Marea Britanie: beneficiile integrarii europene Publicat: 12 August 2009 @ 15:16 Pentru orice stat, aderarea la Uniunea Europeana

aduce beneficii economice evidente, ale caror dimensiuni rezoneaza cu abilitatea de a le capta. Fructele aderarii nu cad de la sine, ele trebuie cultivate si culese cu competenta. Marea Britanie cunoaste bine acest adevar si il aplica din momentul aderarii, in 1973. dr. Radu Serban Foto: oasp.ac.uk Politica de opt out - un artificiu in beneficiul tarii In Uniunea Europeana, pozitiile Marii Britanii intre cele 27 de state membre baleiaza un spectru larg de specificitati. In prezent, tara beneficiaza de doua clauze de opt-out, respectiv derogari sau exceptii de la legislatia comunitara (acquis), care ii dau dreptul sa ramana in afara zonei euro si a zonei Schengen. Beneficiaza, de asemenea, de o unica exceptie de la acquis, respectiv returnarea unei parti din contributiile financiare la politica agricola comuna (asa numitul rebate obtinut de Margaret Thatcher in 1984). Alte doua clauze de opt-out vor fi aplicabile prin Tratatul de la Lisabona, care vor permite britanicilor sa eludeze: Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala. Mai exact, in cel de-al doilea caz, Marea Britanie, alaturi de Irlanda, nu accepta trecerea de la deciziile prin unanimitate la deciziile prin majoritate calificata (asa numita clauza pasarela). In practica, ramane la optiunea Regatului Unit daca sa intre sau nu in acele cooperari. Marea Britanie a mai beneficiat de o exceptie, aceea de la Protocolul Social, negociata de premierul John Major in anul 1991, abandonata de Tony Blair, imediat dupa preluarea puterii in 1997. Acelasi Tony Blair a reusit cu abilitate, in timpul presedintiei britanice a U.E. in semestrul II 2005 sa mentina rebate-ul, din 1984. Negociata cu abilitate, politica de opt-out, desi descurajata si dezavuata de institutiile europene, aduce beneficii tarii, reflectand, in opinia sustinatorilor, eurorealismul britanic. Dividendele integrarii se obtin, nu se acorda Pentru orice stat, aderarea la Uniunea Europeana aduce beneficii economice evidente, ale caror dimensiuni rezoneaza cu abilitatea de a le capta. Fructele aderarii nu cad de la sine, ele trebuie cultivate si culese cu competenta. Marea Britanie cunoaste bine acest adevar si il aplica din momentul aderarii, in 1973. Pe diverse paliere de integrare isi formuleaza pozitii bine conturate, conforme intereselor propriei economii. Intr-un jargon dihotomic al integrarii, Marea Britanie se pozitioneaza mai degraba de partea metodei interguvernamentale decat a celei federaliste. Sustine fervent extinderea U.E., inclusiv cu Turcia, pozitie pusa uneori, neoficial, pe seama inclinatiei spre diluarea procesului integrationist. Specificitatile britanice au motivatii profunde. Fiecare vot in Consiliu in favoarea unei decizii trece prin filtrul interesului national. Cand un subiect nu o priveste direct, isi amaneteaza votul in schimbul unui beneficiu viitor. Corelatiile se fac uneori indirect, ca in cazul recent al preaderarii Irlandei. Orice concesie ce se va face acestei tari in domeniul pescuitului va fi solicitata si de Marea Britanie, cel

putin si pentru Scotia, unde politica comuna in domeniul pescuitului (PCP) a distrus stocurile de peste. Daca Irlanda va semna tratatul de aderare cu clauza de opt-aut de la PCP, atunci, probabil, si Marea Britanie va solicita o asemenea exceptie. Apartenenta la Uniunea Europeana induce in Marea Britanie un substantial spor de competitivitate, stabilitate economica si reactie concertata la criza economica, deschizandu-i accesul pe piete si conferindu-i mai multa vizibilitate pe glob. Timp de peste 36 de ani de cand a aderat la Uniunea Europeana, tara s-a integrat puternic in structurile economice ale continentului. Fluxurile comerciale, de capitaluri, investitionale, de forta de munca si de servicii au tesut o panza densa a interdependentelor economice. Chiar daca nu a preluat moneda unica, Regatul Unit s-a conectat solid la zona euro, obtinand prin aceasta multiple beneficii. Criza economica globala a demonstrat gradul de integrare europeana a Marii Britanii, prin modul in care masurile sale de salvare a unor banci si stimulentele fiscale s-au armonizat cu ale altor state membre. Detinand presedintia G-20 in anul 2009 si organizand summit-ul din 2 aprilie, Marea Britanie s-a dovedit, din nou, un actor central in Uniune, contribuind la buna cooperare intracomunitara in combaterea recesiunii. Integrarea europeana a Regatului Unit a provocat un adevarat cerc virtuos al competitivitatii, prin noi oportunitati deschise investitiilor si o mai eficienta alocare a resurselor, facilitand astfel crearea unei piete pan-europene, cu companii active in intreaga Uniune. Un studiu al think-tank - ului londonez Business for New Europe, publicat in 2009 (An Indispensable Relationship: Economic Linkages between the UK and the rest of the European Union a report by Oxford Economics commissioned by Business for New Europe), evidentiaza beneficiile apartenentei Marii Britanii la U.E., indeosebi cele cuantificabile. Studiul estimeaza dividendele totale rezultate din piata unica europeana la 2,2% din PIBul total al U.E. (223 mld. euro) si 1,4 % din totalul fortei de munca a U.E. (2,5 milioane locuri de munca). Schimburile comerciale Peste 52 % din exporturile de marfuri si servicii ale Marii Britanii se dirijeaza catre U.E. (peste 400 mld. , de trei ori mai mult decat spre Statele Unite). Spre comparatie, China detine doar 4,2 % din comertul exterior al Marii Britanii, iar India doar 1,3 %. In comertul cu marfuri, Marea Britanie inregistreaza un deficit cronic cu restul U.E. de peste 41 mld. anual, depasit insa atat in termeni relativi cat si absoluti, de deficitul comercial cu statele din afara U.E. Structura pe marfuri a comertului cu statele U.E. difera substantial de cea a comertului cu terte state. De exemplu, combustibilii minerali si uleiurile reprezinta principala grupa de marfuri la importul din afara U.E., in timp ce din interiorul U.E. grupa de vehicule si componente este dominanta. Comertul cu servicii aduce constant Marii Britanii un excedent, atat cu statele U.E. (4,6 mld. ), cat si cu cele din afara Uniunii (37,6 mld. ). Cea mai mare parte a excedentului provine din comertul cu servicii financiare, realizat prin city-ul londonez. Noua Directiva europeana a serviciilor va crea in Marea Britanie aproape 80.000 de locuri de munca, aducand un spor la PIB de 4-6 mld. , conform estimarilor Clifford Chance.

Aproximativ 3,5 milioane de locuri de munca din Marea Britanie depind de comertul cu celelalte state membre ale U.E. Indicele de schimb in comertul exterior este favorabil Marii Britanii. Importurile incorporeaza mai multa manopera decat exporturile, acestea din urma continand un grad inalt de tehnologie si o inalta valoare adaugata. Se apreciaza astfel ca, daca importurile ar fi inlocuite cu productie locala, s-ar produce o realocare ineficienta a resurselor, care in prezent alimenteaza sectoarele cu avantaje competitive ale economiei britanice. Comertul contribuie si la un standard de viata sporit al consumatorilor britanici, prin accesul neingradit la produse din intreaga U.E. Forta de munca Circa 1,6 milioane britanici traiesc si lucreaza in alte state membre ale U.E., in timp ce in Regatul Unit se gasesc aproape 2 milioane de cetateni nebritanici ai U.E. (3,3% din totalul populatiei britanice). Dintre acestia din urma, 1,25 milioane provin din cele 14 state vechi ale U.E., iar 750.000 din statele care au aderat dupa 2004). Cetatenii U.E. reprezinta 4,46% din totalul fortei de munca a Marii Britanii (circa 1,2 milioane lucratori), ceea ce dovedeste un grad mai scazut de angajare a britanicilor in raport cu cei veniti din afara tarii. Rezidentii U.E. din Marea Britanie sunt mai tineri decat media populatiei locale. Cetatenii proveniti din cele 14 vechi state membre ale U.E. au un nivel de calificare superior mediei britanice, cu mai multe sanse sa ocupe pozitii manageriale. Cetatenii din noile state membre detin o calificare tehnica peste media britanicilor, deci cu sanse mai bune de angajare. In general, se considera ca impactul cetatenilor proveniti din alte state U.E. asupra economiei britanice este pozitiv, majoritatea fiind tineri si gata calificati, scutind prin aceasta sistemul de invatamant britanic de o serie de cheltuieli. Turismul In sectorul turismului, in anul 2007 au vizitat Marea Britanie un numar de 21,8 milioane de cetateni din U.E. (67% din totalul influxului turistic), cheltuind 7 mld. (impact direct de 0,5% in PIB). In sens invers, U.E. reprezinta principala destinatie pentru turistii britanici, cu 51,2 milioane de vizitatori (74% din totalul deplasarilor britanice in strainatate). Aparitia liniilor aeriene low-cost a incurajat mult calatoriile de scurta durata, stimuland astfel si afacerile intracomunitare. Investitiile straine directe Investitiile straine directe (ISD) provenite din U.E. reprezinta 50% din totalul influxului in Marea Britanie, creand locuri de munca, stimuland inovatia si concurenta si facilitand accesul la tehnologiile din alte tari. ISD provenite din U.E. creeaza in Marea Britanie 50-60.000 de locuri de munca (echivaland cu 0,34% din totalul fortei de munca). Din totalul firmelor straine inregistrate in U.E., 26% isi au sediul In Regatul Unit. Marea Britanie se situeaza pe locul 2 in lume la influxul de ISD, dupa Statele Unite, o buna parte din aceste investitii folosind-o drept poarta de intrare in U.E. Pe langa accesul la piata unica europeana, investitorii straini aleg Marea Britanie si pentru accesul la pietele bancare, pentru resursele umane bine calificate ale city-ului financiar londonez, pentru baza solida de cercetare si dezvoltare, precum si pentru nivelul scazut de reglementare.

Investitiile de portofoliu Investitiile de portofoliu in Marea Britanie depasesc de 2,5 ori PIB-ul total anual, iar din acestea, 41% provin din celelalte state ale U.E. Investitiile de portofoliu contribuie la ameliorarea deficitului de cont curent al Marii Britanii, ele insumand 1.300 mld. dolari dinspre U.E. si numai 1.150 mld. dolari in sens invers, rezultand un sold activ de 150 mld. dolari. Relatiile bancare Cetatenii si firmele din U.E. detin o treime din totalul depozitelor bancare straine in Regatul Unit si, pe de alta parte, 48 % din totalul imprumuturilor acordate in aceasta tara strainilor. Comertul britanic cu servicii financiare inregistreaza un excedent de 12 mld. , din care serviciile bancare in relatia cu statele U.E. reprezinta circa 1 mld. . * Apartenenta la U.E. confera marii Britanii stabilitate institutionala si beneficii rezultate din coordonarea politicilor economice, elemente esentiale pentru castigarea increderii pietelor financiare, indeosebi acum, in perioada de criza. Dividendele integrarii si interdependentelor economice pot fi surse de inspiratie pentru eventuale solutii la o reforma a pietelor globale de capital, in conditiile in care proiectul european se dovedeste nu numai viabil, dar si destul de rezistent la recesiune. Inventarierea riguroasa a beneficiilor integrarii europene dovedeste preocuparea Marii Britanii pentru o actiune concertata la nivel european, intr-un an in care Uniunea Europeana traverseaza o recesiune economica profunda, cand Regatul Unit detine presedintia G-20 si cand summit-ul de la Copenhaga din decembrie 2009, privind schimbarile climatice, pozitioneaza central U.E. intre actorii globali. Demersul de inventariere a beneficiilor tempereaza, printre altele, reactia negativa a cityului londonez la propunerile Comisiei Europene de reglementare severa a bancilor si fondurilor de investitii alternative, reglementare care ar eroda competitivitatea Marii Britanii pe piata serviciilor financiare globale. Asa cum in 2005, Peter Mandelson a reusit sa blocheze Directiva radiatiilor optice, dezavantajoasa mediului de afaceri, britanicii vor reusi din nou, probabil, sa tempereze elanul legislativ al celor care par invidiosi pe Londra, unde se deruleaza, conform specialistilor, intre 80 si 90 % din operatiunile fondurilor speculative ale Uniunii Europene. O analiza de Radu Serban, publicata si in "Tribuna economica"