Sunteți pe pagina 1din 17

raporturile intre propozi[ii pc baza pitralului logic 1;t sc rcprczrngrafic conform cerintelortd 50,51.:Yezr 42.

52: Se reformuleazl propoziliile Ei se stabilesc formulele corespunzdtoare; se aplicd operaqiile de converiiune qi obversiune $i se stabilesc raporturile intre propozigii
se stabilesc apoi

I
ca{i Analiza{i caracteristicile silogismului (,rsilogism categoric") qi identifi afirma{ia inexacti:
1.

pe bazn, p[tratului logic. '53:Se

srabileqte formula propozi{iei inifide, apoi qi a celorlalte propo{lli; se aplicd operagiile de conversiune qi obversiune 9i apoi se grupeazl propozifiile conform

cerinfelor.
5

:Y ezi 42 qi 50. 55 : Vezi 42. 56 :Y en 53. 57 : Y ezi 42. 58 :Dezlegarea integramei

vezi p.77.

din a) este cea mai simplx formd inferen$ala mediat[, alcdtuit[ major qi minor), fiecare cu cite doui apari$i (termenul mediu gi doi termeni extremi, qi concluzia)' qi trei pmpozilii categorice (doud premise, majori qi minor6' sau o propode rela{ie propozilie pulin o cel apare b)iunt inferertqe in care disjunctivi' zigie compusl, de formi ipoteticd sau

trei termeni,

t t

c)satisfac,pentruafivalide,oseriedelegigeneralesauregulialetermenilor
premise' clase d)-seimpart in patru clase, dupi pozifia termenului mediu in valide, numite numiie,,frgoiri,,, iar iiecare figuri consti dintr-un numlr de scheme ,,moduri",
se stabilegte priu vane) validitatea, respectiv nevaliditatea, unui mod silogistic

qi ale propozi$ilor.

ate metode de Probare.

f)
2.

se

pot construi diverse forme eliptice sau compuse ale silogismirlui'


qi

Dup[ pozifia termenului mediu in premisa majori toarete figuri silogistice:"

minor[' avem urmi-

a)fig.I:M-P fig.II: P-M S_M S-M S-P S_P


b)fig.I:M-P
S_P

fig.Itr: M-P M-S S-P fig.III: M-P M-S S-P


fig'IV: P_M M_S S-P fig'IV: M_P S_M
S_P

fig.II:

S_M fig.II:

P-M S-M S_P

c)fig.I:P-M M-S
S_P

M-P fig.Itr: P-M S_M M_S S-P S-P


79

t
I

il

i
*

LocrcA rAnA pnoresoR 3. Dupi calitatea qi cantitatea propozi$ilor categorice cu rol ttc 1||'crrrist' 1i rlt' concluzie, obfinern 256 de rnoduri silogistice, cite 64 pantru ficcirre ligrrr:r siltt gisticd, dintre care 24 sunt logic corecte (valide)' qi anunrc:
a) numai in fig. I, deoarece este figur[ perfecti; b) cAte 6 in fiecare figurd silogistich (fig. I' II' il' IV); c) nurnai in fig. I, II si III, deoarece nici un arguffIent ditr vot.bircrt olrilrrtritri
2. ceI

SILOGISMUL

,'l,

+ +

pufin o premisd este universald (sau: din doui premise particurare nu decurge nici o concluzie). c) l. cel pufin o premisr este universalx (sau: din doud prernise parriculare nu decurge nici o concluzie): 2. din premise cantitativ diferite rezurtr o concluzie particulari (concluzia urmeazd paftea cea mai slabl).
7. Legile speciale care deterrnind condi(iile de vatiditate ale unui rnod silogis-

nu se construie;te in figura IV.


,$. Orice uaod silogistic este valid dac5 respectX urmltoarele legi gcncrale sau reguli ale termenilor:

tic din fig.

sunt:

a) b)

1. are trei termeni;

2. tennenii extremi nu sunt mai extinqi in concluzie decnt in plemise. i. tennenul mediu este distribuit in una din premise; 2. termenii extremi nu sunt mai extinqi in concluzie decAt in premise.
1. are trei termeni;

a) premisa majori universali, iar premisa rninord afirrnativl; b) premisa rlajorl afirmativd, iar premisa minorl universald; c) prernisa majori universali, iar una dintre premise negativi.
8. Legile speciale care

ff

c)

tic din fig.

II

determini condi{iile de valiclitate ale unui rnod silogis-

sunt:

2, termenul mediu este distribuit in una din premise; 3. tennenii extremi nu sunt mai extinqi irl concluzie decAt in premlse.
5" Orice rnod silogistic este

a) premisa majori negativi, iar premisa minord universalir; b) plemisa majorX universald qi cet putin o premisl negativd;

valid dac[ respectd urmXtoarele }egi generale sau

c) premisa majord universall, iar prernisa minorl negativd. 9. Legile speciale care detenrnind condifiitre <ie validitafe ale unuri rnod sitro-

neguli ale crnlitdfii prerniselor:


1. din premise afirmative rezultd concllrzie afirmativl; ^) 2. cel pulin o premisd este afirmarivd (sau: din doui premise negative nu

gistic din fig.

III

sunt:

l t
I
t
I
I

decurge nici o concluzie). b) l. din premise afirmative rezultl concluzie afirmativ[; 2. cel pugin o premisd este afiffnativi (sau: din doud premise negative nu decurge nici o concluzie); 3. din premise calitativ diferite rezultl o concluzie negativi (concluzia ur-

a) premisa rnajord afirrnativd, iar concluzia particularl;

b) prernisa minori afirmativi, iar concluzia particularl; c) premisa majori universali, iar minora afirmativi.
10. Legile speciale care detenrninx condifiile de validitate ale unui mod sino-

meazd partea cea mai slabd)' cel pulin o premisl este afirmativi (sau: din doud premise negative nu

gistic din lig.

[V sunt:

a) l. dacl majora

decurge nici o concluzie); 2. din premise calitativ diferite rezuiti o concluzie negativA. (concluzia urmetuir partea cea mai slabd).
6.

este universali, minora este afinnativl; 2.dacd. una dintre prernise este negativi., majora este universald; 3. dacd minora este afirmativS, concluzia este particularl.

Orice mod silogistic este valid dacd respectd mrrndtoare{e legi gencrale sau reguli ale cantit6{ii premiselor:

b)

1. dacd majora este afirmativl, rrinora este universald; 2. dacd una dintre premise este negativd, ma.jora este universali; 3. dacd minora este afirmativ5, concluzia este particulard. 1. dacl majora este afirmativi, minora este universali; 2. dacd majora este universali, minora este negativi; 3, dacl rninora este aflrmatiyl, concluzia este par.ticulard.
B1

a) b)

2. din premise cantiiativ diferite rezulti o concluzie particularl (concluzia urmeaiir parJea cea mai slabi).
1. din premise universale

1. din prernise universale

rezulti concluzie universali;

c)

rezultl conciuzie universalS;


80

SILT]GI:;MUL
n tr. F oxosind un sistern rnnernotehnic ira care cele trei vocale, in ordine, redau cantitatca ryi calitatea premisei majore, prernisei minore g[ conch.tziei, f,orma Iogic5 a moclurilor valirle din lig. I este urrndtoarea:

d) atdt rnetoda diagramelor (Euler Ei Venn), cdt si legile sau regulile (generale qi speciale); e) orice metodi de probare, in funclie de condilii. 16. Fig.

a) Barbara
Celarent

b) Barbara

(Barbari)

Darii
Ferio
tr2- Fotrosinci

Darii Ferio

Celarent

(Celaront) ,.

c) Barba.ri
Celaront

I silogistic5

este numit5 qi ,,figura perfect6" deoarece:

Darii
Ferio
{tr

esfc urmiltoanea: a) Cesaro


Camestrop
F'estino

sistelnul rnnernotehnic, f,orrna logich a rnodurilor valide din fie.


b) Cesare
Camestres

c) Cesare (Cesaro)
Carnestres (Camestrop)

Baroco

Festino Baroco

Festino Baroco
a rnodulrilor valide din fie.

a) este prima figur6 silogisticra,bazd pentru construirea celorlalte figuri silogistice. b) este singura figurl care admite concluzii de tip A, E, I qi O. c) termenul mediu este simultan gen peutru termenui minor qi specie pentru termenui maior. d) este cel mai utilizat tip de rafionament. e) poate fi demonstratX orice propozilie de tip A, E, I Ei O, iar termenui mediu este simultan gen gi specie pentru termenii extremi.

i3. Folosind sistenrul mnernotehnic, forma logicr


este urmhtoarcra:

rn

17. S[ se deterrnine schemele de inferen{I specifice urm[toarelor.silogisrne gi sd se arate ce figur[ qi ce mod silogistic concretizeazil:

a) Darapti
Disarnis

Datisi
Felapton

b) Darapti Felapton Bocardo Ferison

c) Darapti
Disamis Felapton Bocardo Ferison

1) Repetarea contribuie la fixarea cuno$tinfelor. Exerciliile constituie un mijloc de repetare. Deci, exerciliile contribuie la fixarea cunoqtinfelor,

Bocardo
Ferison
n4. Fotrosinctr sistemul mnemotehnic, forrna

2) Notarea corect5 oglindeqte rezultatele muncii Ecolare. Notarea indulgenti nu oglindeqte rezultatele muncii qcolare. Deci, notarea indulgentl nu este corectA. 3) invXqarea mecanicl nu di randarnent.
Inv[farea mecanicd este un procedeu obositor.

togici

cste urrmltoarea: a) Bramantip


(-t men nn

modurilor valide din tig.


c) Bramantip
Camenes (Camenop)

fv

Deci, unele procedee obositoare nu dau randament.

4) La fixarea cunoEtin{elor contribuie repetarea. Un mijloc de repetare il constituie exerciliile.


Deci, unele exerci(ii contribuie la fixarea cunoqtinfelor.
18. Dernonstrafi ci un silogism este nevalid dacX termenul mediu nu apare distribuit cel pufin intr-o premisd. . 19. Demonstra{i

b) Brrunantip
Camenes Dirnzujs Fesapo

Dimaris
Fesapo

Dimaris
Fesapo

Fresison

Fresison

Fresison
silo_

ci un silogism

este nevalid

in cazul extinderii neperrnise a


a

gistice:

I5. se tblosesc urrnrtoarele metode de probare a vatidit[{ii modurilor

terrnenului major in concluzie.


20. Dernonstra{i cI un silogism este nevalid in catul extinderii neperrnise termenului minor in concluzie.
21. Demonstra{i cX un silogism este nevalid

a) exclusiv metoda diagramelor Euler gi metoda diagrameror venn; b) exclu.siv legile generare ale silogismurui, Iegire spiciare ale fiecirei fig'ri silogistice si legea distribuirii termenilor; c) exclusiv metoda reducerii indirecte (numitd metoda demonstrafiei prin Ei reducere la absurd) qi metoda reducerii directe (care foloseste denumjrile mnernotehnice ale modurilor silogistice) ; 82

in cazul existen{ei

patru termeni.

22. Demonstrafi cX din ambele premise afirmative ale unui silogisrn nu se poate

obfine o concluzie negativX.


B3

r
LoclcA rARA pnorEsoR
23. Demonstra,ti
SILOGISMUL

ci

un silogisrn este nevalid in cazul in care anrbclc prcrttist'

33.

sunt negative.
24. Dernonstra{i ci din premise calitativ diferite (una afirrnativii qi alta Ircg:rtivX) se ob{ine cu necesitate o concluzie negativd (concluzia urmeazir trlrtrtca cr:a rmai slabl).

stabilifi schemele de inferentr ale urmrtoarelor silogisme, precizdnd, tru fiecare caz in parte, figura qi modul cirora le apaiqin:
1) Logica oferX cunostinte utile, deoarece este o

pen_

cunostinte utile.

stiintl, iar orice stiintrj oferl

ci un silogism este nevalid in cazul in care amlretrc premise afirmative. particular propozifii sunt
25. Dernonstrafi

ci un silogisrn este neYalid in cazul in care ambcle premise sunt propozi$i particulare, dar de calitate diferitl (una atirrnativl qi alta negatiYi).
26. Denaonstra{i

27, Demonstrafi cX din prcmise cantitativ diferite (una universalh, alta particula!:ii), dar de aceeaqi calitate, se ob{ine cu necesitate o concluzie particular alirrnativ[ (concluzia urme 26 partea cea mai slabi). 28. Dernonstra{i cd din premise cantitativ diferite (una univensal[, alta particulari), dar de calitXfi diferite.(una afirmativl, alta negativi)' se obtine cu necesitate o concluzie particular negativl (concluzia urmeazd partea cea mai stahd)'

29. Fotrosind legile generale ale sitogismului,

sI

se demonstreze cX modurine

vrlide

din tig. tr sunt determinate de urrnitoarele condi{ii (legi) speciale:

unii dmtre cei care vor intra la facultate fdrl concurs sunt absolventi ai liceului nostru.
34.

2) Deoarece unii dintre candidalii proveniti de la liceul X au ob$nut note peste 8, iar togi candidatii cu note peste 8 au fost adrnigi, rezultl cd unii dintre calclidatii provenili de la liceui X au fost admigi. - 3) Penrru cL unele anirnale nu nasc pui vii, iar mamiferele nasc pul vii, inseamni . cX unele animale nu sunt mamifere. ,x ." 4)Unele dintre substantele testate nu sunt acizi, deoarece unele dintre substantele testate nu inroqesc hirtia de turnesol, or to(i acizii inrosesc hdrtia de turnesol. xr*!lDeoarece unele opere literare sunt scrise in versuri, iar operele literare dezvolti irnaginafia, atunci unele opere scrise in versuri dezvolti imaginalia. J 6) unii dintre membrii grupului n-au mai prins rrenul, fiindci unii dintre cei sosifi la gari dupi ora 7 erau membri ai grupului, or nici unul dintre cei sositi dupl ora 7 nu a mai prins trenul. 7) ,,Dacd toate plantele cu frunza latd isi pierd frunzele ;i toate soiurile de viti de vie sunt plante cu frunza lat5., atunci toate soiurile de viti de vie isi pierd frunzele." (Aristotel) 8) Unii absolventi ai liceului nostru au obtinut Ia bacalaureat media 10, or toti cei care au obfinut la bacalaureat media 10 vor intra la facultate flrd concurs, deci

Premisa majord este universal[; 2) Premisa minori este afirmativd' 30. Fotosind legile generale ale silogisuruhd, sd se demonstreze cd neoduriie

l)

cu ajutorul exclusiv al legilor generale ale silogismutrui, stabiliti dacx toarele silogisme sunt valide:

urmr-

vatide din fig.

II

sunt deterrninate de urrn5toarele condi{ii (legi) speciate:

1) Premisa major[ este universal6; 2) Una dintre premise este negativd.


J

1) Deoarece unele patrupede sunt amfibii, si nici o amfibie nu are sdnge calcl;1 atunci unele patrupede nu au sdnge cald. 2) Ati disciplinat nu inseamnx a fi bun ra invi{ituri; a nu fi bun la invxliturx inseamni a avea note proaste; prin urmare a fi disciplinat inseamn[ a avea note Droaste.

l. liolosind legile generale ale silogisrnului, sI se dernonstreze cd rnociuriie valide rlin iig. ilI sunt determinate de urmltoarele condifii (legi) speciale:

l)

Premisa

minori este afirmativi;

la activitXli sportive, prin urmare, Andrei nu este tdnir. 4) scuzele oferite nu pot suplini lipsa de rispunclere, pentru cx nu pot inclrepta o eroare, iar orice eroare are drept cauzi lipsa de rlspunclere.

. :j

ce_i

caie participi la activititi sportive sunt tineri, or Andrei nu participi

2) Concl'uzia este particulard.


.l 2. liolosinr! legile generale ale silogisrnului, si se dernonstreze cI nro<Iurile r:rlide tlin {ig. IV sunt determinate de urrndtoarele coudi{ii (legi) speciaic:

35.Deterrninafi schernele de inferen{5 specifice urmdtoarelor silogisme cati validitatea lor prin rnetocla diagrarnelor Eutrer:

gi

verifinLr

l) Daci premisa majorl este afirmativd, premisa minord ests univclsalil; 2) Dacit una dintre prernise este negativX, prernisa majorl cste trnivcrszill; _]) Dacd Dremisa minori este afirmativl, concluzia este particularl't.
84

1) intrucdt toate lucrurile excelente sunt rare si unele lucruri rnult dorite sunt excelente, rezultl cI unele lucruri mult dorite nu sunt rare.

inainte de a

2) unii care se uitr inainte de a srri se intorc inapoi; un om precaut se uitx slri, deci unii oameni precaufi se intorc inapoi.
B5

3) Iridiul trebuie s[ fie strllucitor, cici el este un metal si orice metal este strllucitor. 4) Nici un numrr divizibil cu 9 nu este prim, pentru ci toate numerele divizibile cu l8 sunt divizibile Ei cu 9, dar nici un numlr prim nu esre divizibil cu 1g.

lg)Determlnafi schernele de inferen{I specifice urmdtoarelor argumente qi /erificati validitatea Ior prin metoda reducerii directe; este stea, fiindcd nici o planetl nu este corp cu lunrinir/! 11) Nici o planetb nu (l
proprie, iar stelele sunt corpuri cu luminb proprie. I 2) Fiindci nici un om calculat nu este genelos, dar este interesat, unii oameni interesati nu sunt generoqi. 3) Unele patrulatere sunt poligoane, pentru cd sunt paralelograme, iar loate paralelogramele sunt patrulatere. 4) Unii oameni cinstili umbld cu ,,capul spart", fiindcd tofi oamenii drepli sunt cinstili Ei unii oameni drepli umbli cu ,papul spart".

Determinafi schemele de inferenfd specifice urrn[toareror silogisme gi verificati validitatea lor prin metoda diagramelor Venn:
3-6.

t I

filosofi, pentru c[ adevrratii filosofi identifici binele suprem cu virtutea.


cerut[. 3) Nu

{l/

Epicurienii nu identificau binele suprem cu virtutea; ei nu erau deci adevirali

2) Mdrimea ceruti pentru solu[ia acestei probleme trebuie si satisfacd aceastf ecualie particulard; intrucdt mirimea.r satisface aceastl ecuatie, ea este mdrimea
se poate susfine cd

uici un M nu este S. 14) Daci'unele pllceri sunt reprobabile, atunci sunt ddundtoare, cdci tot refrobabil este diunitor.

nici un nons nu este p, intrucdt unii M sunt p, dar


ce este

40. Determinafi schemele de inferen{X specifice urmdtoarelor argumente qi

verifica{i validitatea Ior prin legea distribuirii termenilor:


1) Numai oamenii sensibili au resentimente

fa$ de criticl qi deoarece lrutnai


au resentimente
P.

oamenii sensibili sunt muzicali, rezultd

ci toli oamenii muzicali

37. Determina{i schemele de inferenfi specifice urm[toarelor argumente qi verificaqi validitatea lor prin legile speciale ale figurilor silogistice:
1) cum orice iubitor de semeni este om bun care nu-qi lasi semenul fbri. ajutor, , nici un iubitor de serneni nu-si lasl semenii f[rd aiutor. 2) Avffnd in vedere cd nici un om adormit nu este con$tient de ce se petrece

fatl

de

critic[.

2)DacLorice nu este M este P, iar nici un M nu este S, rezultd cd toli S sunt

in jur qi

ci unii oameni drogali sunt adormiqi,

3) Nici un om care nu este lipsit de idealuri nu este fericit, pentru c[ nici u1 om care crede in ceva nu este lipsit de idealuri qi toli oamenii fericifi cred in ceva. 4) IJnghiurile B Ei C sunt congruente, fiindcd sunt Ia baza unui triunghi isoscel, iar unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente. 41. Deriva{i concluziile din perechite urmitoare de premise tatea silogismelor ob{inute prin rnetodele cunoscute:
Ei

t I I I

ce ?n jur.

ei nu sunt conqtienfi de ce se perre-

probafi validi-

nu sunt cinstiti. 4) Pentru cx peEtii sunt inotrtoare, iar unele fiinfe acvatice sunt peqti, rezultd cI unele inotltoare sunt fiinfe acvative.

ficitori

3) cum nici un infractor nu este cinstit, dar este rruficdtor, cel pufn unii rdu-

Fiingele iotate cu rafiune sunt responsabile de faptele lor, iar auimalele nu sunt fiin{e dotate cu ra[iune. 2f$tiinfa urmireqte cercetarea adevdrului, or qi filosofia urmlreEte cercetarea )i

l)

l rl
'{ {

38. Determina{i schemele de inferen{E specifice urmitoarelor argurnente gi verifica{i validitatea lor prin metoda reducerii indirecte (metoda demonstra{iei

pnin reducere Ia absurd).


1) Nici un mamifer nu este Earpe, deoarece nici o reptilr nu este mamifer, iar toti serpii sunt reptile. 2) cine rdspldteqte Ia fel si pe leneq qi pe cel muncitor nu este cinstit, fiindcl in acest fel nu este drept, or omul cinstit este drept. 3) unii dintre cei care rezolvd bine probleme intr-un domeniu nu suntinfelepfi, fiindcr unii oameni inteligenli nu sunr inlelepti, deEi rezolvi bine probleme intr-un

adevilrului. 3) Orice rationament demn {9 recunoa$tere logici trebuie si se inf[figeze aga cum apare in vorbirea obiqnuitl, dar se constatd cI nici un argument din vorbirea

ob\nuiti

nu este in fig. IV. 4) Exist| plXceri care nu meritd cdutate,

cici nimic din ceea ce ntr meritd

fi

ceutat nu este virtuos. 5[Orice om integru meritd increderea noastrd, dar existd unii politicieni care nu sunt rntegn. bombustia este insotitd de o degajare de c6ldur5, iar combustia este o combi-

il

dorneniu.

T +l Desi unii ipocriti

sunt culfi, nici un ipocrit nu este profund qi, deci, unii ohmeni culqi nu sunt profunzi.

'

l7) Leii sunt carnivori, or nici un animal camivor nu este lipsit de caninilN ' 8; Fiecare om doreEte sI fie fericit, or virtutea este fericire.
87

86

,l

TI ( I{

iICA FARA PROFESOR

S!LOGISMt.'L

pr I

t.l. ,,\nirta{i de qe rnodurile Baroco din fig. XI qi Bocardo din fig. obr(c prin metoda reducerii directe.

Il!

rrrr pod [i l
<[c

53.,4rita{i cd dach conc[uzia unui silogisrn valid este o propozifie univensald, tcrmenutr mediu nu poate fi distribuit in premise decAt o dat5.
54. Presupunf;nd cE intr-um silogisrn valid termenul major este distnibedt in prernisd qi nedistribuit in concluzie, sd se deterrnine forma logic5 a silogisrnralui. 55. DacX premisa rninond a unui silogism valid este negativ5, ce putern stabiti
clx

Vcr.ifica{i prin rnetoda diagrarnelorVenn validitatea silogisrnului rccltt


l )our

rrr

rn:l{orul text:

'rr,

cei care ignore faptele sunt expuqi greqelilor, dar nimeni dirttre cct cr"r r,l,.r riut obiectivi in abordarea problemelor nu este expus gre$elilor; prin urmare, i rrrrLrl clintre cei care ignor[ faptele nu este cu adeverat obiectiv in abordarea

privire la pozi{ia terrnenitror in rnajon5?

|,r, rlrlt'rrrclor.

.1.1.

liitosoful englez David Hume afirma urm5toarele:

56. Dernonstrati cX, dacd terrneraul rninon este predicat in premisS, conciuzia

nu poate {i o propozi{ie universal afinrnativX.

,,lrlcilc noastle r-lu dep[qesc experien(a noastrd. Or, despre atributele qi lucrdrile ,lrr,irrt'ru avem nici o experien!6. Nu este nevoie si duc eu pAnd lacapdt acest ',rl,rr,,ism: conciuzia o puteti trage singuri."
tr(risp1rnrle{i la cerin{a filosofului englez qi
pn

:57.

Sd presmpunem c[ iratr-um silogisrn valid termenul rnajor este predicat ire premisa rna.!orX, SE se arate de ce tip este pn'emisa minord a acestui silogisrn.

verifica{i validitatea silogisrnu}aei

in nlct{rdele cunoscute.

,, 58. Derraonstrafi cI daci doub silogisrne au o premisX corraunX, iar celelalte prernise sunt im raport de contradictie, arrntrele concluzii sllnt propozifii particulare"

,Iii. ll,]xaminafi nevatiditatea urrsrdtoarelor modun:i silogistice prin intenrnecninil It'gi['on generale: aii-4; aoo-3, aee-1, eae-4.
.$(r. x,l;,,;arnina{i

nevaliditatea urmhtoaretror moduri silogistice pnin interrnediu} lcgilon speciale ale fiecXrei figuri silogistice: aeo-1, aaa-3, oao-2, aaa-4.

doul naoduni silogistice vaX"ide aflate in aceeaqi figurh, avdnd ca termerai aceleagi no{iuni, iar majoretre lor {lind ira raport de suhcontrarietate. Sd se detenmine schernele de inferere{d corespunzXtoere lor. ,
59. Fie 60. Dacd prenaisa rmajor6 a unui silogisrn valid qi concnuzia lui au aceeagi carafitate, dar difen5 prin calitate, sE se determirae modul gi figura.
se poafe stabili cu privire la ure silogism valid, dac5 este disfribtait nurmai terrnenul rnedina?

Vcrilica{i validitatea urmXtoarelor rnoduri sitrogisfice prin legile l'igllrilor silogistice: iai-1, eao-2, aoo-3, eao-4

e
speiatre

.ilJ. Vcnit"ica{i validitatea urmXtoarenor rnoduri silogistice prin ureto{ia


r!i:rgr:nrnelor Vemra: eio-2, aai-3, eio-4, aii-1. .!n). Vcr iflca{i vatiditatea urne6toanelor rnoduri silogistice r!r:rgnamclor Eutrer: aii-L, aee-2, oao-3, iai-4.
1.{),

6[. Ce

'
prin
ruretoda

62. Ce se poate stahili cu privine la un silogisrn valid, dacX sunt distribui{i nurnai neediu! qi rninorul? 63. Date ftind douh silogisnde valide ?n aceeagi f!gur5, av6md aceiaqi tenrnenfr, sX se anate cd dacd rnimor:ele celon do&6 silogisme sunt propozi{ii subcomtrare,

Vcriflca{i validitatea urn&dtoarelor m!@duri silogistice apelffnd !a legea rIi.;it ritruirii termenilor: eio-2. eae-1, ait-3, aai- r-

concluziile lor vor fi idesitice.


64,

reclu1,1 Vrriflca$i validitatea urrnXtoarelor rncdun:i silogistice prlm mretoda rtr Ii ]h absurd (nedilcerea imdirectd): aoo-2, oao-3, eao-4' eio-3.

tn

ce

figuri

avena uln silogisrua valid

?m

care este distribuit ure singur terrulen,

gi acetra o singurd datd?


65. Demonstra{i

Vcrifica{i urfi}Xtoarele rnoduri silogistice pnin nnetoda redLlccrii din'cctt:: I, aii-3, aee- , aoo-z.
AR

c[ dac6 conctruzla unui silogism valid


89

este o propozi{ie nega-

tivh, prenaisa rnajord nuu poate f! o propozi{le particular" a{?rrnativ6"

LoGrcA rAnA
,(-

pnorrson

SILOGISMUL

66,

Si

in fig.

se demonstreze I gi IV, nu poate

c[ o propozi{ie panticular negativd nu poate fi premisX fi premisi major[ in fig.In gi nu poate {i pr emisX rninorfi

Se cere:

in fig, XII.
it'

67. Poate fi construit un silogisrn valid in care fiecare dintre cei trei terrneni s5 fie distribuit de cdte douE ori? trn cazul unui rlspults afirrneatlv, indiea{i rnoclul qi figura, iar ln cazul unui rlspuns negativ, explica{i de ce, 68. Deinonstra{i cX un silogism din fig. ItrI nu produce nici o concluzie in nnoctr valid dacX rnajora este universal afirryativ[, iar minora universatr negafivX. 69. Detenmlnafi rnodurile corespunzEtoare silogismelor care sunt valide suh

premise petrtru a) sI se stabileascE rlac[ cele doui propozilii pot fi folosite ca a produce o concluzie; (sau schemeie) b) dac[ rdspunsul este afirmativ, specificafi concluzia qi schema ce' de explicaqi contrar, in caz tia obqinu a fost , de inierenlX ptin

"ut"

76. Considerlm materiale,


Se cere:

urmitorul enun!:

orice corp material este supus legii gravitagiei, dar ideile noasffe nu sunt corpuri

{iecare din condi{iile:


1) Premisa

minori este particular negativX;

fi

2) Premisa rnajorti este afirmativ5; 3) Congine numai un singur tennen distribuit de dou5 ori.
70. Determrina{i schema de

Lste afirmativ, ar6tali ce concluzie (concluzii) rezultl din justific at6; in caz aceste premise Ei care este schema de inferen{5 prin care a fost silogism valid? un construi .ont ur, cum pot fi modificate premisele pentru a se

daca pot 1) care este forma logica a celor dou5 propozilii redate de enunq 9i utilizate ca prernise pentru a construi un silogism valid;

Z) dac1rlspunsul

inferenfl

qi rnodul

valid corespunz5tor unui si[o-

gisrn care futruneqte condi{iile:


1) Premisa major5 este afirmativX; 2) Termenul major apare in concluzie distribuit; 3) In premise termenul minor apare ca tennen nedistribuit.
71.

77.Eie enunful:
dresat' Pisicile sunt animale prudente, iar asemenea animale sunt greu de
Se cere:
a produce o concluzie; (schemele) de inferen![ prin care schema zj dacada, specificali concluzia Ei ce' de explicali nu, a fost obfinutl, iar dacd

1) s[ se stabileascd dac[ pot

fi folosite ca premise pentru

Arita{i ci

dacX arnbetre prernise sunt afirmative in fig. Itr, silogismul este

nevalid.
72. Dernonstrafi cI in fig,

I cu rnajora paiticular afirrnativ6 satr afirrnativ5 nu se produce o concluzie in mod valid.

qi rninora

univer-

78. SX se dernonstr eze cil modul aaa se justifici numai 79. Demonstra{i 80. Demonstra{i
81.

in flg' I'

cI modul cI modu!

aai este valid nurnai


eae este

in fig' I, IItr' W'

73. Folosind metodele de probare a validitl{ii silogisrnelor, arltafi cX, in Iig. fV, din majora universal afirmativX qi rninora particular negativl nu se produce

valid numai in fig'

qi In'

o concluzie
.474.

in mod valid.
este valid,

Arita{i ci modul
Ar[ta{i

eao este valid

in toate cele patru-figuri' justificl nurnai in aceste figuri silogistice'

Deterrnirryt{i scherna de inferenfX a urmltorului argument qi verifica$ va-

liditatea lui. In eventualitatea ci nu


poate deveni logic corect (valid)?

in ce condifii argumenttd dat

82.

cE modul aoo-2 qi oao-3 se

Fiintele perfecte ar putea inv5la logica in2-3 ztle, dar din picate oamenii nu sunt fiinqe perfecte; prin urmare oamenii nu pot invIla logica in 2-3 zlle.
75. ConsiderXm urmdtoarea pereche de propozifii: 1) Cei zgArcili nu sunt agreabili. 2) Cei irationali sunt risipitori.

83. Demonstra$

ci modul

aii

se

justificd numai in lig'

qi

IfI'

84. S5 se arate c6 modul eio se


85.

justific[ in toate flgurile silogistice.

Arita{i

cd modul aee este valid numai in fig'

II qi IV' II
qi

86. Dernonstra{i

cI modul

aeo se

justific[ numai in fig'


91

IV'

90

OGICA FARA PHOFESOR

SILOGISMUL

lJ7.

Aritafr ci rnodul iai se justific6 numai in fig. III

qi

IV'

97. Se dau

doui propozifii:

tltt. Sd se dernonstreze cd rnodul ieo este nevalid in orice


119.

ligurd silogisticri'

l) i'lici un om nefericit nu rAde pe infundate; 2) Nici un om fericit nu suspind.


Se sX

inlocui{i una sau alta dintre prernisele rnodur;Ior aii-l 9i eio- I cu coutrarlictoria coilcluziei, iar concluzia lor cu contradictoria prernisei respcctivc' Se ob{in rnoduri valide sau nevalide?
9('. sx se exernplifice modurile vatride din fig. sl ilizatd.

aratc:

qi

si

se exprime

in forma

a) dacr cele doud propoziiii pot fi utilizate ca premise penfu a construi un silogism valid; b) daci da, specificafi concluzia ;i schema de inferenti prin care a fost obtinuti, iar daci nu, arItati de ce.
9E. Stabiliti dacd silogismul pe care sebazeaz6, discu{ia de rnai jos intre doui persoane, A qi B, despre pericolul de a sivingi greEe!.i, este valid sau nu, oferind totodati qi o jusfificare satis{IcItoare solufiei date:

()[, 56 se exernp!.ifice rnodurile valide din {ig. dI qi sI se exprirne in form6


s( i

lizat6.

92.
sl

SI

se exemplifice rnodurile valide

din {ig. nII qi s[ se exprirne in forweS din fig. IV gi sd se exprirne in forrnh

ilizatd.

91.
s(

Si se exemptrifice rnodurile valide itrizat5.

9,1. Sd se

forrneze silogisrne vaiide cu ajutorul no$iunilor:

1) element, fier, metal; 2) automobil, produs industrial, produs casnic;

3) orn, cal, animal. 95. Se

dI enun{ul:

Donanule B, {ine minte ci numai cei care ignori faptele qi se lasd prad[ sunt in pericol de a gregi. sunt cu totul de acord, stirnate domnule A, pentru cr, dupi rnine, nici o persoani care ignold. faptele qi se lasd pradd sentimentelor nu este capabilx sd dea aprecieri corecte, n:lai aies in situaliile in care este vorba de rudele sau de prietenii sii. ceea ce imi spui mi se pal'e adevdrat, dar nu-mi dau seama ce ternei ai dumneata, domnule B, pentru a sustine asa ceva. stimate domnule A, dup[ rnine toful este foarte clar. cAnd afirm cele de mai -sus, mxbazez pe ideea, cu care cred ci vei fi de acord, cd nici o persoanx capabili de aprecieri corecte, inclusiv in situaliile in care este vorba de rude sau de prieteni, nu se afii. in pericol de a greEi. Nu !i se pare corect sr. gdndesc astfel ?

sentimentelor

,,Cei onegti spun adevlrul, dar unii politicieni nu sunt oneqti"'


Sd se arate: claci aceste propozilii pot fi folosite ca premise pentru a forma un silogtsm valid; z; in cazul unui rispuns afirmativ, specificali conciuzia qi scherna de inferenfi; 3) in cazul unui rlspuns negativ, ar5tali ce justifici un astf,el de rispuns.
1)

99. FormeXe compuse cornplefe ale silogismului sunt:


a) entimema; b) soritul; c) polisilogismul;
100.

d) epicherema; e) nici una.

()6. Identifi.ca$ silogismut conflnut

in urrnXtorul dlalog qi stabili{i dnc5 esfe


voie s[ vd dau un slht inainte

Analiza{i aflrma{iile

ce cdnacterlzeazd polisilogisrnui qi indica{i afirma,fia

vulid sau nu: Dali-mi -* Biiefi, afi trecut cu bine exarnenul. si. inveqe lnullccsc drn greu' vor intr-adevlr care ,lc ir pleca. Amintili-vd c1 toli cei ! $i sunt mftrclru sit spun rnei coiegilor numele in -- Vd mullumesc, domnule,

inacceptabilS:
a) este un lant de silogisme in care concluzia siiogismului anterior devine pre-

rnisl in silogisrnul ulterior:


b) silogismul care precede se numeqte prosilogism, iar cel care urmeazr se nurne$te episilogism; c) cele doui fonrae ale poiisilogismului sunt: cel progresiv, unde concruzia devine majori in silogismnl urmitor, Ei cel regresiv, unde concluzia devine minori in silogisrnul urmdtor. 93

;i

.;tic mai bine?

unii dintre ei, cel pu1in, sunl intr-adevlr dornici s[ invete' _- sunt foarte bucuros sd aud asta, dar de unde $tili cx este a$a curn spuneli ? Ei bine, domnule, Etiu cdt de mult rnuncesc unii dintre ei' Cinc er'Putcl sit 92

lVUIgA

TAf,A I-HUI-ts.sUH

SILOGISMUL

d) polisilogismele progresive au Ia bazd un proces de generalizare a no[iunilor, iar cele regresive, un proces de detetminare a noliunilor;
e) poiisilogismele se pot construi cu silogisme de aceeaEi gisme din figuri diferite.

3)'foti timizii sunt suspicioEi -tToli superstilioEii sunt timizi Deci, toii superstitio$ii sunt suspicio$i Unii tineri sunt superstilioEi Deci, unii tineri sunt suspiciogi
4) Toate paralelogramele sunt patrulatere p Torate dreptunghiurile sunt paralelograme Deci, toate dreptunghiurile sunt patrulatere Toate patrulaterele sunt poligoane Deci, toate dreptunghiurile sunt poligoane
103. Reprezentafi grafic prin diagramele Euler polisilogisrnele de la testele anterioare qi arltati prin ce se deosebesc polisilogismele rcgresive de cele progresive.

figuri

sau cu silo-

lOX.Identificafi clrui tip de polisilogism, progesiv sau rcgresiv, apar(in urrndtoarele scheme de inferen{E:

l) Toli A sunt B
To1i B sunt C Deci, toli A sunt C

Deci, tofi C sunt E

2) Toqi D sunt E . Toli C sunt D

To(i C sunt D Deci, toli A sunt D To{i D sunt E Deci, to{i A sunt E 3) Nici un D nu este E To[i C sunt D Deci, nici un C nu este E
Togi B sunt C

To[i B sunt C Deci, toli B sunt E Toli A sunt B Deci, toli A sunt E 4) Nici un D nu este E Toqi C sunt D Deci, nici un C nu este E

soritul (nurnit rnise acumulateo') qi indicafi afirmafia inacceptabill:


104.

Analiza{i afirmafiile

ce caracterizeazl

qi ,,silogism cu pre-

Unii B sunt E
Deci, unii B nu sunt C Tofi B sunt A Deci, unii A nu sunt C

Deci, nici un B nu este E

Unii A sunt B
Deci, unii A nu sunt E

102. Determina{i schemele de inferen{X specifice qi distinge{i in exemplele urrnEtoare polisilogismul progresiv de cel regresiv, aritind ce proces sti la baza lor, cel de generalizare sau cel de determinare a notiunilor: Toate elementele chimice sunt substanle simple Togi metaloizii sunt elemente chimice Deci, toqi metaloizii gunt substanfe simple Toli halogenii sunt metaloizi Deci, toli halogenii sunt substanle simple

a) este un polisilogism eliptic in care, prin eliminarea concluziilor intermediare, nu rdrndne dectt conciuziafinal6: b) cele doui fonle ale soritului sunt: rcgresiv (analitic sau aristotelic) qi progre(sintetic siv sau goclenian); c) tace parte din grupul ralionamentelor compuse complete; d) corectitudinea soritului este asiguratd de.respecurea a dou5 reguli pentru fiecare forml de sorit, care precizeazla cX nu pot exista mai mult decAt o premis[ negativ[ gi rnai mult decdt una particularl; e) soritele se pot construi cu silogisme de aceeaEi figur6 sau cu silogisme din

l)

figuri diferite.

l05.Identifica{i cirui tip de sorit, progresiv sau regresig apar{in urmdtoarele


scheme de inferen{d;
1) A este B B este C C este D

Clorul este halogen Deci, clorul este substanfd simpli


2) Toate viperele sunt Eerpi veninogi To1i qerpii veninogi sunt ofidiene /

2) D este E C este D

D este E

1n

Deci, A este E 3) Nici un D nu este E

B este C A este B Deci, A este E 4) Nici un D nu este Toli C sunt D

Deci, toate viperele sunt ofidiene Toate ofidienele sunt reptile Deci, toate viperele sunt reptile Toate reptilele sunt vertebrate Deci, toate viperele sunt vertebrate

'r

To;i C sunt D To[ B sunt C Unii A sunt B


Deci, unii A nu sunt E

Unii B sunt E To6i B sunt A


Deci, unii A nu sunt C

94

95

tocrcA rARA pRoreson


l(I(r. Detenrnina{i'schenaele de inferen{X atre urm5toarelorsorite r1i distirrge(i rrrrlnc sonitul regresiv (aristotelic sau analitic) qi sonitul progresiv (goclcni:ur
s:nrr

SILOGISMUL

4) Doctorul permite consumul oricdrui aliment care este potrivit pentru masa
clc seari. Se cene:

slntetic):.
1) Toti buldogii sunt canine Toate caninele sunt mamifere Trrate mamiferele sunt veitebrate Dcci, tofi buldogii sunt vertebrate 2) Nici un paralelogram nu este trapez Toate dreptunghiurile sunt paralelograme Toate pitratele sunt dreptunghiuri t)eci, nici un pltrat nu este trapez 3) Supraproduc{ia mirfurilor aduce supraofertd Supraoferta aduce Iipsi de cumplritori Lipsa de cumplrltori aduce sclderea prelurilor Scdderea pre{urilor aduce micqorarea veniturilor L{icEorarea veniturilor aduce licenfierea lucr5torilor Licen[ierea lucritoiilor provoacl starea de qomaj

a) sd se stabileascl dacd cele patru propozitii ar putea fi folosite ca premise pentru a construi un sorit valid; b) dacd da, indicati concluzia, schema soritului prin care este oblinud, schernele silogismelor elementare pe baza cdrora s-a ajuns la acel sorit, ca Ei figurile silogistice care le sunt proprii acestora; c) in caz conlrar, explicali de ce propozitiile date nu pot produce un sorit valid.
109. Fie unu,Xtorul

argurnent:

\_/

-,i,

..,

"

1) Doar cei care crcd in ceva sullt fericiqi. 2) Nici un om care crede in ceva nu este lipsit de idealuri" 3) Cei lipsiti de preocupiri sunt lipsiqi de iclealuri. 4) Numai cei lipsiti de preocuplri sunt inactivi. 5) Frin ulmare, nici un om inactiv nu este fericit.

I)cci, supraproduc{ia mirfuri,lor provoacl starea de qornaj 4) Toli oamenii cinstifi sunt harnici Toqi cei care-gi cAqtigi pdinea prin munci sunt cinsti{i Unii negustori igi cdqtigl pdinea prin munci tr)eci, unii negustori sunt hamici
[{}7. Analiza{i.soe"itul urmXtor, extras dilltn-un text filosofic 1,1 <' ri s o ri cdtre Lucitriu):

Si

se anate:

a) care este schema de inferen{d proprie acestui argument; b) dacd aceasti schemd de inferenqi este validi sau nu; c) dacl da, cum se numegte acest tip de inferenfl.

lI0" Fie urrndtoaretre cinci propozitii ca prernise: al lui


$eraeca

f,.*_

I) Tofi scriitorii czut ipqeleg natura umani


?J

sunt

profunzi.

,,Cine este previ.zitor este qi moderat; cine este moderat este qi statornic; cine , str' statomic este qi netulburat; cine este netulburat nu este rnohordt; cine nu este rrr,lrorAt este

fericit; a$adar, omul prevdzXtor

este

fericit."

menilor.
Se cene:

l-:pl*"i C c._ 3) Mihai Ernin'etcu a scr;is Luceaf&rul. {t. 4) Nici un scriitor care nii inlelege natura urnan5. nu poate mi;ca iufletete oa-b ar
5) Nurnai un adevirat poet a putut scrte Luceafdrul.

gpre pot miqca sqfle^tele" oamenilor sunt poefi

adevIrapi.

tr1.7
tr
C
;)

-D-r /> t-! t-'


+v\tj

;\ -^

l)
,r

schema de inferenfd a soritului qi tipul de sorit folosit de Seneca (progre-

a) dac[ se poate obgine o concluzie pe o cale

rv su.u regresiv); 21 schemele silogismelor elementare pebaza cXrora s-a ajuns la acest sorit, .;i llgurile silogistice care le sunt proprii; 1) s[ se verifice daci soritul este valid. Se dau

logic-corectii

c) dacd nu, explica{i de ce.

b) dacd da, specificali concldzia, schema de inferen{i, si aritati de ce tip este acearta

1118.

propozi{iile:
;

trI"tr..drdtafi dacX din urrnitoarele propozi{ii {uate ca prernise in rmod logic-conect, o concluzie; dac5 da, specifica{i concXuzia, schema ren{d prin care a fost obiinutX gi denuminea aeesteia:
1)

_:j-_^ sc poate oh{ine, Dttf*


c1e

/i ^. f t I _. F. )

infe-

l) Srngurele alimente permise de medic sunt acelea ca.re nu sunt lbante dulci L) Nici un aliment sdnltos nu este nepotrivit pentru masa de seari"i; .l) Tortul de ciocolatb cu frisc5 este totdeauna foarte dulce;
96

Cei care nu-qi [n promisiunile nu sunt persozlne de incredere; Cei veseli sunt cornunicativi; Ornul care isi qine promisiuniie este rspectat;

97

bILUUIJIVIUL

LOGICA FARA PBOFESOE


1

4) Cei posaci nu sunt simpatici ; 5) Putem avea incredere in persoanele comuuicative. Itr2. Fie urrnXtoareXe propozifii:
1) Toli inginerii iau masa cu doctorul; 2) Nici un bdrbat cu pXrul lung nu se poate abline de la a face versuri 3) Vlad nu a fost niciodatd amendat; 4) Tuturor verilor doctorului le place salata de fructe; 5) Nimeni care nu este inginer nu face versuri; 6) Nimeni care nu este vXr cu doctorril nu ia rnasa cu el; 7) Toli b[rbaqii tungi scurt au fost amendati.
;

115. Epicherema (sau epiherema) se

caracterizeazl prin:

premise sunt formate a) un lan! de silogisme eliptice in care una sau ambele

din entimeme',

"j itX in formX entimematicS"116. Fie scherna de

sunt entimeme' qi b) un silogism prescurtat, in care atdt premiseie, cdt concluzia este construprernise un tu,rg A" sllogisme eliptice in care doar una dintre

inferen{l

urrndtoarei epicherernet

\' !

Si

se arate:

Nici un A nu este B, pentru ci toli A sunt C Toti C sunt B, Pentru cd sunt D Unii E sunt C Deci, unii E nu sunt A
Se cere:
1) s5 se

a) daci din aceste propozilii iuate ca premise se poate obqine in rnod valid o concluzie care sI specifice daci lui VIad ii place sau nu salata de fructe; b) dach da, specificali concluzia, schema de inferenfd prin care a fost obqinuti Ei denumirea acesteia; dacd nu, justifica{i de ce.
113. Analiza$i caracteristicile specifice entimernei (in lb. greacX ,,a r5rntne in minteo') qi indica{i afirma{ia inacceptabild:

incat reconstituie premisele subinlelese ale celor douS entimeme,'astfel examineze validitatea intregii epichereme'

acestea sX fie valide;

2)

si

se

l1?.

Se dX

ePicherema:

''

a) este forma eliptici a silogismului simplu din care este omisb o propozilie; b) este mai apropiatl de gdndirea obiqnuitl, naturali, qi se caracterizeazdprin economicitate qi putere de sugestie; c) este o construcgie silogistic5 in care pot fi neanun{ate ambele premise.
-l
I
i

Deoarecetoateparrulaterelesuntfigurigeometrice,elesuntidea]izari. ele sunt patrulatere' Deoarece toate ir%ptunghiurile sunt paralelograme' Prin urmare, toate dreptunghiurile sunt idealizdri'
Se cere:

tr14. R.econstrui{i sinogisrnele

din urrndtoanele entirnerne

qi

verifica{i validita-

1)

si

se
se

tea acestora:

2j si
adevdrate sunt vegnice, pentru cX nimic

determine scherna de inferen$ a epicherernei; astfel inc1t reconstituie premisele subinfelese ale celor doui entimeme

l) ,"Amici(iile
schirnba" (Cicero).

in lume nu le poate

acestea sd fie valide;

3) sX se examineze validitatea epicheremei' o epictrerema trl8. Construi{i un ra{ionament avand ca schem[ de inferen{I de f,orma:

2) Un adev[rat filosof este independent de capriciile norocului, c5ci el i;i intemeiaz5 fericirea pe distinclia sufletului qi a spiritului. 3) Solon trebuie sd fie considerat un legiuitor infelept, pentru cI a adaptat legile sale caracterului atenienilor. 4) Ornul este muritor, or nici un zeu nu este muritor. 5) Oricine doreEte bani doreqte putere. 6) ,,Dubito, ergo cogito" (Ren6 Descartes). 7) ,,Cogito, ergo sum" (Rend Descartes). 8) Toate patrulaterele sunt poligoane, deci toate patrulaterele sunt figuri geometrice. 9) Unii dintre cei vizali nu vor ezita si-qi recunoascd greEeala, fiindcd sunt oameni principiali. l0) Orn. deci muritor.
98

Toli B sunt C, deoarece tofi B sunt D Toqi A sunt B, deoarece toti A sunt E
Deci, toli A sunt C i.19. Fie urmXtoarea epicherern6:

Y:'

enunl necorespunzdtor adeMinciuna provoacd neincredere, deoarece este un

virului. Migulirea este o minciund, deoarece este o denaturare a adev[rului' Deci, migulirea provoac5 neincredere'
99

rt

---=

t
I
I

LoclcA rARA pnorEsoR


Se cere: sd se determine schema de inferenqd a acestei epichereme; sX se reconstituie premisele subinlelese aie celor douti entimerne asll-cl acestea sd fie valide;

SILOGISMUL

I
tt

l)

2)

incit

I I il
'li #
t+
*

3) sd se exanineze validitatea intregii epichereme. I20. Si se determine sctrerna de inferen{I qi sh


se

verifiice validitatea urmitoa-

Deterinina$ structura logici a urrnltoarelor dileme qi arXta{i de ce tip sunt: 1) Daci nu te porli dupd propria chibzuinld, vei fi criticat. Daci te po(i dupi cea a altora. tot criticat vei fi. Dar este necesar ori sir urmezi propria plrere, ori pe cea a altora; prin umrare, in ambele cazuri vei fi criticat. 2) ,,Daci moartea ar fi o nenorocire, atunci ea ar atinge sau pe cei ce au nturit pinl acum, sau pe cei ce vor rnuri de acum inainte. Dar moartea nu atinge nici pe cei morfi, nici pe cei ce vor muri. Deci moartea nu este o nenorocire" (Cicero).
3) Pentru ca educalia clasicl sI aibi valoare, ea trebuie sau si dezvolte capamentale deosebite, sau si procure cuno;tinie qi deprinderi foarte importante. Dar educaqia clasicd nu aduce nici unul dintre aceste foloase. Deci educaqia clasicd q-l nu are valoare (adaptare dupd Bain). |

rei epichererne:
Nici un silogism cu premise adevirate gi concluzie falsi nu este valid, deoarece ;rr l'i un ralionantent rdu construit. I Inc'lc inferente sunt silogisme cu premise adevirate gi concluzie falsi, cleoatece
',rrrrl rationamente r5.u construite.

citIli

I)rin urrnare, unele inferente nu sunt valide.


I

I l. firi

se trbrrneze

l,r )('1, scr

polisilogisrne complete qi eliptice cu urmdtoarele no{iuni: iitor, autot, creator,

4) Dacd Dumnezeu este infinit de bun,te.l,vrea suprimarea riului. Daci Dumnezeu este atotputemid, el poate suprima rlul.l Or, riul existd. Deci Dumnezeu sau nu vrea, sau nu poate (adaptare dupi Epicur). 5) Dacd te cEsdtore;ti, vei regreta, iar dacd nu te cXsltore$ti, iarlsi vei regrctir. Dal este necesar ori sX te cXs[toreqti, ori s[ nu te clsitoregti. Prin urmare, in ambele
situalii vei regreta (adaptar-e dupd Socrate).
125. frncerca$ s5 construi{i elilerne in limhaj' naturatr ponrdnd de la stnuctur ile

l.l.l. '\icgc(i patru no{iuni aflate in raport de ordonare gi construi{i pe baza Lrr polisilogisme cornplete gi eliptice.
I

oferite:

't. l,ic urruitoarele


It

propozi$i:

l)

Dilerna sirnpli constructiv5: DacI A afunci C

lrxt'rcitiile la care nu oftez sunt rezolvabile;

"

') i\r:cst cxcrcifiu nu este prezentat in forma obiqnuitir; It l'x<'rci(iilc simple nu-mi dau dureri de cap; Ir t .:tcrcitiilc care sunt prezentate in formi neobiEnuitd sunt nerezolvabile; ) I ,llc cxcrcitiile ia care oftez imi dau dureri de cap.

Daci B atunci AsauB


Deci C

'r( ( ('l ('i


r ) ,.r :,(' :rrutc daci din aceste propozigii luate capremise se poate obgine o conIrr r, rr rrrotl l<lgic-corect; i'r,l,r,:i rl:r, spccificali concluzia, schema de inferen{i prin care afost obti-

2) Dilema sirnpli distructiv5: Daci A atunci B Dac[ A atunci C NuBsaunuC Deci nu A 3) Dilerna cornplex5 construcfivE; DacI A atunci B
Dacd C atunci D

t*
.J

,,,',l,
)

rrrrrrrit(it lrccsteia;

I
G

' Ir
,

..r ',i' ( ()nstruiasod o structuri r I'r,'l,,rziliilor de mai sus;

silogistici logic-corect5 de tipul epicheremi

rr'1rrr^zirrtc grafic, prin rnetodadiagramelorEuierqi Venn, silogisrnele


,,',,,,,;;1,,,,,.

AsauC Deci B sau D


4) Dilemea comptrexh *iistructlvdl

l-

II 1-

t ' | !rrllrr:r (rn liir. tratinft; syllogismas cornutwsJ este un ra{ionarnentin care, i,,,lrl, r.'t r r' :rllr'!'nutivfi din doul presupunem, ajungern la aceeaqi concluzie"

Daci A atunci B
Dacd C atunci D

l,

ri;,,:rr":rrulproltozi{iiloripoteticeestemaimarededou6rvonaaveatrilerne, ,,i, ,r, iu(., pt.ulirle nre qi, in general, polilerne).


100

NuBsaunuD Deci nu A sau nu C


101

srL(JLirsMUL

sor.aTrr gr rNDrcATrr DE

22:Infte termenul mediu qi fiecare dintre termenii extremi avem numai raporturi REZOLVAHE
13

de concordant5.. Ca exemple, diagrarna Euier pentru modul silogistic aaa-I si aii-3

I :b. 2 :b. 3 :b. 4 :c. 5:b. 6:c. 7 :a. 8 :b. 9:b. l0:b. ll :b. l2:c. 16:e. l7:(1) aaa-li (Z) aee-2; (3) eao-3; (4) aai_4.

;a, 14:c. tr5;e"

18:Pe baza legii distribuirii termenilor. Un alt procedeu este utilizarea diagrarneior Euler. Presupunem premisele p a M si S i M.

23:Intre termenul mediu qi fiecare dintre termenii extremi avem numai raporturi
de opozifie, deci termenul mediu nu are ce media, iar concluzia este imposibild. Diagrama Euler pentru urmitoarele premise M e P si S e M; M e P Ei S o M:

ce concluzie vom avea? cel pufin o situalie in care din premise ar rezurra o concluzie fals6, deci inferenfa este nevalidd. 19:Dacr utilizdm diagramere Eurer, sr presupunem premiseie M a p si s e M.

/Po
vom avea cel pu['o situafie in care din premise
inferenta este nevalidd.

(;) r,la;) .;) ,--d \@\--l


24:Se combind raporturile de concordanli
Ei de opozilie, concluzia urmAnd partea cea mai slabd. 25 :P e baza legii distribuirii termeni lo r. 2(t .Y c r,i'25 . 27 :Pe baza legii distribuirii termenilor. 28 :Y ct,i ?-' I . 29:Pebaza legii distribuirii termenilor;i l kr1',ilor g,t'rrt'r;rlt' rrk'srLr1.',rsrrrrrlttr.

ar rezurta o concluzie falsr, deci

20:Daci utilizdm diagramele Euler,

sd presupu nem prem iselePeMEiMaS.

(P"l

30n 31,3?:Yezi29. 33:(1)aaa-l;(2)aii-l;(3)aoo-Z:'(4)au>?-;(5)lii 1;((r)r'io.\;(/)liur-l;(8)iai4. 34:Exemplul (1): eio-1 valid; se dctcrrrrirli st'lrcrrr:r rL' irtli'tr:rt{l't;;i se observlci nu se incalci nici legile generale alc tcrnrt'rrilor'(nrcrlirr 1i cxtremi) gi nici legile calitdlii gi cantit[1ii inverse; concluziu nr.r l)ortc li rlci:lit pnrticular negativd. 35:Exemplul (4): eae-4 nevalid; sc dctcr rrrrnri schcnra de inferentl Ei se verificd prin diagramele Euler; iati diagrarrra I julcr ir rrccstui silogism nevalid, unde termenul mediu M nu mijloceEte raportul dintrc lcrrrrcnii exlremi:

Vom avea cel putin o situaqie in care din premise ar rezulta o concluzie falsi, deci inferen!a este nevalidS. 2l :Y ezi capi tolul,,Elernente introductive.,. 102

(' )(aD)
/'
"'. /<-\
/ \\--'l/ \

103

LOGICA FARA PROFESOH

sil-oGlsMUL
se

36:Exemplul (1):,aee-2 valid;


rliagramele Venn.

determini schema de inferenla qi se vedf,rcd prin

3) in cazul silogismelor cu premise universale qi concluzie particulari, inainte de a incerca si citirn concluzia, in porfiunea nehaquratd a intersecliei celor trei notiuni se inscrie un X, ca semn cX noqiunea reprezentati de cercul respectiv este nevidi; Exemple: modul silogistic aai-3 Ei respectiv eao-4. Schentele de inferen{d specifice:

MaP MaS

SiP
Diagramele Venn specifice: c intersecfia intre S 9i P este haqurati, reprezentand propozitia ',Epicurienii lrtlcvirrali filosofi", adicd S e P, argumentul este valid' \',)/,/ l)eiltr'u aplicarea corectd a diagramelorVenn: conSiderarc nutnai I ) l,,.rrtr rr ;culizarea reprezentirii gtofiae a unei premiSe, Se iau in premise; acelei structura din , , r( url('(:rte colespund noliunilor

PeM MaS SoP

| )(.oiu (,( ril ( r:rr

prem\sa maJora

premlsa mlnora

4) Modul silogistic este valid numai daci prin reprezentar"ea graficd doar a premiselor a rezultat automat (cu excepfia de la punctul 3) reprezentarea grafici a concluziei; in caz contrar, silogismul este nevalid. Exemplu de silogisrn nevalid: aee-1,
Schema de inferenfd specifici:

, I

prcmise este o propozilie particulari, pentru a identific.apor!i, , ,rr,. trt.lruic irrscris r"*nul f, in upii"...a metodei incepem obligatoriu lr{ .'( nlirr('ir 1,,rl[-icit a premisei universale (care implicS porliuni haEurate ,t, , rrr' .r/ji z,,tttc vide de elemente). irrl'1, rrr,,,lrrl sil<lgistic aii-1 qi respectiv eio-3' i, l, ,L rrrli'rt'niir specifice:
r rrrr,r rlrr(rL:

MaP SeM SeP


Diagrama Venn:

MaP
Sr-M

MeP

MiS
SoP

SiP

rrrr

spccifice:

37:Exemplul (3); eao-3 valid; se deterrnind schema de inferenp gi se observd cd sunt respectate cele doud legi speciale ale fig. iII; 38:Exernplul (i): aee-4 vaiid; se determind schema de inferen{I. Prin ipotezi.
premisele sunt adevdrate, dar considerdm concluzia fals6. Conform pdtratului logic,
.l

104

ntr

LOGICA FAHA PFIOFESOR

va

fi

adevXratl contradictoria concluziei iniliale. Cu noua concluzie s,i una din

premise construim un mod silogistic valid din fig, I, aii-1 valid. Dar noua consluzie este contradictoria uneia dintre premise, care este adevlratl prin ipotezi. Daci noua concluzie este fals[, atunci una dintre premiseie modului silogistic din fig. I este fals5. Deoarece una dintre premise este cert adevdratd, ceatralti va fi falsi. Dar aceasti premis[ falsd este contradictoria concluziei iniliale, eare, astfel, este demonstratii ca fiind adev5ratf,, 39:Corectitudinea modurilor silogistice din fig. II,III qi IV se poate demonstra si prin metoda reducerii directe la modurile din fig. I, figurl perfectd, av6.nd in vedere cuvintele rnnemotehnice care desemneazh modurile silogistice, si anume: 1) consoanele iniliale B, C, D, F din fig. II, lli qi IV indicd modul corespunzdtor

Este modul eae-} valid, ce poate fi verificat prin orice metod5' extrerni' 45 rSe incalcl legile generale ale termenilor, mediu sau figuri silogistice' ale fieclrei 46;Se incalci cel pulrn una dintre legile speciale

47'Dou6 moduri valide si doud nevalide'

48,49,50, 51, 52:Moduri valide'

53:Ambiiextremi,s.siP,suntdistribuiliinpremise;dacltermenulmediuarflcdt
gi ma.jorul,

clistribuit atdt mirrorul' distribuit in ambele lui aparigii, fiecare premiszi ar avea or' din doud premise negative; universai deci ambele i fi ptopozilii negative nu decurge nimic' Majorul nu poate fi decat 54:Concluziaeste afrrmativfl, deci premisele afitmative. qi va trebui lnal p subiect in universala de fonna a fVl. Dar M este nedistribuit pentru ca s, nedisdistribuit in minor[, deci M a s. concluzia va fi particuiarx modul aai-4 vnlid' tribuit in rninor6, sI fie nedistribuit qi in concluzie. Este deci 55:Majorul nu poate fi predicat in premisl' ce, conform *,i;;; concluzie universal afinnativS, minorul ar fi distribuit, ceea dar premis5; in unei legi generale a termenilor, presupune c6 M este distribuit

din fig.

I;

2) vocalele a, e, i, o reprezintl tipurile fundamentale de propozilii categorice A,

E,I, O;
3) consoana ,,s" diir interiorul cuvintelor indicd o conversiune simpli a vocalei precedente (deci a unei propozilii universal negative sau pafiicular afirmative); 4) consoana ,p" din interiorul cuvintelor indicX o conversiune prin accident a vocalei precedente (deci a unei propozilii universal afirmative); 5) consoana,,m" arat[ c[ prernisele (deci cele doud vocale) trebuie inversate; 6) consoana,,c" din interiorul cuvinteior,,Bocardo" qi ,,Baroco" nu permite decdt metoda demonstrafiei prin reducere la absurd. Exemplul (1) aee-2 valid, CamestreE, se transformX conform indicagiiior de mai sus in eae-1, Celarent; deci este valid; 40:Exernplul (2): majora M a P, minora M e S, iar concluzia S a P. Pentru a nu avea patru termeni, se transforme M e S intr-un echivalent:

aici,Fiindpredicat,n-arfidistribuitdec6tdaciminoraestenegativl'ceeace'collfonnlegiigeneraleacalitdliipremiselor,esteincompatibilcucaiitateaafirma-

tivl

a concluziei. 57:Premisa minord nu poate fi decdt afirmativd' 58:Se pot constmi moduri valide numai in fig' III Ei fig'

IV' 59:Fig.IIIperrniteacestlucru'ConcluziilenupotfidecAtinraportdesubcontrarietate.

60:Modul aee-2 valid, Camestres, qi modul aee"4 valid' Carnenes'

MeS$SeM$SaM
Noua schemi de infereni6 reprezintd modul silogistic aaa-l valid, care respectX lcgea distribuirii termenilor, atAt pentru termenul mediu M, cAt gi pentru termenij extremi S qi P; 41:Se identifici termenul mediu din ambele propozigii cu rol de premise, apoi temrenii extremi, pentru derivarea concluziei; se aplici apoi orice metodl de probare
a validitilii silogismelor ; 42:aoo-2 gi oao-3 nu pot fi reduse la aaa-l, Barbara, sau aai-1, Barbari, din fig. I deoa:"ece propozi{iile particular negative nu se convertesc; 43:Este modul eae-4 nevalid. 44:Premisa l: Nici una dintre ideile noastre nu depdEegte experienfa noerstrl; Premisa 2: Toate ideile despre atributele si lucrXrile divine depdqesc experienfa

premise vor 61 :Concluzia va fi mereu particulai afirmativ5, ambele fi subiect' va mediu termenul ele Ei in cel pulin una dintre lvI a P' iar minora de 62:Ambele premise sunt afirmative, majora este de forma

fi afirmative

forma S a M' 63:Modurile eio-2; Festino qi aoo-2, Baroco' 64:aii-l,Darii; aii-3, Datisi; iai-3, Disamis; iai-4' Dimaris' 65:Se incalc[ legea distribuirii termenilor' ale fiecirei figuri silo66:Se incalc[ lelea distribuirii termenilor, legile speciale gistice, precum gi legile generale' o premisi afirmativ5 si 67:Concluzia este ourigaiotiu S e P' Silogismul va avea afrrmfla universal premisa o alta negativ[, ambele iniversale, iar in lll,distribuit nu este P{srbli' doar subiectul logic; prin urmare, un asemenea silogism

68:Seincalcdlegilespeciaiealefig'III:premisaminorlafirmativ['iarconcluzia
particulari. afirmativd, cu varianteie 69:Conform condiliilor, premisa majorS este universal

noasftA.

Concluzia: Nici o idee despre atributele qi lucrS"rile divine nu face p;ute (nu depinde) de ideile noasfe (ale oamenilor). 106

p."*itu minord este particular negativd' cu variantele S o a P qi P a M, aoo-2' Baroco' unde numai P este si M o S. Singura combina{ie validd este modul distribuit de douH ori'

i-

107

ocrcA rARA pnopeson

SILOGISMUL

condiqiei (l) Ei (2) majora este cu necesitate P a M, iar conform ,,'rrililici (3) minora cunoaqte trei situafii : S iM, M iS, S o M. Singura combivrrlicll"r este modul aoo-2, Baroco. 'r:rtir: 7 | .Sc irrcalcir legile speciale ale fig. II. /.1 ijt' irrculcr'r legile speciale ale fig. I.

-/():('onfbrrn

103:Se reprezinti prin diagramele Euier qi se evidentiazi astfel diferenta intre polisil.gisnrele progresive si cele regresive. Exemplele (l) qi (2) de la 102.

/ | lrc rrrculct-r lcgile speciale ale fig. IV. Doar fig. II permite aceste condilii, si rrrrrrrL'Il;iloco/.1 l ,tr'rrrrxlrrl acrc-l nev;rlid.Eldevinevalidintr-osigurisitualie,cdndestetrans1,,r1;1.11 ;',1' rur rrrotl tlin fig. IV, prin inversarea premiseior, implicit a termenilor , , rr( nr.,'i ri I'. Sc obtinc modul eao4valid,Fesapo, cuconcluziaadevlrati: Unele lrrrrlr' r ,rrr. irrv;rli logica in2-3 zlle nu Sunt oameni.

i" Il,r.rrntt'rrrrt'rrii:A=zgArcit,A=risipitortB=agreabil,C=irational.
rlrlr'',uul. A c lJ gi C a A.
,r

l| ,,.

I'r,,;,,,.
rrr,

rr 1,r , '1r, rz.r (ii cc:hivalente prin operafiile de conversiune simpld Ei obversiu.,n,,ur, l(' t orrrlrinittii posibile care nu contravin legilor generale ale silo-qis,",'lrrr .,rrr ,r,rr l, t'uo-3 (in dou[ variante echivalente) qi eao-4 (in doul variante lrr rl, rrt' ) lir' vrr ir jungc la trei concluzii echivalente. 'r, I r' rrr,,, lrrl ,r,.r. I ncvalid. El devine valid numai in fig. IV, prin inversarea r i r,,, , l,,r ,r .r t, rrrrt.nilor c:xtremi. Se obqine rnodul eao-4 valid.
r
'1,

104;c (este elipric). f05;(l) sorit regresiv; (2) sorit progresiv; (3) sorit progresiv; (4) sorit regresiv.
106 :( I ) sorit regresiv ; (2) sorit plogresiv ; (3) sorit regresiv ; (4) sorit r..gr"iiu. s. r-eprezintI grafic prin diagramele Euler. 107:Este un sorit regresiv valid, cu silogisme elementare din fig. I. 108:Notarea termenilor: A = aliment fclarte dulce; B = aliment permis de medic; ! = potnvlt pentru rnasa de searx; D = aliment s5.nrtos; E = tort de ciocolati. In ordine, silogismele elementare sunt eae-2, eae-1, eae-2. concluzia soritului: Nici un tort de ciocolat[ cu fri;ci nu este un aliment sdnitos. tr 09 :Notarea termenilor: A = oameni fericiqi; B = oameni care crecJ in ceva; c - oameni lipsiti de ideaiuri ; D = oameni lipsiti de preocupiri; E = oameni inactivi. xn ordine, silogisrnele elementare sunt aee-4, eae-1, eae-1. intrucdt toate silogisrnele cornponente sunt valide, soritul este un argument logic-corect. 110;Vezi 108 Ei 109. Concluzia soritului: Mihai Eminescu a fost un scriitor profti1d. 11tr:Vezi 108 si 109. Concluzia soritului : Cei simpatici sunr respectati. n12:Se noteaz[ termenii cu literele A, B, c etc. se construiesc silogisme elementare, combinindu-se (3) cu (7), concluzia obfinutd cu (2), apoi (5), ( I ), (6), (4). Conciuzia sor"itului: I-ui Vlad ii place salata de fructe;

ir ., r1rlr, ,r lr'f ilt'li('ncrxle ale silogismului Ei legile speciale ale fiecirei figtrri. 'tll rr'r ' | ,,lrl |r | ., t r :rrr:;li rrrrrir in modul aee-2, care, la rAndul sdu, prin metoda rel,,rrr'lrr,,lr ,l( \ ur(' rrroclul eae-1, deci un mod perfect, cu coltcluzia universaI'i( ,/rrt;i lrrclurilc la modul eio-1. ,l' r' , ,rtr' trr'r rroliuni, se construiesc premisele, astfel illcat sd se derive i' r,I. , .u,rt,r rllr l'igura respectivd. ,,,,,,,,,' ., t,r''rrrisclr astfel incdt modul silogistic ob(inut sX fie valid.

i ,,,r ,trrrr,. lr.rir.li nil.lncesc din gfeu. , | ',ii l,.rrr'{r 'rrrrrl tkrmici sd invefe. Se ob{ine modul aii-2 nevaiid; ,,,, \ onr ll'ricit; A = om nefericit; B = om care ride pc infun-

i,,tr , ,.r ( ;|l(.v()l'sii invefe muncesc din greu.

tr13:c.

,
'

r ,i',1, ',, rrlrtirr rnoduriie: eae-l valid, eae-2 valid si aee-4 valid, , ,rr , .nv()r-si! ei simpii.
I

,i,r r , ll ',,r r\ c C. Se obfin echivalente $i se construiesc


nr,, | (r..,1(. inverS).

rr,

,il,lriltit-

schemele

. r

v , ( .1 ) progresiv ; (4) confine silogisme de figuri diferite

114:unele entimeme au omisd premisa rnajori, altele premisa minord, altele concluzia. Se reconstruie$te silogismul qi se verifrcl validitatea prin orice metocl[ cunoscuta. _tlJ:a. 116;La prima entimemd, prernisa sub?nteleasl este: ,,Nici un C nu este B,.san conversa simpll a acesteia; in cea de-a doua entimemi, premisa subinteleasi este: ,,Toti D sunt 8". Epicherema este validd. l!7: Prima premisl entimematicS:'Io1i B sunt C deoarece toti B sunt D; A rtoua premisi entimematicd: Toti A sunt B deoarece tofi A sunt E;

Concluzia: Toti A sunt C;


ilr crllre are loc un proces ce determinare a nofiu. irr l:lre are loc un proces de generalizare a noti.rr , (.lr polisilogisrn rcgresiv. 108 Epichererna este vxlidl.

lig:

Se aleg cinci nofiuni gi se construieste rarionamentul.

trl9: Prima premis[ entimemadcA: Toli A sunt B, deoarece sunt D;


109

r A doua premisl: Toii C sunt A, deoarece sunt D; Conciuzi;r: Toti C sunt B.


se reconstruiesc siiogismele elementare, iar concluziile lor vor concluzia epich erernei. n2$:Yezi 119. I 2 n :Se con struiesc raf ionamentele cerute, conform cond i tiiior"

LOGICA PROPOZITIN[.OM
fi premise pentnr

obversiune. se construiesc silogisrnele elementare. se obtine sorit valid cu concluzia ,,Acest exerciliu nu este simplu". Se construieEte o epicherernl la unul sau la toate silogismele elemetrtare. In sfArsit, se aplicl silogismelor elementare diagramele Euler

'122:Yezi 121" I23:Se introduc simbolurile pentru toli tennenii implicagi. Se inrr"oduc formulele corespunz5toare. Se oblin apoi echivalente prin operatii de conversiune simpli Ei

[. Fropozi{iile compuse, tratate ca func{ii de adevdr, sunt fornie Iogice propozi{ionatre ob{inute:
a) din propozitii simple Ei operatori propozilionali cu care se construiesc formule sau expresii propozilionale ;

si Venn.

zilie disjunctiv5, iar ultima concluzia; pentn-l tipologie, vezi IZ5. '1,25:Yezi exernple de dilerne Ia 124.

124:Fiecu'e dilernir esre consr.ruitx din dou5 propozilii ipotetice, a treia este propo-

b) prin aplicarea anumitor operatii logice la valoarea de adevi.r a variabilelor propozilionale (p, q, r etc.), iar valoarea de adevdr a formulelor sau expresiilor propozilionale este funcgie de valoarea de adevdr a variabilelor componente;
c) din propozigii simple, cu sens (inleles), Iegate intre ele de operatori propozilionali, in vederea construirii unor formuie sau expresii propozilionale.

2. Func{iile de adevXr au urrnltoarea structurX:


1. propozilii simple, notate p, q, r... 2. operatori propozigionali (nega1ia, conjuncgia, disjuncfia inclusivX, implicalia, echivalenfa etc.) ; 3. valori de adevdr (adev[rat, notat cu 1, si fals, notat cu 0). b) 1. variabile propozi{ionale (p, q, r...) cu valorile lor de adevdr (adevlrat, notat cu 1, qi fals, notat cu 0); 2. operatori propozilionali (nega1ia, conjunc{ia, disjunclia inclusivd, implicalia, echivalenIa etc.) ; 3. paranteze pentru construirea corect[ a expresiilor propozilionale. c) 1. propozi{ii simple, notate p, q, r,., 2. operatori propozilionali (nega1ia, conjunc[ia, disjunctia inclusivi, implicatia, echivalen!a etc.) ; 3, pararteze pentru construirea corectd a expresiilor propozilionale.

a)

3. Decide{i ce f'unc{ii de adev6r sunt menfionate mai jos:

1)p=q
r

se citeEte

,,daci gi numai dacd p, atunci q", sau ,;q, dacd gi numai

dacX

p" sau ,,q, numai dacd p"; p";


111

se citegte ,,non-p" sau ,,nu este adevirat