Sunteți pe pagina 1din 1

Podiul Mehedini este cea mai puin extins unitate de relief a rii i se afl n partea de sud-vest a Romniei.

Limite Aceast unitate se limiteaz spre nord cu valea Motrului, iar n partea de sud cu valea Dunrii. n partea de est se afl Piemontul Getic, iar n partea de vest Grupa Retezat-Godeanu a Carpailor Meridionali. Geneza Genetic, unitatea este strns legat de formarea Carpailor prin cutarea i ridicarea materialelor sedimentare cuprinse ntre dou plci tectonice ce se apropie. Acest eveniment s-a desfurat n timpul orogenezei alpine sfrtul mezozoicului, de-a lungul neozoicului. Ulterior, o seciune din Munii Mehedini s-a prbuit la sfrtul neozoicului. Caracteristici specifice Podiul Mehedini este un podi tectonic, deoarece s-a format prin prbuirea unei pri din Carpai, ca urmare a ultimelor eforturi de nlare a acestora. Are structur cutat apect ce l deosebete de restul podiurilor caracterizate prin structuri monoclinale. Geologic, Podiul Mehedini este alctuit din isturi cristaline acoperite cu stive de calcare ce au permis formarea reliefului specific. Altitudinile sunt situate ntre 500 i 600 m, altitudini comune podiurilor. n aceast unitate de relief apare larg dezvoltat tipul de relief carstic cu diversitate mare a formelor : peteri, chei, lapiezuri, avenuri, doline, poduri naturale. Separaia dintre Podiul Mehedini i Piemontul Getic se face printr-o depresiune de contact litologic numit Depresiunea Severinului unde se afl oraul Drobeta-Turnu Severin. Separaia dintre Podiul Mehedini i Carpaii Meridionali se face printr-un versant abrupt. Clima Clima acestei uniti este temperat-continetal de tranziie. Datorit altitudinii s-a produs o etajare a valorilor climatice corespunztoare etajului colinar nalt cu temperaturi situate ntre 8 i 6C i precipitaii ntre 700 i 800 mm/an. Sectorul de influen este submediteranean determinat de austru, vnt frecvent primvara i vara. Hidrografia Unitatea de relief este ncadrat afluentul Jiului Motru i de ctre Dunre. Apar scurgeri subterane n calcar numite sohodoluri, iar n una dintre doline s-a formatLacul Zton, de tip carstic. Vegetaia Asociaiile vegetale cele mai frecvente sunt azonale i de tip submediteranean cu arbuti precum castanul comestibil, liliacul slbatic, dafinul, dar i flori frumos mirositoare precum levnica, iasomnia, tmia etc. Fauna Aceasta este specific vegetaiei i include elemente rare ca vipera, scorpionul, broasca estoas, vulturul pleuv etc. Solurile Partea superficial a scoarei depinde mult de roca pe care s-au format. n cazul acestui podi acestea sunt de tipul terra rossa. Resurse naturale isturile cristaline ale podiului au permis construcia barajului Porile-de-Fier I aflat aici. Calcarele sunt exploatate i servesc n industria materialelor de construcii (industria cimentului). O resurs important este cea de peisaj ce poate este exploatat turistic.

S-ar putea să vă placă și