Sunteți pe pagina 1din 1

Digestia gastrica Digestia gastrica cuprinde transformarile suferite de alimente in stomac si se realizeaza sub actiunea miscarilor gastrice si sug

actiunea compozitiei sucului gastric. Miscarilo stomacului: stomacul realizeaza doua tipuri de miscari:persitaltice si retropulsive! Miscarile peristaltice iau nastere la limita dintre fundul si corpul stomacului deplasanduse spre pilor. Retropulsia cuprinde miscarile de dute-vino ale chimuluio gastric, acesta asigura amestecarea alimentelor cu secretiile gastrice. Activitatea secretorie a stomacului ce secreta sucul gastricce contine 99% apa, 1% reziduu uscat format din 0,4% substante organice si 0,6% substante minerale. Sucul gastric este produs de glandele oxintice situate la nivelul fundului si corpului stomacului si glandele pilorice la nivelul antrului si canalului piloric. Glandele oxintice secreta HCl, un factor intrinsec care asigura absorbtia hastrica a HCl care indeplinesc urmatoarele roluri: activeaza pepsinogenul, creeaza un mediu optim pentru actiunea pepsinei, asigura absorbtia Fe, rol bacteriostatic. Substantele organice din sucul gastric sunt reprezentate de enzime si mucus. Enzimele sunt: pepsina secretata in stare inactiva de pepsinogen descompune proteinele in aminoacizi; labfermentul care asigura coagularea laptelui, cazeinogenul in prezenta Ca in paracaseinat de Ca; gelatinoza lichefiaza gelatina; lipaza gastrica descompune grasimile emulsionate in acizi grasi si glicerol. Mucusul asigura protectia mecanica si chimica a mucoasei gastrice, previne autodigestia sub actiunea pepsinei si a HCl. Digestia intestinala Digestia intestinala cuprinde transformarile alimentelor la nivelul intestinului subtire si se realizeaza prin activitatea motorie a intestinului subtire si sub actiunea sucurilor digestive. Miscarile intestinului subtire: contractile-de amestec sau segmentare; de propulsie-care imping chimul venit din stomac spre intestinul gros. Sucurile digestive sunt: sucul pancreatic; bila; intestinal. Sucul pancreatic contine mai multe grupe de enzime: glicolitice-descompun glucidele; proteolitice-tripsina si chemotripsina descompun proteinele cu molecula mare in oligopeptide si aminoacizi, ambele sunt secretii in stare inactiva de tripsinogen si chemotripsinogen; lipolitice-lipaza pancreatica care descompune lipidele in acizi grasi si glicerol. Bila este secretata de ficat nu contine enzime, continea saruri biliare cu rol in digestia lipidelor. Sucul intestinal contine: mucus, anzime, apa si electroliti. Mucusul protejeaza mucoasa intestinala de actiunea HCl. Enzimele sucului intestinal sunt peptidoze care descompun oligopeptidele in aminoacizi. Dizaharidozele se descompun in dizaharide si monozaharide. Lipaza intestinala descompune lipidele in acizi grasi si glicerol. Apa si electrolitii sunt secretati de celulele mucoasei intestinale. Absorbtia intestinala Absorbtia intestinala este procesul prin care are loc trecerea produsilor rezultati in urma digestiei catre sange si limfa. Adaptari ale absorbtiei la intestinul subtire: suprafata mare de contact; grosimea minima a mucoasei intestinale; retea vasculara foarte bogata la nivelul vilozitatilor intestinale; miscarile contractile ale vilozitatilor intestinale care inlesnesc tranzitul nutrimentelor. Mecanismele absorbtiei intestinale sunt diferite pt diferite grupe de substante. Glucidele se absorb sub forma de monozaharide. Absorbtia glucidelor: hexozele se absorb activ cu consum de energie, iar pentozele pasiv fara consum de energie. Absorbtia proteineleor: proteinele se absorb sub forma de aminoacizi, activi la polul luminal si pasiv la polul bazal. Absorbtia lipidelor: se face sub forma de acizi grasi si glicerol si se face pasiv. Glicerolul este absorbit dizolvat in apa. Acizi grasi: absorbtia acizilor grasi depinde de lungimea lantului de C. cele cu lant scurt de C trec in sangele din vena porta pana la 10-12 at de C, iar cele cu lant lung de at de C trec la nivelulanterocitului. Sub aceasta forma acizi grasi ajung in chiliferul central din vilozitatea intestinala. Apa se absoarbe pasiv dealungul tubului digestiv. Electrolitii: Na-se absoarbe activ; Cl-se absoarbe pasiv; Ca-se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulara si activat de vitamina D; Fe-se absoarbe in jejun si ileon sub actiunea vitaminei C. Absorbtia vitaminelor: liposolubile se absorb prin aceleasi metode ca grasimile; hidrosolubile se absorb prin transportul facilitat sau prin sistemult activ Na independent. Absorbtia laniv intestinului gros: colonul absoarbe cea mai mare parte a Na si Cl care nu au fost absorbite intestinului subtire, k este secretat in colon. Sangele si grupele de sange si RH-ul Sangele apartine mediului intern. Principalele componente ale mediului intern sunt:sangele,limfa,lichidul interstitial. Sangele reprezinta 8% din masa corpului si este un tesut cinjunctiv fluid. Alcatuire: plasma 55-60%; elemente figurate 40-45%. Plasma reprezinta partea lichida a sangelui alcatuita din 90% apa si 10% reziduu uscat din care 9% subst organice si 1% subst minerale. Elemntele figurate ale sangelui: globulele rosii(hematii); albe(leucocite); plachetele sangvine(trombocite). Globulele rosii sunt celule anucleate, mici(7,5 microni) au forma unor discuri biconcave, contin hemoglobina cu rol in transportul gazelor de respiratie. Oxigenul e transportat sub forma de oxihemoglobina, iar CO2 sub forma de carbohemoglobina. Globulele albe sunt cele mai mari cu nucleu si forma neregulata deoarece emit pseudopode. Se clasifica in polinucleare si mononucleate. Polinuclearele pot fi:neutrofile, acidofile, bazofile. Mononuclearele: monocite-parasesc vasele de sange, merg in alte tesuturi unde fagociteaza microbii si resturi celulare; limfociteleproduc anticorpi. Globulele albe au rol in imunitate. Dupa modul de aparitie imunitatea poate fi:innascuta sau dobandita. Trombocitele sunt fragmente de celule fara nucleu, au rol in hemostaza deoarece contin factori de coagulare a sangelui. Glupele sangvine sunt determinate de prezenta unor antigene pe suprafata hematiilor si de prezenta unor anticorpi in plasma sangelui. Antigenele de pe hematii sunt A si B aglutinogene. Anticorpii sunt si sau aglutinine. Denumirea grupei este data de aglutinogenul prezent pe hematii. 0-1 A-2 B-3 AB-4 Rh-ul este determinat de prezenta aglutinogenului D pe hematii. Persoanele care au factorul D pe hematii au RH pozitiv acestea pot primii atat de la pesoanele cu RH pozitiv cat si de la cele cu RH negativ. Persoanele care nu au factorul D pe hematii au RH negativ si pot primi doar de la persoanele cu RH negativ. Automatismul si evolutia cardiaca Automatismul reprezinta proprietatea inimii de a se autostimula. Scoasa din corp inima continua sa bata. In lipsa influentelor extrinseci nervoase, vegetative si umorale, inima isi continua activitatea ritmica timp de orea sau zile daca este irigata cu un lichid nutritiv special. Automatismul este generat in anumiti centrii, care au in alcatuirea lor celule ce initiaza si conduc impulsurile. In mod nirmal in inima exista trei centri de automatism cardiac: nodulul sinoatrial, nodulul atrioventricular, fasciculul His si reteaua Purkinje. Revolutia cardiaca este formata dintr-o sistola si o diastola. Fazele ciclului cardiac:1) sistola atriala-0,1 sec;2)diastola atriala-0,8 sec;3)sistola ventriculara-0,3 sec;4)diastola ventriculara-0,5 sec. Durata ciclului cardiac=0,8 sec. Manifestarile ce insotesc ciclul cardiac pot fi:electrice-acestea iau nastere in miocard si care prin inregistrare formeaza electrocardiograma si mecanice-reprezentate de sacul aspexian sipulsul arterial.