Proiect de lecie

Propunatori: Cristea Gabriela i Pindaru Andreea Clasa: a Xl-a C Disciplina: Psihologia vrstelor Nivelul capacitailor de invaare al elevilor: Ridicat Tema: Dezvoltarea bazelor personalitaii.Caracteristicile jocului la vrsta precolar Tipul lectiei : mixt Scopul: Transmiterea unui sistem de cunostine cu privire la dezvoltarea personalitii precolarului i a caracteristicilor jocului. Obiectivele operaionale: Pe parcursul i la sfritul orei elevul trebuie sa fie capabil: O 1: S defineasc termenii: personalitate, joc, temperament, caracter, aptitudine O 2: S identifice componentele personalitii O 3: S prezinte particularitile dezvoltrii personalitii la vrsta precolar. O 4: S colaboreze eficient n rezolvarea sarcinilor didactice. O 5: S denumeasc cel putin trei categorii de joc. O 6: S argumenteze rolul fundamental al jocului n cadrul dezvoltrii psihice la vrsta precolar. Strategia didactica: a. metode si procedee:- expunerea, exemplificarea, explicaia, conversaia, ,dezbaterea, observaia, b. mijloace didactice: tabla, fise,biletele, caiete,, c. forma de organizare: frontal, individual, pe grup d. timpul propus: 50 minute Bibliografie: Psihologia copilului, Mihaela Giteanu Psihologia vrstelor, Doina Maria Schipor Psihologia copilului, Tinca Creu Dicionar de termini pedagogici, Sorin Cristea

Momentul desfaurarii leciei

Obiectivul operaional vizat

Coninut

Stategia didactic

Evaluarea

Metode i procedee 1.Moment organizatoric Prezentarea profesorului si verificarea prezentei Conversaia elevilor. -Pregatirea resurselor necesare desfasurarii optime a lectiei psihologia varstelor -Verificarea temei -Ce este voina? (definiie i un exemplu) R: Definitie: Capacitatea de a actiona in vederea
realizarii unui scop constient, infrangand anumite bariere interioare sau exterioare. Exemplu: renuntarea la un viciu, schimbarea stilului de viata; -Care este definiia afectivitii? R: Definitie:Starile afective sunt trairi care exprima gradul de concordanta sau neconcordanta dintre un obiect sau o situatie si tendintele noastre. -Ce este motivaia? R: Definitie: Motivaia reunete ansamblul mobilurilor interne ale conduitei (trebuine, motive, tendine, impulsuri, intenii, dorine, valene, interese, convingeri, aspiraii, idealuri,concepii generale despre lume i via) care stimuleaz, declaneaz din interior, susin energetic i orienteaz faptele, comportamentele i aciunile umane.

Mijloace didactice

Moduri de Timpul organizare propus Frontal 2 Observaia Se evalueaza climatul in grupul clas Aprecieri verbale

2.Verificarea cunotinelor anterioare

Conversaia

Frontal

3.Anunarea temei i a obiectivelor

O1

Astzi vom vorbi despre Dezvoltarea bazelor Conversaia Caiet personalitii i caracteristicile jocului in Tabl perioada precolar. -Cum ai defini termenul de personalitate intr-o manier proprie? -R: Personalitatea este definit ca fiind ansamblul conditiilor interne de natura psihologica: aspecte intelective, afective, motivationale, energizante, aptitudinale si atitudinale insusiri psihice (Zlate, 2009, p.259). Personalitatea este totalitatea trsturilor morale i/ sau intelectuale proprii unei personae prin care aceasta se individualizeaz. Unele dintre trsturile personalitii copilului care ncep s se contureze la vrsta precolaritii sunt: aptitudinile, caracterul i temperamental. Temperamentul se manifesta nca din primul an Conversaia Caiet de viata dar cel mai pregnant se manifesta n Tabl prescolaritate. Temperamentul se refera la dimensiunea energetico-dinamica a personalitatii si se exprima in particularitati ale activitatii intelectuale si a afectivitatii, cat si in comportamentul exterior: limbaj si motricitate, in conduita. Aptitudinile constituie latura instrumental i executiv a personalitii (arat ceea ce poate individual nu ceea ce tie el). Caracterul este reprezentat de modalitile comportamentale i expresive constante, care determin stilul aciunilor i atitudinilor fcndule, n consecin, predictibile pentru sine, dar i pentru cei din jur.

Frontal Individual

4.Prezentarea coninutului nou

Frontal

10

O1

O2

O3

Componente ale personalitatii: manifestarea initiala a aptitudinilor la cei care au premise native specifice ca : receptivitate deosebita fata de anumite categorii de stimuli; praguri senzoriale scazute; atractie evidenta spre activitati n legatura cu care vor apare aptitudini. Domeniile de manifestare sunt: desen, muzica, coregrafie, gimnastica, limbi straine.. dezvoltarea bazelor caracterului care se realizeaza sub influenta preponderata a familiei (cei sapte ani de acasa) si a gradinitei. S-a constat ca premisele pentru formarea caracterului sunt: construirea reglajelor voluntare, cristalizarea sentimentelor fundamentale mai ales fata de parinti, dezvoltarea capacitatilor de a fi receptivi la cerintele acestora si la modelele pe care ei le ofera, dezvoltarea constiintei morale primare. Prin urmare, sub influenta acestor factori se formeaza premisele pentru nsusiri caracteriale cum ar fi: respectul fata de altii; ncrederea n sine, curajul si perseverenta etc. S-a mai demonstrat ca exista o puternica legatura ntre climatul familial si tendinta spre formarea anumitor nsusiri caracteriale. Astfel copiii care cresc ntr-o familie caracterizata prin Explicaia armonie, dragoste si respect reciproc, si formeaza cu usurinta nsusiri cum ar fi: ncredere n sine, initiativa, independenta, respect de sine si de altii.

Din contra, copiii care nu sunt iubiti si acceptati de parinti, sunt total dominati de acestia se vor caracteriza prin: pasivitate, lipsa de curaj si de independenta, dificultate n relationare cu altii etc. dezvoltarea constiintei morale primare a fost cercetata de psihologul elvetian J. Piaget care i-a relevat urmatoarele particularitati: - este o morala primara pentru ca rezulta din interiorizarea simpla a cerintelor si modelelor comportamentale parentale; - se ntemeiaza pe dragostea copiilor pentru parintii lor si pe autoritatea acestora - este concreta, adica implicata n situatiile reale de viata ale copilului si presupunnd o ntelegere a normelor morale n concordanta cu dezvoltarea cognitiva a copilului prescolar. Pentru prescolar, a fi copil bun nseamna, de exemplu, a mnca tot la masa. - este dominata de ceea ce J. Piaget a numit realism moral, adica prescolarii evalueaza faptele oamenilor nu dupa intentii ci dupa consecinte. intensificarea constiintei de sine si cristalizarea imaginii de sine, catre sfrsitul stadiului. ncepe sa se schiteze o imagine de sine care este mai evident catre 6 ani si care are urmatoarele planuri principale: eul fizic (nsusiri corporale si fiziologice), eul spiritual (unele nsusiri cum ar fi ca este istet,

ndraznet etc.), eul social (cam ce loc ocupa printre cei de vrsta lui). Chiar daca structura personalitatii se afla abia n fazele de nceput ea da noi caracteristici comportamentelor copilului adica le orienteaza mai bine, le regleaza adecvat cu mprejurarile, le face mai eficiente, le sustine mai bine din punct de vedere energetic APLICATIE: Explic raspunsul dat de prescolari la urmatoarea problema morala: un baiat a spart o farfurie si i-a spus mamei ca nu el a facut-o. Un altul, vrnd sa o ajute pe mama, aducndu-i 3 farfurii, s-a mpiedicat si le-a spart. Care este mai vinovat? Cei mai multi copii au spus ca cel de-al doilea. Explica raspunsul lor. In continuare vom vorbi despre caracteristicile jocului in perioada prescolara. Cine poate defini jocul ? -R: Jocul poate fi definit ca o activitate spontan, atractiv, liber, ce contribuie la dezvoltarea psihic a copiilor, la pregtirea lor pentru integrarea social, dar i o modalitate plcut de relaxare i divertisment pentru tineri i aduli. Jocul in perioada prescolara reprezinta principalul mijloc de dezvoltare in urmatoarele domenii: fizic, cognitiv,social, emotional si lingvistic. ncepnd cu vrsta de 3 ani jocul devine activitate fundamental, un excelent mijloc de dezvoltare intelectual, moral, estetic i fizic, satisfcnd tendinele copilului de

O4

Exerciiul

Fi

Individual

O1

O6

O5

cunoatere, de creaie i independen. Asemenea muncii, jocul n perioada precolar ncepe s fie orientat de un scop, s implice efort pentru obinerea unui rezultat, s fie nsoit de bucuria creaiei i a succesului, impune reguli i o coordonare a aciunilor n grup. Tipurile de joc la precolari: 1. Jocul cu subiect i roluri alese din viaa cotidian, jocuri aparintoare celor de creaie, care, la nceputul perioadei sunt, mai degrab, jocuri de imitaie. 2. Jocuri cu subiecte i roluri din basme i povestiri - jocuri dramatizare. i acestea sunt jocuri de creaie, creaia fiind mai evident n jocul propriu-zis dect n dramatizare unde subiectul este propus de adult, costumaia este dat. copilul prelucrnd rolul doar ntre nite limite destul de strnse. 3. Jocul de construcie trece de la manipularea materialului de construcie cu eventuale ncercri i reuite de suprapuneri, specific la 3 ani, la realizarea unor construcii sofisticate din cuburi, combino i lego Uneori, jocurile de construcii ofer i modele" sugestie pe care copiii le ignor la 3-4 ani, ncearc s le rezolve, din ce n ce mai performant pe la 5 ani iar ctre 6 ani ncearc s le depeasc. Jocurile de construcie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor manuale ale copiilor. 4. Jocul de micare este strns legat de specificul vrstei, o vrst a dinamismului, a micrii. El se va pstra pn la vrsta adult, mbrcnd alte forme. La vrsta precolar micrile ncep s fie ncadrate ntr-un anume context care reflect fragmente din viaa real,

n special din viaa celor care nu cuvnt". Literatura de specialitate enumera jocurile Broasca i barza", Pisica i vrbiile", Lupul i oile" etc., 5. Jocurile hazlii. Ele se aseamn i cu jocurile didactice prin faptul c, de obicei pun n faa celor mici o problem de rezolvat. Au i ele reguli iar funcia lor domin ant este cea recreativ. Sunt deosebit de valoroase din perspective valenelor formative n plan psihologic (dezvolt atenia, perspicacitatea, spiritul de observaie etc.) Atmosfera de joc este creat prin cerina de a ghici ceva, (Jocul Cald, rece, fierbinte), de a rezolva o sarcin surpriz (jocul Ghicete i taci!" care educ i stpnirea de sine), sau competiia. 6. Jocurile didactice sunt o categorie aparte de jocuri. Ele sunt integrate demersului educaional explicit, sunt propuse de ctre adultul educator, au obiective educaionale bine precizate.

5.Tem pentru acas

Rspundei la urmtoarea ntrebare n 10-15 rnduri: Cum influeneaz familia i grdinia formarea caracterului precolarilor?