Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea: Inginerie Mecanica i Transporturi Catedra: Inginerie Mecanica

Biomasa
A elaborat: St. gr. IM-121 A verificat: Conf. univ. Chisinau 2013 Roca Victor

Cartofeanu Vasile

Ce este BIOMASA?

Biomasa este partea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv substanele vegetale i animale, silvicultur i industriile conexe, precum i partea biodegradabil a deeurilor industriale i urbane. (Definiie cuprins n Hotrrea nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizrii biocarburanilor i a altor carburani regenerabili pentru transport). Biomasa reprezint resursa regenerabil cea mai abundent de pe planet. Aceasta include absolut toat materia organic produs prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima form de energie utilizat de om, odat cu descoperirea focului. Energia nglobat n biomas se elibereaz prin metode variate, care ns, n cele din urm, reprezint procesul chimic de ardere (transformare chimic n prezena oxigenului molecular, proces prin excelent exergonic).

Bioxidul de carbon din atmosfer i apa din sol particip n procesul obinerii glucidelor (saharidelor), care formeaz blocurile de construcie a biomasei. Astfel, energia solar, utilizat la fotosintez, i pstreaz forma chimic n structura biomasei. Dac ardem efectiv biomasa (extragem energia chimic), atunci oxigenul din atmosfer i carbonul din plante reacioneaz formnd dioxid de carbon i ap. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei. Ca adugare la sensul su estetic de flor pmnteasc a planetei, biomasa prezint o rezerv resurs util i important pentru om. Pe parcursul a mii de ani oamenii extrgeau energia soarelui, pstrat n form de energiei legturilor chimice, arznd biomasa n calitate de combustibil sau utiliznd-o n alimentaie, utiliznd energia zaharidelor i celulozei. Pe parcursul ultimelor secole omenirea a nvat s obin tipurile fosile de biomas, n deosebi, n form de crbune. Combustibilii fosili prezint rezultatul reaciei chimice foarte ncete de transformare polisaharidelor n compui chimici asemntoarei fraciei ligninice. n rezultat compusul chimic al crbunelui asigur o surs de energie mai concentrat. Toate tipurile de combustibil fosil, utilizate de ctre omenire crbune, petrol, gaze naturale reprezint (prin sine) biomas strveche. Timp de milioane de ani pe Pmnt resturile plantelor (vegetale) se transform n combustibil. Dei combustibilul extras const din aceleeai componente hidrogen i carbon - ca i biomasa proaspt, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru c formarea lui necesit o perioad ndelungat de timp .

BIOMASA: sursa de energie?

BIOMASA utilizat pentru obinerea de energie provine din :

- lemn, sub toate formele sale ; - paie i plante celulozice; - resturi agricole dup culegerea recoltelor ; deeuri municipale - deeuri provenite de la purificarea apelor uzate i din cresctoriile de animale; - culturi de plante cu coninut de zahr (trestia de zahr, sfecla de zahr, sorg dulce etc); - culturi de plante oleaginoase (floarea soarelui, rapi, soia etc.)

Utilizarea biomasei crete cu tempuri rapide. n unele state dezvoltate biomasa este utilizat destul de intens, spre exemplu, Suedia, care i asigur 15% din necesitatea n surse energetice primare. Suedia planific pe viitor creterea volumului biomasei utilizate concomitent cu nchiderea staiilor atomo - i termo-electrice, care utilizeaz combustibil fosil. n SUA 4%, unde din energie este obinut din biomas, aproape de cantitatea obinut la staiile atomo-electrice, astzi funcioneaz instalaii cu capacitatea total de 9000 MW, unde se arde biomasa cu scopul obinerii energiei electrice. Biomasa cu uurin poate asigura peste 20% din necesitile energetice a rii. Altfel spus, resursele funciare existente i infrastructura sectorului agrar permite nlocuirea complet a tuturor staiilor atomice, fr a influena preurile la produsele alimentare. De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micora importul petrolului cu 50%. n rile n curs de dezvoltare biomasa este utilizat neefectiv, obinndu -se, ca regul, 5-15% din necesitatea total. n plus, biomasa nu este att de comod n utilizare ca combustibilul fosil. Utilizarea biomasei poate fi periculoas pentru sntate i mediu. Spre exemplu, la prepararea bucatelor n ncperi puin aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule solide, alte substane organice, concentraia crora poate ntrece nivelul recomandat de Organizaia Mondial a Sntii. n plus, utilizarea tradiional a biomasei (de obicei arderea lemnului) este favorizeaz deficitul n cretere a materiei lemnoase: Srcirea de resurse, de substane hrnitoare, problemele legate de micorarea suprafeelor pdurilor i lrgirea pustiurilor. La nceputul anilor '80 aproape 1,3 mlrd oameni i asigurau necesitatea n combustibil pe baza micorrii rezervelor forestiere. Exist un potenial enorm a biomasei, care poate fi inclus n circuit n cazul nbuntirii utilizrii resurselor existente i creterea productivitii. Bioenergetica poate fi modernizat datorit tehnologiilor moderne de transformare a biomasei iniiale n purttori de energie moderni i comozi (energie electric, combustibili lichizi i gazoi, solid finisat).

Metode de utilizare a BIOMASEI

Lista produselor considerate biocarburani cuprinde cel puin urmtoarele: a) bioetanol - etanol produs din biomas i/sau fracia biodegradabil a deeurilor, n vederea utilizrii ca biocarburant; b) biodiesel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, n vederea utilizrii ca biocarburant; c) biogaz - carburant gazos produs din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor, care poate fi purificat pn ajunge la calitatea gazului natural, n vederea utilizrii ca biocarburant sau gaz de lemn; d) biometanol - metanol extras din biomas, n vederea utilizrii ca biocarburant; e) biodimetileter - dimetileter extras din biomas, n vederea utilizrii ca biocarburant; f) bio-ETBE (etil-tert-butil-eter) - ETBE produs pe baz de bioetanol. Procentajul volumic de bio-ETBE, calculat ca biocarburant h) biocarburani sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice, care au fost extrase din biomas

Procesele de conversie a BIOMASEI

Schema procesului de piroliza a BIOMASEI

Schema procesului de obtinere a energiei la arderea biomasei

Schema unei linii de brichetare

Combustibili din BIOMASA

Biocombustibilii obtinuti din biomasa se pot clasifica in doua mari categorii:

Biocombustibili conventionali, sau prima generatie de biocombustibili: - Ulei vegetal pur - Biodiesel - Bioetanol Biocombustibili avansati, sau a doua generatie de biocombustibili: - Combustibil (Diesel) Fischer Tropsch - Bioetanol (din biomasa lignocelulozica) - Ulei de piroliza - Hidrogen - Biometanol - Bio-DME - Bio-SNG (prin gazeificarea biomasei) - Biohidrogen (prin gazeificarea biomasei) - Biometan - Biobutanol

Caracteristici fizico-chimice ale biocombustibililor si combustibililor fosili

*la 15C;
**la 20C;

*** LPG = 107 RON; Lower calorific value = 24 MJ/l

*** Natural Gas = 120 RON; Lower calorific value = 23 MJ/l

Suprafee i biomasa necesar funcionrii autoturismului pe timp de un an (15

000 km parcuri i un consum de 1.900 l etanol/an)

Specificaia
Necesar de biomas, (kg/litru) Randament de alcool, (litri/tona biomas) Biomasa necesar pentru 1900 l alcool (t/an) Recolta (t/ha.an) Suprafaa necesar (ha)

Manioc Cereale (orez, porumb) 5,55 2,92

Trestie de zahr 14,3

Cartofi 9,0

Sfecl de zahr 11,8

180

342

70

111

85

10,5

5,55

27,1

17,1

22,4

15 1,43

2,2 2,52

55 0,49

12,2 1,29

12 0,53

Proprietati de combustie pentru benzina, bioetanol, ETBE

Fuel properties Molecular weight [kg/kmol] Density [kg/l] at 15C Oxygen content [wt-%] Lower Calorific Value [MJ/kg] at 15C Lower Calorific Value [MJ/l] at 15C Octane number (RON) Octane number (MON) Cetane number Stoichiometric air/fuel ratio [kg air/kg fuel] Boiling temperature [C] Reid Vapour Pressure [kPa] at 15C

Gasoline 111 0.75 41.3 31 97 86 8 14.7 30-190 75

Bioethanol 46 0.80-0.82 34.8 26.4 21.2 109 92 11 9.0 78 16.5

ETBE 102 0.74 36 26.7 118 105 72 28

Avantajele utilizarii bioetanolului

Bioetanolul este biodegradabil si mult mai putin toxic decit combustibilii fosili. Prin combinarea etanolului cu benzina se imbunatateste considerabil cifra octanica motor si se obtine un amestec oxigenat cu ardere mai buna care reduce emisiile poluante. Prin utilizarea bioetanolului se reduc emisiile gaze cu efect de sera; emisiile de CO2 scad cu aproximativ 50% fata de combustibilii obtinuti din titei, o parte din CO2 degajat prin combustie fiind absorbit de culturile materie prima. Prin utilizarea bioetanolului in motoarele vechi se reduce cantitatea de CO, imbunatatindu-se astfel calitatea aerului. Pentru obtinerea combustibililor ecologici de tip bioetanol nu este necesar sa se consume alti combustibili. Producerea etanolului necesita numai energia solara si energia necesara procesului de fermentatie. Bioetanolul este produs din surse regenerabile, astfel ajuta la extinderea duratei de exploatare a zacamintelor fosile care sint in curs de epuizare si la independenta energetica a statelor care il produc. Prin incurajarea utilizarii bioetanolului se consolideaza economia rurala. Bioetanolul poate fi integrat usor in sistemul existent de transport si distributie a carburantilor. In procent pina la 5% poate fi amestecat cu carburant conventional, nefiind necesare modificari ale motorului.

Dezavantajele utilizarii alcoolilor

Problemele principale care se ridica la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare in motoarele cu aprindere prin scinteie sunt: Tendinta de reducere a puterii efective Dificultatea pornirii la rece Tendinta de inrautatire a vaporizarii in sistemul de admisie la motoarele cu carburator Tendinta de crestere a frecventei incindentelor survenite la functionarea motorului la cald Calitati defavorabile de ungere Incompatibilitatea compusilor organici, si in special a alcoolilor, cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul elastomerilor, cu care acestia vin in contact direct Coroziunea determinata de alcooli, si de asemenea, de atacul chimic direct al unor compusi specifici rezultati in cursul arderii Toxicitatea alcoolilor, in special a metanolului; metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva si cutanata, provocind in general intoxicatii cu efecte grave, care depind de conditiile expunerii si susceptibilitatea individuala. Concentratia limita de vapori de metanol in atmosfera, admisa la o expunerea continua timp de 8 ore pe zi, este de 2600 mg / m3. Efecte fiziologice pot insa interveni si prin expunere la concentratii de Me-OH de 1,71 1,46 mg / m3 . Toleranta redusa a acestora fata de apa. Practic, combustibilii petrolieri contin intotdeauna, chiar si la iesirea din rafinarie, urme de apa ( 50-80 ppm) care sporesc in cursul diferitelor etape de depozitare ( cisterna, depozit, rezervorul statiei de alimentare, rezervorul vehiculului, etc.), precum si in functie de anotimp, ajungind pana la 700 ppm. Modificari constructive ale motoarelor cu aprindere prin scinteie (MAS) alimentate cu alcooli

BIODIESEL
TIPURI: Biodiesel esterificat : acest combustibil este produs prin reactia cu metanolul in prezenta de catalizator pentru a obtine metil sau etil Aceasta este metoda cea mai raspindita si poate fi introdusa in motoarele Diesel fie ca atare sau in amestec ; Biodiesel neesterificat : acest tip de combustibil poate fi introdus doar in masini cu motoare special modificate cu caracteristici speciale. Uleiurile cu grade ridicate de aciditate sau alte caracteristici care ar putea sa le faca inacceptabile pentru consum sint incluse in aceasta categorie ; Uleiurile uzate alimentare pot fi folosite de asemenea la Biodiesel. In orice caz inaintea procesului de transesterificare ele trebuie curatate si rafinate, lucru necesar din cauza degradarii cauzata de temperaturile ridicate la care au fost supuse.

ester.

Fabricare biodiesel

Procesul de transesterificare este reactia unei trigliceride (grasime / ulei) cu un alcool din care rezulta esteri si glicerina. Triglicerida are ca baza molecula de glicerina la care sint atasate trei lanturi lungi de acizi grasi.

Ulei vegetal (Trigliceride)

Metanol

Glicerina

Biodiesel

Comparatie intre caracteristicile fizico-chimice ale Biodieselului si motorina Diesel

Avantajele utilizarii Biodieselului

Este o surs regenerabil de energie; Poate fi folosit n autovehicule fr s fie necesare modificri la motor; Are cifr cetanic mare i o lubricitate bun; Nu conine sulf ; Reduce substanial emisiile poluante (B100 Biodiesel pur; B20 amestec 80% motorina + 20% Biodiesel)

Bilantul energetic
Biodieselul produce cu 220% mai multa energie dect cea utilizata la producerea lui. Aceasta cuprinde toata energia necesara pentru cresterea, productia, transportul si distributia lui.

Fuel
Biodiesel (soy bean) Ethanol Petro-diesel Gasoline

Energy IN
1.0 1.0 1.0 1.0

Energy OUT
(Longer bars are better) 3.2 1.34 0.84 0.81

-reduce dependena energetic de petrol si gaze ; - valorific subprodusele i reziduurile organice agricole - stimuleaz industriile din sector la nivel social ; - ofer acces agricultorilor la piaa energiei .

Viitorul nostru: BIOENERGIA