Civilizatia constituie importanta expresie a existentei umane.

Profesia, conditiile de munca, veniturile si cheltuielile, casatoria, familia, locuinta, mbracamintea, alimentatia, starea de sanatate, timpul liber etc, creioneaza evolutia civilizatiei fiecarui popor. Perioada interbelica, adica aceea de dupa faurirea Marii Uniri din 1918 pna la declansarea celei de-a doua conflagratii mondiale, a avut anumite caracteristici care merita sa fie cunoscute de fiecare din noi.

Noul context istoric dupa Marea Unire

Populatia

Urban Rural

Principalele cladiri ale satului romnesc erau: primaria,biserica, scoala,postul de jandarmi, crciuma, uneori dispensarul si caminul cultural. Cele mai multe localuri publice construite n perioada interbelica erau scolile.

Orasul
constituia un mediu de locuire mult mai dinamic si complex. Ca urmare a accelerarii procesului de modernizare a societatii, dezvoltarii industriei, comertului, nvatamntului liceal si superior, migratiei de la sat la oras. Cifra medie de locuitori ai unui oras din Romnia era de 21.000.

Cladirile reprezentative ale orasului erau

prefectura (n resedintele de judet) primaria, liceul, judecatoria bisericilecatedrale, cinematografele, teatrul (uneori), monumente istorice (turnuri, ziduri) muzeul, libraria etc.

Transportul
public a cunoscut o dezvoltare si o modernizare semnificativa. n peisajul cotidian al marilor orase a intrat tramvaiul electric. Sau introdus troleibuze, mai nti n Timisoara (n 1921), apoi n Bucuresti (1929). Un alt mijloc care si-a facut simtita prezenta n transportul public a fost autobuzul.

Activitatile economice si intelectuale

Majoritatea covrsitoare a romanilor se ocupa cu agricultura (circa 80%)se remarca, n acelasi timp, cresterea ponderii lucratorilor din industrie, ca urmare a intensificarii procesului de modernizare a economiei nationale. Mica industrie a cunoscut o dezvoltare si n mediul rural, prin crearea unor ateliere, fabrici, n care se prelucrau produsele agricole (floarea-soarelui, n, cnepa, lna, piei, fructe etc.). La oras, paleta ocupatiilor era mult mai larga, iar specializarea avea un rol important n obtinerea unor venituri cat mai mari.

n perioada interbelica burghezia a cunoscut o adevarata nflorire. Ea a beneficiat cel mai mult de politica guvernamentala, viznd dezvoltarea industriei nationale, precum si a celorlalte ramuri de activitate economica. Aceasta categorie sociala a obtinut credite pe termen lung si cu dobnzi mici, scutiri de taxe vamale pentru achizitionarea de masini si utilaje moderne, cumpararea de catre stat a unei parti a marfurilor realizate n ntreprinderile particulare.

Viata de cuplu
Casatoria se ncheia, de regula, n cadrul aceluiasi grup social, definit prin avere (dota sau zestre), statut material, studii. Ofiterii nu se puteau casatori dect cu fete nstarite. Restrictii existau si pentru preotii ortodocsi, care aveau nevoie de aprobarea episcopiei pentru a se casatori (tot cu fete de familie buna si onorabila).

n Romnia, natalitatea era extrem de ridicata, mai ales n mediul rural. Dar si mortalitatea, mai ales cea infantila, facea adevarate ravagii. Asistenta la nastere era asigurata de moasa comunei, de regula o femeie mai n vrsta, fara pregatire medicala. Mai putin de 1% dintre femeile de la tara nasteau la spital si cu medic.

Locuinta
La sate, locuinta adapostea, de regula, o familie, dar nu erau putine cazurile cand n aceeasi casa locuiau bunicii si copiii casatoriti. Iluminatul locuintelor se facea cu lumnari din ceara sau seu de oaie; familiile mai nstarite aveau lampi cu petrol. Curentul electric era aproape necunoscut n mediul rural. Pentru ncalzit se foloseau lemne,mangan paie.

Marea burghezie avea, de regula, locuinta n centrul orasului. Noile case-vile construite n perioada interbelica aveau camere mai putin nalte si erau luminoase. Apartamentul la bloc avea, de regula, doua trei camere, bucatarie, baie, unul sau doua holuri. Mobila era simpla, perdelele subtiri si transparente, camerele erau luminoase, ceea ce dadea impresia de spatiu. Proprietarul unui astfel de apartament avea la dispozitie radioul, telefonul, frigiderul si alte comoditati ale vietii moderne.

Imbracamintea
La sate mbracamintea se confectiona, de regula, n gospodarie: camasi si indispensabili din n sau cnepa, pantaloni din postav de lna de oaie, caciula de miel, opinci din piele de porc sau de vitel, cojoc din blana de berbec.

La oras, oamenii din lumea buna isi comandau haine la croitor. Barbatii purtau ghete de lac, pantaloni cu manseta, haina la doi sau trei nasturi, palarie; camasi albe, care la manseta se ncheiau cu butoni (de aur sau de argint); cravata cu picatele era prinsa cu ac ncrustat cu pietre pretioase. Ceasul de buzunar cu lant de aur sau de argint si bastonul cu cap de fildes erau accesorii nelipsite pentru orice barbat serios.

Biserica avea un real prestigiu fiind un factor de educatie morala pentru toti credinciosii.n 1925, Biserica Ortodoxa Romna a fost ridicata la rangul de Patriarhie ,primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne fiind Miron Cristea.

Scoala si biserica
n viata oricarei colectivitati scoala ocupa un loc central. n perioada interbelica s-au construit scoli n toate comunele rurale, iar frecventa elevilor s-a mbogatit .A crescut numarul stiutorilor de carte, pna la 80% la sfrsitul perioadei interbelice. Liceul era o scoala de elita, iar absolventii acestuia se bucurau de respectul societatii .La rndul lor universitatiile erau comparabile cu cele mai prestigioase institutii de nvatamnt superior din Europa.

Concluzii
Civilizatia romanilor n perioada interbelica a devenit mai complexa,comparativ cu cea de dinaintea primului razboi mondial. Mediul de locuire a cunoscut unele mutatii, att n sate cat si la orase, ca urmare a construirii unorcentre civice, dar si a unui Cstigurile celor mai multi dintre romani au sporit, ca urmare a reformei agrare si a ridicarii nivelului de calificare profesionala . Evident, aceste venituri erau extrem de diversificate. n conditiile n care circa 75% din gospodariile taranesti erau nerentabile, sursele de cstiguri erau extrem de mici, fapt ce nu a permis investitii semnificative pentru achizitionarea de masini si utilaje modern .Hrana taranului, dar si a oraseanului din zona periferica, era dezechilibrata, mai ales sub raport calitativ, iar igiena lasa de dorit. Civilizatia celor 18 milioane de romani a fost extrem de complexa si s-a derulat pe o traiectorie care mergea de la traditionalism spre modernitate.