7. Voicu I.I., Puiu O., Nile L, ,,Comer! internalional gi Ed. Independenla EconomicS, Piteqti ,20t1
politici comerciale"
8. *** Rapport sur le
commerce mondial 2011, WTO 2011,
2010,
www.wto.org
9" *{<>! Statistiques du commerce international 2010, WTO
www.wto.org
Rispunsurile aplica{iilor practice
Rlspunde{i cu adevirat sau fals gi argumentafi alegerea
1
ficutl:
A Teste
2 F
a J
6 F
7 F'
grill I
(o singurdvai.antd corectd): 2. c a
J. a
4.
5.
6. c
7. c
8.
9. a
Rezumat: Prestarea de servicii cdt mai complexe a devenit un atu de referintd al competitivit5lii gi o activitate economici dominantd in toate !5ri1e lumii indiferent de stadiul lor de dezvoltare gi de locul ocupat in comerlul mondial. Comerlul cu servicii are la bazd, atdt factori comuni, in comparalie cu comerful cu bunuri, cdt qi factori specifici, dar putem aprecia ci dinamica de cregtere a comerlului cu servicii este net superioar5. Sectorul serviciilor dobdndegte tot mai mult un ro1 strategic in cadrul tranzaclrilor comerciale gi dezvoltdrii economiei globale. Cea mai uzuald, cale folositd pentru protejarea sectoarelor nafionale de servicii a reprezentat-o refeaua complexi de reglementdri nalionale diferite de la o lard La alta, impredictibile qi aplicate in mod discriminatoriu. Principalele cdi de liberalizare a comer{ului cu servicii sunt reprezentate de armonizarea legislaliilor nalionale (integrare profunda) qi inlSturarea barierelor comerciale din calea comerlului cu servicii (integrare par!ia16). Cei mai fillizali indicatori statistici folosili pentru caracterizarca fluxurilor de comer! intemalional cu servicii sunt cei din domeniul transporturilor internafionale, turismului internalional gi asigurdrilor internalionale.
competitivit5lii serviciilor este legatd de performanla comerlului internafional, mdsuratd sub forma cotei relative din exportul mondial cu servicii, a cotei relative a importurilor de servicii sau cu ajutorul indicilor de specializare in comerlul internalional cu servicii.
