Sunteți pe pagina 1din 13

Limbaj si metalimbaj ca modalitati de comunicare.

4.1. Gndire, limbaj si personalitate

[1]

Fiinta umana este singura fiinta dotata cu gndire si limbaj (homo cogitans, homo loquens). Aceste doua fenomene psihice fac parte din emblema omului: l deosebesc pe om de celelalte vietuitoare Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii. Comunicarea (transmiterea de informatii) presupune vehicularea unor semnificatii ntre un emitent si un receptor, ceea ce se realizeaza prin coduri care permit materializarea mesajelor. Functiile/rolurile esentiale ale limbajului la nivel sistem psihic uman sunt inseparabile: . Limbajul fiecarui individ se dezvolta si se manifesta n cadrul sistemului de comunicare, alcatuit din: emitent, receptor, cale de comunicare, mesaj transpus ntr-un cod /sistem de semne cu semnificatie, conexiune inversa (feedback), ce contribuie la reglarea mesajelor n functie de efectele produse la nivelul receptorului. Limbajul se desfasoara n mai multe forme: orala- dialog, monolog, colocviu; scrisa aspectele grafic, ortografic, estetice sunt specifice fiecarui individ. functia de comunicare se realizeaza n unitate cu cea cognitiva si ambele sunt dependente de cea reglatorie; functia persuasiva/de convingere ar fi imposibila n absenta rationamentelor; functia dialectica este implicata n solutionarea conflictelor problematice apartinnd gndirii etc.

Functii ale limbajului:

Functia

Rol

Unde se ntlneste/manifesta La cadre didactice si actori.

De comunicare Expresiva

Transmitere si receptare a informatiei. De exprimare a unor idei prin intonatie mimica, gestica etc. De elaborare a gndirii, a notiunilor si operatiilor ei. De formulare si rezolvare a problemelor De nlocuire a unor obiecte sau fenomene prin forme verbale. A comportamentului propriu si al altora. De influentare a conduitei altora. De joc, prin asociatii verbale ritmice, rimate etc.

Cognitiva Dialectica Simbolicreprezentativa De reglare Persuasiva Ludica

La cei care desfasoara activitati stiintifice.

La cei cu atributiuni organizatorice, manageriale.

Copii, cntareti, poeti.

Omul se exprima prin:

7% 38% 55%
.

Limbaj verbal Limbaj paraverbal Limbaje neverbale

Comunicarea neverbala este complexa si subtila. Poate sa "traduca" si sa transmita informatii din domeniul meta- si intracomunicarii si sa-l determine pe interlocutor sa "simta""sensurile nemarturisite ale mesajului. Gradul de constientizare al comunicarii neverbale este redus. Nu ne dam seama ca schitam un gest de plictiseala, un zmbet de satisfactie sau un semn de neplacere. Comunicam neintentionat, chiar si prin simpla prezenta. In revista "Psihologia"ntr-o traducere stilizata dupa Andre Moreau La communication verbale et non-verbale , asist.drd Alina Chisevescu da alte procente pentru cele patru canale de comunicare:

10% 30% 30% 30%

Cuvinte exprimate Tonul vocii Privirea si mimica Tot corpul

Tipuri de limbaje Comunicam neverbal chiar prin simpla prezenta (cum aratam) sau prin lucrurile din jur (cum alegem sau aranjam). Comunicam fara sa vrem si fara sa ne dam seama. E imposibil sa blocam comunicarea neverbala asa cum blocam comunicarea verbala. Literatura de specialitate recunoaste mai multe tipuri de comunicare neverbala: Comunicarea neverbala denumita senzoriala ceea ce receptam prin cele cinci simturi: auz, vaz, miros, tactil si gustativ;

Comunicarea neverbala estetica - pictura, muzica, dans, imagine etc- are loc prin diferite forme de exprimare artistica si comunica diferite emotii artistice; Comunicarea neverbala bazata pe folosirea nsemnelor -steaguri, insigne, uniforme etc- si a simbolurilor specifice- cele legate de religie (cruce, altar, icoane etc) sau statut social (gradele la ofiteri, decoratiile, titulatura etc). Limbajele neverbale care nsotesc comunicarea scrisa sunt legate de aspectul grafic al foii (spatiul alb, forma literelor, identitatea, distanta ntre rnduri etc), structura si formatul scrierii. Comunicarea neverbala poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbala, avnd n acelasi timp si rol regulator si de control al acesteia (de exemplu gesturile care simbolizeaza dorinta de a prelua conversatia, aprobarea, dezaprobarea, ncurajarea interlocutorului sa vorbeasca etc).

Pentru a ne imbunatati abilitatea de a comunica prin limbaje neverbale trebuie sa devenim constienti de modul n care le folosim/interpretam si de impactul lor asupra celor din jur. A. -Limbajul corpului -contribuie la comunicare prin expresia fetei, miscarea corpului (gesturi), forma si pozitia corpului, aspectul general si comunicarea tactila. Ray Birdwhistell si Marc Knapp au pus bazele kinesiologiei, stiinta care se ocupa cu studiul acestui limbaj. Fata este cea mai expresiva parte a corpului si expresia acesteia include:

Mimica - ncruntarea, ridicarea sprncenelor, ncretirea nasului; Zmbetul - prin caracteristici si momentul folosirii;

Privirea - contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, directia .constituie un mijloc de comunicare inestimabil. In timpul comunicarii, ochii si partea de jos a fetei sunt privite cel mai intens. Intr-o conversatie cu o femeie, de exemplu, ceea ce exprima ochii este mult mai important dect ceea ce exprima cuvintele. a)-Mimica

Fruntea ncruntata Sprncene ridicate si ochii larg deschisi Nas ncretit Nari largite Buze strnse
b) Zmbetul

-preocupare, mnie, frustrare -mirare, surpriza -neplacere -mnie -nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii

Gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de stari: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism, jena, ambiguitate. Intepretarea variaza de la cultura la cultura (subcultura), este strns corelata cu presupunerile specifice care se fac n legatura cu relatiile interumane n acea cultura. Privirea:"ochii sunt oglinda sufletului".Modul n care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, ncredere si prietenie.A privi sau nu pe cineva- are nteles. Privind pe cineva i recunoastem prezenta, recunoastem ca exista pentru noi. Interceptarea privirii cuiva nseamna dorinta de a comunica. Privire directa nseamna onestitate si intimitate; amenintare n anumite situatii. Privire insistenta si continua deranjeaza. Un contact al privirilor scurt si intermitent nseamna lipsa de prietenie.

Miscarea ochilor n sus exprima ncercarea de a ne aminti ceva; n jos - tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii. Privirea ntr-o parte nseamna lipsa de interes, raceala. Evitarea privirilor -ascunderea sentimentelor, lipsa de confort, vinovatie.

B.-Miscarea corpului Comunica prin gesturi,pozitia corpului si modul de miscare al acestuia. Autorii[5] sfatuiesc: Pentru a constientiza frecventa cu care utilizati limbajul gesturilor, ncercati sa purtati o conversatie cu minile la spate. Elemente de limbaj al gesturilor, frecvent utilizate n cultura noastra:

Gestul Strngerea pumnilor Bratele deschise Mna la gura Acoperirea gurii cu mna Capul sprijinit n pama Palma/degetele pe obraz Minile tinute la spate

Denota Ostilitate, mnie sau, n context, determinare, solidaritate, stres. Sinceritate, acceptare. Surpriza Ascunderea a ceva, nervozitate Plictiseala Interes extrem Superioritate, ncercare de autocontrol

Diferente culturale Miscarea capului Aratatul cu degetul E sus n jos De la stnga la dreapta Nepoliticos Insulta Neutru, de indicare Da Da n Sri Lanka La noi Thailanda SUA

Utilizarea gesticulatiei excesive este considerata nepoliticoasa la noi si n alte tari, dar gesturile minilor au creat italienilor faima de popor pasionat. Modul de ncrucisare a picioarelor: Americanii Europenii Relaxat, miscari largi, fara nici o retinere Controlat, atenti la pozitia finala

Un american pune picioarele pe masa daca vrea sa arate ca e stapn pe situatie. La noi acest gest este asimilat cu formalitatea, competitia, tensiunea. Btitul picioarelor nseamna plictiseala, nerabdare, stres. . Comunicarea tactila este tip de limbaj neverbal; se manifesta prin frecventa atingerii, modul de a da mna, modul de mbratisare, modul de luare de brat, batutul pe umar. In diferite culturi, aceste atingeri pot semnifica lucruri diferite. De exemplu, la japonezi, nclinarea capului nlocuieste datul minii ca salut; la eschimosi acest salut este o lovitura

usoara pe umar.Unii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depind n mare masura de vrsta, statut, relatie, cultura. Prezenta personala comunica, de exemplu, prin forma corpului, mbracaminte, miros (parfum, miros specific), bijuterii, alte accesorii vestimentare.

Limbajul spatiului Edward Hall este cel care a pus bazele proxemicii. Proxemica se ocupa cu studiul modului n care oamenii tind sa-si structureze spatiul din jur si distanta ntre ei ntre interactiunile zilnice, sa aranjeze spatiul n ncaperi, cladiri, orase. Elementele principale ale limbajului spatiului sunt orientarea relativa, distanta fata de interlocutor, spatiul personal si locul ales ntr-o ncapere. Limbajul spatiului trebuie interpretat simultan n functie de 5 dimensiuni: marime, grad de intimitate, naltime, apropiere- departare, nauntru, nafara. Prea mult sau prea putin spatiu poate inhiba curgerea libera a informatiei. Distanta fata de interlocutor:

Spatiul intim

In majoritatea culturilor europene nu se agreaza apropierea cu mai mult de 45-50 cm (exceptie: cei din familie, persoanele iubite); "invadarea" acestui spatiu produce senzatie de disconfort. Distanta de 1-2m, comunicam confortabil. Intr-un spatiu mai mic interlocutorii nu se pot concentra asupra comunicarii si fac un pas nainte sau napoi pentru a regla spatiul la spatiul personal. 4-5 m,se adopta n situatii impersonale; asigura eficienta maxima si implicarea emotionala minima. Peste 6 m, presupune, de obicei, comunicare ntr-o singura directie si neimplicarea interlocutorului/auditoriului.

Spatiul intim

Spatiul social

Spatiul public

Apropierea exagerata poate comunica amenintare sau relatii de natura strict personala. Departarea exagerata denota aroganta, importanta, statut social superior. Judecatorii - de pe podium, profesorii - de la catedra, preotii au superioritate prin distantare si naltime. Managerul care sta n spatele biroului indica: Lipsa dorintei de interactiune; Probabil, ia deciziile singur; Stil de conducere mai degraba autocrativ dect democratic. Spatiile mici sunt mai prietenoase, mai calde, mai intime. Spatiile mari denota putere, statut, importanta. Lucrurile (mobilier, accesoorii), culoarea, iluminarea sunt alte elemente de limbaj neverbal care contribuie la crearea unei atmosfere adecvate. Limbajul lucrurilor si al culorilor

Comunicam prin modul de aranja lucrurile n jur. Aranjarea birourilor spune multe despre abordarea afacerilor si despre managerii care le conduc. Colectiile, obiectele de uz curent - masina, casa, mobila, etc. - sunt simboluri pentru statut, preocupari si stil de viata.

Modul de iluminare este un alt element esential. Iluminarea scazuta nu ndeamna la munca si comunicare, poate fi chiar element de stres. Iluminarea puternica poate genera agitatie. Culoarea este si o oglinda a personalitatii noastre si influenteaza comunicarea. Dupa psihologul romn Fl. stefanescu-Goanga, culorile regleaza din exterior metabolismul:Albastrul nchis al cerului noaptea este culoarea linistii, a pasivitatii; Galbenul stralucitor al luminii zilei este culoarea sperantei si a activitatii. Gndirea creatoare are loc ntr-o camera cu mult rosu; Gndirea de perfectare a ideilor - ntr-o camera cu mult verde.

Culorile stralucitoare sunt alese de oamenii de actiune, comunicativi, extrovertiti. Culorile pale sunt alese de timizi, introvertiti. Sermnificatia culorilor este diferita n alte culturi:

Rosul

China Japonia n cultura indienilor americani SUA si Europa

Bucurie, festivitate Lupta si mnie Masculinitate Dragoste Binele Raul

Negrul Albul Negrul

n tarile cu populatie africana

Pentru europeni Japonia

Tristete

Verdele

Europeni Asiatici

Invidie Bucurie Lasitate, gelozie Culoarea intelectualitatii Puritate

Galbenul

Europeni Americani Asiatici

Culorile calde-galben, portocaliu, rosu- stimuleaza comunicarea. Culorile reci- albastru, cerde, gri- inhiba comunicarea. Monotonia si varietatea excesiva de culoare ihiba si distrag pe comunicatori. Limbajul timpului Cronemica este stiinta care se ocupa cu studiul timpului. Modul n care putem comunica prin limbajul timpului este corelat cu precizia timpului, lipsa timpului, timpul ca simbol. Precizia timpului Timpul este considerat ca ceva pretios si personal. In general, cnd cineva si permite sa ni-l structureze, aceasta semnifica diferenta de statut. Punctualitatea comunica atitudinea fata de interlocutor sau de activitatea respectiva, perceptia statutului si a puterii, respectul si importanta acordata. ntrzierea poate irita si insulta. Cu ct oamenii asteapta mai mult, cu

att se simt mai umiliti, desconsiderati si inferiori ca statut social. Astfel, limbajul poate fi folosit pentru a manipula, supune, controla sau pentru a comunica respect si interes. Lipsa timpului Percepem timpul ca pe o sursa personala limitata. A alege folosirea timpului cu cineva este , n acest context, un "cadou" din partea noastra. Daca nu alocam timp pentru o anumita comunicare se va percepe ca o neacordare de importanta. Sociologii au constatat ca relatia de comunicare pozitiva se dezvolta proportional cu frecventa interactiunii (deci timp petrecut mpreuna). Timpul ca simbol pentru repetarea activitatilor -este un aspect ce tine de obisnuinta. Anotimpurile impun anumite activitati si un anumit fel de viata clar situate n timp. Sarbatorile si ritualurile sunt marcate de timp. Oamenii de afaceri stiu ca n preajma sarbatorilor de iarna se cumpara mai mult si se lucreaza mai putin. Limbajul paraverbal Este instrumentul actorilor, asa cum limbajul neverbal al corpului este instrumentul mimilor. Pentru manageri, deprinderea de a folosi n mod adecvat limbajul paraverbal este foarte importanta n comunicarea de influentaare, convingere si suportiva. Poate adauga bogatie sau confuzie comunicarii. Paralingvistica - stiinta vocii umane- are n vedere, n contextul comunicarii, urmatoarele aspecte:

Calitatile vocii

Domeniu de frecvente, controlul miscarii buzelor, articularea cuvintelor, ritm, rezonanta vocii, viteza de vorbire; Rs, plns, soptit, oftat; Intensitatea, naltimea si extensia vocii; ,aa,mm,aa; pauzele etc.

Caracteristicile vocale Parametrii vocali Separatorii vocali

Daca o atitudine comunicata verbal este contrazisa prin limbajul paraverbal folosit, tindem sa dam mai multa atentie "tonului" dect continutului mesajului, mai ales n discutia cu o persoana necunoscuta. Ritmul prea rapid poate duce la nentelegerea mesajului, cel prea lent la plictiseala. Pauzele ntre propozitii sau cuvinte pot fi folosite pentru a accentua anumite parti, pentru a da timp de gndire, a genera anticipatia, a-l forta pe interlocutor sa spuna mai mult. Ticurile, ezitarile, repetarea necontrolata a unor cuvinte sunt erori de paralimbaj ce trebuie eliminate. Tacerea are functii comunicative: ntareste sau tensioneaza relatia, poate jigni sau mpaca, ascunde sau scoate n evidenta informatii, exprima acordul sau dezacordul, comunica o atitudine de precautie; ne permite si organizarea gndurilor. Limbajul grafic. Culoarea n mesajul grafic. Limbajul grafic este modul de prezentare a unei multitudini de informatii cantitative astfel nct mesajul sa fie interpretat corect de catre destinatar. Exista doua modalitati uzuale de prezentare a datelor cantitative: prin tabele si prin grafice. Graficul este un desen n care reprezentaruile se fac cu linii, curbe, puncte sau figuri geometrice. Unele lucrari utilizeaza notiunea de "diagrama" pentru anumite reprezentari grafice. Pe grafic, citirea este mai dificila dect ntr-un tabel. Prin intermediul unui grafic se scot n evidenta tendinte si proportii, se demonstreaza relatii si idei, se sugereaza solutii. Impactul mesajului care utilizeaza limbajul grafic si nivelul de memorare pe care l permite sunt superioare mesajelor care utilizeaza doar limbajele verbale si neverbale. Din acest motiv, limbajul grafic se foloseste nu numai n prezentarea cantitatilor mari de date, ci ori de cte ori se doreste accentuarea mesajului sau cnd se impun un impact si un nivel de retinere mai mari. Cnd nu este folosit n mod adecvat limbajul grafic, se pot produce confuzii, manipulari n interpretarea mesajului. Ca regula generala, limbajul grafic trebuie folosit doar atunci cnd are relevanta si utilitate n contextul general al mesajului. Limbajul grafic:

Trebuie corelat cu alte limbaje, verbale sau neverbale, astfel nct sa se sprijine reciproc; Folosirea prea multor grafice le reduce impactul; Realizarea graficelor implica att costuri materiale, ct si de timp; de aceea se impune utilizarea lor cu eficienta;

Nu este recomandata utilizarea acestui tip de limbaj n fata unui auditoriu neobisnuit, sceptic sau cnd credibilitatea prezentatorului este redusa. Limbajul grafic are un obiectiv (ceea ce comunicam destinatarului), un subiect formulat sub forma titlului. Titlul trebuie sa cuprinda, pe scurt, o idee. Omul se exprima prin 7% verbal, 38% paraverbal si 55% neverbal (v.2.4) se poate reprezenta:

Culoarea n mesajul grafic : Trebuie sa fie functionala, nu decorativa (ar sugera frivolitate,risipa); Trebuie sa ntareasca mesajul si sa-l faca mai usor de nteles; Ajuta la concentrarea atentiei si la explicarea corelatiilor. Reguli de utilizare a culorii:

Actiune: Atrage si focalizeaza atentia.

Se foloseste pentru: Accentuare n titluri

Sfat: consecventa! Aceeasi culoare pentru acelasi lucru.

Redare tendinte, informatii importante etc. Rosu , n afaceri inseamna: Pentru identificarea unei teme recurente.
Se pot folosi: rosu - pentru pierderi; galben - avartizare/atentie; verde - lipsa de pericole, probleme, pentru distingerea unor categorii (realizat - planificat).

Rosu este folosit la semafor.

"pericol", "atentie", "nu continua".

Daca se utilizeaza mai mult de 3 culori, acestea devin decorative, nu functionale; Pentru suprafata mica - culori stralucitoare; pentru suprafata mare - culori pastel; Culorile calde - rosu, portocaliu -dau senzatia de apropiere si de aceea se utiliezeaza pentru informatii de prin plan; Formele redate n culori deschise par mai mari dect cele prezentate n culori nchise.

4.2. Metalimbaj n afaceri. Manipulare prin metalimbaj. In cartea sa "Limbajul vorbirii", Allan Pease arata cacercetatorii sunt, n general, de acord asupra faptului ca 6080% din comunicarea directa se realizeaza prin canale non-verbale si numai restul prin cele verbale si vocale. Metalimbajul constituie o zona neclara a comunicarii interpersonale. Dictionarul "Maquarie" defineste metalimbajul ca pe " un limbaj care codifica altfel ideile dect limbajul natural". Metalimbajul este un limbaj ascuns n interiorul limbajului; este prezent pretutindeni, cu rol important n dezvoltarea unei relatii; este, ca si limbajul trupului, o unealta ce poate fi folosita pentru a afla adevarata atitudine a unei persoane. Dialogul dintre doi necunoscuti ncepe cu un schimb de expresii, ntrebari, clisee si afirmatii care le permit sa cstige timpul necesar pentru a-si da seama daca pot dezvolta o relatie. De obicei se ncepe cu "Ce mai faceti?", care atrage cliseul "Bine", la care cel ntrebat raspunde "Ma bucur" sau ceva similar. Ritualul atinge un asemenea grad de automatism nct pentru un alt raspuns n afara de "Bine" s-ar putea primi acelasi "Ma bucur". In urma cu o suta de ani, un patron l putea concedia pe unul dintre angajatii sai, spunndu-i: "Afara, netrebnic trndav ce esti!" sau ceva asemanator. Presiunile aduse de sindicate si alte organizatii au adus n prim plan metalimbajul. Astazi functionarul lenes ar primi o circulara: "Din cauza reorganizarii ample a sectiei de exporturi a companiei am fost nevoiti sa comasam functiile de.. n folosul tuturor angajatilor si pentru bunul mers al companiei n general , . a hotart sa renunte la aceasta titulatura si sa-si caute de lucru pe piata libera, acolo unde priceperea si experienta lui l poate face util". Metalimbajul este mai usor de acceptat de catre ceilalti si tine sindicatele n fru." Cuvintele luate separat transmit putine mesaje emotionale, daca transmit vreunul. Cuvintele transmit fapte si informatii. In conversatiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Asternute pe hrtie, cuvintele si pierd continutul emotional; e usor de nteles de ce procesul verbal al unei sedinte de tribunal poate trimite o persoana inocenta la nchisoare. Adevarul adevarat sta n ntelegerea contextului, a mprejurarilor si a modului n care sunt utilizate cuvintele. Asupra unei chestiuni relatate prin intermediul unui ziar izbucneste o dezbatere mult mai ampla dect n cazul oricarui mijloc de informare n masa, caci cititorul interpreteaza n mod individual si personal cuvintele folosite. Ceea ce citeste o anumita persoana nu este n mod necesar interpretat la fel de catre o alta persoana. Proasta folosire si interpretarea gresita a cuvintelor pot duce la relatii ncordate.

[7]

Metalimbaj "Doriti ceva?" din partea vnzatoarei "Cumparati, ocazie unica" "Interesant" "Folosire optima a spatiului" "Bine pozitionat" "Transport la usa"

Traducere "E, oare, cu adevarat nevoie sa ma deranjati acum?" "Avem probleme cu vnzarea" "Urt" "Foarte mic" "Situat undeva" "Mijloacele de transport opresc la 2 metri de usa de intrare"

Cuvinte care irita "stiti dumneavoastra" "Cum sa zic." "un fel de." "Expresii frecvente la membrii mai putin cultivati ai societatii, dar pot fi auzite si la multe emisiuni radio n direct cu publicul sunt o scuza pentru faptul ca interlocutorul nu gaseste cuvntul potrivit".

Termenul "al meu" arata implicarea emotionala a vorbitorului fata de obiectul comunicarii. "seful meu" arata o legatura emotionala, "seful" indica o anumita distanta. "ara mea se afla ntr-o criza financiara" arata o preocupare serioasa pentru probleme respectiva. "Australia se afla ntr-o criza financiara" sugereaza "E problema lor, nu a mea". Intr-o negociere, "drumurile noastre se despart", expresia folosita de doi ndragostiti care se cearta, rostita de unul dintre parteneri l-a atentionat pe celalalt ca acel om se simtea legat personal sau afectiv de el. Aceasta l-a facut sa-si modifice pozitia de pe care negocia: dintr-una financiara, impersonala, ntr-una nemijlocit personala. Rezultatul a fost o relatie cstig-cstig. Manipularea prin accentuarea cuvintelor . Trecerea accentului de pe un cuvnt pe alt cuvnt poate transforma complet ntelesul propozitiei.

Eu trebuie sa accept aceasta slujba. Eu trebuie sa accept aceasta slujba. Eu trebuie sa accept aceasta slujba. Eu trebuie sa accept aceasta slujba. Eu trebuie sa accept aceasta slujba.

Trebuie s-o accept eu, mai degraba dect dv. Nu am alta alegere. Nu trebuie nici sa o critic, nici sa o reping, ci sa o accept. Aceasta si nu alta. O dispretuiesc.

Prin accentuarea diferitelor cuvinte este posibila manipularea a ceea ce oamenii aud, tot asa cum pot fi rastalmacite si cele citite n ziare. "Cnd, n instorie Australia a nceput cu A si s-a sfrsit cu S?" Raspunsul este "ntotdeauna": cuvntul "Australia" a nceput totdeauna cu A, iar cuvntul "Sfrsit" totdeauna cu S. Cnd accentul cade pe "Australia" interlocutorul este pacalit si da un raspuns gresit. Asa cum interlocutorul este manipulat sa dea un raspuns anume unei ntrebari, multe dintre conversatiile zilnice au drept obiectiv dinainte stabilit manipularea partenerului. Adesea este vorba de o manipulare inconstienta. Moduri de realizare:

Clisee

Sunt expresii nvechite, tocite, care pun capat unei conversatii sau l ncurajeaza pe interlocutor sa foloseasca un cliseu propriu; Sunt cuvinte sau expresii preambalate, folosite de oameni lipsiti de imaginatie sau de cei care sunt prea lenesi ca sa descrie o situatie prin prisma propriilor perceptii; Alte tipuri de clisee: platitudinile si truismele; Pot fi utile la descifrarea gndurilor vorbitorului;

Pentru o conversatie deschisa, este necesar efortul de a le elimina. "Oarecum" "Fiindca veni vorba" Au scopul de a atenua ceea ce vorbitorul vrea sa spuna.

"Ca sa nu uit" "Daca ma gndesc bine" "Tocmai ma ntrebam daca" "Ca sa nu uit" "Sincer" Metacuvinte "Pe cinstea mea" "Pe sleau" "Pe cinstea mea, e cea mai buna oferta pe care v-o pot face" se traduce cu "nu e cea mai buna oferta, dar poate ma veti crede". "Nendoielnic" ndeamna la ndoiala. "Fara ndoiala" te face, n mod cert, sa te ndoiesti.
Multi folosesc cuvinte de acest tip pentru a ncepe o declaratie sincera, ceea ce poate avea urmari n detrimentul lor, caci declaratia poate suna fals. Cuvintele "OK" si "da" forteaza interlocutorul sa fie de acord cu punctul de vedere al vorbitorului. "Veti fi de acord cu asa ceva, da?". Interlocutorul este fortat sa raspunda cu un "da" chiar daca nu este de acord. Acest "da" trezeste ndoiala cu privire la capacitatea interlocutorului de a receptiona si ntelege clar despre ce este vorba.

Este folosita pentru a masca faptul ca ntrebarea care urmeaza este, de fapt, cea mai importanta. Vorbitorul intentioneaza sa fie mult mai putin sincer sau onest pe ct pretinde.

Sunt folosite pentru a minimaliza semnificatia a ceea ce urmeaza a fi spus: "Doar" si "Numai" "va voi rapi numai cinci minute din timpul dv." - formula celor care-si pierd usor timpul; "va voi rapi cinci minute din timpul dv." - este mai hotart si mult mai credibil. "Numai" Este folosit pentru a atenua vina unei persoane sau pentru a devia culpabilitatea pentru anumite urmari nedorite. Este expresia uzuala a cuiva care nu vrea sa-si asume gafele facute. Este expresia utilizata frecvent de persoane care nu duc lucrurile pna la capat sau care nu reusesc n ceea ce ntreprind. Inseamna nereusita iminenta. Dupa ratare, persoana va spune:

"Nu sunt dect un om" "ncerc" "Voi ncerca"

"O sa fac tot ce-mi sta n "ei bine, am ncercat". puteri" Mai bine cineva sa "nu vrea" sa se apuce de rezolvarea unei probleme, dect sa ncerce. "O sa ne ocupam" Sunt expesii favorite ale conducatorilor "Nu vom precupeti nici un guvernamentali care vor sa se spele pe mini. efort" Simuleaza un acord. "Da, dar" Poate fi exprimat si prin "totusi" sau "cu toate acestea". "Cu respect" "Cu tot respectul cuvenit" Inseamna clar ca vorbitorul are putina pretuire, sau deloc, pentru interlocutor, ba chiar l dispretuieste. Traducerea de ntreprinderi si oficiali

Expresia

"Credeti-ma, aceasta este oferta cea mai buna Daca reusesc sa va fac sa ma credeti, veti cumpara care vi se poate face" acum si nu veti pleca la alt magazin. "Credeti-ma, vorbesc serios. V-as minti eu pe dv?" Acordati-mi numai prilejul. Cu ct "credeti-ma" suna mai convingator, cu att minciuna este mai mare. "Sigur ca n-o sa va obligam sa respectati aceste Tocmai asta vom face. clauze"
Metalimbajul manipulativ

Expresia "Nu credeti ca" "Nu vi se pare ca" "Nu e oare adevarat ca"

Traducerea Cer ca raspuns "da" si-i permit vorbitorului sa manipuleze.

Este o veritabila cursa. "Din toata inima" Posibile intentii rauvoitoare ale vorbitorului. "N-o sa credeti, dar" nseamna, de obicei, "ador sa strnesc zvonuri". "N-ar trebui sa spun toate astea, dar" "Nu suflati o vorba despre ce vam spus" "As vrea sa pot spera ca" "Sa nu ma ntelegeti gresit" "Nu-i vorba principiu".
Egolatria Educatia primita n copilarie i mpiedica pe cei mai multi oameni sa spuna "sunt talentat", "sunt valoros" sau sa faca alte afirmatii laudaroase. Pentru unii, dorinta de a spune "sunt valoros" devine evidenta n metalimbaj. Egolatrii batrni spun: "dupa umila mea parere". Egolatrii tineri spun: "daca vreti sa aflati parerea mea". Variante: "Departe de mine gndul de a nu fi de acord, dar." sau "Poate nu eu sunt cel chemat s-o spuna, dar." "Mi-a trecut ceva prin minte" creeaza posibilitatea ca o propunere altfel fara sanse sa fie acceptata fara nici o observatie, iar o idee buna sa fie pusa n lumina fara artificiu. Eul infatuat: vorbitorul foloseste pentru sine persoana a treia, ceea ce nseamna: "Ma aflu aici pentru a fi respectat, adulat si idolatrizat". Superinfatuatii au un aer important atunci cnd nu fac nimic. Tot superinfatuat este cel care spune ceva gen: "Am vorbit prea mult despre mine. Sa vorbim despre dv. Ce parere aveti despre noul meu Mercedes?" Metalimbajul n afaceri

Reprezinta un mod ntelept de a nu furniza nici o opinie. N-o sa va prea placa ce o sa va spun, dar nu-mi prea pasa. ci de De obicei nseamna "e vorba de bani".

de

bani,

Expesia "Nu spun ca ar trebui sa faceti asta" "Afacerile sunt afaceri" Faceti ce va spun.

Traducere

ncercare de a explica de ce o persoana a nselat-o pe alta sau propriile lacune morale n afaceri. Poate permite unui cumparator sa scape de un comerciant: "Daca puteti livra pna la sfrsitul lunii, atunci cumpar". Pregatesc un "nu" ca raspuns pentru o propunere.

"Daca .atunci" "Uite ce e" "De ce n-am proceda asa" "Sper ca nu va deranjez"

Stiu ca va deranjez, dar o voi face, fie ca va place, fie ca nu.

"Am vndut de doua ori mai mult anul Anul trecut am vndut numai jumatate. acesta" "Da, conferinta s-a desfasurat bine, au fost A fost o pierdere de vreme. abordate multe aspecte si au avut loc ample si sincere schimburi de pareri" "Asa cum v-ati dat seama" Egolatrii spun: "Mi-a trecut prin minte" Este meritul dv. Expresia permite unei persoane sa dea impresia ca emite idei geniale tot att de repede cum se fac floricelele de porumb. Sunt mai destept, mai inteligent si mai informat dect dv. Iata o versiune distorsionata a faptelor. N-am nici un fel de respect pentru dv.

"Ar putea fi interesant pentru dv. sa stiti" "Hai sa privim lucrurile si asa" "Cu tot respectul cuvenit"

S-ar putea să vă placă și