Tema: Instrumente de credit i de plat Creditul i diversitatea formelor pe care le mbrac acesta antreneaz utilizarea unei multitudini de documente

n care este materializat relaia dintre debitor i creditor.

Cambia reprezint un nscris, prin care o persoan (trgtorul) ordon unei persoane
(tras) s plteasc unei a treia persoane (beneficiar) o sum de bani determinat, la o dat fix i la locul indicat. Cambia reprezint un ordin dat unei persoane de a achita la o anumit dat valoarea unui mprumut, deaceea cambia este un instrument sau titlu de credit. Deosebim 2 tipuri de cambii: 1. Cambie sipml(bilet la ordin) n care particip 2 pri debitorul i creditorul. 2. Trata cambia la care particip 3 i mai multe persoane. Prile implicate sunt :
- Trgtor persoana care emite cambia in favoarea prii a doua care este beneficiarul pentru ca ultimul s-l poat utiliza in calitate de instrument de plat. - Trasul (debitorul) persoana care eventual va achita contravaloarea cambiei.

Rolul cambiei poate fi analizat pornind de la utilizarea acesteia: ca instrument de schimb; instrument de plat i instrument de credit. Ca instrument de schimb, cambia evideniaz rolul iniial al acesteia n schimburile monetare, ceea ce conducea la evitarea deplasrii banilor i reducerea riscurilor aferente. n calitate de instrument de plat, cambia poate fi utilizat n locul bancnotelor pentru stingerea unor obligaii de plat n numerar. n cazul plilor prin utilizarea cambiei, se asigur certitudinea, datorit acceptrii cambiei de ctre tras, iar prin transmiterea cambiei prin gir, se asigur i avantajul solidaritii ntre giranii succesivi. Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizri: n domeniul creditului comercial, al creditului bancar i ca mod de garantare. Ca instrument de credit comercial, cambia este denumit efect comercial i este utilizat de productor n raport cu comerciantul care i cumpr produsele. n momentul vnzrii, productorul emite o cambie, prin care se prevede plata preului de ctre cumprtor (tras) la o anumit dat. Trgtorul, respectiv productorul poate valorifica aceste instrumente nainte de scaden, prin scontare la banc, ceea ce conduce la obinerea unui credit bancar. Pentru garantarea creditelor acordate unei alte persoane dect beneficiarul cambiei, banca poate accepta cambiile cu titlu de garanie. La cambie sunt obligatorii urmtoarele elemente: 1. Noiunea(denumirea) lipsa acestui cuvnt i d valoare nul. 2. Ordinul necondiionat de plat. 3. Numele deplin al trgtorului. 4. Data i locul emiterii cambiei: - data e necesar de a fi stipulat deoarece regulamentele diferitor ri prevd termine maxime de circulaie. Locul este specificat, n caz dac locul de plat nu este indicat atunci se consider locul de plat a cambiei locul ei de emisiune.

Data scadenei, este o meniune obligatorie care prezint importan prin faptul c fr indicarea acesteia, cambia este socotit pltibil la vedere. Dac se prevd mai multe scadene succesive, cambia este incert, dup cum, aceasta este nul, dac menioneaz o scaden imposibil (30 februarie, 31 aprilie). Scadena prezint importan, datorit efectelor pe care le antreneaz, astfel: -obligaia trasului se stinge numai prin plata la scaden; -deintorul cambiei nu poate fi obligat s primeasc plata nainte de scaden; -trasul care pltete nainte de scaden, o face pe riscul su; -termenul de prescripie este de doi ani, de la data scadenei, perioad de timp n decursul creia sunt admise orice aciuni mpotriva acceptantului. Exist mai multe variante ale scadenei: -la vedere (la cerere, la prezentare); -la un anumit termen (zile, sptmni, luni, ani) de la vedere, de la prezentarea pentru acceptare sau, n cazul neacceptrii, de la data protestului -la un anumit termen de la data emisiunii; -la o dat fix (an, lun, zi). 5. Trasul numele deplin a persoanei care va achita plata. 6. Numele beneficiarului. n cambie pot fi menionai mai muli beneficiari, cumulativ sau alternativ. Dac sunt menionai cumulativ atunci ei exercit drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin gir. n situaia menionrii alternative a beneficiarilor, atunci, orice beneficiar dac deine titlul, poate exercita singur drepturile cambiale, inclusiv dreptul de a gira cambia. n calitate de beneficiar al cambiei poate s apar chiar trgtorul, caz n care se utilizeaz formulele, pltii ctre mine nsumi sau pli la ordinul meu. 7. Suma n litere i cifre, n caz n care ele nu coincid prioritatea are suma n litere. 8. Semntura trgtorului. Trgtorul are obligaia de a scrie personal numele i prenumele. Pentru persoanele juridice, trgtorul trebuie indicat prin denumirea complet a firmei, a numelui i a calitii celui care semneaz, dar semntura trebuie s fie aplicat cu scrisul de mn al persoanei fizice. Semntura trgtorului se scrie la sfritul textului cambiei. Dac o cambie a fost emis fr una sau mai multe din meniunile obligatorii, dar poart semntura trgtorului, aceasta este denumit cambie n alb. Nenscrierea meniunii obligatorii poate decurge dintr-un act voit, dar i dintr-o omisiune, caz n care cambia devine nul. Distincia dintre cambia n alb i cambia nul se realizeaz cu ajutorul meniunii exprese, nscrise pe cambie, prin care trgtorul l mputernicete pe beneficiar s completeze cambia potrivit nelegerii dintre ei. Elementele facultative ale cambiei: 1. Rata dobnzii. Acest element este necesar ivalabil numai cambiei cu scaden la vedere 2. Domicilierea cambiei (locul exact unde se va achita cambia)

3. Mandatarul o ter persoan n favoarea creea se va achita cambia (ex. succesorul beneficiarului) Procesul cambial reprezint perioada din momentul emisiunii cambiei pn la momentul achitrii ei. Procesul cambial are urmtoarele caracteristici specifice: 1. De noiunea de cambie e legat transferabilitatea, e un mprumut transmisibil. transferabilitatea = cambaia poate fi transmis de la o persoan la alta ceea ce nseamn c obligaia pltitorului rmne valabil n timp ce creditorul se schimb pe msur ce cambia trece din diferitemotive de la un posesor la altul; Transferul de creane de la o persoan la alta, de la un creditor la altul (are caracter oneros) se realizeaz pe baza interesului nemijlocit al fiecrei pri implicate n contract. 2. Negociabilitatea este un instrument negociabil, pot fi negociate scadena, locul de plat, rata dobnzii i etc. 3. Cedarea de creane const n faptul c cambia poate fi transferat prin gir(din italian) sau andosament(din francez) . 4. Subrogarea const n faptul c cednd cambia altei persoane nu eti absolvit de obligaiile privind cambia. n acest caz cambia implic o analiz ampl a partenerului implicat n procesul cambial. Persoanele implicate n calitate de beneficiari, rspund solidar privind plata la scaden a datoriilor pe care le genereaz circuitul cambial. 5. Cambia este un instrument cu obligaiunea la termen. Momentul emiterii nu coincide cu cel al plii deaceea procesul cambial se consider riscant. Procesului cambial i sunt caracteristice urmtoarele operaiuni: 1. Girarea cambiei. 2. Acceptul cambiei. 3. Avalul(operaiunea de avalizare) 4. Operaiunea de plat (de recuperare a valorii cambiei) Girul este operaiunea prin care beneficiarul unei cambii cedeaz dreptul su la ncasarea creanelor n favoarea altei persoane. Persoana care cedeaz este numit girant, iar cea care devine succesorul su drept devine giratar. Deosebim mai multe tipuri de gir: 1. Girul cu ntoarcere giratantul poate fi una din prile (trgtor sau tras). 2. Girul cumulativ n care giratani apar mai multe persoane. Pentru al ceda altor persoane giratarul trebuie s dea acordul. 3. Gir n alb nu este indicate numele persoanei n folosul creea s-a efectuat girul. 4. Gir deplin sunt implicate toate cerinele specifice girului. Girul se palic pe versoul cambiei indicndu-se numele girantului, obligatoriu semntura i data. Operaiunii de girare i sunt caracteristice urmtoarele carcateristici:

1. Girantul nu e expus din procesul cambial. 2. Fiecare parte participant la procesul cambial, girant sau giratar, are dreptul la dobnd, ea se va calcula n dependena de numrul zilelor aflate n posesie. 3. n cazul n care n calitate de ultim girant apare banca i ea achit contravaloarea cambiei, operaiunea se va numi scont. Acceptul. De cele mai multe ori trasul nu este cunoscut cu existena cambiei deaceea beneficiarul poate avea dubii referitor la achitarea ei. In aceste cazuri pentru veridicitatea operaiunii se efectuiaz operaiunea de accept. Acceptul const in semnarea cambiei de ctre tras, in acest caz se certific faptul c trasul este cunoscut cu condiiile cambiei i ii asum responsabilitatea de a plti. Semntura trasului poate aprea: 1. Pe partea din fa a cambiei acceptul se rezum la contrasemnarea. 2. Pe verso e nevoie de numele trasului, data i semntura. Acceptul cambiei are 2 caracteristici: 1. Este o procedur obligatorie din partea trasului(nu are dreptul de a nu efectua plata), cu excepia cind el este insolvabil sau i s-a prezentat spre accept o cambie expirat. 2. Este legat de elementele cambiei: - Locul, trasul este obligat s indice locul unde se va efectua plata, altfel se consider locul de emitere stipulat pe partea din fa. - Scadena, trasul nu indic data cind va achita contravaloarea cambiei, ea se consider element la vedere. Cind pe parcursul derulrii procesului cambial trasul a devenit insolvabil aceasta nu-l priveaz de dreptul de a achita contravaloarea cambiei. Avalul - peraiunea prin care o persoana strin procesului cambial iniiat garanteaz plata sumei cambiei in caz de indeplinire a unor factori. De noiunea de aval sunt legate subiectele: Avalist persoana care acord avalul Avalizatul cel pentru care se acord avalul Caracteristicele avalului: 1. Avalistul poate garanta plata oricrei din participani la procesul cambial. 2. Deobicei avalistul este o persoan care are nite relaii mai personale cu avalizatul sau poate fi o banca, atunci este oval bancar, idiferent de condiii deobicei se pltete un comision. 3. Avalistul poate garanta numai o parte a sumei. 4. Mai poate exista coavalul particip mai muli avaliti. Pe verso avalistul inidic numele sau semneaz, indic data, suma, i pentru ce persoan avalizeaz cambia

Scontarea cambiei de obicei se efectueaz de ctre bncile comerciale. La operaiunea de scontare se ine cont de taxa scontului, numrul de zile pin la scaden i valoarea nominal a cambiei.

Atunci valoarea efectiv a cambiei este egal cu diferena dintre valoarea nominal a cambiei i scontul. Cu cit ne apropiem mai mult de scaden valoarea este mai mare i invers. De noiunea de scont este legat scadena: 1. scadena la vedere nu est indicat nici o dat, se subinelege c scadena va fi la momentul intilnirii beneficiarului cu trasul; 2. scadena la un termen de la vedere se indic preventiv o dat a scadenei care poate fi schimbat de girani in funcie de necesitate (poate fi apropiat sau indeprtat); 3. scadena la un anumit termen se indic de obicei in zile, luni sau chiar ani; 4. scadena la o dat fix semnific data, luna, anul poate chiar i ora (se va ine cont de orarul bancar). Plata cambiei in momentul scadenei, beneficiarul sau posesorul cambiei se prezint la locul indicat sau in urmtoareale 2 zile de la ziua scadenei, la unul din locurile: - la locul indicat de tras; - la locul beneficiarului; - in alt loc indicat in cambie (la locul emiterii cambiei). Trasul poate achita plata cambiei in prealabil dac dorete sau la scaden, deasemenea, plata cambiei poate avea loc in sum total sau in rate. Beneficiarul este obligat s accepte in caz in care trasul nu poate achita suma total, corespunztor achit dobinda pentru zilele in plus i pentru suma neachitat la timp. Pentru restul sumei se emite o cambie nou, indicindu-se noua scaden, suma i obligaia de a plti a trasului; cambia veche nu este valabil i intoarce trasului, rminind valabil doar cambia nou. In cazul in care trasul achit suma total la scaden atunci beneficiarul trebuie s indice pe cambie cuvintul achitat, data i semntura. In cazul in care trgtorul a emis cambia in valut, trasul este obligat s achite la scaden contravaloarea cambiei in moned naional chiar dac nu-i convine cursul deoarece trgtorul are 2 alternative: - indic cursul la care va fi schimbat valoarea cambiei; - indic textul la cursul zilei. In cazul in care trasul nu poate plti la scaden, atunci sunt 3 posibiliti: 1. se emit cambii cu diferite termene de scaden, fiecare cambie insemnind o rat de achitare a datoriei; 2. se emite o cambie nou avind o nou scaden care circul in baza cambiilor existente pin la moment;

3. se determin o scaden medie pentru cambiile emise, astfel trasul citig din aminarea plilor pentru combiile ce termene/scadene mai mici decit termenul mediu.

Biletul la ordin este o varianta a cambiei care pune in legatura numai doua persoane,
debitor si creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relatii intre trei persoane. Prin definitie, biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura doua persoane, subscriitorul (emitentul) si beneficiarul. Biletul la ordin este emis si subscris (completat si semnat) de emitent care in calitatea sa de debitor se obliga sa plateasca o suma de bani, la un anumit termen sau la prezentare, beneficiarului in calitate de creditor al emitentului sau al orcarui posesor legitim al titlului. La emitere, biletul la ordin este o promisiune scrisa formala (oficiala) care se transforma in instrument de plata in momentul prezentarii la plata. Acesta se emite la cererea creditorului (beneficiarului) ca o recunoastere a datoriei debitorului pentru activele transferate. Ca si cambia, biletul la ordin trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta. In toate redactarile, biletul la ordin trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii prevazute de lege: - denumirea de bilet la ordin trecuta in textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea titlului; - promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; - scadenta; - locul platii; - numele beneficiarului; - data si locul emiterii; - semnatura emitentului. Biletul la ordin fiind o cambie ii sunt specifice toate procedurile procesului cambial, repectiv girul, avalul, scontarea, scadenta, plata .a. Exista totusi o exceptie, acceptarea, care nu mai este necesara intrucat emitentul este in acelasi timp si acceptant.

Cecul. Normele bancare interne definesc cecul ca un instrument de plata care se utilizeaza
de titularii de conturi cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul in cont se poate crea printr-un depozit bancar la vedere, prin operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar. Intr-o formulare mai concreta, cecul este un instrument de plata, prin care titularul da o instructiune bancii sale de a pune la dispozitie o anumita suma de bani unei alte entitati/persoane nominalizate sau pentru retragere de numerar de catre titular. Cecul nu este moneda, el este un instrument de plata purtator al unei creante care da accesul la moneda in momentul prezentarii la plata. Ca urmare, cecul este un instrument de plata la vedere, orice mentiune contrara fiind nula.

Operatiunile cu cecuri implica cel putin trei parti: tragator, tras si beneficiar. Tragatorul este partea care emite (scrie) cecul pe baza disponibilului aflat in cont si care da o dispozitie de plata, neconditionata, bancii la care are deschis contul. Trasul este intotdeauna o banca la care tragatorul are deschis contul si care efectueaza plata pe baza cecului primit, numai daca tragatorul are suficient disponibil in cont, catre o terta parte sau chiar catre tragator daca acesta solicita sa i se elibereze numerar. Banca pune la dispozitia tragatorului carnete de cecuri care contine file necompletate, denumite si blanchete (germ. blankett), pe care acesta le foloseste in limita disponibilului din cont. Beneficiarul este partea care primeste suma transmisa de tragator iar in situa tia in care tragatorul a dispus sa i se elibereze numerar, acesta apare si in postura de beneficiar. Cecuri se pot clasifica dupa doua criterii: al beneficiarului si al modalitatii de plata. Din punct de vedere al beneficiarului: Cec nominativ care are inscris in textul sau numele beneficiarului si dupa dispozitia pe care o cuprinde este de doua feluri: (a) cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza la ordin (girabil), ceea ce inseamna ca cecul poate fi transmis altei persoane, prin gir, cu toate drepturile care decurg din aceasta; clauza la ordin nu este obligatorie sa fie mentionata pe cec intrucat simpla inscriere a cuvantului cec implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir; (b) cec platibil unei anumite persoane cu clauza nu la ordin, inseamna ca cecul nu poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune ordinara de creante. Cec la purtator care in momentul emiterii nu se indica expres beneficiarul sau se mentioneaza la purtator, platiti purtatorului; acest cec este platit purtatorului instrumentului care se prezinta la banca; un astfel de cec prezinta un r isc mare de pierdere sau furt ceea ce il face mai putin atractiv. Cecul postdatat este o varianta a cecului nominativ care are inscrisa ca data a emiterii o data ulterioara a prezentarii sale la plata si este platibil in ziua prezentarii, data de emitere considerandu-se ca si cum nu ar fi fost scrisa (se foloseste in cazul unor livrari in mai multe partizi, cecul avand rol de garantare a platii). Dupa modalitatea de plata, cecurile pot fi: cec pentru numerar; cec virament, cec barat; cec circular; cec de calatorie. Cecul pentru numerar se foloseste pentru obtinerea de numerar de la banca pe baza disponibilului din contul curent al titularului. Cecul virament se utilizeaza pentru plata prin cont a bunurilor sau a serviciilor. Dintre toate tipurile de cecuri, cecul virament este cel mai larg utilizat in relatiile de decontare comerciale si necomerciale pentru ca este valabil in orice tranzactie. Intrucat in practica exista, deseori, anumite suspiciuni cu privire la capacitatea de plata a partenerului, beneficiarul solicita tragatorului o confirmare bancara pe cec din care sa rezulte expres existenta disponibilului si astfel sa fie sigur ca la prezentarea pentru incasare va primi imediat suma

datorata de partener. Aceasta confirmare se da de catre tras prin expresia cec certificat mentionata pe cec, sub semnatura autorizata si stampila bancii, inaintea remiterii cecului catre beneficiar. Banca blocheaza suma certificata care nu mai poate fi retrasa de tragator pana la expirarea termenului de prezentare la plata a cecului. Prin certificare, trasul are obligatia ca in caz de neplata, sa despagubeasca pe posesorul cecului. Cecul barat este tipul de cec care are doua linii paralele, verticale sau oblice, intre care se inscrie banca catre care se va face plata . Bararea se face de tragator la emiterea cecului sau pe parcursul circulatiei acestuia de catre oricare din posesori. Cecul barat este de doua feluri: cec cu barare generala si cec cu barare speciala. Cecul cu barare generala este acela care in spatiul dintre cele doua linii nu are inscrisa nici o banca si poate circula prin girare, fiind valabil la plata in posesia ultimului giratar care completeaza spatiul dintre linii cu denumirea si adresa bancii sale. Acesta prezinta cecul la banca unde are deschis contul care trimite cecul la incasare la banca aflata in pozitia de tras. Cecul cu barare speciala este acela care are inscrisa intre cele doua linii denumirea bancii catre care se va face plata. Bararea generala se poate transforma in barare speciala prin insc rierea denumirii unei banci intre cele doua linii paralele. Beneficiarul cecului cu barare speciala depune cecul la banca sa care il trimite pentru incasare la banca aflata in pozitia de tras. Cecurile cu barare speciala se folosesc in cazul livrarii de marfuri cu decontare prin cec, intrucat furnizorul are preferinta pentru acest instrument, care prin primirea cecului semnat de tragator, are certitudinea incasarii sumei datorate intr-un termen scurt. Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra unitatilor sale bancare sau asupra altei banci. Cecul circular se foloseste in cazul unor plati in numerar in alte localitati decat cea a clientului. Pentru a se evita transportul personal de bani, care reprezinta un risc destul de mare, clientul obtine de la banca unde are contul un cec circular de o anumita valoare cu care se prezinta in localitatea de destinatie la o unitate a aceleiasi banci sau daca nu exista la o banca corespondenta aflata in relatii cu banca clientului si incaseaza ce cul. Prin cecul circular, banca emitenta se obliga sa plateasca cecul in favoarea beneficiarului care este si clientul sau. Plata se poate efectua la oricare din locurile indicate pe cec de catre banca emitenta. Sursa de fonduri o constituie disponibilitatile aflate in contul beneficiarului la banca emitenta. Cecul de calatorie este tipul de cec care are inscrisa o anumita suma care se poate ridica in numerar de la o banca sau o agentie de turism ca mandatara a unei banci. Cecul de calatorie, asa cum arata si numele, se foloseste in activitatea de turism si inlocuieste transportul banilor, fiind un instrument de transformare a banilor scripturali in bani efectivi, respectiv numerar. Cecul de calatorie se poate emite in moneda locala sau valuta si poate fi pe durata determinata sau nedeterminata. In acest circuit, succesiunea operatiunilor este urmatoarea: - tragatorul (banca) vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita posesor, debitand contul acesteia; posesorul semneaza fiecare cec in fata tragatorului; - posesorul prezinta cecurile la incasare la o unitate bancara sau la o agentie de turism;

- posesorul semneaza din nou pe cec pentru incasarea sumei de bani; identitatea dintre cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului; - trasul incaseaza contravaloarea cecurilor de la unitatea bancara tragatoare. Cecul poate intra in procesul de girare, in aceleasi conditii ca si cambia, in vederea stingerii mai multor obligatii de plata. Girarea reprezinta un transfer al dreptului de creanta catre o alta persoana in vederea stingerii unei obligatii de plata. Operatiunea de girare reprezinta un inscris pe verso cecului efectuat de titularul acestuia (girant) si confirmat sub semnatura prin care se mentioneaza numele si datele de id entificare ale persoanei careia i se transmite dreptul de creanta (giratar).