Semiologie-S4 Auscultatia Auscultatia este metoda de investigatie clinica cu ajutorul careia percepem fenomene acustice, care sunt produse

de functionarea in conditii normale sau patologice ale organelor interne. Metodele auscultatiei: directa si indirecta. Auscultatia directa sau imediata se realizeaza prin aplicarea direct pe zonele unde se proiecteaza organele pe care dorim sa le investigam in mod direct si cat mai intim cu pielea pacientului. Avantajele metodei: metoda simpla; usor de aplicat; nu necesita aparatura; zgomotele percepute sunt distincte. Dezavantajele metodei: incomoda; obositoare atat pentru pacient, cat si pentru examinator; este neigienica in cazul bolnavilor nengrijiti sau cu afectiuni contagioase; unele zone nu sunt accesibile urechii in mod intim (axila, fosele supra si infraclaviculare, gatul). Auscultatia indirecta sau mediata se face cu ajutorul stetoscopului. Initial stetoscopul era o palnie (un trunchi de con) care la extremitatea cu diametrul mai mic avea un disc cu o gaura centrala=placa auriculara, pe care se punea urechea. Avea 15-20 cm si era din lemn sau plastic (monoauricular). In prezent auscultatia se face cu stetoscoape biauriculare, formate din o piesa metalica (cutia de rezonanta), prevazuta cu o membrana si cu o palnie. Cu ajutorul membranei se face auscultatia optima a sunetelor sonore, iar cu palnia auscultatia optima a sunetelor joase. Piesa metalica se continua cu un tub flexibil de plastic sau cauciuc, care se divide in 2 ramuri; acestea se continua cu 2 tuburi din metal, care se termina fiecare cu cate o oliva din plastic. Fiecare stetoscop aude in mod diferit acelasi sunet. Un pacient, in timp se asculta cu acelasi stetoscop. Avantajele metodei: amplifica zgomote neclare; permite localizarea cu precizie a fenomenelor acustice; este o metoda comoda pentru pacient si pentru examinator; respecta conditiile de igiena; permite precizarea anumitor detalii. Conditii: presa metalica se aseaza perpendicular pe piele. Se exercita o presiune moderata, pentru ca tegumentul pacientului sa fie intins sub palnie. In timpul auscultatiei nu se ating partile sensibile ale stetoscopului. Olivele trebuie adaptate canalului auditiv extern al examinatorului; trebuie sa fie cat mai etanse cu acesta. Cu aceasta metoda se investigheaza aparatul respirator si cardiovascular. Rar pot fi investigate si cavitatile abdominale, articulatiile (eventualele cracmente).