele inginereti necesare, elaborarea i diagnosticarea sistemelor de calcul i de msurare, asigurarea proteciei informaiei. n materialul grafic trebuie s fie prezente schemele funcionale ale sistemului de calul, schemele bloc a algoritmilor i listing-ul programului (programelor). 2. Tematica proiectului de licena Tematica proiectelor de licena trebuie: - sa fie determinata de caracterul specialitii si urmeaz sa corespunda competentelor determinate de caracteristica de calificare a specialitii (Cadrul naional al calificrilor pentru domeniul respectiv). - sa fie actuala, sa corespunda cerinelor progresului tehnico-tiinific, nivelului modern de dezvoltare a profilului si sa fie orientate spre soluionarea problemelor inginereti din domeniul de specialitate. - sa se nscrie intr-unul sau mai multe dintre domeniile studiate pe parcursul anilor de facultate. In mod obligatoriu, temele trebuie sa aparin domeniului specialitii absolvite. - sa se refere la proiectarea funcionala, proiectarea constructiva, proiectarea tehnologica, de cercetare etc. Ponderea fiecrui tip de proiectare poate fi diferita in funcie de specialitate. Tematica proiectelor de licena este elaborata la catedrele de specialitate si aprobata de ctre Consiliul facultii. Tematica aprobata se comunica studenilor cel trziu la finele penultimului an de studii si, concomitent, se plaseaz pe pagina web a facultilor. Tematica proiectelor de licena se reactualizeaz anual. Se ncurajeaz elaborarea proiectelor de licena la comanda agenilor economici cu implementarea rezultatelor obinute. Titlul lucrrii trebuie sa fie scurt, fr acronime (neconsacrate) si sa descrie subiectul in mod precis astfel incat sa poat fi neles si de un nespecialist. Studentul poate nainta propuneri privind tematica proiectului de licena, aceasta fiind examinata si, dup caz, aprobata la edina de catedra. Studentul, in calitate de autor, este singurul rspunztor pentru exactitatea si veridicitatea tuturor rezultatelor obinute in lucrare. In acelai timp, este responsabil de respectarea legii drepturilor de autor si a oricror drepturi conexe in legtura cu elaborarea lucrrii sale. 3. Structura si coninutul proiectului de licena 3.1. Coninutul lucrrii Activitatea de cercetare-proiectare finalizata prin elaborarea proiectului de licena, reflecta nivelul de pregtire teoretica si practica a absolventului, prin posibilitatea de rezolvare tehnica, tiinifica si organizatorica a unei probleme reale, desprinsa din activitatea cotidiana. Mai mult, lucrarea trebuie sa reflecte in mod evident contribuia autorului la cercetarea tiinifica privind tema abordata.

In acest context, coninutul lucrrii trebuie sa se disting doua componente si anume: componenta teoretica (se refera la stadiul actual al cunoaterii, prezentand aspecte necesare pentru fundamentarea teoretica a problemei abordate in lucrare), respectiv, componenta practica/aplicativa (conine una sau mai multe aplicaii realizate de autor, care rspund obiectivelor lucrrii). Partea aplicativa se bazeaz pe un ansamblu de cunotine teoretice pe care le integreaz in scopul atingerii obiectivului lucrrii. Acest ansamblu, care ofer modelele teoretice apelate, metodele utilizate, criteriile adoptate, tehnologiile folosite etc., prezentat in sinteza si de o maniera coerenta, se constituie in fundamentarea teoretica a lucrrii. In timp ce componenta teoretica demonstreaz gradul de informare deinut de autor, componenta aplicativa sau practica necesita un grad de originalitate ridicat, iar soluia propusa la problemele vizate in lucrare trebuie sa aib aplicabilitate. Avnd in vedere specificul specialitii, coninutul lucrrii trebuie sa prezinte echilibrat cele doua componente, punnd insa accent pe partea aplicativa, adic pe contribuia propriu zisa a autorului la tema abordata. Lucrarea de absolvire (proiectul de licena) trebuie sa demonstreze capacitatea absolventului de a aplica in mod creativ cunotinele sale teoretice. Astfel, este recomandat ca partea teoretica sa ocupe o pondere in jur de 30-40 % iar partea aplicativa / practica o pondere in jur de 60-70%. Ca si forma, partea aplicativa se poate regsi, dincolo de capitolele care ii revin si in cadrul anexelor. In elaborarea proiectului de licena, este necesar ca autorul, asistat de conductor / coordonator, sa parcurg urmtoarele etape: - ncadrarea temei alese intr-un domeniu mai larg de cercetare i proiectare; - stabilirea unei bibliografii care sa cuprind lucrri de referina in domeniu, accesibile absolventului (in biblioteci, pe site-uri INTERNET); - lecturarea si selectarea informaiilor relevante din materialul documentar adunat; - elaborarea planului lucrrii; - redactarea lucrrii; - revizuirea finala; - imprimarea. Se recomanda ca proiectul de licena (nota s-a explicativa) sa aib urmtoarea structura: - Introducere (unde se prezint scopul si obiectivele lucrrii, motivaia abordrii subiectului). - Analiza si sinteza literaturii de specialitate din domeniu (are scopul de a prezenta cadrul in care se elaboreaz lucrarea, cunotinele autorului in domeniu si ce anume dorete sa dezvolte in cadrul lucrrii); literatura de specialitate relevanta trebuie sa apra in mod obligatoriu in lista cu referinele bibliografice. - Contribuiile proprii se refera la modul personal in care autorul a rezolvat tema lucrrii, problemele legate de proiectare / dezvoltare, etapele parcurse si rezultatele obinute. Aceasta parte nu trebuie sa reprezinte un manual de utilizare sau listari de programe (care pot fi cuprinse in anexe), ci trebuie sa

sublinieze in mod clar contribuiile autorului. Se recomanda utilizarea unor diagrame sau tabele care sa evidenieze in mod comparativ rezultatele obinute. Concluziile trebuie sa evalueze / nsumeze rezultatele obinute in cadrul lucrrii prin raportare la introducere. Se recomanda sa se evidenieze si alte soluii posibile sau daca exista posibilitatea de dezvoltare a lucrrii in viitor.

3.2. Structura lucrrii Proiectul de licena este constituit din memoriu explicativ, suport grafic si machetele elaborate (opional, funcie de tematica abordata in lucrare). Volumul memoriului explicativ trebuie sa constituie intre 60 si 80 pagini, iar figurile si graficele componente ale lucrrii nu trebuie sa depaseasca 30 % din volumul acesteia. Coninutul si volumul memoriului explicativ, precum si suportului grafic este determinat de catedra de profil si este specificat in sarcina la proiectul de licena (Anexa 3). Memoriului explicativ, a proiectului de licena, va cuprinde urmtoarele pari componente: 1. COPERTA, va conine (Anexa 1): - sigla si denumirea instituiei (Universitatea Tehnica a Moldovei), - titlul proiectului - numele si prenumele autorului - date despre conductor (nume, prenume, grad didactic si tiinific) - locul (Chiinu) si anul de susinere a proiectului de licena. 2. PAGINA DE TITLU, va conine (Anexa 2): - denumirea ministerului (Ministerul Educaiei al Republicii Moldova), - denumirea instituiei (Universitatea Tehnica a Moldovei), denumirea facultii si catedrei organizatoare de licena, avizul de admitere la susinere, a sefului de catedra (cu spaiu rezervat pentru - semntura), - titlul proiectului - meniunea Proiect de licena, - date despre conductor, consultani (nume, prenume, grad didactic si tiinific) - numele si prenumele autorului, - locul (Chiinu) si anul de susinere a proiectului de licena. 3. SARCINA PENTRU PROIECTAREA DE LICENA Este constituita din urmtoarele pari componente (Anexa 3): - In primul punct se noteaz tema proiectului in versiunea aprobata de Consiliul Facultii cu indicarea numrului procesul verbal si data aprobrii acestuia.

- In punctul doi se indica termenul de prezentare a proiectului definitivat (se stabilete in conformitate cu graficul procesului de studii pentru anul universitar corespunztor, de regula cu doua sptmni pana la data susinerii proiectului) - . In punctul trei se noteaz valorile numerice pentru datele iniiale, necesare pentru elaborarea proiectului. Valorile numerice pentru datele iniiale se aleg reieind din datele tehnice, diverse standarde, reglementari si prescripii tehnice, ce in de profilul absolvit. - In punctul patru, care se refera la coninutul memoriului explicativ, se indica denumirea capitolelor proiectului. - In punctul cinci se indica materialului grafic elaborat. - In punctul sase se indica lista consultanilor. Consultani sunt prevzui pentru comportamentele ce se refera la argumentarea economica si la masurile de securitate, protecia muncii si a mediului ambiant. - In punctul apte se indica data recepionrii sarcinii (care se stabilete de catedra de profil) si este semnata de conductor si student. - De asemenea, se perfecteaz planul calendaristic de elaborare a proiectului de licena. Denumirea etapelor de proiectare, de regula, va coincide cu denumirea capitolelor, prevzute in proiect. Termenii de realizare a etapelor se stabilesc reieind din graficul procesului de studii. Planul calendaristic elaborat se semneaz de student si de ctre conductorul proiectului. 4. PAGINA DE DEDICATII SI MULTUMIRI (opional) 5. DECLARATIA STUDENTULUI Pe respectiva pagina se va trece: Subsemnatul (a) ____________ declar pe proprie rspundere ca lucrarea de fata este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetri si pe baza informaiilor obinute din surse care au fost citate si indicate, conform normelor etice, in note si in bibliografie. Declar ca lucrarea nu a mai fost prezentata sub aceasta forma la nici o instituie de nvmnt superior in vederea obinerii unui grad sau titlu tiinific ori didactic. Semntura autorului,___________ Observaie: Daca la o tema au fost desemnai doi sau mai muli studeni, pot sa fie comune, fara a fi identice, doar pari din parte introductiva a lucrrii (de documentare). Insa, lucrrile trebuie sa difere prin scop si obiective, iar concluziile trebuie sa fie complementare.

6. REZUMAT In respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate si concluzii expuse in lucrare (proiectul de licena). Tot aici sunt, indicate numrul: capitolelor memoriului explicativ, paginilor lucrrii, figurilor, tabelelor si surselor bibliografice. Rezumatul se elaboreaz in limba romana, de minim 300 si maxim 500 de cuvinte. Rezumatul intr-o limba de circulaie internaionala (engleza sau franceza) va fi traducerea versiunii romaneti, inclusiv titlul lucrrii. 7. CUPRINSUL Cuprinsul trebuie sa reflecte ntocmai coninutul lucrrii, cu evidenierea clara a paginii la care se gsesc introducerea, nivelurile de coninut (capitole, paragrafe etc.), concluziile, bibliografia si anexele. Prima pagina a cuprinsului se ntocmete conform modelului indicat in Anexa 4 (chenarul si indicatorul cu dimensiunile 40?185 mm). Celelalte pagini ale cuprinsului se ntocmesc conform modelului indicat in Anexa 5 (chenarul si indicatorul cu dimensiunile 15?185 mm). Toate celelalte pagini ale memoriului explicativ, ncepnd cu introducerea (cu excepia anexelor) se ntocmesc conform modelului indicat in Anexa 5. 8. LISTA TABELELOR (opional) 9. LISTA FIGURILOR, SCHEMELOR (opional) GRAFICELOR, DIAGRAMELOR SI

10. LISTA ABREVIERILOR (opional) 11. INTRODUCERE Introducerea are rolul de a informa pe cititor / evaluator despre coninutul si obiectivele lucrrii. In aceasta parte a lucrrii se vor prezenta pe scurt, urmtoarele aspecte: ncadrarea lucrrii intr-un domeniu tematic, motivaia alegerii temei, gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrrii, metodologia de cercetare folosita, structura lucrrii descrierea succinta a capitolelor si a legturii dintre ele, precum si eventualele limite ale lucrrii. 12. CONTINUTUL LUCRARII Coninutul lucrrii se refera la capitolele, paragrafele si subparagrafele care alctuiesc lucrarea, structurate intr-o inlantuire logica, evitndu-se alturarea de texte disparate. Numrul de uniti (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie sa fie exagerat (de regula, intre 3 si 5 capitole), iar impartirea pe uniti nu trebuie sa fie intamplatoare, ci sa reflecte in mod unitar, coninutul temei abordate. In scopul expunerii logice / coerente a lucrrii poate fi utilizata urmtoarea structura:

Partea de baz este constituit din patru capitole. Primele trei capitole se refer la soluionarea sarcinii tehnice i calculele privind tehnica securitii, protecia muncii i a mediului ambiant, al patrulea capitol se refer la argumentarea i calculele economice. Capitolul 1. n primul capitol se efectueaz sinteza bibliografic reieind din tema proiectului, totodat reflectnd informaia despre caracterul lucrrii, originalitatea formulrii obiectivului sarcinilor i metodologiei de efectuare a cercetrilor. Capitolul 2. n capitolul doi se descriu metodele de analiz i sintez a prototipurilor i analogicelor, diferite metode de calcul, protocoale, tehnologii moderne de sisteme radioelectronice i telecomunicaii, de elaborri schemotehnice, de construire i producere, de instalare i montare, metode de optimizare i de calcul a parametrilor caracteristicilor, metode de calcul a fiabilitii sistemelor, reelelor i dispozitivelor electronice, optoelectronice i de telecomunicaii, metode de elaborare a algoritmilor i de software, metode de control a calitii (deservirea, calitatea serviciilor, businessdirijare), metode de diagnosticare, metode de msurare, analiz, testare i monitorizare, etc., metodelor de mentenan i management n electronic i comunicaii. Capitolul 3. n capitolul trei se analizeaz i se soluioneaz o problem concret cu utilizarea metodologiei descrise n capitolul doi n baza datelor iniiale, indicate n sarcin. n acest capitol trebuie s fie analizate condiiile de munc, msurile privind sanitaria industrial, tehnica securitii, protecia contra incendiilor, contra zgomotelor, contra electrocutrii personalului, protecia mediului ambiant, cerinele ergonomice fa de ncperile pentru exploatarea echipamentului i organizarea locurilor de munc, calcularea iluminatului artificial, ventilaiei, proteciei legrii la nul a echipamentului electric, etc. Primele trei capitole se elaboreaz n conformitate cu sarcina sub conducerea conductorului proiectului (tezei) de licen. Capitolul 4. In capitolul patru se prezint calculele si argumentarea economica a proiectului elaborat. In compartimentul economic, de asemenea, pot fi incluse: caracteristica sistemului de planificare, planul dezvoltrii economico-sociale a unitatii economice, planul de producere si realizare a producerii, analiza asigurrii si utilizrii mijloacelor fixe, planul aprovizionrii tehnico-materiale a ntreprinderii, planul retribuirii muncii, planificarea costului de producie si rezultatele financiare a ntreprinderii, planificarea dezvoltrii tehnicii si organizatorice a produciei, analiza profitului si a rentabilitii. Pot fi evaluate cheltuielile pentru materia prima si materialele utilizate, pentru consumul de energie electrica, pentru remunerarea muncii, se estimeaz uzura echipamentelor, se elaboreaz devizul de cheltuieli

Acest capitolul se elaboreaz sub conducerea conductorului de proiect consultantului la compartimentul economic.

si a

13. CONCLUZII Concluziile conin prezentarea succinta a principalelor rezultate obinute in lucrare, putnd fi menionate si eventuale probleme ramase deschise, precum si propuneri privind potenialele direcii viitoare de cercetare legate de tema abordata. Se pot face aprecieri cu privire la dificultati ntimpinate pe parcursul cercetrii, eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate in viitor, precum si deschideri ctre alte direcii de cercetare legate de subiectul respectiv. Capitolul va conine un paragraf distinct dedicat contribuiei personale, in care vor fi menionate cele mai relevante aspecte care au constituit contribuia individuala la realizarea lucrrii. Daca este cazul, se va include si un paragraf in care se vor meniona contribuiilor originale, acele aspecte care reprezint o noutate in raport cu tema studiata. 14. BIBLIOGRAFIE Bibliografia conine lista tuturor surselor de informaie utilizate de ctre autor pentru elaborarea proiectului de licena. Credibilitatea unei lucrri este strns legata de aceste referine bibliografice, care arata cat este de informat si de avizat autorul cu privire la actualitatea si necesitatea lucrrii pe care o prezint. Lista cu referine bibliografice trebuie sa conin intre 15 si 30 de titluri bibliografice, care pot fi: - Articole din reviste tiinifice, - Crti si monografii, - Lucrrile conferinelor de specialitate, - Teze de doctorat, rapoarte publice, - Standarde, norme, ghiduri de utilizare, - Pagini WEB, - Rapoarte interne etc. Un exemplu de prezentat in Anexa 6. 15. ANEXE (daca este cazul) In anexe se introduc informaii care nu sunt imediat necesare in textul lucrrii pentru ca aceasta sa fie neleasa sau care, daca ar fi fost introduse in text, ar fi ndeprtat cititorul de la cursivitatea ideilor. Aici se pot incluse listingurile programelor elaborate, algoritme de programe, scheme bloc, scheme de principiu si funcionale de diferite formate, hari geografice si topografice cu diferite reprezentri reieind din necesitile proiectului, sistematizri de rezultate sub forme de tabele etc. 4. REGULI DE REDACTARE A PROIECTULUI DE LICENA 4.1. Exigente de editare

Pentru a respecta o forma unitara a tuturor proiectelor de licena, se recomanda aplicarea unor reguli generale de redactare si tehnoredactare, reguli prezentate mai jos: Proiectul de licena se redacteaz in limba romana, engleza, franceza sau rusa; Numrul total de pagini nu reprezint un scop in sine, acesta fiind insa stabilit de ctre candidat mpreuna cu coordonatorul, intre 50-80 pagini. Este recomandat ca ponderea paginilor cu caracter teoretic sa nu depaseasca 40% din totalul paginilor. Tiprirea se va face pe format A4, doar pe prima pagina (fata) a fiecrei foi. Prima coala pentru cuprins trebuie sa cantina chenar si indicator, in conformitate cu Anexele 4 si 5. In indicator se noteaz cifrul elaborrii corespunztoare, care se explica in felul urmtor: de exemplu: UTM 525.1 061 06 ME o UTM abrevierea prescurtata a instituiei; o 525.1 codul specialitii conform Nomenclatorul domeniilor de formare profesionala si al specialitilor pentru pregtirea cadrelor in instituiile de nvmnt superior, ciclul I; o 061 reprezint numrul grupei academice, din care face parte absolventul; o 06 este numrul format din dou cifre, care se atribuie pentru fiecare elaborare (se propune de a fi stabilit in corespundere cu numrul de ordine a listei studenilor din registrul grupei); o ME memoriu explicativ. Lucrarea se va lega prin copertare sau spiralare, intr-un singur exemplar. Proiectul de licena se organizeaz pe capitole si paragrafe, cu excepia capitolului introductiv si a concluziilor. Se recomanda ca lucrrile sa fie scrise / tehnoredactate cu caractere Times New Roman, 12 pt, la 1,5 linii. Titlurile capitolelor si paragrafelor pot fi scrise cu caractere mai mari. Toate formulele si figurile vor fi, de asemenea, tehnoredactate (cu editoare de ecuaii, programe grafice); capitolele, paragrafele, figurile, formulele, tabelele si anexele se numeroteaz (Anexa 7). Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele preluate din literatura de specialitate in format electronic (copiere, scanare), este obligatoriu sa se faca trimiterea la literatura de specialitate folosita, in locul in care apar in lucrare. 4.2. Recomandri stilistice Teza va fi scrisa in stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a). Se va folosi un limbaj simplu si clar. Informaiile vor fi comunicate intr-o maniera directa si inteligibila, intr-o structurare logica si coerenta.

4.3. Exigente etice Lucrarea trebuie sa reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi menionate in lista bibliografica. Contribuiile de sprijin din partea altor persoane sau instituii vor fi menionate la Pagina de dedicaii si mulumiri. Plagiatul reprezint un act de contrar conduitei academice. Prin plagiat se nelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fara menionarea sursei. Reprezint plagiat si preluarea fara citare a figurilor, tabelelor si schemelor. 5. Conducerea proiectrii, admiterea si susinerea proiectului 5.1. Conducerea cu proiectarea de licena Selectarea temei proiectului de licena pentru fiecare student se ndeplinete sub ndrumarea conductorului proiectului. Tema este examinata la edina catedrei. La edina Consiliului Facultii se aproba conductorii si temele proiectelor de licena, propuse de catedrele de profil. In obligaiile conductorului proiectului de licena intra: - selectarea temei proiectului de licena si argumentarea acesteia la edina de catedra, si la edina Consiliului Facultii; - elaborarea sarcinii proiectului de licena in conlucrare cu studentul; - elaborarea programului practicii de licena; - acordarea ndrumrilor metodice privind elaborarea graficului calendaristic de ndeplinire a proiectului de licena; - recomandarea surselor bibliografice la tema proiectului de licena; - consultarea studentului in procesul de elaborare a proiectului de licena, conform graficului consultaiilor stabilit la catedra de profil; - verificarea periodica a ndeplinirii graficului de elaborare a proiectului conform planului calendaristic; - verificarea certitudinii de elaborare a proiectului de licena; - verificarea prezentei obligatorii in memoriul explicativ a desenelor demonstrative, care se utilizeaz la susinerea proiectului de licena; - elaborarea avizului la proiectul de licena. Un model de aviz a conductorului este prezentat in Anexa 8; - conductorul proiectului duce responsabilitate de structura si coninutul integral al proiectului de licena, inclusiv de compartimentele: argumentri economice, protecia mediului, securitatea muncii etc. - se considera inoportun conducerea pe capitole de mai muli conductori si consultansi. In obligaiile consultanilor proiectului de licena se include: - elaborarea planului calendaristic de ndeplinire, respectiv, a capitolului de argumentare economica si a capitolului securitatea activitati vitale, protecia muncii si a mediului ambiant; - selectarea metodei de argumentare economica a proiectului de licena;

- elaborarea metodicii de evaluare a iluminatului artificial, ventilaiei, proteciei legrii la nul a echipamentului electric etc.; - recomandarea surselor bibliografice, respectiv, a capitolului de argumentare economica si a capitolului securitatea activitati vitale, protecia muncii si a mediului ambiant; - consultarea studentului in procesul de elaborare a proiectului de licena, conform graficului consultaiilor; - verificarea periodica a elaborrilor, respectiv, promovate in capitolul de argumentare economica si la fel in capitolul securitatea activiti vitale, protecia muncii si a mediului ambiant; - verificarea certitudinii de ndeplinire a calculelor economice si a calculelor privind securitatea activitii vitale; - verificarea prezentei calculelor obligatorii, privind argumentarea economica si securitii vitale. In obligaiile sefului catedrei de profil intra: - analiza tematicii proiectelor de licena, adecvanta acestora scopului nominalizat de catre cadrul calificrilor; - asigurarea multidisciplinaritatii si renovarea periodica a temelor propuse pentru proiectare; - admiterea la susinere a proiectelor care integral corespund cerinelor reglementare si caietului de sarcini, iniial aprobat; - analiza rezultatelor susinerii proiectelor, a propunerilor si sugestiilor prezentate in raportul comisiei de susinere a examenului de licena; - elaborarea masurilor de mbuntire continua a calitii proiectelor de licena; - asigurarea metodica a la compartimentul respectiv (elaborarea materialelor didactice, ndrumare, ghiduri etc.). In obligaiile decanului facultii si a Consiliului facultii intra: - analiza si aprobarea temelor proiectelor de licena; - controlul calitii realizarii proiectelor de licena, precum si a rapoartelor Comisiilor pentru examenul de licena; - elaborarea masurilor de imbunatatire continua a calitii proiectelor de licena; - analiza asigurarii metodice la compartimentul respectiv si aprobarea spre editare a materialelor didactice, indrumarelor, ghidurilor etc. 5.2. Procedura de admitere la susinerea proiectului de licena Proiectul de licena elaborat, de student se verifica de ctre conductor si consultani, apoi se prezint la controlul normativ. Daca in urma controlului normativ se constata ca au fost respectate toate cerinele de perfectarea normative, studentul obine semntura responsabilului de controlul normativ. Apoi pe foaia de titlu va pune semntura conductorul si consultanii proiectului. Obinnd semnturile conductorului si consultanilor, studentul prezint memoriul explicativ sefului de

catedra, la care anexeaz avizul conductorului si avizul recenzentului (daca a fost primita astfel de hotrre la edina catedrei de profil). Seful catedrei, in baza analizei materialelor prezentate, semneaz (sau nu) admiterea la susinerea proiectului de licena. Daca studentul a fost admis la susinere, el purcede la copertarea lucrri. In Comisia pentru Examenul de Licena, cu o zi nainte de susinerea proiectelor de licena, se prezint urmtoarele materiale: memoriul explicativ copertat, raportul de susinere a proiectului in forma electronica (prezentare PowerPointer); - elaborrile, daca in sarcina proiectului au fost prevzute; extrasul din carnetul de note cu evaluarea notei medii pe anii de studii; - avizul conductorului; recenzia la proiectul de licena. Pot fi prezentate, de asemenea, materiale care caracterizeaz importanta practicotiinifica a proiectului de licena (acte de implementare, brevete, patente) si copiile articolelor publicate la tema proiectului. 5.3. Recomandrile privind susinerea proiectului de licena Pentru susinerea proiectului de licena in cadrul edinei Comisiei Examenului de Licena, fiecrui competitor i se ofer pana la 10-15 min. Se recomanda ca studentul sa aib elaborat un plan de expunere a raportului. In raport trebuie sa fie clar evideniate: tema proiectului de licena; - scopul proiectului de licena; - sarcinile de proiectare; - variantele posibile de soluionare a subiectelor si compararea lor; - expunerea rezultatele si argumentarea soluiilor obinute; - analiza metodelor de optimizare si evaluarea fiabilitii; - rezultatele calculelor tehnico-economice; - masurile privind tehnica securitii activitii vitale, proteciei muncii si a mediului ambiant; - ncheiere (concluzii). Prevederile de baza ale raportului trebuie neaprat susinute prin date, grafice, diagrame, tabele, scheme de structura, de principiu, funcionale, formule matematice, simulari la calculator a programelor elaborate, etc. Competitorul trebuie sa demonstreze o buna pregtire generala la profilul, cat si o pregtire buna la tema proiectului de licena si sa fie apt sa rspund la ntrebrile, formulate de membrii Comisiei Examenului de Licena. Rspunsurile la ntrebri trebuie sa fie succinte, clare si in conformitate cu ntrebarea formulata. In unele cazuri pentru a rspunde la ntrebri, cu acordul preedintelui Comisiei Examenului de Licena, competitorul poate utiliza memoriul explicativ a proiectului de licena.

In timpul raportului si a rspunsurilor la ntrebri, inuta competitorului trebuie sa fie astfel ca el sa fie in contact direct cu membrii Comisiei. Cu doua sptmni nainte de data susinerii proiectelor este obligatoriu ca, sub conducerea conductorului (sau a unui grup de conductori) si in prezenta colegilor sa fie efectuate mai multe susineri preliminare a proiectelor de licena, pentru obine deprinderile necesare de prezentare a raportului la susinerea proiectului de licena in cadrul Comisiei Examenului de Licena. 6. Aprecierea proiectului de licena Pentru aprecierea proiectului (tezei) de licena se recomanda urmtoarele criterii: - msura in care coninutul proiectului (tezei) corespunde structurii si cerinelor de - elaborare a proiectului; - msura in care soluiile si deciziile tehnice, organizatorice, economice, ecologice, etc. corespund nivelului actual de dezvoltare a domeniului respectiv si sunt motivate in nota explicativa si partea grafica; - msura in care este utilizat calculatorul ca instrument de proiectare si analiza; - msura in care studentul este capabil sa analizeze, sa argumenteze deciziile si soluiile adoptate, sa faca concluzii in timpul susinerii proiectului in cadrul Comisiei pentru examenul de licena; - opinia verbala (avizul) a conductorului privind caracteristica studentului si titlului conferit. Modalitatea de apreciere a proiectului de licena include: - aprecierea proiectului de licena se efectueaz, in exclusivitate de ctre membrii Comisiei pentru examenul de licena in rezultatul audierii proiectului in edina publica. Comisia apreciaz separat cu note calitatea elaborrii proiectului conform criteriilor menionate mai sus si calitii susinerii; - nota finala reprezint media aritmetica a notelor pentru calitatea elaborrii proiectului de licena si pentru calitatea susinerii; - aprecierea se efectueaz la edina nchisa a Comisiei pentru examenul de licena, la care notele pe poziiile corespunztoare se noteaz de comun acord.

Anexa:

ANEXA 1

Universitatea Tehnic a Moldovei

(Arial, Bold, 16pt, centrat)

Elaborarea sistemului de protecie a dispozitivelor microsatelitului la suprancrcri mecanice, vibraii, acceleraii, lovituri
(Arial, Bold, 22pt, centrat, spaiu ntre linii 1,5)

Absolvent: Boldior Victor Conductor: Dr., conf.univ. Cornea Ion

(Arial, Bold, 16pt.)

Chiinu 2010
(Arial, Bold, 16pt. centrat)

ANEXA 2 Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea de Radioelectronic i Telecomunicaii Catedra Construirea i Producerea Aparatajului Electronic (Arial, Bold, 12pt. centrat)

Admis la susinere ef de catedr: conf.univ. estacov Tatiana _____________________________ _______________ 2010

(Arial, Bold, 11pt.)

Elaborarea sistemului de protecie a dispozitivelor microsatelitului la suprancrcri mecanice, vibraii, acceleraii, lovituri
(Arial, Bold, 20 pt. centrat)

Proiect de licen
(Arial, Bold, 16pt. centrat)

Conductor: ____________(Cornea I. ) Consultani: ____________(Finciuc S.) ____________(estacov T.) Absolvent: ____________ (Boldior V.) (Arial, Bold, 11pt.)

Chiinu 2010 (Arial, Bold, 12pt.)

ANEXA 3 Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Catedra Specialitatea Radioelectronic i Telecomunicaii Construirea i Producerea Aparatajului Electronic Electronic

Aprob Dr., conf.univ. T.estacov, sef catedr ____________________ _______________ 2010 SARCINA pentru proiectul de licen a studentului ___________________________________________ (numele i prenumele absolventului) 1. Tema proiectului de licent ____________________________________________ ____________________________________________________________________ confirmat prin ordinul nr. _______ de la ____ ___________ 2010 2. Termenul de prezentare a proiectului definitivat ____________________________ 3. Date iniiale pentru elaborarea proiectului ________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 4. Coninutul memoriului explicativ ______________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 5. Lista materialului grafic (cu indicarea exact a desenelor obligatorii): ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

1. Lista consultanilor capitolelor respective ale proiectului. Consultant Capitol Semntura consultantului (data) Semntura studentului (data)

2. Data nmnrii sarcinii ___________________________________________ Conductor ___________________________________________

(semntura)

Sarcina a fost luat pentru a fi executat de ctre student ___________________________________________________

(semntura, data)

PLAN CALENDARISTIC
N Denumirea etapelor de proiectare d/o Termenul de realizare a etapelor Nota

Semnturile: Absolventului ________________________________

Conductorului de proiect ________________________________ ANEXA 4 CUPRINS

INTRODUCERE...6 1. INFORMAII GENERALE DESPRE SATELII I ORBITELE JOASE ALE PMNTULUI.......7 1.1. Actualitatea temei i argumentarea necesitii efecturii investigaiilor n cadrul proiectului prezentat.................................................................................................7 1.2. Analiza prototipurilor asemntoare.........................................................................8 1.3. Condiii de lucru a aparatelor cosmice....................................................................13 1.3.1. Radiaia................................................................................................................14 1.3.2. Vacuum................................................................................................................18 1.3.3. Unsori consistente speciale.................................................................................25 2. ELABORAREA SISTEMULUI DE PROTECIE A DISPOZITIVELOR MICROSATELITULUI LA SUPRANCRCRI MECANICE....................................30 2.1. Cerine tehnice naintate fa de satelitul studenesc Moldovenesc.......................30 2.2. Fore care acioneaz asupra aparatului cosmic n timpul pornirii i deplasrii pe traiectoria estimat................................................................................................32 2.3. Vibraiile.................................................................................................................42 2.4. Decizii constructive pentru METROPE..................................................................45 2.5. Sistemul de ataare i separare a aparatului cosmic de racheta lansaroare..48 2.6. Securitatea activitii vitale.....................................................................................50 3. ARGUMENTAREA ECONOMIC A TEMEI TEZEI DE LICEN ..........................51 3.1. Descrierea mixului de marketing: produs, pre, plasare, promovare......................51 3.2. Elaborarea bugetului proiectului.............................................................................52

Mod

Coala

Nr. .document

Semnat Data

UTM 525.1 061 06 ME

Elaborarea sistemului de protecie a dispozitivelor microsatelitului la suprancrcri mecanice, vibraii, acceleraii, lovituri
Litera Coala Coli

Elaborat
Conducator

Turlac O. Sorochin Gh Sorocean Iu. estacov T.

C. STAS Aprobat

FRT CPAE SER-061

ANEXA 5
3.3. Modul management................................................................................................59 CONCLUZIE...................................................................................................................76 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................77 ANEXA.78

Mod

Coala

Nr. .document

Semnat Data

UTM 525.1 061 06 ME

Coala

ANEXA 6
BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. . . : XXI, 2008, -271 . .., ... . - : , 1992, -148 . .. . - : . .. , 2002, -49 c. T.E.Persen. FPGA-based design of a Maximum-Power-Point tracking system for space applications. - Florida: Fall Term, 2004, -108 p. Design of Hardware and Software for the Powersupply for AAU Cubesat. 2002, -39 p. Barbara I. McKissock, Michelle A. Manzo. Preliminary Results of NASA Lithium-Ion Cell Verification Testing for Aerospace Applications. Ohio: NASA, 2005, -28 p. Radu Dan Lazar, Vasile Bucelea. Optimized Design of Power Supply for CubeSat at Aalborg University. - Aalborg: Institute of Energy Technology , 2002, -139 p. 8. ndrumri metodice privind elaborarea compartimentului Securitatea activitii vitale n proiectul de diplom pentru st. FE, FRT, FCIM, 2002 9. 10. 11. 12. 13. 14. Chris A. Day. Nano-Satellite Electrical Power Sub-System Architecture. "Advanced

Networks & Space Systems", BOEING CubeSat Developers WorkshopApril 9, 2008,-12p http://www.e-gps.ro 7. http://www.electronica.ro 8. http://www.gsm-gps.ro 9. http://www.geocities.com 10. http://www.rqa.ro

ANEXA 7

a) a- de coborre; b- de ridicare

b)

Fig. 1.16. Exemple de regulatoare n comutaie folosite la proiectarea unui cubesat:

= 2 sin 1 (

rpam rpam + h

),

(2.1) unde:
rpam - raza pmntului;

h - altitudinea orbitei.

Tabelul 2.4. Rezultatul optimizrii Parametrul modificat: Clucr_bat Pnc_bat Rata de ncrcare DOD maxim Suprafaa BS Micorarea Sbs cu Mrirea Cbat cu Situaia iniial 7,6 60,9 C/5 35,5 0,53 19,0 64,1 C/10 21,8 % 0,43 m2 % % Situaia rezultant SI

12,5 Ah 50 W