P. 1
Indrumar de Lucru - Buldo_excavatoare

Indrumar de Lucru - Buldo_excavatoare

|Views: 14|Likes:
Published by Fitzy Ioan

More info:

Published by: Fitzy Ioan on Apr 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.2. TEMA PROIECTULUI
  • CAP. II LUCRĂRI DE TERASAMENTE
  • 2.1. DATE SPECIFICE NECESARE A FI PREVĂZUTE ÎN PROIECT
  • 2.5.1. Calculul volumelor de terasamente
  • 2.5.2. Executarea lucrărilor de terasamente cu buldozerul
  • 2.5.4. Lucrări de sprijiniri
  • 2.7.2. Caiete de sarcini
  • 2.8. EXEMPLU DE CALCUL
  • 2.8.1. Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente
  • 2.8.2 FIŞE TEHNOLOGICE DE LUCRU
  • 3.1 ALEGEREA SISTEMULUI DE REFERINŢĂ
  • 3.3 EXEMPLU DE CALCUL

CUPRINS

PREFAŢĂ 5
CUPRI NS 7

1. I NTRODUCERE 9
1.1 Principii de bază în abordarea construcţiei unei clădiri 9
1.2 Tema proiectului 11
1.3 Arhitectura şi structura de rezistenţă pentru infrastructura unei
clădiri S+P+M
13

2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 19
2.1 Date specifice necesare a fi prevăzute în proiect 19
2.2 Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 21
2.3 Lucrări pregătitoare 24
2.4 Proiectarea planului de săpătură generală 26
2.5 Executarea săpăturii generale 27
2.5.1. Calculul volumelor de terasamente 28
2.5.2. Executarea lucrărilor de terasamente cu buldozerul 32
2.5.3. Executarea lucrărilor de terasamente cu excavatorul cu
cupă inversă
39
2.5.4. Lucrări de sprijiniri 54
2.6 Organizarea transportului pământului 56
2.7 Fişe tehnologice. Caiete de sarcini 63
2.7.1. Fişe tehnologice 63
2.7.2. Caiete de sarcini 63
2.8 Exemplu de calcul 64
2.8.1 Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente 86
2.8.2 Fişe tehnolgice de lucru 93

3. LUCRĂRI DE TRASARE A CONSTRUŢIEI 103
3.1 Alegerea sistemului de referinţă 103
3.2 Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor pe orizontală 106
3.3 Exemplu de calcul 115
3.3.1. Fişe tehnologice 121

BI BLI OGRAFI E 129











CAP. I I NTRODUCERE



1.1 PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ABORDAREA CONSTRUCŢIEI UNEI
CLĂDIRI

Proiectul tehnologic prezentat in extenso în lucrarea de faţă ia în considerare
procesele tehnologice care au cea mai mare pondere în volumul lucrărilor de
construcţii, cu aplicare directă pe un exemplu de calcul ales astfel încât să atingă o
paletă largă a problemelor pe care le poate întâlni un inginer începător pe un şantier de
mici dimensiuni.
La alegerea procedeelor prezentate s-a ţinut cont de condiţiile acutale existente
în companiile româneşti de profil:
- Abundenţă de informaţii referitoare la materiale, utilaje şi tehnologii noi în con-
strucţii;
- Existenţa unor utilaje vechi, neamortizate încă;
- Dezvoltarea unei pieţe importante de vânzare/închiriere pentru echipament second
hand.
Din aceste puncte de vedere, un inginer constructor va putea să gândească şi să
pună în practică organizarea unui şantier de construcţii astfel încât sa obţină un raport
calitate – preţ convenabil pentru toate părţile implicate în derularea unui contract.

10 Introducere – 1


Pentru realizarea unei lucrări de construcţii într-un mod rentabil atât din punct de
vedere tehnic cât şi economic, responsabilul de lucrare trebuie să se asigure că în tim-
pul execuţiei nu va întâmpina nici un impediment birocratic sau tehnic.
Din punct de vedere legal, trebuie ca înainte de începerea lucrărilor să se asigure
de existenţa următoarelor documente:
- Autorizaţie de construcţie;
- Proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiete de sarcini pentru arhitectură, structura
de rezistenţă şi instalaţii aferente.
Din punct de vedere tehnic, va lua în considerare câteva elemente de bază înainte
de începerea lucrărilor efective, şi anume:
- Termenul de execuţie a lucrărilor;
- Organizarea de şantier – componenţă şi amplasare;
- Utilaje şi echipamente necesare pentru realizarea lucrărilor;
- Tehnologia aplicată;
- Asigurarea cu manoperă – în special mână de lucru calificată – funcţie de necesarul
rezultat în urma alegerii tehnologiilor de lucru.
Toate punctele de mai sus trebuie gândite ca un ansamblu, determinarea punctelor
de interconexiune dintre ele fiind cea mai sigură cale de alegere a unor soluţii judici-
oase.
Astfel, un termen de execuţie lejer pentru lucrări va conduce la mărirea ponderii
lucrărilor executate manual, micşorarea necesarului de utilaje şi personal calificat, dar
va duce la mărirea numărului de muncitori necalificaţi. Consecinţa unei asemenea
decizii ar putea fi aglomerarea şantierului şi organizarea mai multor schimburi de lucru
pentru decongestionare.
Introducerea mecanizării lucrărilor va conduce – logic – la micşorarea duratei de
execuţie şi a numarului de muncitori necalificaţi, dar va mări necesarul de utilaje, echi-
pamente şi forţă de muncă calificată, odata cu mărirea costurilor.
2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 11


Alegerea tehnologiei de lucru va ţine seama de particularităţile lucrării de executat,
de capacitatea tehnică a firmei constructoare, de programul de investiţii a acesteia, şi
mai ales de beneficiile aduse de introducerea unei tehnologii noi.
În concluzie, un calcul de rentabilitate făcut la începutul unei lucrări poate degreva
constructorul de multe complicaţii ulteriorare.


1.2. TEMA PROI ECTULUI

Să se realizeze proiectul tehnologic pentru infrastructura unei clădiri cu nivelul
de înălţime S+P+E. Planşele de arhitectură (plan amplasament, planuri orizontale pen-
tru subsol şi parter, secţiune transversală curentă şi prin casa scării, faţade) fac parte
integrantă din tema de proiectare.
Datele necesare rezolvării proiectului:
 plan topografic al amplasamentului;
 categoria terenului de pe amplasament;
 tipul utilajelor utilizate la nivelarea si săparea pământului: buldozer, excavator cu
cupă inversă;
 distanţa până la groapa de împrumut, tipul, panta şi starea drumului de legătură
între şantier şi groapă;
 tipul utilajelor de transport (autobasculante) pentru pământ;
 calitatea betonului pentru infrastructură şi suprastructură;
 tipul dispozitivelor utilizate pentru compactarea betonului;
 modul de preparare al betonului;
 utilaje de transport pentru betonul proaspăt;
 cofraje disponibile pentru diafragmele de la subsolul clădirii şi pentru planşeul
peste subsol.


12 Introducere – 1


Proiectul va cuprinde:
Piese scrise:
 Foaie de capăt;
 Borderou;
 Tema proiectului
 Memoriu tehnic;
 Organizarea lucrărilor de săpătură şi transport pentru pământ:
- Calculul volumelor de săpătură;
- Organizarea lucrărilor executate cu buldozerul;
- Organizarea lucrărilor executate cu excavatorul;
- Organizarea lucrărilor executate cu autobasculanta.
 Trasarea construcţiei;
 Turnarea betonului simplu în fundaţii;
 Lucrări de cofrare şi armare pentru un perete de subsol;
 Turnarea şi compactarea betonului în pereţii de subsol;
 Lucrări de cofrare şi armare pentru planşeul peste subsol;
 Caiete de sarcini pentru operaţiile enunţate.


Piese desenate:
 Plan fundaţii şi plan săpătură;
 Fişă tehnologică pentru realizarea lucrărilor de nivelare cu buldozerul;
 Fişă tehnologică pentru realizarea lucrărilor de săpătură cu excavatorul;
 Graficul de mişcare pentru utilajele de transport
 Fişă tehnologică pentru turnarea şi compactarea betonului în fundaţii;
 Fişă tehnologică pentru cofrarea peretelui de subsol
 Fişă tehnologică pentru pentru cofrarea planşeului peste subsol
 Fişă tehnologică pentru lucrări de armare planşeu.

2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 13



1.3. ARHITECTURA ŞI STRUCTURA DE REZISTENŢĂ PENTRU IN-
FRASTRUCTURA UNEI CLĂDIRI S+P+1E

Cladirea prezentată în exemplul de calcul din lucrarea de faţă are urmatoarea
împărţire din punct de vedere arhitectural:
- Regimul de înălţime S
parţial
+P +1E
- Înălţimea utilă: H
u
=+5.72 m
- Înălţimea construcţiei la coamă : +7.10m
- Amplasament: la 6 m faţă de limita de proprietate, cu faţada principală aliniată
conformaliniamentului stradal.
- Destinaţia clădirii : clădire de locuit (casă unifamilială)
Planşele de arhitectură sunt prezentate în figurile 1.1 ÷1.5.
Structura de rezistenţă are următoarele caracteristici:
- Pereţi portanţi din zidărie de cărămidă de 37
5
cmgrosime, cu centuri si sâmburi din
beton armat în toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile, cu dimensiuni de
25x25cmsau 25x40cm.
Zidăria conlucrează cu cadre cu una sau două deschideri, având stâlpi cu secţiunea
de 25x40cm sau 40x40cmşi rigle cu dimensiunea de 25x45cmsau 25x35cm.
Centurile, cu dimensiunile de 25x30cm, sunt prevăzute atât peste subsol şi parter,
cât şi la nivelul etajului.

14 Introducere – 1


-
2
.
7
0
2
3
2
3
4
B C D
S
A
L
A

S
P
O
R
T
S

=

2
0
.
0
0

m
p
S
P
A
L
A
T
O
R
I
E
S

=

1
0
.
3
8

m
p
C
O
R
I
D
O
R
S

=

6
.
7
5

m
p
C
A
M
A
R
A
S

=

4
.
4
4

m
p
S
A
U
N
A
S

=

4
.
5
0

m
p
C
A
S
A

S
C
A
R
I
I
S

=

1
2
.
9
3

m
p
2
3
4
5
-
1
.
9
0
-
1
.
9
0
-
1
.
9
0
-
1
.
9
0
2
3

F
i
g
.

1
.
1

P
l
a
n

S
u
b
s
o
l

- Fundaţii izolate sub stâlpi cu blocuri din beton simplu şi cuzineţi din beton armat,
şi fundaţii continue sub ziduri, întărite la partea superioară cu centuri din beton ar-
mat.
2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 15


D
R
E
S
IN
G
±
0
.0
0
-0
.4
5
-
0
.3
0
±
0
.0
0
-
0
.6
0
-
0
.1
5
-0
.6
0
1
2
3
1
2
3
-0
.3
0
1
2
3
4
5
6
B C D E
B C D
B
IR
O
U
S
=
1
3
.2
9

m
p
S
=
3
.0
9
m
p
D
O
R
M
IT
O
R
S

=
1
7
.5
m
p
L
IV
IN
G
S
=
3
8
.5
7
m
p
B
U
C
A
T
A
R
IE
S
=

9
.
1
8

m
p
W
.
C
.
S
=

3
.
9
8

m
p
C
A
S
A
S
C
A
R
II
S

=

1
2
.9
3
m
p
C
O
R
I
D
O
R
S

=
4
.2
0
m
p
-0
.4
5

F
i
g
.

1
.
2

P
l
a
n

P
a
r
t
e
r


16 Introducere – 1


D
O
R
M
I
T
O
R
W
.
C
.
+
3
.
0
6
+
2
.
5
5
+
3
.
0
6
1
2
3
1
2
3
1
2
3
4
5
6
B C D A
+
2
.
8
6
S

=

1
3
.
3
8

m
p
+
3
.
0
6
D
O
R
M
I
T
O
R
S

=

1
6
.
4
0

m
p
D
O
R
M
I
T
O
R
S

=

1
7
.
3
0

m
p
D
R
E
S
I
N
G
S

=

7
.
0
8

m
p
B
A
I
E
S

=

9
.
8
0

m
p
C
O
R
I
D
O
R
S

=

6
.
4
1

m
p
H
O
L
S

=

6
.
0
3

m
p
S

=

3
.
9
1

m
p
T
E
R
A
S
A
S

=

2
4
.
0
0

m
p
T
E
R
A
S
A
S

=

2
7
.
9
5

m
p
C
A
S
A

S
C
A
R
I
I
S

=

1
2
.
2
2

m
p
F
1

F
i
g
.

1
.
3

P
l
a
n

E
t
a
j

2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 17


+
7
.
1
0
+
2
.
6
0
-
0
.
6
0
+
2
.
8
9
+
7
.
1
0
+
6
.
5
0
+
4
.
6
0
+
3
.
0
6
T
e
n
c
u
i
a
l
a

t
i
p

B
a
u
m
i
t
c
u
l
o
a
r
e

S
m
a
r
t

3
3
0
3
T
i
m
p
l
a
r
i
e

P
V
C
c
u
l
o
a
r
e

a
l
b
a
T
e
n
c
u
i
a
l
a

t
i
p

B
a
u
m
i
t
c
u
l
o
a
r
e

S
m
a
r
t

3
3
0
3
T
e
n
c
u
i
a
l
a

t
i
p

B
a
u
m
i
t
c
u
l
o
a
r
e

T
r
a
d
i
t
i
o
n

3
1
0
5
T
e
n
c
u
i
a
l
a

t
i
p

B
a
u
m
i
t
c
u
l
o
a
r
e

S
m
a
r
t

3
3
0
3
T
r
e
a
p
t
a

m
e
t
a
l
i
c
a
I
n
v
e
l
i
t
o
a
r
e

t
a
b
l
a

L
i
n
d
a
b
-
0
.
6
0
-
0
.
4
5
+
7
.
1
0
+
2
.8
9
-0
.3
0
+
6
.
5
0
+
4
.
6
0
T
e
n
c
u
i
a
l
a

t
i
p

B
a
u
m
i
t
c
u
l
o
a
r
e

S
m
a
r
t

3
3
0
3
T
i
m
p
l
a
r
i
e

P
V
C
c
u
l
o
a
r
e

a
l
b
a

F
i
g
.

1
.
4

F
a
ţ
a
d
e

- Planşeele peste subsol, parter şi etaj sunt realizate din beton armat în soluţie placă
de grosime constantă, rezemate pe centuri şi grinzi (h
p
=15cm– subsol, h
p
=18cm
– parter, h
p
=14cm– etaj).
- Scara din beton armat cu grosime de 18 cm rezemată pe grinzi.
18 Introducere – 1


- Acoperişul tip şarpantă din lemn, într-o singură apă, cu pane şi popi cu secţiunea
20x20cmşi căpriori de 15x20cm.
Materiale folosite: Beton: C8/10 în blocurile de fundaţii
C16/20 în cuzineţi şi suprastructură
Oţel: PC52, OB37
±0.00
-2.70
+3.06
+2.55
-0.30
-0.15
-0.45
-0.60 -0.60
+5.86
+6.76
+2.83 +2.89
+5.72
+7.10
+5.61
Invelitoare tabla Lindab
Termoizolatie vata minerala 16cm
Bariera contra vaporilor
Termoizolatie Austrotherm5 cm
Pardosealagresie
Sapa
Hidroizolatie
Placa beton 10 cm
Strat balast
B D C
-0.60
±0.00
-0.45
-1.90 -1.90
-2.70
+3.06
+5.86
+2.89
+7.10
+5.72
+2.83
+2.71
+2.89
-0.30
Termoizolatie vata minerala 12 cm
Invelitoare tabla Lindab
Termoizolatie vata minerala 16 cm
Bariera contra vaporilor
+6.50
+4.60
Pluvial Pluvial
Pardosealagresie
Sapa
Hidroizolatie
Placa beton 10 cm
Stratbalast
Tencuiala tip Baumit
culoareSmart 3303
Timplarie PVC
culoare alba
D B C A

a. Secţiunea 1 – 1 b. Secţiunea 2 – 2
+3.06
+5.86
+5.72
+7.10
+5.61
Invelitoare tabla Lindab
Termoizolatievataminerala 16 cm
Bariera contravaporilor
±0.00
-0.30
+2.71
+3.06
+5.97
+2.55
Pardosealagresie
Hidroizolatie membrana
Termoizolatie vata minerala10cm
Bariera contra vaporilor
Pardosealaparchet
Sapa
Placa beton 10 cm
Strat balast
B E D

c. Secţiunea 3 – 3
Fig. 1.5 Secţiuni transversale









CAP. II LUCRĂRI DE TERASAMENTE



2.1. DATE SPECI FI CE NECESARE A FI PREVĂZUTE ÎN PROI ECT

La elaborarea unui proiect tehnologic pentru lucrări de terasamente, este necesar
să se rezolve următoarele:
- prospectarea zonei platformei şi a surselor potenţiale de material de umplutură;
- studierea acceselor la santier în zona de lucru;
- studierea acceselor la depozite de material de umplutură (gropi de împrumut);
- stabilirea tehnologiei de execuţie – transport – compactare;
- asigurarea utilajelor necesare realizării terasamentelor prin tehnologia propusă.

Prospectarea zonei platformei face prin intermediul următoarelor studii:
- studii geotehnice;
- studii hidrologice (dacă este cazul, pentru apele de suprafaţă);
- studii hidrogeologice (pentru apele de adâncime);
- ridicări topografice.

Cercetarea geologică a terenului se realizează prin foraje, ce se execută în zona
platformei de lucru, şi prin care se determină:
- stratificaţia şi calitatea straturilor întâlnite;
20 Lucrări de terasamente – 2


- volumul de material necorespunzător, ce trebuie eventual înlăturat;
- volumul de pământ vegetal, ce trebuie decopertat şi aşezat în depozit pentru re-
folosire (de regulă terenul este decopertat la scoaterea din circuitul agricol, iar op-
eraţia nu mai trebuie repetată la începutul lucrărilor de construcţii).
Prin studiile geotehnice se determină caracteristicile fizico-mecanice ale stra-
turilor solului din foraje.
Ridicările topografice trebuie să cuprindă platforma de lucru, căile de acces,
traseul reţelelor de energie electrică şi conducte, legăturile cu principalele căi de
comunicaţie, etc.

Pentru realizarea unei lucrări de terasamente, mai ales pentru o clădire impor-
tantă, de dimensiuni mari, care presupune desfăşurarea de lucrări de terasamente în
spaţii largi, trebuie parcurse mai multe etape: documentarea, studiul pe hărţi şi planuri,
recunoaşterea pe teren, etc.
Documentarea constă în culegerea tuturor datelor referitoare la considerentele
care determină alegerea tehnologiei de realizare a lucrării de terasamente, date referi-
toare la resursele locale de materiale şi energetice, căi de comunicaţii, posibilităţi de
organizare a şantierului, etc.
Se folosesc hărţile şi planurile existente şi care dau informaţii planimetrice utile
(căi de comunicaţii, etc.).
Recunoaşterea pe teren are ca scop parcurgerea tuturor variantelor studiate,
completarea informaţiilor obţinute în fazele anterioare şi se confruntă soluţiile cu ter-
enul. Aceasta poate duce la eliminarea, îmbunătăţirea sau necesitatea studierii altor
variante.
În final, de obicei se alege procedeul care la un cost de deviz minim asigură
respectarea duratei de execuţie.



2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 21



2.2. CLASI FI CAREA ŞI PROPRIETĂŢILE PĂMÂNTURILOR

Pentru lucrările de construcţii, tipul pământului este definit funcţie de forţele de
legătură între particule, pământurile fiind astfel împărţite în două categorii: coezive şi
necoezive.
Pământurile necoezive sunt alcătuite din fragmente de rocă (particule, granule,
etc.) între care nu există forţe de legatură (de coeziune). Funcţie de dimensiunile frag-
mentelor componente, acestea pot fi blocuri de rocă (diametru mai mare de 200 mm),
bolovaniş (dimensiuni de 20 ÷ 200 mm), pietriş (2 ÷ 20 mm) şi nisipuri (0,05 ÷ 2) mm.
Pământurile coezive sunt formate din particule între care nu există forţe de
legatură. Există o mare diversitate de pământuri coezive care se deosebesc după origi-
nea geologică, compoziţia mineralogică, transformările petrecute în timp, etc. Asupra
coeziunii influenţează dimensiunea şi granulometria particulelor, natura mineralogică,
sistemul capilar – poros, umiditatea, etc. În categoria pământurilor coezive intră:
- pământuri argiloase (argilă grasă, argilă, argilă prafoasă, argilă nisipoasă);
- pământuri prăfoase (praf, praf argilos, praf nisipos, praf argilos – nisipos).
Caracteristica pământurilor de a fi sau nu coezive este foarte importantă sub aspect
tehnologic deoarece este caracteristica principală care se ia în considerare la stabilirea
soluţiei de executare a săpăturilor – cu sau fără sprijiniri.
Funcţie de tipul pământului, gradul de coeziune, gradul de dificultate la săpare,
greutatea medieîn săpătură, pământurile se clasifică conformtabelului 2.1.
Panta taluzului natural şi coeficientul de înfoiere funcţie de categoria terenului
sunt prezentate în tabelul 2.2.



22 Lucrări de terasamente – 2


Tabelul 2.1
Clasificarea pământurilor şi rocilor
Categoria de difi-
cultate la săpare
mecanizată Nr.
crt.
Categoria terenului. Denu-
mirea pământurilor şi a terenu-
rilor dezagregate
Proprietăţi
coezive
Unelte
folosite la
săparea
manuală
Exca-
vator
cu cupă
Buldo-
zer
Greutatea
medie (in
situ) însă-
pătură
[kg/m
3
]
1. Teren uşor
1 Nisip prăfos slab coeziv I II 1500-1700
2 Nisip fin slab coeziv I II 1400-1700
3
Depozite vechi necompactate
din pământurile de la pozitiile
10, 13, 14, 15, 16
slab coeziv
Corespunzator
categoriilor în situ
1400-1600
4 Mil, namol consistent slab coeziv I I 1400-1600
5 Nisip mijlociu necoeziv I II 1600-1850
6 Nisip mare necoeziv I II 1650-1850
7
Pământ vegetal de suprafata
pina la 0,30mgrosime şi
pământ vegetal arat
slab coeziv
lopată,
parţial
cazma
I I 1200-1400
II. Teren mijlociu
8
Depozite vechi necompactate
din pământurile de la pozitiile
18, 19, 20, 21, 22, 35
foarte
coeziv
II II 1800-1900
9
Depozite vechi necompactate
din pământurile de la pozitiile
23, 24, 25
coeziune
mijlocie
I II 1650-1800
10 Nisip argilos slab coeziv I II 1500-1700
11
Nisip cu pietriş (balast nisi-
pos)
necoeziv I II 1700-1900
12
Pământuri de coeziune mi-
jlocie în stare plastică
coeziune
mijlocie
I II 1800-2050
13
Pământ vegetal compactat, cu
saufărăradacini
slab coeziv II I 1600-1700
14 Praf argilos slab coeziv I II 1700-1850
15 Praf argilos nisipos (loess) slab coeziv I I 1600-1700
16 Praf nisipos slab coeziv I I 1500-1700
17
Umpluturi compactate din
pământurile de la pozitiile 1,
2, 10, 13, 14, 15, 16
slab coeziv
cazma,
parţial
târnăcop
I II 1600-1850
III. Teren tare
18
Argilă grasa compactata în
stare plastică
foarte
coezivă
II II 1900-2100
19 Argilă
foarte
coezivă
II II 1800-2000
20 Argilă în stare plastică
foarte
coezivă
târnăcop
şi cazma
II II 1900-2100
21 Argilă marnoasa
foarte
coezivă
III III 1800-2000
2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 23


Categoria de difi-
cultate la săpare
mecanizată Nr.
crt.
Categoria terenului. Denu-
mirea pământurilor şi a terenu-
rilor dezagregate
Proprietăţi
coezive
Unelte
folosite la
săparea
manuală
Exca-
vator
cu cupă
Buldo-
zer
Greutatea
medie (in
situ) însă-
pătură
[kg/m
3
]
22
Argilă marnoasa în stare plas-
tică
foarte
coezivă
II II 1850-2050
23 Argilă prafoasa (lut)
coeziune
mijlocie
I II 1800-2000
24 Argilă nisipoasa
coeziune
mijlocie
I I 1700-1900
25 Argilă prafoasa nisipoasa
coeziune
mijlocie
I II 1800-1900
26
Argilă nisipoasa cu pietriş şi
bolovăniş sau piatra sfarimata
coeziune
mijlocie
I II 1600-1800
27
Deluviu cu fractiunea domi-
nanta din nisipuri şi argile
nisipoase
coeziune
mijlocie
II II 1750-1900
28
Pământuri vegetale cu radacini
|>30mm
slab coeziv II II 1400-1600
29
Pământ amestecat cu bolovani,
piatra sparta sau resturi de
zidarie
slab coeziv III II 1800-1900
30
Pietriş cu bob mare, prundis,
piatra sfarimata intre 15-
40mm
necoeziv II II 1400-1500
31 Pietriş cu nisip (balast) necoeziv II II 1750-2000
32
Umpluturi compacte din
pământurile de la pozitiile 23,
24, 25
coeziune
mijlocie
II II 1800-2000
33
Umpluturi compacte din
pământurile de la pozitiile 18,
19, 20, 21, 22, 35
foarte
coeziv
II II 1900-2100
34 Turba cu radacini cu |>30mm slab coeziv
târnăcop
şi cazma
II II 1100-1300
IV. Teren foarte tare
35 Argilă grasa compacta
foarte
coeziv
III III 1800-2050
36 Argilă de morena
coeziune
mijlocie
IV IV 1900-2100
37 Bolovăniş necoeziv III III 1900-2200
38
Blocuri (stâncă derocata),
grohotisuri
necoeziv IV IV 1900-2000
39
Deluviu cu fragmente de roca
stincoasa ca parte dominanta
coeziune
mijlocie
IV IV 1850-2000
40
Pietriş cu bolovăniş colmatat
cu nisipuri argiloaseşi argile
nisipoase
coeziune
mijlocie
ranga,
târnăcop,
spitul,
barosul,
etc., însă
fără ex-
pozivi
III III 1900-2150
41
Pietriş cu | pina la 90 mmşi
cu adaos de bolovani pina la
10 kg
necoeziv IV IV 1900-2000
24 Lucrări de terasamente – 2



42
Pământuri îngheţate necoeziv IV IV 1600-1800
43
Stâncă dezagregata moaleşi
crapata (gresie moale, calcare,
ardezii fragile, etc.)
necoeziv
rangă,
târnăcop,
şpiţul,
barosul,
etc., însă
fără ex-
pozivi
IV IV 1900-2050


Tabelul 2.2
Caracteristicile terenurilor
Panta taluzului stabil în:
Categoria terenului
săpătură umplutura
Coeficientul de
înfoiere
I 1:1 0,66:1 1,10
II 1,5:1 1:1 1,20
III 2:1 1,5:1 1,25
IV 3:1 2:1 1,30



2.3. LUCRĂRI PREGĂTI TOARE

Suprafaţa terenului pe care urmează să se execute construcţii trebuie pregatită în
prealabil prin lucrări specifice, numite lucrări pregătitoare care, funcţie de condiţiile
existente pot cuprinde urmatoarele procese tehnologice:
a) Defrişarea mecanizată a terenului;
b) Curăţirea (dezafectarea) terenului;
c) Afânarea terenului;
d) Săparea şi îndepărtarea (decaparea, decopertarea) stratului vegetal;
e) Demolareaşi îndepărtarea materialelor rezultate;

a) Defrişarea mecanizată a terenului
Constă în scoaterea şi îndepărtarea de pe amplasament a tufişurilor, arbuştilor,
arborilor şi resturilor vegetale, care, lăsate pe locul amplasamentului, prin putrezire ar
2.3 – Lucrări pregătitoare 25


crea goluri ce pot constitui surse de infiltraţie a apelor sau pot favoriza tasări neuni-
forme cu consecinţe grave asupra construcţiilor. Suprafaţa pe care se execută defrişarea
va fi mai mare decât suprafaţa amplasamentului construcţiei, adaugându-se pe ambele
direcţii fâşii adiacente de 4...5m pentru a asigura îndepartarea totală a materialului
lemnos de pe amplasament ce trebuie îndepartat cu tot cu rădăcini, şi pentru asigurarea
accesului utilajelor la punctele de lucru.

b) Curăţirea (dezafectarea) terenului
Procesul tehnologic de curăţire a terenului cuprinde următoarele activităţi:
- Îndepărtarea crengilor, cioatelor sau a rădăcinilor scoase, precum şi a pietrelor de
dimensiuni mici aflate la suprafaţa terenului; strângerea materialelor în grămezi cu
ajutorul buldozerului, autogrederului sau echipamentului de defrişat ataşat la trac-
tor; încărcarea materialelor rezultate cu excavatorul în mijloace de transport şi
transportarea la locul de depozitare cu autovehicule;
- Săparea şi îndepărtarea vegetaţiei de baltă (după terminarea lucrărilor de scurgere
şi îndepărtare a apelor de suprafaţă) se execută cu excavatoare echipate cu cupe
graifăr, care asigură prinderea vegetaţiei şi descărcarea în autovehicule;
- Îndepărtarea deşeurilor de pe amplasament se realizează prin mecanizare com-
plexă, cu buldozerul, excavatorul şi autobasculanta.

c) Afânarea terenului
Afânarea prealabilă a terenurilor este necesară la terenuri a căror categorie de
dificultate la săpare este superioară categoriei specifice mijloacelor de care se dispune.
Afânarea sau scarificarea constă în dislocarea pământului de la suprafaţa terenului, pe
adâncimi de 10 ÷ 100 cm şi întoarcerea sau răscolirea lui. Soluţia aleasă trebuie să ţină
seama de categoria de teren, volumul de lucrări şi metoda de săpare aleasă. Funcţie de
acestea, se poate realiza cu pluguri trase de tractor, scarificatoare, ciocane pneumatice
de abataj şi explozivi.

26 Lucrări de terasamente – 2


d) Săparea şi îndepărtarea (decaparea, decopertarea) stratului vegetal
Executarea acestei activităţi este necesară din considerente tehnologice, carac-
teristicile fizico-mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării lui în cazul
lucrărilor de umplutură sau preluării încărcărilor de la construcţii, dar este necesară şi
din considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezintă o valoare funciară şi
necesită reintroducerea lui în circuitul economic.
Se deosebesc două procedee tehnologice de săpare şi îndepărtare a stratului
vegetal :
- Săparea cu deplasarea (transportarea) stratului vegetal pentru formarea de depozite
în apropierea amplasamentului. Procesul tehnologic se realizează cu
- buldozere, când transportul pământului se face pâna la 100m;
- screpere tractate pentru distanţa de transport de 200÷500m;
- autoscrepere pentru transport la 1500m;
- Săparea stratului vegetal şi strângerea lui în depozite provizorii formate pe ampla-
sament sau lângă amplasament, de unde se încarcă în mijloace de transport rutier şi
se transportă în zona unde se utilizează. Utilajele folosite sunt: buldozerele,
autogrederele sau încărcătoarele pe pneuri pentru săpare şi strângere în grămezi,
încărcătoarele sau excavatoarele echipate cu cupă de încărcător, cupă dreaptă, pen-
tru încărcarea în mijloace de transport (autobasculante, dumpere, remorci).
Schemele tehnologice de lucru se alcătuiesc în funcţie de poziţia sectorului de
lucru şi de soluţia de depozitare a stratului vegetal.


2.4. PROIECTAREA PLANULUI DE SĂPĂTURĂ GENERALĂ

Planul de săpătură este o piesă desenată, executată la scară, care exprimă geo-
metric în plan şi secţiuni caracteristice, soluţia proiectată cu privire la săpătura ce ur-
mează a se realiza. El face parte din proiectul tehnologic a lucrărilor de pământ.
2.5 – Executarea săpăturii generale 27


Ca bază de lucru se utilizează proiectul de execuţie şi detaliile de execuţie referi-
toare la planul de fundaţii şi secţiunile reprezentative după stabilirea tehnologiei de
realizare a săpăturii (mecanizată, manuală sau mixtă; cu sau fără sprijinire; cu epuis-
mente directe, indirecte, sau fără epuismente ş.a.) avându-se în vedere şi:
- categoria terenului (unghiul şi înălţimea taluzului ce se va realiza);
- gabaritele utilajelor de săpat şi a mijloacelor pentru evacuararea pământului, pre-
cum şi accesul lor în săpătură.
La bază, dimensiunile gropii de fundaţie trebuie astfel stabilite încât să permită
desfăşurarea nestingherită a tuturor proceselor de lucru. Astfel, la dimensiunile efective
ale blocurilor de fundaţii se adaugă, după caz, spaţiile ocupate de cofraje, necesare
circulaţiei în cadrul proceselor de lucru, aferente sprijinirilor, sau şanţurilor de scurgere
a apelor către punctele de coectare şi evacuare.

2.5. EXECUTAREA SĂPĂTURII GENERALE

In general, lucrările de terasamente constau din lucrări de mişcări de
terasamente pentru executarea gropilor de fundaţii şi din lucrări sistematizate pe verti-
cală (fig. 2.1a) în jurul construcţiilor executate şi care se realizează pe baza unui plan
numit cartogramă.
La realizarea acestor lucrări se execută următoarele operaţii de bază:
- săparea pământului – cu sau fără sprijiniri;
- încărcarea şi transportul pământului săpat;
- descărcarea pământului din mijloacele de transport şi executarea umpluturilor.
În afara acestor operaţii de bază mai există şi operaţii suplimentare:
- afânarea pământului înainte de săpare;
- nivelarea şi compactarea pământului la executarea umpluturilor.
Întrucât toate aceste procese de muncă înglobează un volum foarte mare de
manoperă, se recomandă din punct de vedere al organizării lucrărilor şi estimării
28 Lucrări de terasamente – 2


corecte a termenelor deexecuţie, să se efectueze mecanizat cu diferite maşini de con-
strucţii specializate.

2.5.1. Calculul volumelor de terasamente

Calculul volumelor se face pe baza planurilor topografice, în mod aproximativ,
asimilându-se cu volume cunoscute din geometria elementară. Pe plan, se trasează un
caroiaj ortogonal (fig. 2.1b) şi se aplică metoda prismelor pătrate. Latura caroiajului se
alege intre 10 şi 100 m, funcţie de gradul de precizie dorit şi de relieful terenului (într-
un pătrat trebuie să fie minim una şi maxim două curbe de nivel).
În cazul unui teren mai accidentat, pătratele se împart în triunghiuri şi se aplică
metoda prismelor triunghiulare. Diagonala trebuie să treacă aproximativ în direcţia
curgerii apelor sau a taluzului, în corespondenţă cu schimbarea caracterului reliefului
(fig. 2.1c).
În ambele cazuri, se determină în fiecare punct al caroiajului cota roşie h, defi-
nită ca diferenţă între cota absolută a terenului şi cota absolută a planului de nivelare
(fig. 2.1a). Semnul “+” al cotei roşii indică necesitatea executării săpăturii, iar semnul
“–” indică lucrări de umplutură.
Pe laturile suprafeţelor tranzitorii (suprafeţele situate parţial în umplutură, parţial
în săpătură), se va determina poziţia punctelor nule prin metoda analitică sau metoda
grafică (fig. 2.1d). Curba ce uneşte aceste puncte marchează intersecţia suprafeţei tere-
nului cu planul de nivelare şi limitează săpătura de umplutură.
Se determină volumele de terasamente pentru fiecare pătrat sau triunghi din
planul topografic. Se pot ivi două situaţii:
- Dacă suprafaţa pătratului sau triunghiului se situează în intregime în zona de
săpătură sau umplutură (toate cotele sunt de acelaşi semn), volumele de lucrări
rezultate se determină cu relaţiile 2.1 şi 2.4;

2.5 – Executarea săpăturii generale 29


suprafata terenului natural
h1
h2
suprafata de nivelare
groapa de fundatie
proiectata

a. Profilul transversal al terenului
m
m
+
1
m
+
2
m
+
a
2 3 4
6
10
1
5 7 8
9 11 12
H1 H2 H3
Hn
h1 h2 h3
hn
a a a a
a
a
a

b. plan topografic cu împărţire în pătrate
m
1
H1 H2 H3
Hn
h1 h2 h3
hn
a a a a
a
a
a
curbe de nivel
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
m
+
1
m
+
2

a
a
h1
h3
h4
h2
h3
h4
h1 h2

c. plan topografic cu împărţire în triunghiuri
d. determinarea grafică a punc-
telor nule
Fig. 2.1 Elementele volumelor de lucrări de terasamente

30 Lucrări de terasamente – 2


Tabelul 2.3.
Scheme şi formule de calcul pentru calculul volumelor la lucrările de nivelare a
suprafeţelor
Element Schema Formule de calcul
Pătrat cu cote de
acelasi semn –
săpatură sau
umplutură.
h2
h1
h3
h4
a
a


( )
4 3 2 1
2
h h h h
4
a
V + + + =
(2.1)
Pătrat cu cote de
semne diferite
 parţial
săpătură
(V
S
)
 parţial
umplutură
(V
U
)
a
a
h2
h1
h3
h4
0.00


( )
¿
¿
· =
h
h
4
a
V
2
s
2
s

(2.2)
( )
¿
¿
· =
h
h
4
a
V
2
u
2
u

(2.3)
Triunghi cu cote
de acelaşi semn
(săpătură sau
umplutură)
h2
h1
h3
a
a

( )
3 2 1
2
h h h
4
a
V + + =
(2.4)
Triunghi cu cote
de semne diferite
 parţial
săpătură
(V
S
)
 parţial
umplutură
(V
U
)
h2
h1
h3
a
a

( )( )
3 2 3 1
3
3
2
s
h h h h
h
6
a
V
+ +
=
(2.5)
( )
( )( )
3 2 3 1
3
3
2
3 2 1
2
u
h h h h
h
6
a
h h h
6
a
V
+ +
÷
÷ + ÷ ÷ =

(2.6)

2.5 – Executarea săpăturii generale 31


Element Schema Formule de calcul
Elemente de
taluz

a) de colţ de
tip piramidă
h
mh
mh

3
h m
V
3 2
·
=
(2.7)
b) lateral de tip
prismatic
h1
h2
mh1
mh2
l

( )
2
2
2
1
h h
4
l m
V +
·
=
(2.8)

- Dacă suprafaţa pătratului sau triunghiului se situează parţial în săpătură şi par-
ţial în umplutură, la calculul volumelor de lucrări se aplică relaţiile 2.2, 2.3,
2.5 şi 2.6.
În cazul suprafeţelor triunghiulare, se va ţine seamă de următoarele:
- cota h
3
se alege cota de semn contrar celorlalte două;
- în relaţiile 2.5 şi 2.6, toate cotele se introduc cu semnul “+” deoarece la
stabilirea formulelor de calcul s-a ţinut seama de semnul lor. Semnul cotei
h
3
indică natura lucrărilor, de umplutură sau săpătură.
Când lucrările de săpătură se fac sub unghiul taluzului natural al pământului,
dimensiunile la creasta taluzului sunt mai mari decât cele de la baza lui, funcţie de
valoarea coeficientului de taluz m. Determinarea volumelor de pământ din taluz de pe
conturul terenului excavat se face cu relaţiile 2.7 şi 2.8.
32 Lucrări de terasamente – 2


Volumul total de lucrări de terasamente la efectuarea lucrărilor de umpluturi şi
săpături se compune din volumele însumate ale lucrărilor de terasamente calculate
pentru fiecare sector.

2.5.2. Executarea lucrărilor de terasamente cu buldozerul

Buldozerul este alcătuit dintr-un tractor cu şenile sau pe pneuri, pe care este
montat echipamentul de lucru, echipment constituit dintr-o lamă susţinută de un cadru
de împingere acţionat hidraulic.
Săparea cu buldozerul presupune înfigerea lamei în pământ şi apoi prin
împingere, tăierea unui strat de pământ a carui grosime variază între 10÷20cm. În faţa
lamei se formează o „prismă” de pământ care este deplasată prin împingere la locul de

depozitare, sau, dacă pământul trebuie împrăştiat, cuţitul lamei se menţine ridicat la o
înălţime h dată faţă de suprafaţa solului. Distanţa de transport a pământului cu buldoze-
rul cu şenile este cuprinsă între 5...100m, iar la cel cu pneuri între 5...200m, ţinând cont
de faptul că în timpul transportului o parte din pământ se pierde pe la extremităţile
laterale ale lamei.
Buldozeul se poate utiliza la urmatoarele lucrări:
a) săparea pământului:
- din gropi de împrumut laterale pentru executarearambleelor de 1,5...2,5m înălţime;
- pentru executarea debleelor de 1,5...2,5m adâncime cu deplasarea pământului în
depozite (pe distanţe sub 100m);
- pe terenuri cu declivităţi;
- pentru realizarea gropilor de fundaţii (în spaţii largi).
b) nivelarea:
- umpluturilor în straturi uniforme şi a terenurilor ondulate;
- curăţirea şi defrişarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratului vegetal;
- terenuri la platforme, sau la cota inferioară a gropilor de fundaţii sau de împrumut;
2.5 – Executarea săpăturii generale 33


- pământul descărcat de excavator sau din mijloace de transport.
c) executarea umpluturilor:
- generale;
- pentru acoperirea gropilor de fundaţii şi a conductelor aşezate în canale.
d) deplasarea pământului:
- săpat şi de alte utilaje, cu formarea depozitelor;
- la locul de încărcare sau din depozite provizorii.
e) formarea grămezilor (de regulă cu înălţimi mai mici de 2,5m şi pante sub 20%).

Scheme tehnologice de lucru cu buldozere

Săparea cu formarea prismei de pământ în faţa lamei foloseste cca. 30% din
durata totală a ciclului de lucru al buldozerului, consumând cea mai mare parte din
energia necesară efectuării unui ciclu. Pentru evitarea suprasolicitării motorului şi pen-
tru sporirea productivităţii, se utilizează următoarele procedee de săpare:
- În pantă (fig. 2.2.a): creşte forţa de tracţiune a buldozerului, scade rezistenţa la
deplasare a utilajului şi a prismei de pământ, etc.
- În trepte, cu variante de tăiere: în formă de pană (fig. 2.2.b), dinţi de ferăstrau (fig.
2.2.c) şi dreptunghiulară (fig. 2.2.d). Rezistenţa de deplasare creşte progresiv pe
măsura formării prismei de pământ în faţa lamei. O reducere a acestei rezistenţe,
respectiv o creştere a productivităţii se poate obţine aplicând procedeul de săpare
în formă de pană sau dinţi de ferăstrău având timpul de tăiere de 60%, respectiv
70% din timpul necesar tăierii dreptunghiulare (fig. 2.2.b, c).

Scheme tehnologice de săpare
o Schema tehnologică eliptică se utilizează pentru execuţia mai multor ramblee şi
deblee succesive (fig. 2.3.a). Buldozerul sapă şi transportă jumătate din pământ
într-unul din ramblee, cealaltă jumătate transportând-o la întoarcere în rambleul an-
terior.
34 Lucrări de terasamente – 2


o Schema tehnologică în suveică zig-zag (fig. 2.3.b) buldozerul sapă fâşii paralele şi
deplasează pământul perpendicular pe frontul de lucru – cursa utilă. După descăr-
carea lamei, utilajul efectuează un viraj (rotire pe loc) cu un unghi ascuţit faţă de
direcţia cursei utile şi, prin mersul înapoi, execută cursa în gol. După un nou viraj
se repeta operaţiile anterioare.
straturi de pamant
straturi da pamant
m
a
x
.

2
0
%

a.săpatură în pantă
6.00...7.00
0.25...0.30

b. săpătură în trepte – în pană
4.50...5.00
0.20...0.25

c. săpătură în trepte – în dinţi de ferăstrău
7.00...11.50
0.10...0.15

d. săpătură în trepte – dreptunghiulară
Fig. 2.2 Procedee de săpare a pământului cu buldozerul

2.5 – Executarea săpăturii generale 35


o Schema tehnologică în zig-zag (fig. 2.3.c) cu depozitarea laterală a pământului
săpat, buldozerul având o deplasare paralelă cu latura scurtă a gropii de fundaţie.
Se foloseşte în cazul săpării gropilor de fundaţii cu adâncimea de maxim 1,50m.

Productivitatea buldozerelor
Productivitatea de exploatare medie pe schimb a buldozerelor, se calculează
astfel:
dus
intors

a. Schema tehnologică eliptică pentru execu-
tarea lucrărilor de săpare - nivelare

c. Schema tehnologică în zig-zag

ß
5.00÷5.50
<15°

b. Schema tehnologică suveică zig –
zag







Fig. 2.3. Scheme tehnologice de lucru
cu buldozerul
36 Lucrări de terasamente – 2


i t s e a
c
i t s e a bld . e
K K t K K q
T
3600
K K t K K q n P · · · · ' · · = · · · · ' · · =
(
¸
(

¸

sch
m
3
(2.9)
Tabelul 2.4
Coeficienţi de lucru pentru buldozer
K
i

Categoria
terenului
K
w
K
a
K
e

-10
o
0
o
10
o
20
o

I 1,0 1,07÷1,17
II 1,18 1,14÷1,28
III 1,43 1,23÷1,29
IV÷VI 1,10 1,30÷1,44
0,7÷0,8 pentru l<400m
şi 0,8÷0,9 pentru
l=400÷1500m
0,57 1,0 1÷1,36 1,36÷1,72
unde:
n – numărul de cicluri de lucru reali-
zate de buldozer intr-o oră
q – volumul de pământ (în stare natu-
rală) deplasat de buldozer la un ciclu
de lucru.
La determinarea volumului de pământ
transportat de buldozer pâna la finalul
traseului de lucru, se ţine cont de
faptul că o parte din pământ se pierde,
revărsându-se lateral peste marginile lamei buldozerului (fig.2.4)
µ ·
¢
·
= µ · =
0
2
tg 2
h b
V q | |
3
m (2.10)
unde: V – capacitatea lamei buldozerului | |
3
m
b – lăţimea lamei de tăiere | | m
h – înălţimea lamei de tăiere | | m
φ
0
– unghiul taluzului natural (tab. 2.2)
µ – coeficient de pierderea pământului în faţa lamei; µ = 1 – 0,005 l
1

lamabuldozer
pierderi de
pamant pe
marginilelamei
prisma depamant

Fig. 2.4. Prisma de pământ din faţa lamei
buldozerului
2.5 – Executarea săpăturii generale 37


|
|
.
|

\
|
+ + · =
m
2
2
1
1
w c
t
v
l
v
l
K T | | sec (2.11)
unde: l
1
– distanţa de transport a pamântului | | m
l
2
– distanţa de înapoiere a buldozerului | | m
v
1
, v
2
– viteza de transport a buldozerului încărcat şi descărcat
(
¸
(

¸

sec
m

t
m
– timp de manevră (întoarceri, poziţionări, începerea săpăturii) | | sec
t
m
=9÷30 sec
K
w
– coeficient ce ţine seamă de rezistenţa la săpare şi transport a utilajului, prin
majorarea duratei ciclului. Are valorile din tabelul 2.4, funcţie de categoria terenului.

a
a
K
1
K
'
= - coeficient de afânare al pământului; intervine când productivitatea
se exprimă în metri cubi de pământ, în stare naturală; are valorile din tabelul 2.4
K
e
– coeficient orar de exploatare a maşinii; are valorile din tabelul 2.4 funcţie
de lungimea drumului parcurs de utilaj
t
s
– durata schimbului de lucru, în ore
K
t
– coeficient de utilizare medie a utilajului pe durata schimbului
(K
t
=0,7÷0,9)
K
i
– coeficient ce ţine seama de influenţa înclinării lamei buldozerului asupra
productivităţii acestuia; are valorile din tabelul 2.4
Câteva caracteristici ale buldozerelor din punct de vedere geometric şi funcţional
cu lamele aferente sunt prezentate în tabelele2.5. şi 2.6.
Se precizeză că la prezentarea buldozerelor s-au luat în considerare doar sche-
mele de uz general, în concordanţă cu scopul prezentului volum. Pentru alte tipuri de
lucrări, sau pentru acelaşi tip de lucrări dar de mai mare anvergură, se pot alege utilaje
şi scheme tehnologice care să asigure o productivitate corespunzătoare importanţei şi
volumului lucrărilor considerate.
38 Lucrări de terasamente – 2


Tabelul 2.5
Buldozere uşoare

Buldozer Caterpillar D5G
XL LGP
1 Ecartament [mm] 1549 1727
2 Lăţimea echipamentului fără lamă [mm] 2059 2387
3 Lungime totală [mm] 4336 4252
4 Lungimea tractorului [mm] 3184 3184
5 Înălţimea tractorului [mm] 2775 2775
7 Înălţimea de ridicare max. a lamei
deasupra terenului
[mm] 2690 3524
Greutatea maximă a utilajului în
timpul lucrului
[kg] 8920 8920
Lame utilizate
XL I NTERMEDI AR LGP
Lăţimea lamei [mm] 2690 2921 3254
Înălţimea lamei [mm] 1101 1028 1028
8 Adâncimea de săpare [mm] 630 582 582


Tabelul 2.6
Buldozere de capacitate medie
Buldozer Caterpillar D6K
XL LGP
1 Ecartament [mm] 1170 2000
2 Lăţimea echipamentului fără lamă [mm] 2330 2760
4 Lungimea tractorului [mm] 3784 3784
5 Înălţimea tractorului [mm] 2914 2914
Greutatea maximă a utilajului în
timpul lucrului
[kg] 12866 13467
Lăţimea lamei [mm] 3077 3360
Capacitatea lamei [m
3
] 2,7 2,9

2.5 – Executarea săpăturii generale 39


Buldozer Caterpillar D6N
XL LGP
1 Ecartament [mm] 1890 2160
2 Lăţimea echipamentului fără lamă [mm] 2500 3000
4 Lungimea tractorului [mm] 3740 4165
5 Înălţimea tractorului [mm] 2979 3083
Garda la sol [mm]
Greutatea maximă a utilajului în
timpul lucrului
[kg] 17791 17486
Lame utilizate
XL SU XL VPAT LGP
Lăţimea lamei [mm] 3154 3272 4080
Capacitatea lamei [m
3
] 4,28 3,18 3,16


2.5.3. Executarea lucrărilor de terasamente cu excavatorul cu cupă inversă

Excavatorul cu o cupă este utilajul terasier cel mai răspândit, executând 45÷65%
din volumul total al lucrărilor de pământ. Excavatorul cu o cupă este o maşină
universală de construcţii, care poate lucra cu echipamente şi pentru alte lucrări de
pământ (cupă de încărcare, lamă de nivelare, mai pentru compactare, etc.) dar şi cu
echipamente pentru lucrări diverse (freză, sonetă, macara, etc.)
În funcţie de capacitatea cupei, excavatoarele se împart în:
- excavatoare cu capacitate mică (sub 0,5 m
3
);
- excavatoare cu capacitate mijlocie (0,5÷1 m
3
);
- excavatoare cu capacitate mare (1÷3 m
3
), utilizate la lucrări de mare volum, ca
lucrări hidroelectrice, exploatări miniere de suprafaţă, etc.
Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi:
- Pe pneuri – utilizat de regulă la excavatoare de capacităţi reduse, mai mici de
0,7m
3
;
- Pe şenile – sunt cele mai răspândite, deoarece permit efectuarea lucrărilor şi
deplasarea în bune condiţii pe terenuri neamenajate, în orice anotimp;
- Pe căi de rulare (pe şine) – utilizate în special la realizarea infrastructurii căilor
ferate;
40 Lucrări de terasamente – 2


- Păşitoare – se folosesc numai cu echipamente de capacitate foarte mare (peste
3m
3
).

Pentru elaborarea unui proiect tehnologic de mecanizare, este necesar să se
cunoască:
- parametrii constructivi ai excavatorului: capacitatea geometrică a a cupei,
înălţimea şi lăţimea ei constructivă, dimensiuni de gabarit, masa excavatorului,
putere instalată, etc;
- parametri tehnologici: raza de săpare, înălţimea şi adâncimea de săpare, raza de
descărcare, înălţimea de descărcare în mijloacele de transport, mărimea declivităţii
maxime la deplasare, raze de viraj, etc.

Tehnologia de săpare pentru excavatoare echipate cu cupă inversă

Excavatorul echipat cu cupă inversă sapă din poziţie fixă, sub nivelul la care sta-
ţionează sau se deplasează, deci în timpul lucrului el se află la partea superioară a să-
păturii (abatajului). Un ciclu de lucru constă din coborârea săgeţii şi împingerea cupei
la o distanţă cât mai mare de excavator, săgeata şi braţul fiind, aproximativ, în pre-
lungire. Urmează înfigerea dinţilor cupei în pământ, continuând coborârea şi rotirea
braţului în jurul articulaţiei cu care este prins de săgeată. Pământul este tăiat şi introdus
în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul articulaţiei cu care este prinsă de braţ
pentru a o aduce într-o poziţie în care materialul săpat şi încărcat să nu cadă. Urmează
ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport
sau depozitului. Descărcarea se realizează prin îndepărtarea braţului şi rotirea cupei în
sens invers faţă de încărcare. La final, platforma se roteşte în sens invers pentru reveni-
rea în poziţia de săpare, după care ciclul se reia.Excavatorul cu cupă inversă este un
utilaj folosit la executarea săpăturii cu descărcarea pământului îndeosebi în mijloace de
transport dar şi în depozite. Sunt utilizate la executarea debleelor, a gropilor de fun-
daţie pentru clădiri civile şi industriale, a şanţurilor pentru conducte, a canalelor, etc.
2.5 – Executarea săpăturii generale 41



Parametrii tehnologici ai excavatorului cu cupă inversă
Parametrii tehnologici ai excavatorului cu cupă inversă, identificaţi şi conform
notaţiilor din fig. 2.5. sunt:
- R
S
– raza de săpare – reprez-
intă distanţa pe orizontală de
la axa de rotire a excavatoru-
lui până la capătul dinţilor
cupei. Are două valori:
o
M
S
R (cota 2 din
figură) – pentru
braţul orizontal al
excavatorului
o
m
S
R - pentru cupa
coborâtă la nivelul
de săpare
- U
S
– adâncimea de săpare –
este distanţa pe verticală din-
tre nivelul de deplasare al
excavatorului şi nivelul din-
ţilor cupei în poziţia de săpare. Are două valori:
o
M
S
U ( cota 1 din figură) – maximă – determinată de tipul constructiv al ex-
cavatorului, natura pământului, respectiv categoria terenului
o
N
S
U ( cota 6 din figură) – cota maximă de săpare pentru obţinerea unei su-
prafeţe nivelate pe fundul săpăturii
o
m
S
U - adâncimea necesară pentru umplerea cupei
-
M
T
H (cota 3 din figură) – înălţimea maximă de tăiere

Fig. 2.5. Parametrii constructivi şi tehnologici ai
excavatorului cu cupă inversă
42 Lucrări de terasamente – 2


- H
d
– înălţimea de descărcare – distanţa pe verticală de la nivelul de deplasare al
excavatorului pâna la nivelul cupei acestuia în poziţie de descărcare. Poate fi:
o
M
d
H ( cota 4 din figură) – înălţimea maximă de descărcare
o
m
d
H ( cota 5 din figură) – înălţimea minimă de descărcare
- R
d
– raza de descărcare – distanţa pe orizontală de la axa de rotire a excavatorului
până la centrul de greutate acupei în poziţia de descărcare

Valorile paramerilor de lucru pentru diferite tipuri de excavatoare se obţin din
prospectele producătorilor, iar câteva exemple semnificative de prospecte sunt date în
tabelele urmatoare. Totuşi, materialele informative nu conţin întodeauna toţi parametrii
necesari la calculul proiectului tehnologic şi trebuie determinaţi de proiectant funcţie
de datele existente. De exemplu, pentru determinarea razei maxime de descărcare R
d
se
poate adopta următoarea relaţie:
3
S d
q R R ÷ = , unde q este capacitatea geometrică a cupei excavatorului.

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 308C
Tabelul 2.7
Parametri tehnologici
Lungimea bratului 1655 mm 2210 mm
1 adâncimea maximă de săpare 4140 mm 4690 mm
2 razamaximă de săpare 6250 mm 6770 mm
3 înălţimea maximă de tăiere 7390 mm 7810 mm
4 înălţimea maximă de descăr-
care
5250 mm 5670 mm
5 înălţimea minimă de descărcare 2400 mm 2060 mm
6 cota maximă de săpare pentru
obţinerea unei suprafeţe nivelate a
săpăturii
3800 mm 4380 mm
Gabaritul de rotaţie al spatelui
excavatorului
1290 mm 1290 mm
Lăţimea trenului de rulare 2470 mm 2470 mm
Tabelul 2.8
Caracteristicile cupelor
Lăţimea cupei
[mm]
Capacitatea
[m
3
]
2.5 – Executarea săpăturii generale 43


460 0,15
610 0,23
760 0,31
910 0,34

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 315C
Tabelul 2.9
Parametri tehnologici
Lungimea bratului 2250 mm 2600 mm 3100 mm
1 adâncimea maximă de
săpare
5705 mm 6055 mm 6555 mm
2 raza maximă de săpare 8450 mm 8740 mm 9140 mm
3 înălţimea maximă de
tăiere
8735 mm 9810 mm 8970 mm
4 înălţimea maximă de
descărcare
6150 mm 6320 mm 6410 mm
5 înălţimea minimă de
descărcare
2690 mm 2340 mm 1840 mm
6 cota maximă de săpare
pentru obţinerea unei su-
prafeţe nivelate a săpăturii
5455 mm 5825 mm 6330 mm
Gabaritul de rotaţie al spate-
lui excavatorului
2450 mm 2450 mm 2450 mm
Lăţimea trenului de rulare 2490 mm 2590 mm 2690 mm


Tabelul 2.10
Caracteristicile cupelor
Lăţimea cupei
[mm]
Capacitatea
[m
3
]
610 0,33
760 0,46
910 0,59
1070 0,73
1220 0,86

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 311C U
Tabelul 2.11
Parametri tehnologici
Lungimea bratului 2250 mm 2800 mm
1 adâncimea maximă de săpare 5040 mm 5590 mm
2 raza maximă de săpare 7570 mm 8100 mm
3 înălţimea maximă de tăiere 7805 mm 8125 mm
4 înălţimea maximă de descăr-
care
5450 mm 5770 mm
5 înălţimea minimă de descărcare 1880 mm 1340 mm
44 Lucrări de terasamente – 2


Lungimea bratului 2250 mm 2800 mm
6 cota maximă de săpare pentru
obţinerea unei suprafeţe nivelate a
săpăturii
4425 mm 4940 mm
Gabaritul de rotaţie al spatelui
excavatorului
1750 mm 1750 mm
Lungimea trenului de rulare 3320 mm 3320 mm

Tabelul 2.12
Caracteristicile cupelor
Lăţimea cupei
[mm]
Capacitatea
[m
3
]
600 0,28
750 0,38
900 0,48
1000 0,56
1100 0,64
1200 0,71

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 312C cu brat fix
Tabelul 2.13
Parametri tehnologici
Lungimea bratului 2100 mm 2500 mm 3000 mm
1 adâncimea maximă de
săpare
5155 mm 5555 mm 6055 mm
2 raza maximă de săpare 7814 mm 8195 mm 8644 mm
3 înălţimea maximă de
tăiere
8274 mm 8529 mm 8751 mm
4 înălţimea maximă de
descărcare
5834 mm 6083 mm 6316 mm
5 înălţimea minimă de
descărcare
2396 mm 1997 mm 1510 mm
6 cota maximă de săpare
pentru obţinerea unei su-
prafeţe nivelate a săpăturii
4919 mm 5347 mm 5875 mm
Gabaritul de rotaţie al spate-
lui excavatorului
2130 mm 2130 mm 2130 mm
Lungimea trenului de rulare 3490 mm 3490 mm 3490 mm
2.5 – Executarea săpăturii generale 45


Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 312C cu brat ra-
batabil
Tabelul 2.14
Parametri tehnologici
Lungimea bratului 2100 mm 2500 mm 3000 mm
1 adâncimea maximă de
săpare
4740 mm 5130 mm 5620 mm
2 raza maximă de săpare 7814 mm 8220 mm 8680 mm
3 înălţimea maximă de
tăiere
9170 mm 9520 mm 9910 mm
4 înălţimea maximă de
descărcare
6910 mm 7260 mm 7650 mm
5 înălţimea minimă de
descărcare
2396 mm 1997 mm 1510 mm
6 cota maximă de săpare
pentru obţinerea unei su-
prafeţe nivelate a săpăturii
3185 mm 2830 mm 2540 mm
Gabaritul de rotaţie al spate-
lui excavatorului
2130 mm 2130 mm 2130 mm
Lungimea trenului de rulare 3490 mm 3490 mm 3490 mm

Tabelul 2.15
Caracteristicile cupelor
Lăţimea cupei
[mm]
Capacitatea
[m
3
]
Greutatea
[kg]
450 0.24 236
600 0.33 264
700 0.40 287
1000 0.55 332
1000 0.61 348
1100 0.68 371
1200 0.75 390

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Bobcat seria 300G
Tabelul 2.16
Parametri tehnologici [mm]
Denumire exca-
vator
322 325 328 331 331E 334 337 341
Lungimea bratu-
lui
1023 1050 1350 1200 2019 1500 1525 1925
1 adâncimea
maximă de săpare
2197 2555 2859 3101 3914 3403 3581 3981
2 raza maximă
de săpare
3817 4233 4529 4974 5614 5617 5716 6111
3 înălţimea 3485 4055 4251 4539 4796 4708 5553 5817
46 Lucrări de terasamente – 2


Denumire exca-
vator
322 325 328 331 331E 334 337 341
maximă de tăiere
4 înălţimea
maximă de des-
cărcare
2485 2779 2968 3089 3399 3270 3864 4127
6 cota maximă
de săpare pentru
obţinerea unei
suprafeţe nivelate
a săpăturii
3817 4233 4529 4974 5614 5167 5716 6111
Gabaritul de
rotaţie al spatelui
excavatorului
1068 1162 1163 1387 1390 1390 1603 1603
Lăţimea trenului
de rulare
980 1398 1398 1540 1540 1540 1900 1900

Tabelul 2.17
Caracteristicile cupelor
Lăţimea cupei
[mm]
Capacitatea
[m
3
]
610 0,10
760 0,12
910 0,13
1070 0,14

Tipuri şi scheme de abataje
După direcţia de înaintare a excavatorului în raport cu frontul de lucru, se deose-
besc abataje lateraleşi abataje frontale.
În abatajul lateral, excavatorul înaintează paralel cu direcţia frontului de lucru.
Abatajele laterale sunt recomandate la lucrările de săpătură de lungime mare, şi când
excavaţia se face în terenuri de categoria I sau II.
În abatajele frontale, excavatorul înaintează după o direcţie normală pe frontul
de lucru, axa principală a abatajului suprapunându-se cu direcţia de înaintare a excava-
torului. Schema de abataj frontal se adoptă în special la excavări de pământuri de cate-
goria III şi IV.
Abataje înguste
Schema unui abataj lateral îngust la excavator cu cupă inversă, este prezentată în
fig.2.6. Direcţia de deplasare tehnologică a excavatorului este paralelă cu direcţia fron-
2.5 – Executarea săpăturii generale 47


tului de lucru executat prin săpătură laterală; descărcarea pământului se poate face în
autovehicule (fig.2.6.a) sau în grămadă (fig.2.6.b).
Un abataj frontal îngust pentru excavator cu cupă inversă este prezentat în
fig.2.7. Săparea se execută în fâşii frontale, prin retragerea excavatorului (mers
înapoi).
Pământul se descarcă, de regulă, în depozitul format în lungul săpăturii. Când abatajele
au lăţimi mai mari, excavatorul ocupă poziţii la anumite distanţe de axa debleului, în-
spre taluzul către care se descarcă pământul în depozit, dar mai ales în autovehicule.
Abataje largi
Schemele de abataje largi pentru excavatorul cu cupă inversă se aplică atunci
când lăţimea abatajului este
M
S 1
R 5 , 3 ... 7 , 1 A = . Săparea pământului se realizează prin
deplasări în zig-zag ale excavatorului. O schemă de abataj frontal larg pentru excavato-
rul cu cupă inversă este prezentată în fig.2.8.

DE
DA
U
s
˜
4
5
°
R
d
Excavator
Excavator
Autobasculanta
DE
DA
U
s
Excavator
Excavator
R
d
Depozit
˜
1
6
0
°
As 0,9Rs As 0,9Rs

DA – directia de deplasare a excavatorului; DE – directia abatajului
a. cu descarcăre în autovehicule b. cu descărcare în depozit
Fig.2.6. Schemă de abataj lateral îngust pentru excavator echipat cu cupă inversă
48 Lucrări de terasamente – 2


DA, DE
U
s
Excavator
Excavator
Depozit
3
0
°
Rd
A<1,5R
M
S

A1
l
t
l
t
pozitionari
excavator
autovehicul
traseul deplasarii tehnologice
in zig-zag a excavatorului


Fig,2.7. Schemă de abataj frontal
îngust pentru excavator cu cupă in-
versă, cu descărcare în depozit
Fig. 2.8. Schemă de abataj frontal larg
pentru excavator echipat cu cupă inversă

Determinarea formei şi dimensiunilor abatajelor de lucru
La calculul abatajelor de lucru se vor lua în considerare următoarele etape:
a) Evaluarea înclinării taluzului stabil în săpătură şi al coeficientului de înfoiere al
terenului. Panta taluzului funcţie de caracteristicile terenului şi de înălţimea taluzu-
lui sunt prezentat, în tabelele 2.2, 2.20şi 2.21.
b) Stabilirea parametrilor de lucru pentru excavator şi pentru mijlocul de transport.
Pentru excavator se vor extrage din tabeleurmătoarele caracteristici:
-
M
S
U - adâncimea maximă de săpare [m]
-
M
S
R - raza maximă de săpare [m]
-
M
d
R - raza maximă de desărcare [m]
-
M
d
H - înălţimea maximă de descărcare [m]
- G – gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului [m]
- F – lungimea terenului de rulare [m]
- F’ – lăţimea trenului de rulare [m]
2.5 – Executarea săpăturii generale 49


Pentru autobasculantă/remorcă sunt necesare următoarele caracteristici:
- c – lăţimea mijlocului de transport [m]
- l – lungimea benei mijlocului de transport [m]
- H – înălţimea mijlocului de transport [m]
c) Explicitarea condiţiilor tehnologice, de stabilitate a taluzurilor. Calculul caracteris-
ticilor geometrice ale secţiunii săpate.

[1] Abataj frontal
A/2 A/2
A
U
S
A'/2 A'/2
F'
a0
A'
1
:
m
a0
DA, DE
R
s
R
d

Fig. 2.9. Forma săpăturii pentru abataj frontal şi excavator cu cupă inversă
50 Lucrări de terasamente – 2


Forma săpăturii în frontul de lucru este un trapez isoscel cu baza mică în jos (fig. 2.9).
La executarea săpăturii trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
 Cupa excavatorului să atingă piciorul şi creasta taluzului:

M
s S
U U s (2.12)

M
S
R
2
A
s (2.13)

 Taluzul pământului în săpătură să fie stabil:

m
U
2
A
2
A
S
÷
'
s (2.14)
m– panta taluzului
Lăţimea banchetei provizorii de pe care excavatorul execută săpătura:
00 , 1
2
F
a
0
+
'
> [m] (2.15)
La executarea descărcării pământului în mijloacele de transport, trebuie înde-
plinite următoarele condiţii tehnologice:
 Când mijlocul de transport se află în spatele excavatorului:
m 1 d G R
M
d
+ + > (2.16)
d =distanţa dintre excavator şi mijlocul de transport
m 8 , 0 H H
M
d
+ = (2.17)
 Când mijlocul de transport se află intr-o poziţie paralelă cu direcţia de depla-
sare a excavatorului:

2
c
d G R
M
d
+ + > (2.18)
m 8 , 0 H H
M
d
+ > (2.19)

2.5 – Executarea săpăturii generale 51


La calculul acestor dimensiuni se va avea în vedere ca ele să nu depăşească di-
mensiunile de gabarit corespunzătoare din cartea tehnică a utilajelor.

[2] Abataj lateral
Calculul dimensiunilor abatajului de lucru lateral este identic cu punctul [1], cu
excepţia determinării lăţimii abatajului de lucru. Această dimensiune se calculează
diferit funcţie de tipul fâşiei de lucru – marginală sau intermediară. În consecinţă raza
maximă de săpare a excavatorului ales trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A/2 A/2
A
Us
A'/2 A'/2
Hd
Us/m Us/m
H
Rd Rs
c d
G
1.00
1
:
m
Rs
DE
DA
Rd
G

Fig. 2.10. Forma săpăturii pentru abataj lateral şi excavator cu cupă inversă

52 Lucrări de terasamente – 2


 Pentru fâşia marginală
inal arg m
s M
s
A
m
U
2 00 . 1 G R + + + > (2.20)
 Pentru fâşiile intermediare
ermediar int
s M
s
A
m
U
00 . 1 G R + + + > (2.21)
În relaţiile de mai sus, dimensiunile geometrice ale abatajului au fost notate după cum
urmează:
A – lăţimea abatajului la partea inferioară a gropii de săpătură;
A’ – lăţimea abatajului la partea superioară a gropii de săpătură.

d) Redactarea fişei tehnologice pentru execuţia săpăturii. Un exemplu de fişă
tehnologică va fi dat la sfârşitul capitolului, pentru cazul concret din exemplul de
calcul.

Productivitatea excavatoarelor
Productivitatea medie pe schimb a excavatoarelor este dată de relaţia următoare:

t s e u a exc e
K t K K K q n P · · · · ' · · = | |
sch
m
3
(2.22)
unde:
q – capacitatea cupei excavatorului [m
3
]
n – numărul de cicluri realizate pe oră de excavator

c
t
3600
n= (2.23)
t
c
– durata unui ciclu de săpare în secunde, şi are valorile din tab. 2.19 pentru excavator
cu o cupă, în funcţie de trei parametri: capacitatea cupei, natura terenului şi abataj
(unghiul de descărcare în mijloacele de transport)
2.5 – Executarea săpăturii generale 53


t
s
, K
a

, K
t
au semnificaţiile şi valorile prezentate la productivitatea buldozerului; val-
orile lui K
a
sunt prezentate în tab. 2.4.
K
e
– coeficient orar de exploatare a maşinii şi poate fi luat în medie egal cu 0,75 în
cazul descărcării pământului în mijloace de transport, şi 0,9 în cazul descărcării în
grămadă
K
u
– coeficient de umplere al cupei, cu valorile din tab. 2.18

Tabelul 2.18
Categoria terenului
Caracteristici ale pământului Simbol
I I I I I I I V
Masa volumetrică [t/m
3
] γ
g
1,65 1,75 1,90 2,00
Coeficentul de umplere a cupei K
u
0,87 0,83 0,80 0,75

Tabelul 2.19
t
c
[sec]
Unghiul de rotire [grd]
70
o
90
o
135
o
180
o
teren
q
[m
3
]
uşor mijl greu uşor mijl greu uşor mijl greu uşor mijl greu
0,25 16 20 24 18 20 25 20 22 28 21 25 28
0,50 18 20 25 19 21 26 20 24 28 22 25 30
1,00 21 24 30 23 26 31 26 28 34 28 31 37
2,00 26 30 32 28 31 33 33 35 38 38 29 42
3,00 27 31 34 31 32 35 34 36 41 39 41 46

Timpul necesar excavatorului pentru umplerea benei unui autovehicul, va fi:
60 t
P
K K q n
t
s
exc e
a u c
i
·
' · · ·
= [sec] (2.24)
unde n
c
reprezintă numărul de cupe necesar pentru umplerea benei, şi se determină
astfel:
54 Lucrări de terasamente – 2


a u g
b
a u
b
c
K K q
P
K K q
V
n
' · · · ¸
=
' · ·
= (2.25)
V
b
– volumul benei autobasculantei [m
3
]
P
b
– tonajul benei autobasculantei [t]
γ
g
– masa volumetrică a pământului [t/m
3
]


2.5.4. Lucrări de sprijiniri

Stabilitatea malurilor săpăturilor de pământ se asigură în general prin realizarea
unor taluze (tab. 2.20) a căror înclinare faţă de orizontală este mai mică decât unghiul
limită al taluzului stabil, iar în cazul terenurilor necoezive, decât unghiul taluzului
natural |.


Tabelul 2.20
Panta taluzului pentru săpături nesprijinite
Adâncimea săpăturii “h”
h<3,0m h≥3,0m
Categoria Denumirea terenului
Categoria
de difucul-
tate ala
săpare
mecanizată
β h/l β h/l
I Terenuri uşoare I 39 1/1,25 34 1/1,5
II Terenuri mijlocii I-II 56 1/0,67 45 1/1
III Terenuri tari I-III 63 1-0,50 56 1/0,67
IV Terenuri foarte tari III-IV 71 1/0,34 63 1/0,50
V-VII Roci semidure
V
după
derocare
84 1-1,10 76 1/0,25
VIII-X Roci dure
VI
după
derocare
90 - 90 -
XI-XVI Roci foarte dure
VI
după
derocare
90 - 90 -

β – unghiul cu orizontala al taluzului (umiditatea terenului fiind 12-18%):
2.5 – Executarea săpăturii generale 55


s
c
tg
tg
¢
= | (c
s
– coeficient de siguranţă: c
s
=1,1…1,5)
Săpăturile nesprijinite pot fi executate în orice tip de pământ dacă sunt îndeplin-
ite următoarele condiţii:
 Pământul are o umiditate naturală de 12...18%;
 Săpătura de fundaţie nu rămâne deschisă pentru mult timp;
 Panta taluzului săpăturii nu depăşeşte valorile unghiului |.
Există situaţii când malurile săpăturii se realizează cu pereţi verticali, dar pentru
asigurarea stabilităţii sunt necesare sprijiniri:
 Când în vecinătatea săpăturii există construcţii sau instalaţii care nu permit realiza-
rea taluzului cu înclinarea necesară;
 Când săpătura în taluz este neeconomică, adâncimea săpăturii este mare, iar
unghiul limită al taluzului stabil relativ mic, astfel încât rezultă volume importante
de pământ săpat care în unele cazuri (după o îndepărtare temporară) trebuie adus
înapoi şi compactat pentru restabilirea nivelului iniţial al platformei.
Prin lucrări de sprijiniri, în contextul de faţă, se înţeleg lucrări cu caracter
temporar, la cre principala solicitare este dată de împingerea activă a pământului şi
eventual a apei subterane în cazul prezenţei acesteia.
Sprijinirile se pretează atât la pământuri coezive cât şi la pământuri necoezive.
Adâncimea de săpare de la care este necesară prezenţa sprijinirilor în cazul săpăturilor
cu pereţi verticali, sunt prezentate în tab. 2.21.
Tabelul 2.21
Adâncimea de săpare admisă pentru săpături nesprijinite cu pereţi verticali
Felul terenului h
0
[m]
Nisipuri curgătoare <0,25
Terenuri uşoare 0,25…0,75
Terenuri mijlocii 0,75…1,25
Terenuri tari 1,25…1,75
Terenuri foarte tari 1,75…2,50
56 Lucrări de terasamente – 2


Modul de alcătuire al sprijinirilor şi materialele din care sunt confecţionate se
aleg funcţie de importanţa lucrării şi de durata de timp în care sunt necesare sprijinirile.


2.6. ORGANI ZAREA TRANSPORTULUI PĂMÂNTULUI

Alegerea autovehiculelor la transportul pe orizontală
La alegerea autovehiculelor la transportul pe orizontala, trebuie sa se ţină seama
de:
- Cantitatea de pământ ce trebuie transportată
- Tipul şi starea drumului pe care se face transportul
- Utilizarea vehicolelor la capacitate maximă
Pentru organizarea transportului pământului cu autobasculanta, trebuie să se ţină
seama de mai multe condiţii.
Primul set de condiţii se refera la capacitatea de circulaţie a autovehicolului pe
drumul care face legătura cu şantierul. Capacitatea de circulaţie a unui vehicol este
definită prin:
- Conditia de pornire de pe loc: valoarea forţei de tracţiune la nivelul roţii motoare
trebuie să fie mai mică, la limită egală cu forţa de aderenţă ce se dezvoltă la acelaşi
nivel.
ad t
F F s [daN] (2.26)
unde
v
P
270 F
e
t
= [daN] (2.27)
F
t
- forţa de tracţiune exprimată în daN la nivelul roţii motoare
P
e
[CP] – puterea efectivă a motorului
i e
P P · q = [CP] (2.28)
P
i
[CP] – puterea indicată a motorului, dată în cartea tehnică a vehicolului
2.6 – Organizarea transportului 57


q - este randamentul vehicolului, cu valori cuprinse între 0,75÷0,95, funcţie de
tipul vehicolului
v [km/h] – viteza de deplasare a vehicolului
( ) P G 1000 F
ad
+ ¢ · o · = [daN] (2.29)
F
ad
[daN] – forţa de aderenţă
G [t] – greutatea proprie a vehicolului
P [t] – încărcarea utilă a vehicolului
o – coeficient adimensional ce ţine
seama de influenţa defavorabilă a în-
cărcării utile asupra forţei de aderenă,
cu valorile din tabelul 2.22; valorile
sale depind de natura şi starea roţilor, şi de valoarea încărcării utile
φ – coeficient de aderenţă
a roţii la calea de rulare;
depinde de natura roţii ve-
hicolului şi de tipul şi
starea căii de rulare; val-
orile sale sunt prezentate
în tabelul 2.23.

- Condiţia de circulaţie –
determină încărcarea
maximă pe care o poate
tracta vehicolul în condiţiile de circulaţie date, şi se exprimă astfel: valoarea forţei
de tracţiune trebuie să depăşească suma forţelor rezistente ce se opun mişcării.
¿
> w Q F
t t
[daN] (2.30)
unde:
R T t
Q G Q + = [t] (2.31)
Tabelul 2.22
Tipul autovehicolului 
Autocamioane uşoare (P s 5 tone) 0,55÷0,68
Autocamioane grele (P >5 tone) 0,68÷0,75
Tractoare pe şenile (P = 0) 1,00
Tractoare pe pneuri (P =0) 0,70
Tabelul 2.23
φ
Tipul şi starea dru-
mului
Autocamioane şi
tractoare pe pneuri
Tractoare pe
şenile
Drum de pământ
– uscat 0,6 0,9
– umed 0,3 0,8
Pavat, beton de ci-
ment, macadam, etc

– uscat 0,6 0,4
– umed 0,4 0,3
Drum de nisip
– uscat 0,6 0,4
– umed 0,18 0,3
Drum de zăpadă
– uscat 0,21 0,4
– umed 0,15 0,2
58 Lucrări de terasamente – 2


r i p
w w w w + + =
¿
[daN/t] (2.32)
Q
t
– greutatea totală a vehicolului
G
T
– greutatea totală a vehicolului motor
Q
R
– greutatea totală a vehiculelor remorcate
w
p
– rezistenţa specifică la înaintarea pe palier, cu valorile din tabelul 2.24
w
i
– rezistenţa specifică suplimentară la înaintarea în rampă
i w
i
1000 = [daN/t] (2.33)
i [%] – panta maximă a drumului
w
r
– rezistenţa specifică suplimentară la înaintarea în curbe (se ia în considerare
numai la transportul pe calea ferată)

Tabelul 2.24
w
p
[daN/t]
Tractoare Tipul şi starea drumului Autocamioane
şi autoremorci cu şenile pe pneuri
Îmbrăcăminţi rutiere netede (de asfalt) 20 50 20
Pavaj de bolovani 40 50 50
Drum de pământ în stare satisfăcătoare,
pavaj de bolovani stricat
80 80 80
Drum de pământ în stare nesatisfăcătoare 150 140 150
Pământ tare 200 120 250
Pământ afânat, rambleu proaspăt 300 150 300

După explicitare, relaţia (2.30) devine:
( ) ( )
r i pR R r i pT T t
w w w Q w w w G F + + + + + > (2.34)

Se obţine valoarea maximă a încărcării utile pe care autobasculanta aleasă o poate
transporta pe calea de rulare de acces la şantier.
G
w w
F
P
i p
t
÷
+
s [t] (2.35)
Căteva tipuri de autobasculante şi caracteristicile lor sunt date în tab. 2.25 şi
2.26.
2.6 – Organizarea transportului 59


Tabelul 2.25
Autobasculante Tatra
Motor
(puterea
maxima)
Sarcina
utilă
Greutatea
totala
Ampatament Dimensiuni
(Lungimex
Lăţimex
Înălţime)
Legenda
E III - EURO III
E II - EURO II

kW [CP] [kg] [mm] [mm]
280S45/371
4x4
270(367)
9 100
19 000

3 700 6 770 x 2 550 x 3 140 EIII

280S45/372
4x4
270(367)
9 100
19 000

3 700 6 770 x 2 550 x 3 140 EIII

36ESK8/375
6x6
255(347)
23 000
38 000
3 700 +1 450 8 480 x 2 550 x 3 390 EII

370SKT/371
6x6
300(408)
25 000
40 000
3 700 +1 450 8 475 x 2 550 x 3 390 E II

380SK4/371
6x6
270(367)
19 220
33000
3 700 +1 320 7 830 x 2 550 x 3 320 E III

380SK4/37L
6x4
270(367)
19 220
33 000
3 700 +1 320 7 830 x 2 550 x 3 320 E III

38ESKT/375
6x6
270(367)
23 000

38 000
3 700 +1 450 8 475 x 2 550 x 3 381 EIII

60 Lucrări de terasamente – 2


Motor
(puterea
maxima)
Sarcina
utilă
Greutatea
totala
Ampatament Dimensiuni
(Lungimex
Lăţimex
Înălţime)
Legenda
E III - EURO III
E II - EURO II

kW [CP] [kg] [mm] [mm]
38ESKT/411
6x6
270(367)
23 750
40 000
4 090 +1 450 8 354 x 2 550 x 3 388 EIII

280S25/341
6x6
270(367)
16 400
28 500

3 440 +1 320 7 670 x 2 550 x 3 110 E III

290S25/341
6x6
300(408)
16 400
28 500

3 440 +1 320 7 670 x 2 550 x 3 140 E III


Tabelul 2.26
Autobasculante Roman
Tip autobascu-
lantă/Dimensiuni caracter-
istice
18280FK 26.360DFK 26310DFK 26.260DFK 18260FK
Lungime totală [mm] 6350 6785 6785 6660 6350
Lăţime totală [mm] 2500 2500 2500 2500 2500
Înălţime totală [mm] 2985 3110 3110 3050 2985
Masa utilă [kg] 10500 14800 14800 14800 10100
Masa proprie vehicul [kg] 17500 11200 11200 11200 7900
Puterea motorului [W/CP] 206/280 128/155 228/310 191/260 191/260
Nivel de poluare EURO3 EURO3 EURO3 EURO2 EURO2
Viteza maximă [km/h] 102 85 85 78 102
Rampa maximă [%] 30 30 30 30 30
Particularizarea acestei relaţii pentru autobasculante ţine cont de faptul că, în acest
caz, w
r
=0, Q
R
=0, G
T
= G+P. Prin înlocuirea acestor condiţii în relaţia (2.34), se
Organizarea transportului pe orizontală
2.6 – Organizarea transportului 61


Transportul pe orizontală este un proces ciclic compus din: încărcare, transport
plin, descărcare, transport gol şi operaţii de manevră. Durata unui ciclu de transport t
c

se poate descrie cu relaţia:
m d
m
i c
t t 60
v
l
2 t t + + · + = [min] (2.36)
in care: l [km]- distanţa de transport
t
i
, t
d
[min] – timpul de încărcare, respectiv descărcare a mijlocului de
transport
v
m
[km/h] – viteza medie de circulaţie a vehicolului
t
m
[min] – timpul de manevră

Pentru a se evita producerea unor timpi de aşteptare a utilajelor de bază (de încărcat
sau descărcat) la sosirea mijlocului de transport se pot corela timpii de lucru ai celor
două utilaje cu ajutorul graficului de circulaţie sau ciclogramei (fig. 2.11).
Asigurarea optimizării transportului şi execuţiei se realizeaza punând condiţia
corespunzătoare de continuitate la încarcare, respectiv descărcare:
c i a
t t N = ·
c d a
t t N = · (2.37)
unde N
a
– numarul de autobasculante necesare pentru asigurarea continuităţii
transportului
Din aceste condiţii rezultă şi numarul de autobasculante necesare pentru
asigurarea condiţiei impuse. Rezultatul se rotunjeşte la un număr întreg, ceea ce
conduce la apariţia unui timp suplimentar de staţionare pentru autobasculante, după
cum urmează.
c i a st
t t N t ÷ · = sau
c d a st
t t N t ÷ · = (2.38)
În final se poate determina capacitatea de transport a mijloacelor de transport pe
durata unui schimb. Pentru aceasta, se determina numărul de autobasculante care se
transportă pe durata unui schimb.

62 Lucrări de terasamente – 2


tm ti tt
tm
td
tst
tt
functionarea continua a utilajului
de baza pe durata unui ciclu
l [km]
incarcare
descarcare
t [min]
tm
o
o

Fig. 2.11. Ciclograma pentru circulaţia cu autobasculanta, cu asigurarea continuităţii la
încarcare
t
i
s
at
K
t
t
N · = sau
t
d
s
a
K
t
t
N · = (2.39)
unde K
t
- coeficient de utilizare a mijlocului de transport pe durata unui schimb
(K
t
=0,85÷0,95)
Capacitatea de trasport a mijloacelor de transport pe schimb (Q
ts
), rezultă:
p b at ts
K P N Q · · = (2.40)
unde K
p
– coeficientul de utilizare a capacităţii de încărcare a autobaculantei
(K
p
=0,9÷1,0)

2.7. FIŞE TEHNOLOGICE. CAIETE DE SARCINI

2.7.1. Fişe tehnologice

Fişa tehnologică reprezintă ansamblul indicaţiilor privitoare la tehnologia unui
proces de lucru, respectiv formularul pe care se înscriu aceste indicaţii.
2.7 – Fişe tehnologice. Caiete de sarcini 63


Orice proiect tehnologic trebuie să cuprindă un portofoliu de fişe tehnologice,
care să descrie succint procesele de lucru, în special procesele tehnologice noi,
specifice lucrărilor de care se ocupă proiectul.
O fişă tehnologică reprezintă în concluzie desenul de execuţie pentru realizarea
unui proces tehnologic, şi trebuie să cuprindă un minim de informaţii cu privire la:
 Date de identificare a fişei: număr, denumirea activităţii tratată în fişă,
denumirea obiectivului de construcţii pentru care se realizează fişa;
 Descrierea procesului tehnologic;
 Desene ce descriu fazele de execuţie;
 Resurse necesare pentru realizarea lucrării: materiale, mijloace de muncă, forţa
de muncă;
 Verificarea lucrărilor;
 Recepţia lucrărilor;
 Indicatori tehnco-economici (conformindicatorilor de norme de deviz);

2.7.2. Caiete de sarcini

Caietul de sarcini este documentul care cuprinde condiţiile tehnice, de calitate,
termenele, etc. necesare pentru execuţia unei lucrări.
Este necesar câte un caiet de sarcini pentru fiecare lucrare rezultată în urma
proiectului de execuţie, atât pentru lucrări de rezistenţă, cât şi pentru lucrări de finisaje.
Un caiet de sarcini pentru o lucrare de construcţii trebuie să cuprinda un minim
de informaţii referitoare la:
 Date generale;
 Instrucţiuni, dispoziţii: legi, standarde şi normative în vigoare care trebuie
respectate la execuţia lucrării;
 Materiale utilizate: cerinţe minime de calitate ce trebuie îndeplinite de
materialele alese de constructor pentru execuţia lucrării;
64 Lucrări de terasamente – 2


 Verificarea de calitate a materialelor la introducerea în şantier – lista de
responsabilităţi;
 Execuţia lucrărilor:
o Lucrări pregătitoare;
o Condiţii climatice restrictive;
o Descrierea lucrărilor;
o Defecte neadmise;
o Verificări în vederea recepţiei;
 Măsurare şi decontare.

Elementele enuţate anterior vor fi introduse la lucrările la care este cazul.

2.8. EXEMPLU DE CALCUL

Un exemplu de calcul pentru realizarea lucrarilor de săpătură generală este dat
pentru casa prezentată în planurile de arhitectură şi rezistenţă de la capitolul 1.
Proiectul tehnologic pentru executarea lucrarilor de pământ pentru o clădire
nouă presupune următoarele etape:
 proiectarea planului de săpătură generală
 calculul volumelor de săpătură
 trasarea construcţiei – tratată în capitolul următor
 îndepărtarea stratului vegetal şi nivelarea terenului cu buldozerul; fişa tehnologică
 săpătura generală realizată mecanizat cu excavatorul cu cupă inversă; fişa
tehnologică
 organizarea transportului pământului cu autobasculanta; fişa tehnologică.
 caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente
 măsuri de protecţia muncii

2.8 – Exemplu de calcul 65


E D C B
1
2
3
4
5
6
3
7
5
2
5
0
5
0
0
3
7
5
3
7
5
420 180 680
2
5
1
5
7
.
5
4
0
4
.
5
3
2
.
5
1
5
5
5
1
5
2
5
7
.
5
4
0
7
.
5
2
2
.
5
3
2
.
5
5
5
2
5
1
5
1
2
.
5
4
0
1
2
.
5
3
7
.
5
2
7
.
5
6
5
2
0
2
0
1
5
3
5
3
5
7
0
2
0
2
0
1
5
2
5
3
5
3
5
2
7
.
5
3
7
.
5
7
0
6
5
1
5
2
5
2
5
3
5
6
0
25 15
40 10
50
15 15 15 25
5 40 5
50 50
10 30 10
25 15
15 25
12.5 40 12.5 12.5 40 12.5
65 65
12.5 27.5 27.5 12.5
5 40 5 5 40 5
50 50
12.5 27.5
27.5 12.5
12.5 12.5
12.5 12.5
1
2
.
5
1
2
.
5
1
2
.
5
1
2
.
5
1
2
.
5
2
7
.
5
2
0
2
0
2
7
.
5
1
2
.
5
1
2
.
5
1
2
.
5
2
7
.
5
1
2
.
5
12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 27.5 27.5 12.5
5 62.5 62.5
5
12.5
15 3540 35 15
110
140
27.5
1
5
3
5
4
0
3
5
1
5
1
1
0
1
4
0
20
20
15 35 40 35 15
110
140
1
5
3
5
4
0
3
5
1
5
1
1
0
1
4
0
CF3-40x40
CF3-40x40
C
F
5
-
4
0
x
4
0
C
F
5
-
4
0
x
4
0
C
F
5
-
4
0
x
4
0
CF2-40x40
CF2-40x40
CF2-40x40
CF2-40x40
CF2-40x40
CF4-40x40
C
F
1
-
4
0
x
4
0
C
F
1
-
4
0
x
4
0
C
F
5
-
4
0
x
4
0
C
F
5
-
4
0
x
4
0
-0.87
-1.47
-0.87
-1.47
-
0
.
8
7
-
1
.
4
7
-
1
.
4
7
-
0
.
5
7
-0.57
-1.47
-3.77
-3.27
-
0
.
5
7
-
1
.
4
7
G
F
S
-
4
0
x
4
0
-3.77
-3.77
-3.77
-1.47
-3.27
-3.27
-3.27
-1.00
-
1
.
4
7
-
1
.
0
0
-
1
.
0
0
-
1
.
4
7
-
3
.
2
7
-
3
.
2
7
-
3
.
7
7
-
3
.
7
7
-
3
.
7
7
S
C
6
2
5
x
4
0
S
B
6
2
5
x
4
0
S
C
5
4
0
x
4
0
S
B
5
4
0
x
4
0
S
D
5
4
0
x
4
0
S
B
4
4
0
x
4
0
S
D
4
2
5
x
4
0
S
b
2
2
5
x
2
5
S
B
3
4
0
x
4
0
S
D
3
2
5
x
4
0
S
C
3
4
0
x
4
0
S
B
2
2
5
x
4
0
S
D
2
2
5
x
4
0
S
C
2
2
5
x
4
0
S
b
1
2
5
x
2
5
S
b
1
2
5
x
2
5
S
E
2
2
5
x
2
5
S
E
1
2
5
x
2
5
S
D
1
4
0
x
4
0
S
B
1
4
0
x
4
0
-3.27
NOTA:
- Cota de fundare este de -3.77m, si
-1.80m in zona fara subsol, in argila
prafoasa cafenie - galbuie, plastic
virtoasa, cu calcar concretionar;
- Cota terenului sistematizat va fi -0.30m
fata de sistemul de referinta al cladirii,
respectiv +78.15m fata de Marea
Neagra;
- Dupa executarea sapaturilor pentru
fundatii se va chema proiectantul de
specialitate pentru a receptiona
calitatea terenului de funare si
verificarea dimensiunilor sapaturilor,
prin grija constructorului si a
proiectantului;
- Ultimul strat de 20÷3 cmdin sapatura
se va indeparta imediat inaintea turnarii
betonului;
- La executarea lucrarilor de fundatii
(terasamente, betonari, cofraje, armari)
se vor respecta prescriptiile si
normativele cu privire la tehnologia de
executie, materiale si calitatea lucrarilor
(C56-85, NE012-99, P10-86);
- Pentru respectarea oricarui tip de
accidente se vor respecta toate
normele de protectia muncii specifice
aflate in vigoare la data executiei
lucrarii.

F
i
g
.

2
.
1
2
.

P
l
a
n

f
u
n
d
a
ţ
i
i


66 Lucrări de terasamente – 2


a) Proiectarea planului de săpătură generală
Conform planului de situaţie pentru clădirea în discuţie, aceasta este amplasată
central pe o parcelă de teren, fără vecinătăţi. Clădirea are parţial subsol şi parţial parter,
rezultând astfel adâncimi de fundare diferite, conform planului de fundaţii (fig. 2.12).
Din studiul geotehnic realizat pe amplasament, redat în nota de pe planul de fundaţii,
rezultă urmatoarele caracteristici pentru terenul pe care se realizează construcţia:
- Teren categoria II (tab. 2.1) – argilă prăfoasă cafenie-galbuie plastic vârtoasa, cu
calcar concreţionar ¬ argilă coezivă (teren tare);
- Categoria de dificultate la săpare mecanizată: II (tab. 2.1)
- Greutate medie în situ: γ =1900 ÷2100 kg/m
3
;
- Coeficient de înfoiere: i
r
=1,20 (tab. 2.2);
- Panta taluzului pentru săpături nesprijinite pentru înălţimi de taluz mai mici de
3,00m: β =63
o
(tab. 2.20);
- Inaltimea admisă pentru săpături nesprijinite cu pereţi verticali este maxim
h
0
=1,25...1,75 m(tab. 2.21); se menţionează că săpăturile nesprijinite cu pereţi
verticali se admit chiar şi pentru adâncimile restrictive indicate, numai dacă
umiditatea naturala a pământului este redusă, partea inferioară a terenului este
deasupra apei subterane, iar timpul în care săpătura este deschisă este scurt.
Din considerentele de mai sus, şi ţinând cont de proiectul de rezistenţă,
secţiunile caracteristice pentru săpătură sunt cele din fig. 2.13. Nivelarea terenului cu
buldozerul se va face până la cota de -0,60m, rezultând că adâncimea de săpare
maximă va fi de 2,67m, pâmă la cota de -3,27mpe zona de subsol a cladirii. În axele
B, D săpătura se va realiza cu pereţi în taluz, necreând probleme. În schimb, în axele 2
şi 5 săpătura trebuie realizată cu perete vertical din considerente de spaţiu disponibil.
Cumh=2,67m este mai mare decât h
0 max
= 1,75 m admis penru terenuri tari, rezultă că
săpătura va trebui realizată cu sprijiniri. Având în vedere caracterul lucrării, se vor
alege sprijiniri obişnuite, din lemn, pentru spaţii largi (cu contrafişe înclinate care
transimt presiunea din peretele taluzului către platforma de bază a sapăturii).

2.8 – Exemplu de calcul 67


E D C B
1
2
3
4
5
6
3
7
5
2
5
0
5
0
0
3
7
5
3
7
5
420 180 680
171.5 50 675 50 171.5
775
100 455 70
625
625
1117.9
50 730 605 57.5
780 665
1445
5
0
2
9
7
4
7
7
0
6
0
5
7
8
7
6
0
3
0
9
0
3
8
7
3
8
7
5
7
-0.30
-3.27
-3.77
-0.30
-1.00
-1.47
-0.47
-0.87
-1.47 6
0
4
0
9
0
4
0
8
7
5
7
9
0
4
0
-0.03
-0.60
-1.47
-0
.4
7
-0
.8
7
-1
.4
7
57 60 57 87
-0
.0
3
-0
.6
0
-1
.4
7
50 267
-
3
.7
7
-
0
.6
0
47 57
-
1
.4
7
-
1
.0
0
-
0
.3
0
227
4
2
0
1
2
0
0
4
2
2
5
4
0
-
3
.2
7
50

F
i
g
.

2
.
1
3
.

S
ă
p
a
t
u
r
ă

g
e
n
e
r
a
l
ă
.

S
e
c
ţ
i
u
n
i

La stabilirea dimensiunii gropii de fundaţie la bază, trebuie luate în considerare
dimensiunile utilajelor de lucru. Pentru săpătura mecanizată se vor alege următoarele
utilaje:
68 Lucrări de terasamente – 2


- Buldozer Caterpillar D5G - XL cu dimensiunile de gabarit din tabelul 2.5, cu lamă
model XL cu lăţimea şi înălţimea indicate în acelaşi tabel. – utilizat pentru
nivelarea terenului până la cota -0,60m;
- Excavator cu cupă inversă Caterpillar tip 308C cu lungimea braţului de 1655mm
(tab. 2.7) şi capacitatea cupei de 0,23 m
3
(tab. 2.8.).
Având în vedere tehnologia de săpare a celor două utilaje, nu trebuie creat un drum
de acces special în săpătură (excavatorul cu cupă inversă sapă sub nivelul la care
staţionează sau se deplasează, în timpul lucrului aflându-se întodeauna la partea
superioară a săpăturii).



665
780
1445
625
150
775
670
540 422
420 1200 422
2042
-0.87
-0.60
-3.27
-1.00
110
120
1080

a. Cotele de nivel pentru săpătura generală
2.8 – Exemplu de calcul 69


1445
2042
+77.90
+
7
8
.1
5
+
7
8
.
5
0
+
7
8
.
7
0
+
7
8
.
9
5
+78.44
-0.01
+78.54
+0.09
+78.63
+0.18
+78.74
+0.29
+78.86
+0.41
+78.23
-0.22
+78.40
-0.05
+78.56
+0.11
+78.62
+0.17
+78.68
+0.23
+77.96
-0.49
+78.15
-0.30
+78.28
-0.17
+78.34
-0.11
+78.49
+0.04
16
15
14
13
12
11
10
9
2
1
3
4
5
6
7
8
H niv =+78.45m
SAPATURA
UMPLUTURA
540 1502
540 500 500 502
670
775

b. Metoda prismelor triunghiulare pentru calculul volumelor de pământ
Fig.2.14. Lucrări de pământ

b) Calculul volumelor de săpătură

Clădirea aleasă pentru acest exemplu este o clădire dezvoltată pe trei nivele
S+P+M, subsolul fiind întins între axele 2÷5, , respectiv între B şi C. Parterul datorită
funcţionalităţii cerute de beneficiar a fost creat denivelat, având trei cote de nivel.
Toate aceste denivelări sunt reliefate în planul de fundaţii, respectiv în cotele de nivel
pentru fiecare element structural din fundaţii. În rezumat, cotele de nivel pentru
săpătura generală trebuie executate conform fig. 2.14a.



70 Lucrări de terasamente – 2


 Nivelarea terenului cu buldozerul

Nivelarea terenului se va realiza la cota H
niv
= 0,60m (+78,45m faţă de nivelul
Marii Negre). Calculul volumelor de săpătură se face cu metoda prismelor
triunghiulare. Terenul amenajat este considerat dreptunghiular, de o formă regulată
pentru a uşura manevrarea buldozerului şi pentru a sistematiza toată parcela
beneficiarului. Dimensiunile suprafeţelor de calcul, cotele de nivel şi cotele roşii sunt
cele prezentate în fig. 2.14b, calculul tabelar fiind prezentat în tab. 2.27.

Tabelul 2.27
Nr
S.
a
[m]
b
[m]
h1
[m]
h2
[m]
h3
[m]
( )
3
h
2
h
1
h
6
b a
1
+ +
·
= V

( )( )
2
h
3
h
1
h
3
h
3
3
h
6
b a
2
+ +
×
·
= V

VS VU
1 5,40 6,70 -0,22 -0,01 +0,09
( )
84 . 0
09 . 0 01 . 0 22 . 0
6
70 . 6 40 . 5
÷ =
+ ÷ ÷
·

( )( )
14 . 0
01 . 0 09 . 0 22 . 0 09 . 0
3
09 . 0
6
70 . 6 40 . 5
=
+ +
·
·

0,14
98 . 0
14 . 0
84 . 0
÷ =
÷ ÷

2 5,40 6,70 -0,22 -0,05 +0,09
( )
09 . 1
09 . 0 05 . 0 22 . 0
6
70 . 6 40 . 5
÷ =
+ ÷ ÷
·

( )( )
10 . 0
05 . 0 09 . 0 22 . 0 09 . 0
3
09 . 0
6
70 . 6 40 . 5
=
+ +
×
·

0,10
19 . 1
10 . 0
09 . 1
÷ =
÷ ÷

3 5,00 6,70 0,09 0,18 -0,05
( )
23 . 1
05 . 0 18 . 0 09 . 0
6
70 . 6 00 . 5
=
÷ +
·

( )
( )( )
02 . 0
18 . 0 05 . 0 09 . 0 05 . 0
3
05 . 0
6
70 . 6 00 . 5
÷ =
+ +
÷
×
·

25 . 1
02 . 0 23 . 1
=
+

-0,02
4 5,00 6,70 0,11 0,18 -0,05
( )
65 . 1
05 . 0 18 . 0 11 . 0
6
70 . 6 00 . 5
=
÷ +
·

( )
( )( )
01 . 0
18 . 0 05 . 0 11 . 0 05 . 0
3
05 . 0
6
70 . 6 00 . 5
÷ =
+ +
÷
×
·

66 . 1
01 . 0 65 . 1
=
+

-0,01
5 5,00 6,70 0,18 0,29 0,11
( )
24 . 3
11 . 0 29 . 0 18 . 0
6
70 . 6 00 . 5
=
+ +
·

– 3,24 –
2.8 – Exemplu de calcul 71


Nr
S.
a
[m]
b
[m]
h1
[m]
h2
[m]
h3
[m]
( )
3
h
2
h
1
h
6
b a
1
+ +
·
= V

( )( )
2
h
3
h
1
h
3
h
3
3
h
6
b a
2
+ +
×
·
= V

VS VU
6 5,00 6,70 0,11 0,29 0,17
( )
18 . 3
17 . 0 29 . 0 11 . 0
6
70 . 6 00 . 5
=
+ +
·

– 3,18 –
7 5,02 6,70 0,29 0,17 0,41
( )
88 . 4
41 . 0 17 . 0 29 . 0
6
70 . 6 02 . 5
=
+ +
·

– 4,88 –
8 5,02 6,70 0,41 0,17 0,23
( )
63 . 4
23 . 0 17 . 0 41 . 0
6
70 . 6 02 . 5
=
+ +
·

– 4,63 –
9 5,40 7,75 -0,22 -0,05 -0,49
( )
30 . 5
49 . 0 22 . 0 75 . 7
6
75 . 7 40 . 5
÷ =
÷ ÷
·

– – -5,30
10 5,40 7,75 -0,05 -0,49 -0,30
( )
86 . 5
30 . 0 49 . 0 05 . 0
6
75 . 7 40 . 5
÷ =
÷ ÷ ÷
·

– – -5,86
11 5,00 7,75 -0,05 -0,30 0,11
( )
55 . 1
11 . 0 30 . 0 05 . 0
6
75 . 7 00 . 5
÷ =
+ ÷ ÷
·

( )
( )( )
13 . 0
30 . 0 11 . 0 05 . 0 11 . 0
3
11 . 0
6
75 . 7 00 . 5
=
+ +
×
·

0,13 68 . 1
. 0 55 . 1
÷ =
÷ ÷

12 5,00 7,75 -0,30 -0,17 0,11
( )
33 . 2
11 . 0 17 . 0 30 . 0
6
75 . 7 00 . 5
÷ =
+ ÷ ÷
·

( )
( )( )
07 . 0
17 . 0 11 . 0 30 . 0 11 . 0
3
11 . 0
6
75 . 7 00 . 5
=
+ +
×
·

0,07 40 . 2
. 0 33 . 2
÷ =
÷ ÷

13 5,00 7,75 0,11 0,17 -0,17
( )
71 . 0
17 . 0 17 . 0 11 . 0
6
75 . 7 00 . 5
=
÷ +
·

( )
( )( )
33 . 0
17 . 0 17 . 0 11 . 0 17 . 0
3
17 . 0
6
75 . 7 00 . 5
÷ =
+ +
÷
×
·
04 . 1
33 . 0 71 . 0
=
+

-0,33
14 5,00 7,75 -0,17 -0,11 0,17
( )
71 . 0
17 . 0 11 . 0 17 . 0
6
75 . 7 00 . 5
÷ =
+ ÷ ÷
·

( )
( )( )
33 . 0
17 . 0 17 . 0 11 . 0 17 . 0
3
17 . 0
6
75 . 7 00 . 5
=
+ +
×
·

0,33 04 . 1
. 0 71 . 0
÷ =
÷ ÷

15 5,02 7,75 0,17 0,23 -0,11
( )
88 . 1
11 . 0 23 . 0 17 . 0
6
75 . 7 02 . 5
=
÷ +
·

( )
( )( )
09 . 0
23 . 0 11 . 0 17 . 0 11 . 0
3
11 . 0
6
75 . 7 02 . 5
÷ =
+ +
÷
×
·

97 . 1
09 . 0 88 . 1
=
+

-0,09
72 Lucrări de terasamente – 2


Nr
S.
a
[m]
b
[m]
h1
[m]
h2
[m]
h3
[m]
( )
3
h
2
h
1
h
6
b a
1
+ +
·
= V

( )( )
2
h
3
h
1
h
3
h
3
3
h
6
b a
2
+ +
×
·
= V
VS VU
16 5,02 7,75 0,50 0,04 -0,11
( )
79 . 2
11 . 0 04 . 0 50 . 0
6
75 . 7 02 . 5
=
÷ +
·

( )
( )( )
09 . 0
04 . 0 11 . 0 50 . 0 11 . 0
3
11 . 0
6
75 . 7 02 . 5
÷ =
+ +
÷
×
·
89 . 2
09 . 0 79 . 2
=
+

-0,09

¬

¿
= =
3 i
S S
m 51 . 25 V V


¿
= =
3 i
U U
m 99 . 18 V V

Rezultă urmatoarele cantităţi de lucrări realizate cu buldozerul:
V
S
=25,51 m
3

V
U
=18,99 m
3

Volumul de săpătură suplimentar rezultat (cca. 6m
3
) va fi păstrat pentru
reamenajarea terenului în jurul construcţiei la terminarea acesteia.

 Lucrări executate cu excavatorul

Cu excavatorul se va termina groapa de săpătură gemerală. După nivelarea
terenului la cota -0,60m, calculul devine banal, fiind o însumare de volume de corpuri
geometrice regulate. Calculul se va face separat pentru zonele de adâncime diferită,
conformfig. 2.14a.

- Zona de Subsol cu adâncimea de 3,27m
* paralelipiped dreptunghic cu baza 12,00 x 7,75 m
( )
3
1
m 31 . 248 60 . 0 27 . 3 75 . 7 00 . 12 V = ÷ · · =

2.8 – Exemplu de calcul 73


* prisme triunghiulare pe conturul paralelipipedului până la forma taluzului natural
(tab. 2.3 relaţia 2.8)

3 2 2
2
o
m 107 67 . 2
2
52 . 1 75 . 7
buc 1 67 . 2
2
52 . 1 00 . 12
buc 1 V
52 . 1 63 tg m
= ·
·
· + ·
·
· =
= =


* piramide la colţurile taluzului (tab. 2.3 relaţia 2.7)

3
3 2
3
m 63 . 58
3
67 . 2 52 . 1
buc 4 V =
·
· =

- Zona Parter cu adâncimea 1,00m
Aceste zone au pereţii săpăturii verticali, deci calculul implică aflarea volumului
unui singur paralelipiped dreptunghic.
( )
3
4
m 55 . 10 60 . 0 00 . 1 25 . 6 22 . 4 V = ÷ · · =
- Zona Parter cu adâncimea 0,60m
Adâncimea de fundare de -0,60m a fost atinsă prin nivelarea terenului cu
buldozerul. Nu sunt necesare lucrări suplimentare executate cu excavatorul.

- Zona Parter cu adâncimea 0,87m
( ) ( )
3
5
m 00 . 11 60 . 0 87 . 0 10 . 1 20 . 1 40 . 5 80 . 7 V = ÷ · · ÷ · =

Volumul total de săpătură realizat cu excavatorul se obţine prin însumarea
volumelor V
1
÷V
5
fiind
3 Exc
S
m 50 . 435 V = Pentru această cantitate se va face şi
organizarea transportului pământului cu autobasculanta pentru a se elibera şantierul şi a
se putea continua lucrările pe amplasament.



74 Lucrări de terasamente – 2


 Lucrări executate manual

- Fundaţii continuesub pereţi

* Ax B:
( )
( )
( )
3
m 68 . 6 47 . 0 5 . 0 35 . 0 75 . 3
50 . 0 65 . 0 2 375 . 0 75 . 3 00 . 5 50 . 2
87 5 . 0 125 . 0 32 . 0 75 . 3
= · · + +
· · · + + +
+ · · + +

* Ax C: ( )
3
m 82 . 0 47 . 0 50 . 0 35 . 0 625 . 0 75 . 3 = · · + ÷
* Ax D:
( )
( )
3
m 72 . 5 50 . 0 65 . 0 2 375 . 0 75 . 3 00 . 5 50 . 2
87 5 . 0 125 . 0 32 . 0 75 . 3
= · · · + + +
+ · · + +

* Ax E: ( )
3
m 32 . 1 60 . 0 50 . 0 2 325 . 0 75 . 3 = · · · +
* Ax 1: ( ) ( )
3
m 47 . 5 60 . 0 55 . 0 2 25 . 0 80 . 6 87 . 0 65 . 0 80 . 1 20 . 4 = · · · ÷ + · · +
* Ax 2: ( ) | |
3
m 71 . 1 50 . 0 65 . 0 2 375 . 0 80 . 1 20 . 4 = · · · ÷ +
* Ax 3: ( ) | |
3
m 35 . 1 50 . 0 70 . 0 4 . 1 2 375 . 0 8 . 1 20 . 4 = · · ÷ · ÷ +
* Ax 4: ( ) | |
3
m 84 . 1 50 . 0 70 . 0 2 375 . 0 80 . 1 20 . 4 = · · · ÷ +
* Ax 5: ( ) | |
3
m 25 . 1 50 . 0 65 . 0 4 . 1 2 375 . 0 8 . 1 20 . 4 = · · ÷ · ÷ +
* Ax 6: ( )
3
m 37 . 1 47 . 0 6 . 0 2 50 . 0 2 68 . 0 20 . 4 = · · · ÷ · +

- Fundaţii izolate sub stâlpi

3
m 96 . 1 50 . 0 40 . 1 40 . 1 buc 2 = · · ·

Volumul total de săpătură realizat manual va fi suma celor anterioare,
3 Man
S
m 49 . 29 V = . Trebuie menţionat că acest volum poate fi realizat şi mecanizat, cu
un excavator cu cupă de lăţime corespunzătoare lăţimii fundaţiei. În ambele cazuri,
ultimii 15÷20cm de săpătură la talpa fundaţiei se vor realiza doar înaintea turnării
2.8 – Exemplu de calcul 75


betonului, pentru a evita o îndepărtare ulteioară a unui strat de pământ suplimentar la
baza fundaţiei în cazul în care între momentul săpării şi momentul turnării betonului
apar fenomene naturale (ploaie, zăpadă) care modifică proprietăţile terenului de
fundare. Acest lucru ar implica lucrări suplimentare de săpătură până la interceptarea
unei alte zone de teren bun de fundare, şi umplerea săpăturii cu beton suplimentar,
rezultând costuri sporite pentru construcţie.

c) Nivelarea terenului cu buldozerul. Fişa tehnologică.

Caracteristicile zonei de lucru rezultă din fig. 2.14, care a stat ca bază pentru
calculul volumelor de lucrări executate cu buldozerul. Pentru această lucrare s-a ales
un utilaj Caterpillar G5G XL cu lamă XL. Lucrarea fiind de dimensiuni mici, schema
de lucru care se alege este schema eliptică.

Parametrii de lucru pentru
buldozer şi lamă sunt:
 Ecartament: 1549 mm
 Lăţimea
echipamentului fără
lamă: 2059 mm
 Lungime totală: 4336
mm
 Lungimea tractorului:
2775 mm
 Greutatea utilajului:
8920 kg
 Lăţimea lamei: 2960 mm
 Înălţimea lamei: 1101 mm

1445
2042
H niv =+78.45m
1884
1884

Fig. 2.15 Zona de nivelare cu buldozerul
76 Lucrări de terasamente – 2


Caracteristicile tehnologice ale lucrării de niveleare a terenului:
- volumul de pământ transportat în faţa lamei buldozerului:
3
o
2
o
2
m 07 . 1 905 . 0
63 tg 2
101 . 1 69 . 2
tg 2
h b
q = ·
·
= µ
|
·
= , unde
905 . 0 84 . 18 005 . 0 1 l 005 . 0 1
1
= · ÷ = · ÷ = µ

- productivitatea medie orară a buldozerului
h
m
27 . 22
20
27 . 0
84 . 18
5 . 2
84 . 18
18 . 1
8 . 0 83 . 0 07 . 1 3600
t
v
l
v
l
K
K K q 3600
P
3
m
2
2
1
1
w
e a
bld , h
=
|
.
|

\
|
+ +
· · ·
=
|
|
.
|

\
|
+ + ·
· ' · ·
=
- durata lucrării
h 2 h 99 . 1
27 . 22
99 . 18 51 . 25
P
V V
t
bld , h
u s
~ =
+
=
+
=
Fişa tehnologică de lucru pentru această operaţie este prezentată la sfârşitul capitolului.

d) Săpătura generală realizată cu excavatorul

d1. Determinarea formei şi dimensiunilor abatajului de lucru
 Caractersticile pământului de săpat:
o Taluzul stabil are înclinarea β =63
o
¬ panta m=1,96:1
o Coeficientul de înfoiere i
r
=1,20

 Stabilirea parametrilor de lucru pentru excavator. S-a ales excavator Caterpillar
308C cu lungimea braţului l = 1655 mm şi capacitatea cupei q = 0,23m
3
.
Caracteristicile acestuia sunt:
o adâncimea maximă de săpare mm 4140 U
M
s
=
o raza maximă de săpare mm 6250 R
M
s
=
2.8 – Exemplu de calcul 77


o înălţimea maximă de descărcare mm 5250 H
M
d
=
o înălţimea minimă de descărcare mm 2400 H
m
d
=
o gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului mm 1290 G =
o lungimea trenului de rulare mm 2470 F =
o raza maximă de descărcare m 63 . 5 23 . 0 25 . 6 q R R
3
3
M
s
M
d
= ÷ = ÷ =
 Stabilirea parametrilor de lucru pentru autobasculante. Se alege autobasculanta
ROMAN 18260FK, cu următoarele caracteristici:
o lăţimea mijlocului de transport c =2500 mm
o lungimea mijlocului de transport l =6350 mm
o înălţimea mijlocului de transport H =2985 mm

 Calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii săpate.
Săpătura se poate executa fie cu abataj frontal, fie cu abataj lateral, funcţie de
spaţiul disponibil pe amplasament şi de numarul de fâşii de lucru necesare pentru
terminarea lucrării. Se vor verifica ambele variante pentru zona de subsol a clădirii,
aceasta fiind cea mai dezvoltată zonă a săpăturii.

1. Abataj frontal cu descărcare în autobasculanta.
Dimensiunile gropii generale de săpătură ce trebuiesc obţinute sunt date în fig. 2.16.
Excavatorul sapă cu şi descarcă cu rotire la 90
o
.
Caracteristicile geometrice se verifică în următoarele condiţii:
- Cupa excavatorului să atingă piciorul şi creasta taluzului
m 14 . 4 m 67 . 2 U U
M
S s
s · s √
m 25 . 6 m 875 . 3
2
75 . 7
R
2
A
M
s
s = · s √
- Taluzul pământului în săpătură să fie stabil
78 Lucrări de terasamente – 2


m 23 . 4
96 . 1
67 . 2
60 . 5 m 875 . 3
2
75 . 7
m
U
A
2
A
s
= ÷ s = · ÷ ' s √

Rezultă că secţiunea de săpare necesară pentru construcţie se încadrează în
gabaritul de lucru al excavatorului, şi deci excavarea se va face într-o singură fâşie de
lucru.

 Dimensiuni geometrice necesare pentru descărcarea cupei excavatorului în
autobasculantă:
- Verificarea razei de descărcare
Din considerente de spaţiu, se preferă amplasarea mijlocului de transport intr-o
poziţie paralelă cu direcţia de deplasare a excavatorului (fig. 2.16).
¬
m 00 . 3
2
5 . 2
29 . 1 63 . 5
2
c
G R d
2
c
d G R
M
d
M
d
= |
.
|

\
|
+ ÷ = |
.
|

\
|
+ ÷ s
¬ + + >

Rezultă că distanţa dintre autobasculantă şi ecavator trebuie să fie de maxim 3,00m
A/2 A/2
A=7.75
Us=2.67
A'/2=5.60 A'/2=5.60
G=1.29 G
Rd Rs
c=2.50 d
Hd
Us/m Us/m
H

Fig. 2.16 Dimesiunile gropii generale. Secţiune
2.8 – Exemplu de calcul 79


- Verificarea înălţimii de descărcare
m 25 . 5 H m 79 . 3 8 . 0 99 . 2 m 8 . 0 H H
M
d
M
dnec
= s = + = + = √
Fazele de lucru pentru executarea săpăturii în abataj frontal sunt prezentate în fişa
tehnologică de la sfârşitul capitolului.

2. Abataj lateral cu descărcare în autobasculantă
Modul de calcul al lăţimii abatajului lateral rezultă din fig. 2.17. Singura dimensiune
diferită faţă de cazul anterior este lăţimea abatajului de lucru, care va fi diferită pentru
fâşia de margine şi fâşiile intermediare.
- Fâşie marginală

m
s M
s
A
m
U
2 00 . 1 G R + + + =
m 23 . 1
96 . 1
67 . 2
2 00 . 1 29 . 1 25 . 6
m
U
2 00 . 1 G R A
s M
s m
= |
.
|

\
|
+ + ÷ = |
.
|

\
|
+ + ÷ =
A/2 A/2
A
U
s
A'/2 A'/2
H
d
Us/m Us/m
H
Rd Rs
c d G
1.00 1
:
m
G

Fig. 2.17 Schiţă de calcul pentru abataj lateral
- Fâşie intermediară

i
s M
s
A
m
U
00 . 1 G R + + + =
80 Lucrări de terasamente – 2


m 65 . 2
96 . 1
67 . 2
00 . 1 29 . 1 25 . 6
m
U
00 . 1 G R A
s M
s i
= |
.
|

\
|
+ + ÷ = |
.
|

\
|
+ + ÷ =
Având în vedere că lăţimea maximă a gropii de săpătura la bază este de 7,75m,
rezultă ca săpătura va fi realizată în 4 fâşii de lucru, una marginală şi trei intermediare,
aşa cum este prezentat în fişa tehnologică.

d2. Determinarea timpului necesar pentru terminarea lucrării

o Productivitatea medie pe schimb a excavatorului
Schimbul de lucru este considerat de 8 ore.
Pentru excavator cu capacitatea cupei de 0,23m
3
, unghi de rotire în timpul lucrului
de 90
0
şi teren mijlociu (abataj frontal), din tabelul 2.19 rezulta t
c
=20 sec. Ceilalţi
coeficienţi implicaţi în calcul sunt:
K
u
=0,87
83 . 0
20 . 1
1
K
1
K
a
a
= =
'
=
K
t
=0,9
K
e
=0,75
¬
sch
m
4 . 161 9 . 0 8 75 . 0 87 . 0 83 . 0 23 . 0
20
3600
P
3
e
= · · · · · · =
o Numărul de schimburi de lucru necesare pentru erminarea lucrării
3 7 . 2
4 . 161
5 . 435
P
V
n
e
E
s
~ = = = schimburi (zile) necesare pentru terminarea lucrării
Pentru abatajul lateral, unghiul de rotire este de 180
o
, şi t
c
= 25sec. Rezultă:
sch
m
129 9 . 0 8 75 . 0 87 . 0 83 . 0 23 . 0
25
3600
P
3
e
= · · · · · · =
ore 28 schimburi 4 . 3
129
5 . 435
P
V
n
e
E
s
~ = = =
2.8 – Exemplu de calcul 81


e) Organizarea transportului cu autobasculanta

Pentru transportul pământului s-a ales autobasculanta ROMAN 18260FK
(tab.2.26 ), cu următoarele caracteristici:
- Puterea motorului P
i
=260CP
- Masa utilă P
b
=10,1t
- Masa proprie a vehicolului G =7,9t
- Viteza maximă de circulaţie: v =102 km/h
- Panta maximă admisă: 30
o

Drumul de acces în şantier este drum de asfalt cu panta maximă 3%, iar distanţa de
la şantier la groapa de împrumut este de 7 km.


Determinarea capacităţii de transport a vehicolului
- Condiţia de pornire de pe loc (rel. 2.26)
t ad
F F >
CP 234 260 % 90 P P
i e
= · = · q =
In treapta I, autobasculanta va avea viteza de 10km/h ¬
daN 6318
10
234 270
v
P 270
F
e
tI
=
·
= =
o =0,7 (tab. 2.22 pentru autocamioane grele)
¢ =0,6 (tab. 2.23) ¬
( ) ( ) daN 7650 1 . 10 9 . 7 6 . 0 7 . 0 1000 P G 1000 F
b ad
= + · · = + o¢ =
¬ daN 7650 F daN 6318 F
ad tI
= < = √
Deci condiţia de pornire de pe loc este îndeplinită.
- Condiţia de circulaţie
Se consideră ca viteza maximă de circulaţie pentru autobasculanta încărcată este de
70 km/h. Conformrel. 2.35 rezultă:
82 Lucrări de terasamente – 2


G
w w
F
P
i p
t
÷
+
s
t
daN
30
100
3
1000 i 1000 w
daN 57 . 902
70
234 270
F
i
t
= · = =
=
·
=

t
daN
20 w
p
= (tab. 2.24 pentru îmbrăcăminţi rutiere netede)
t 1 . 10 P t 15 . 10 9 . 7
20 30
57 . 902
P
b
= ~ = ÷
+
s
Rezultă că autobasculanta poate fi folosita la capacitatea maximă de încărcare,
dacă nu se depăşeşte viteza de circulaţie de 70km/h.

Determinarea numărului de autobasculante necesar pe şantier
Pentru terminarea lucrărilor de săpătură mecanizată în trei schimburi, trebuie
asigurată continuitatea în funcţionare a excavatorului, respectiv continuitatea la
încărcare pentru autobasculantele ce deservesc excavatorul.
- Numarul de cupe necesar pentru umplerea benei autobasculantei (rel. 2.25)
cupe 33 1 . 32
83 . 0 87 . 0 23 . 0 9 . 1
1 . 10
K K q
P
n
a u g
c
¬ =
· · ·
=
' · · · ¸
=
- Timpul de încărcare al benei (rel. 2.24)
min 17 29 . 16
60 8
4 . 161
83 . 0 87 . 0 23 . 0 33
60 t
P
K K q n
t
s
exc
a u c
i
¬ =
·
· · ·
=
·
' · · ·
=
- Durata timpului de transport pentru o viteză medie de transport de 35km/h
min 12 60
35
7
60
v
l
t
m
t
= · = · =
- Timpul de descărcare t
d
=10 min
2.8 – Exemplu de calcul 83


- Timpul de manevră t
m
=5 min
- Durata ciclului de transport pentru autobasculante (rel. 2.36)
min 61 5 2 10 12 2 17 t
c
= · + + · + =
- Numărul de autobasculante rezultă din condiţia de continuitate la încărcare
ante autobascul 4 58 . 3
17
61
N t t N
a c i a
~ = = ¬ = ·
- Timpul de staţionare la descărcare (rel. 2.38)
min 7 61 17 4 t t N t
c i a st
= ÷ · = ÷ · =
Diagrama de mişcare a vehiculelor este prezentată în fişa tehnologică, pentru
cazul în care ziua de lucru începe la 7
00
şi se lucrează un schimb pe zi.

f) Măsuri de protecţia muncii

Pentru lucrarea luată în considerare, se impun următoarele măsuri de protecţia
muncii:

Măsuri cu caracter general:
1. Instruirea personalului tehnic în vederea însuşirii proiectului de organizare (sau a
fişei tehnologice) a lucrării şi regulilor tehnologice respective.
2. Stabilirea direcţiei de avansare a lucrărilor pe baza studiilor geotehnice în zonele
de săpătură şi umplutură, astfel ca să se evite alunecări de teren.
3. Îndepartarea (de ex. prin lucrări de epuismente) de pe amplasamentul lucrărilor a
apelor de suprafaţă, care ar putea provoca înmuierea terenului şi prăbuşirea
taluzurilor.
4. Stabilirea existenţei eventuale a unor conducte subterane, natura şi felul cum sunt
amplasate în pământ (de ex. conducte de apă, gaz, etc.) pentru a se lua măsuri
speciale de lucru (se va cere acordul regiei de exploatare a conductelor)
84 Lucrări de terasamente – 2


5. Marcarea zonelor în care se execută lucrări de terasamente (săpătură, umplutură), a
limitei de acces a muncitorilor şi a zonei de staţionare a utilajelor.
6. Afişarea de panouri de avertizare asupra lucrării ce se execută.
7. Iluminarea punctelor de execuţie de săpături, a drumurilor de transport, a locurilor
unde se lucrează noaptea.
8. Interzicerea accesului muncitorilor în direcţia de avansare a lucrărilor de săpare cu
excavatoare.
9. Lucrările de excavare în apropierea liniilor electrice aeriene se execută numai după
ce s-au luat măsuri de tehnica securităţii (de ex. verificarea legării la pământ a
utilajelor, scoaterea de sub tensiune a liniei electrice care traversează zona de
lucru, etc.).

Măsuri de securitate prin instruirea muncitorilor:
o Muncitorii admişi la lucrări de terasamente trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- sa fie apţi din punct de vedere medical;
- să cunoască normele de tehnica securităţii generale şi specifice pentru
executarea şi transportul mecanizat al terasamentelor;
- să aibă vârsta de cel puţin 18 ani, pentru manevrarea utilajelor;

o Conducera şantierului va asigura echipamentul de protecţie, prevăzut de
instrucţiunile în vigoare.

Măsuri de securitate la exploatarea utilajelor:
o Mecanicii trebuie să aibă încadrarea corespunzătoare lucrului cu utilajul respectiv,
să-l cunoască şi să asigure continuu buna lui funcţionare.
o Se interzice accesul persoanelor străine pe utilaje în timpul lucrului sau
transportului; de asemenea se interzice păstrarea de bidoane cu carburanţi sau
lubrifianţi în cabină sau pe utilaj.
2.8 – Exemplu de calcul 85


o Extinctoarele speciale de incendii de pe utilaje vor fi menţinute permanent în bună
stare de funcţionare.
o La începerea lucrului (la intrarea în schimb sau după o pauză) mecanicul va
avertiza muncitorii din apropiere prin claxonare.
o La terminarea programului utilajul va fi parcat la locul indicat în acest scop, se
pune în stare de repaus (de ex. la excavator se coboară cupa la pământ), se
frânează, comenzile se aduc la poziţia neutră, se încuie cabina şi utilajul se predă în
grija pazei.

La excavatoare:
o Instalarea utilajelor se face conform proiectului de organizare sau a fişei
tehnologice, pe terenuri care să le asigure stabilitatea; pe terenuri slabe, instalarea
se face pe un pat de traverse.
o În cazul lucrului în front înalt, excavatorul va fi ţinut dincolo de limitele taluzului
natural al pământului; se vor îndepărta în acelaşi timp bulgării şi bolovanii, care s-
ar putea prabuşi de pe taluz.
o In cazul lucrului în front adânc, cu echipament cu cupă inversă, excavatorul va fi
menţinut dincolo de limitele prismei de surpare.
o Este interzisă trecerea sub braţul utilajelor cât şi staţionarea în raza de lucru a
acestora.
o La lucrul în trepte, înălţimea acestora nu va depăşi înălţimea maximă de tăiere a
utilajului; distanţa între două excavatoare simultan în abatajul de lucru va fi de cel
puţin 20m; se interzice săparea cu formarea de porţiuni de pământ în consolă şi
lăsarea nesăpată a acestora.
o La descărcarea pământului direct în autovehicul, cupa se conduce din spate către
cabină. Se coboară cupa atât cât permite descărcarea. Este interzisă trecerea cupei
peste cabină cât şi rămânerea conducătorului auto în cabină în timpul încărcării
autovehicolului.
86 Lucrări de terasamente – 2


o La utilajele electrice, siguranţele şi instalaţia de săpare se protejează şi se închid
într-un dulap special, care să se poată ţine sub cheie.

La buldozere:
o Distanţa între două utilaje de lucru va fi de cel puţin 10m; nu se permite intrarea
utilajelor la săpături în zona prismei de surpare.
o Se interzice oprirea buldozerelor în pantă sau în rampă, fără a fi asigurate
împotriva pornirii.


2.8.1. Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente
 GENERALI TĂŢI
Săpăturile generale se vor executa mecanizat.
 STANDARDE, NORMATI VE ŞI PRESCRI PŢII CARE GUVERNEAZĂ
EXECUŢI A DE ANSAMBLU A LUCRĂRI I
NORMATI VE:
- C56-85-Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de con-
strucţii şi instalaţii aferente.
- C169-88-Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru re-
alizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.
- C16-84-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de con-
strucţii şi a instalaţiilor aferente.
STAS-uri:
- 9824/0-74-Trasarea pe teren a construcţiilor.
2.8 – Exemplu de calcul 87


- 9824/1-87-Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale si agro-
zootehnice.
 MATERI ALE ŞI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE
Nu este cazul.
 TESTE, VERI FI CĂRI ŞI PROBE CARE TREBUIE RESPECTATE
Lucrările de săpături trebuie recepţionate conformnormativului C56-85.
Calitatea lucrărilor de umpluturi se va verifica în baza greutăţii volumetrice realizate în
stareuscată de 1,8 t/m
3
.
 PREPARARE, CONFECŢIONARE
Nu este cazul.
 EXECUŢI A LUCRĂRI LOR
o DESCRI EREA LUCRĂRILOR
a. Săpături
La executarea săpăturilor trebuie să se aibă în vedere menţinerea echilibrului
natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se peri-
cliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate.
Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor se va stabili ţinând seama de adân-
cimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi
umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile meteorologice şi
climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie
adoptată etc.
Săpăturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât, în orice fază a lucrului,
fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colec-
tării apelor în timpul execuţiei.
88 Lucrări de terasamente – 2


Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale
stabilităţii masivelor de pământ din zona lor de influenţă, sau daune datorită afuierilor
de sub instalaţiile, construcţiile şi elementele de construcţie învecinate.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un
caz, profilul proiectat al săpăturii. În acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cmdeasu-
pra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte utilaje mecanice de
finisare (buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţe-
lor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a
lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase
etc.), lucrările de săpătură se execută de la început până la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la
un nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;
- pentru pământurile argiloase 0,15...0,25 m;
- pentru pământurile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.
Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea
execuţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile nece-
sare în vederea fundării se vor stabili de către proiectant.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevă-
zute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte, iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 mîn cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 mîn cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
2.8 – Exemplu de calcul 89


În cazul săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi se vor lua următoarele măsuri
pentru menţinerea stabilităţii malurilor:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;
- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de
1,00 m de la marginea gropii de fundaţie;
- pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adân-
cimea săpăturii;
- se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite
accidental;
- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după
săpare şi se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri
de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu
taluz.
Constructorul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor
longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor
şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

b. Umpluturi
Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de
săpătură.
Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari,
mâluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.
Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul
greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform "Norma-
tivului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice"
indicativ C 29-85.
Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă
de compactare, admiţându-sevariaţii de ±2 %.
90 Lucrări de terasamente – 2


Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea
stratului şi umiditatea optimă, se va trece la compactarea efectivă a straturilor până la
realizarea grosimii umpluturii.
Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor
de sarcini, a proiectelor speciale sau fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor
"Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29-85".
Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile
necesare, în cazul în care se constată că umplutura nu este corespunzătoare.
o PROTECŢI A LUCRĂRI LOR Î N PERIOADA DE EXECUŢIE
Pentru a nu se degrada fundul săpăturilor datorită ploilor sau depunerilor de deşeuri,
fundaţia se va executa într-un timp cât mai scurt posibil de la executarea săpăturii re-
spective (1-3 zile). Se va amenaja platforma din jurul clădirii, astfel încât apele de pre-
cipitaţie să fie colectate şi îndepărtate de clădire în timp cât mai scurt.
o PRESCRI PŢII , RECOMANDĂRI , STANDARDE, NORMATI VE
PENTRU EXECUŢI A DE DETALI U
Lucrările de săpături se vor începe numai după identificarea pe teren a tuturor re-
ţelelor şi devierea lor. În cazul în care în timpul execuţiei lucrărilor apar întâmplător
reţele de instalaţii subterane neprevăzute în proiectele de specialitate, se vor opri lu-
crările şi se va chema proiectantul şi companiile de exploatare a reţelelor.
o ABATERI, TOLERANŢE SI VERI FICĂRILE ACESTORA
Beneficiarul împreună cu executantul va semna un proces verbal al cotei de sa-
pare.
2.8 – Exemplu de calcul 91


Săpăturile se vor executa până la cotele din proiect dar nu mai sus decât cota ter-
enului natural nederanjat. Ultimii 30cmde săpătură se vor executa manual. De aseme-
nea se vor realiza pantele pentru scurgerea apelor pe fundul gropii.
În principiu cota de fundare este cea prevazuta în proiect. Coborârea cotei de
fundare (coborârea fundului săpăturii) sub cota din proiect se stabileşte cu ocazia re-
cepţiei naturii terenului de fundare de către geolog, dacă se constată că terenul nu are
caracteristicile avute în vedere la proiectare.
În vederea evacuării apelor staţionate pe fundul săpăturii se vor executa şanţuri
în tub drenant pe perimetrul săpăturii precum şi puţuri betonate de colectare a apelor şi
pomparea acesteia.
 DEFECTE ADMI SE SI NEADMI SE
Nu este cazul.
 VERI FI CĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
Lucrările de fundaţii vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea naturii
terenului, a săpăturilor, şi după retrasarea elementelor geometrice a tuturor fundaţiilor,
respectându-se abaterile admisibile prevazute în anexa 2.1 la normativul pentru verifi-
carea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente (indicativ C56-85).
Procesul verbal de recepţie a naturii terenului de fundare se va încheia între geotehni-
cian, beneficiar si executant. În vederea recepţiei se vor prezenta geotehnicianului
procesele verbale de trasare şi a cotei de fundare.
Umpluturile se vor receptiona de catre geotehnician în baza buletinelor de analiză
privitor la greutatea volumetrică în stare uscată. Nu se va trece la lucrările pentru re-
alizarea plăcii de la cota ±0,00 până nu se recepţionează umpluturile.
 MASURĂTORI ŞI DECONTĂRI
Săpăturile şi umpluturile se vor plăti la metru cub, conformplanşelor din proiect.
92 Lucrări de terasamente – 2


Transportul pamântului
Pamântul din săpături şi pentru umpluturi se va transporta cu autobasculanta, în
depozite amenajate, respectându-se prevederile primăriei referitoare la păstrarea curăţ-
eniei oraşului (de ex.: spălarea roţilor şi a exteriorului basculantei la ieşirea din şantier
sau din depozit cu jet de apă sub presiune pe platforme special amenajate etc.).
2.8 – Exemplu de calcul 93











2.8.2 FIŞE TEHNOLOGI CE DE LUCRU


1. Nivelarea terenului cu buldozerul
2. Lucrări de săpătură generală realizate cu excavatorul
cu cupă inversă în abataj frontal
3. Lucrări de săpătură generală realizate cu excavatorul
cu cupă inversă în abataj lateral
4. Graficul de mişcare al utilajelor de transport

94 Lucrări de terasamente – 2



FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 1
DENUMIRE ACTI VITATE: NI VELAREA
TERENULUI CU BULDOZERUL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Nivelarea la cota terenului se realizează cu un buldozer Caterpilar D5G – XL cu lamă XL.
Schema de lucru: schema eliptică
Buldozerul se poziţionează cu lama la nivelul suprafeţei de rezemare a şenilelor şi intră în pământ
încă 30cm (mediu). Deplasarea se face “înainte”, tăind dâmburile şi împingând matrialele rezultate
spre locurile joase.
La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce
devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs
de execuţie”.

FAZELE DE EXECUŢIE
1445
2042
H niv =+78.45m
=-0.60m

RESURSE:
 MATERI ALE: alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi
pentru utilaje
 MI J OACE DE MUNCĂ:
Buldozer Caterpilar D5G-XL cu caracteristicile:
o ecartament: 1549mm
o lăţimea tractorului fără lamă: 2059mm
o lungime totală: 4336mm
o greutate maximă a utilajului: 8920kg
Lamă XL cu caracteristicile:
o lăţimea lamei: 2690 mm
o înălţimea lamei: 1101 mm
 FORŢA DE MUNCĂ:
o Operator buldozer: 1
o Necalificat: 1

 CARACTERI STICILE TE-
RENULUI:
- teren categoria a II-a
- ¸
g
=1900 daN/m
3
; i
r
=1,20
- K’
a
=0,83; K
w
=1,18



VERIFICĂRI ŞI RECEPŢIE
Dimensiunile (lungimea şi
lăţimea) cât şi nivelul final se verifică
folosind aparate topografice.
Abateri admisibile:
 la lungimea şi lăţimea zonei
nivelate: ±20cm;
 la nivelul zonei: ±2cm
I NDICATORI TEHNICO-ECONOMI CI
ARTI COL OPERAŢIE UM CONSUM
UTI LAJ
[ore]
DURATA
EXEC.
Nivelare mecanică mc 44,50 2,0 2 h
2.8 – Exemplu de calcul 95



FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 2
DENUMIRE ACTI VITATE: SĂPĂTURĂ
GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ
INVERSĂ ÎN ABATAJ FRONTAL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 1)
DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Lucrările de organizare, pregătitoare, nivelare, sunt executate (inclusiv îndepărtarea stratului vege-
tal).
Se realizează săpătura (în abataj frontal de 5÷8m) cu excavator cu cupă inversă cu capacitatea cu-
pei de 0,23mc, cu descărcae în autobasculante de 10t şi transportul la distanţa medie de 7km.
Terenul este teren coeziv de categoria a II-a.
La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce
devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs
de execuţie”.

CONDIŢII DE LUCRU
Lucrarea se execută în perioada când nu este pericol de îngheţ.
Adâncimea frontului de săpare este de 1÷3m.
Ttransportul pământului se face cu autobasculanta la distanţa de 7km.

FAZELE DE EXECUŢIE
665
780
1445
625
150
775
670
540 1620 422
420 1200 422
2042
-0.87
-3.27
-1.00
110
120
-0.60
FORMA SAPATURII GENERALE DE REALIZAT



96 Lucrări de terasamente – 2


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 2
DENUMIRE ACTI VITATE: SĂPĂTURĂ
GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ
INVERSĂ ÎN ABATAJ FRONTAL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 2)
-0.87
-3.27
-0.60
560
A
A
B B
directie
de
lucru
VEDERE SAPATURA

7.75
2.67
5.60 5.60
1.30 1.30 2.50 3.00
5.25
1.75 1.75
2.99
SECTIUNEA A-A

Us=2.67
2.47
1.00
-0.60
-3.27
SECTIUNEA B-B

2.8 – Exemplu de calcul 97


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 2
DENUMIRE ACTI VITATE: SĂPĂTURĂ
GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ
INVERSĂ ÎN ABATAJ FRONTAL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 3)

RESURSE:
 MATERI ALE: alimentare cu carburanţi şi lubrefi-
anţi pentru utilaje
 MI J OACE DE MUNCĂ:
Excavator Caterpilar 308C cu caracteristicile:
o Lungimea braţului: 1655 mm
o Adâncimea maximă de săpare: 4140 mm
o Raza maximă de săpare: 6250 mm
o Înălţimea maximă de descărcare: 5250 kg
o Capacitatea upei: 0,23 m
3


 FORŢA DE MUNCĂ:
o Operator excavator: 1
o Necalificat: 1


 CARACTERI STI CILE TERENU-
LUI:
- teren categoria a II-a
- ¸
g
=1900 daN/m
3
; i
r
=1,20
- K’
a
=0,83; K
u
=0,87



VERIFICĂRI ŞI RECEPŢIE
Dimensiunile (lungimea şi lăţimea)
cât şi nivelul final se verifică folosind
aparate topografice.
Abateri admisibile:
 la lungimea şi lăţimea săpăturii: ±10cm;
 la adâncimea săpăturii: ±2cm
I NDICATORI TEHNICO-ECONOMI CI
ARTI COL OPERAŢIE UM CONSUM
UTI LAJ
[ore]
DURATA
EXEC.
Săpătură mecanică mc 435,50 24 3 schimburi de
lucru

98 Lucrări de terasamente – 2



FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 3
DENUMIRE ACTI VITATE: SĂPĂTURĂ
GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ
INVERSĂ ÎN ABATAJ LATERAL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 1)
DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Lucrările de organizare, pregătitoare, nivelare, sunt executate (inclusiv îndepărtarea stratului vege-
tal).
Se realizează săpătura (în abataj lateral de 1÷3m) cu excavator cu cupă inversă cu capacitatea cu-
pei de 0,23mc, cu descărcae în autobasculante de 10t şi transportul la distanţa medie de 7km.
Terenul este teren coeziv de categoria a II-a.

La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce
devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs
de execuţie”.

CONDIŢII DE LUCRU
Lucrarea se execută în perioada când nu este pericol de îngheţ.
Adâncimea frontului de săpare este de 1÷3m.
Ttransportul pământului se face cu autobasculanta la distanţa de 7km.

FAZELE DE EXECUŢIE
665
780
1445
625
150
775
670
540 1620 422
420 1200 422
2042
-0.87
-3.27
-1.00
110
120
-0.60
FORMA SAPATURII GENERALE DE REALIZAT



2.8 – Exemplu de calcul 99


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 3
DENUMIRE ACTI VITATE: SĂPĂTURĂ
GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ
INVERSĂ ÎN ABATAJ LATERAL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 2)
-0.87
-3.27
-0.60
A
A
directie
de
lucru
VEDERE SAPATURA
F1
F2
F3
F4

SECTIUNEA A-A
SUCCESIUNEA FISIILOR DE LUCRU
-0.60
-3.27
F1 267
120
-0.60
-3.27
F2
120 220
267

100 Lucrări de terasamente – 2


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 3
DENUMIRE ACTI VITATE: SĂPĂTURĂ
GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ
INVERSĂ ÎN ABATAJ LATERAL
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 3)

-0.60
-3.27
F3
340 220
267

-0.60
-3.27
F4
560 215
267

RESURSE:
 MATERI ALE: alimentare cu carburanţi şi lubrefi-
anţi pentru utilaje
 MI J OACE DE MUNCĂ:
Excavator Caterpilar 308C cu caracteristicile:
o Lungimea braţului: 1655 mm
o Adâncimea maximă de săpare: 4140 mm
o Razamaximă de săpare: 6250 mm
o Înălţimea maximă de descărcare: 5250 kg
o Capacitatea upei: 0,23 m
3


 FORŢA DE MUNCĂ:
o Operator excavator: 1
o Necalificat: 1


 CARACTERI STI CILE TERENU-
LUI:
- teren categoria a II-a
- ¸
g
=1900 daN/m
3
; i
r
=1,20
- K’
a
=0,83; K
u
=0,87




VERIFICĂRI ŞI RECEPŢIE
Dimensiunile (lungimea şi lăţimea)
cât şi nivelul final se verifică folosind
aparate topografice.
Abateri admisibile:
 la lungimea şi lăţimea săpăturii: ±10cm;
 la adâncimea săpăturii: ±2cm
I NDICATORI TEHNICO-ECONOMI CI
ARTI COL OPERAŢIE UM CONSUM
UTI LAJ
[ore]
DURATA EXEC.
Săpătură mecanică mc 435,50 28 3,5 schimburi delucru

2.8 – Exemplu de calcul 101



FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 4
DENUMIRE ACTI VITATE: GRAFI CUL
DE MIŞCARE AL UTILAJELOR DE
TRANSPORT
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 1)
CICLOGRAMA PROCESULUI DE TRANSPORT
tm ti tt
tm
td
tst
tt
l [km]
incarcare
descarcare
t [h]
tm
A1
7
00
7
05
7
22
7
34
7
39
7
49
7
56
8
08
8
13
8
30
7
17
7
22
7
39
7
51
7
56
8
06
8
13
8
25 8
30
8
47
7
34
7
39
7
56
8
08
8
13
8
23
8
30
8
42
A2
A3
A4
8
47
9
04
7
56
7
51
8
13
8
25
8
30
8
40
8
47
8
59
9
04
9
21

ORAR DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE PENTRU AUTOBASCULANTE
PENTRU UN SCHI MB DE LUCRU
AUTOBASCULANTA A1
t
i
[h] t
d
[h]
7
05
÷7
22
7
39
÷7
49

8
13
÷8
30
8
47
÷8
57

9
21
÷9
38
9
55
÷10
05

10
29
÷10
46
11
03
÷11
13

11
37
÷11
54
12
11
÷12
21

12
45
÷13
02
13
19
÷13
29

14
10
÷14
27
14
44
÷14
54

AUTOBASCULANTA A2
t
i
[h] t
d
[h]
7
22
÷7
39
7
56
÷8
06

8
30
÷8
47
9
04
÷9
14

9
38
÷9
55
10
12
÷10
32

10
46
÷11
03
11
20
÷11
30

11
54
÷12
11
12
28
÷12
38

13
02
÷13
19
13
36
÷13
46

14
27
÷14
44

7
01
÷7
11
(schimbul urmator)



AUTOBASCULANTA A3
t
i
[h] t
d
[h]
7
39
÷7
56
8
13
÷8
23

8
47
÷9
04
9
21
÷9
31

9
55
÷10
12
10
29
÷10
39

11
03
÷11
20
11
37
÷11
47

12
11
÷12
28
12
45
÷12
55

13
19
÷13
36
13
53
÷14
03

14
44
÷15
01

7
18
÷7
28
(schimbul urmator)

AUTOBASCULANTA A4
t
i
[h] t
d
[h]
7
56
÷8
13
8
30
÷8
40

9
04
÷9
21
9
38
÷9
48

10
12
÷10
29
10
46
÷10
56

11
20
÷11
37
11
54
÷12
04

12
28
÷12
45
13
02
÷13
12

13
36
÷13
53
14
27
÷14
37



102 Lucrări de terasamente – 2


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 4
DENUMIRE ACTI VITATE: GRAFI CUL
DE MIŞCARE AL UTILAJELOR DE
TRANSPORT
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
(pag. 2)

RESURSE:

 DRUM ACCES:
 drum de asfalt
 w
p
=20 daN/t; w
i
=30 daN/t

Caracteristici de trafic:

F
tI
[daN] v
m
[km/h] i [%] P [t]
6318 35 3 10,1


 MI J OACE DE MUNCĂ:
Autobasculanta ROMAN 18260FK – 3 bucăţi
cu caracteristicile:
o Puterea motorului: P
i
=260 CP
o Masa utilă: P
b
=10,1 t
o Masa proprie a vehicolului: G =7,9 t
o Viteza maximă de circulaţie: v = 102 km/h
o Capacitatea upei: 0,23 m
3




 FORŢA DE MUNCĂ:
o Şofer: 4
o Necalificat: 2

I NDICATORI TEHNICO-ECONOMI CI
ARTI COL OPERAŢIE UM CONSUM
UTI LAJ
[ore]
DURATA EXEC.
Transport mc 435,50 25 3,20 schimburi de
lucru








CAP. III LUCRĂRI DE TRASARE A CONSTRUC-
ŢIEI




3.1 ALEGEREA SISTEMULUI DE REFERINŢĂ

Prin trasare se înţelege operaţia de transpunere din planurile de execuţie,
pe teren, a formei şi dimensiunilor exacte a construcţiei ce urmează să se
execute. Dându-se în proiect coordonatele în plan (x,y) şi de nivel (H), ale
punctelor unei construcţii, se cere să se fixeze pe teren poziţia acestor puncte
conform proiectului. Pentru trasare este necesară stabilirea unei reţele de puncte
fixe, de coordonate cunoscute, materializate pe teren. Aceste reţele pot fi:
 reţea de construcţii;
 reţea de triangulaţie geodezică sau topografică locală (reţea de coordonate);
 reţea de pătrate sau dreptunghiuri creată special pe teren, numită reţea
specială de trasare (fig. 3.1)
Pentru simplificarea trasării se preferă reţeaua specială de trasare care se
leagă de reţeaua geodezică sau topografică existentă.
La proiectarea acestei reţele trebuie respectate următoarele reguli:
 axele de trasare să fie paralele cu axele principale ale construcţiei;
 amplasarea reperelor ce formează punctele de referinţă a caroiajului în plan
să se facă astfel încât în timpul execuţiei lucrărilor să fie ferite de distrugere;
104 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


 reperele, pe cât posibil, să servească atât la planimetrie cât şi la altimetrie;
 originea sistemului rectangular al reţelei speciale de trasare să se
stabiliească astfel încât toate coordonatele punctelor să aibă valori pozitive;
y
x
1 4
1 4
C
A
C
A
425
207
425
235
408
207
408
235
7.00 28.00 15.00
2
0
0
400
2
0
7
2
3
5
2
5
0
408
425
460
8.00
17.00
35.00
1 2
3 4
II III
I IV

Fig. 3.1 Reţea specială de trasare. Legarea topografică a construcţiei folosind repere ale
reţelei speciale de trasare: 1,2,3,4 – repere ale reţelei speciale de trasare; I, II, III, IV –
colţurile construcţiei: 1-1, 4-4, A-A, C-C – axele principale ale construcţiei

Toleranţe admise pentru lungimi
Tabelul 3.1
Lungimi [m]
Toleranţe [cm]
≤ 25 50 100 150 200
P 250
Toleranţa coordonaltelor rec-
tangulare de trasare
±1 ±2 ±3 ±4 ±5 ±6

 lungimea laturilor caroiajului variază între 20 ÷ 200 m în funcţie de gradul
de precizie impus de proiectant. Toleranţele admise pentru lungimi la
3.1 – Alegerea sistemului de referinţă 105


trasarea construcţiilor pe orizontală sunt specificate in tab. 3.1, iar
moajorarea lor în funcţie de panta terenului, în tabelul 3.2. Pentru unghiuri,
toleranţa de trasare este de ±1
o
. Toleranţa admisă la trasarea reperului de
cotă ±0,00m este de ±1 cm.
Toleranţe admise pentru pante
Tabelul 3.2
Panta terenului
p [%]
p≤ 3 3<p<10 10<p≤15 p>15
Sporul de pantă [%] 0 25 50 100

Cotele punctelor reţelei speciale de trasare se determină prin nivelment geome-
tric cu toleranţa T:
L 20 T ± = [mm] (3.1)
În care L este lungimea traseului exprimată în km.

Pentru realizarea în detaliu a construcţiilor sunt necesare următoarele piese de-
senate:
 Planul general de situaţie care conţine caracteristicile construcţiei, legarea to-
pografică în plan şi pe înălţime a construcţiei, având indicat sistemul de coordonate
utilizat pentru trasare;
 Planul de trasare a axelor principale de construcţie care serveşte ca plan de bază
pentru trasări de detaliu. Pe plan se notează cota zero şi corespondenţa sa ca
valoare absolută; se indică trimiterile la diverse schiţe ale şoselelor şi căilor ferate
pentru a face legătura cu căile de acces, legarea la reţeaua de trasare, sistemul de
coordonate, descrierea şi reperajul punctelor topografice de planimetrie şi nivel-
ment. Se ataşează borderoul coordonatelor vârfurilor construcţiei şi a vârfurilor
unghiurilor de frângere;
 Planul fundaţiilor pe care sunt indicate toate axele de trasare; în plan se indică
lăţimile fundaţiilor, pereţilor şi stâlpilor;
106 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


 Planul fundaţiilor pentru instalaţii, care conţine amplasamentul fundaţiilor elemen-
telor mici şi izolate pe care se montează divese instalaţii ca rezervoare, pompe, etc.
 Secţiunile verticale care caracterizează forma construcţiei, adâncimea de fundare,
înălţimile nivelelor, golurile de ferestre, uşi, etc.

Trasarea pe teren a construcţiilor cuprinde următoarele lucrări:
- identificarea, reconstituirea şi, după caz, rematerializarea reperelor de
trasare;
- fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament prin marcarea pe teren a punc-
telor caracteristice şi trasarea axelor principale ale construcţiei;
- trasarea lucrărilor de detaliu ale construcţiei;
- verificări de autocontrol prevăzute în documetaţia de trasare.


3.2 ORDINEA ŞI TEHNICA TRASĂRII CONSTRUCŢIILOR PE
ORIZONTALĂ

Trasarea construcţiilor este alcătuită din următoarele operaţii:
a) Identificarea şi verificarea ca poziţie şi alcătuire a reperelor de trasare din reţeaua
specială de trasare folosită;
Poziţia reperelor trebuie astfel stabilită încât vizarea lor cu aparate topografice să
nu fie împiedicată de construcţii, pe toată durata execuţiei lucrării; de asemenea,
ele nu trebuie amplasate pe locurile unde se vor face amenajări pentru organizarea
de şantier. La construcţiile mai importante, reperele sunt marcate pe borne din
beton, protejate de obicei cu imprejmuiri, bolovani sau moviliţe de pământ (fig.
3.2.b). Bornele sunt paralelipipedice sau piramidale, şi au la partea superioară o
plăcuţă metalică pe care se imprimă punctul teroretic. Pentru bornele de nivel, pe
plăcuţa metalică se imprimă nivelul reperului.

3.2 – Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor 107


tarus din
lemn
imprejmuire
de protectie
tarus din
lemn
imprejmuire
de protectie

20-30cm
100-150cm
50-70cm
50-70cm
20-30cm
placutametalica
cu crestaturi
bornadin
beton
borna din
beton
placutametalica
cu crestaturi

a. reper din lemn b. reper din beton
Fig. 3.2 Repere pentru trasarea construcţiilor

În cazul construcţiilor de mai mică importanţă, drept repere se folosesc ţăruşi din
lemn suficient de lungi (cca. 80cm) pentru a se putea bate bine în pământ, sau ţă-
ruşi din oţel (în teren foarte consistent).
Punctul topometric (matematic) se înseamnă în corpul ţăruşului din lemn cu
cuie, iar în corpul ţăruşului din fier cu găuri. Bornele se protejează cu apărătoare
din lemn (fig.3.2a) pentru a nu fi deplasate de vehicule sau muncitori în timpul
lucrului.
În cazul în care se constată o deteriorare sau o deplasare a reperelor, acestea se
rematerializează.
Pentru măsurători şi trasarea construcţiei proiectate este necesară semnalizarea
punctelor topografice: prin semnalizare se înţelege operaţia prin care se va face
vizibilă, de la distanţă mare, verticala punctului matematic marcat. Pentru distanţe
până la 200 ÷ 300m, semnalizarea se poate face cu jaloane din lemn, colorate, în
108 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


roşu sau alb, având un sabot metalic ascuţit la vârf, care sunt ţinute vertical cu
ajutorul unui trepied metalic. Verticalitatea se poate asigura vizual, cu un fir cu
plumb. Pentru distanţe mai mari, de 1 ÷ 5km, punctul topografic se poate
semnaliza cu o baliză.
II III
I IV
I
II III
IV V
VI

cui
tarus scandura
1
.
0
0
-
1
.
2
0
3.00 - 6.00

a. configuraţii de împrejmuiri continue b. împrejmuire la acelaşi nivel
cui
1
.
0
0

-

1
.
2
0
1
.
0
0
-
1
.
2
0
3.00-6.00

c. împrejmuire în trepte
Fig. 3.3 Împrejmuiri pentru marcarea axelor

b) Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament, jalonând punctele caracteristice ale
construcţiei (colţuri, intersecţii) şi trasarea iniţială a axelor principale ale construc-
ţiei.
Trasarea punctelor se poate face prin mai multe metode:
3.2 – Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor 109


- metoda coordonatelor polare, indicată, în general, pe acele terenuri ce nu
prezintă obstacole, permiţând efectuarea măsurătorilor direct, de la punc-
tele reţelei speciale de trasare până la punctele de trasat;
- metoda coordonatelor rectangulare, folosită atunci când reperele clădirilor
şi ale construcţiilor sunt situate în apropierea aliniamentelor ce nu au
puncte de sprijin topografice, cu condiţia ca distanţele să poată fi măsurate
direct sau pe cale optică;
- metoda intersecţiei unghiulare, carese aplică pentru trasarea acelor puncte
ce se află la mari distanţe de punctele reţelei de sprijin;
- metoda intersecţiei liniare, indicată pentru trasarea reperelor acelor con-
strucţii ce sunt situate pe terenuri plane, fără obstacole şi în apropierea
punctelor reţelei topografice de sprijin, lungimile neavând voie să depă-
şească pe aceea a unei panglici de oţel;
9.00 9.00 10.00
1
0
.
0
0
7
.
0
0
1 2 3 4
1 2 3 4
C
B
A
C
B
A
II
I
III
IV
imprejmuire
conturul constructiei

Fig. 3.4 Materializarea axelor pe împrejmuire
110 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


- metoda intersecţiei reperate, folosită în cazul în care poziţia unui punct
trasat se găseşte la intersecţia a două axe, obţinută după aliniamentele fix-
ate pe teren, în afara construcţiei.
Trasarea în raport cu reperele de trasare din reţeaua de referinţă, prin metoda coor-
donatelor rectangulare, se face folosind teodolite pentru trasarea direcţiei şi rulete
sau panglici de oţel pentru măsurarea lungimilor.
Se începe cu trasarea axelor principale utilizând ca sprijin reţeaua specială de
trasare a construcţiei, pe baza schemei de trasare întocmită în acest scop.
Punctele principale (I, II, III, IV din fig. 3.1) se trasează pe teren faţă de puntele re-
ţelei speciale de trasare (1, 2, 3, 4), de regulă prin metoda coordonatelor rectangu-
lare. Se jalonează şi se verifică în fiecare punct perpendicularitatea reciprocă a axe-
lor, abaterea admisă faţă de unghiul drept fiind de ±60”. La abateri mai mari se va
corecta poziţia punctului. Trebuie reţinut că perpendicularitatea reciprocă a axelor
este una din cerinţele de bază la trasarea lor deoarece devierile acestor axe conduc
mai departe la devierea celorlalte axe ale construcţiei. La construcţiile mai mici
(blocuri, clădiri) se măsoară laturile sau diagonalele, iar rezultatele obţinute se
compară cu valorile corespunzătoare din proiect.
c) Proiectarea şi construirea împrejmuirii de trasare. Împrejmuirea se execută paralel
cu conturul construcţiei, rectilinie, orizontală pentru asigurarea preciziei măsurăto-
rilor. Se amplasează la distanţa 4…6m faţă de construcţie pentru a nu se afla în
zona lucrărilor de terasamente. Împrejmuirea poate fi continuă sau discontinuă pe
capre sau stâlpi. Împrejmuirea continuă (fig. 3.3) este alcătuită din scânduri bătute
pe stâlpi bine înfipţi în pământ. Înălţimea scândurilor deasupra pământului trebuie
stabilită în funcţie de relieful terenului. Pe terenul cu înclinare mare, împrejmuirea
se construieşte în trepte (fig.3.3c). Pentru circulaţia vehiculelor folosite pe şantier
se lasă porţi în împrejmuire. Aşezarea stâlpilor împrejmuirii se face astfel încât nici
unul din ei să nu cadă în dreptul unei axe de trasare a construcţiei, deoarece ar
putea împiedica întinderea sârmelor.

3.2 – Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor 111


1 4
1 4
C
A
C
A
I
II
V
VI
III
IV
VII
VIII
XIII XIV
IX X
XV XVI
XI XII
imprejmuire

a. materializarea axelor de trasare prin puncte din afara incintei şantierului
I
II
V
VI
III
IV
VII
VIII
XIII XIV
IX X
XV XVI
XI XII
Rp1 Rp2
Rp3 Rp4
8
.
0
0
15.00
7.00
3
5
.
0
0
1
5
.
0
0
2
1
.
0
0
1
0
.
0
0
1
9
.
0
0
2
.
5
0
4
.
5
0
3
.
2
5
4
.
7
5
3.80
3.20
5.80
5.40
6.10
5.00
8.95
7.30

b. schemă de fixare a axelor principale în raport cu reperii reţelei speciale de trasare şi
de fixare a reperelor I ÷XVI în raport cu axele principale
Fig. 3.5 Materializarea axelor principale
112 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


3...6 m
tarusi de lem
n
sarm
a de trasare
s
a
r
m
a
d
e

t
r
a
s
a
r
e
scanduri de trasare
f
i
r
c
u

p
l
u
m
b

a. Transmiterea pe verticală (pe teren) cu ajutorul firelor cu plumb, a cotelor de plan
aflate la intersecţia a doua axe. Perspectivă
s
a
r
m
a

d
e
t
r
a
s
a
r
e
t
a
r
u
s
i

d
e
l
e
m
n
sapatura in taluz
sau verticala
sant de fundare
f
i
r
c
u

p
l
u
m
b
scanduri de trasare
im
prejm
uire
a. Transmiterea pe verticală la subsol cu ajutorul firelor cu plumb, a unui punct din
planul de execuţie al fundaţiilor. Perspectivă
Fig. 3.6 Materializarea punctelor caracterisitce

3.2 – Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor 113


Împrejmuirile discontinue, numite şi capre de trasare, sunt alcătuite din doi stâlpi
de 1,5÷2m înălţine, înfipţi în pământ şi legaţi cu un dulap la partea superioară.
Caprele se plasează obligatoriu la colţurile şi intersecţiile săpăturilor pentru fun-
daţii astfel încât să nu fie periclitate de săpătură, să nu sufere deplasări şi să nu îm-
piedice circulaţia oamenilor şi vehiculelor.
Se menţionează că împrejmuirea trebuie să îndeplinească condiţiile de rectiliniari-
tate şi paralelism cu axele construcţiei precum şi de perfectă orizontalitate.
d) Materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile de trasare. Trans-
miterea punctelor axelor de trasare se efectuează cu teodolitul instalat în punctele
marcate pe teren I, II, III, IV, materializându-se cu cresături sau cuie (fig.3.4); ulte-
rior, cu ajutorul panglicii sau ruletei, se trasează pe împrejmuire şi axele secundare.
În dreptul fiecărei axe se trasează cu vopsea, pe împrejmuire, o linie verticală şi un
cerc în care se înscrie numărul axei. Între cuie se întind sârme (cu săgeată cât mai
mică). În punctele de intersecţie a sârmelor se fixează un fir cu plumb (fig. 3.6).
Firele cu plumb se vor deplasa pe sârmă, servind în continuare la trasarea de-
taliilor.
e) Materializarea axelor prin puncte din afara incintei şantierului.
Reperarea axelor pe împrejmuirea ajutătoare este temporară şi, deoarece axele de
trasare trebuie să rămână un timp mai îndelungat, ele se vor materializa prin repere
permanente, durabile, care vor servi atât la trasarea în continuare a construcţiei cât
şi pentru verificarea ulterioară a poziţiei clădirii.
Dintre axele trasate pe împrejmuire, se reperează în afara incintei şantierului în
mod special axele principale, iar dacă lungimea construcţiei este mare, se vor trasa
şi axele intermediare (fig. 3.5a).
Transmiterea axelor de pe împrejmuire în exteriorul acesteia se face cu teodolitul,
şi, pentru siguranţă, se marchează cel puţin două puncte. Punctele se marchează cu
borne de beton sau ţăruşi care rămân în exterior 10÷15cm. După materializarea ax-
elor construcţiei, se fac măsurători între puncte şi se întocmesc schiţe indicând
legătura lor cu axele construcţiei (fig. 3.5b).
114 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


f) Trasarea gropilor de fundaţie. Lucrările de pământ încep cu trasarea pe teren a
limitelor gropilor de fundaţie folosind pentru aceasta axele principale sau secundare
materializate prin sârme întinse între marcajele de pe împrejmuirea ajutătoare. În fig.
3.7 se prezintă modul de trasare a marginilor săpăturii folosind caprele de trasare. Se
măsoară distanţa de la axa principală sau secundară la marginile săpăturii şi se
marchează punctele prin cuie sau crestături. Sârmele de oţel întinse între cuie materiali-
zează conturul fundaţiilor în aer: acestea se transmit pe teren cu ajutorul firului cu
plumb şi se materializează pe pământ prin dulapi prinşi lateral cu ţăruşi, scânduri sau
semne cu var.

+1.00
CTN
+1.00
CTN
A
A
b
/2
b
/2 m
a
r
g
i
n
e
m
a
t
e
r
i
a
l
i
z
a
t
a
p
r
i
n
s
a
r
m
a
d
e
o
t
e
l
a
x
a
m
a
t
e
r
i
a
l
i
z
a
t
a
p
r
i
n
s
a
r
m
a
d
e
o
t
e
l
t
a
r
u
s
c
a
p
r
a
d
e
t
r
a
s
a
r
e
f
i
r
c
u
p
l
u
m
b
s
c
a
n
d
u
r
a
d
e
t
r
a
s
a
r
e
a
s
a
p
a
t
u
r
i
i

Fig. 3.7 Trasarea marginilor săpăturii cu capre de trasare

3.2 – Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor 115


Groapa de fundaţie se consideră terminată după ce s-a controlat lărgimea şi adân-
cimea ei şi nu s-au constatat abateri inadmisibile de la proiect.

3.3 EXEMPLU DE CALCUL

Trasarea unei construcţii va fi exemplificată pentru clădirea de locuit cu
arhitectura prezentată în capitolul 1. Planul de amplasament al acesteia este dat în fig.
3.8.
S+P+1
parter
piscina
Limita terenului
Rp1
Rp2
str. Ion Barbu
s
t
r
.

C
a
m
p
i
n
a

Fig. 3.8 Plan amplasament

Clădirea este amplasată la intersecţia a două străzi, str. I. Barbu şi str. Câmpina.
Pentru păstrarea aliniamentului stradal, punctele Rp1 şi Rp2 sunt incluse în reţeaua
116 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


specială de trasare (fig. 3.9). Legarea clădirii de reţeaua specială de trasare se va face
materializând intersecţiile dintre axele de la colţurile clădirii şi punctele de frângere
(fig. 3.8-3.10).
Rp1
Rp2
str. Ion Barbu
s
t
r
.

C
a
m
p
i
n
a
x
2
5
.
0
0
5
0
.
0
0
7
5
.
0
0
1
0
0
.
0
0
0
20.00
40.00
60.00
80.00

Fig. 3.9 Reţeaua specială de trasare aplicată planului de amplasament

Se menţionează ca, conturul clădirii preluat din planul de amplasament corespunde
amprentei maxime pe sol a clădirii, aspect de care trebuie să se ţină cont la proiectarea
gropii generale de săpătură care se referă strict la amprenta subsolului. Aceasta este
evidenţiată în fig. 3.10 şi 3.11. De aici se pot extrage şi datele pentru completarea
borderoului cu coordonatele vârfurilor construcţiei şi coordonatele vârfurilor unghiu-
rilor de frângere.
Se poate remarca faptul că datorită complexităţii arhitecturale au trebuit
selectate 8 axe principale şi 10 puncte caracteristice. Dintre acestea, pentru prima fază
de materializare a gropii generale de săpătură realizată cu excavatorul, sunt necesare
3.3 – Exemplu de calcul 117


numai axele 2, 5 respectiv B, D, restul axelor fiind necesare pentru executarea săpăturii
la nivelul -0,87m, respectiv -1,00m. Nivelul -0,60m a fost deja atins pe tot
amplasamentul datorită lucrărilor de nivelare executate cu buldozerul.

Rp1
Rp2
1
5 6
B
C
D
B
C
D
E E
5 6
1
4
5
6
7
8
9
10
2
2 1
y
2
5
.
0
0
5
0
.
0
0
20.00
40.00
x
2 3
2
8
.
2
1
3
1
.
9
6
4
3
.
2
1
4
6
.
9
6
2
7
.
9
6
5
2
.
8
3
24.65
25.90
30.10
31.90
38.70
41.71
38.70
28.21
38.70
31.96
31.90
31.96
30.10
46.96
30.10
43.21
25.90
31.96
25.90
28.21
25.90
43.21
25.90
46.96
31.90
43.21

Fig. 3.10 Identificarea reţelei şi a punctelor de legătură

Pentru fixarea axelor principale în raport cu reperii reţelei de trasare se vor lua în
considerare doar doi reperi, Rp1 şi Rp2. Pentru micşorarea abaterilor, toate axele
principale vor fi materializate faţă de reperii precizaţi anterior.
118 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


Rp1
Rp2
1
5 6
B
C
D
B
C
D
E E
5 6
1
4
5
6
7
8
9
10
2
2 1
y
2
5
.
0
0
5
0
.
0
0
20.00
40.00
x
2 3
2
8
.
2
1
3
1
.
9
6
4
3
.
2
1
4
6
.
9
6
2
7
.
9
6
5
2
.
8
3
24.65
25.90
30.10
31.90
38.70
41.71
38.70
28.21
38.70
31.96
31.90
31.96
30.10
46.96
30.10
43.21
25.90
31.96
25.90
28.21
25.90
43.21
25.90
46.96
31.90
43.21
-3.27
-1.00
-0.87
-0.60
2.96
0.25
3.75 11.25 3.75 3.04 2.83
4
.
6
5
1
.
2
5
4
.
2
0
1
.
8
0
6
.
8
0
1
.
3
0
1
.
7
1

Fig. 3.11. Evidenţierea gropii generale de săpătură pentru zona de subsol

Având în vedere că o axă este o linie dreaptă, ea poate fi descrisă prin
materializarea a două puncte de pe acea dreaptă. În consecinţă, pentru a descrie 8
drepte ar trebui să fie materializate pe şantier 16 puncte, ceea ce ar duce la un volum
mare de muncă. În consecinţă, vor fi preferate punctele de intersecţie dintre două axe,
rezultând astfel necesitatea matrializării a doar 10 puncte (fig. 3.11).

Pentru clădirea de faţă s-a renunţat la realizarea unei împrejmuiri datorită lipsei
de spaţiu. Pentru materializarea fiecărei axe după executarea gropii generale de
săpătură s-a preferat utilizarea a câte două capre de trasare.

3.3 – Exemplu de calcul 119


Astfel, materializarea axelor principale se obţine astfel:
 Se poziţionează caprele de trasare, câte două pentru fiecare axă de trasat;
 Se leagă un fir cu sârmă de ţăruşii corespunzători şi se întinde sârma peste
capre;
 La intersecţia dintre capra de trasare şi firul de sârma se trasează un semn cu
vopsea şi un cerc cu numele axei, şi se bate un cui.

Rp1
1
5 6
B
C
D
E
2
Rp2
3
.
0
1
0.25
1
.
2
5
5.88
I
II
3
.
1
0
1
.
8
1
III
III
IV
1
.
8
1
VI
VII
1
.
8
1
IX
X
1
.
8
1
V VIII
XI
XII
3
.
0
1
3
.
0
1
9
.
8
1
2
.
0
0
3
.
1
0
3
.
1
0
3
.
1
0
XXI
XVIII
XV
XIX
XVI
XIII
XX
XVII
XIV
5.88
5.88
9.63
XXIII XXII XXIV XXV
1.00 1.50
1.00 1.50
1.00 1.50
1.00 1.50
2.00
1
1
.
6
1
20.88

Fig. 3.12 Fixarea axelor principale în raport cu reperii reţelei de trasare
120 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


Pasul următor este reprezentat de trasarea axelor principale faţă de axele
principale, şi materializarea lor pe caprele corespunzătoare de trasare, conform
modelului prezentat anterior.
Pentru menţinera preciziei trasării în timpul executării construcţiei, este necesară
materializarea axelor principale în afara zonei de lucru a şantierului.
Ţăruşii ce vor reprezenta axele principale pe tot timpul realizării construcţiei
sunt prezentaţi în fig. 3.12. Pentru fiecare axă principală se materializează câte doi
ţăruşi de fiecare parte a şantierului, acolo unde este loc. Poziţia lor a fost stabilită astfel
încât să nu se afle în zona de lucru a santierului şi să fie feriţi din zona de deplasare a
utilajelor. În locurile în care nu există spaţiu, în loc de ţăruşi au fost marcate cu vopsea
clădirie învecinate – reperele III, V, VIII, XXI, XVIII şi XV din fig. 3.12. Pe lângă
schema de legare a coordonatelor ţăruşilor de reperii reţelei principale (fig. 3.12) se va
ţine şi un borderou la zi cu coordonatele acestor puncte. Transmitera coordonatelor în
exterior s-a realizat cu teodolitul.

3.3 – Exemplu de calcul 121









3.3.1 FIŞE TEHNOLOGICE DE LUCRU


5. Trasarea construcţiei
122 Lucrări de trasare a construcţiei – 3



FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Se va face pentru fiecare fază în parte.
La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce
devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs
de execuţie”.

FAZELE DE EXECUŢIE
5.1 Identificarea reperilor şi a reţelei speciale de trasare
S+P+1
parter
piscina
Limita terenului
Rp1
Rp2
str. Ion Barbu
s
t
r
.

C
a
m
p
i
n
a

Rp1
Rp2
str. Ion Barbu
s
t
r
.

C
a
m
p
i
n
a
x
2
5
.
0
0
5
0
.
0
0
7
5
.
0
0
1
0
0
.
0
0
0
20.00
40.00
60.00
80.00

OPERAŢII PREGĂTITOARE
EXECUTATE ÎN APROPI EREA
OBI ECTULUI SAU ÎN ATELI -
ERE
 Problemele legate de predarea
amplasamentului şi de
reperarea precisă a reţelelor
din zonă (apă, canal, gaz, elec-
trice) au fost rezolvate.
 Defrişarea şi curăţirea terenu-
lui s-a efectuat anterior, odată
cu curăţirea şi defrişarea în-
tregii zone unde este amplasat
obiectul
 Verificarea documentaţiei
tehnice a amplasamentului;
reperarea precisă a reţelei spe-
ciale în zona construcţiei


OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT
1. Identificarea, reconstituirea şi, după caz, materializarea
reperelor de trasare
- reperele Rp1, Rp2 reprezintă colţuri de clădiri, deci nu ne-
cesită reconstituire
2. Se fixează construcţia pe amplasament prin raportarea ei la
reperele existente
3. Verificări de autocontrol prevăzute în documentaţia de
trasare

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE
 Aparate topografice: teodolit, miră
 Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb


OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII
 Proces verbal de predare – primire amplasament şi reperare
reţele existente;
 Proces verbal de trasare a lucrării;



3.3 – Exemplu de calcul 123


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
5.2 Marcarea pe teren a punctelor caracteristice şi trasarea axelor principale
pentru obiect
Rp1
1
5 6
B
C
D
E
2
Rp2
3
.
0
1
0.25
1
.
2
5
5.88
I
II
3
.
1
0
1
.
8
1
III
III
IV
1
.
8
1
VI
VII
1
.
8
1
IX
X
1
.
8
1
V VIII
XI
XII
3
.0
1
3
.0
1
9
.
8
1
6
.
0
0
2
.
0
0
3
.
1
0
3
.
1
0
3
.
1
0
XXI
XVIII
XV
XIX
XVI
XIII
XX
XVII
XIV
5.88
5.88
9.63
XXIII XXII XXIV
XXV
1.00 1.50
1.00 1.50
1.00 1.50
1.00 1.50
2.00 2.00
1
4
5
6
7
8
9
10
2 3

OPERAŢII PREGĂTITOARE EXECUTATE ÎN AP-
ROPIEREA OBIECTULUI SAU ÎN ATELI -ERE
 Curăţarea zonei de lucru pentru asigurarea vizibilităţii
 Consultarea borderoului ce indică coordonatele vîrfurilor
construcţiei şi punctele de frângere:

Faţă de Reţea

Faţă de Rp1

Faţă de Rp2

Pct

x [m] y [m] x [m] y [m] x [m] y [m]
Rp1 27.96 41.71 0.00 0.00 -24.87 17.06
Rp2 52.83 24.65 24.87 -17.06 0.00 0.00
1 28.21 25.90 0.25 -15.81 -24.62 1.25
2 28.21 38.70 0.25 -3.01 -24.62 14.05
OPERAŢII DE LUCRU EFECTU-
ATE LA OBIECT
1. Jalonarea colţurilor construcţiei:
- punctele 1, 8 pt. axa B
- punctele 2, 3 pt. axa E
- punctele 1, 2 pt. axa 1
- punctele 7, 8 pt. axa 6
2. J alonarea unghiurilor de frângere
şi a axelor corespunzătoare:
- punctele 6, 7 pt. axa C
- punctele 4, 5 pt. axa D
- punctele 4, 10 pt. axa 2
- punctele 5, 9 pt. axa 5
3. Materializarea axelor principale cu
panglica din oţel
4. Materializarea ţăruşilor pentru ax-
ele principale:
124 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
4 31.96 31.90 4.00 -9.81 -20.87 7.25
5 43.21 31.90 15.25 -9.81 -9.62 7.25
6 43.21 30.10 15.25 -11.61 -9.62 5.45
7 46.96 30.10 19.00 -11.61 -5.87 5.45
8 46.96 25.90 19.00 -15.81 -5.87 1.25
9 43.21 25.90 15.25 -15.81 -9.62 1.25
10 31.96 25.90 4.00 -15.81 -20.87 1.25
 Schiţe ce indică legătura ţăruşilor cu axele construcţiei

Rp1
1 5 6
B
C
D
E
2
Rp2
3
.
0
1
0.25
1
.
2
5
5.88
I
II
3
.1
0
1
.8
1
III
III
IV
1
.8
1
VI
VII
1
.8
1
IX
X
1
.8
1
V VIII
XI
XII
3
.0
1
3
.0
1
9
.8
1
6
.0
0
2
.0
0
3
.1
0
3
.1
0
3
.1
0
XXI
XVIII
XV
XIX
XVI
XIII
XX
XVII
XIV
5.88
5.88
9.63
XXIII XXII XXIV XXV
1.00 1.50
1.00 1.50
1.00 1.50
1.00 1.50
2.00 2.00
1
4
5
6
7
8
9
10
2 3

- ax 1: ţăruşi I, II, III
- ax 2: ţăruşi III, IV, V
- ax 5: ţăruşi VI, VII, VIII
- ax 6: ţăruşi IX, X, XI, XII
- ax B: ţăruşi XIII, XIV, XV
- ax C: ţăruşi XVI, XVII, XVIII
- ax D: ţăruşi XIX, XX, XXI
- ax E: ţăruşi XXII, XXIII, XXIV,
XXV
5. Verificarea preciziei trasării cu
metoda diagonalei (pentru clădiri
de importanţă scăzută)
6. Materializarea gropii generale de
săpătură cu ţăruşi şi sfoară, prin
măsurare faţă de punctele caracter-
istice aflate în apropierea colţurilor
acesteia.


UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITI VE
FOLOSITE
 Aparate topografice: teodolit, miră
 Scule: ruletă, panglică din oţel, fir
cu plumb
 Ţăruşi de lemn, sfoară, vopsea


OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII
 Proces verbal de trasare a lucrării;

5.3 Executarea împrejmuirii
- nu este cazul pentru lucrarea de faţă
5.4 Executarea excavaţiilor generale pentru realizarea subsolului şi transportul
pământului
- vezi fişele tehnologice corespunzătoare de la capitolul anterior

OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII
 Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare şi a cotei terenului;

NOTĂ GENERALĂ
Toate observaţiile privind întocmirea proceselor verbale şi a fazelor determinante în vederea re-
cepţiei preliminare nu sunt limitative, putând fi completate pe parcurs.
Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de terasamente se vor respecta normele normele de protecţia
muncii referitoare la acest capitol de lucrări.





3.3 – Exemplu de calcul 125


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
5.5 Rematerializarea aelor principale şi trasarea axelor secundare cu ajutorul
caprelor de trasare
Rp1
1
5 6
B
C
D
E
2
Rp2
I
II
III
III
IV
VI
VII
IX
X
V VIII
XI
XII
3
.
1
0
XXI
XVIII
XV
XIX
XVI
XIII
XX
XVII
XIV
XXIII
XXII XXIV
XXV
-0.87
-3.27
-1.00
-0.60
3
2.50
2.50

OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA
OBI ECT
1. Rematerializarea axelor principale:
- se montează câte două capre de trasare
pentru fiecare axă, de o parte şi de alta a
săpăturii
- de ţăruşii corespunzători se leagă o pan-
glică metalica cu săgeată cât mai mică
- la intersecţia cu caprele de trasare se bate
câte un cui şi se vopseşte în roşu
- axele principale se trasează întodeauna de
către un topometrist
2. Materializarea axelor secundare:
- se măsoară faţă de axele principale cele
mai apropiate

- se montează câte două capre de trasare pentru fiecare
axă, de o parte şi de alta a săpăturii, în dreptul caprei pe
care este materializată axa faţă de care se face
măsurătoarea
- se măsoară distanţa indicată în proiect, pentru fiecare
capră, iar punctul obţinut se materializează cu ajutorul
unui cui
- se întinde o panglică de oţel între cele două cuie
obţinute

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE
 Aparate topografice: teodolit, miră
 Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb
 Cuie, vopsea

OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII
 Proces verbal de trasare axe


126 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
5.6 Trasarea lucrărilor de detaliu
5.6.1Trasarea gropii de săpătură pentru fundaţii continue sub
pereţi
Detaliu trasare groapă fundaţie pentru zona de clădire Parter
+0.40
-0.60
+0.40
-0.60
1
1
22.5
32.5
m
a
r
g
in
e
m
a
te
r
ia
liz
a
ta
p
r
in
s
a
r
m
a
d
e
o
te
l
c
a
p
ra
d
e
tr
a
s
a
r
e
f
ir
c
u
p
lu
m
b
s
c
a
n
d
u
r
a
d
e
tr
a
s
a
re
a
s
a
p
a
tu
r
ii
22.5
32.5
55

Detaliu trasare groapă fundaţie pentru zona de clădire Subsol
s
a
r
m
a
d
e
tr
a
s
a
r
e
ta
r
u
s
i d
e
le
m
n
sant de fundare
f
ir
c
u
p
lu
m
b
scanduri de trasare
5
D
2
7
.5
3
7
.5
37.5
27.5
65
6
5

3.3 – Exemplu de calcul 127


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
OPERAŢII PREGĂTI-
TOARE EXECUTATE
Î N APROPIEREA
OBI ECTULUI SAU ÎN
ATELI-ERE

 Verificarea docu-
mentaţei tehnice a
amplasamentului
 Identificarea pe
planul de fundaţii a
distanţelor dintre axe
si marginile gropilor
de fundare core-
spunzătoare


OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT
1. Trasarea marginilor gropilor de fundare se face faţă de axa cea mai
apropiată de element
2. Pe caprele de trasare corespunzătoare axei alese, se măsoară la stânga
şi la dreapta distanţele prevăzute în planul de fundaţii, şi se bat cuie în
poziţiile obţinute.
3. Între cuiele corespunzătoare, se intind panglici metalice cu săgeata cât
mai mică, pe care se lasă sa alunece fire cu plumb
4. Materializarea marginilor gropilor se face cu scânduri de trasare,
poziţionate în mod obligatoriu în toate colţurile şi intersecţiile; dacă
distanţele între scâduri sunt prea mari, se pun şi scânduri intermediare

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE
 Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb, nivelă
 Scânduri, ţăruşi, dreptar, colţar
 Fierăstrău circular portabil, cleşte pentru scos cuie, ciocane

OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII
 Proces verbal de realizare a conturului fundaţiei pe teren
 Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare şi a cotei de
teren – FAZĂ DETERMINANTĂ
 Proces verbal de avizare turnare beton în fundaţii

5.6.2Trasarea gropii de săpătură pentru fundaţii inde-
pendente sub stâlpi
Detaliu plan fundaţii pentru fundaţia de trasat
C
2 3
250
4
2
0
1
8
0
25 15
12.5 40 12.5
37.5 27.5
65
20 20 15
35 35
70
27.5 12.5
12.5
12.5
2
0
2
0
1
5
3
5
4
0
3
5
1
5
1
1
0
1
4
0
15 35 40 35 15
110
140
C
F
2
-
4
0
x
4
0
C
F
2
-
4
0
x
4
0
-0.57
-
3
.
7
7 -
3
.
2
7
-0.57
GFS-40x40
-
3
.
7
7
-
3
.
2
7
-3.77
SB3
40x40
SD3
25x40
SC3
40x40
SB2
25x40
SD2
25x40
SC2
25x40
D
B
7
0
7
0
62.5 77.5

128 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


FI ŞA
TEHNOLOGICĂ
NR. 5
DENUMIRE ACTI VI TATE: TRASAREA
CONSTRUCŢIEI
DENUMIRE OBIECTI V:
CASĂ UNIFALMILIALĂ
S+P+1E
Detaliu trasare groapă pentru bloc beton simplu la fundaţie independentă sub stâlp
tarusi de lemn
sarma de trasare
s
a
rm
a
d
e
tra
s
a
re
scanduri de trasare
fir c
u
p
lu
m
b
C
3
140
1
4
0
7
0
7
0
62.5
77.5
-3.77
-0.60

OPERAŢII PREGĂTI-
TOARE EXECUTATE
Î N APROPIEREA
OBI ECTULUI SAU ÎN
ATELIERE

 Verificarea docu-
mentaţei tehnice a
amplasamentului
 Identificarea pe
planul de fundaţii a
distanţelor dintre axe
si marginile gropilor
de fundare core-
spunzătoare


OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT
1. Trasarea marginilor gropilor de fundare se face faţă de axele cele mai
apropiată de element – una pentru direcţia x şi una pentru direcţia y
2. Pe caprele de trasare corespunzătoare axelor alese, se măsoară la stânga
şi la dreapta distanţele prevăzute în planul de fundaţii, şi se bat cuie în
poziţiile obţinute.
3. Între cuiele corespunzătoare, se intind panglici metalice cu săgeata cât
mai mică, pe care se lasă sa alunece fire cu plumb
4. Se marchează punctele de intersecţie între liniile corespunzătoare de pe
cele două direcţii
5. Materializarea marginilor gropilor se face cu scânduri de trasare,
poziţionate în mod obligatoriu în toate colţurile şi intersecţiile

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZI TI VE FOLOSITE
 Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb, nivelă
 Scânduri, ţăruşi, dreptar, colţar
 Fierăstrău circular portabil, cleşte pentru scos cuie, ciocane

OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII
 Proces verbal de realizare a conturului fundaţiei pe teren
 Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare şi a cotei de
teren – FAZĂ DETERMINANTĂ
 Proces verbal de avizare turnare beton în fundaţii




BIBLIOGRAFIE


1. DEUTSCH, I., SĂBĂREANU EUGENIA, – Tehnologia lucrărilor de construcţii,
Ed. IPTV Timişoara, 1983
2. DOMŞA JULIETTA, SĂBĂREANU EUGENIA, – Tehnica realizării
terasamentelor, Ed. Napoca Star Cluj-Napoca, 2004
3. GORAN, V., ECOBESCU, C., – Îndrumătorul excavatoristului, Ed. Tehncă Bucu-
reşti
4. PAPAE, R.M., – Construcţiile tehnică şi artă 3, Ed. Tehnică Bucureşti, 1990
5. POP, S., TOLOGEA, S., – Îndrumătorul constructorului, Ed. Tehnică Bucureşti,
1981
6. SĂBĂREANU EUGENIA , – Tehnologia lucrărilor de construcţii, Ed. IPTV Timi-
şoara, 1989
7. SUMAN, R., GHIBU, M., ş.a., – Tehnologii moderne în construcţii – vol. I, Ed.
Tehnică Bucureşti, 1988
8. SUMAN, R., GHIBU, M., ş.a., – Tehnologii moderne în construcţii – vol. II, Ed.
Tehnică Bucureşti, 1989
9. TRELEA, A., POPA, R., ş.a. – Tehnologia construcţiilor, vol I, Ed. Dacia Cluj-
Napoca, 1997
10. TRELEA, A., GIUŞCĂ, N., ş.a., – Îndrumător pentru elaborarea fişelor tehnologice
la lucrări de construcţii, Ed. Institutul Politehnic Iaşi, 1982
11. TRELEA, A., GIUŞCĂ, N., PAMFIL, E., – Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor
de construcţii civile, industriale şi agricole – vol. I, Ed. Institutului Politehnic Iaşi,
1988
12. TOLOGEA, S., POP, S., – Execuţia lucrărilor de construcţii. Îndrumar, Ed. Tehncă
Bucureşti, 1987
13. TOMA, AL., – Tehnologia lucrărilor de construcţii, Ed. Politehnca Timişoara,
20096
130 Lucrări de trasare a construcţiei – 3


14. * * * – Catalog fişe şi proiecte tehnologice de execuţie pentru lucrări de construc-
ţii, Ministerul Construcţiilor Industriale, Bucu-reşti, 1983
15. * * * – Tehnologii tip. Consolidări de teren, Ministerul Construcţiilor Industriale,
Bucureşti, 1982
16. * * * – Tehnologii tip. Fundaţii de suprafaţă, Ministerul Construcţiilor Industriale,
Bucureşti, 1982
17. * * * – Tehnologii tip pentru realizarea lucrărilor industriale şi agrozootehnice.
Lucrări de terasamente în spaţii largi, Ministerul Construcţiilor Industriale, Bucu-
reşti, 1983

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->