CONTABILITATE 896. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumã de 3.

000 lei. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? - achizitia utilajului 2131=404 3000 - inregistrarea subventiei de primit 445=131 1500 - incasarea subventiei 5121=445 1500 -plata utilajului 404=5121 3000 -inregistrarea amortizarii 6813=2813 2400 -inregistrarea amortizarii la venituri 131=7583 1200 -vanzare utilaj 461=7583 800 -descarcarea gestiunii 2813=2131 2400 6583=2131 600 Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000 897. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculaţi suma capitalului propriu. CP=1012 + 105 + 121 ( SC) – 117 ( SD) – 129 CP= 21000+6000+5000-4000-5000 CP= 23000 91. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

1

a) emitere obligatiuni: 512 = 161 20.000 lei b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc: 505 = 512 9.250 lei c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc : 505 = 512 11.000 lei d) Anulare obligatiuni : 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei % = 505 11.000 lei 161 10.000 lei 668 1.000 lei e) Achitare dobanda :
666 = 513 30 lei

75. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. -inreg.subventiei de primit 445=131 8000 - achizitia utilajului 2131=404 8000 -inreg.amortizarii liniare anul N 6813=2813 Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani. 76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei. -achizitionarea utilajului 2131=404 4000 -incasarea subventiei 5121=131 1600 -inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 800 2000 -se include amortizarea inregistrata la venituri 131=7583 2000

2

-concomitente se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite 131=7583 320 ( 1600 : 5 ) Inregistarile se repeta pentru cei 5 ani

82. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca. - inregistrarea clientilor incerti 4118=411 11900 - inregistrarea unui provizion 6812=1511 11900 - incasarea sumelor incerte 5121 = 4118 8000 -inreg.pierderii din creante 654=4118 7900 - anularea ajustarilor pt.depreciere 1511= 7812 11900

150. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei - garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei -pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:

- incasarea taxei la licitatie 5311= 708 100 -incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311=167 10000 -vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461=7583 57000 -scaderea cladirii din gestiune:

3

6583 = 212 35.000 lei 281 = 212 10.000 lei -restituirea garantiei 167 = 5311 10.000 lei

158. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara. - inregistrarea cladirii in regie proprie 212=722 50000 4426=4427 9500 - gradul de deducere 80% 9500 x( 1-0,8) 212=4426 1900 Inregistrarea amortizarii anul N 6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10

Amortizarea se repeta pentru cei 10 ani 168. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%. - achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ; 261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei 261 = % 2692 5121 5800 2.900 lei 2.900 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ; 622 = 5121 - 116 lei - se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ; 2692 = 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ; 5121 = 7641 - 2.856 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

4

622 = 5121 - 85,68 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ; 5121 = 7641 - 2.772 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 83,16 lei - se scad din gestiune actiunile vandute 6641 = 261 - 5.800 lei 172. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Valoare contabila 10000 Valoare justa anul N 9000 Conform IAS 36, REZULTA O DEPRECIERE, SE DIMINUEAZA REZERVA DIN REEVALUARE - se inregistraeaza reevaluarea 105= 2121 - se constituie provizion 6813 = 2911 1000 1000

ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500 REZULTA O EVALUARE POZITIVA - inregistrarea reevaluarii 2121=105 - anulare provizion 500 2911=7813 500

177. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000 euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3 lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro.

185. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10 ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei.

5

188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22000, TVA 19%.

155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.

Rezolvare: • Contabilitatea locatorului - finantatorului Achizitionarea bunului de¬ catre finantator : % = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545 2131 „ Echipamente 5.500 tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) " 4426 „ TVA deductibilă” 1.045 Inregistrarea amortizarii lunare¬ : 5.500 / ( 5 * 12 ) = 92 lei/luna 6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92

6

pe toata durata contractului. Incasarea creantei :¬ 5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienţi ” 109 Transferul dreptului de¬ proprietate la terminarea contractului: • cu valoarea reziduala: (5.exploatare privind instalaţiilor. pe toata durata contractului. mijloacelor amortizarea imobilizărilor" de transport. animalelor şi plantaţiilor " *Nota : operatia se repeta in fiecare luna. 92 locaţii de gestiune şi chirii" 4427 „ TVA colectată “ 17 *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.884 activelor şi alte operaţii de de capital" 4427 „ TVA colectată “ 548 • cu valoarea contabila: 7 . ¬ Facturarea ratei de leasing catre utilizator : 411 „ Clienţi ” = % 109 706 „Venituri din redevenţe.884 461 „ Debitori diverşi " = % 3.432 7583 „ Venituri din vânzarea 2.612 = 2.500 – ( 109 * 24 ) = 5.500 – 2.

500 2813 „ Amortizarea tehnologice (maşini.500 / 60 ) * 24 = 2. animalelor şi plantaţiilor " 6583 „ Cheltuieli privind 2.616 instalaţiilor.432 • Contabilitatea locatarului . utilaje 2.% = 2131 „ Echipamente 5. mijloacelor de şi instalaţii de lucru) " transport.208 Inregistrarea facturii¬ reprezentand rata de leasing : % = 401 „ Furnizori " 109 612 „ Cheltuieli cu 92 redevenţele.utilizatorului Primirea bunului de la locator:¬ D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing ( 5. locaţiile de gestiune şi chiriile 4426 „ TVA deductibilă ” 17 Plata facturii reprezentand rata de leasing¬ : 401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei” 109 8 .884 activele cedate şi alte operaţii de capital " Incasarea¬ creantei de la locatar: 5121„Conturi la bănci în lei “ = 461 „ Debitori diverşi " 3.

¬ Diminuarea valoarii datoriei catre locator : C8036 = lunar. cheltuielile de transport in suma de 200 lei. utilaje instalaţiilor. cu valoarea ratelor de leasing Transferul dreptului de proprietate :¬ % = 404„Furnizori de imobilizari" 3. In cursul anului se achizitioneaza materii prime in valoare de 2. SC “ATACRET” SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1.000 lei. utilaje şi instalatii de lucru )” 4426 „ TVA deductibilă” 548 Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului.432 197.¬ reprezentind amortizarea calculata de finantator si facturata utilizatorului : 2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea 2.800 lei. mijloacelor şi instalaţii de lucru) " de transport. animalelor şi plantaţiilor " Achitarea facturii privind bunul¬ cumparat : 404„Furnizori de imobilizari" = 5121„Conturi la bănci în lei” 3. Costul de 9 .432 2131 „ Echipamente 2.884 tehnologice (maşini.208 tehnologice (maşini.

la costul de achizitie de 80 lei/m.c..la 5 octombrie. la costul de achizitie de 82 lei m. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: 1 2 3 A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO).achizitie este de 3. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: .500 lei. . de 77 lei/m. Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3.c. lemn de brad de un anumit sortiment.c.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c. 1200 m. 1100 m.c. la 1 octombrie. TVA 19%. -achizitia de materii prime % 301 4426 601=301 3500 = 401 3570 3000 570 .c. C – metoda costului mediu ponderat (CMP). 1000 m. rambursat integral la scadenţă.consum materii prime 201. la 18 octombrie. 1500 m. se efectuează următoarele operaţii: a).c. 61. 900 m. la pretul de cumparare de 75 lei/m. 800 m. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime. 10 . Obţinerea creditului în sumă de 10.la 20 octombrie.. B – metoda costului prestabilit.8 lei/euro.Consumurile lunii octombrie au fost: 0 1 la 8 octombrie.000 lei.c.c. . .Pentru obţinerea unui credit pe termen de doi ani.c.la 11 octombrie.000 de euro la un curs de 3..

000 lei care se amortizează liniar în 5 ani. în valoare de 8. Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. cursul valutar la 31.100 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 110. % lei Conturi la banci in devize 1621 lei Credite bancare pe termen lung 665 1. Rezolvare : Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare: a) primire in concesiune masina de taiat table 11 38.12 fiind de 3.000 = 5124 39. se rambursează creditul bancar la cursul de 3.000 lei Conturi la bănci în devize 665 500 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar d).5124 = 1621 - 38. SC ALFA SA primeşte în concesionare o maşină de tăiat table. de le SC MEDA SA. % = 1621 38.88 lei/euro.000 lei Conturi la bănci în devize 665 800 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar c). cursul valutar la 31.800 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38. % = 1621 38. La scadenţă.100 .85 lei/euro. Se vor efectua înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.12 fiind de 3.000 lei Conturi la bănci în devize Credite bancare pe termen lung b). pentru care va plăti o redevenţă anuală de 600 lei.500 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38. Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. pe durată nedeterminată.91 lei/euro.

după care se vând unui beneficiar. concesiune şi cu chirie 8000 lei b) calcul amortizare amortizare anuală = valoare de intrare/nr. In timpul folosirii li se înregistrează amortizarea în sumă de 600 lei.2131 8000 lei Echipamente tehnologice = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 167 Debit 8038 “Bunuri publice primite în administrare. de la care se încasează 200 lei. Obţinerea programelor informatice 208 = 721 900 lei Înregistrarea amortizării 681 = 2808 600 lei Vanzarea programelor informatice 4111 = % 768 4427 238 lei 200 lei 38 lei 12 . De ani amortizarea anuală = 8000/5= 1600 lei c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei 6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei 6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei 6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei d) plata redeventa 167 = 5121 600 lei / an Inregistrari in contabilitatea societatii concedente: a) Predarea masinii de taiat tabla 2678 = 2131 8000 lei b) redeventa anul 1 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an c) redevanta anul 2 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an d) redevanţă anul 3 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an 116. Se scot din evidenţă programele informatice vândute. Tva 19%. La SC ARTEX SA se obţin din producţie proprie programe informatice în valoare de 900 lei.

cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei .TVA 19% 1140 lei .total factura 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 ani iar regimul de amortizare este liniar. TVA 19% încasându-se prin bancă contravaloarea acestuia. Inregistrarea avansului % = 5121 595 lei 234 500 lei 4426 95 lei Primirea facturii % = 404 7140 lei 2131 6000 lei 4426 1140 lei Plata furnizorului 404 = % 7140 lei 234 500 lei 5121 6545 lei 4426 95 lei Înregistrarea amortizării lineare anuale Amortizarea anuala = valoarea de intrare/nr. care facturează aceste lucrări la valoarea de 3000 lei. De ani = 6000/8 = 750 lei 6813 = 2813 750 lei Înregistrarea vânzării strungului 4111 = % 7735 lei 768 6500 lei 4427 1235 lei 5121 = 4111 7735 lei Scoaterea din gestiune a strungului % = 2131 6000 lei 2813 4500 lei 668 1500 lei 138. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii inclusiv 13 . Durata normal de utilizare a unei maşini este de 10 ani. TVA 19 % şi achiziţionează un strung automat în următoarele condiţii: . Lucrările de modernizare se realizează de către un terţ.Scoaterea din gestiune a programelor informatice % = 208 900 lei 2808 600 lei 668 300 lei 134. iar durata ramasă de 4 ani. După 6 ani strungul se vinde la un preţ de 6500 lei. achitarea facându-se cu ordin de plată.preţ de achiziţie 5000 lei . SC PRINT TRADE hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12000 lei. TVA 19 %. SC MEDA SA acordă unui furnizor un avans de 500 lei.

Punerea în funcţiune a utilajului necesită lucrări de montaj efectuate pe data de 25.2005 SC BETA cumpara un utilaj conform facturii nr. 4589 privind lucrările de montaj prezintă următoarele date: costul lucrărilor 1000 lei. amortizat în valoare de 8000 lei.amortizarea lunară a maşinii modernizate pe durata rămasă. de ani = (4800lei + 3000 lei) /4 = 7800 lei/4 = 1950 lei/an 6811 = 2813 1950 lei 139.12. Utilajul are o durată de utilizare de 7 ani şi se amortizează degresiv iar după expirarea acesteia se casează. TVA 19 %.2005 se face recepţia finală a utilajului.27 % Coeficientul de multiplicare = 2 14 . Pe data de 11. SC SIMCOR SA casează un camion a cărui valoare de înregistrare este de 10000 lei. ştiind că metoda de amortizare utlizată este cea liniară. efectuate de o societate specializată iar recuperările de piese de schimb sunt de 100 lei. Înregistrarea modernizării maşinii % = 404 3570 lei 213 3000 lei 4426 570 lei Înregistrarea amortizării anuale Valoarea rămasă de amortizat = 12000 lei – (1200lei*6ani) = 4800 lei Amortizarea anuală = valoarea rămasă de amortizat + valoarea modernizată/nr. Casarea mijlocului de transport : %= 2133 10000 lei 2813 8000 lei 471 2000 lei Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: 6583 = 401 40 lei Înregistrarea pieselor de schimb 3024 = 7588 100 lei Se crediteaza contul 8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" cu suma de 2000 lei 142.2005 de o firmă specializată. Pe data de 26.267 în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 9000 lei. TVA 19%. Costul utilajului = preţul de achiziţie + cheltuielile de transport = 9000 lei + 500 lei = 9500 lei % = 404 11 305 lei 2131 9 500 lei 4426 1 805 lei % = 404 1 190 lei 2131 1 000 lei 4426 190 lei Durata de utilizare 7 ani Rata anuală de amortizare = 100/7 = 14. cheltuieli de transport înscrise în factură 500 lei.12. Cheltuielile cu casarea camionului au fost de 40 lei. Valoarea neamortizată se suportă de unitate în 2 ani.12. Factura nr.

avansul încasat la vânzarea cu plata în rate – 17850 lei .500 lei (dobanda de incasat) 4427 4.250 lei = % 26.dobânda lunară – 7500 lei .valoarea de înregistrare a clădirii .Rata degresivă de amortizare = 2*14.valoarea amortizării până la data vânzării – 12500 lei .inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe 461 = % 89.50 lei 5121 17850 lei 461 - 15 .27% = 28.000 lei 4427 14.250 lei 7583 75.54 % Tk = (Dn+1) – 100/Ra= (7+1) – 100/28.4 = 4 Tk = momentul pentru trecerea de la amortizarea degresivă la amortizarea lineară Dn = Durata normală de funcţionare Ra = Rata amortizării degresive Exerciţiul Valoare de intrare Amortizare degresivă şi lineară 2 2997 2141 1530 958 958 958 958 Valoare rămasă 3 7503 5362 3832 2874 1916 958 - 0 1 1 10 500 2 10500 3 10500 4 10500 5 10500 6 10500 7 10500 Înregistrarea amortizării utilajului 6811 = 2813 10500 lei Casarea utilajului 2813 = 2131 10500 lei 151.numărul ratelor prevăzute în contract – 3 rate lunare .775 lei 472 22.75000 lei .SC ALFA SA vinde cu plata în rate o clădire pentru care se cunosc următoarele date: .275 lei (taxa colectata aferenta dobanzii) inregistrarea avansului incasat % = 461 21241.52500 lei .preţul de vânzare al clădirii .54 = 8.

% = 212 52. Contractul este de 2 ani.500 lei 4 40.48 lei Încasarea creanţei 5121 = 4111 109. la preţul de achiziţie de 5500 lei.f. La expirarea contractului se convine vânzarea către locatar a maşinii de frezat la valoarea reziduală.50 lei . Facturarea ratei de leasing către utilizator 4111 = % 109.48 lei Scoaterea din gestiune a maşinii de frezat % = 2131 5500 lei 2813 2208 lei 6583 3292 lei Încasarea creanţei de la locatar 5121 = 461 3917.500 155.500/luna x 3 = 22. ce urmează a fi predate unui alt agent economic în regim de leasing operaţional.inregistrarea scoaterii din evidenta a m. o maşină de frezat. Contabilitatea locatorului Achiziţia maşinii de frezat % = 404 6545 lei 2131 5500 lei 4426 1045 lei Înregistrarea amortizării lunare 5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună 6811 = 2813 92 lei Operaţia se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului.500 lei a.50 lei) /3 = 22669.48 lei Predarea maşinii de frezat în leasing agentului economic 16 .50 lei inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii Rata lunară =( 89250 lei -21241. 12. iar durata normată de funcţionare a maşinii este de 5 ani. TVA 19%.50 lei la care se adaugă luna dobânda în sumă de 7500 lei 5121 = 461 30169.48 lei Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei 461 = % 3917.48 lei 7583 3292 lei 4427 625.4427 3391. SC LUKOIL SRL achiziţionează de la furnizori interni de mijloace fixe.000 lei 472 includerea in venituri a dobanzii incasate = 766 7.48 lei 706 92 lei 4427 17.

SC MOBILA ALFA SA are în depozitul de materii prime la 1 octombrie 1200 mc lemn de brad de un anumit sortiment la preţul de cumpărare de 75 lei/mc.la 20 octombrie 900 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc Consumurile lunii octombrie au fost:  La 8 octombrie 1100 mc  La 18 octobrie 1500 mc 1 A – Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) Intrări Cost unitar lei 80 Ieşiri Cost unitar lei Stoc Cost unitar lei 75 75 80 75 80 82 82 82 Data 1/10 5/10 8/10 11/10 18/10 20/10 Q mc Cost total lei 64000 Q mc Cost total lei Q mc 1200 1200 800 800 Cost total lei 90000 90000 64000 7500 64000 82000 32800 10660 0 1100 1000 82 82000 100 800 600 900 82 73800 75 82500 100 800 1000 75 80 82 7500 64000 49200 400 1300 17 . locaţii de gestiune.la 11 octombrie 1000 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc . Aprovizionarea în cursul lunii a fost: . chirii şi alte datorii asimilate” 201.la 5 octombrie 800 mc la costul de achiziţie de 80 lei/mc .2675 = 2131 5500 lei Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevenţe.

2 B – Metoda costului prestabilit de 77 lei/mc K = (Sold iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţe de preţ cumulate aferente intrărilor în cursul anului) / (Sold iniţial al stocurilo la preţ standard + Valoarea cumulată la preţ standard a stocurilor intrate) Diferenţe de preţ = Valoarea la cost standard a bunurilor ieşite * K Intrări Ieşiri Stoc Cost Cost Cost Cost Cost Cost Data Operaţia Q Q Q unitar total unita total unita total mc mc mc lei lei r lei lei r lei lei Stoc iniţial Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 800 800 77 3 61600 2400 110 0 100 0 100 0 77 77000 120 0 200 0 900 77 92400 -2400 15400 0 69300 1/10 5/10 77 8/10 77 11/1 0 18/1 0 77 5 77000 5000 150 0 77 11550 0 190 0 77 14630 0 5000 30800 2500 18 400 77 .

10 – consum 1100 mc K=0 Data 18.A – Varianta cu stornarea 19 .632 lei/mc CMP = (900 mc* 82 lei/mc + 400 mc * 79.632 8 20/10 900 82 73800 Q mc 1200 900 Stoc Cost unitar lei 75 77 Cost total lei 90000 69300 31852.2500 20/1 0 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 900 900 77 5 73800 4500 130 0 77 10010 0 7000 Data de 08.0216 = 2500 3 C – Metoda costului mediu ponderat (CMP) Intrări Ieşiri Cost Cost Cost Cost Data Q mc unitar total Q mc unitar total lei lei lei lei 1/10 5/10 800 80 64000 8/10 1100 77 84700 11/10 1000 82 82000 11944 18/10 1500 79.0216 Diferenţe de preţ aferente ieşirilor = 115500*0.Rd/c 308)/ (Si 301 + Rd 301) = [-2400+(2400+5000)]/[92400 + (61600+77000)] = 0. TVA 19%. La sosirea facturii se constată că valoarea facturată este de 1200 lei. La SC INTEGRAL SRL se recepţionează materii prime sosite fără factură în valoare de 1000 lei. Înregistrări în contabilitate după două variante: .271 mc 202.632 lei/mc)/( 900 mc + 400 mc) = 81.8 0 400 79.10. TVA 19 %. – consum 1500 mc K = (Si 308 +/.632 CMP = (1200 mc*75 lei/mc + 800 mc*80 lei/mc)/(1200 mc +800 mc) = 77 lei/mc CMP = (900 mc*77lei/mc + 1000 mc*82lei/mc)/(900 mc+1000mc) = 79.

Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). La sosirea facturii se face înregistrarea 401 = % 119 lei 301 100 lei 20 . a). 2. La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 071 lei 301 900 lei 4426 171 lei 3. Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b).B – Varianta cu înregistrarea diferenţelor. La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 408 1 190 lei 301 200 lei 4426 38 lei 4426 = 4428 190 lei Cum efectuaţi contabilizarea în condiţiile în care valoarea facturată este de 900 lei şi TVA 19%. Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b).a). a). Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 301 1 200 lei 4426 228 lei . Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). a).

371 = % 20 825 lei 401 14 000 lei 378 3 500 lei 4428 3 325 lei 4426 = 401 2660 lei b). Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute.100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei 21 . S-au vândut mărfuri în numerar în valoare de 14000 lei din care TVA 2235 lei.SC CRISUL SA are ca cativitate desfacerea cu amănuntul şi dispune la începutul lunii martie de mărfuri în valoare de 11900 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA. comision 20 % şi TVA 19 %. cu un adaos comercial de 2000 lei. 5311 = % 14 000 lei 707 11 765 lei 4427 2 235 lei c). Si371 = 11 900 lei Si378 = 2 000 lei K = (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371+Rd371) – (Si 4428 + Rc 4428)] = (2000 +3500)/ [(11900+20825) . Să se efectueze înregistrările contabile în condiţiile în care: a).1871 = 2201 % = 371 14 000 lei 607 9 564 lei 378 2 201 lei 4428 2 235 lei 286. TVA 19 %. ados comercial 25%.4426 = 4426 4428 19 lei 190 lei 253.3325] = 5500/29400 =0. SC DIAMANT SRL primeşte spre vânzare în consignaţie mărfuri evaluate la 500 lei. Din „Jurnalul cumpărăturilor” şi „Jurnalul de vânzare” rezultă că în cursul lunii martie au avut loc următoarele operaţii: a) Se achiziţionează şi se recepţionează mărfuri ştiind că preţul de cumpărare este de 14000 lei.1871 Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc 707*k = 11 765 * 0. Deponentul este persoană fizică Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .

Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % . Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 1. Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 22 .

Vanzarea de marfuri: 4111 = % 2540 lei 23 . Remizele acordate pentru vânzări superioare sumei de 1000 lei. SC ALFA SA livrează la SC BETA SA produse finite (BETA le recepţionează ca mărfuri) a căror valoare este de 2300 lei. Rabatul acordat pentru defecte este de 30 lei. Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.Reflectarea în contabilitatea unităţii deponentului Transmiterea bunurilor spre vanzare consignatarului: 357 = 371 500 lei Facturarea bunurilor vandute: 4111 = % 595 lei 707 500 lei 4427 95 lei Scaderea din gestiune a bunurilor vandute: 607 = 357 500 lei Incasarea sumei repr. Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 2300 lei (-) Rabat 30 lei Net 1 2270 lei (-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 1000 lei): 2300 * 1% = 23 lei Net 2 2247 lei (-)Remiza 2 (pentru importanta clientului): 2247 * 5% = 112 lei NET COMERCIAL 2135 lei (+) TVA : 2135 * 19% = 406 lei NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) = 2541 lei .TVA aferenta scontului de decontare (46 * 19%) = 9 lei Total factura de reducere 55 lei In contabilitatea SC ALFA SA se inregistreaza : 1).2005 este de 2% şi se acordă printr-o factura ulterioară.02. iar remiza pentru poziţia privilegiată deţinută de SC BETA SA este de 5%.4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b). Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 2. conform facturii nr.suma bruta (net comercial) 2135 lei . Preţul de înregistrare al produselor finite este de 2000 lei. Înregistrările se vor efectua la SC ALFA SA şi SC BETA SA. Scontul pentru decontarea facturii la 10. 1%.1300 din 1 februarie 2005 cu scadenţă la 28 februarie 2005.bunurile vandute si facturate: 5311 = 4111 500 lei 291.scont de decontare (2135 * 2%) = 46 lei .

% = 413 714 lei 5114 700 lei 666 14 lei . SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie în favoarea SC GAMA SA. taxă scont 14 lei. Posesorul cambiei.701 2135 lei 4427 405 lei 2). la scadenţă. • în contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar): 401 = 413 714 lei • în contabilitatea andositului (noul beneficiar): 413 = 4111 714 lei . TVA 19%. respectiv SC GAMA SA poate să utilizeze cambia într-unul din următoarele moduri: . 413 = 4111 714 lei 5131 = 413 714 lei . SC ALFA SA se aprovizionează de SC GAMA SA cu mărfuri în valoare de 600 lei. SC ALFA SA vinde societăţii SC BETA SA mărfuri în valoare de 600 lei. TVA 19 %.Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura reducere): % = 4111 55 lei 667 46 lei 4427 9 lei In contabilitatea SC BETA SA se inregistreaza: 1).C.A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA faţă de care are o obligaţie dintr-un raport comercial anterior.Cumpararea de marfuri: % = 401 2540 lei 371 2135 lei 4426 405 lei 2). banca reţinând un comision de 4 lei.D – decontează cambia prin intermediul băncii sau oficiul poşatl.B – scontează cambia la bancă înainte de scadenţă.păstrează cambia în portofoliu până la scadenţă când se face decontarea directă cu „trasul” prin încasarea în numerar.Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 55 lei 767 46 lei 4426 9 lei de 304. 4111 = % 714 lei 371 600 lei 4427 114 lei 413 = 4111 714 lei % = 413 714 lei 5121 710 lei 627 4 lei 24 .

la intern 2000 lei.000 lei 5311 = 704 450 lei Si concomitent Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. TVA 19 %. % = 401 2380 lei 301 2000 lei 4426 380 lei .625 TVA de dedus = TVA deductibilă * prorata de TVA = 380 lei * 0.livrarea de produse finite: 4000 lei.000 lei 5311 = 2678 3. din care: 1. se percepe persoanei fizice un comision de 15 %.5 = 237. Casa de amanet AMA SRL încheie un contract cu o persoană fizică.340.50 lei 4427 = % 475 lei 4426 237. pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3000 lei pe o perioadă de 6 luni.50 lei 4423 237. Calculul TVA aferentă produselor finite vândute: a). Pentru aceasta. Acordarea împrumutului 2678 = 5311 3.A – proprietarul ceasului rambursează împrumutul şi comisionul şi reprimeşte ceasul. proprietara unui bun de valoare.50 lei 636. SC CRISANA SA efectuează următoarele operații în luna decembrie: .achiziționarea de materii prime 2000 lei.000 lei 25 . la export 500 lei 4111 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei 3.Impozabile la intern 2000 lei * 19% = 380 lei b).50 lei 635 = 4426 142. La data scadenţei pot interveni următoarele situaţii: . la intern scutite de TVA 1500 lei 4111 = 701 1500 lei Să se realizeze și contabilizeze regularizarea TVA.000 lei si concomitent Debit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. TVA 19 % % = 4111 2380 lei 701 2000 lei 4427 380 lei 2. Scutite 1500 lei Prorata de TVA = Venituri din operaţiuni supuse TVA/Total Venituri = (2000 lei +500 lei)/ 4000 lei = 0. Export 500 lei * 19% = 95 lei c).

26 . se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).C – proprietarul bunului se prezintă dar nu dispune de suma necesară achitării datoriei şi solicită o prelungire. suma achitată fiind considerată drept contravaloarea bunului.300 x 19%) Înregistrarea vanzarii bunului: 5311 = % 3. comision 10 %. Şi în acest caz pot apărea două situaţii: .000 lei 607= 378 300 lei 607= 4428 627 lei Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.000 lei 371 = 378 300 lei 371 = 4428 627 lei . TVA 19%. Preţ evaluat 3000 lei. . Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire.B – proprietarul bunului nu se prezintăşi conform înţelegerii casa de amanet devine proprietara acestuia. Se inregistreaza mijlocul fix 213 = 2678 3. aportat integral la data înfiinţării.000 lei . La scadenta. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.927 lei 707 3.B1 – casa de amanet vinde bunul în regim de consignaţie. La 1 ianuarie 2005 se constituie şi îşi începe activitatea SC CONFMETAL SRL din Marghita.300 lei 4427 627 lei Casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa: 371 = 2678 3. drept pentru care casa de amanet măreşte comisionul. Cei trei asociaţi au subscris un capital social de 500. iar dupa expirarea noului termen.B2 – casa de amanet devine proprietara bunului pe care il înregistrează ca mijloc fix.000 lei La scadenta. Pret evaluat 3.000 lei Comision 10% 300 lei TVA 627 lei (3.000 lei. 639.. având ca obiect de activitate „Confecţii metalice şi prestări de servicii în transportul auto”. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute: 607 = 371 3. iar dupa expirarea noului termen.

numerar 5.000 lei 2131 = 456 200. Valorile subscrise au fost aportate integral.000 lei 1011 = 1012 100.000 lei 212 = 456 100.000 lei .000 lei 456 = 1011 100.000 lei constând în: .000 lei 1011 = 1012 50. se depune integral în contul curent la BRD.maşini. depuse în numerar odată cu capitalul subscris.000 lei .construcţii speciale 100.000 lei format din: .000 lei constând în numerar. utilaje şi instalaţii de lucru 200.000 lei 3021 = 456 15. 212 = 456 50. stabilite prin statut.2005.000 lei 303 = 456 10.500 lei f).materii prime 70.000 lei c). Suma de 5. 512 = 456 50.000 lei pentru finanţarea investiţiilor (instalaţii de 27 .000 lei 301 = 456 70.materii auxiliare 15. TVA inclus reprezentând prima legată de capital. 456 = 104 500 lei 104 = 1012 500 lei g).000 lei 456 = 1011 50.clădiri 50.obiecte de inventar 10. Pentru constituirea societăţii s-au cheltuit 500 lei. conform procesului verbal nr.000 lei. care se capitalizează.000 lei . Asociatul SC ALFA SA (societate cu capital de stat) a subscris un capital de 350. se angajează personalul salariat al societăţii. 512 = 456 5.plus 500 lei prime legate de capital.000 lei 512 = 456 5.500 lei.000 lei 1011 = 1012 350.000 lei . format din 85 de muncitori şi 15 persoane pentru administrare şi conducere.000 lei 456 = 1011 350. e).000 lei d).000 lei .01.000 lei b). La 1 februarie 2005 SC CONFMETAL SRL primeşte de la stat o subvenţie. astfel: a). După obţinerea autorizaţiei de funcţionare de la Camera de Comerţ şi Industrie şi înregistrarea la Administraţia Financiară teritorială ca societate comercială cu personalitate juridică. Asociatul SC INA SRL (societate cu capital privat) a subscris un capital social în valoare de 100.500 lei 1011 = 1012 5.500 lei 456 = 1011 5. aportul în numerar al asociaţilor. Asociatul „A” persoană fizică a subscris un capital social în valoare de 50.10 din 10. în sumă de 10.

scăderea conturilor de creanţe clienţi – 1300 lei . Se înregistrează subvenţia anuală liniară a imobilizării corporale. TVA 19 %).creşterea conturilor de datorii la furnizori – 200 lei . Primirea subvenţiei 445 = 4752 10000 lei Achiziţionarea utilajului % = 404 17850 lei 2131 10000 lei 2133 5000 lei 4426 2850 lei Amortizarea anuală 15000 lei /10 = 1500 lei/an 6811 = 2813 1500 lei Se include amortizarea subvenţiei la venituri 4752 = 7584 1000 lei Se încasează subvenţia 5121 = 445 10000 lei 915. durată de viaţă utilă 10 ani.impozit pe profit plătit – 1000 lei.venituri din provizioane – 500 lei .lucru achiziţionate de la furnizori în sumă de 10.000 lei şi mijloace de transport 5.000 lei.cheltuieli cu amortizarea – 2000 lei . Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4000 lei pentru care se emit 2000 de acţiuni.creşterea stocurilor de materii prime – 1500 lei .scăderea stocurilor de mărfuri – 300 lei .10000 lei (10000 acţiuni * 1 leu valoarea nominală) . Situaţia înainte de dubla creştere a capitalului se prezintă astfel: . după care se trece cota parte din suvenţie la venituri. În faza a adoua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3000 de acţiuni la un preţ de emisiune egal cu 28 .capital social . Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploare ale unui societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării şia a elementelor extraordinare – 10000 lei .scãderea conturilor de creanţe clienţi . CF de exploatare = rezultatul înaintea impozitării + cheltuieli cu amortizarea – venituri din provizioane – venituri din plasamente – (creşterea stocurilor de materii prime – scăderea stocurilor de mãrfuri .venituri din plasamente – 300 lei .datorii la furnizori) impozit pe profit plãtit = 10000 lei + 2000 lei – 500 lei – 300 lei – (1500 lei – 300 lei – 1300 lei – 200 lei) – 1000 lei = 9900 lei 916.rezerve – 5000 lei.

îngrăşămintele chimice şi medicamentele se eliberează în consum. SC GROPITA SA se aprovizioneazo cu seminţe în valoare de 800 lei.618 lei 3025 800 lei 3026 700 lei 3028 500 lei 3028 200 lei 4426 418 lei Eliberarea în consum a semintelor.Situaţia înainte de creşterea capitalului Capital social 10000 lei Rezerve 5000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă veche = (10000 + 5000) / 10000 = 1.05 lei 210. precum şi medicamente de uz veterinar în valoare de 200 lei.1. ingrasamintelor chimice si a medicamentelor: 6025 = 3025 800 lei 6026 = 3026 700 lei 6028 = 3028 500 lei 6028 = 3028 200 lei 288.2 = 0.5 . TVA 19 %. TVA 19 %.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea rezervelor Capital social 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei Rezerve 5000 lei . furajelor.5 lei/actiune .25 lei /actiune DA = 1.25 lei/actiune .25 – 1. furajele. TVA 19%. Dobânda este de 850 lei şi este scadentă odată cu ultima rată. VN = 1 leu/ acţiune . 29 . % = 401 2. SC ACONALEX SA vinde mărfuri cu plata în rate în valoare de 8500 lei din care 1500 lei adaos comercial.2 lei/actiune DS = 1. Se încasează un avans de 40 % la vânzarea mărfurilor iar restul se încasează în 5 rate egale.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea aporturilor în numerar Capital social 14000 lei Aport în numerar 3000 lei Rezerve 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acţiuni în numerar = (14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1. Seminţele.25 = 0.valoarea nominală. Calculaţi valoarea DA şi DS generate de creşterea de capital.4000 lei = 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (14000 + 1000) / 12000 =1. furaje 700 lei şi îngrăşăminte 500 lei.

Preţul de achiziţie al marfii 7000 lei Adaos comercial 1500 lei TVA neexigibil 1615 lei Avans inclusiv TVA = 10115 lei * 40% = 4046 lei TVA aferent avansului = 4046 lei .4046/1.descărcarea gestiunii de mărfuri în luna ianuarie: 30 .19 = 1343 – 1128 = 215 lei Rata lunară fără TVA = 1343 lei – 215 lei = 1128 lei Rata de încasat (fără TVA şi dobândă) 1128 1128 1128 1128 1128 5640 Luna 1 2 3 4 5 TOTAL TVA aferent 215 215 215 215 215 1075 Total rată lunară 1343 1343 1343 1343 1343 6715 Rest de încasat 5372 4029 2686 1343 - Cont 472: Scadenţa conform tabelului de mai sus: Luna 1 2 3 4 5 TOTAL Suma de repartizat (cont 472) 1128 1128 1128 1128 1978 6490 Conturi corespondente 707 1128 1128 1128 1128 1128 5640 766 850 850 Facturarea şi livrarea mărfurilor cu plata în rate 4111 = % 11611 lei 707 3400 lei 4427 646 lei 472 6490 lei 4428 1075 lei Încasarea avansului de 40% 5311 = 4111 4064 Cost de achiziţie aferent avansului = 7000 lei * 40 % = 2800 lei .19 = 646 lei Avans fărăp TVA = 3400 lei Restul de încasat = 10115 lei – 3400 lei = 6715 lei Mărimea unei rate inclusiv TVA = 6715 lei/5 = 1343 lei TVA inclusă în rată = 1343 -1343/1.

20 lei/acţiune.000 de acţiuni la o valoare de emisiune stabilită în urma negocierilor de 5. În urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.000 de acţiuni decide majorarea acestuia prin emisiunea a 1. 456 = % 5100 lei 1011 5000 lei 1041 100 lei ??.05 lei/acţiune = 0.1 lei/acţiune.000 de lei.25 lei/acţiune – 6. O societate comercială cu un capital social de 20.000 lei divizat în 4. la o societate comercială se decide diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei 31 .20 lei/acţiune Acţiuni vechi/acţiuni noi = 4000/1000 = 4/1 Pentru fiecare acţiune veche asociaţii vor primii 0. iar acţiunile emise sunt subscrise de vechii şi noii acţionari.02 lei/ acţiune DS = VMC veche – VMC nouă = 6.% = 371 “Mărfuri” 10115 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2800 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4200 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 1500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 1615 lei Încasarea primei rate 5311 = 4111 1343 Lei 4428 = 4427 215 lei Formarea veniturilor aferente primei rate 472 = 707 1128 lei Cheltuieli anticipate trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând costul de achiziţie aferent ratei încasate (4200 lei: 5 = 2863 lei) 607 = 471 2863 lei Formarea veniturilor afrente ultimei rate şi încasarea dobânzii 472 = % 1978 lei 707 1128 lei 766 850 lei ??. Rezervele pe care le deţine societatea sunt de 5.25 lei/acţiune Situaţia capitalului în urma emiterii celor 1000 de acţiuni : Capital social 20000 +5000 = 25000 lei Rezerve 5000 lei Prime de emisiune 100 lei Total capitaluri proprii 30100 lei VMC nouă = 30100lei /5000 acţiuni = 6. De acţiuni = 20000/4000 = 5 lei VMC veche =(20000+5000) / 4000 = 6. Capital social (4000 acţiuni * 5 lei) 20000 lei Rezerve 5000 lei Total capitaluri proprii 25000 lei VN = Capital social / Nr. Să se contabilzeze operaţiunea de majorare a capitalului social şi să se explice mecanismul prin intermediul căruia se realizează protecţia vechilor acţionari.

Societatea acordă entităţii la care deţine participaţii un împrumut de 60000 lei pe o perioadă de 3 ani. Societatea are un capital social de 100000 lei. % = 117 15000 lei 106 5000 lei 1012 10000 lei Situaţia capitalului propriu după acoperirea pierderii: Capital social (5000 acţiuni * 19 lei) 95000 lei Rezerve legale 5000 lei Total capitaluri proprii 100000 lei ??. decontarea efectuându-se imediat prin virament în proporţie de 80% iar pentru diferenţă decontarea fiind ulterioară tot prin virament. O societate achiziţionează acţiuni încadrate în categoria intereselor de participare în valoare de 100000 lei. Achiziţionarea acţiunilor cu decontare imediată 263 = 5121 80000 lei 263 = 269 20000 lei 269 = 5121 20000 lei Acordarea împrumutului 2673 = 5121 60000 lei Încasarea dobânzii şi a ratei din împrumut. Capital social (5000 acţiuni * 20 lei) = 100000 lei Rezerve legale 10000 lei Report pierderi 15000 lei Total capitaluri proprii 95000 lei Valoarea matematică a unei acţiuni = 95000 lei / 5000 acţiuni = 19 lei 5000 acţiuni * 1 leu = 5000 – se decontează de la rezerva legală. cu încasare prin virament. Să se explice mecanismul aferent reducerii capitalului şi să se contabilizeze operaţiunea de acoperire a pierderii.pierderi ce provine din exerciţiile finaciare anterioare. După rambursarea integrală a împrumutului acţiunile deţinute sunt vândute la preţul de 120000 lei. 2673 20000 lei 2674 3000 lei Se constituie venituri. corespunzator dobanzii aferente imprumutului 2674 = 763 3000 lei Vânzarea intereselor de participare 461 = 7613 120000 lei Descărcarea gestiunii intereselor de participare 6641 = 263 100000 lei 5121 = % 32 . cu o dobândă de 5 % pe an. împrumutul fiind rambursta de către debitor în rate egale. divizat în 5000 de acţiuni şi rezerve constituite în valoare de 10000 lei. Pierderea în valoare de 15000 lei se acoperă pe seama rezervelor iar diferenţa prin reducerea numărului de acţiuni.

800 lei. La finele lunii costul efectiv de productie.majorare capital social: 5400 lei 456 % 1011 lei 5. TVA 19%.000 lei. care se imputau gestionarilor. stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9. in valoare de 1.inregistrare capital subscris varsat 1011 = 1012 lei 5. TVA 19% descarcare de gestiune 6024 = 3024 lei 80 imputarea pieselor de schimb 4282 / 461 = 7588 lei 100 4282 / 461 = 4427 lei 19 421 = 4282 lei 119 37. Inregistrari in contabilitate dupa doua variante: .lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 6021 = 3021 lei 200 cheltuiala nedeductibila daca stocul nu a fost asigurat .lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 200 lei. Rezolvare: A. 1041 = 201 lei 200 228.la 100 lei.plus de obiecte de inventar 300 lei. . stornare Inregistrari initiale 33 . La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura. inregistrare productie inregistrare diferente de pret 345 = 711 348 = 711 lei lei 10. Rezolvare: .000 4428 lei 190 2. tva 19%. Ulterior. Receptionarea marfurilor % 408 lei 1.190 lei -1.428 lei 1.plus de materii prime 500 lei. Rezolvare: . Varianta cu stornarea 1.folosirea primei pt.B – varianta cu inregistrarea diferentelor.lipsuri de piese de schimb 80 lei. . plus prima de emisiune de 400 lei. La SC “LIDO” SA cu ocazia inventarierii se constata: . din prima de emisiune suma de 200 lei se foloseste pentru acoperirea unor cheltuileli cu emiterea de noi actiuni. La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1. care se imputau gestionarilor. acoperirea ch.000 -40 202.la 100 lei. care se vand cu un pret de vanzare de 10. produse finite avand costul de productie prestabilit de 10.000 lei.000 lei -190 Concomitent.plus de obiecte de inventar 303 = 7584 lei 300 . Rezolvare: In conformitate cu IAS 2 si Directiva 3055 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. SC DELTA SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni cu o valoare nominala de 5. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie.A – varianta cu stornarea.000 lei. .190 301 lei 1.incasarea contravalorii act 5121 = 456 lei 5.400 .200 lei 228 lei -1.219.400 . TVA 19%.plus de materii prime 301 = 7584 lei 500 .960 lei. .000 1041 lei 400 . Inregistrare factura % = 401 301 4426 % 408 301 4428 lei 1.200 lei.lipsuri de piese de schimb 80 lei.

din casieria unitatii 10 lei. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei. Varianta cu inregistrarea diferentelor 1.factura nr. pentru cercetarea pietei.250 lei 1.000 lei 250 44. in valoare de 80 lei. Rezolvare: Inregistrare factura 4111 % lei 11.taxa de inscriere factura 101 publicitate TV 201 = 401 401 = 5121 201 = 401 201 = 401 401 = 5311 lei lei lei lei lei 40 40 30 10 10 Total cheltuieli de constituire: 80 lei. SC SIGMA SA rascumpara actiuni proprii in scopul reducerii capitalului social. S.900 7583 lei 10.anularea actiunilor 109 = 462 = % 1012 149 462 lei 1.C. care a avut destinatia de bar de zi.250 5121 lei 1. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani. valoarea nominala este de 1. 34 .rascumpararea actiunilor . .rezerve statutare 2.000 lei.900 Descarcare gestiune 2812 = 2812 lei 3.200 lei. fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei . amortizare anuala scoaterea din evidenta 6811 = 2801 lei 2801 = 201 lei 16 80 Nota: la inregistrarea operatiilor nu am tinut cont de TVA deoarece acest lucru nu a fost precizat. SC CALIPSO SRL hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea urmatoarelor elemente de capital propriu: . Rezolvare: Inregistrari contabile . 67. primita de la o societate specializata.achitarea actiunilor rascumparate .000 101. astfel: . in suma de 30 lei. .rezerve din reevaluare 4. iar pretul pietei 1. “ALFA” S.190 301 lei 200 4426 lei 38 4426 = 4428 lei 190 145. TVA 19%. cu o cota anuala de 16 lei.190 lei 1.taxa de inscriere la Registrul Comertului. .000 lei 190 si % = 401 lei 1. Inregistrare factura lei 1.A.000 4427 lei 1.250 109 lei 1.B. dupa care se scot din evidenta. Rezolvare: Inregistrari contabile: . in suma de 40 lei. 101. impozitul pe dividende 10%. achitata din contul de disponibil de la banca.sume platite pentru publicitate TV. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. Receptionarea marfurilor % 408 301 4428 2.428 408 lei 1. complet amortizat.250 lei.000 lei.

000 lei = 200 lei 261 % 5121 2691 622 = 401 401 = 5121 2691 = 5121 = lei 10.000 167. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta.factura servicii SSIF . se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar. iar rezervele din reevaluare inregistrate in contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.000 lei.000 Terenurile nu se amortizeaza.000 lei 7.000 lei = 7.2005 in valoare de 50.000 lei 35 .000 lei 200 lei 200 lei 3.000 lei. Inregistrari contabile: . Rezervele statutare si cele inregistrate ca alte rezerve au fost constituite din profitul net.7. impozit 10% Rezolvare: Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil si nu vor putea fi folosite pentru majorarea capitalului social decat in masura in care imobilizarile corporale pentru care au fost constituite aceste rezerve vor fi vandute.200 lei. Ulterior. Rezolvare: Valoare actiuni: 5.recunoastere teren si concomitent 2111 = 4753 lei 475 = 7582 lei 5. Comisionul societatii de valori mobiliare este de 2%. Rezolvare: Inregistrari contabile: . prin urmare venitul din donatii se recunoaste integral la momentul inregistrarii donatiei. In aceeasi situatie se afla si rezultatul reportat. rezultatul reportat 3. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei.achizitie actiuni servicii SSIF .07. achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate.2004 .majorare capital social % 1012 lei 8.plata rest plata actiuni = 10.2004: 50. fiind deja impozitate.000 x 40% x 6/12 = 10.2006.200 1063 lei 2. Rezolvare: Calcul dobanda 1. 93.000 1068 lei 1.01. ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar.200 1171 lei 3. SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1. avand valoarea nominala de 2 lei/actiune.000 lei = 3.000 127.12.- alte rezerve 1. ci in data de 31.000 x 70% Achitat final 10. in aceste cazuri voi ignora impozitul pe dividende si pe profit mentionate in textul problemei.000 x 2% Inregistrari contabile: . SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului.31.000 Comision SSIF 10.000 x 2 Achitat initial: 10.2004 cu scadenta la 31.07.000 5. cu o dobanda de 40%.000 lei 3.12. Prin urmare. cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.000 .

in suma de 2.31. Rezolvare: Inregistrari contabile: . Valoarea nominala este de 10 lei.000 lei. iar 1/4 ulterior. in numerar.000 x 40% = 20.000 666 = 1682 lei 15.Calcul dobanda 1. Se diminueaza capitalul social al SC “SOMESUL” SA prin rascumpararea si anularea a 1.12.900 2131 lei 1.500 lei Inregistrari contabile: . Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.rascumparare actiuni .000 lei Calcul dobanda penalizatoare 1.000 la 31.2005 666 = 1682 lei 20.cheltuietuieli de constiruire in cazul in care sunt imobilizate: 201 = 5121 lei 60 si lunar amortizarea 6811 = 2801 lei xx 36 .anulare actiuni 1091 = 5121 lei 9. Aporturile actionarilor sunt: .000 666 = 1682 lei 10.000 % = 456 lei 1.000 1682 = 5121 lei 10.900 .000 1091 lei 9. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie. concomitent 1011 = 1012 lei 1.2004 5121 = 1621 lei 50.01.2006 1622 = 5121 lei 50.2006: 50.31. costul de achizitie 9 lei.000 149 lei 1.01.constituire capital social . cu 50 lei nominalul.000 1012 = % lei 10.000 60.2005 .600 5121 lei 300 si.2005: 50.000 si concomitent.01.000 la 31. Rezolvare: Inregistrari contabile: .la 31. Rezolvare: Inregistrari contabile: .500 - 65.600 lei .12.000 x 31 x 1% = 15.12. divizat in 40 actiuni.2005 .rascumparare actiuni 1091 = 5121 lei 2.in natura un utilaj 1.inregistrare varsaminte 456 = 1011 lei 2.000 1682 = 5121 lei 20.000 6.000 actiuni proprii.inregistrare credit .000 lei.12.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire. inregisrtarea creditului ca nerambursat la scadenta 1621 = 1622 lei 50.500 1682 = 5121 lei 15. La SC MULTIMOD SA se restituie valoarea nominala a unor actiuni la solicitarea unor actionari.

Vom folosi cota de 24%.inregistrare varsaminte 371 = % lei 500.23 = 96.500 lei. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2. din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2. Adaos comercial: 500 * 100/124 = 403.403. Stocul existent este in valoare de 2.785 - ??Se subscrie societatea SC ALFA SA. Rezolvare: Inregistrari contabile: . la pretul negociat de 1. care se incaseaza de la beneficiar. prin subscrierea şi vărsarea sumei 5. dar maxim 5 ani scoatere din evidenta la amortizarea completa 2801 = 201 lei 60 284.inregistrare productie . descarcarea de gestiune % = 345 711 348 incasarea facturii 5121 = 4111 lei lei lei lei lei lei lei lei lei 2.in functie de durata. dupa metoda inventarului permanent.000 lei.23 lei TVA neexigibil: 500 .200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente.500 285 1. Rezolvare: 1.000 lei. iar in urma majorarii pretul devine 2. subscrierea de capital pentru suma de 5. Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute. TVA 19%.77 229. La sfarsitul exercitiului.000 lei.77 lei Inregistrari contabile: . Rezolvare: TVA-ul nu este specificat dar trebuie luat in considerare.diferente de pret .785 1.vanzare produse finite 345 = 711 345 = 348 4111 = % 701 4427 concomitent. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute. care se predau la magazine.23 4428 lei 96.500 lei.000 100 1. în numerar. La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta.00 378 lei 403.100 1. conform Borderoului de subscriere: 37 .000 lei.000 200 1.

000 /5 =2. 2.SC GAMA SA formată la 1 ian. cu încasarea imediată prin numerar.subscriere capitalului varsat: 1011 = 1012 – 8. Numerar la caserie: 1.000 acţiuni la preţul unitar de 5.3 lei / acţiune. conform extrasului de cont: 1. Prin bancă.000 lei.000 lei). 5311 = 456 – 5. cu decontarea prin virament. 3.01.000 lei constituit din aport în bani.200 lei.000 lei . Evidenţa vărsării capitalului social subscris: 1.2 lei / acţiune şi valoarea nominală de 5 lei.2004: 456 = 1011 – 10.461 = % 38 . 2004.La SC CRIŞUL SA se înregistrază următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de unitate: a) Rascumpărarea a 1. peste un an.000 acţiuni. Rezolvare: 5 răscumpărarea a 1000 de acţiuni la preţul de 5.2/ acţiune: 0 1091 = 462 – 5. cu un capital de 10.000 lei 2.la 01. 14.000 lei. La finele exerciţiului financiar se varsă 3/5 deci 6. la preţul de 5. 456 = 1011 – 5. la preţul de 5 lei / acţiune. deci societatea dispune de 1.000 lei.000 lei. Prin contractul de societate se specifică că 1/5 din valoarea capitalului să fie vărsat la bancă odată cu subscrierea (10.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 6. 6 Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate: 0 % = 1091 – 2.000 lei 57.200 lei. c) Vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.060 lei . b) Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate. 1 Decontarea ulterioară.1. 1011 = 1012 – 5.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 2. Rezolvare: . 5121 = 456 – 5. constituirea capitalului social vărsat: 1. Valoarea noimnală a unei acţiuni este de 10 lei. .12. peste 1 an: 462 = 5121 – 5.la 31.500 lei – 1012 100 lei – 149 7 0 Vânzarea de acţiuni proprii către un terţ: 1.000 lei .2004 .000 lei. cu decontarea ulterioară. d) Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii.600 lei 2.

200 lei. Rezolvare: . 1. 1621 = 765 . care este de 25%. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta in valoare de 8.000 lei.000 lei 2. Rezolvare: 1 achiziţionarea în anul 2003 a camionetă la valoarea de 8.040 lei 149 20 lei ii.800 lei (38. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (anul 2004).000) Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.560 lei 1.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5.12. ea va constitui un provizion in valoare de 2. Ajustarea creditului la cursul valutar de 3. % = 5124 . 2113 = 105 83. In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica.000 X 3. urmare a reclamatiilor primite de la acestia. SC ARTIC SA produce frigidere.500 – 1621 600 . 5124 = 1621 – (10.N+1 fiind de 3.000 lei .500) . se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 3.Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. decontarea prin virament: 5121 = 461 – 1. care este de 25%. se estimeaza ca societatea va fi obligata in anul 2005 la efectuarea unor remedieri de 2.665 72.000 lei: 1.000 lei.91 lei / EURO: 1.500 . Rambursarea creditului la cursul de 3. 665 = 1621 – 600 (39100-38500=600 lei) 2. 39 - .91: 1.80 ) 38. 2133 = 404 – 8.85 lei/EURO 1.N fiind de 3. pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de 1 an de zile.300 lei (38. cu o amortizare înregistrată de 5.91 lei/ euro: 1.39.5311 60 149 4. 665 = 1621 .8 lei EURO: 1.12.La scadenţă. cursul valutar la 31.1092 – 1.obţinerea creditului în sumă de 10. In perioada de garantie oferita clientilor. cu încasarea imediată prin numerar: % = 1091 – 1. TVA 19%.000 EURO la cursul de 3. 2 În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcţie de inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică.500 lei.060 lei 8 0 Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii.100 lei 38.800-38.800 -38. Deoarece cumparatorul se afla intr-o alta localitate unde unitatea producatoare nu are reprezentanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea defectiunilor. care factureaza producatorului suma de 2400 lei.88 lei / euro i. cursul valutar la 31.

Rezolvare: 4 Inregistrarea constituirii provizionului pentru garantii acordate clientilor: 1. cu o cota anuala de 16 lei. SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. 1518 = 7812 – 2. La SC OMEGA SA se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: .10 lei b) Amotizarea lunară a cheltuielilor de constituire: i.00 lei 208 302. 101.360 lei achizitionate de la terti. din contul de disponibil la bancă: 1. in valoare de 80 lei. astfel: taxa de inscriere la Reg Comertului. 6811 = 2801 – 16 lei c) La finalul perioadei de 5 ani scoaterea din evidenţă: i.016. Sau amortizarea anuală 1. in suma de 40 lei. pentru cercetarea pietei. factura nr.81 4426 383.19 6 Înregistrarea anulării provizioanelor pentru garanţii deoarece s-au efectuat reparaţiile: 1.48 40 . 6811 = 2801 – 16 lei 5.00 628 2. 6812 = 1518 – 2. in suma de 30 lei. . achitata din contul de disponibilul de la banca. 201 = 5311 . din caseria unităţii: 1. sume platite pentru publicitate TV.2. 201 = 5121 – 70 lei.300 lei aduse ca aport la cap soc al societatii Programele informatice se amortizeaza in 3 ani. Rezolvare: a) achitarea cheltuielilor de constituire: i.33 lei(80/60 luni) ii. 6811 = 2801 – 16 lei 2. % = 404 – 360. . Cehltuieli de constituire se amortizeaza in 5 ani.240 lei create in unitate. din caseria unitatii 10 lei. dupa care se scot din evidenta.400.200 lei 5 Inregistrarea sumei datorate prestatorului ce a efectuat reparatiile: % = 401 .200 lei 101. ii. 6811 = 2801 – 16 lei 4. 6811 = 2801 – 1. dupa care se scot din evidenta Rezolvare: a) înregistrarea achiziţionării programului informatic de la terţi: i. primita de la o societate specializata.52 4426 57. 6811 = 2801 – 16 lei 3. 2801 = 201 – 80 lei 115.

se regularizeaza datoria fata de furnizor prin accepatrea unui bilet la ordin scadent peste 3 luni. 6811 = 2808 – 23.2 lei/ euro.332 lei 9. SC ALFA SA acordă la începutul anului 2005 SC BETA SA un împrumut pe 2 ani în valoare de 20. TVA 19%. acordare avans: 1.4426 6. se primeste factura furnizorului si se receptioneaza instalatia la valoarea de 3200 lei. Rezolvare: 263 = 2691 – 25. 4428 = 5121 – 76 lei 5. La sfârşitul anului 2005 cursul a crescut la 4. 208 = 721 – 240 lei.200 – 213 808 . Rezolvare: 4. tva 19%. Decontarea BO peste 3 luni: 1.40 lei lunar) i. 164. 403 = 5121 .3.3. 232 = 5121 .40 lei e) La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidenţă: i. 2808 = 208 – 842. Achitarea cu billet la ordin 1.52 lei 157.000 lei 177. 41 . Regularizarea avansului conform facturii primite: 1.000 euro la cursul de 4 lei / euro.400 lei 2.332 lei 8. 208 = 456 – 300 lei d) Amortizarea lunară timp de 3 ani (842.000 lei. 404 = 232 . Primirea facturii si receptia instalatiei: 1.400 lei 2. 404 = 4428 – 76 lei 7.52 lei /36luni = 23. La sfârşitul celui de-al doilea an când se încasează împrumutul şi dobânda cursul este de 4.3 lei / euro. în valoare de 25. dar dobânda se încasează la începutul anului 2006 când cursul este de 4. % = 404 – 3808 3. c) Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social: i.b) Înregistrarea programului informatic creat în unitate: i. 404 = 403 . Dobânda este de 10% pe an.5 lei / euro. SC FLORES SA achiziţionează titluri de participare de la o filială din cadrul grupului cu plata ulterioară. SC AURA sa achizitioneaza o instalatie de lucru. acordand furnizorului un avans de 400 lei.

SC ATACRET SRL are în stoc matrii prime la începutul anului de 1.000 lei. 5124 = 267 – 8.200 lei 3. minus imputat : 601 = 301 – 100 lei concomitent e. Sold initial: 301 = 1000 lei 42 . 472 = 763 – 8. inventarului permanent. Să se efectueze înregistrările necesare în cazul: 4. Intrari : % = 401 3.461 = % 7588 . 267 = 765 – 6.000 lei b.19 lei f.80.000 lei 2. inventarului permanent 1. Rezolvare: 1.301 570 -4426 c. 400 4. Se înregistrează diferenţa în minus constatat. Dobanda 267 = 472 – 16. 119 lei . acordarea imprumutului la inceputul anului 2005: a.2 lei / euro a.800 lei. 5. Inventarul intermitent a.9. Se elaborează în consum materii prime la costul de achiziţie de 3500 lei. Stocul faptic la sfârşitul anului este de 400lei.3 lei/ euro a. la finele anului 2007: a. sold final : 400 lei. incasarea dobanzii : 5124 = 267 .Rezolvare: 1. deci cu 100 lei mai puţin.000 lei b. consum: 601 = 301 – 3. Costul de achiziţie este de 3000 lei. 267 = 5124 .4. 2.500 lei d.100 lei 4427 . incasarea dobanzii la inceputul anului 2006 la cursul de 4.000 lei b. Sold initial: 301 = 1000 lei 2. 267 = 472 – 1.570 3000 . TVA 19%. diferente favorabile aferente dobanzii: 267 = 765 – 800 lei c.800 d. regularizarea imprumutului si a dobanzii la cursul valutar de 4. diferente favorabile aferente imprumutului: 267 = 765 . stoc faptic . repartizarea veniturilor inreg inavans : 472 = 763 – 8. inventarului intermitent (periodic).90.600 lei 197. faţă de 500 lei. cheltuieli de transport în sumă de 200 lei. incasarea imprumutului: 5124 = 267 .400 lei concomitent cu b. În cursul anului se achiziţionează materii prime în valoare de 2.000 lei e.

607 = 371 – 291 lei 2.9 lei 3. 32972. Minus: NU f. TVA 19%.SC ORINTEX SA se aprovizionează conform facturii nr.90 lei .50 lei .400 lei 205.50 lei . cheltuieli de transport: % = 401 – 178.4426  lipsa prin imputatii: 1. în valoare de 7. 35972. TVA 19%. cumparare obiecte de inventar: 303 = 401 . ob inv in folosinta: 603 = 303 – 2.Intrari : % = 401 .371 210 lei – 381 1. repartizându-se cheltuielile de transport aferente.8.000 lei. 608 = 381 . Rezolvare:  inregistrat ff 35.4426 d.972: 1.4426 3.3570 lei 3000 lei – 601 570 lei .500 lei.4282 = % 7588 . se anuleaza soldul initial: 601 = 301 – 1000 lei.50 lei  retinerea sumelor pe stat: 43 .500 lei 270. Se recepţionează suma prin stat de plată şi se achită FF nr.50 lei 150 lei – 624 28. TVA 19%. Se dau în folosinţă obiecte de inventar în sumă de 2. de la SA CRISUL FAVORIT SA cu încălţăminte pentru copii. La recepţie se constată o lipsă în valoare de 300 lei (9 lei ambalaje). SC DORIS SA cumpără obiecte de inventar în valoare de 1450 lei.450 lei 2. 416.b. Cheltuielile de transport sunt în sumă de 150 lei.66.579. conusum : NU e. % = 401 . c. sold final: 301 = 601 . Rezolvare: 1. care se impută delegatului propiu la preţul de vânzare a mărfii de 341 lei plus valoarea mabalajelor lipsă.1.350 lei 4427 .500 lei Concomitent cu debit 8035 – 2.90 lei 7000 lei .369. Valoarea ambalajelor este de 210 lei.

care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei 456. Rezolvare 1.SC ARGO SRL executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei.000 lei.000 44 .000 lei 2 amortizarea anuala I: 6811 = 2811 .1=101.1. .1=101.000 lei CAP I Elaborarea situatiilor financiare (25 exercitii) 1.1 5. se opereaza si inregistrarea 101.000 lei.cladiri 4.000 lei.15.579. Se subscrie societatea SC ALFA SA.000 212 4.3000 lei / an concomitent 2811 = 2812 . amortizarea anuala IV: 6811 = 2811 . Total 20. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.disponibil in contul bancar 6.000 205 7. urmatoarele bunuri: .1 20.1 20.000 lei.brevete de inventii 7.1=456.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =456.000 lei 2. .8. 401 = 5121 .50 lei 130.3000 lei / an 3 amortizarea anuala II: 6811 = 2811 .000 lei.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.000 lei 512. in numerar.terenuri 3.000 lei. prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.1 6.3000 lei / an 5. dupa care se scoate din activul patrimonial.2 5.416. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5.3000 lei / an 6. 50 lei  achitarea facurii.000 211 3. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA. amortizarea anuala V: 6811 = 2811 .15.3000 lei / an 4 amortizarea anuala III: 6811 = 2811 . . care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani.amenajarea cu forte proprii: 2112 = 722 .000 lei 4561=1011 5.000 lei. 421 = 4282 .

9 lei/USD .1obligatiuni 400 lei 4.000 USD .000 USD . = 400 lei Total 900 lei Am considerat ca societatea pentru a efectua investitii financiare pe termen scurt este deja constituita si detine fondurile necesare investitiei iar aportul la capitalul social se prezinta sub forma unei majorari de capital social Pe baza hotarari AGA are loc subscrierea actiunilor si obligatiunilor la capitalul social si achizitia acestora 4561 =101.aportul subscris in valuta 10.000 lei 3.Pe baza aceluiasi extras de cont. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.2 20.9 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 30.curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 29.000 le Datorita diferentei favorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului am considerat ca societate a realizat o prima de aport in suma de 1. x 20lei/oblig.curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD .aportul subscris in valuta 10.000 lei 45 . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5124 = % 30. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 29.000 USD la cursul valutar de 3 lei. Aportul la capitalul social in valuta este: .000 lei 4561 29.depunerea actiunilor si obligatiunilor 501 = 4561actiuni 500 lei 506 = 456.000 lei 1043 1. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : .000 lei 5.obligatiuni 20 oblig.1=101.curs valutar la data varsarii capitalului: 2. se opereaza si inregistrarea 101.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.000 lei 4561=1011 29.curs valutar la data subscrierii 2.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.000 lei 4561=1011 30. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei . Aportul la capitalul social in valuta este: .1 900 lei actiuni 500 lei obligatiuni 400 lei .

iar 1/4 ulterior. Se depune si aportul in natura. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. ) din capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 300 lei.1 =101.000 lei Ulterior se varsa cota parte ( .000 lei.000 lei 5124 29. utilajul .in natura-un utilaj 1. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie. cu 50 lei nominalul. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. se opereaza si inregistrarea 101.600 lei 5121 300 lei Pe baza extras de cont si a raportului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.2 100 lei 46 . Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.000 lei 665 1.9 lei.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.000 USD la cursul de 2.000 lei 6. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 1. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.000 lei Datorita diferentei nefovorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului societate a inregistrat o cheltuiala in suma de 1. Aporturile actionarilor sunt: .600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza. divizat in 40 actiuni.000 lei 4561 =1011 2. % =4561 213 1.600 lei .in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 30. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % = 4561 30.900 lei Varsarea ultimei transe a aportului in numerar la capitalul social conform actului de constituire si a legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata (In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii ) 5121 = 4561 100 lei Pe baza extrasului de cont.Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.

din care varsa 700 lei la constituire.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1. C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale). .un stoc de marfuri 500 lei.500 lei.600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei .un utilaj de 1.000 lei. 201 = 5121 15 lei 8.000 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca .000 lei.000 lei. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. B. B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire.700 lei 213 1.000 lei 4561S1 1.Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei. “ADA” SRL cu un capital de 2. utilajul .Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune Se depune si aportul in natura. format din 30 parti sociale a 100 lei partea: . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2.300 lei. Amortizat de 300 lei.000 lei.000 lei. . . dovada plati fiind extrasul de cont.asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.600 lei 5121 100 lei 5121 = 4561S2 300 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. achitate prin banca. divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. C cu un capital de 3.000 lei % =1011 2. . care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. 201 = 5121 60 lei 7.700 lei 4561S2 300 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. Se constituie SC. asociatul S1 – un utilaj 1. 47 .asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei. dovada plati fiind extrasul de cont. Structura aporturilor este: A – face aport in numerar de 1.Aporturile sunt formate din: • aport in natura. a carui situatie contabila este: . Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza =4561S1 1. iar restul la data scadenta a contractului.

.000 lei A 1. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. cu provizioanele aferente de 130 lei.datorii la furnizori de 400 lei.000 2813 300 -aport creante asupra clientilor de 280 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei: 411 = % 280 456 C 150 2813 130 -aport stoc de marfuri 500 lei: 371 = 456 C 500 -aport lichiditati in caserie de 250 lei: 5311 = 456 C 250 -aport datorii la furnizori de 400 lei: 456 C = 401 400 Pe baza extrasului de cont si a situatiei contabile care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. dovada plati fiind extrasul de cont. .creante asupra clientilor de 280 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.lichiditati in caserie de 250 lei. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.200 lei A 700 lei B 500 lei Situatia contabila a asociatului C ne permite sa efectuam urmatoarele inregistrari privind aporturile de active si pasive .500 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari A Ssi B a sumei de1. achitate prin banca.200 lei.000 lei B 500 lei C 1.000 lei 4561 =1011 3.300 456 C 1. . -aport utilaj de 1. Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei. 91. . amortizat de 300 lei 2131 = % 1. 201 = 5121 150 lei Tinand cont de legea societatilor comerciale 31/1990 actualizata conform "Art.300 lei.Societatea in nume 48 . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 3.700 La scadenta contractului asociatul A varsa si restul sumei de 300 lei Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 A 300 Pe baza aceluiasi extras de cont. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 300 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca .

Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar. .Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10. 30 parti sociale x 200 lei = 6.000 lei 4561=1011 6.colectiv.000 $.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 6.73 lei si 30.000 lei 765 300 lei 212 = 4561B 6. astfel: .Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel: .500 lei 10.30.500 lei 4561A 27. societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.750 lei = 4561C 5121 30." 9. la cursul de schimb 2. Capitalul social este varsat integral. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunile cu numerar iar pentru aporturile in natura evaluate de experti sunt evidentiate cu rapoartele de expertiza 5124 =% 456.000 lei 211 3.000 lei 4561B 6. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 67.750 lei. .750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate. prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic.73 lei/$. 49 .500 lei = 1011 67.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. cu o valoare nominala de 200 lei. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 67.3.750 lei 4561C 33.1A 27.400 lei si pe baza raportului de expertiza de evaluare se depuna aportul in natura.600 lei si din numerar restul. In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social.000 $ la cursul de 2.750 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumelor de 10.750 lei Pe baza extraselor de cont si a rapoartelor se expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Se constituie SC “EMA” SRL cu un capital format din 30 parti sociale. .7 lei/$. 000 lei si aportul in natura cladirile si terenul.000 lei in numerar.

000 lei 50 .000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile. conform statutului.000 lei. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni. 7.000 lei 4561 = 1011 40. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 40.000 lei si in numerar 2.000 lei. In acest caz se emit spre vanzare 20. % = 4561 38. 30. 4000 actiuni x 10 lei =40.000 lei cladiri.000 de actiuni. in natura.600.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei 11.000 lei.000 lei 301 7.000 lei 205 600 lei 208 400 lei 212 30.000 actiuni emise. Aportul adus de actionari consta din: 600 lei o licenta. avand valoarea nominala de 10 lei. lei 5121 2.000/5 = 4. la cifra de 20.% =4561 6. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. Diferenta de aport in minus de 2. Actionarii aporteaza.000 lei Depunerea diferentei de aport in numerar de 2. Documentue care evidentiaza acesta operatiune sunt pentru licenta si programul informatic facturile si chitantele care evidentiaza achizitia iar pentru cladiri este raportul de expertiza de evaluare intocmit de un expert in evaluari . Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4. un camion de 10.000 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 38.000 lei se evidentiaza cu extrasul de cont 5121 = 4561 2. un teren de 8. 5 lei valoarea nominala.000 lei 12.000 lei materii prime.000 lei 213 3. lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 6. 400 lei un program informatic.400.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea de catre actionari a aporturilor in natura in suma de 38.

Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004.000 lei constituit din aport in bani.fond comercial 500 lei.000 lei 211 8.V. cu un capital de 10. .000 lei 213 10.000 lei 211 2.un imobil cu drept de folosinta ca depozit 2. Pentru infiintarea societatii s-a platit un onorariu juristului de 60 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 8.000 lei 302 1.4561 = 1011 20.000 lei 5121 2.000 lei 4561= 1011 8. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 = 1012 20.000 lei FLOREA I 5. TVA 19%.000 lei 207 500 lei 5121 = 4561VV 3.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin : -raport de evaluare pentru imobil intocmit de un expert -lista de inventariere a marfurilor si materialelor consumabile -depunerea la banca de catre actionarul V.500 lei. Doi asociati: Florea Ioan si Vaida Vasile subscriu la constituirea unei societati cu raspundere limitata pentru formarea capitalului social de 8. Dl. extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =4561FLOREA I 5.materiale consumabile pentru activitatea productiva 1. Vaida Vasile aporteaza 3.000 lei VAIDA V 3. Dl.000 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma aportul in natura.000 lei 13.000 lei. adica dispune de 300 parti sociale a cate 10 lei partea.000 lei.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. .000 lei 14.000 lei.000 lei si aportul terenului si camionului. Florea Ioan: 5.000 lei format din 500 parti sociale a cate 10 lei partea. .000 lei. astfel: .marfuri 1. 51 . a sumei de 3. % = 4561 20. iar cheltuielile cu inregistrarea societatii sunt in suma de 750 lei.500 lei 371 1.

1 lei/euro.1 lei/euro =41.4 = % 41. Conform legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata .000 lei -pentru numerar 5. Cursul valutar la data subscrierii e de 4 lei/euro.8 lei/euro = 19. -valoarea capitalului la subscriere 15.). Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 2. Conform datelor problemei vom avea urmatoarea inregistrare de varsarea a capitalului evidentiata in extrasul de cont.000 lei 456.000 lei 10.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5. 5121 = 4561 6.000 euro si intr-un teren evaluat la 5.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 = 1012 6.000 euro x 4.1 60. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15.8 lei/euro.000 lei.1 40.000 lei 15.000 lei .000 lei.aportul in numerar 5.000 euro x 4 lei/euro =60. iar cel la data receptiei terenului adus ca aport in natura e de 3.000 actiuni.000 lei 52 .1 =101.000/5 = 2. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 =1012 2.000 euro x 3.000 euro x 4 lei/euro = 20.000 euro. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10.” Eu consider ca la finele exercitiului ar fi trebuit sa se varse intreaga suma ramasa de aportat.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.000 lei 4561 = 1011 10. deci societatea dispune de 1.000 lei -pentru teren Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 60.000 lei.000 lei Extrasul de cont evidentiaza la sfarsitul exercitului varsarea a 3/5 din capital .000 lei.000 euro x 4 lei/euro =40. Cursul valutar la data varsarii numerarului in valuta in contul bancar al societatii este de 4.000 euro.Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 10.. La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii. Aportul adus de actionari in contul capitalului subscris se concretizeaza in numerar depus la banca in suma de 10.000 lei 456.000 lei –aportul in natura -valoarea capitalului la varsare 10.

000 lei 53 . in natura.000 lei in numerar din care 50% la constituire.1 21.765 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune.700 lei % = 101. Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si Lucia Pintea. din care 19 lei TVA.o baraca 6.numerar depus la banca 2.2 17.1 20. fiecare aduce ca aport valori.2 60.000 lei 211 19.000 lei 301 500 lei 302.un autoturism 8.1AA 4.000 lei Lucia Pintea aporteaza: . astfel: Ion Pintea aporteaza: .000 16.000 lei .700 lei 456.700 lei 212` 13.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.700 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 119 lei 201 100 4426 19 Restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii conform legi 31/1990 actualizata 17.000 lei 665 1.000 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris conform actului constitutiv 50% prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 4.1 =101.materiale auxiliare 200 lei Alti actionari au efectuat varsaminte de 8. Cheltuielile de constituire sunt de 119 lei.000 lei . Cladirea este adusa ca aport pe baza raportului de expertiza efectuat de expert evaluator . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 21.000 lei % = 456.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.1 200 lei 512.000 lei.1 =101.Materiile prime si materialele auxiliare sunt evidentiate prin procese verbale.1 = 456.700 lei 456. % = 456. la capitalul social al SC “GAMA” SA este: .1AA 8.cladire 13.1A1 13.1A1 13.materii prime 500 lei .000 lei .materii prime 4. Aportul unui actionar.

030 Hotararea AGA permite subscrierea la majorarea capitalului 4561 = % 1.800 lei -anulare actiuni 1012 = % 2.000 lei 212 6.000 lei Pe baza extrasului de cont.3 = 1. la un pret de 10.800 lei valoarea nominala 200 x 10 = 2.000 lei 1091 1. 200 x 9 = 1.33lei 201 7 lei 4426 1. TVA 19%. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 actiuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi.000 lei 213 8.030 lei. SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei % = 4561 Ion Pintea 18.Cheltuieli de constituire 7 lei. iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune.030 lei 1011 1.800 141 200 .000 lei divizat in 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.000 actiuni = 10 lei/ actiune 100 x 10.000 lei 5121 = 4561 Lucia Pintea 2. ce va fi achitat in numerar. SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune.castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve: 141 = 1068 200 54 .000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 8.030 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 =1012 1. a raportului de evaluare se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 = 1012 20.000 lei Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile se transfera la rezerve 1091 = 5121 1. care se anuleaza.000 lei Lucia Pintea 2.000 lei 19.3 lei/actiune.000 lei 4561 = 1011 20.000 lei 1041 30 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 1. 10.000 lei 301 4.000 lei Ion Pintea 18.33 18.000 lei/ 1.

000 lei Valoarea contabila 5.000 lei 1041 1. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1.000 lei actiuni noi -valoarea nominala 1.000actiuni x10 lei/actiune =50.000 lei -utilaje 400 actiuni x 10 lei = 4.000 lei 22. echivalenta a 100 actiuni gratuite.600 lei.000 actiuni x 10. . Valoare nominala 5. pentru care se emit 70 actiuni noi.000 actiuni x 10.8 lei = 54.000 lei -valoarea contabila 5. echivalente a 600.000 actiuni x 11 lei/actiune = 11. la nivelul valorii nominale. Pentru remunerarea aportului s-au emis 1. utilajele 4. la un pret de 10. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5. In urma evaluarii s-a determinat marimea aportului astfel: terenurile 6.000 lei 5121 = 4561 21.000 actiuni x 10 lei = 50. adica 5.000 lei -valoarea contabila 1.000 lei.000 lei 21.valoarea de conversie 770 lei 55 . format din 5. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 lei.valoarea nominala pe actiune 10 lei .400 lei. 5 lei.000 actiuni a 10 lei actiunea.000 lei Valoare emisiune 2.000actiuni x 11 lei /actiune= 55. Societatea a hotarat o majorare a capitalului prin aport in natura constand din terenuri si utilaje. -valoarea nominala -10 lei -valoarea contabila – 11 lei Pe baza hatarari AGA se majoreaza capitalul social 456 = 1012 1.000 lei 23.000 actiuni x 10 lei = 20. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.8 lei.000 lei.000 lei Actiuni noi Valoare nominala 2. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.000 noi actiuni.000 lei.000 lei -terenurile 600 actiuni x 10 lei = 6. Aportul se aduce integral la subscriere.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului nevarsat la varsat 1011 =1012 20. -valoarea nominala 5.000 actiuni x 10 lei/actiune = 10.000 actiuni a 10 lei actiunea.20. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50. SC “BETA” SA decide conversia unei datorii fata de salariati decurgand din participarea la profit de 770 lei. iar valoarea contabila a unei actiuni este de 11 lei.5 lei = 21.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor 4561 = % 21.000 de noi actiuni.000 lei 1011 20. respectiv 400 actiuni. SC “OMEGA” SA dispune de un capital de 50.

104 =1012 700 lei -de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 1065 = 1012 300 lei 25. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.trecerea rezervelor legale in valoare de 2.500 lei. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: . -valoarea nominala 10 lei / actiune -valoare emisiune 2.000 lei 56 .000 lei.profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei.000 lei -de prime legate de capital 700 lei.300 lei.de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.200 lei/200 actiuni = 11 lei / actiune Hotararea AGA decide majorarea capitalului social prin -emiterea de actiuni 200 actiuni x 10 lei =2. 117 =1012 500 lei -profitului net din exercitiile precedente cu 1.emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune.valoarea nominala totala 70 actiuni x 10 lei = 700 lei .000 lei 200 actiuni x 11 lei =2. 1068=1012 2. .convertirea a 2.profitului net din exercitiile precedente cu 1. .300 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 2. SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni. astfel: . cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni. .prima de emisiune 70 lei -valoarea de conversie pe actiune 770 lei /70 actiuni=11 lei / actiune 456 =1012 700 424 =456 770 456 =1041 70 24.subscriere aport in natura utilajul – 12.emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2. .200 -trecerea rezervelor legale la capitalul social – 2.200 lei. . 117 = 1012 1.000 lei. .200 lei => o prima de aport de 200 lei 456 = 1011 2.000 lei. la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei.alte rezerve 2. Pe baza hotarari AGA se majoreaza capitalul social prin incorporarea : -profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei. .500 lei .1. .de prime legate de capital 700 lei.300 lei 1061 = 1012 2..000 .000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12.000 obligatiuni.000 456 = 1043 200 424 = 456 2.alte rezerve 2. la capitalul social.500 lei.

Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. în baza convenţiilor la care România este parte. (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile. (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. dintr-un an fiscal. stabilite prin reglementări legale în vigoare.000 456 = 1044 7. privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil.000 lei => o prima de aport de2. se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil. Art. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.000 lei 456 = 1011 10. conform contractului. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.000 -varsarea aportului in natura 2131 = 456 12. pe măsură ce ratele devin scadente. veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.000 actiuni x 10 lei = 10.000 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 10. .000 456 = 1011 15. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.000 -emisia de noi actiuni 150 actiuni x 10 lei = 1. cu excepţia cazului prevăzut la alin.500 lei 1041 = 1012 1.(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri.000 CAP II Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii) 1.000 456 = 1043 2. Exemple de elemente similare veniturilor: 57 . (2) Metodele contabile. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. valorificate pe baza unui contract cu plata în rate.000 actiuni x 12 lei = 12.500 161 = 456 22. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă. 19. (3).000 lei 1.1. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.

g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale.diferenţele favorabile de curs valutar. i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. în ţară şi în străinătate. ca urmare a retratării sau transpunerii. ca urmare a retratării sau transpunerii. în limita stabilită potrivit legii. în conformitate cu legislaţia în vigoare. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. (6) al art. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. d) cheltuielile sociale. e) pierderile privind bunurile perisabile. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. Exemple de elemente similare cheltuielilor: . potrivit legii. pentru o persoană. (6) al art. 58 . în limita echivalentului în lei a 200 euro anual. f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. 49 din Codul fiscal. 49 din Codul fiscal. în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. . în limitele prevăzute de actele normative în materie. în limita a de 2. b) cheltuielile de protocol. c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută.diferenţele nefavorabile de curs valutar. în interesul serviciului. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat.. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. 2.cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente.rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat in determinarea venitului net in sistem real din desfasurarea unei activitati economice: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii. În acest caz. .5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate.

potrivit legii. d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane.în cazul contractelor de leasing operaţional. b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit. altele decât bunurile de capital prevazute la art. reprezentând chiria . altele decat statul. o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii. a) [activele corporale fixe. in proportie de peste 50% din veniturile totale. 3. chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere. l) cheltuielile efectuate de utilizator. 149 alin. c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta. precum si operatiunile de constructie. în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA. b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv. k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii. la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaza venituri. 4.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor? In sensul prezentului titlu. respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar.000 euro.. leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane].rata de leasing . (1) lit.j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili. stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. altele decat cele din consultanta si management. Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata. transformare sau modernizare a activelor corporale fixe. autoritatile locale si institutiile publice. exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active. pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de 59 . c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100. pe baza contractului încheiat între părţi. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

detinerea. inselaciune. neimputabile. razboi. In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare. dovedite legal. cu exceptia: . d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. care este acceptata de societatile de asigurari). pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile. 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. alunecarile de teren. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora). sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa din gestiune. . precum si activele corporale fixe casate. primirea.deducere. acte de terorism. construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor. fals. diferentiata in functie de grupa de produse depozitate si de accizele potentiale aferente. . b) locul este amplasat. aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. in limitele prevazute prin lege. marturie mincinoasa. Art. 5. 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente. cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme. cum ar fi inundatiile. ambalarea. Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune colectarea TVA aferent valorii lor. razboi civil. imbutelierea. precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale. depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. delapidare. dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale. conform prevederilor din norme. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care 60 .perisabilitatilor. care nu mai pot fi valorificate. d) bunurile constatate lipsa din gestiune.bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora (incendiu. uz de fals. daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei. pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie. c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.180 din Codul Fiscal – Conditii de autorizare 1) Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea.bunurile de natura stocurilor degradate calitativ.

sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. Art. e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. 82/1991. republicat. de Legea nr. de Ordonanta Guvernului nr. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. 61 . dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. cu modificarile si completarile ulterioare. 86/2006. cu modificarile si completarile ulterioare. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. republicata. republicata.aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. conform precizarilor din norme. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si categorii de antrepozitari. 183. de Legea nr.25% si 1. republicata. 6. 92/2003. republicata. de Ordonanta Guvernului nr. (2) Prevederile alin. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. 241/2005.50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti. uz de fals. reglementata de Codul penal al Romaniei. 31/1990 privind societatile comerciale. potrivit prevederilor din norme. de Legea nr. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. (3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare. inselaciune. de Legea nr. impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. cu modificarile si completarile ulterioare. de Legea nr. 253 din Codul Fiscal cuprinde –Calculul impozitului datorat de persoanele juridice 1) In cazul persoanelor juridice. delapidare. marturie mincinoasa. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0. f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art. reglementata de Codul penal al Romaniei. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei. fals. 82/1991. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. republicat. republicata. de Legea contabilitatii nr. 31/1990. administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice. republicata. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.

din punct de vedere fiscal. CAP III Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii) 101 . modernizare. impozitul pe cladiri este datorat de locator. (7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar. primita de la o societate specializata.S. modificare sau extindere. conform prevederilor legale in vigoare. b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii. (5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata. consolidare. 62 . de catre locatar. valoarea impozabila se reduce cu 15%. valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii. pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar. achitata din contul de disponibil de la banca. (6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. in suma de 40 lei.A. (8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune. c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta. conform reglementarilor contabile.C. in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective. conform prevederilor legale in vigoare. cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice. in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. (3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii. in suma de 30 lei. pentru cercetarea pietei. chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. astfel: taxa de inscriere la Registrul Comertului. in rezerva sau in conservare. pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului persoana juridica.(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu. asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului. factura nr. “ALFA” S. (4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii. 101. in valoare de 80 lei. inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii. (2). acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale.

sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta. Extrasul de cont evidentiaza plata taxei de inscriere de la Registrul comertului. 201 = 5121 40 lei Cheltuiala cu cercetarea pietei se inregistreaza in contabilitate pe baza facuri si chitantei iar suma achitata pentru publicitate TV pe baza chitantei 201 =% 40 lei 401 30 lei 5311 10 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 Anual (in decursul a 5 ani) se face inregistrarea urmatoare: 6811 = 280 16 lei Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei 102.S.C. “BETA” S.A. achita in numerar, unui avocat, onorariul legat de constituirea societatii in suma de 100 lei. Concomitent se inregistreaza factura furnizorului, pentru emisiunea de actiuni, in valoare de 1700 lei, TVA 19 %. Adunarea generala a actionarilor hotaraste amortizarea cheltuielilor de constituire in doua exercitii financiare. Cota anuala de amortizare este de 75 lei. A= - == 75 lei Se scot din evidenta cheltuielile de constituire integral amortizate. Dovada privind cheltuiala cu onorariul avocatului se face cu chitanta. 201 = 5311 100 lei Am considerat ca pentru emiterea de actiuni nu se aplica TVA si valoarea totala a cheltuielilor este de 2.023 lei 201 = 401 2.023 lei Datorita modificari datelor problemei cata anuala de amortizare nu mai este de 75 lei .

63

Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 2.123 1.061,5 1.061,5 1.061,5 2 1.061,5 1.061,5 2.123 0 -anual se inregistreaza 6811 = 280 1.061,5 Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 2.123 103. La S.C. “ONIX” S.R.L. se efectueaza cheltuieli cu constituirea unitatii patrimoniale (timbre fiscal, taxe, onorarii, etc.) in valoare de 80 lei achitate in numerar. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. 201 = 5311 80 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 6811 = 280 16 lei/ an Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei CAP IV Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (6 exercitii) 113. S.C. “ALFA” S.A. inregistreaza achizitionarea unui fond comercial la costul de achizitie de 1500 lei, precum si aportul de fond comercial, la constituirea societatii, de 2.700 lei, care apoi este cedat. -achizitie fond commercial 207 = % 4.200 lei 401 1.500 lei

64

456 2.700 lei -cedare fond comercial neamortizat 658 = 207 114. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de 900 lei, T.V.A 171 lei. Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta. -achizitie program informatic % = 401 1.071 lei 208 900 442,6 171 -cheltuiala cu amortizarea 900 /4 =225 lei/an anul 1 6811 = 2808 225 anul 2 6811 = 2808 225 anul 3 6811 = 2808 225 anul 4 6811 = 2808 225 -scoaterea din evidenta 2808 = 208 900 lei 115. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. Achizitionarea programelor informatice 208 = % 900 lei 401 360 lei 721 240 lei 456 300 lei Anul Valoare de intrare Amort -anul se face inregistrarea 681 = 2808 300 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 900 116. La S.C. “ARTEX” S.A. se obtine din productie proprie programe informatice in valoare de 900 lei. In timpul folosirii li se inregistreaza amortizarea in suma de 600 lei, dupa care se vand unui beneficiar, de la care se incaseaza 200 lei, TVA 19 %. Se scot din evidenta programele informatice vandute. Programele informatice sunt preluate in evidenta societatii prin procesul verbal de preluare in evidenta. 208 =721 900 lei Amortizarea cheltuielilor pentru obtinerea programelor informatice se face conform scadentarului de amortizare. 6811 =2808 600 lei Factura este domentul care evidentiaza vanzarea progamelor informatice.

65

461 = % 238 7583 200 4427 38 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 600 6583 = 208 300 lei Extrasul de cont este documentul justificativ care confirma incasarea programelor informatice . 5121 = 461 238 117. S.C. “GAMA” S.A. receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica in valoare de 800 lei, efectuate pe cont propriu care vor contribui la dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii. Activul necorporal se amortizeaza liniar intr-o perioada de doi ani, stiind ca 300 de lei se incorporeaza intr-o inventie. Conform situatiei de lucrari se receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica 203 = 721 800 lei Amortizarea cheltuielilor aferente proiectului de cercetare se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 500 250 250 250 2 250 250 500 0 -anual se inregistreaza 6811 = 2803 250 lei/ an Pe baza procesul verbal de preluere in evidenta a inventiei se efectueaza urmatoarea inregistrare 205 = 203 300 lei Scoaterea din evidenta a proiectului de cercetare stiintifica se face prin procesul verbal de scoatere din evidenta 2803 = 203 500 lei 118. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Conform situatiei de lucrari se inregistreaza brevetul 205 = 721 2.000 lei Amortizarea cheltuielilor de realizare a procedeului tehnologic se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare intrare Valoare amortizare Valoare cumulata

66

Valoare ramasa 1 2.000 500 500 1.500 2 1.500 500 1.000 1.000 3 1.000 500 1.500 500 4 500 500 2.000 0 Datorita faptului ca societatea vinde dupa un an procedeul tehnologic inregistrarea amortizarii se face pentru 1 an 6811 = 2805 500 lei Factura este documentul care evidentiaza vanzarea procedeului tehnologic 461 = 7583 1800 lei Procesul verbal de scoatere din evidenta a procedeului tehnologic permite efectuarea urmatoarelor inregistrari - descarcarea gestiuni 6811 = 2805 500 lei -scoaterea din evidenta 2805 = 205 500 lei

67

CONTABILITATE 201.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. Consumurile lunii octombrie au fost: • la 8 octombrie, 1100 m.c. • la 18 octombrie, 1500 m.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: - A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); - B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; - C – metoda costului mediu ponderat (CMP). Rezolvare:  Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator. Intrari Iesiri Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU 120 01.10 Stoc intial 0 75 05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120 0 75 800 80 08.10 Consum 110 75 8250 100 75 800 80 11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 800 80 100 0 82 18.10 Consum 150 0 100 75 7500 800 80 64000 600 82 49200 400 82 20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 900 82 Data Operatie

Valoare 90000 90000 64000 7500 64000 7500 64000 82000 32800 32800 73800

68

10 Consum Cont 301 Cont 308 20.Rd/c 308 -2400 + 2400 K = -------------------------.10 Consum Cont 301 Cont 308 11. Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum.10 Stoc intial Cont 301 Cont 308 05.10 Aprovizionare Cont 301 Cont 308 08. de 77 lei/mc Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe (prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret).10 – consum 1000 mc 77 Si308 +/. Metoda costului prestabilit.= ------------------. la pret standart a intrarilor Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite la cost standard se calculeaza dupa formula: Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K Data Operatie Intrat Iesit Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare 120 0 200 0 110 0 100 0 100 0 77 5 77000 5000 150 0 77 5 69300 4500 77 115500 2500 400 130 0 77 77 92400 -2400 154000 0 69300 0 146300 5000 30800 2500 100100 7000 01. vanzare etc).10 Aprovizionare Cont 301 900 Cont 308 900 Calcule: 08. intrarilor K = ------------------------------------------------------------------------------------------Si al stocurilor la pret standard + Val cum. Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza: Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af.10 Aprovizionare Cont 301 800 800 77 3 61600 2400 77 84700 0 77 900 77 190 0 77 Cont 308 18.= 0 Si301 + Rd 301 92400 + 61600 69 .

8 31. calculat prin raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si cantitatea intrata.852.Diferente de pret (308) = 0 18.1 0 20.300.Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat.63 2 82.63 0 2 79. iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat. Potrivit acestei metode.= 0.1 0 05.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Valoar e Iesit Can t PU Valoar e Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 77 900 77 190 79. 3 800 100 0 80 64.10 – consum 1500 mc Si308 +/. dupa urmatoarea relatie: VP + VI CMP = ---------SP + CI Unde: VP – valoarea stocului precedent.Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000) K = -------------------------. VI – intrarile valorice. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni: . CI – cantitatile intrate.652.27 0 1 Valoare 90.= ------------------------------.800 Calcul CMP: 70 .63 400 2 130 81. SP – stoc precedent cantitativ.000 69.1 0 11.1 0 08.000 154.0216 = 2500  Metoda costului mediu ponderat (CMP).300 151.0216 Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000) Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0.500 119.000 150 0 900 82 73.8 105.1 0 18. Data 01.44 8 82 82.000 110 0 75 79.

= 79. Ii.1 0 11.000 + 900) 3.800 90.1 0 20.80 + 73800 CMP = ----------------------.= 79.000 110 0 82 82. de regula la sfarsitul lunii.000 + 82.000 150 0 900 82 73.435 1.271 400 + 900 11.900 71 . Data 01. Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune.800) 309.10 - Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune determinarea mediei ponderate a costurilor.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Iesit Can P t U Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 900 190 0 400 130 79. periodic.10 20.800 CMP = -------------------------------------------.= 77 1200 + 800 69300 + 82000 CMP = -----------------. dupa relatia: Vi + ∑ Ii CMP = ---------------Si + ∑ Ci Unde: Vi.000 + (64.= 81.10 90000 + 64000 CMP = -----------------. Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune.1 0 05.05.43 0 5 103. 5 Valoar e Valoar e Valoare 90.200 + (800 + 1.1 0 18.632 900 + 1000 31852.000 + 73.000 800 100 0 80 64.= -------------.1 0 08.265.

800. Cota de impozit pe profit: 30%.m. + 1.000 u. Din punct de vedere contabil. 72 .m.20%) = 30% + 20% = 50% 695.000 u.m.000 40. în N. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârşitul fiecãruia dintre cele trei exerciţii.700. / 3 ani = 120.000 280.000 120.m.000 u. Sã se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”./buc. în N+2. în N+1. respectiv 160. = 12. Rezolvare: Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie = Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% . începând cu 1 ianuarie N.000 bucãţi în exerciţiul N+1 şi 6. Informatii Valoare Baza de Diferenta contabila impozitare temporara deductibila 360. 699. Se cunosc urmãtoarele informaţii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%.000 bucãţi.000 -120. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.m/buc.000 -120. în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. / 5. La sfârşitul fiecãrui exerciţiu. Rezolvare: Amortizarea contabila anuala = 360.m. 01.N .Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u. Rezolvare: Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de productie (N) = 180 u.000 u. rata de rentabilitate speratã de piaţã (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţã al titlurilor (β) 2.000 u. Cantitãţile fabricate au fost de 5.000 -160.000 360. întreprinderea posedã 800 bucãţi în stoc.000 -80.000 -120. în condiţiile în care presupunem cã mãrimea capacitãţii normale de producţie este de 5. un utilaj cu o valoare de 360.m. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80.m.000 160.500 bucãţi în exerciţiul N+2.N+2 La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40. utilajul se amortizeazã linear pe trei ani.12. Societatea X a dat în funcţiune.000 u.800.000 - Valoarea utilajului la 01. x 5.000 u.700.m. N .N+1 .000 bucãţi în exerciţiul N. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.000 buc.684. = 2.000 buc.000 u.m.m. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie. Costul unitar = 2.000 40.m. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului.m. 12.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.000 u.000 -120. 4.000 240.000 u. 12.m. 120.m. = 540 u.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u.

. pentru care se percepe un comision de 5%.000 lei.Decontarea BO: 403 = 5121 10000 Contabilitatea furnizorului: . in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40.000 u. 410.m. livreaza S. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.m.. se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator.000 u. impozitul amanat La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40.decontarea se face prin intermediul bancii.m.000 u. cu decontarea peste 3 luni.000 u. impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u. activul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului = 12.000 u.Incasarea BO la termen: 5113 = 413 10000 5121 = 5113 10000 Decontarea cu scontare: 5114 = 413 10000 Incasarea BO inainte de termen: 667 = 5114 500 5121= 5114 9500 310. Rezolvare: Contabilitatea beneficiarului: . 73 . Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului).Achizitie de stocuri: 371 = 401 10000 .B.Primirea BO: 413 = 411 10000 . Pretul de inregistrare a produselor finite este de 1500 lei. TVA 19%.m. ALFA S. fara interventia bancii in numerar.A.A..Vanzarea pe baza de factura: 411 = 701 10000 .C. Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 12. BETA S. in conditiile: . SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA. la pretul de vanzare de 2000 lei.m. (Creanta privind impozitul amanat) 300. .Plata furnizorului cu BO: 401 = 403 10000 .Creante privind impozitul amanat = Venituri din 12.m. = 12.A. conform facturii nr.C. S.m.000 u.decontarea se face direct.

Toate decontarile se fac in numerar.Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare. SC GAMA SA emite 10.60 767 71.380. Rezolvare: .308.C si S. DACIA S. in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90.000 .000 169 10. FELIX S.000 . 6868 = 169 10.La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei: 1.000 lei.C.Inregistrarea si plata dobanzii anuale: 1.00 4427 380. DACIA le receptioneaza ca materii prime.A.40 89.40 Inregistrari la SC DACIA SA .000.000 5311 90. 161 = % 100.00 . Dobanda anuala este de 50%.Conversia obligatiunilor in actiuni 1.N. SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de 3%.00 5121 2. obligatiunile de convertesc in actiuni.308. La scadenta. Vanzarea pe baza de factura.Emisiunea de obligatiuni 1. Rezolvare: Inregistrari la SC FELIX SNC 5.500.00 301 2. TVA 19% 411 = % 2. stiind ca S.00 5121 2.380.000. 161 = % 100.00 4426 380.60 667 71.000 1044 15.000 .380.380.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei.C.000 74 .00 701 2.00 7 Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute 711 = 345 1.000 1012 85.C. dupa un an.00 8 Incasarea facturii cu scont acordat % = 411 2. 666 = 5311 50. Inregistrari la S.Achizitia de materii prime % = 401 2.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.Plata facturii cu scont primit 401 = % 2.

Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. Totodata.000 de noi actiuni.000 1044 6.000 actiuni a 10 lei actiunea.50 lei = 21. format din 5.000 1041 1.000 1011 20. La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1. are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2.000 5121 = 4561 21. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.80 lei = 54.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.20. Rezolvare: Achizitia instalatiei: 75 .000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. la un pret de 10. 5 lei. Aportul se aduce integral la subscriere.400 lei si durata de folosinta de 6 ani. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.000 1012 18. raport de paritate 2/1.000 actiuni.8 lei.000 lei.000 70. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.200 lei. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.100 lei. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50. Amortizarea anuala este de 400 lei.000 53.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.

000 lei 8.contul 3021 Si. TVA 19%.000 1044 6. astfel: • 500 lei prin virament. Rezolvare: Primirea donatiei: % = 212 2111 133 14. 800 lei . c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei. 76 . 100 lei . d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate.000 lei 200. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8. b) pentru diferenta se emite un efect de comert. SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: . f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei.conform facturii nr.000 lei 6. e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei. cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei. 1200. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.000 lei si un teren evaluat la 6.se achita factura nr. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3. raport de paritate 2/1. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24.contul 308 Si.213 = 404 2400 Amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii: 2813 = 213 1200 Reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 53.000 1012 18.000 78.000 actiuni. • 30 lei in numerar. cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei.contul 301 Si. .1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: . TVA 19%.000 lei.

70 301 630 4426 119. cat si dupa metoda inventarului intermitent.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.Metoda inventarului permanent Achizitie de materii prime % = 401 749. Rezolvare: .g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.90 3021 310 4426 58. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent.90 Consum de materii prime 601 = 301 1000 Consum de materiale auxiliare 6021 = 3021 200 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Metoda inventarului intermitent Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare 601 = 301 800 6021 = 3021 100 Achizitie de materii prime - - - - - 77 .

cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%.8264 11. veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368. În consecinţã. În exerciţiul precedent.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.000 x 1.9091 10.90 6021 310 4426 58. Brevetul expirã peste 4 ani.2 = 12.% = 601 4426 - 401 749.400 (1+10%)” = 0.70 630 119. Societatea estimeazã cã.000 (1+10%)1 = 0. Rezolvare: Anul Fluxuri de trezorerie (1) 1 2 Factorul de Valoarea actualizata actualizare (3) = (1) x (2) (2) 10.000 x 1.2 = 14.000 u.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.901 78 .90 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare 301 = 601 350 800+630-1000-80 3021 = 6021 170 100+300-200-80 - - - 685. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum.m. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%.909 2 2 10. societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani. Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. în fiecare dintre urmãtorii 4 ani.

Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienţii nemulţumiţi.m..m.000 x 1.m.12. . Rezolvare: Conform IAS 37. Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.600 u. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127.N.000 u.600 u. = 18.600 u.000 u. Baza de impozitare a imobilizarilor 65. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane. Valoarea provizionului: 79 . 711.7513 10.000 u.90. Acesta se va inregistra astfel: . reevaluarea nu este recunoscutã.000 u. .m.m. Rezolvare: La 31. 1.m.pe seama capitalurilor proprii: (127.000.736 (1+10%)”4 = 0.000 x 1. datorii contingente şi active contingente”. chiar şi atunci când nu are obligaţia legalã de a o face. .600 u. la 31.m.m. Cota de impozit pe profit: 30%. un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: 9 O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior.000 u.000 u.) x 30% = 11.N.000 u.000 u. de impozit amanat 12.000 u.m.000 u.956 706. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31.500 u.m.m.983 14. Politica sa este cunoscutã pe piaţã.000 u.m.000 u.m. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amanat Dat.m.pe seama cheltuielilor: (15.163 49.m. -10.500 u.12.23 = 17.m. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri.m.100 u.6. Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6. = 12.3 4 10. 10 Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara pentru a onora obligatia respectiva.m. 11 Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie.12.) x 30% = l . În anul N.12.N = 30% x 62. Diferenta temporara impozabila 62. 11.24 = 20.000 u. cifra de afaceri a fost de 10. Din punct de vedere fiscal.100u. La începutul exerciţiului N.6830 Valoarea de utilitate 12. Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.N: Valoarea contabila a imobilizarilor 127. exista un pasiv de impozit amânat de 6.m.m.280 (1+10%)”3 = 0.m.

000 % = 5114 10. in conditiile: .000 148. fara interventia bancii in numerar.A.000 Decontarea directa la termen 5113 = 413 10. BETA S.A.C. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului).000 300. ALFA S.000 80 .000 Decontarea prin intermediul bancii 5114 = 413 10.000 5121 9.decontarea se face prin intermediul bancii.C.m.000 u.000.000 x 3% = 300. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10. livreaza S.000 17 18 Emiterea biletului la ordin 401 = 403 10. S. .000 Decontarea biletului la ordin 403 = 5121 10. Chelt cu provizioane pt riscuri = Alte provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 30. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza. pentru care se percepe un comision de 5%. Rezolvare: Inregistrari in contabilitatea beneficiarului 12 Livrarea de produse finite 411 = 701 10.000 lei.A.B.10.000 13 14 Primirea biletului la ordin 413 = 411 10.decontarea se face direct. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de 18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani. Rezolvare: 19 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 18.000 5121 = 5113 10.500 627 500 15 Inregistrari in contabilitatea platitorului 16 Achizitia de produse finite 301 = 401 10.

000 1041 1.000 : 4 : 12 = 375 6811 = 2813 375 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 375 Casarea mijlocului de transport % = 2133 18.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.20 21 22 9 Inregistrarea amortizarii lunare: 18. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 lei.8 lei. Aportul se aduce integral la subscriere.000 1011 20.000 2813 9.000 6588 9.50 lei = 21. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10. format din 5.80 lei = 54.000 de noi actiuni.000 : 4 : 12 = 1666 81 .000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21.000 24 Inregistrarea amortizarii lunare: 80.000 actiuni a 10 lei actiunea. amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. la un pret de 10. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor. 5 lei.000 5121 = 4561 21.000 20.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 9. Rezolvare: 23 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 80.000 lei. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 79.

07-10.07. condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare. două proiecte.m. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic..07-29.N: pentru programare 18. în u.000 2. + 1.000 u.. în perioada 30.09.000 677.m. 3.09.06-30.m. în perioada 11.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 40.500 Proiectul Y 3.055/2009. Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: în perioada 01.indirecte Cheltuieli generale 600 Proiectul X 5.000 500 1.200 400 800 400 Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%.09-20. iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent. 678. 3.m.. în perioada 01. Rezolvare: 82 .900 u.09-25.salariul conducătorului de departament . au fost următoarele: Informaţii Cheltuieli materiale şi servicii Cheltuieli cu personalul: .10. în conformitate cu OMFP nr.000 u. pentru proiectul Y.06. In cazul proiectului X.m.m.m.07. Rezolvare: Proiectul X este considerat activitate de cercetare. iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.m. în perioada 19.000 1.directe .055/2009. managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia. şi .personal administrativ Cheltuieli generale: .666 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 1. în cursul exerciţiului N.000 u. + 400 u.25 26 10 6811 = 2813 1. în ceea ce priveşte însă proiectul Y.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u..m.000 6588 40.m.09.m.N: pentru analiza funcţională 8. acesta îndeplineşte.000 2813 40.000 u. La sfârşitul analizei funcţionale.000 u. Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare.N: pentru formarea personalului 600 u. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor. chiar de la începutul exerciţiului N. în perioada 21.000 3..000 u. întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia. în conformitate cu OMFP nr. + 1.07-18.N: pentru teste 1.666 Casarea mijlocului de transport % = 2133 80. x 20% = 5.500 u.m.m..în perioada 30.N: pentru studiul prealabil 2. + 800 u.N: pentru analiza organică 11.500 - 1. În exerciţiul N.directe . pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y.m.09-29.000 u. cheltuielile departamentului..

000 u. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale. 40.000 16. Centrul de cercetare al societăţii a angajat.000 u. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel: Data Q Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.000 u..m.m. 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41./bucată. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40u.faze de dezvoltare. în exerciţiul N.000 u.ar aparţine fazei de dezvoltare.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.000 u.m.000 32. însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare.fază de cercetare. deci afectează rezultatul exerciţiului. ./bucată. este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul).10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.analiza funcţională .m.m. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.m. 83 . + 1. . acest stoc este afectat de următoarele operaţii: 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.exerciţiul N .000 u. (1. + 8. în N+2.000 40 600 40 1. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10. cheltuieli de 30./bucată. .cheltuielile de 12. fiind recunoscute drept cost al perioadei.fază de dezvoltare. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei./bucată.m./bucată.m..000 u. = 30.000 44.m. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: . .000 Stoc Cost unitar 1. .17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.000 24. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400. testarea. programarea.800 u.m.000 u.exerciţiul N+2 .000 u.100 40 700 40 900 40 100 40 Q Q 01/11 04/11 10/11 500 41 17/11 25/11 200 41.m.000 u.faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei.m. .4 u.500 400 40 8. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.280 800 40 Cost total mii u.m.000 u. criterii de capitalizare îndeplinite. 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.4 30/11 400 40 20. N+l şi N+2.000 697.000 4./bucată). fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul). Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.m. .m. Rezolvare: . (1.055/2009.000 u. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N. în luna noiembrie.m.000 u.exerciţiul N+l . = 18.m. O societate dezvoltă un nou produs.000 36. + 18.000.000 u. în faza de cercetare./bucată)./bucată. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale. 696. în conformitate cu OMFP nr.m.studiul prealabil .000.000 bucăţi x 400. în luna noiembrie.m.m.4 u. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului. + 800 u. întocmirea documentaţiei ..analiza organică.000 u.000 28. La începutul exerciţiului N+l. valoarea activului = 10. 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. .000 bucăţi x 400. valoarea activului = 11. prin urmare.m. . s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. s-au cheltuit 12. 679.m. 3.m.

m.14 4.m.000 44.m.181.6646 u. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400. .000 u.500 40 8.400) x 40]+ (500 x 41) ------------------------------------------(l .000 84 .m.000-400)+ 500 . (l .m. (1.4 1.000 41 20.280 900 800 40./bucată. Q Q 50 0 20 0 41 41. în luna noiembrie. Rezolvare: Costul mediu ponderat: .Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare. .m. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel: Data Intrări Q Cost Cost Q unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii Stoc Cost Cost total unitar mii u.400) + 200 Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel: Data Q 01/11 04/11 10/11 17/11 25/11 30/11 Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.4 u.000 40 24.100 400 40.000 . Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.4545 40.4) ----------------------------------------------------------------------.000 .m./ buc.000 bucăţi x 400./bucată.68 100 400 40 Cost unitar 40 40 40.calculat la 10 noiembrie: [(1.8 700 8.m.4545] + (200 x 41.4545 40. / buc.95 28. .500 Q 01/11 04/11 10/11 17/11 400 40 50 0 41 20.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.000 600 600 500 16.318.000 200 500 16./bucată)./bucată.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.15 36.598. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .46 = 40.000 41 20.400 + 500 .4545 u. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.m. 40 40.000.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.000 40 24.000 u.000 600 20.531.6646 698.= 40.500 400 40 1.6646 40.6646 32.000 Stoc Cost total mii u.000 24.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41u. .000-400+ 500-400) x 40.500 1. 40.499.066.calculat la 25 noiembrie: [(l .4545 16.

500 8.o creanţă de 2.440 85 . La închiderea exerciţiului N.12.4 8. în conformitate cu OMFP nr.12.25/11 30/11 20 41.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate. Pe 8 decembrie N.000 360*) 3. începând cu l ianuarie N+l.0 Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei.un teren achiziţionat la un cost de l . . O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional.N 21. activele cuprind: .000 u. consiliul de administraţie decide ca.000 20.12.0 3.3 3.06.N 31.055/2009.000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe.000 u.3 4 16.4 8.280 200 40 500 41 100 41.N-3 şi reevaluat la 31.055/2009.N. Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.000 euro la 01. .7 3.10.4 41. Rezolvare: în bilanţul la 31.m.000 5. 3.04. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1. Pe 5 decembrie N. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului .000 euro în contul curent la bancă.N-3 30.06.N-2.000 3 30. . s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii.000 2.000 20. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.000 10. Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel: 01. acest echipament a fost achiziţionat la 30. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si ch = Provizioane pentru restructurare 1.06.000.000 euro privind drepturile asupra unui client străin. să lichideze activităţile externe.000 euro.N-2 31.10.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.000.m.N-1 la nivelul sumei de 5.N 2.04. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21.N-1 25.280 4. în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare. .000.500 1.m.500 4.000 8. 3.6 3.140 716.un stoc de materii prime cumpărat la 25.N.000 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei Echipamente tehnice Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare Terenuri Materii prime 20.12. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în euro Cursul de schimb 4 4 Suma în lei în care se face conversia 80.suma de 20.4 8.140 200 500 200 100 40 41 41.un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.000 euro.9 4.06. 742.

0 lei. o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.000 euro.N.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.000 euro x 3. Societatea X îşi închide conturile. datorii furnizori = 5.500 lei + 550 lei) = % 20. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N.500 lei .000 lei 744. încasarea creanţei faţă de clienţi (10.la 25.01 lei/euro): Furnizori (19. la 31 decembrie.N. Rezolvare: în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări: .000 lei .01 lei/euro.000 euro x 0. l euro = 3. la 5 februarie N+l: 4. plata furnizorului (5.9 lei/euro): Clienţi = Venituri din vânzarea produselor 39. Pe 15 noiembrie N.1 l.0 lei/euro.*) 400 euro .000 euro x l leu/euro): Conturi curente la bănci = % 40. Rezolvare: în contabilitate se vor înregistra următoarele: . La 25 noiembrie N.000 euro x 4.la 15 noiembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N.000 euro x 0.01 lei/euro = 20.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 50 lei 86 .la 31 decembrie N.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 noiembrie N: 3.000 euro x 3.11 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Furnizori 550 lei . Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1.050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.000 euro.9 lei.la 25.9 lei/euro. cumpărarea stocului de materii prime (5. vânzarea produselor (10.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 1. iar la 25 decembrie N. în fiecare an. Să se contabilizeze operaţia de achiziţie.000 lei Clienţi 39. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor. la 31 decembrie N: 4.050 lei Conturi curente la bănci 20.la 5 februarie N+l.12. societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.9 lei/euro): Materii prime = Furnizori 19.400 euro x 10% = 360 euro 743. l euro = 4. evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.

la F.m. societatea românească M a acordat un împrumut de 100. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: . Să se contabilizeze.8 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 380.000 euro filialei franceze F. . în conformitate cu OMFP nr. caracterul unei finanţări permanente. cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei. de fapt.000 lei .8 lei/euro.055/2009.000 euro x 3. Acest împrumut are. în vederea rambursării către asociaţi.000 euro x 0. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social. cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.la 31 decembrie N.exerciţiul N+l.8 lei/euro): Conturi curente la bănci = Alte împrumuturi 380. de fapt.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. Fie societatea M.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100.000 u.000 euro x 0.m. datoria este de 100.la 31 decembrie N.000 lei şi datorii asimilate 752.la 31 decembrie N: 4.2 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Alte împrumuturi 20. La 15 aprilie N.8 lei/euro.000 lei şi datorii asimilate . Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90.la 15 aprilie N: 3. societatea franceză M a acordat un împrumut de 100.000 u.0 lei/euro. primirea împrumutului (100.2 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 20. primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N.000 euro x 4 lei/euro = 400. creanţa este de 100. în conformitate cu OMFP nr.la 15 aprilie N. al cărei capital este format din 5.000 euro filialei F din România. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare: . acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N.055/2009. 3. 3. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: .000 lei 746.Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele: . la M.exerciţiul N. . La 15 aprilie N. 745.la 15 aprilie N.000 euro x 3. Să se contabilizeze.000 euro x 4 lei/euro = 400. acordarea împrumutului (100. la 31 decembrie N: 4. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 aprilie N: 3. Acest împrumut are. Rezolvare: 87 .900 de acţiuni cu valoarea nominală de l .0 lei/euro. caracterul unei finanţări permanente.

000 u.000 u.m.m. TVA colectată 7. prin anularea a 10 acţiuni. .m.contractarea împrumutului: 512 = 519 100.600 u.m. 753. o societate prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9. Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii: .m.durata împrumutului: o lună.valoarea împrumutului 100.m.rambursarea împrumutului: 519 = = 512 512 1.500 u.m.m. 755. 1. la sfârşitul lunii aprilie N.000 u. .000 u.600 u. 88 .m. .900 u.000 u.7.Operaţia generează următoarele înregistrări contabile: .. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.500 u..000 u. . Societatea M are capitalul social format din 6. Să se regularizeze TVA.600 u. Capital subscris Rezultatul vărsat reportat 754.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.m.m. x 12% x l lună 712 luni): 666 . Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut. Adunarea generală a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10.diminuarea capitalului social şi înregistrarea datoriei faţă de asociaţi: 1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 90. Rezolvare: împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile: .plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100. Presupunem că.m.000 iun.Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel: %= 4426 4427 4424 .m.Recuperarea TVA: 512 = 4424 9. 7.900 u.000 u.rata împrumutului: 12% (rată anuală).plata datoriei faţă de asociaţi: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = 512 Conturi curente la bănci 90.900u.000 u.500 u..m. . = 1.m. TVA de recuperat = 9. Rezolvare: Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înregistrare contabilă: 1012 = 117 10. 1.m.000 u. 100.m.m. .

000 89 . caracterul unei finanţări permanente.inregistrarea varsamintelor 231 “Instalatii” = 12.000. O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin.2 lei/euro.constituirea capitalului social (10.000 USD x 3.la 31 decembrie N.000 lei .000 USD şi de numerar depus la bancă în sumă de 6.000 euro.000 franci filialei sale elveţiene F.05 lei/USD.000 . Cursul valutar la data recepţiei mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3.1 lei/euro): 401 = 765 5.000 lei 665 15.2 lei/USD.200. Acest împrumut are. Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l. In contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: . Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 25 octombrie N: 3 lei/euro.1 lei/USD.virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 31.000. societatea românească M a acordat un împrumut de 2. 3. .capit. .000 lei 760.la 31 decembrie N.000 765 “Venituri din dif.000 lei si recunoaşterea diferenţelor de curs (2.de curs” 1.la 25 ianuarie N+l.000 lei .000 lei şi recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50. plata furnizorului (50. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii M la l septembrie si la 31 decembrie N. la 31 decembrie N: 2. datoria faţă de furnizori este de 50.la 25 ianuarie N+l: 3.055/2009. conform OMFP nr.000.000. In contabilitatea societăţii româneşti vor avea loc următoarele înregistrări: .200 456 “Decontari cu asociatii priv.3 lei/ euro): % = 512 160. la 25 octombrie N.000 euro x 3 lei/euro): 371 = 401 150. Aportul adus de acţionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4.” 31.la 25 octombrie N.000 USD. de fapt.la l septembrie N: 3 lei/franc.l lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 200.000 euro x 3.000 lei 759.1 lei/franc = 6.000 lei la bănci . întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N.758.000 franci x O.1 lei/franc.2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50.000 euro x 0.la 31 decembrie N: 3.Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital subscris de 10. mărfuri în valoare de 50.000 lei 401 145. . Cursul monedei elveţiene a suportat următoarea evoluţie: .1 lei/USD): 456 “Decontari cu asociatii priv.000 euro x 0. Cursul valutar la data subscrierii este de 3.000 franci x 3. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti. iar cel de la data vărsării numerarului în valută în contul bancar al societăţii este de 3. creanţele sunt de 2. La l septembrie N.000 franci x 3 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente 6.000.9 lei/euro = 145.000 euro x 2.capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 31.000 USD.la l septembrie N. cumpărarea stocului de mărfuri (50.000 . acordarea împrumutului (2.800 512 “Conturi la banci” 19.9 lei/euro.

capit” = % 1.000 1044 “Prime de capital” 2.000 lei = 2.capit” = % 7.2.448 lei = 1. Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unităţii.000 lei în acţiuni.000 lei. Se dau următoarele date: societatea A are un capital social. . vărsat în totalitate.000 764.400 lei.000 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Cheltuielile nedeductibile .majorarea capitalului social prin conversia obligatiunilor 456 “Decontari cu asociatii priv. Totodată.000 1012 “Capital subscris varsat” 5. în schimbul acestui aport se emit 1. iar valoarea de emisiune. Cota de impozit pe profit este de 16%.000 de acţiuni.000 lei .000 vărsat 762.761. valoarea nominală a unei acţiuni fiind de l leu/acţiune.000 lei .000 lei + 800 lei) x 16% = 448 lei Rezultatul contabil net = 2. Din contabilitatea unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului: capital social: 3. fiind reprezentate.000 lei. rezerve legale: 200 lei. Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1.prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 161 “Imprumuturi din emisiunea de actiuni”= 456 “Decontari cu asociatii priv. societatea emite 5. anim.2 lei 117 Rezultatul reportat = Alte rezerve 1068 155. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 . Rezolvare: Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4.Deducerile fiscale = 2.majorarea capitalului social: 456 “Decontari cu asociatii priv. în schimbul acestor obligaţiuni. societatea a plătit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acţiuni.transp. pe lângă capitalul social. Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe următoarele destinaţii: 90 .2 lei 765.000 de acţiuni. plantatii” = 456 “Decontari cu asociatii priv.000 lei.552 lei Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor.capit” 7. inclusiv.000 lei + 800 lei = 2. venituri obţinute: 4.primirea aportului 213 “Instalatii mijl.000 lei. Suma capitalurilor proprii este de 14.000 de acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune.552 lei x 10% = 155.000 lei. divizat în 10. de rezervele constituite de societate în sumă de 4. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.capit” 1. Se majorează capitalul social prin conversia unor obligaţiuni în valoare totală de 7. de 1. O societate comercială hotărăşte majorarea capitalului social cu 10.400 1012 “Capital subscris varsat” 1. . 401 “Furnizori” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.400 763.000 104 “Prime de capital” 400 .4 lei/acţiune. cheltuieli efectuate: 2. din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie.800 lei Impozitul pe profit = (2. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile legate de aport.

După achiziţionarea utilajului în valoare de 5.000 lei = 404 Furnizori de imobilizări 5.000 lei = 445 Subvenţii 3.plata datoriei faţă de furnizori: 404 = 512 5. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . valoarea reziduală nulă. mijloace de transport. Rezolvare: a) 117 Rezultatul reportat b) 117 Rezultatul reportat c) 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 100 lei = 1012 Capital subscris vărsat 500 lei = 457 Dividende de plată 1.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice.000 lei . b) majorarea capitalului social: 500 lei. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.200 lei.a) dividende de plată: 1.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 475 Subvenţii pentru investiţii 3.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci . ritmul linear. la sfârşitul primului an de utilizare. O societate comercială urmează să primească în contul bancar o subvenţie de 3. inclusiv amortizarea utilajului şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie.000 lei pentru procurarea unui utilaj.000 lei.000 lei 91 . se achită factura prin bancă. c) alte rezerve: 100 lei. Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de utilizare de 5 ani.200 lei 766. animale si plantaţii .

utilajul respectiv este vândut la preţul de 9.000 lei. mijloacelor de transport.000 lei. inclusiv amortizarea şi trecerea la venituri a subvenţiei pentru investiţii. animalelor şi plantaţiilor .000 lei = 445 Subvenţii 3.000 lei / 5 ani = 1.000 lei .virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii . procurarea unui utilaj în valoare de 10. mijloacelor de transport.vânzarea utilajului: 600 lei 92 .plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 404 Furnizori de imobilizări 10. durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani. animale şi plantaţii = . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni. După primul an de utilizare.Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci .dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii .000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 1.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 600 lei 767. Ulterior se primeşte prin virament bancar subvenţia respectivă.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 2. Din această subvenţie se finanţează. animalelor şi plantaţiilor .000 lei .000 lei 512 Conturi curente la bănci 10.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 475 Subvenţii pentru investiţii 3. Societatea comercială ALFA SA obţine dreptul de a primi o subvenţie pentru investiţii în valoare de 3.000 lei.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice. în aceste condiţii se restituie prin bancă subvenţia rămasă. mijloace de transport.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 5.000 lei Amortizarea instalaţiilor. amortizabil prin metoda lineară. parţial.000 lei Amortizarea instalaţiilor. Plata furnizorului se face prin virament bancar. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .

000 lei 10.după un an .obligaţiunile se convertesc în acţiuni. Toate decontările se fac în numerar. O societate comercială emite 10.conversia obligaţiunilor în acţiuni: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = % 1012 Capital subscris vărsat 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 100.000 lei . Dobânda anuală este de 45%.000 lei 85. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.plata dobânzii anuale (100. precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital . în condiţiile în care valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 85.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de l leu/bucată. O societate comercială emite 10.000 lei 15000 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 769. animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital8.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală. Atât vânzarea. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei x 50%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 50.descărcarea gestiunii: % = 213 Instalaţii tehnice. La scadenţă . mijloacelor de transport.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.000 lei .000 lei 2.000 lei 100. mijloace de transport.rambursarea unei părţi din subvenţie: 475 Subvenţii pentru investiţii = 512 Conturi curente la bănci 9. Rezolvare: 93 . Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . cât şi cumpărarea obligaţiunilor.400 lei 768. iar apoi se anulează.000 lei 2. Dobânda anuală este de 50%. animale şi plantaţii 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei .000 lei.

O societate comercială emite un pachet de 1. apoi se anulează.000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 45.000 lei 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5. Rata dobânzii este de 10%.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5.000 lei .000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei.500 lei 25.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 100.plata dobânzii la sfârşitul primului an (100.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 100. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei .000 lei .000 lei 770. care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată.500 lei 94 . Toate decontările se fac în numerar.emisiunea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 512 Conturi curente la bănci 20. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale. la un preţ de 25 lei/bucată.în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei x 45%): 666 Cheltuieli privind dobânzile .plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.

Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.anularea obligaţiunilor: = 512 Conturi curente la bănci 25. Dobânda anuală este de 40% şi se plăteşte lunar.000 lei.500 lei . 2.3 lei . O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe termen lung în sumă de 10.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci dobânda calculată 95 .500 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 25.000 lei / 5 ani): 162 Credite bancare pe termen lung = 512 Conturi curente la bănci 2. 6.000 lei la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a Xl-a până la a XlV-a se contabilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8..000 lei 771.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV-a se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (10.000 lei . Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare şi până în luna a XlV-a.000 lei / 2 ani): 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor .plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25. în tranşe egale. 4.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 333.la sfârşitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.000 lei 2.000 lei x 40% x l lună /12 luni.000 lei x 40% x l lună /12 luni.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5.000 lei x 40% x l lună / 12 luni. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.

Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . La sfârşitul primului an cursul este de 3.8 lei/USD) şi se constată un câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitate (la filială).550 lei.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 USD credit rămas x 10% x 2.550 lei .8 lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 140 lei . Rezolvare: în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele: .se recunoaşte diferenţa de curs pentru împrumutul rămas: 500 USD x 3. O societate comercială primeşte un credit bancar în devize în valoare de 1. Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.000 lei.1 lei/USD = 1.1 lei/USD): % = 162 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută l.se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 2.3 lei/USD): 162 Credite bancare = % 1.772. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.500 lei 50 lei 1.000 USD la cursul de 3 lei/USD.500 USD x 3 lei/USD (sold 162) = 50 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 162 Credite bancare pe termen lung50 lei .primirea împrumutului (1.la sfârşitul primului an se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (500 USD x 3. 1.000 lei .8 lei/USD.000 USD x 10% x 3. O filială primeşte de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8.000 USD x 3 lei/USD): 5124 Conturi la bănci în valută = 162 Credite bancare pe termen lung 3. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an. iar la sfârşitul anului 2 cursul este de 2.1 lei/USD) şi se constată o pierdere din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 lei 96 .400 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 150 lei 773.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = Datorii faţă de entităţile afiliate 1661 8. care se restituie în două tranşe anuale egale. l lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 lei .550 lei 5124 Conturi la bănci în valută pe termen lung l .la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (l . l lei/USD.550 lei .

prin metoda lineară.la sfârşitul celor 3 ani de utilizare programul este scos din evidenţă: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale = 208 Alte imobilizări necorporale 10. După 3 ani este scos din evidenţă.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas. şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 4.000 lei. Să se prezinte modul de înregistrare în contabilitate a operaţiilor.000 lei) x 10% = 400 lei.800 lei .achiziţia programului: % 208 Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă .000 lei 97 . (8.900 lei 10. inclusiv amortizarea programului. potrivit deciziei Consiliului de Administraţie.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11.000 lei x 10%) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (8.400 lei 400 lei 4.3 lei .000 lei / 3 ani = 3.000 lei / 2 tranşe): % = 512 Conturi curente la bănci 666 Cheltuieli privind dobânzile 800 lei 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4.333. care se achită prin virament bancar. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni..000 lei 774.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (8.900 lei .4.333.la sfârşitul fiecăruia dintre cei 3 ani de utilizare se contabilizează amortizarea (10. Amortizarea programului informatic.000 lei . Rezolvare: .3 lei): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 3.900 lei = 404 Furnizori de imobilizări 11. se face în 3 ani. TVA 19%. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 lei 1.000 lei 4.

000 lei.800 lei 4. TVA 24%. imobilizarea este scoasă din evidenţă: 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 20.la sfârşitul celor 3 ani de utilizare. Decontarea facturii se face prin bancă. Se achiziţionează un teren cu preţul de 50. După finalizarea lucrărilor.la sfârşitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20.plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă . Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni.800 lei 20. care se achită cu ordin de plată. institutul facturează documentaţia la valoarea de 20.032 lei 19. După 3 ani se vinde terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80. O societate comercială hotărăşte să îşi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs.000lei 98 . inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate.000 lei 4. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei 50.800 lei 968 lei = 404 Furnizori de imobilizări 24. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. TVA 24%.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = % 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 512 Conturi curente la bănci 4426 TVA deductibilă . Rezolvare: .000 lei. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 4 ani. ţinându-se seama de avansul achitat.000 lei 776. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20. acestea urmând să fie recepţionate.000 lei 23.achiziţia terenului: % 2111 Terenuri 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 62.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare. iar apoi se face recepţia finală. Pe acest teren se efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată.000 lei 4. Rezolvare: . Unitatea achită în numerar un avans de 5. TVA 24%.000 lei.775.032 lei 968 lei . TVA 24%.000 lei 12.000 lei / 20 luni): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 1.000 lei.primirea facturii de la furnizori: % 203 Cheltuieli de dezvoltare 4426 TVA deductibilă .800 lei 5.

constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei 781.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = .440 lei 6.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări .recepţia lucrărilor: 2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 20.000 lei 4. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani.000 lei 1.440 lei . După amortizarea integrală. TVA 24%.000 lei. Rezolvare: .000 lei / 25 ani = 400 lei/an): = 512 Conturi curente la bănci 12. în a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 4.800 lei 512 Conturi curente la bănci 62.amortizarea anuală (10. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată.000 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 5.000 lei. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.400 lei 10. depozitul se vinde cu preţul de 3.primirea facturii de investiţii la sfârşitul lunii a doua: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă .000 lei 404 Furnizori de imobilizări 4.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei.. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.la sfârşitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortizarea (20.primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă .000 lei 960 lei 99 . La sfârşitul primei luni.000 lei / 4 ani = 5.primirea facturii de investiţii la sfârşitul primei luni: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 7. factura încasându-se cu ordin de plată.960 lei 4. TVA 24%.000 lei .800 lei 20. TVA 24%.recepţia lucrărilor: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie .

N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.000 lei .12. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 400 lei .720 lei 7583 3. Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3. Să se facă înregistrările contabile pentru: 1. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12.000 lei Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 720 lei .000 lei: 6811 Cheltuieli = 2813 Amortizarea 1.000 lei): 105 3.500 lei Rezerve din reevaluare 783.000 lei. La 30. amortizarea pentru anul N+l şi reevaluarea pentru anul N+l prin metoda reevaluării valorii rămase. 2. dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.000 lei.500 lei (valoarea netă reevaluată).000 lei. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.vânzarea construcţiei la sfârşitul perioadei de utilizare: 461 Debitori diverşi = % 3.400 lei 10.400 lei 212 Construcţii = .000 lei 2. Rezolvare: .500 lei. La 31.descărcarea gestiunii: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 10.2. Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de l .anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 1. iar valoarea justă de 5.06. mijloace de transport.amortizarea în primul an de utilizare este de 10. Rezolvare: .500 lei . achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.reevaluarea valorii nete (5. TVA 24%.000 lei 782.000 lei / 5 ani x 6 luni 712 luni =1.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.000 lei 10 .

000 lei amortizarea anuală (10. La 30.06.000 lei 75 ani))_____________________________________3.N-31.12.N+1 = 10.000 lei =Valoare rămasă la 31.000 lei 2.N 10. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.000 lei+ 2.N+1 7.500 lei (valoarea netă reevaluată).reevaluarea valorii nete (10.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.000 lei .7.5 10.000 lei / 5 ani))_______________________________________3. animalelor şi plantaţiilor ● Cost la 30.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 3.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.N) (1.500 lei Rezerve din reevaluare 784. mijloacelor de transport.000 lei .N+1 / Valoare rămasă la 31.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10.06.06.000 lei = 3.000 lei Amortizare cumulată (01.000 lei = 1.000 lei.000 lei Cost la 30. La 31.N+1 7.N) (1.400 lei 212 Construcţii = . animalelor şi plantaţiilor 1.500 lei): 105 3.500 lei / 7.12.N Amortizare cumulată (01. achiziţia mijlocului de transport şi amortizarea anului N. amortizarea anului N+l şi reevaluarea. Rezolvare: . dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute şi a amortizării cumulate. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani. mijloace de transport.12.N-31.000 lei amortizarea anuală (10. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12.400 lei 10.500 lei .12.000 lei+ 2. 11.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor. mijloacelor de transport.000 lei / 5 ani x 6 luni/12 luni =1.07.000 lei Indice de actualizare = Valoare justă la 31. Să se facă înregistrările contabile pentru: 10.07.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.12.000 lei 10 .000 lei = Valoare rămasă la 31. TVA 24%.12.12.

000 lei /4 ani = 2. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii-mamă.400 lei 400 lei 4.500 lei .la sfârşitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii la creditul rămas (8.acordarea împrumutului: 2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 512 Conturi curente la bănci 8.000 lei 787. O societate-mamă acordă un împrumut pe 2 ani de 8.800 lei 800 lei 4.000 lei) x 10% şi a ultimei tranşe de împrumut: 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.000 lei/an): 10 .000 lei / 2 tranşe = 4. Dobânda anuală este de 10% şi se încasează la sfârşitul fiecărui an. care se restituie în două tranşe anuale egale.5) 4.500 lei Amortizare cumulată iniţial 3.000 lei x 1. După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1.000 lei .5) 15. mijloace de transport.000 1.4.000 lei .000 lei x 10%) şi a primei tranşe de împrumut (8.000 lei unei filiale. Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor.500 105 rezerve din reevaluare = 2813 amortzarea instalatiilor. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: . Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8. Rezolvare: . amortizabil în 4 ani prin regimul linear.000 lei.amortizarea anuală (8.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.000 lei Amortizare cumulată actualizată (3.000 lei x 1.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8. etc 786.000 lei .000 lei .contabilizarea reevaluării: 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 5.primirea imobilizării: 213 Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii = 4753 Donaţii pentru investiţii 8.Valoare brută actualizată (10.000 lei Valoare brută iniţială___________________________________10. înregistraţi în contabilitate operaţiile.

cumpărarea accesoriilor. iar durata rămasă. Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operaţii: . instalaţiilor.000 lei / 4 ani = 2.6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. animalelor şi plantaţiilor 2.000 lei 4.achiziţia accesoriilor: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă . Amortizarea mijloace de transport.000 lei. mijloacelor de transport.000 lei/an): 4753 Donaţii pentru investiţii .000 lei 788.casarea imobilizării după doi ani: % = 213 2813 Instalaţii tehnice. Se hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12.000 lei 8. Amortizarea investiţiei se face pe durata rămasă. Rezolvare: . animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital . .000 lei 4.000 lei .000 lei = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.000 lei 720 lei 10 .720 lei 3.virarea subvenţiei rămase la venituri: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4. care se încorporează în echipamentul supus modernizării.încorporarea accesoriilor.720 lei = 401 Furnizori 3.amortizarea anuală a maşinii pe durata rămasă după efectuarea modernizării. .achitarea facturii cu ordin de plată. animale şi plantaţii mijloacelor de transport. în acest scop. TVA 24%.virarea subvenţiei la venituri (8. de 4 ani. Durata normală de utilizare a maşinii este de 10 ani. se cumpără componente de 3. .000 lei.plata datoriei faţă de furnizori: 401 Furnizori = 512 Conturi curente 3.

la sfârşitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda la creditul rămas (5. mijloacelor de transport. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.000 lei . animale şi plantaţii = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .000 lei .000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 30% pe an.la bănci . înregistraţi în contabilitate operaţiile.amortizarea anuală (15. Ulterior filiala a intrat în stare de faliment şi.000 lei x 30%) şi a primei tranşe de împrumut (10. animalelor si plantaţiilor 3.000 lei / 2 tranşe = 5. O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. Decontările se fac prin bancă.000 lei 5.acordarea împrumutului: 2671 = Sume datorate de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 10.consumul de accesorii: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile .000 lei / 4 ani = 3.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 8. ca urmare.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10.000 lei = 302 Materiale consumabile 3.000 lei 3. 2672 = Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 766 Venituri din dobânzi 1. când se încasează şi dobânzile anuale. mijloace de transport.750 lei 789.750 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.modernizarea echipamentului: 213 Instalaţii tehnice.500 lei 10 . care se trec la pierderi.000 lei .000 lei x 30%).

în schimbul acestui mijloc de transport 10 . si nu se capitalizează.000 USD x 20% x 3.100 lei la sfârşitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1. La sfârşitul celui de-al doilea an. când se restituie împrumutul.000 lei): 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = % 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 6.2 lei/USD = 3. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează şi se încasează tot la acelaşi curs de 3. calculată anual.000 USD x 0. ceea ce generează o diferenţă de curs favorabilă (1.2 lei/USD.1 lei/USD.000 USD x 20% x 3. când cursul valutar este de 3.500 lei 5.000 USD x 20% x 3.000 USD x 3.200 lei.000 lei.000 USD x 3. Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societăţii Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10. Dobânda se încasează la începutul anului următor.acordarea împrumutului la l ianuarie N (1. iar amortizarea cumulată este de 2.15 lei/USD.200 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei 791.3 lei/USD = 660 lei) şi recuperarea împrumutului acordat (1. respectiv 1. cursul dolarului (în funcţie de care se calculează şi dobânda) este de 3. Dobânda este de 20%.000 lei 790.300 lei): 5124 Conturi la bănci în valută % 3.000 USD x 20% x 3. La sfârşitul primului an.3 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 660 lei . înregistraţi în contabilitate operaţiile.3 lei/USD = 3.5.000 USD x 3.2 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 640 lei încasarea dobânzii (1.500 lei 1..la sfârşitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1.3 lei/USD.încasarea dobânzii (1.15 lei/USD = 630 lei): % = 2676 5124 Dobânda aferentă Conturi la bănci împrumuturilor în valută acordate pe 665 termen lung Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 640 lei 630 lei 10 lei .1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 5124 Conturi la bănci în valută 3. O societate comercială acordă la l ianuarie N unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de l .000 lei .1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei . cursul valutar este de 3.la sfârşitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului.3 lei/USD.trecerea pe cheltuieli a creanţelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată şi a ultimei tranşe de împrumut (10. la cursul de 3. 000 USD.000 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se vor înregistra următoarele: .960 lei 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 660 lei 2675 împrumuturi acordate pe termen lung 3.

Valoarea stocului final: 200 kg x 1.000 lei = 1011 Capital subscris nevărsat 8. .primirea aportului: 213 Instalaţii tehnice. mijloace de transport. O întreprindere ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiară. 301 = 601 272 lei 10 .000 lei 793.000 acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune.4 lei/kg = 560 lei): % = 401 694 lei 601 Furnizori 560 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 134 lei TVA deductibilă La sfârşitul exerciţiului: . .36 lei/kg. costul de achiziţie fiind de 1.societatea Y emite 8.costul de achiziţie al stocului iniţial este de 120 lei.stocul iniţial de materii prime este de 100 kg. Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală.36 lei/kg = 272 lei. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective.se recunoaşte stocul final de materii prime la cost mediu: Costul mediu al materiilor prime: (120 lei + 560 lei) / (100 kg + 400 kg) = 1.se anulează stocul iniţial de materii prime: 601 = 301 120 lei Cheltuieli cu Materii prime materiile prime .cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg. înregistraţi în contabilitate operaţiile. .000 lei = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 8. TVA 19%.la inventarierea de la sfârşitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg.achiziţia materiilor prime (400 kg x 1.majorarea capitalului social prin aport în natură: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul . Rezolvare: .4 lei/kg. animale şi plantaţii şi 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 8. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii Y. Rezolvare: . .

se trimite factura şi se încasează în numerar.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 354 Produse aflate la terţi 2. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 8.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 3.400 lei 10. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea furnizorului (societatea A).000 lei.vânzarea produselor: 4111 Clienţi = % 3.400 lei 10 .000 lei Conturi curente Clienţi la bănci 795. Rezolvare: . După vânzarea produselor.000 lei . Rezolvare: .acceptarea biletului la ordin: 413 = 4111 12.000 lei.000 lei .400 lei TVA colectată .000 lei.livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie: 354 Produse aflate la terţi .încasarea creanţei: 512 = 4111 3.Materii prime Cheltuieli cu materiile prime 794. înregistraţi în contabilitate aceste operaţii. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10.720 lei 707 3. TVA 24%.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 12. furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă. Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 2. După primirea efectului comercial. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 720 lei TVA colectată = 345 Produse finite 2.

Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului. Conform contractului. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului (societatea B). Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin). După primirea efectului comercial.000 lei.400 lei încasarea efectului comercial: 512 = 5113 12. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.plata efectului comercial la scadenţă: 403 = Efecte de plătit 403 Efecte de plătit 512 Conturi curente la bănci 992 lei 992 lei = 401 Furnizori 992 lei 800 lei 192 lei 797.000 lei. respectiv materii prime.000 lei 480 lei 10 . Decontarea facturii se face prin bancă.depunerea efectului comercial la bancă: 5113 Efecte de încasat = Clienţi 413 Efecte de primit de la clienţi 12. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei. TVA 24%.achiziţia materiilor prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă .achiziţia materiilor prime: = 512 Conturi curente la bănci 2. Ulterior.Efecte de primit de la clienţi . furnizorul livrează clientului semifabricate.plata avansului: % 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă .400 lei Conturi curente Efecte de încasat la bănci 796. ţinându-se seama de avansul acordat anterior. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.480 lei 2. TVA 19%. Rezolvare: .emiterea biletului la ordin: 401 = Furnizori .380 lei (inclusiv TVA). Costul de producţie al produselor finite livrate este de 500 lei. în valoare de 15. furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă. Rezolvare: .

creditori 512 Conturi curente la bănci 4427 TVA colectată = 4111 Clienţi 18.plata datoriei ţinând cont de avansul plătit: % 18.000 lei. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.600 lei 2.000 lei 3.120lei 4426 TVA deductibil 480 lei 798.600 lei 15.000 lei 3. Ulterior. ţinându-se seama de avansul acordat anterior.creditori 4427 TVA colectată 2. TVA 24%. furnizorul livrează clientului semifabricate.vânzarea semifabricatelor: 4111 Clienţi = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată . respectiv materii prime. O societate comercială vinde mărfuri unui client extern. cursul valutar la data facturării fiind de 3. La data încasării efective a efectului comercial scontat. în valoare de l .600 lei . Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei 512 Conturi curente la bănci 16. Conform contractului. Rezolvare: .4 lei/USD.000 USD. cursul valutar este de 3.120 lei 480 lei 799.3 lei/USD. 10 . în valoare de 15.încasarea avansului: 512 Conturi curente la bănci = % 419 Clienţi . furnizorul îl depune la bancă spre scontare.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 10.600 lei . în condiţia de livrare FOB.480 lei (inclusiv TVA).000 lei 480 lei 401 Furnizori = .000 lei.% 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 18.încasarea creanţei clienţi ţinând cont de avansul primit: % 419 Clienţi . respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%.000 lei 18. Ulterior.600 lei 409 Furnizori .debitori 2. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea furnizorului. Taxa scontului percepută de bancă.480 lei 2. Decontarea facturii se face prin bancă.000 lei 16. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.600 lei 15.

facturi de întocmit 4427 TVA colectată .vânzarea mărfurilor: 418 Clienţi.240 lei 240 lei 1. Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 1.240 lei 11 .060 lei 5114 Efecte remise spre scontare 3.000 USD x 3.300 lei .000 lei 240 lei 1. ulterior se întocmeşte şi factura.240 lei 1.300 lei): 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.achiziţia mărfurilor: 1. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .300 lei .emiterea facturii: 4111 Clienţi 4428 TVA neexigibilă 418 Clienţi .acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 3.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienţi Contabilizarea la cumpărător .înregistraţi operaţiile în contabilitatea furnizorului.vânzarea mărfurilor (1.3 lei/USD = 3. TVA 24%.300 lei .240 lei 240 lei 1.300 lei 765 Venituri din diferente de curs valutar 100 lei 800.depunerea efectului comercial la bancă spre scontare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienţi 3. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.000 lei.facturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă .încasarea efectului comercial: 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 340 lei 512 Conturi curente la bănci 3. Decontările se fac prin bancă. Rezolvare: .

240 lei 1. Se încasează prin bancă. locaţii de gestiune şi chirii 100 lei în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exerciţiului curent: = 471 Cheltuieli înregistrate 100 lei 612 Cheltuieli cu redevenţele.240 lei .240 lei 240 lei 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 240 lei 1.facturi nesosite1. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.încasarea chiriei în decembrie: 512 Conturi curente la bănci = % 472 Venituri înregistrate în avans 4427 TVA colectată 124lei 100 lei 24 lei .plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exerciţiului curent: 472 Venituri înregistrate în avans Contabilizarea la utilizator plata chiriei în decembrie: % 471 Cheltuieli înregistrate în avans 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 124 lei 100 lei 24 lei = 706 Venituri din redevenţe. în decembrie. 11 .% 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă . chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor. în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei.000 lei 240 lei 1. Rezolvare: Contabilizarea la proprietar . în sumă de 100 lei.primirea facturii: 408 Furnizori -facturi nesosite 4426 TVA deductibilă = 408 Furnizori. TVA 24%.240 lei 801.

240 lei 1.240 lei = 371 Mărfuri 600 lei 1. Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9.000 lei 240 lei = 4111 Clienţi 1. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 lei.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată . TVA 24%.descărcarea gestiunii: 607 Cheltuieli privind mărfurile . Dobânda este de 40% pe an şi trebuie achitată lunar. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de l . care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni. Rezolvare: .000 lei.240 lei 1.300 lei 300 lei 11 .000 lei x 40% x l lună 712 luni) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (9.000 lei . înregistraţi în contabilitate operaţiile. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.locaţiile de gestiune şi chiriile în avans 802.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci Contabilizarea la cumpărător .000 lei / 3 tranşe = 3.achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă .000 lei 240 lei 803.primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 9. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B.240 lei = 401 Furnizori 1.000 lei): % 666 = 512 Conturi curente 3.000 lei. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .

3 lei/USD.3.2 lei/USD) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0. iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 3.primirea creditului (1. Se primeşte.000 lei = 6.2 lei/USD).000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.1 lei/USD): % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 512 Conturi curente la bănci 1. rambursarea primei tranşe de împrumut. un credit bancar pe două luni în valoare de l . Rezolvare: .2 lei/USD = 3.200 lei): 5124 Conturi la bănci în valută = 519 Credite bancare pe termen scurt 3.la sfârşitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas (500 USD x 1% x 3.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (l .683 lei 33 lei 1. înregistraţi în contabilitate operaţiile. când se restituie şi cele două rate egale.000 lei .000 lei (3.1 lei/USD. rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 3. la începutul lunii februarie.000 lei 804.000 lei la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 6.2 lei/USD.1 lei/USD).000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.000 USD / 2 tranşe = 500 USD (500 USD x 3.000 lei . şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (500 USD x 0. Dobânda de l % pe lună se achită în valută la sfârşitul fiecărei luni.3 lei/USD).600 lei 50 lei .3.000 USD x 3. la cursul de 3.la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 9.100 lei 100 lei 3.000 lei = 3.000 lei (6. de 1.000 USD x 1% x 3.000 lei .200 lei 200 lei 3.1 lei/USD): 11 . La sfârşitul lunii februarie cursul dolarului este de 3.Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt la bănci 3.000 USD.200 lei .

mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ. capitaluri proprii şi datorii la un moment dat. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă. divizării sau încetării activităţii.salariatul responsabil cu păstrarea documentului.şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului. cu ocazia fuziunii. c) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". odată cu semnarea procesului-verbal. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. 11 . Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ. 806. sustrase sau distruse? Răspuns: Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate.5 lei Conturi la bănci în valută 765 50 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 805.conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie. foi volante sau listări informatice. după caz. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Registrul-inventar şi registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora si se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. capitaluri proprii şi datorii.666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 15. sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare. Salariatul responsabil este obligat ca. precum şi rolul registrelor si formularelor mai importante pe care acestea le utilizează în comun? Răspuns: Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-şah". b) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului. în mod cronologic. republicată. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Orice persoană care constată pierderea. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective). Procesul-verbal se semnează de către: . în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării.conducătorul unităţii.5 lei 1. în termen de 24 de ore de la constatare. prin regruparea conturilor. conducătorul unităţii (administratorul unităţii. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale. iar în caz de pierdere. Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare corespondente. forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii. inventariate de unitate. după caz. rulajul debitor şi creditor. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. precum şi soldul contului pentru fiecare lună a anului curent. conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă: a) datele de identificare a documentului dispărut. registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal.565. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii. pe bază de inventar faptic. şi . . sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încunoştin-ţeze. să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. toate operaţiunile economicofinanciare. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează. grupate în funcţie de natura lor. . întocmite sau reconstituite potrivit normelor în vigoare. în orice moment. Registrul-inventar şi Cartea mare. Registrul-jurnal. 82/1991. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru.600 lei 5124 1. în scris. potrivit legii. Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare.

Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite. şi anume: a) sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului. care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. după care comisia se prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice. cu mijloace de identificare (cataloage. în condiţiile legii.Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii. numărare etc. e) asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate. g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate. precum si pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. după caz. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. în acest caz. codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft. prin: a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri.gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare. depozite etc. care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise..) pierdute. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire". cântărire etc.) cu două rânduri de încuietori diferite. f) dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare. aşezare. capitaluri proprii şi datorii. întocmit separat pentru fiecare caz. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele: a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate. evidenţa tuturor reconstituirilor de documente. 11 . mostre.). a contabilului-şef sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcţie. sub semnătura directorului economic. După primirea deciziei scrise. măsurare. după caz. prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. sonde etc. sort. unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii. la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Ori de câte ori pierderea. o copie a documentului reconstituit. d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază. 807. responsabilul comisiei de inventariere ridică. în acest caz. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuală a elementelor de activ. Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. stabilirea si evidenţa responsabililor de păstrarea acestora. vinovaţii de pierderea. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. precum şi cu formularele şi rechizitele necesare. Pentru pagubele generate de pierderea. c) dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului. ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere. preţ etc. h) dotarea gestiunilor (magazine. c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere. vizate şi parafate de către acesta. se ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă: . respectiv pentru sortare. b) dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a salariatului vinovat. în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. bilete de călătorie nenominale etc.. administratorii. pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. procesul-verbal de constatare a pierderii.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia. listele de inventariere. în cazul găsirii ulterioare a originalului. b) ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT". salariaţilor sau altor unităţi. primite sau expediate. documentul reconstituit. măsurile prevăzute de normele în vigoare se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. sustragerii sau distrugerii şi declaraţia salariatului respectiv. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere. cântărire.

acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare. 808. dulapuri etc. încuiate şi sigilate. se înscriu în liste de inventariere separate. care atestă că a fost dată în prezenţa sa. Dacă valorile materiale supuse inventarierii. precum şi depunerea acestui raport la contabilitate. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat. fişele de magazie. - 11 . iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere. c) bunurile care aparţin altor unităţi. cu excepţia locului în care a început inventarierea. care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar. . dar neînregistrate. e) Să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă. inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane. numită prin decizie scrisă. Unităţile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar. cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. d) bunurile aflate asupra angajaţilor. în caz contrar. sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces. Sigiliul se păstrează. solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii. pentru care s-au întocmit documentele aferente. Care sunt elementele patrimoniale care. întocmite până în momentul începerii inventarierii.a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale. b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate. b) bunurile aflate temporar în afara unităţii. care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. să se sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. . după caz. comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii patrimoniale. membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: Se înscriu în liste de inventariere separate: a) lucrările de investiţii sistate sau abandonate. . să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale. menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale. De asemenea. gestionate de către o singură persoană. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul. numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune. la ultima operaţiune.deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa. să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate.are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate). care să îl reprezinte pe gestionar.are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. în cazul în care gestionarul lipseşte. indicând locul. pe durata inventarierii. ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere si se părăseşte gestiunea. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact. Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate. luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. .în afara valorilor materiale ale unităţii patrimoniale respective. precum şi cele privind numerarul depus la casierie. dacă este posibil. înainte de începerea inventarierii. luându-se măsurile corespunzătoare. Dacă operaţiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienţi. casete.. Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale şi de către comisia de inventariere. f) Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare. existente în gestiune. în fişele. data si ora fixate. astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. d) Să bareze şi să semneze. aflate în anumite situaţii. gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul. . care va menţiona pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii". primite cu sau fără documente. să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii (acolo unde este cazul) şi să le păstreze în siguranţă. Pe toată durata inventarierii. de către responsabilul comisiei de inventariere. a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor. ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor. în prezenţa gestionarului. are în gestiune şi altele aparţinând terţilor. c) Să asigure închiderea si sigilarea. Conducerea unităţii are obligaţia să încunoştinţeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze.are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil.

b) Pentru elementele de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. dimensiuni. La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare. în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: La stabilirea valorii debitului. reprezentând prejudiciu pentru unitate. în această situaţie. în conformitate cu dispoziţiile legale. desen. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere. se va proceda. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. aceste elemente menţinându-se. ambalaj sau alte elemente. se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. respectiv a ordonatorilor de credite. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. potrivit normelor în domeniu şi reglementărilor contabile aplicate? Răspuns: Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. greu vandabile. de asemenea. respectiv de către ordonatorii de credite. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus. depreciate. în cazul când deprecierea este ireversibilă. respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. atunci când deprecierea este reversibilă. aşa cum a fost definită în normele în vigoare. în acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: a) Pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. respectiv de plată. se recuperează de la persoanele vinovate. aceste elemente menţinându-se. capitaluri proprii si datorii inventariate. Care sunt modelele şi regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ.e) stocurile fără mişcare. la valoarea lor de intrare. starea acestuia şi preţul pieţei. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare. cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte. sau se constituie o ajustare pentru depreciere. Aceste liste sunt de uz intern. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte. în cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat. De asemenea. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. de asemenea. fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii. mărfuri. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi 11 . de asemenea. 810. denumită şi valoare de inventar. ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora. cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. în ordinea crescândă. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate. 809. la valoarea lor de intrare. normele de scăzăminte nu se aplică automat. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire. model. scăză-mintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. aceste norme fiind considerate limite maxime. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri. Listele cu sorturile de produse. b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării. în ordine crescândă. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri. Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere. de calitate slabă. se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate.

de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar. întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere. să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material. 3. 28 din Legea contabilităţii. ajustările pentru deprecieri.pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. amortizările. 813. 812. cuprinzând: diferenţele de inventar. 2. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere. vărsăminte la bugetul statului. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni. diferenţele de curs valutar. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale? Răspuns: 1. pentru repartizarea profitului net la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat? Răspuns: Profitul contabil net se repartizează. Inventarierea generală a patrimoniului. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare. cât şi în contabilitate. Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor. dividende. c) destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare. 811. trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor. pe următoarele destinaţii: a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale. capital social. iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate. 814. Contabilitatea operaţiilor de regularizare. Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil. Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP nr. 2. în mod provizoriu. în conformitate cu art. Care sunt destinaţiile. 3. delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. în ordinea în care acestea se au în vedere. participarea salariaţilor la profit. precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură? Răspuns: Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi. remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului. respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit. provizioanele. în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere. diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active. alte rezerve. b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statutare. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate. 4. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări şi încasări aferente.055/2009? Răspuns: a) b) c) d) e) f) 11 . remize şi risturne. cu excepţia celor prevăzute în reglementările legale în vigoare. ale cărui posturi. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1.

b) Cont de profit şi pierdere.Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:  total active 3. iar la finele anului. d) Situaţia fluxurilor de trezorerie.306.8 lei d) TVA plătită în vamă: (7.96 lei/dolar = 792 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 792 lei c) Taxele vamale: (7. b) Cont de profit şi pierdere.920 lei + 792 lei) x 15% = 1. e) Note explicative la situaţiile financiare anuale.920 lei b) Cheltuielile de transport.8 lei) x 24% = 2. c) Situaţia modificărilor capitalului propriu.51 lei e) Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2.000 euro.920 lei + 792 lei + 1.734 lei (7.  cifră de afaceri netă 7.  număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: a) Bilanţ prescurtat.306.200 dolari x 3.000 euro. b) cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari.96 lei/dolar.97 lei/dolar.96 lei/dolar = 7. Arătaţi cum se vor efectua calculele şi înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) valoarea materiilor prime 2.51 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei 2.000 dolari x 3. e) în ziua întocmirii declaraţiei vamale de import se practică un curs valutar de 3. de 3.920 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 7. c) Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.404.920 lei + 792 lei) = 22 lei: 665 = 401 22 lei 11 .404. 815.734 lei. d) TVA în vamă = 24%.300.650. la cursul de la data tranzacţiei: 200 dolari x 3.306.97 lei/dolar = 8. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 8. Rezolvare: a) Achiziţia materiilor prime la cursul de la data tranzacţiei: 2.8 lei: 301 Materii prime = 5121 Conturi la bănci în lei 1. c) taxe vamale =15%. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: a) Bilanţ.000 dolari.

000 lei: 5124 Conturi la bănci în valută = 1621 Credite bancare pe termen lung 380.5 lei/euro. şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 391.385.000 lei 817.000 lei .000 lei 6. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea împrumutului: 12 .000 lei .Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Furnizori 816. împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani.000 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 1621 Credite bancare pe termen lung 8.000 lei: % = 1621 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută 391.5 lei/euro = 385. cu dobândă de 20%.000 lei c) Evaluarea la sfârşitul anului următor a datoriei în devize: 10.000 lei.000 lei: 1621 Credite bancare pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 3.000 euro x 38 lei/euro = 380.385. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate de o societate comercială în legătură cu un credit bancar pe termen de 2 ani.8 lei/euro. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.000 euro x 39.000 euro x 38.380. evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. g) dobânda pentru primul an.000 euro la un curs de 38 lei/euro.000 lei.000 lei = 3. la scadenţă. l lei/euro = 391. Rezolvare: a) Obţinerea creditului la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei .000 lei = 6.1 lei/euro.000 euro x 38. O societate comercială efectuează şi înregistrează în contabilitate operaţiile economice care privesc: f) acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10. care se rambursează integral la scadenţă: a) b) c) d) obţinerea creditului în sumă de 10.000 lei unei societăţi în capitalul căreia se deţine o participaţie.000 lei = 8.000 lei d) Rambursarea creditului la scadenţă la cursul de la data tranzacţiei: 10. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.000 lei.8 lei/euro = 388. h) rambursarea la scadenţă a împrumutului şi încasarea dobânzii aferente.000 lei b) Evaluarea la sfârşitul anului a datoriei în devize: 10. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39.000 lei 385. evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.

Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 2. TVA 24%.976 lei 701 2.000 lei 2671 10. în sumă de 150 lei.000 lei b) înregistrarea preţului de vânzare: 4111 Clienţi % 2. c) transportul produselor se efectuează de o unitate specializată.000 lei 12 . b) produsele finite se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 2.000 lei Sume datorate de entităţile afiliate 2672 4.000 lei Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 818.400 lei Venituri din vânzarea produselor finite 4427 576 lei TVA colectată = c) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 2.400 lei.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate c) Dobânda pentru anul 2: 2.000 lei d) Rambursarea împrumutului si încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei % 14.000 lei = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.000 lei.000 lei b) Dobânda pentru primul an: 10. iar tariful aferent se facturează clienţilor pentru suma de 500 lei.2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 10. TVA 24%. d) la finele lunii se calculează şi se înregistrează diferenţele nefavorabile între preţul de înregistrare şi costul efectiv al produselor finite.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.000 lei x 20% = 2. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii privind producţia de bunuri şi valorificarea acestora: a) obţinerea de produse finite la preţul standard de 2.

amortizare lineară. c) mărfurile se vând în totalitate.500 lei.871 lei . unde evidenţa se conduce la preţul de vânzare cu amănuntul. care este de 4.629 lei TVA neexigibilă = 4.500 lei 2.129 lei 371 Mărfuri = % 345 Produse finite 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 348 Diferenţe de preţ la produse % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.629 lei 871 lei 711 Variaţia stocurilor 1.250 lei 2.500 lei 1.250 lei 250 lei c) Vânzarea mărfurilor: 5311 Casa în lei = Şi descărcarea gestiunii: % = 607 Cheltuieli privind mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 371 Mărfuri 4. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii economice în baza unui contract de concesiune: a) primirea unei clădiri în concesiune. Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite: % = 345 Produse finite 348 Diferenţe de preţ la produse b) Transferarea produselor finite: Calculul adaosului comercial şi al TVA neexigibile: Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4.629 lei = 871 lei Adaos comercial = 4.500 lei . amortizare anuală.500 lei 1. descărcându-se şi gestiunea.d) Factura privind transportul produselor: 4111 Clienţi = % 620 lei 708 500 lei Venituri din activităţi diverse 4427 120 lei TVA colectată e) Diferenţele nefavorabile aferente produselor ieşite: 711 Variaţia stocurilor = 348 150 lei Diferenţe de preţ la produse 819.3. durata de viaţă utilă 5 ani.500 lei x 100/124 = 3. cu diferenţe de preţ nefavorabile de 250 lei. b) produsele finite obţinute se transferă în magazinul propriu de prezentare si desfacere.500 lei Preţ cu amănuntul = 4. 12 .250 lei = 2. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) produse finite la preţul de înregistrare de 1.129 lei 871 lei 820.500 lei -1.500 lei 3.500 lei 1. inclusiv TVA.250 lei.129 lei 871 lei 250 lei 4.000 lei.250 lei . cunoscând valoarea contabilă a acesteia. de 200.

brevete.000 lei c) Modernizarea efectuată de o firmă specializată: % = 212 Construcţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 62. b) Redevenţa anuală datorată: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizări 5. mărcilor comerciale.000 lei d) Amortizarea modernizării: 50.000 lei Debit 8038 Bunuri publice primite în administrare.000 lei Amortizarea anuală: 200.000 lei 12.000 lei. 10. Rezolvare: a) Redevenţa anuală: 4111 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe.000 lei 200. o modernizare a clădirii în valoare de 50.000 lei Credit 8038 Bunuri publice primite în administrare. drepturi si active similare 200. concesiunilor.000 lei.000 lei Amortizarea Concesiuni. cu o unitate specializată.000 lei / 5 ani = 10. concesiune şi cu chirie 821. Rezolvare: a) Primirea clădirii în concesiune: 205 = 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate Concesiuni. mărcilor comerciale. brevete. mărci comerciale.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2805 40. licenţe. Se închiriază o clădire. licenţe. concesiune şi cu chirie 200. Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului.000 lei 12 . drepturilor şi activelor similare 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 50.000 lei: 6811 = 2812 Amortizarea construcţiilor Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea se repetă în fiecare an. locaţii de gestiune si chirii 5.000 lei Şi la plată: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi curente la bănci 5.000 lei 50. c) cu acordul proprietarului se efectuează. operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice: a) redevenţa anuală curentă este de 5.000 lei / 5 ani = 40. brevetelor.b) redevenţa anuală datorată este de 5.000 lei Amortizarea concesiunilor. b) primirea clădirii şi a modernizării efectuate de către chiriaş şi amortizate integral. mărci comerciale. licenţelor. TVA 24 %. d) predarea către proprietar a clădirii şi a modernizării efectuate. licenţelor. drepturi si active similare brevetelor.000 lei.000 lei e) Transmiterea investiţiei amortizate integral şi predarea bunului: 2805 = 205 200. în valoare de 50. drepturilor si activelor similare înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani.000 lei.

000 lei = 18.000 lei = 12.000 lei: 60. cu scont acordat de 5%.000 lei 12 . Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii: a) se execută lucrări în favoarea terţilor la tariful facturat de 50. b) 50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC.000 lei 50.000 lei = 31.400 lei: Scont = 5% x 12. Rezolvare: a) Lucrări în favoarea terţilor: 4111 Clienţi = % 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 62.Şi la încasare: 5121 Conturi la bănci în lei = b) Preluarea clădirii si a investiţiei amortizate: 212 Construcţii = 4111 Clienţi 5.000 lei 12.000 lei: 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei b) Dividende: 50% x 1.8 lei % = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 4427 TVA colectată 5121 Conturi la bănci în lei 4111 Clienţi 12. b)unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an. d) 20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare.000 lei b) Decontarea cu filă cec: 50% x 62.000 de acţiuni care au valoarea nominală de 50 lei şi valoarea de emisiune de 60 lei. în acest scop se efectuează si se înregistrează următoarele operaţii: a)se subscriu şi se plătesc prin virament l . O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al unei entităţi afiliate.000 acţiuni x 50 lei = 25.631.000 lei 822.600 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi d) Decontarea cu numerar: 20% x 62.000 lei. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii.8 lei 11. TVA 24%.600 lei c) Decontarea cu un efect comercial onorat la scadenţă: 30% x 62. Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 1.000 lei 2812 Amortizarea construcţiilor 50.000 acţiuni x 60 lei = 60.400 lei = 620 lei TVA aferentă scontului: 620 lei x 24% = 148.400 lei 620 lei 148.2 lei 823.000 lei 18. după care răscumpără 300 de acţiuni la preţul de 62 lei şi alte 200 de acţiuni la preţul de 49 lei. c) 30% din valoarea facturată se decontează cu un efect comercial onorat la scadenţă.000 lei: 5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 31.

461 Debitori diverşi = 761 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

25.000 lei

c) Vânzarea a 300 acţiuni (300 acţiuni x 62 lei = 18.600 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate Şi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate d) Vânzarea a 200 acţiuni (200 acţiuni x 49 lei = 9.800 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 9.800 lei 18.000 lei 18.600 lei

Şi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 12.000 lei

824. Arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice de mai jos în contabilitatea unei unităţi producătoare de bunuri: a) se achiziţionează ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 24%; b) ulterior, ambalajele se expediază integral către terţi, cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 5.000 lei, TVA 24%; c) de la unitatea terţă se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 400 lei, diferenţa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client. Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 744 lei 600 lei 144 lei

b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 419 Clienţi - creditori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

c) Primirea ambalajelor goale: 419 Clienţi – creditori = 4111 Clienţi 400 lei

d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară: 419 Clienţi – creditori = 708 Venituri din activităţi diverse 200 lei

12

TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată 48 lei

Şi descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei

825. O unitate cu profil comercial efectuează şi înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare: b. se achiziţionează mărfuri care se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.000 lei, însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este de 24%. c. ambalajele primite anterior, după golirea de conţinut, au următoarele destinaţii: - ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite; - ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate; - ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în sistem de restituire: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori - debitori = 401 Furnizori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 401 Furnizori c) Ambalaje nerestituite degradate: 608 Cheltuieli privind ambalajele Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 381 Ambalaje = Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 401 Furnizori 409 Furnizori – debitori 24 lei 100 lei 24lei = 409 Furnizori – debitori 100 lei = 409 Furnizori – debitori 400 lei

826. Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului l 0 ani;

12

- primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) obligaţiunile emise şi vândute; b) dobânda aferentă; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; d) rambursarea la scadenţă a împrumutului. Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (20.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 210.000 lei 192.000 lei 18.000 lei

461 Debitori diverşi (20.000 obligaţiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Şi încasarea: 5121 Conturi la bănci în lei

=

461 Debitori diverşi

192.000 lei

b) Dobânda anuală: 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 20.000 lei Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800 lei: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 1.800 lei Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Rambursarea împrumutului la scadenţă: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei210.000 lei

827. în legătură cu obligaţiunile emise anterior în vederea obţinerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; - primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) cu trei ani înainte de scadenţă se răscumpără 3.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,75 lei/obligaţiune şi alte 2.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,1 lei/obligaţiune. b) obligaţiunile totale răscumpărate se anulează. Rezolvare: a) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 3.000 obligaţiuni x 10,75 lei = 32.250 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărat = 5121 Conturi la bănci în lei b) Anularea: 32.250 lei

12

% = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 31.500 lei (3.000 obligaţiuni x 10,5 iei) 668 Alte cheltuieli financiare 750 lei

32.250 lei

c) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 2.000 obligaţiuni x 10,1 lei = 20.200 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate d) Anularea: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni =% 21.000 lei (2.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 20.200 lei 768 Alte venituri financiare 800 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 20.200 lei

828. Să se reflecte în contabilitate următoarele operaţii economice: a) potrivit facturii fiscale, se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 24%; b) se aprovizionează materii prime cunoscând: preţul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate l .000 lei, remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depăşesc 40.000 lei, TVA 24%; c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziţionate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata. Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 401 Furnizori 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă Şi plata: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 12.400 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

b) Factura: Preţ de cumpărare 100.000 lei Rabat 1.000 lei = 99.000 lei Remiză (2% x 99.000 lei) l .980 lei = Net comercial 97.020 lei + TVA (24% x 97.020 lei)_________________________________ 23.284,8 lei = Total factură 120.304,8 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 120.304,8 lei 97.020 lei 23.284,8 lei

c) Deschiderea acreditivului pentru diferenţă: 120.304,8 lei -12.400 lei = 107.904,8 lei: 581 Viramente interne = Şi: 5121 Conturi la bănci în lei 107.904,8 lei

12

5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne d) Plata diferenţei:

107.904,8 lei

401 Furnizori = % 120.304,8 lei 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei 4426 TVA deductibilă 2.400 lei 5411 Acreditive în lei 107.904,8 lei 829. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice care privesc: a) vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj şi o construcţie neterminată, evaluate la 30.000 lei si respectiv 270.000 lei; b) finalizarea în regie proprie a construcţiei, până la recepţia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320.000 lei; c) duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj şi de 50 de ani pentru clădire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an de utilizare). Rezolvare: a) Eliberarea aporturilor: % = 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie Şi: 1011 Capital subscris nevărsat b) Finalizarea construcţiei: 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 320.000 lei = 1012 Capital subscris vărsat 300.000 lei 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 300.000 lei 30.000 lei

270.000 lei

Şi recepţia la cost: 270.000 lei + 320.000 lei = 590.000 lei: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 590.000 lei

c) Amortizarea utilajului: 30.000 lei / 10 ani = 3.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.000 lei

d) Amortizarea clădirii: 590.000 lei / 50 ani = 11.800 lei:

12

6811 = 2812 Cheltuieli Amortizarea clădirilor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

11.800 lei

830. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice efectuate de un agent economic: a) se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cărei valoare este de 20.000 lei; b) investiţia realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentă primului an; c) după un an de la realizarea investiţiei terenul este vândut la preţul total de 130.000 lei, TVA 24%. Valoarea sa contabilă este de 70.000 lei. Rezolvare: a) Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu: 2112 Amenajări de terenuri = 722 20.000 lei Venituri din producţia de imobilizări corporale

b) Amortizarea anuală: 20.000 lei / 5 ani = 4.000 lei: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor c) înregistrarea preţului de vânzare: 461 Debitori diverşi = % 161.200 lei 7583 130.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 31.200 lei 2811 4.000 lei Amortizarea amenajărilor de terenuri

d) Scoaterea din evidenţă a terenului: 6583 = 2111 Terenuri Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 70.000 lei

2112 Amenajări de terenuri

20.000 lei 4.000 lei 16.000 lei

831 Se achiziţionează cu plata în rate o linie de fabricaţie referitor la care se cunosc următoarele: 6. valoarea imobilizării achiziţionate este de 800.000 lei, iar avansul plătit de întreprindere este de 10%, TVA 24%; 7. plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totală datorată fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentă primei rate este de 7.000 lei (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an). Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii?

13

200 lei 404 Furnizori de imobilizări d) Dobânda: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 7.000 lei 404 Furnizori de imobilizări c) Rata 1: (952.000 lei.000 lei. care. care este acceptat.000 lei) /10 rate = 87. .operaţia de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă specializată.000 lei b) Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: % 628 401 Furnizori Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi = 7.piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport. mijloacelor de transport.000 lei 1.062.000 lei 70.000 lei x 10% = 80.440 lei 4426 TVA deductibilă c) Emiterea efectului: 13 . TVA 24%. .000 lei TVA deductibilă = 800. animalelor şi plantaţiilor = 2133 Mijloace de transport 160.000 lei 192.se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160.200 lei: = 5121 Conturi la bănci în lei 91. Rezolvare: a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei 1.000 lei x 19% = 152. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind casarea unei imobilizări corporale: .000 lei 800.000 lei . .Rezolvare: a) Factura: Avans = 800.ca urmare a dezmembrării activului.000 lei 832.pentru decontarea obligaţiei faţă de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial. emite o factură în valoare de 6. .000 lei % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 471 Cheltuieli înregistrate în avans b) Avansul: = 5121 Conturi la bănci în lei 80. pentru serviciul prestat.80.440 lei 6. se recuperează materiale auxiliare şi piese de schimb reprezentând 5% şi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.

animalelor şi plantaţiilor 2813 5.000 lei = Amortizarea instalaţiilor. Arătaţi cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice: a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15. utilaje si instalaţii de lucru) 2131 15. b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator. animalelor şi plantaţiilor = Echipamente tehnologice (maşini. după care. mijloacelor de transport.000 lei. mijloacelor de transport. c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator.000 lei 833.000 lei = 7588 Alte venituri din exploatare 24.000 lei b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit: 2131 Echipamente Tehnologice (maşini.000 lei c) Amortizarea anuală: 20. utilaje şi instalaţii de lucru) = Donaţii pentru investiţii 4753 20.000 lei: % 3021 Materiale auxiliare 3024 Piese de schimb e) Consumul pieselor de schimb: 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 16.000 lei x 5% = 8.000 lei/an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi transferul subvenţiei: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite d) Scoaterea calculatorului din evidenţă din cauza incendiului: 5. se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă.000 lei / 4 ani = 5.000 lei 13 . regimul de amortizare utilizat fiind cel linear.000 lei 16.440 lei d) Recuperarea de materiale auxiliare: 160. Rezolvare: a) Casarea unui calculator complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei x 10% = 16. evaluat la 20. şi piese de schimb: 160.000 lei.000 lei 8. a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani. din cauza unui incendiu.401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 7.000 lei.

amortizat 90%.000 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 421 Personal . cu titlu gratuit.000 lei: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei 5.salarii datorate = 4282 29.000 lei 24.000 lei 834.000 lei 13 .000 lei = 36. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitatea unei societăţi comerciale următoarele operaţii economice privind ieşirea din gestiune a unor imobilizări corporale: a) un aparat de măsură şi control constatat lipsă la inventariere.000 lei 6. TVA 24%. (maşini.000 lei = 6. utilaje şi mijloacelor de transport. mijloacelor de transport.000 lei 36. mijloacelor de transport.000 lei.000 lei c) Donaţia unui utilaj parţial amortizat: 90% x 40.% 2813 Amortizarea instalaţiilor. este scos din evidenţă. Rezolvare: a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură parţial amortizat: 20% x 30.000 lei 15. animalelor şi plantaţiilor 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare Şi transferul subvenţiei pentru sold: = tehnologice (maşini. animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice (maşini. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital b) Imputarea aparatului la valoarea netă de 24. cu reţinerea din salariu a debitului.760 lei 7581 24.000 lei şi amortizat 20%.000 lei: % 2813 Amortizarea instalaţiilor. b) se transmite unui terţ. cunoscându-se că activul respectiv este imputat unui salariat al unităţii la nivelul valorii contabile nete. utilaje şi instalaţii de lucru) 40. în valoare de 30.760 lei 30.000 lei Venituri din despăgubiri. un utilaj a cărui valoare contabilă este de 40.760 lei Alte creanţe în legătură cu personalul = % 29. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 5. utilaje şi instalaţii de lucru) 2131 Echipamente 20.000 lei 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite 15.

Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate achiziţia unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) preţul de achiziţie 10.000 lei = 868.000 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Avansul acordat antreprenorului: % = 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 111. valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei Imobilizări corporale în curs de execuţie e) Plata furnizorului.000 lei 72. cursul de schimb la data achiziţiei 3.000 lei 90.000 lei = 700.6582 Donaţii acordate 4.600 lei 90.000 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA.000 lei + 469. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 835.000 lei 21.000 lei 400. pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite. cu reţinerea avansului: Datoria totală = 372. c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea şi recepţia construcţiei.600 lei b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 372.000 lei.600 lei 756. b) execuţia construcţiei se desfăşoară pe parcursul a două perioade de gestiune. 13 .000 lei 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 868.000 euro.5 lei/euro.400 lei 836.000 lei d) Recepţia la cost total: 300.000 lei 96.000 lei 300. exclusiv TVA. costul total al lucrărilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei: 212 Construcţii = 231 700.000 lei + 400.000 lei c) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 496.000 lei. Se realizează în antrepriză o construcţie referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90. TVA 24%.000 lei 21. b) taxe vamale 10% şi TVA 24%.

este în sumă de 1. Rezolvare: a) Achiziţia: Cantitate recepţionată: 3.400 lei 10. Rezolvare: a) Achiziţia autoturismului: 10.000 lei + 3.400 kg.000 lei c) TVA: (35.100 lei 2.800 lei TVA deductibilă b) Descărcarea gestiunii pentru lipsă: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.000 euro x 3.500 lei 13 . utilaje şi instalaţii de lucru) 446 3.5 lei/euro = 35. taxe şi vărsăminte asimilate 35.500 lei) x 24% = 9.400 lei 9. utilaje şi instalaţii de lucru) b) Taxa vamală: 10. din care 500 kg se impută cărăuşului şi 100 kg.000 lei 2. b) preţul de evidenţă este prestabilit în sumă de 5 lei/kg.000 lei c) Imputarea lipsei cărăuşului: 500 kg x 5 lei/kg = 2.000 lei % = 401 24. TVA 24%. conform facturii terţului.240 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei d) Transportul intern efectuat de o firmă specializată: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. lipsă 600 kg. TVA 24%.500 lei: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini.000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3. Se recepţionează şi se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livrată 4. TVA 24%.000 lei.c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1.500 lei Alte impozite. amenzi şi penalităţi 3. cantitate recepţionată 3.000 lei: 2131 = 404 Furnizori de imobilizări Echipamente tehnologice (maşini.000 euro x 10% x 35 lei/euro = 3. iar contra valoarea transportului.400 kg x 5 lei/kg = 17.800 lei 301 Furnizori 20. delegatului unităţii.240 lei 837.000 kg la preţ de 5 lei/kg. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 12.500 lei: 461 Debitori diverşi = % 7581 Venituri din despăgubiri.000 lei Materii prime 4426 4.000 lei.

270 lei 3.000 lei 1.548 lei 7.700 lei) = Total factură Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7.000 lei % = 401 Furnizori 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 992 lei 800 lei 192 lei 9. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 600 lei 620 lei 500 lei 120 lei e) Transportul în cazul în care evidenţa este ţinută la preţ prestabilit: % 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 1.000 lei 270 lei 13 . precum şi predate cu titlu gratuit.4427 TVA colectată d) Imputarea lipsei delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul = % 7581 Venituri din despăgubiri. TVA facturată 24%.548 lei c) Materiale consumate şi diferenţe de preţ nefavorabile: 3.700 lei 1.000 lei 240 lei = 401 Furnizori 1. în valoare de 9%.240 lei 838. preţul unitar de facturare 11 lei/kg.848 lei 9.000 lei x 9% = 270 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 3. în valoare de 1.000 lei. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare: 700 kg x 1 1 lei/kg + TVA (24% x 7. c) materiale lansate în consum în valoare de 3. b) cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei. Diferenţele de preţ sunt nefavorabile. cantitatea aprovizionată 700 kg.848 lei 700 lei 7. TVA 24%.500 lei. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta metodei inventarului permanent şi a preţului standard: a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preţul unitar standard 10 lei/kg.

800 lei = Total factură 24.d) Donaţii şi diferenţe de preţ nefavorabile: 1.500 lei 135 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 4. care suportă 50% din costuri.000 lei 401 Furnizori 24.800 lei b) Distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor.000 lei + TVA (19% x 20. inclusiv TVA.635 lei 1. c) conform facturii primite ulterior. Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor: a) avans în valoare de 20. valoarea materiilor prime recepţionate este de 51.000 lei 10. cunoscând: preţul facturat de furnizor de 20. să se înregistreze operaţiile: 11 aprovizionarea cu echipament de lucru.000 lei % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Şi diferenţele de preţ: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1. înregistrându-se totodată şi repartizarea diferenţelor de preţ aferente.000 lei 10.500 lei x 9% =135 lei: 6582 Donaţii acordate = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1. plătit prin virament furnizorului.000 lei)___________________________________4. preţul standard de 21. care suportă 50% din costuri: % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 21.000 lei.800 lei Costul standard = 21. b) materii prime recepţionate.800 lei 20. pentru care nu s-a primit factura.000 lei.000 lei şi TVA de 24%. Utilizându-se metoda inventarului permanent şi preţul prestabilit ca preţ de evidenţă.000 lei. 12 echipamentul este distribuit integral salariaţilor.000 lei 840. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare 20. TVA 24%.000 lei. evaluate la 50. TVA 24%. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului: 13 . Obligaţia faţă de furnizor se decontează în mod obişnuit.000 lei 1. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 839.

129 lei 3.000 lei d) Plata furnizorului. în valoare de 5.871 lei 43.000 lei 50.871 lei 62. al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .240 lei 16.000 lei 240 lei 401 Furnizori 62.% = 5121 Conturi curente la bănci 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Materiile prime recepţionate pentru care nu s-a primit factura: % 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă c) La primirea facturii: 4426 TVA deductibilă Şi: 408 Furnizori . = 3.000 lei 401 Furnizori 4.340 lei 3.facturi nesosite 20.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 63.500 lei 840 lei 13 .500 lei: % = 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 4426 TVA deductibilă b) Trimiterea matriţelor la terţi spre a fi prelucrate: 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 5.000 lei 16. TVA 24%.reparaţia a cinci SDV-uri. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii eco nomice: . TVA 24%. costul facturat al prelucrării reprezentând 20% din valoarea matriţelor. X 700 lei/buc.240 lei 841. efectuată de o firmă specializată.trimiterea de matriţe la terţi pentru a fi prelucrate.240 lei 1.000 lei = 4428 TVA neexigibilă 12. .000 lei 12.000 lei.129 lei 3.000 lei = 408 Furnizori . Rezolvare: a) Reparaţia SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc.facturi nesosite = Şi: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.

000 buc. x 20 lei/buc. produsele în cauză nefiind scutite de TVA.000 lei d) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 Variaţia stocurilor e) Diferenţe de preţ: 75. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive: a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60.000 lei: % 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Si: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terţi 5.240 lei 1.000 lei = 1.000 lei. = 110. la preţul de înregistrare total de 40.600 lei 90.500 lei 843.000 lei b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5. iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10.000 lei 240 lei 842.600 lei = 711 Variaţia stocurilor 10.000 lei = 401 Furnizori 1.000 lei.000 lei Costul efectiv este de 5. costul efectiv fiind de 22 lei/bucată. = 345 Produse finite 75.500 lei: 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ la produse 4.000 x 6% = 4. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75.000 lei: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 100.000 lei 21.000 lei: 348 Diferenţe de preţ la produse c) Preţul de vânzare: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 111. evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/bucată. iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%.000 buc. x 22 lei/buc.000 lei. = 100.000 bucăţi de produse finite. Rezolvare: a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii: 711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 60. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate operaţiile economice de mai jos: a) se acordă produse finite propriilor salariaţi.000 lei 13 .000 lei. b) se obţin 5. c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90. TVA 24%.000 lei.c) Costul prelucrării: 20% x 5.

000 lei b) Acceptarea cambiei în valoare de 124. Rezolvare: a) Acordarea produselor finite propriilor salariaţi: 421 Personal .2.200 lei Impozitul pe profit = (40. acceptându-se o cambie la a cărei valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanţei.5%. arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) produsele facturate clienţilor la preţul de vânzare de 100.720 lei 14 .720 lei d) % încasarea cambiei.000 lei x 0.554.000 lei = 3.200 lei .000 lei 100.016 lei 200 lei 2.000 lei . Referitor la producţia vândută. scontul reţinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial.200 lei) x 16% = 6. c) preţul de evidenţă al produselor vândute este de 75.600 lei Contribuţia la asigurările sociale de sănătate = 40.5% şi respectiv 5.416 lei 6.000 lei 3.720 lei 124.000 lei.b) pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit de 16%.016 lei 421 Personal.720 lei 127.720 lei = 2.720 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi % 4111 Clienţi 766 Venituri din dobânzi = 127.000 lei Şi TVA: 635 Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 24. taxe si vărsăminte asimilate = b) Reţinerile din salarii: Contribuţia la fondul de şomaj = 40. iar contribuţiile acestora la fondul de şomaj şi fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 0.200 lei 844.5% = 200 lei 4427 TVA colectată 9.000 lei şi dobânda: 3% x 124. Rezolvare: a) Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 124.salarii datorate = % 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 8. b) cambia se depune la bancă spre scontare.5% = 2.4 lei: = 5114 Efecte remise spre scontare 127.000 lei x 5.000 lei.720 lei c) Depunerea cambiei spre scontare: 5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi Şi: 5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 127. scont 2% x 127.salarii datorate = 345 Produse finite 40. TVA 24%.

600 lei 15. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . iar 5% sunt deteriorate din vina clientului. 70% din valoare fiind suportată de întreprindere: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 635 = Cheltuieli cu alte impozite. având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea acestora. b) 15% din totalul ambalajelor se reţin de către client. şi achitarea cu numerar a diferenţei în momentul ridicării biletelor. TVA 24%.600 lei 10.165.600 lei 15. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) împreună cu mărfurile achiziţionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.400 lei d) Distribuirea biletelor către salariaţi.000 lei.000 lei 3.5121 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125. b) achiziţia a cinci bilete în valoare unitară de 3. c) distribuirea integrală a biletelor către salariaţi.200 lei 401 Furnizori 18.500 lei 846.500 lei 4.000 lei 845. Rezolvare: a) Plata avansului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Achiziţia biletelor de tratament: 5 bilete x 3. fapt pentru care 14 .600 lei 12.000 lei 2.000 lei. din care se restituie 80%.000 lei.000 lei 10.400 lei 6.554. în vederea achiziţionării unor bilete de tratament şi odihnă.000 lei = 15.000 lei 2. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumă de 10.400 lei 10.4 lei e) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 75.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5311 Casa în lei 18.6 lei 2. taxe şi vărsăminte asimilate 4427 TVA colectată 3.000 lei: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 4426 TVA deductibilă c) Plata furnizorului.

600 lei: 401 Furnizori = 409 Furnizori .600 lei c) Ambalajele nerestituite degradate: 5% x 2. TVA 24%.debitori = 401 Furnizori 2. iar coeficientul mediu pe baza căruia se repartizează diferenţele favorabile este de 5%.000 lei = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 381 Ambalaje 2.debitori 300 lei Şi TVA: 300 lei x 24% = 72 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 72 lei 409 Furnizori .000 lei.debitori 100 lei 848. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409 Furnizori .000 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 381 Ambalaje c) Vânzarea ambalajelor: = 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 100 lei 14 . costul facturat al prelucrării 400 lei.000 lei = 300 lei: 381 Ambalaje = 409 Furnizori . b) odată cu mărfurile se vând şi ambalaje în valoare de l .000 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2.000 lei = 100 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = Şi TVA: 100 lei x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24 lei d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 15% x 2. Rezolvare: a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare: 358 Ambalaje aflate la terţi = b) Costul prelucrării: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă Şi reprimirea ambalajelor: 381 Ambalaje = 358 Ambalaje aflate la terţi 2.debitori 1. preţul prestabilit al ambalajelor primite 2. TVA 24%. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare.000 lei = 1. cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.800 lei.se primeşte factura furnizorului.500 lei.

2 lei şi valoarea nominală aferentă de 5 lei.000 acţiuni x 5.000 acţiuni x 5 lei = 35. c) vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.000 de acţiuni noi la valoarea unitară de 5 lei. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de o unitate: a) răscumpărarea a 1.200 lei: 14 . b) primirea aportului în natură subscris anterior. cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7. d) vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii unităţii. în capitalul social aferent unei societăţi comerciale se efectuează şi se înregistrează următoarele modificări: a) subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalaţii tehnice evaluate la 75.500 lei 849.000 acţiuni x 5 lei = 10.000 lei d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.800 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 5% x 1. cu decontare prin virament.000 lei.800 lei 432 lei d) Descărcarea gestiunii: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 1.232 lei 1.000 de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei.000 lei: 456 = 1011 Capital subscris nevărsat 75.000 lei Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul b) Realizarea aportului: 2131 = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul Echipamente tehnologice (maşini. la preţul de 5 lei/acţiune. 35. c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve.000 lei total capital.4111 Clienţi = % 708 Venituri din activităţi diverse 4427 TVA colectată 2. cu încasare imediată în numerar. emiţându-se 2.000 lei x 10% = 3. la preţul de 5.000 lei c) încorporarea altor rezerve în capital: 2.800 lei = 90 lei: 388 Diferenţe de preţ la ambalaje = 608 Cheltuieli privind ambalajele 90 lei 848.2 lei = 5. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 15. pentru care corespund 15. d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4. utilaje şi instalaţii de lucru) Şi transferul capitalului: 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 75.000 de acţiuni la preţul unitar de 5. b) anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate.000 acţiuni x 5 lei = 75.000 lei: 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 10.500 lei: 1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultatul reportat 3.000 de acţiuni noi cu o valoare unitară de 5 lei. cu decontare ulterioară.3 lei/acţiune. Rezolvare: a) Răscumpărarea acţiunilor cu preţul de răscumpărare de 1.000 lei 75.000 lei ce provine din exerciţiul N2.

400 lei (2.3 lei) 109 Acţiuni proprii (200 acţiuni x 5.560 lei (300 acţiuni x 5.2 lei) 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 9.200 lei 109 Acţiuni proprii 2.2 lei) 1012 Capital subscris vărsat 2. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Vânzarea a 200 de acţiuni cu decontare prin virament: 5121 Conturi la bănci în lei = % 1.500 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1.060 lei 1. e) răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni. Se realizează un împrumut obligator referitor la care se înregistrează următoarele operaţii: a) subscrierea de către terţi a 2. cu decontare prin virament. vânzarea. valoarea nominală de 5 lei/obligaţiuneşi valoarea de rambursare de 5. vânzarea.400 lei (2. c) dobânda datorată obligatarilor pentru primul an.2 lei) 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii d)Vânzarea a 300 de acţiuni cu încasare în numerar: = 109 Acţiuni proprii 1.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4.500 lei 14 .000 obligaţiuni x 5 lei x 15% = 1.500 lei (500 acţiuni x 5 lei) 149 100 lei Pierderi legate de emiterea.000 obligaţiuni x 4. cu decontare în numerar. răscumpărarea. cunoscând că emisiunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%.7 lei/obligaţiune. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 850.500 lei (300 acţiuni x 5 lei) 149 60 lei Pierderi legate de emiterea.000 lei 9. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 10. b) încasarea integrală a sumelor de la obligatari.000 obligaţiuni x 5. răscumpărarea.109 Acţiuni proprii b) Anularea acţiunilor: % = = 462 Creditori diverşi 5.2 lei/obligaţiune.040 lei 20 lei (200 acţiuni x 5.400 lei % b) Dobânda anuală: 2. precum şi anularea acestora. d) amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului.600 lei (500 acţiuni x 5.7 lei) 1.2 lei) 5121 Conturi la bănci în lei 1.

la un preţ mai mare cu 10% decât valoarea rămasă neamortizată. şi decontarea acesteia.000 lei) x 20% = 100.100. 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului: 14 . ştiind că în anul l s-a rambursat rata.040 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 5121 Conturi la bănci în lei 1.c) Amortizarea primelor pentru toată perioada: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Răscumpărarea a 200 obligaţiuni x 5. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) acordarea unui avans de 20.000 lei Credite bancare pe termen lung d) Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. cunoscând că valoarea investiţiei se va recupera pe o perioadă de 10 ani. TVA24%. rata devenită restantă la scadenţa fixată pentru primul an. pe baza facturii primite în acest sens. rambursarea ratei restante determinate la finele primului an.000 lei. TVA 24%.000 lei.000 lei. TVA 24%.000 lei Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = Credite bancare 1621 600.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile Şi plata: 1682 = 5121 Conturi la bănci în lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100.2 lei = 1.040 lei e) Anularea obligaţiunilor: 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 1.000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung c) Rata restantă: 1621 = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. în valoare de 100.000 lei 852. dobânda datorată băncii pentru al doilea an.040 lei 851. d) vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an. c) amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare. referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaţiile ce privesc: a) b) c) d) obţinerea creditului în valoare de 600.000 lei . Se obţine un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%.000 lei pe termen lung b) Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600.000 lei = 1682 100. b) primirea în acelaşi exerciţiu a facturii finale aferente lucrărilor executate de terţ.

TVA 24%.000 lei 100. diferenţa achitându-se în numerar.120lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 Amenajări de terenuri 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital f) Plata furnizorului. d) decontarea obligaţiei faţă de executantul lucrării.000 lei 20.200 lei 100. a cărui valoare de intrare este de 5. cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei.000 lei 853.120 lei 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 88.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor d) înregistrarea preţului de vânzare: Valoarea rămasă = 100.000 lei c) Amortizarea anuală este de 100.800 lei 124. TVA 24%.000 lei 461 Debitori diverşi = % 109.000 lei = 80.20.000 lei 20.000 lei / 10 ani = 10. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parţial ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb. b) valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terţ la tariful de 10 lei/oră.000 lei 4427 TVA colectată 21.000 lei .000 lei 4. evaluate la 20 lei/buc. c) scăderea din evidenţă a activului casat.000 lei + 10% x 80.000 lei Preţul de vânzare = 80.000 lei.000 lei 24. fiind luate în calcul 40 ore.000 lei 80. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: 14 ... recuperată în proporţie de 85% prin intermediul amortizării.000 lei/an: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.800 lei 20. cu reţinerea avansului: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuriacordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 124.800 lei 99.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi la fel pentru anul 2: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.% = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 2112 Amenajări de terenuri 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 24. şi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc.000 lei = 88.000 lei 4.

250 lei Amortizarea tehnologice (maşini. în condiţiile încasării unui avans de 25% din preţul negociat de 200. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: Avans = 200.000 lei TVA colectată = 200.000 lei = 461 Debitori diverşi 50. c) scăderea din evidenţă a utilajului. cu reţinerea avansului: % 496 lei 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 200 lei 4426 TVA deductibilă 48 lei 5121 Conturi la bănci în lei 248 lei 854.000 lei: % 2813 = 2131 Echipamente 400. şi a 10 buc. = 400 lei.000 lei x 24% = 48.000 lei 14 . mijloacelor de transport.000 lei 7583 200. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut.000 lei 220.000 lei. TVA 24%.000 lei. animalelor şi plantaţiilor 6583 750 lei Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital d) Plata furnizorului.000 lei 2813 Echipamente 4. a cărui valoare de intrare este de 400.000 lei.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 40. x 20 lei/buc.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 48.000 lei x 85% = 4. cu o dobândă totală de 40. exclusiv TVA. AMC x 50 lei/buc. b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător. = 500 lei: % = 3024 Piese de schimb 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7588 Alte venituri din exploatare 900 lei 400 lei 500 lei b) Lucrări de casare facturate de terţi: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei: % = 6588 Alte cheltuieli de exploatare 4426 TVA deductibilă 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei c) Scoaterea din evidenţă a echipamentului casat parţial amortizat: 5. amortizată în proporţie de 55%.a) Recuperarea reperelor: 20 buc.000 lei x 55% = 220.000 lei 401 Furnizori = b) Avansul: 5121 Conturi la bănci în lei c) Scoaterea din evidenţă a utilajului amortizat pentru 400. utilaje şi instalaţii de lucru) instalaţiilor.250 lei: % = 2131 5.000 lei 461 Debitori diverşi =% 288.000 lei x 25% = 50.

c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opţiunii utilizatorului. d) scăderea din evidenţă a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate. durata contractului este de 5 ani. utilaje şi mijloacelor de transport. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura privind redevenţa lunii curente: 4111 Clienţi = % 706 Venituri din redevenţe. cunoscând că valoarea de intrare este de 160.10.000 lei.000 lei . utilaje şi mijloacelor de transport.400 lei d) Scăderea din evidenţă: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei Amortizarea anuală = 150. valoarea reziduală prevăzută este de 10.000 lei. TVA 24%.000 lei 10.000 lei 856.000 lei 150.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei 960 lei b) Amortizarea: Valoarea amortizabilă = 160. instalaţii de lucru) animalelor si plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 160.000 lei / 5 ani = 30. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4. (maşini.400 lei 7583 10.960 lei 4.000 lei c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală: 461 Debitori diverşi = % 12.000 lei = 150. b) evidenţierea amortizării care a stat la baza calculării redevenţei.000 lei 855. iar regimul de amortizare aplicat este cel linear. de 4. după cum urmează: 14 . mijloacelor de transport.Amortizarea tehnologice instalaţiilor. (maşini.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 2.000 lei. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 180. în baza unui contract de leasing operaţional pentru o instalaţie de lucru. animalelor şi plantaţiilor 30. In vederea achiziţionării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrări contabile. locatorul înregistrează următoarele operaţii: a) întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevenţa aferentă lunii curente.

480 lei 2.560 lei 26.040 lei 21. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate care privesc achiziţionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia mobilierului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Recepţia mobilierului: % = 404 Furnizori de imobilizări 214 Mobilier. TVA 24%. TVA 24%.000 lei 5.000 lei 480 lei 857.480 lei 2. aparatură birotică.000 lei 480 lei 14 .debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializată: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 2.560 lei 26.000 lei. b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ.000 lei. d) decontarea la scadenţă a biletului la ordin subscris.040 lei 2.a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20. Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia de materii prime: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori.000 lei. iar furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%. c) diminuarea obligaţiei faţă de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rămasă. în care este consemnat preţul de vânzare de 21.040 lei 2.000 lei. c) recepţionarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantităţii totale livrate este de 10.000 lei 480 lei 23. echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale şi alte active corporale 4426 TVA deductibilă c) Diminuarea obligaţiei şi subscrierea biletului la ordin: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 405 Efecte de plătit pentru imobilizări d) Decontarea biletului la ordin: 405 Efecte de plătit pentru imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 23. d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului. TVA 24%. b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei.

500 lei 37.2.500 lei: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 46. s-au consumat materiale de 10.648 lei .168 lei Deschiderea acreditivului: 581 Viramente interne Şi: 5411 Acreditive în lei Plata diferenţei: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .800 lei 2. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3. d) lipsurile nesoluţionate sunt de 5.800 lei + TVA (24% x 9.000 lei 480 lei 10.152 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 12.168 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000 lei 720 lei 15 . Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepţionarea a 750 unităţi din sortimentul A la preţul unitar facturat de furnizor de 50 lei.168 lei = 581 Viramente interne 10.000 lei) 200 lei = Net comercial 9.000 lei.720 lei 3.352 lei d) Decontarea din acreditiv a diferenţei datorate: Total datorie = 496 lei + 12. TVA 24%.Rabat (2% x 10.000 lei. ştiind că la începutul perioadei unitatea deţinea materiale în valoare de 20. a efectuat aprovizionări de 35. TVA 24%.648 lei Diferenţă de plată = 12.000 lei.c) Factura: • Preţ de cumpărare 10. cu diferenţe de preţ favorabile de 10% constatate la inventarierea anuală.152 lei 9. c) costul total efectiv de achiziţie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente.168 lei 858.000 lei .480 lei avans = 10.000 lei.648 lei 2. x 50 lei = 37.352 lei = Total factură 12.500 lei 9.152 lei = 12. fiind facturate de o unitate specializată.000 lei şi se aplică varianta inventarului intermitent. Rezolvare: a) Recepţia materialelor consumabile: 750 buc.000 lei b) Cheltuielile de transport în condiţiile în care evidenţa se ţine la preţ prestabilit: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 3.800 lei)___________________________________2. Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la preţul prestabilit.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5411 Acreditive în lei 12.

se efectuează şi se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) cumpărarea a 300 halate la preţul unitar de 600 lei.000 lei 960 lei c) Predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.600 lei: % = 3024 Piese de schimb 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi TVA: 24% x 55. TVA 24%. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.248 lei: 4282 = Alte creanţe în legătură cu personalul 4427 TVA colectată 13.200 lei 860. şi anume: 15 .000 lei achiziţii . c) predarea către salariaţi. în baza tabelelor întocmite în acest sens. în cadrul unui agent economic cu activitate de producţie se realizează şi se înregistrează mai multe operaţii economice.200 lei 180.960 lei 4. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180. salariaţii suportând 50% din cost: 50% x 55. a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior. d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare.000 lei x 10% = 500 lei: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4.000 lei. salariaţii suportă 50% din cost.000 lei -500 lei 859.200 lei 27.10.000 lei x 30% = 1.c) Anularea soldului iniţial: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile Şi constatarea stocului final: 20.200 lei: 6024 = Cheltuieli privind piesele de schimb 3024 Piese de schimb 1.200 lei = 13. fiind facturate de o unitate specializată.000 lei = 55.000 lei: 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 20.000 lei 43.600 lei d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.000 lei d) Lipsurile nesoluţionate cu diferenţe de preţ favorabile: 5.000 lei: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 223.200 lei b) Cheltuielile de transport facturate de o firmă specializată: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4.000 lei stoc iniţial + 35.600 lei 27.248 lei 55.000 lei consum = 45.500 lei 5.000 lei 45.200 lei.200 lei = 27. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi.

5.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse = 711 2.: Costul efectiv = 25.500 lei = 2.000 lei: 345 Produse finite = 711 25.000 lei: 345 Produse finite = 711 50.000 lei 15 . x 25 lei/buc. în contabilitatea unei unităţi cu profil de producţie se înregistrează operaţiile economice referitoare la: d) obţinerea a 1.000 lei = 20.000 lei 4111 Clienţi = % 28.000 lei .000 lei x 20% = 24.000 lei Preţul de vânzare = 20.000 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse c) Vânzarea: 1.000 buc. = 5. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite la cost de producţie efectiv: 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite la cost standard: 1.25.000 lei = 0. = 50. g) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.500 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 861. = 12.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse 5. TVA 24%.000 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Diferenţe de preţ favorabile: 1. f) întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite.a) obţinerea a 1. c) vânzarea a 50% din bunurile obţinute la un preţ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producţie aferent. b) diferenţa de preţ aferentă producţiei înregistrate anterior este favorabilă. de 5 lei/unitate.000 lei 345 Produse finite 12. care se urmăresc la preţul prestabilit de 25 lei/unitate.12.000 lei 4427 TVA colectată 4.560 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. a producţiei obţinute la un preţ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producţie.000 buc. e) livrarea integrală.2 x Re 345 . x 5 lei/buc. fără facturare.500 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse e) Diferenţele de preţ aferente produselor vândute: K = Re 348 . d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute. = 25.000 lei / Rd 345 .560 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 24.000 buc.000 buc.000 bucăţi din produsul A la costul de producţie unitar de 50 lei.000 unităţi din produsul A. x 25 lei/buc. x 50% = 500 buc. x 50 lei/buc.000 lei + 20.2 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite: 0.5.

000 lei.240 lei 1.000 lei)___________________________________2.000 lei b) Cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4426 TVA deductibilă 542 Avansuri de trezorerie 1.400 lei = Total factură 12.300 lei 71. c) vânzarea a jumătate din mărfurile achiziţionate. TVA 24%. în condiţiile utilizării preţului prestabilit: a) recepţionarea mărfurilor cumpărate la preţul facturat de furnizor de 10.800 lei 862. e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens. TVA 24%.500 lei Livrarea fără factură: 418 Clienţi .000 lei 240 lei 15 .800 lei = 418 Clienţi . cu decontare ulterioară. cunoscând că preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard aferent.000 lei % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 378 Diferenţe de preţ la mărfu = 401 Furnizori 12. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 10.000 lei.facturi de întocmit 71.400 lei Costul standard = 9.000 lei + TVA (19% x 10.000 lei. şi decontate dintr-un avans de trezorerie.000 lei = 57.000 lei 2.facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă c) La întocmirea facturii: 4111 Clienţi Şi 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată d) Descărcarea gestiunii 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite 50.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Preţul de vânzare = 50.000 lei 13.300 lei 57. d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute.000 lei + 15% x 50.500 lei 13.400 lei 1.400 lei 9. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operaţiile de mai jos. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l . Preţul standard aferent este de 9.

c) Costul standard aferent mărfurilor vândute = 9.651.296 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.400lei .000 lei 607 Cheltuieli privind mărfurile = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.000 lei preţ prestabilit. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efectuarea înregistrărilor pentru operaţiile care se prezintă în continuare: a) recepţionarea ambalajelor.678 lei 1.4. dobânda cuvenită vânzătorului este de 800lei.387 lei 5.387 lei şi adaosul comercial de 611.238.000 lei / Rd 371 .678 lei TVA neexigibilă aferentă diferenţei de 8. în valoare totală de 20. 8.500 lei Preţul de vânzare = 4. c) evidenţierea veniturilor corespunzătoare dobânzii. inclusiv TVA.696 lei 5.6.000 lei 863.222 Diferenţe de preţ aferente mărfurilor ieşite = Re 371 .000lei. avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor.1. b) scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute anterior.222 =1.156 lei 1.400 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.000 lei x 50% = 4.600lei TVA colectată aferentă avansului = 1.9.840.548.500 lei: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri e) Repartizarea diferenţelor de preţ: K = Rd 378 .600lei x 100/l 24 = 209. iar preţul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic.612 lei 309.000 lei x 50% = 4.600 lei avans = 6. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: Avans = 8. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate: a) facturarea mărfurilor către cumpărător.710 lei 800lei b) Descărcarea gestiunii: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 607 Cheltuieli privind mărfurile c) Contabilizarea venitului din dobânzi: 472 Venituri înregistrate în avans = 766 Venituri din dobânzi 800lei 371 Mărfuri 8.548.156 lei.000lei 5.1.000 lei. 15 .000 lei x 20% = l. exclusiv TVA.457 lei 864. cunoscându-se următoarele elemente: preţul cu amănuntul.000lei .000 lei = 0.71 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 472 Venituri înregistrate în avans 8.500 lei x 20% = 5.400lei x 100 / 124 = 1.400 lei 1.500 lei x 0. cunoscându-se în plus TVA de 1.500 lei + 4. cunoscând că preţul înscris în factură.000lei 611.600lei .500 lei 6.2. este de 4. b) repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte unităţi.400lei va fi: 6.238.

Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 4.000 lei Rabat (2% x 48.000 lei de către un client.960 lei Costul standard = 4. Rezolvare: a) Factura: • = + = Preţ de vânzare: 400 buc.040.000 lei . facturate anterior proforma la valoarea unitară de 130. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor: a) facturarea a 400 unităţi din sortimentul de marfă A. x 120 lei/buc.000 x 24% = 1. în condiţiile utilizării sistemului de restituire directă.6 lei 47. e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70. cunoscând că preţul unitar.000 lei 2. cu facturare ulterioară.200 lei 865.6 lei Total factură 58. TVA fiind de 24%.289. având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor.0 lei 11.000 lei x 10% = 2.9 lei/$.200 lei 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.c) reţinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5.600 lei % = 401 Furnizori 4. 48.329.6 lei 15 .6 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 58.329.10% x 4. din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate.289. exclusiv TVA.000 lei. c) livrarea.600 lei 4426 TVA deductibilă 960 lei 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 400 lei b) Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unităţi şi repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile: 20. a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei.000 lei Şi TVA: 5.960 lei 381 Ambalaje 3.000 lei c) Ambalajele reţinute pentru nevoile proprii: 381 Ambalaje = 409 Furnizori .000 lei: 6582 Donaţii acordate = % 381 Ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 22.000 lei + TVA (19% x 4.debitori 5. este de 120 lei. b) încasarea creanţei de l .000 lei.000 $ faţă de un partener extern la cursul de 2.000 lei 20.000 lei = 3.040 lei)_________________________________11. fapt pentru care se facturează.000 lei) 960 lei Net comercial 47.040 lei TVA (24% x 47.000 lei)_____________________________________960 lei = Total factură 4. d) primirea a 100 bucăţi ambalaje restituite de altă unitate.

TVA 24%.000 lei 1.000 lei 11.666 lei 15 .760 lei 401 Furnizori 60.000 lei = 401 Furnizori 130.8 lei/$ x 7% = 2. e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30.500 $ faţă de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj. fără factură.000 lei 11.000 lei 49.000 lei. a 500 kg de materie primă din sortul A la preţul unitar de 75 lei.000 lei) = Total factură % = 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilă b) Subscrierea biletului la ordin: 401 Furnizori= 50.755 lei 145 lei 2.8 lei/$ . avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un avans de 10%. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.2.8 lei/$.604 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.755 lei/$: încasarea creanţei: 5124 Conturi la bănci în valută = % (1.760 lei 403 Efecte de plătit c) Cursul de schimb la plată = 2. iar la momentul plăţii a înregistrat o scădere cu 7%.000 lei.000 lei 12.134 lei (8.5% x 2.900 lei 866.500 $ x 2. Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare . TVA 24%.8 lei/$) 5124 Conturi la bănci în valută 22. d) recepţionarea.604 lei: 404 Furnizori de imobilizări = % 23. iar diferenţa este achitată cu numerar.9 lei/$ = 2.760 lei 60.debitori e) Acceptarea unui bilet la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 70. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operaţia anterioară.000$x2.facturi de întocmit = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4428 TVA neexigibilă d) Primirea ambalajelor restituite: 409 Furnizori .755 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar c) Livrarea cu factură ulterioară 418 Clienţi .800 lei (8. remiză de 2%. cunoscând că la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2.9lei/$) 4111 Clienţi 1.b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 2.500 $ x 2.000 lei) = Net comercial + TVA (24% x 49.000 lei 62.Remiză (2% x 50.760 lei 60.760 lei 49. c) achitarea obligaţiei de 8.000$x2.9 lei/$ .000 lei 50.000 lei 2.

000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC. paritatea de conversie fiind: o acţiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligaţiune. 874.000 lei.000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare de 4.000 obligaţiuni) .costuri estimate de vânzare 400 lei. Purtătorii a 2. Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni? Rezolvare: Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4.1 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de 4 lei/obligaţiune.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii.000 acţiuni x 3 lei/acţiune) = 2. adică 3.500 lei 37. 878. în cursul anului N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.60 = 3.000 lei x 10% = 3. l lei/obligaţiune x 2. întreprinderea estimează că mărfurile vor putea fi vândute la preţul de 3.000 Iar provizionul rămas fără obiect este anulat: 1511 Provizioane = 7812 Venituri 60.500 lei. diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10 lei.000 lei 870.000 15 .000 lei 2.000 lei ca rezultat al deciziei din instanţă. obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni.000 lei: 401 Furnizori = % 409 Furnizori . Cum este afectat contul de profit şi pierdere în anul N+1? Rezolvare: în exerciţiul N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.500 + 250 + 300 + 10 + 90 . Ce valoare au mărfurile la închiderea exerciţiului financiar? Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 2.000 lei La închiderea exerciţiului financiar.090 lei Valoarea realizabilă netă = 3.d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 30.000 lei e) Avans: 30.500 lei: % = 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă 408 Furnizori facturi nesosite 46.200 lei. cheltuieli de manipulare 10 lei.500 lei 9. La data bilanţului. La dorinţa purtătorului. reducere comercială primită 60 lei. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de 60. mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. taxe vamale 250 lei.Valoarea nominală a acţiunilor emise (2.000 lei: 658 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40. prime de asigurare 90 lei. Dispuneţi de următoarele date: o societate a achiziţionat mărfuri din import.419 lei 581 lei 27. cheltuielile legate de achiziţie fiind: valoarea în vamă 2.400 lei . Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10. cheltuieli de transport pe parcurs intern 300 lei.400 = 3.400 .

000 lei SF scriptic: 2.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se înregistrează un minus de 100 lei.200 x 20/120 = 4.400 lei. disponibilităţi în valută 100 $. Conform OMFP nr. clienţi creditori 600 lei.000 lei.048 = 25.000 $. Care este mărimea activului net contabil? Rezolvare: 15 .000 lei.000 .8 lei/$ = 280 lei Utilaje: 11.800 lei Datorii: 2.pentru litigii din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Rezultatul exerciţiului N+1 este majorat cu 20. utilaje din import 11. venituri din ajustări privind deprecierea creanţelor clienţi 3. stoc final de produse finite 12. alte venituri din exploatare 10. Ce valoare prezintă în bilanţ stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 31. O societate are la data bilanţului creanţe în valută de 1. stoc iniţial de produse finite 1. Valoarea produselor finite în bilanţ este de 900 lei. producţie imobilizată 20.000 lei.200 lei.200 lei.8 lei/$ = 2. valoare contabilă 260 lei.000 $ x 2. valoare contabilă 5.000 lei .000 lei + Alte venituri din exploatare________________________________10. inclusiv TVA 24%.nu se actualizează 889.248 x 24/124 = 6.000 (vânzări de produse finite) + 4. disponibil la bancă 400 lei.000 (vânzări de mărfuri) + 10.4. venituri din redevenţe.000 lei.8 lei.000 lei + Venituri din producţia imobilizată 20.000 = 1. valoare contabilă 2. Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: imobilizări 6. societatea practică un adaos de 20%. cursul dolarului a fost l $ = 2. O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial 2.048 lei Valoarea produselor finite vândute.000 $. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanţul de deschidere? Rezolvare: Creanţe: 1. 883.600 lei. alte rezerve 1.000 lei.000 lei 885.000 lei.000 lei + Variaţia stocurilor de produse finite (Sf .000 lei = 63. costul mărfurilor vândute 6.900 lei.000 lei. care este mărimea cifrei de afaceri şi a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = 8.200 .200 lei Costul de producţie al produselor finite vândute = 25.000 $ x 2.600 lei Disponibilităţi: 100 $ x 2.055/2009.000 (redevenţe) = 22.8 lei/$ = 5.Si) 11. vânzări de produse finite 31.21. subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei. datorii în valută 2. preţ de cumpărare 4.200 lei Adaos comercial = 25.248 – 6. 3. stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei.000 lei.248 lei. mărfuri 1. capital subscris vărsat 3. exclusiv TVA = 31. producţie obţinută la cost de producţie 40. La închiderea exerciţiului.000 + 20. furnizori 2.000 lei.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 22.000 lei.200 = 21. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 8.000 lei.000 lei.400 lei. producţie curentă 20. locaţii de gestiune şi chirii 4. 887.000 lei. vânzări de produse finite 10.800 lei.000 $.000 lei.

anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor şi utilajelor .800 . 4.000 lei . Se ştie că: preţul de import (valoarea în vamă) este de 20.200 = 4.400 + 1.9 u.524 485.000 lei.000 lei.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 8.m.000/5 = 5. în exerciţiul N (după 3 ani de funcţionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18.ANC = Active .000 lei Valoarea justă = 18. rabat 2%.000 lei Plus de valoare = 8..m.Remiză = l % x 490 Valoare netă comercială Scont de decontare = l % x 485. 4.m.m. l Valoare netă financiară .000 lei Valoarea netă contabilă = 10. remiză 1%. O societate achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 500 u.000 + 20.000 893.2. 485.200 = 5. TVA 24%. mutarea sondei şi refacerea amplasamentului la terminarea extracţiei sunt de 1. amortizabil linear.249 u. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la preţul de 25.m.400 +1.600 = 4. comisionul vamal 1%.000 x 10% + 20.000 lei Comisionul vamal = 200 lei TVA achitată în vamă = 24% x 22.Rabat = 2% x 500 .la data achiziţiei se înregistrează: % 301 = 401 Furnizori 601.Datorii = 6. 480. taxa vamală 10%. iar cheltuielile estimate cu demontarea.000 lei.m. 15 .600 lei sau ANC = Cpr = 3.000 lei Amortizarea cumulată după trei ani de funcţionare = 15. durata 5 ani.851 u.600 lei 890.200 + 400 . TVA 24 %. scont de decontare 1%.000 = 2131 Echipamente tehnologice 15.328 lei 891.1 u.m. Societatea X achiziţionează o sondă de extracţie din import. Rezolvare: Amortizarea anuală = 25.000 lei Taxa vamală = 2.000 x 1% + 1. Precizaţi efectele generate în exerciţiul N privind plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicării metodei de reevaluare prin creşterea valorii contabile nete.800 = 24. Rezolvare: Costul de achiziţie = 20. 10 u. Care vor fi efectele în situaţiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii? Rezolvare: Preţ de achiziţie .1 500 u.800 lei. Indicaţi mărimea costului de achiziţie şi a taxelor datorate în vamă.

după care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei.400 600 300 .000 . Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400.524 767 4.200 .000 = 100.000 lei.000 lei Variaţia stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) .000 + 6.amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor .000 lei cost standard.54.000 + 600.424 % 601.contabilizarea scontului la data decontării: 116. diferenţe de preţ nefavorabile aferente produselor intrate 80. care afectează negativ rezultatul 896. Rezolvare: K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20.000 lei în negru SF 345 = 400.000 x 6% = 54.000 .(600 + 80) = 274 lei.500 3.400 încasarea subvenţiei pentru investiţii: .Materii prime 4426 TVA deductibilă .000 lei cost standard.500 445 Subvenţii 1.000 2.000 = 6.vânzarea utilajului se înregistrează astfel: 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 800 3.900.reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri proporţional cu amortizarea: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1.subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 16 . Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumă de 3.000 lei. Precizaţi influenţa asupra situaţiilor financiare determinată de diferenţele de preţ.000) /(400.achiziţia utilajului: 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări .000 + 80. intrări de produse finite în cursul lunii 600.400 lei.000 lei cost standard.000 lei în bilanţ stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.000 lei.000 + 600.000 + 80.000 2.000 lei SF 348 = -20.nefavorabil RC 348 = RC 345 x K = 900. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? Rezolvare: 401 Furnizori = - contabilizarea subvenţiei de primit: 445 Subvenţii 5121 Conturi la bănci în lei = = 475 Subvenţii pentru investiţii 1. diferenţe de preţ favorabile la produsele în stoc 20.673 Conturi la bănci în lei 895.851 Venituri din sconturi acordate 5121 596. ieşiri de produse finite 900.000) x 100 = 6% .000 = 106.

SFC ct. cont 397 = 4. cont 161 = 8.000 lei.000 .12. cont 394 = 2. cont 105 = 6. cont 117 (SD) = 4.000 lei.01. cont 151 = 2.000 lei 898.01.SFC ct.000 lei.000 .Impactul asupra bilanţului este următorul: Active Echipamente tehnologice Datorii Venituri înregistrate în avans Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din activele cedate Cheltuieli cu activele cedate Rezultat 2. Care este valoarea postului bilanţier „Produse finite şi mărfuri"? Rezolvare: Produse finite = SFD ct.000 + 5. cont 129 = 5.000 lei Produse finite şi mărfuri = 90.01.39.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.N 150 kg.000 lei.000-2.000 = 146.4.N 400 kg şi pe 25. cont 371 = 234.000 lei. cont 348 (SC) = 8.N 100 kg a 17 lei.000 lei 899.000 = 90.45. cont 4428 = 39.000 lei.000 + 146.000 lei.5. Rezolvare: Total capital propriu = 21. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.01.000 .000 lei. cont 331 = 1. conturile prezintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.200 -1. 345 .000 lei.000 = 236.000 lei 16 .000 lei.500 lei Total 6. 394 = 100.000 .200 300 800 600 +500 1.Ieşiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.4.000 lei.000 lei Mărfuri = 234. Calculaţi suma capitalului propriu.000 lei ___________________________200 kg x 15 lei = 3. conturile de stocuri de produse.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.N.000 lei.N.N 300 kg a 15 lei şi pe 20.500 lei . 348 .000 600 0 897. mărfuri şi asociate lor ale societăţii X prezintă următoarele solduri: cont 345 = 100.400 1. cont 121 (SC) = 5.000 -8. ieşiri pe data de 15. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.500 300 0 3.12. intrări pe data de 10.000 lei. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materia primă X: stoc iniţial 200 kg a 10 lei. cont 169 = 1.000 lei. cont 378 (SC) = 45.000 lei. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO şi LIFO? Rezolvare: FIFO: .000 + 6.000 .000 = 23.000 lei.000 lei Total 5.

înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 290 2131 Echipamente tehnologice 2.350 lei Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei LIFO: .700 lei Ieşiri:150 kg: 100 kg x 17 lei = 1.200 lei Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei 900.700 lei _________________________50 kg x 10 lei = 500 lei Total 2. cheltuieli de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei.700 300 .scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate .500 lei ___________________________100 kg x 10 lei =1.000 lei.Ieşiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4.700 lei .700 lei. amortizarea calculată 1. materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei..500 lei ______________________________50 kg x 17 lei = 850 lei Total 2.000 lei Total 5.500 lei Intrări: 100 kg x 17 lei = l .Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.Intrări: 100 kg x 17 lei = l .înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 110 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: 16 . Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalaţii 2.Ieşiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1. Care vor fi efectele în situaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţă a instalaţiei? Rezolvare: .500 lei .500 lei Total 6.000 1.

Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N.000 = 395.000 lei.000 lei. cont 708 = 100 lei. titluri de participare deţinute pe termen lung 45. prime privind rambursarea obligaţiunilor 1. cont 707 = 400 lei.000 + 150. cont 758 = 90 lei.1.000 + 20.000 Furnizori B Efecte de primit 903.000 lei.000 + 3.600 lei.000 lei 905. conturi la bănci 60.000 lei. cont 766 = 300 lei. furnizori debitori 15. precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit şi pierdere? 16 . scade rezultatul cu 120 lei.000 + 10. acţiuni proprii 15.000 lei.000 lei.000 + 60. cresc materialele consumabile cu 180 lei.000 + 5.N 200 lei.) Indicaţi mărimea cifrei de afaceri. efecte de plată 1.000 lei. (Venitul din dobândă nu provine din contracte de leasing. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 5. Care este suma datoriilor? Rezolvare: Datorii = 1.000 lei.30. Rezolvare: Active circulante = 100. şi vinde societăţii C produse finite de aceeaşi valoare decontabile cu un efect de comerţ (cambie).000 .000 . Cum se reflectă în contabilitatea societăţii A decontarea cu societăţile B şi C? Rezolvare: Societatea A înregistrează: 401.000 = 10. din care dividende încasate 400 lei. diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20. La sfârşitul exerciţiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societăţii X sunt următoarele: cont 701 = 8.000 lei.000 lei.000 + 400 + 100 = 8. 901.500 lei 902.000 + 5.000 lei. furnizori debitori pentru stocuri 10. produse finite 150. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: stocuri de materii prime 100. Precizaţi mărimea activelor circulante. din care plătit 100 lei.000 lei. din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei.000 lei 904. cont 722 = 2.000 lei. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: capital social 100. clienţi 80.000 lei.000 lei.Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 300 110 290 -120 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei. Rezolvare: CA = 8.000 lei. TVA de recuperat 5. Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100. clienţi creditori 2. ajustări pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat şi înregistrat la 30. clienţi creditori 25. TVA 24%. credite bancare 3.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 + 2.09. cheltuielile aferente exerciţiului N 5. Cota impozitului pe profit este de 16%.000 lei.B = 413 124. societatea A andosează cambia acceptată de clientul C.000 + 80. Pentru decontarea cu furnizorul B. cont 711 = 500 lei. veniturile aferente exerciţiului N 8.

Din balanţa de verificare a conturilor încheiată la 31.600 + 200 + 300 . durata de funcţionare 5 ani.000 lei. amortizarea se calculează degresiv (coeficient de amortizare degresivă 1. Rezolvare: Costul de achiziţie al utilajului = 2. Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achiziţionare (sfârşitul lunii decembrie N-l) 4.000 lei. cont 169 = 1.000 lei.700 + 270 + 27 + 800 = 3.500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei Impozit pe profit de plătit = 300 lei 906. Valoarea justă este de 3.000 lei.000 lei.500 lei Impozit pe profit = 2.000 -1.000 lei.000 lei.000 lei Plus de valoare = 200 lei înregistrarea reevaluării: .000 .anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor = 2131 Echipamente tehnologice 1.000 lei. Cheltuielile interne de transportmanipulare sunt de 800 lei. cont 151 = 19.000 . cont 106 = 10. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: cont 1012 = 50.000 lei.000 lei. comisionul vamal l %.200 . taxa vamală 10%.797 lei 907.5. Calculaţi costul de achiziţie al utilajului din import. cont 418 = 4.000 + 16.000 + 4.000 lei.800 lei Valoarea justă = 3.000 $ la cursul de schimb de 2. TVA 24%. Cum se reflectă reevaluarea utilajului? Rezolvare: Amortizarea pentru anul N = 4.2. cont 161 = 4. cont 121 (SC) = 8. cont 5187 = 4.5). Peste un an are loc reevaluarea utilajului. Societatea X achiziţionează un utilaj din import ştiind că preţul de import stabilit la frontiera română este de 1. Rezolvare: Creanţe = 20. cont 129 = 7.000 = 45.12.200 = 2. cont 519 = 6.000 lei.000 lei. cont 413 = 16.000 lei.400 = 2.Rezolvare: Rezultat fiscal = 8.200 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N = 4.000 lei. Determinaţi mărimea creanţelor întreprinderii. cont 491 = 2. Care este mărimea capitalului propriu şi a capitalului permanent? 16 .N rezultă următoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111= 20.000 lei.000 + 3.000 lei 909.000 lei.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 1058 Rezerve din reevaluare 200 908. TVA 24%.000 x 30% = 1.7 lei/$. cont 419 = 7. cont 425 = 3.000 + 4.

000 Valoare netă comercială Scont de decontare: 1% x 98. Rezolvare: Preţ de achiziţie .000 . Care este mărimea rezultatului contabil? Rezolvare: Societatea înregistrează următoarele venituri: 16 . Precizaţi care este mărimea activelor imobilizate si a activelor circulante. 911.000 lei. cont 419 = 600 lei.000 lei 910.1. Dispuneţi de următoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30. salarii plătite 32.900 lei.la data achiziţiei se înregistrează: % = 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime 4426 TVA deductibilă . amortizare 1.000 = 61.000 + 19.Rezolvare: Capitaluri proprii = 50.000 lei.000 Valoare netă financiară .284.8 lei. cont 301 = 4. cont 409 = 300 lei. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3. TVA 24%. Scontul de care beneficiază cumpărătorul conduce la recunoaşterea unui venit financiar.020 Cu ocazia achiziţiei stocurile cresc cu 98.000 .600 lei.7.700 912.000 980 97.000 lei ca preţ de evidenţă şi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii.000 lei.000 lei Capital permanent = 61.000 .200 + 300 + 500 + 100 = 4.000 + 10. cont 461 = 100 lei. iar datoria faţă de furnizori creşte cu 121. rabat 2%. salarii datorate 35.000 + 4.8 100.Rabat 2% x 100. Indicaţi efectele în situaţiile financiare dacă se utilizează preţul standard de 90.000 lei.000 8.8 90. dobânzi 400 lei.000 lei.284. Rezolvare: Active imobilizate = 10. cont 281 = 3. cont 391 = 200 lei. cont 462 = 150 lei.000 = 83. cont 4111 = 500 lei. ea vinde 30% din ele la preţul de 38.000 Active circulante = 4.000 2.000 98. Dispuneţi de următoarele informaţii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10. scont de decontare l %. reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de 10%.000 23.000 + 8.000 lei. Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preţ de vânzare 100.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 980 401 Furnizori 121.000 .000 lei.000 = 7.3.000 lei.284.000 lei (valoarea netă comercială).

în condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%.000 lei.000 lei.1 u. Obligaţiuni B: Achiziţie pe 5 decembrie: 1.000 acţiuni x 1.2 u.000 lei.300 lei. Se suplimentează ajustarea pentru acţiuni cu 250 u.000 x(l..m. cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10. scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei. O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza facturii.000 lei.000 + 2.m.1.1 u.. TVA 24%. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării 10.000 lei.2 u.000 lei.000 lei.Variaţia stocurilor = 30.30% x 30..000 lei şi a vândut produse la preţul de vânzare de 380.2% x 400 = 392 lei Preţul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +24% x 509. Rezolvare: FNT din activităţile de exploatare = 10.000 35. creşterea stocurilor de materii prime 1. plătindu-se băncii comerciale un comision de 10.000 . Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumă? Rezolvare: Cifra de afaceri a crescut cu 380. variaţia stocurilor a crescut cu 100. Precizaţi înregistrările contabile în situaţiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u.m.000 400 1.600 40. care este preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate? Rezolvare: Costul de achiziţie = 400 . rabat 2%. B = 9.m.m. Achiziţie pe 23 decembrie: 1. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerţ.000 . respectiv de 250 u. în exerciţiul N.000 21.900 35.000 16 .6 = 631.l) = 400 u.000 = 10.500 lei.000 acţiuni x 3 u.m. societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400.010 Total 56. scont de decontare 1%. cheltuieli cu amortizarea 2.m.000 lei.2-l.m.500 + 300 + 1. 915.900 . impozit pe profit plătit 1.500 .m.3 u. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1. 3.m. scăderea conturilor de creanţe clienţi 1. 913. C = 3.300 + 200 .010 Şi următoarele cheltuieli: Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu amortizarea Total Societatea înregistrează un profit de 16.010 lei. Pentru acţiunile C nu este necesară o ajustare de valoare.500 lei 151.500 acţiuni x 3. creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei. costul lor de producţie fiind de 300. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2. venituri din plasamente 300 lei. Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societăţi se prezintă după cum urmează: Acţiuni A: Achiziţie pe 16 decembrie: 4.m.10% x 38. Rezolvare: Pentru acţiunile A ajustarea de valoare necesară = 4.000 lei.000 Venituri din vânzarea produselor finite = 38.000 obligaţiuni x 10 u. iar rezultatul brut a crescut cu 470.300 -1.000 lei.904 lei 914. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv TVA). venituri din provizioane 500 lei. Preţul de cumpărare 400 lei.

250 u.stornarea înregistrării efectuate la achiziţie: 16 .3) = 700 u. = 450 u. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 450 152. Se vând produse finite.500 lei. Se cumpără. la sosirea facturii. TVA 24%? Rezolvare: La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: . materii prime fără factură în valoare de 1. TVA 24%. TVA 24%? Rezolvare: . cost de producţie 4. Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă. la preţul de 5. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.la primirea facturii cumpărătorul înregistrează: % 408 Furnizori -facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 4426 TVA deductibilă .984 1.6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 250 Pentru obligaţiuni ajustarea necesară = 1. în ianuarie. în luna decembrie. în decembrie.984 1. TVA 24%.860 100 24 = 401 Furnizori 1.m.iar vânzătorul înregistrează: 411 Clienţi = % 418 Clienţi -facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4427 TVA colectată 360 1.m.500 lei. . în ianuarie. valoarea este de 1.860 100 24 = 4428 TVA neexigibilă 360 4428 TVA neexigibilă = 153.9. la întocmirea facturii. valoarea este de 4.m.m. fără factură.600 lei. Se suplimentează ajustarea pentru obligaţiuni cu 700 u.000 lei.000 x (10 .800 lei.

şi înregistrarea facturii: % 5. Calculaţi valoarea acestui preţ.200 .200 5.000 1.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 20.000 14.152 TVA colectată 154. Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 1.000 411 Clienţi = 16 .952 4. Se cumpără mărfuri în sumă de l .330.800 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 1.588 + 19% x 1.3% x 1.200 5000 1.588 lei Preţ de vânzare cu amănuntul = 931. Din casare rezultă materiale în valoare de 7. Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului? Rezolvare: .000 lei. risturn 2%. rabat 3%.000 6. scont 4%.000 .000 lei este casat în exerciţiul N+6.800 1.000 lei.9056 = 1. Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folosită este cea lineară.000 lei.stornarea înregistrării efectuate la vânzare: 418 Clienţi facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă 6.200 = 401 Furnizori 5. cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.% 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă .588 + 20% x 931.952 701 4.6 = 931.117.2% x 970 -2% x 950. remiză 2%.307664 lei 155.152 . Societatea practică un adaos comercial de 20% şi vinde toate mărfurile din depozit la preţ de vânzare cu amănuntul.000 .şi înregistrarea facturii: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă Iar vânzătorul înregistrează: = 408 Furnizori facturi nesosite 6.

înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 2.000 lei.000 lei Valoarea recuperabilă = 9. La sfârşitul anului N. 156. se reestimează durata de viaţă rămasă la 3 ani. stabilindu-i-se o amortizare în sistem linear pe o perioadă de 8 ani.000 .000 Conturi la bănci în valută 765 2.000 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 6.achiziţia mărfurilor de la furnizorul extern: 371 = Mărfuri .4 lei/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? Rezolvare: .000 Fluxul din activităţile din exploatare scade cu 24. scade rezultatul cu 1.000 lei. în momentul plăţii cursul fiind de 2.000 .6.000 lei.000 Venituri din diferenţe de curs valutar 401 Furnizori 26. Un echipament tehnic este cumpărat la începutul anului N-2 pentru 16.000 = 10.000 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.6 lei/dolar.000 7. valoarea recuperabilă este de 9. cresc materialele consumabile cu 5.plata datoriei faţă de furnizorul extern: 401 Furnizori = % 26.000 lei (plata către furnizorul extern).000 dolari la un curs de schimb în momentul tranzacţiei de 2. Care sunt consecinţele asupra contului de profit şi pierdere în anul N şi în anul N+l? Rezolvare: Amortizarea în anul N-2 = 16.înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 7. 157.000 lei La sfârşitul anului N valoarea netă contabilă = 16. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10.000 lei Se constată o depreciere de 1. în anul N+l..000 lei 16 .000/8 = 2.000 lei.000 -1.000 2.000 lei.000 5124 24.

67% x 2 = 33. Cost de achiziţie = 30. cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.500 = 15. Care vor fi modificările în situaţiile financiare ale celor doi ani? Rezolvare: în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12. Rezolvare: Costul de achiziţie = 15.000 u.m. în anul N+l societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18. (suma include TVA). inclusiv TVA. Un echipament tehnic achiziţionat în anul 2006 la valoarea de 10.33% = 3.000 lei şi contabilizează imobilizări în curs de execuţie la costul de 12.000 + 1.222 lei 17 . transport inclus în factură 1. înregistrând un venit din producţia de imobilizări de 18.000 48.000 161. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la preţul de 248.200 = 7. Cum vor fi afectate situaţiile financiare ale anului 2007? Rezolvare: în anul 2007 societatea înregistrează achiziţia astfel: % = 231 Imobilizări în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori 248. Receptionarea şi punerea în funcţiune au loc la începutul anului 2008.000 lei.000 . care vor fi efectele în situaţiile financiare? Rezolvare: Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16.000 lei. 40% sunt aferente anului N. Determinaţi valoarea costului de achiziţie. lucrarea începând în martie anul N si finalizându-se în octombrie N+l.500 lei 160. Cost de achiziţie + 20% x Cost de achiziţie = 30. Determinaţi valoarea costului de achiziţie pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la preţ cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% şi valoarea încasată din vânzare este de 37.m.000 200. remiză 500 lei. Se cumpără materii prime în valoare de 15.000 lei.000 u.000 lei.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani (coeficient de amortizare degresivă = 2) este evaluat la sfârşitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6.2 = 25.m. 159. 162. Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute.33% Amortizarea în anul 2006 = 10.67% Cota de amortizare degresivă = 16.în anul N+l societatea înregistrează o amortizare de 9.000 lei. Nici rezultatul anului N+l nu este afectat.667 x 33.000 lei.000 lei si recepţia clădirii la costul de 30.33% = 2.333 lei Amortizarea în anul 2007 = 6.000 lei. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producţia de imobilizări compensează cheltuielile după natură).000 lei.000 lei 158.000/3 = 3.m.200 u. Rezolvare: TVA = 24%/124% x 37.000/1.000 lei. Se construieşte o clădire în regie proprie.000 x 33. Din totalul de cheltuieli în sumă de 30.200 u.

025 = 14.Amortizarea în anul 2008 = 4.963 lei Coeficient de reevaluare = 6.037 x 2.000 u. cont 371 = 30. 163. iar cele de inventar: cont 301 = 21. şi cont 371 = 35.33% = 1. Stoc iniţial + Intrări .250 în bilanţ echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6.m. La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20.037 lei.000 u.000 + 24.2 = 24.000 lei. La 31 decembrie N+l valorile contabile sunt: cont 301 =21. exclusiv TVA.000 u. utilaje şi instalaţii de lucru) .m..800 u.000 = 23.000 u..000 u.m. determinaţi producţia lunii curente.ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată: 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8.025 Valoarea brută după reevaluare = 10. O societate de producţie prezintă următoarea situaţie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.m.m.250 lei Amortizarea cumulată după reevaluare = 7.000 .000 u.3.250 lei Rezerva din reevaluare = 3..şi se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 397 5. valoarea vânzărilor 28.000 u.037 lei Valoarea netă contabilă = 10. animalelor şi plantaţiilor = 105 Rezerve din reevaluare 10. Rezolvare: Valoarea ieşirilor de produse finite la cost de producţie = 28.m. şi cont 371 = 30.000/2.800/1. stoc final 2.000 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 17 .m.m.000 .m.Ieşiri = Stoc final Intrări = Stoc final .m.037 lei . 164.482 lei Amortizarea cumulată = 7. rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3.suplimentarea amortizării cumulate: 105 Rezerve din reevaluare 2813 7.025 = 20.000 u. cont 391 = 8.037 = 2.445 x 33.963 = 2..7.suplimentarea valorii brute: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini.000 .Stoc iniţial + Ieşiri Producţia lunii curente = 2. mijloacelor de transport. Ştiind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%.000 u. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+l? Rezolvare: .213 Amortizarea instalaţiilor.m.000 x 2.000 u.000 u.m.

la sfârşitul anului 2010. inclusiv TVA. Se vând mărfuri având un cost de achiziţie de 9..vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări: 4111 = 707 Clienţi Venituri din vânzarea mărfurilor ..m. costul lor de achiziţie fiind de 2.000 = 15.m.m.000 u. ajustare pentru depreciere existentă l . la preţul de 11.000 = 20.000 u.m.000 u. iar în 2010 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%. în bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoarea de 42.m. La sfârşitul anului.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 1.vânzarea investiţiilor pe termen scurt generează următoarele înregis trări: 5121 Conturi la bănci în lei = % 4. adică cu 5.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate = 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 500 17 . TVA va putea fi recuperată în cazul falimentului clientului.000 u.000 508 2.m. în anul 2010 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.000 u. (exclusiv TVA). şi titluri (investiţii pe termen scurt) la valoarea de 4. este de 47.m.500 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate . riscul de neîncasare a creanţei este de 40%.000 u.m..000 u.m.000 . şi ajustarea existentă. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani? Rezolvare: în anul 2009 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienţi de 40% x 50.m.000 u. Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit si pierdere? Rezolvare: . In anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 62.şi descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 9. 166.000 11..m.m.000 u.000 .pentru deprecierea activelor circulante 165.000 u. de 500 u.500 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 7642 1.500 u. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ.

Pe baza următoarelor informaţii.. şi rezultatul reportat 56.000 u.055/2009: se vând 1.m.m.000 u.. rezultatul financiar creşte cu 2.m. amortizarea construcţiilor: 354.m.m. terenuri: 255.m. subvenţii pentru investiţii: 65. şi mărfurile 65.000 u.000 u.. cheltuielile din exploatare cresc cu 8. se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0. veniturile financiare cresc cu 1. mărfuri: 65...500 u..m. se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0.136. 167.m.000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0.000 u. şi terenurile 255. pe o perioadă de 10 ani si rata anuală a dobânzii de 8%. ajustări pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65.m.125 u.000 u.m. materiale consumabile: 268.. Rezolvare: Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la valoare netă) 637.7 u.m..m. 3. rezultat reportat: 56.000 .m../acţiune..m./acţiune. capitalul social 800. înregistraţi următoarele tranzacţii conform OMFP nr.5 u. Care este dobânda calculată pentru al doilea an? Rezolvare: în primul an dobânda = 8% x 5.000 u.582.m./actiune.000 u.000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u..500 u. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii.m. furnizorii debitori 64. Rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante în sumă de 745 u.m. Anuitatea = 745 u.500 u.. Valoarea bilanţieră totală este de 465. rezerve: 280./actiune. 17 ..000 = 400 u..750 u.m.m.250 u.5 u.m.125 u.m.655 u.în urma acestor operaţii...000 u.350 u.655 = 372 u.m.m.500 u. materialele consumabile 268.m. interese de participare deţinute pe termen lung: 90..000 u../acţiune.m.5 u.m./actiune. 3.000 u.m.m. conform OMFP nr.m. capital social: 800. Capital rămas de rambursat = 5.m.. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.m.m. preţ de emisiune 2.5 u.000 u.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 2.. se achiziţionează 1..4 u.m..m.m. construcţiile (la valoare netă) 600.m.m..m.m./actiune.m. construcţii: 954.000 u.000 u. rezultatul din exploatare creşte cu 3. Capitalul rambursat = 345 u.000 u. cifra de afaceri creşte cu 11.4 u.. determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate. Valoarea bilanţieră totală este de 1..m. 169. 168.350 u.000 u.475 u.000 u.345 = 4. Sunt capitaluri proprii: rezervele 280. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0. se încasează contravaloarea titlurilor vândute. interesele de participare 90.m.m. în al doilea an dobânda = 8% x 4.000 u.m.m.000 u. investiţii financiare pe termen scurt: 68. cheltuielile financiare scad cu 500 u.250 u.m.m.m.000 u.m.055/2009: împrumuturi acordate pe termen lung: 653. furnizori debitori: 64. Valoarea bilanţieră totală este de 1. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.000 u.850 u. costul de achiziţie al acţiunilor este de l u. Sunt active circulante: investiţiile financiare pe termen scurt 68.m.

m.încasarea intereselor de participare vândute: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 4.m.000 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 1.se achiziţionează 1.7 u.vânzarea a 1.055/2009? Rezolvare: .000 . în luna mai 2010 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2009 venituri dintr-un contract de prestări servicii în sumă de 70. Acestea au fost achiziţionate la preţul de l u.000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0.m.m.5 u.000 u.: 5081 Alte titluri de plasament = 462 Creditori diverşi 500 se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0. 3.corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii: % 1174 = 401 Furnizori 124.000 . Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.000 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4427 TVA colectată 16.800 .800 1174 70.000 100.înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 Clienţi = % 86.Rezolvare: .m.: 461 Debitori diverşi = 7611 Venituri din titluri de participare 263 Interese de participare 4. ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2009 factura primită de la un furnizor de prestări servicii.m.m.000 u.4 u.: = 5081 Alte titluri de plasament 200 160 40 Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate % 5121 Conturi la bănci 6642 170.000 de acţiuni reprezentând interese de participare. Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.: % 350 5081 250 Alte titluri de plasament 7642 100 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5121 Conturi la bănci - se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0. la preţul de 4 u.000 17 .

Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel: Rezultatul exerciţiului (-) Diferenţa de curs nerealizată aferentă lichidităţilor (câştig) (=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment (-) Variaţia creanţelor clienţi (=) Fluxul de trezorerie din exploatare +100 -200 -100 -(0-300) = +300 +200 172.m. Efectuaţi înregistrările corespunzătoare în contabilitate.Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4426 TVA deductibilă 24. Capital social = 300 u.m./USD.5 .m. La sfârşitul exerciţiului N+l cursul de schimb este de 2.500 acţiuni cu o valoare nominală de 2 lei/acţiune. astfel: Clienţi = O u.încasarea creanţei: % = 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Această diferenţă de curs valutar este realizată.m. întocmiţi bilanţul contabil după aceste înregistrări şi calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă.5 .1) + 100 USD x (2. Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr./USD) Cont la bancă în devize = 100 u.m. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 acţiuni la un preţ de răscumpărare de 2 lei/acţiune.000 lei reprezentând 2.m.m.) se referă la lichidităţi şi trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.m. Capital social =100 u. (100 USD x l u. în timpul exerciţiului N+l se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u. informaţiile din bilanţ se prezintă. Rezolvare: înregistrările în contabilitate sunt următoarele: .m./USD. (100 USD x 3 u.m.2) = 200 u. Rezolvare: 17 .): 5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 200 4111 Clienţi 300 200 100 Această diferenţă de curs valutar (200 u. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Clienţi = 300 u.m. (200 x 2. în urma acestor operaţii. Cont la bancă în devize = 500 u.000 171. 3./USD) Datorii = 300 u.actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere (100 USD x (2. Se diminuează valoarea capitalului social pentru acţiunile răscumpărate.5) Datorii =100 u. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5.m. Rezultatul exerciţiului =100 u.055/2009.m.5 u.m.m. . la sfârşitul exerciţiului N+l.

400 + 200) .achiziţia unui utilaj: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări = .500 u.240 1. în cursul exerciţiului au loc operaţiile: achiziţia unui utilaj.500 . Cont la bancă = 3.m. amortizarea cumulată.m. de 300 u. vânzarea unui utilaj la preţul de vânzare de 500 u.răscumpărarea propriilor acţiuni: 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în lei 1. se prezintă astfel: Utilaje (valoare netă) = 2.400 u.000 .m. Rezolvare: Sold iniţial 404 .m.m. Informaţiile din bilanţ.m.Rulaj debitor 404 = Sold final 404 Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor 404 = Sold iniţial404 + Rulaj creditor404 .000 u. Rulaj creditor404= 1. Furnizori de imobilizări = 4. 17 .240 = 2.vânzarea unui utilaj: 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 TVA colectată 2131 Echipamente tehnologice 620 500 120 400 300 100 5121 Conturi la bănci în lei 1.550 u.550 % = 2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 6583 Cheltuieli din cedarea activelor 174.m.500 u.m. Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u.000 240 2.190 u. Rezultat = 400 u.m.m. Capital social = 2.m. Cont la bancă = 5.. TVA de recuperat =120 u.000 u. Furnizori de imobilizări = 3.m. Intreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Mărfuri = 5.anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală: 1012 Capital subscris vărsat = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1.m.190 + 1.(1.500 + 500) + 400 = 1.095 u. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare şi determinaţi suma plătită furnizorilor de imobilizări. Rulaj debitor404 = 4. plata furnizorilor de imobilizări.m. .3. Valoarea achiziţiei utilajului poate fi reconstituită astfel: Sold iniţial2131 + Rulaj debitor2131 .m..000 x 1.240 u.Sold final404 Soldurile sunt oferite de bilanţul contabil. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la începutul exerciţiului N: Utilaje (valoare netă) = 1.Rulaj creditor2131 = Sold final2131 Rulaj debitor2131 = Sold fmal2131 .000 173.000 u. Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u.Rulaj creditor 404 . Capital social = 2.m..24 = 1. după aceste operaţii.000 u.m.000 u. TVA 24%.Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 = (2.m.

m.Rulaj debitor161 = Sold final creditor161 încasarea = Rulaj creditor161 .Cont la bancă = 20.000 u. Sold final creditor161 = 18.m.m.încasarea contravalorii obligaţiunilor: 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 8.055/2009.000 u.000 u. pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea din bilanţ prima de rambursare.000 u.000 900 150 330 120 200 50 175 110 20 145 80 30 70 12.000 + O = 12.000 u. S-au efectuat următoarele înregistrări: . După această nouă emisiune de obligaţiuni.000 .000 u. Cont la bancă = 28. 3.m.000 u. ar trebui să procedăm astfel: Sold iniţial creditor161 + Rulaj creditor161.000 + 6. Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.000 . Se cunosc următoarele informaţii (u.subscrierea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 4.m.000 u.000 . împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 18.000 u.000 = 24. iar la sfârşitul anului este de 6..m. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 10.Sold iniţial creditor161 + Rulaj debitor161 Să ne amintim că în bilanţul contabil întocmit conform OMFP nr.): Venituri din vânzarea produselor finite Venituri înregistrate în avans Venituri din servicii prestate Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli cu personalul Variaţia stocurilor (de stocaj) Venituri din producţia de imobilizări corporale Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului Venituri din chirii Venituri din dividende Venituri din creanţe reactivate Cheltuieli privind dobânzile 17 . Capital social = 15.000 175.m.m. Rezultă că: Rulaj creditor161 = 24. în cursul exerciţiului N se emit 100 obligaţiuni.000 = 12. Prin urmare.m.Rulaj debitor169 Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 .m. împrumutul obligatar evaluat la preţ de rambursare este corectat prin scădere cu prima de rambursare.000 + 2. încasarea = 12.4.000 = 8.12.000 u. Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2. Sold iniţial creditor161 = 10.000 u.000 8.m. Capital social = 15.m. Efectuaţi înregistrările contabile legate de emisiunea obligaţiunilor şi determinaţi preţul de emisiune. Rezolvare: Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vânzarea obligaţiunilor.000 u. informaţiile din bilanţ se prezintă astfel: Mărfuri = 5.m.m.000 u.

cheltuiala cu impozitul pe profit 300. amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale vândute 200.N.12.N. 3.Cheltuieli cu energia şi apa Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu materiile prime 85 25 130 Calculaţi cifra de afaceri netă.685 + Scăderea stocurilor 150 + Scăderea creanţelor din exploatare 100 Scăderea datoriilor din exploatare 120 + Creşterea veniturilor în avans 40 Impozit pe profit plătit 220 = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.055/2009. 800. venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175. datorii din exploatare la 31.01 . venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120.OLN. 800 (din care 580 subvenţii pentru investiţii).12. Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea produselor finite 900 + Venituri din servicii prestate 330 + Venituri din chirii 145 = 1. Rezolvare: Se utilizează metoda indirectă: Rezultat înainte de impozitare 1. 550.N.N.600.N. Se cunosc următoarele informaţii (în u. 700 (din care 440 subvenţii pentru investiţii). 400.01. creanţe din exploatare la 01. Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activităţii de exploatare. datorii din exploatare laOl.375 Variaţia stocurilor (destocaj) 50 + Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 + Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 = 1. venituri în avans la 01.N. 300.610 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 130 + Cheltuieli cu personalul 200 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului + Cheltuieli cu energia şi apa 85 . venituri din subvenţii pentru investiţii 140.m.12.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 + Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante . 680. veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare. rezultat înainte de impozitare 1. stocuri la 31. impozit pe profit plătit 220.600 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320 Venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor Venituri din subvenţii pentru investiţii 140 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120 + Cheltuieli cu activele cedate 200 Rezultat înainte de variaţia NFR l .635 175 17 . creanţe din exploatare la 31.Venituri din creanţe reactivate 30 = 270 25 20 176.12.): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.375 Venituri din exploatare = Cifra de afaceri l . stocuri la 01. costul de achiziţie al imobilizărilor corporale vândute 400. venituri în avans la 31.N. conform OMFP nr. 700.01.

055/2009. plăţile se efectuează trimestrial şi sunt în sumă de 20.294 lei Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 179.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) -800 lei + Producţia imobilizată 5.000 lei = 352. Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie şi precizaţi înregistrarea contabilă aferentă anului l (se aplică IAS 18 „Venituri"). Rezolvare: înregistrarea contractului de leasing la locatar: a) Primirea facturii: % = 401 Furnizori 612 Cheltuieli cu redevenţele. anul 3 = 350 lei. vânzări de mărfuri 1.294 lei (300/850) x 1. costul mărfurilor vândute l .765 lei Anul 1: 4111 Clienţi = 704 235. iar durata de realizare este de 3 ani.000 lei 17 .000 lei.800 lei 20.500 lei 12.000 lei.000 lei = 235. venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 800 lei.000 lei = Producţia vândută 6.000 lei.941 lei (350/850) x 1. Rezolvare: ● Vânzări de produse finite 6. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing operaţional o clădire necesară desfăşurării producţiei în următoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani. Conform OMFP nr. anul 2 = 300 lei.000 lei = Total venituri din exploatare 1.700 lei 178. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 6.000 lei + Vânzări de mărfuri + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei = Cifra de afaceri netă . producţie imobilizată 5. calculaţi cifra de afaceri netă şi total venituri din exploatare. iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul l = 200 lei.177.000 lei = 411. 3. durata de viaţă 20 ani. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei.800 lei.000 lei fiecare. valoarea clădirii 900.200 lei. Rezolvare: Anul 1 2 3 Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execuţie (200/850) x 1.800 lei 8. Precizaţi înregistrările contabile efectuate de locatar şi de locator conform IAS 17 „Contracte de leasing". locaţiile de gestiune şi chiriile 24.000 lei. MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l .

N = 50.12.N+1. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.12.000 u.000 u.000 lei 4. La31. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.N şi la 31. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.000 pentru deprecierea imobilizărilor necorporale Amortizarea anuală începând cu N+l = 15. imobilizările sunt din nou reevaluate.m. / 5 ani = 10. Valoarea contabilă netă la 31.800 lei b) înregistrarea amortizării clădirii: 900.000 lei / 12 luni = 3.000 = 10.m.N+1 = 15.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din 15. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4. conform OMFP nr.m.000 u.000 u.m.12. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.000 u.000 u. locaţiile de gestiune şi chiriile = % 706 Venituri din redevenţe.m.m. Amortizarea anuală = 50.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor Provizion 15.12.m.000 lei: 20 ani = 45.750 lei 681 = 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3.000 u.000 .m.m. La 31 decembrie N.N = 15. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.m.000 u.12.800 lei 20.000 = 15.12.000 = 50.000 u. Valoarea justă la 31. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.800 lei 24.5. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.000 lei/an Amortizarea lunară = 45.10.000 = 30. Valoarea contabilă netă la 31.000 u. pe o durată de 5 ani.000 provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 18 .N+l: a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la31.m.12.000 . Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. La 31.m.000 . / 3 ani = 5.m.2 x 10. 3. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 180.000 . Valoarea justă este estimată la 60.750 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizările.055/2009.000 u.000 u.m. La 31 decembrie N+l.4426 TVA deductibilă înregistrarea contractului de leasing la locator: a) Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială: 4111 Cheltuieli cu redevenţele. Valoarea justă = 60. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.12.15.000 u.

000 u.000 u.N şi la 31. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al imobilizărilor: 50.reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale şi a amortizării cumulate.000 = 10.000 18 . La 31 decembrie N.calculul raportului între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale: 60.000) = 2.000 x 2. Valoarea contabilă netă la 31.000 u.000 .000 u.b) Se anulează amortizarea cumulată în exerciţiile N-1. La 31 decembrie N+l.m. pe o durată de 5 ani.N+1 = 15. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.000 u.15. Valoarea contabilă netă la31. Amortizarea anuală = 50.12.m. Valoarea justă este estimată la 60. La 31. N şi N+l şi se diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor: Amortizarea imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25.m.4 = 120.000 . Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.4 .000 c) Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale: Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35.12.m. 60.m.25.m.000 u. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50. Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Imobilizări necorporale = % 70.000 u. conform OMFP nr. imobilizările sunt din nou reevaluate.000 x 2.12.12.000 .000 u.m.5.N: Provizion = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale La aceeaşi dată se realizează următoarele operaţii: .12.000 15.m.000-2xlO.12.m. Valoarea justă = 60.000 u.000 u.12.N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31. / 5 ani = 10.10.000 u.m.000 .12. Amortizările cumulate reevaluate: 25. / 3 ani = 5.N+1.m.000 u.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 15.m.OOO = 30. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.N = 50.055/2009. 3.000 u. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30. La 31.000u.N = 15.000 / (50.m.m. Valoarea justă la 31.000 Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.000 = 50.000 181.m.000 = 15. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.m.000 u.4 = 60.000 u.m.

locaţii de gestiune si chirii 18 . Chiria anuală este de 10.000 Venituri din redevenţe.000 Rezerve din reevaluare 35. întreprinderea ALFA plăteşte întreprinderii BETA chiria aferentă exerciţiului curent şi următorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. locaţii de gestiune si chirii 10.000 lei. Care este incidenţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societăţilor ALFA şi BETA? Rezolvare: în contabilitatea societăţii ALFA: în exerciţiul N: plata chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei 10. locaţiile de gestiune şi chiriile în exerciţiul N+2: recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 10. în exerciţiul N. locaţii de gestiune si chirii încasarea chiriei în avans: 5121 Conturi la bănci în lei = 472 Venituri în avans 20.000 Venituri din redevenţe.Amortizarea imobilizărilor necorporale 35.000 Cheltuieli cu redevenţele.000 recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 = 471 Cheltuieli în avans 10. locaţiile de gestiune şi chiriile în contabilitatea societăţii BETA: în exerciţiul N: .încasarea chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei = 706 10.000 612 = 471 Cheltuieli în avans Cheltuieli cu redevenţele.000 Venituri din redevenţe.000 612 = Cheltuieli cu redevenţele.000 în exerciţiul N+1: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 în exerciţiul N+2: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 10. locaţiile de gestiune şi chiriile plata chiriei în avans: = 5121 Conturi la bănci în lei 471 Cheltuieli în avans în exerciţiul N+1: - 20.000 182.

achitabilă după 60 de zile sau imediat.N la un cost de 4.8 lei.N. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a beneficia de scont)? Rezolvare: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30. activele societăţii ALFA cuprind: un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30.08 . cu un scont de decontare de 2%.200 25.12.000 $ privind drepturile asupra unui client străin.520 4. atunci când un dolar valora 2.000 $. La închiderea exerciţiului N. atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3. suma de 1. un teren achiziţionat la un cost de 10.600 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere: Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei: Utilaje Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare: Terenuri Stocuri de mărfuri *) 1. în casierie.055/2009.000 30.04.000 $ x 10% = 3. 3.12.18 lei. achitabilă după 60 de zile sau imediat. Se consideră o vânzare în valoare de 30. şi reevaluat la 31.4.000 $ (cursul zilei: 3.600 $ 184. în bilanţul de la 31. conform OMFP nr.000 3.000 185.12.000 lei.) în care se face conversia 3.055/2009? Rezolvare: La fiecare dată a bilanţului: a) elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere. un stoc de mărfuri cumpărat la 30.N.5 lei). acest utilaj a fost achiziţionat la 01.600 *) 3 3.183.000 $.N-2.N-1 la nivelul sumei de 20. Care este soluţia contabilă.2 60. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 01. Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanţ conform OMFP nr.000 20.2 3.000 $. în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2.8 84. 3.1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N. Se consideră o vânzare în valoare de 30.m. Cursul dolarului la 31. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în dolari Cursul de schimb 3.2 Suma în unitatea de măsură (u.000 8.N este de 3. şi c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.11.000 $.2 lei/$. dată la care dolarul valora 3 lei.000 11. 18 . o creanţă de 8. cu un scont de decontare de 2%.000 $ .000 2. b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei.000 lei.

000 29.000 4111 Clienţi dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150. după 60 de zile: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: Planul contabil din cadrul OMFP nr. sugerând că se păstrează tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o cheltuială.000 Şi.Care este soluţia contabilă.000 18 .000 3.dacă încasarea se face pe loc: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = . 3. pentru exemplul prezentat mai sus. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.000 = 411 Clienţi 150.000 147.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.000 150. în aceste condiţii. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr. după 60 de zile: 5121 Conturi la bănci în lei In contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: . întreprinderea care acordă scontul înregistrează: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 29.000 3.000 150. 3.055/2009.000 147.400 30. 3.055/2009? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri Şl 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147.055/2009 menţine contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate". conform OMFP nr.000 147.000 = % 401 Furnizori 767 Venituri din sconturi obţinute 150.400 600 186.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor Şi.

000 bucăţi.600 4.950 2.000 8. Vânzarea de produse finite: 4111/C1 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3./buc.000 16.. preţ de vânzare 15 u. P2: 1.02 Produse finite P2 16.388 8.5 u. curs de schimb l $ = 3.000 24. Exportul de produse finite: 4111/C2 Clienţi 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 12.000 3.000 % 345. Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.000 42.01 Produse finite PI 345. Rezolvare: D Si (1) Sf 345.000 C (2) (3) D Si (4a) (4a) Sf 3485 15. Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite.000 345.000 345. 2.. Factura cuprinde: PI: 50 bucăţi.m. evaluate la costul standard de 10 u.m.600 u.000 40. preţ de vânzare 46 u./buc. La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12 u.m../buc.m. Se vând produse finite clientului CI. iar cel al produselor P2 este de 35 u. Obţinerea de produse finite: % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 25.. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus.200 C (2) D Si (1) Sf 345.630 200 -3.01 2. Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2.m./buc.m.338 9..02 Produse finite P2 = 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 345.170 C (4b) 1. 3. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.187. Se înregistrează diferenţele constatate. situaţia stocurilor era următoarea: PI: 270 bucăţi./buc./buc. evaluate la costul standard de 40 u. P2: 200 bucăţi. La începutul lunii martie.01 Produse finite PI 1. TVA 19%. (nefavorabilă). Se obţin produse finite: PI: 100 bucăţi.000 8.m.500 500 8.m. dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard. la preţul de 30 $/buc. PI şi P2.000 18 .02 Produse finite P2 24. 4.02 40.700 500 1. P2: 600 bucăţi.000 2.

500 x 0. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 401 Furnizori 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 720 4. Ml la costul de 600 lei/buc.12) = -200 u.m.5 188. inclusiv TVA. Societatea comercială ALFA SA prezintă.560 22.m. x 714 lei/buc. 2. următoarea situaţie a stocului de marfă Ml: Si371 = 70 buc. La sfârşitul perioadei de gestiune: a) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferentă produselor PI = 100 buc.630.464 3. Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27.980 lei Si378 = 7.35) = +3. la începutul lunii martie. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 4. Adaosul comercial practicat este de 20%..334 18 .560 lei. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul.5 u.630. (nefavorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 200 Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc.980 lei în cursul lunii martie au loc operaţiile: 1. Vânzarea de mărfuri: 5311 Casa = = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 27.000 b) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc: Diferenţa aferentă ieşirilor = Re 345 x k = 24.000 lei Si 4428 = 7.189 = 4.000 u.m.000 600 864 4426 TVA deductibilă 2. 5 buc. = 49. TVA 24%.226 5. Rezolvare: 1. x (10 . x (40 .4. Achiziţie de mărfuri. (favorabilă): 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 3.

523 3.% = 607 Cheltuieli cu mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA colectată 371 Mărfuri 27.703 5.560 18.334 18 .

000 1. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic.000 240 3.334 3. sold iniţial mărfuri 7.464 27.500 lei. TVA 24%. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l . costul de achiziţie fiind de 600 lei. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent. TVA 24%. Acesta se compară cu soldul final faptic şi se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri şi minusuri la inventar. Achiziţia de materii prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 2. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.851 lei ≈ 3.000 1. consum de materii prime la costul de l.560 26.1666 = 3.Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc707 x k= 22.702. stoc faptic mărfuri 6.100 600 6. 4. 2. Achiziţia de mărfuri: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 248 200 48 = 401 Furnizori 1.980 4. în conturi de stoc după natură.500 Sold scriptic (5b) Sold faptic 600 C (4) 1.700 lei.240 1.510 7.980 864 C (2) D (2) Sf C Si (1) Sf D 378 3.500 200 7. Rezolvare: Potrivit acestei metode. orice intrare sau ieşire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care a avut loc.703lei D Si (1) 371 49.500 200 1.000 lei (evaluat la cost de achiziţie).500 lei. Consumul de materii prime: 18 .000 600 C Si (1) 189.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).88 4 D (2) Sf 4428 5. D Sold iniţial (1) (5a) 301 Materii prime 2. 3.702.700 Sold faptic Sold scriptic 1.149 707 22.226 x 0.000 lei.500 C (3) D Sold iniţial (2) 371 Mărfuri 7. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.297. TVA 24%. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2.851 3.226 C (2) 7.

500 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată = 371 Mărfuri 992 800 192 600 607 Cheltuieli cu mărfurile 5.000 C (5a) D Sold iniţial (6b) 371 Mărfuri 7. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = 301 Materii prime1.700 Sold final faptic 2. TVA 24%.700 lei Sold final scriptic =______________________1.700 lei. TVA 24%.100 lei 600 lei = 371 Mărfuri 600 601 Cheltuieli cu materiile prime 200 607 Cheltuieli cu mărfurile 190. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.500 lei 7. TVA 24%.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).000 lei.500 6. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2. 2. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru materiile prime: Sold final faptic = l .500 6. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1.000 lei (evaluat la cost de achiziţie). La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1. ci doar la locurile de gestiune. D Sold iniţial (6a) 301 Materii prime 2. costul de achiziţie fiind de 600 lei. 4.700 1. consum de materii prime la costul de l . Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. Ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .000 1. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.601 Cheltuieli cu materiile prime 4. intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură.500 lei. Rezolvare: Potrivit acestei metode.500 lei.500 Sold final faptic 7.500 C (6b) 1.500 lei Plus la inventar 200 lei 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: Sold final faptic = Sold final scriptic = Minus la inventar = 6. 3. sold iniţial mărfuri 7. Achiziţia de materii prime: 18 . La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile iniţiale şi sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar. stoc faptic mărfuri 6.

Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime: 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. 5. vânzarea de produse finite. conform facturii.500 C (2) 4.700 191. La sfârşitul perioadei de gestiune. la preţul de vânzare de 4.500 5. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: .000 Sold final scriptic 550 Sold final faptic 3.500 lei (evaluat la cost de producţie). 4. Consumul de materii prime: Nu se contabilizează. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = = 401 Furnizori 1. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent.000 240 401 Furnizori 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 992 800 192 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează. TVA 24%. Obţinerea de produse finite: 19 . se constată un sold final faptic de produse finite de 4. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite. Achiziţia de mărfuri: % 607 Cheltuieli cu mărfurile 4426 TVA deductibilă 3.sold iniţial produse finite 2.500 = 301 Materii prime = 371 Mărfuri 2. Anularea soldurilor iniţiale: a) Pentru materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime b) Pentru mărfuri: 607 Cheltuieli cu mărfurile 6.500 lei. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.000 7. în urma inventarierii.500 = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1. conform bonurilor de predare.550 1. 2.000 lei.240 1.000 lei. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1. Rezolvare: D Sold iniţial (1) (3) 345 Produse finite 2.000 4.% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 4426 TVA deductibilă 2.550 lei. Costul producţiei vândute este de 3. la costul de producţie de 5.

Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: sold iniţial produse finite 2. 3. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile finale şi se preiau în contabilitate soldurile constatate la inventar.500 2.550 lei.550 lei Sold scriptic =__________________________4. vânzarea de produse finite conform facturii. 2. Costul producţiei vândute este de 3. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc. sold iniţial producţie în curs l .000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4. în urma inventarierii. Anularea soldurilor iniţiale: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = % 345 Produse finite 331 Producţie în curs 3. Preluarea soldurilor finale: 19 .500 3.000 lei. sold final faptic producţie în curs 800 lei.000 lei Plus la inventar 550 lei 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produs 550 192.000 lei (evaluată la cost de producţie). înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: Pentru produse finite: Sold faptic = 4.345 Produse finite 2.960 4. nici intrările şi nici ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.500 lei.500 1. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. 2. TVA 24%. se constată următoarele solduri faptice: sold final faptic produse finite 4. la preţul de vânzare de 4.000 960 4.960 4.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4.000 960 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 3. Rezolvare: în acest caz. Obţinerea de produse finite: Nu se contabilizează.000 lei. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată Descărcarea de gestiune nu se contabilizează. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1. l.500 lei (evaluate la cost de producţie). La sfârşitul perioadei de gestiune.

Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe. 7. termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului. reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator. astfel încât. fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. 3. chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat. există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată. 19 . Această caracteristică este preluată ca atare din I AS 17. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. respectiv costul de achiziţie. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.055/2009? Răspuns: 1. iar în cazul leasingului operaţional. 194. Formatul este predefinit. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. 6. în cazul leasingului financiar. b) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. de către locator/finanţator. c) Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile. astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. precum şi legislaţia în vigoare. d) Valoarea totală a ratelor de leasing. Entităţile ţin cont şi de cerinţele principiului prevalentei economicului asupra juridicului. ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. în schimbul unei plăti sau serii de plăţi.055/2009 pentru contractele de leasing financiar? Există diferenţe faţă de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing"? Răspuns: La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii. 3. înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/ utilizator. mai puţin cheltuielile accesorii. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar.350 4. c) Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viaţă economică a bunului. sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. sunt tratate ca investiţii.550 800 193. 5. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an. e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială. la începutul contractului de leasing. 3. 8. în înţelesul OMFP nr.% 345 Produse finite 331 Producţie în curs = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat. Se observă că în ordin au fost preluate definiţiile din IAS 17. Care sunt prevederile OMFP nr. 2. Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de LAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăţilor minimale acoperă cea mai mare parte a valorii juste. 3. b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă. aşa cum solicită practica internaţională.055/2009. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului. Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing. întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere. 4.

deşi ele sunt contabilizate ca venituri financiare pentru entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing. înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ.055/2009.055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar. 195. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. Care sunt particularităţile contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP nr. Din schema de mai sus. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. în mod normal. Acest model de cont de profit şi pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE.9. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H). fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A . sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) . Cifra de afaceri netă include şi veniturile din subvenţii dacă au fost primite pentru cifra de afaceri.Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii). Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr.Subvenţii pentru investiţii). 3. Variaţia stocurilor şi producţia de imobilizări sunt asimilate veniturilor din exploatare şi sunt considerate venituri latente 19 . La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt. Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii. sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) . 2. dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an.055/2009? Răspuns: 1. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. precum si veniturile din dobânzi înregistrate de societăţile de leasing. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: Active pe termen lung: Active imobilizate (A) . Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. 3. 3. Din schema de mai sus. numite şi capitaluri permanente.Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii). sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate .055/2009.Subvenţii pentru investiţii Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Surse pe termen scurt: Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii) Fond de rulment (E) Capitaluri permanente (F) La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii.Subvenţiile pentru investiţii). 3. 3.Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) .

iar diminuarea lor va genera un venit din provizioane.000 607 = 197.000 Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentaţi răspunsul. La postul „Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri sau câştiguri care pot fi semnificative. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20. 8. iar cheltuielile se prezintă în mărime netă. 5. Pe 10.sau nerealizate. veniturile din subvenţii pentru investiţii.10.000 lei (din care TVA 24%). Pe 15. Pentru a fi prezentate în bilanţ. şi nu transferuri de cheltuieli. orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. cu respectarea prevederilor legale.800 18. iar în contul de profit şi pierdere se prezintă câştigul sau pierderea rezultat(ă). Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate.065 4427 1. venitul din vânzare este recunoscut la nivelul preţului de vânzare şi cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată.10.000. se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit şi pierdere conform OMFP nr. Soluţia găsită de contabil este: 4111 = % 12. La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi.400 607 = 371 18.N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10. iar contabilul nu a înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două. Veniturile din subvenţii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit. 3.Vânzarea de mărfuri: 4111 = % 707 4427 371 24.935 b) 15. Existenţa posturilor de ajustare a valorii activelor şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în vederea prezentării lor în bilanţ.înregistrarea încasării avansului de la client: 5121 = % 10. La o simplă lectură a OMFP nr. TVA 24%.10. Care ar fi fost soluţia corectă? Rezolvare: Contabilul a încălcat principiul necompensării. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări. din despăgubiri etc. Ordinul prevede ca în contul de profit şi pierdere să fie recunoscute câştigurile şi pierderile din cesiunea de imobilizări.venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10. în acest model cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt prezentate distinct. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50. în cursul lunii octombrie N au avut loc două tranzacţii. De asemenea.055/2009 se poate constata că normalizatorii au preluat definiţiile activelor. 19 . Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 18. majorate sau diminuate aceste datorii.000 419 8. 6. după caz.400 707 10. Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor. precum câştigurile din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale.055/2009. 7. în acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din ajustarea pentru depreciere.10. Cu toate acestea. vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe termen scurt. 196. dacă se cunosc următoarele informaţii (în lei): .800 20. Conform principiului necompensării. datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB.000 lei. De asemenea.N . 4.000. precum şi definiţiile cheltuielilor şi veniturilor şi criteriile de recunoaştere. Soluţia contabilă corectă este: a) 10.000 4. . activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului.N .N s-au vândut mărfuri clientului.000 lei.000 4427 2. 3.

• la data de 12.01.425 lei.000 198.055/2009. .500 lei.venituri din chirii 5.6 lei/$ .12. .3 lei/$ = 9.3 iei/$) 600 (3.000.12. .000 5.000 $ (12.5 lei/$ 3. 3.000 $ x 3.01.reduceri comerciale acordate 5.000 $. .12.12): 4111 clienti = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 2.venituri din vânzarea de produse finite 80. Date fiind informaţiile de mai sus.000 $.000.000 190.N+1 3. Vânzarea de mărfuri (10.venituri din producţia de imobilizări 60.3 lei/$ = 6.Actualizarea creanţelor şi a disponibilităţilor în devize la cursul de închidere: D Sold iniţial (1) (4) 4111 Clienţi 0 5.3 lei/$ = 16.500 lei 3.12.500 (3.000.000 $.000 30. .000 80.000 $ x 3. .N . contravaloarea acestora în lei fiind de 6. Rezolvare: Potrivit OMFP nr. încasarea sumei de 3.000.3 lei/$ 3. .000 $ x(3.000 $.12): 5124 Conturi la bănci în valută = % 4111 Clienţi 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000 20.900 Sold neactualizat lei 2.N+1 se încasează suma de 2.ooo $ x 3. La 31.venituri din subvenţii pentru investiţii 70.600 lei 19 .venituri din servicii prestate terţilor 30. cifra de afaceri netă cuprinde: Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri.N se cunosc următoarele informaţii: • preţul de vânzare total 5.000.venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.12. . • cursurile de schimb au evoluat astfel: 10. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10.câştiguri din vânzarea titlurilor de plasament 30.000$x3.6 lei/$ 3.45 lei/$ Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N şi N+l? Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1.N se încasează de la clientul extern suma de 3.000.venituri din vânzarea de mărfuri 40.N 31. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli cu mărfurile 16. cifra de afaceri netă se determină astfel: Venituri din vânzarea de mărfuri (+) Venituri din vânzarea de produse finite (+) Venituri din onorarii şi comisioane (+) Venituri din chirii (+) Venituri din servicii prestate terţilor (+) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (-) Reduceri comerciale acordat (=) Cifra de afaceri netă 40.3..000.900 (3.venituri din dividende 20. • disponibilităţi în devize existente la începutul lunii august 2.5 iei/$) 9.000 $ x 3.500 (5.000. • costul mărfurilor vândute 13. • la data de 10.500 3.5 lei-3.3 lei/$) = 600 lei C 2.3 lei/$) = 371 Mărfuri 13.000. .3 lei)) 4.000 $ x (3.N 12.000 5.ooo $ x 3.000.12.N 10.000 20.000. .venituri din onorarii şi comisioane 20.

Sold actualizat D Sold iniţial 5124 Conturi la bănci în valută 2.000 $: % 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 4111 Clienţi 7.000 $ x 3.925 = 1.45 iei/$) 300 (2.200 lei C 5.000 lei.200 .190 9.500 lei Sold neactualizat 1075 lei Sold actualizat 2.000 $ x 3. dar situaţia sa financiară s-a ameliorat.000 lei Diferenţă favorabilă de curs = 18.000$ x cm = 6.075 înregistrările aferente exerciţiului N+l: 1.6 lei/$ . încasarea sumei de 2.000 $ x 3.3.16.600 lei Sold actualizat = 2.200 lei Câştig nerealizat din diferenţe de curs = 7.000$ x cm = 16.000$ x(3. s-au constatat următoarele: clientul A şi-a onorat integral obligaţia de plată.425 lei 3.950 5. situaţia creanţelor clienţi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă astfel: Client Creanţă (inclusiv Grad de Provizion de TVA) recuperare (%) constituit (%) A B C D Total 5. La inventarul exerciţiului N. Care este tratamentul contabil al creanţelor clienţi în exerciţiile N şi N+l? 19 .925 lei Sold actualizat = 5.253 80 30 60 70 X 20 70 40 30 X în cursul şi la închiderea exerciţiului N+l.925 lei 5.6 lei/$ = 7.000 lei.6 lei/$) 6. clientul E.6 lei/$ = 18. Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanţelor.000 $ x 3. clientul C nu a plătit nimic. suma rămasă de încasat fiind considerată irecuperabilă.593 1.6 lei/$ = 7.600 = 600 lei 4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar b) Actualizarea soldului contului de disponibilităţi în devize: Sold neactualizat = 5. creanţa fiind apreciată ca irecuperabilă (s-a declanşat procedura de lichidare).6. clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4.45 iei/$) 199.000 lei (4) * cm = curs mediu lei/$ a) Actualizarea creanţei în devize: Sold neactualizat = 2.000 $ x 3. clientul D nu a plătit nimic.6 lei/$ = 18.075 lei 5124 Conturi la bănci în valută = 600 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.200 (2.000 $ x 3.520 22.5 lei/$ = 10. gradul de recuperare a creanţei fiind evaluat la 90%.3 lei/$ = 6.900 (2. faţă de care există o creanţă inclusiv TVA de 248.000 $ x cm = 16. apreciată ca fiind recuperabilă pentru 20% din valoare.000 $ x 3.000 $ x 3.000 .

400 198.240x10% = 124 2. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client A B C D Total Creanţa 6.000 lei. B şi D.668 Creanţe irecuperabile 1.080 0 496 1.000 x 80% = 198. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.920 23. şi diminuarea provizionului privind creanţa C: 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi = 7814 8.240 4.200 5.920 11.Rezolvare: La 31.200+4.000) b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa la 31.constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei E: 6814 = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 198400 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .400 1.12.N: 1.reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor A. La31.02.240 5. Virarea creanţelor clienţi în categoria creanţelor incerte: 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 2.200 (6. TVA 24%.240 x 40% = 496 9.976 8.988 Provizion Existen Necesar t 1.188 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+1: 8. iar aceasta cuprinde un cost de 1.792 0 248.828 x 70% = 4.828 1.976 8.12.748 A B C D E Total .976 8.400 198.920 248. încasarea unor creanţe incerte (faţă de A şi B): 5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 2.200 x 20%= 1.792 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 23. în baza avizului de însoţire.240 9.000 10. La 10. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.12.188 = Provizion necesar 6. După o săptămână se primeşte factura.668 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante .N+ 1 0 1.524 Ajustări Cheltuieli Venituri 198.240 0 4.N.792 1.000 260. TVA 24%.920 x 30% = 2.080 372 2.200 lei.trecerea pe cheltuieli a creanţelor irecuperabile: 654 = Pierderi din creanţe si debitori diverşi 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 11.828 9.080 1.N+l: a) înregistrarea creanţelor devenite incerte în exerciţiul N+l (creanţa faţă de clientul E): 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 248.828 1.240 9.748 200. 19 .

societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. TVA 24%. Primirea facturii: 408 Furnizori facturi nesosite 4426 TVA deductibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 1.N.240 = 408 Furnizorifacturi nesosite 1.Rezolvare: 1. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.000 240 2.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 19 . Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2. La 10.02. costul mărfurilor vândute 800 lei.000 lei. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 1. în baza avizului de însoţire.240 1.240 1. TVA 24%. iar aceasta cuprinde un preţ de l . După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1.000 240 = = 240 248 200 48 201.200 lei. Rezolvare: 1.

240 1. în baza avizului de însoţire. TVA 24%.000 lei.N. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii. Primirea facturii: = 408 Furnizori . Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2. TVA 24%. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 240 % 1. în baza avizului de însoţire.N. iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei.202. La 10. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.facturi nesosite 1. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1. iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei. După o săptămână se primeşte factura. Rezolvare: 1. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. TVA 24%.000 lei.000 240 408 Furnizori .facturi nesosite = 401 Furnizori 1.240 240 (124) (100) (24) 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 203. La 10. Rezolvare: 1.02. costul mărfurilor vândute 800 lei.240 1. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. TVA 24%.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 = % (124) 707 (100) Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 (24) TVA colectată 19 .000 2.02.

x 16 lei/buc. la preţul de 15 lei/buc. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%.160 300x16 = 4.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului Mărfuri.4 2.. = 10..971. la costul de 12 lei/buc. la costul de 16 lei/buc. remiză 2%.62 0 4..3 5. Vânzarea de mărfuri X. + 150 buc.160 lei % = 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă Costul unitar = 2. 325 buc. 4.10%) = 2. la preţul de 18 lei/buc.940 6.620 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 buc.. la preţul de 18 lei/buc. întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X.. TVA 24% (factura). x (100% ..3 acordate 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 4.800 2. 200 buc. la costul de 16 lei/buc.094. vânzare de mărfuri X.733 lei % = % 6.398 mărfurilor 667 Cheltuieli cu sconturile 4427 TVA colectată 573. 3.620 lei 3. = 1.645.800 (300 buc x 5. achiziţie de marfă X. TVA 24% (factura). 250 buc.894. achiziţie de marfă X. = 400 lei Situaţia în contul de stoc este următoarea: D Si 371 Mărfuri 100x10=1. 300 buc. 300 buc. x 18 lei/buc. x 15 1ei/buc..4 3. vânzare de marfă X.. TVA 24%: Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc. = 4. x 16 lei/buc.. în cantitate de 100 buc. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%: % = % 5. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 4. Rezolvare: 1. Achiziţia de marfă X.894. TVA 24% (factura). + 275 buc. rabat 10%.8 = 2. remiză 2%.. x 10.733 1. 2. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. x 10 lei/buc.750 (250 buc.4 16 lei/buc) 4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obţinute 1. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%. 200 buc.940 lei Stoc final = 25 buc.000 200x10.620 = 2..8 lei/buc.. TVA 24% (factura).650 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 607 Cheltuieli privind mărfurile = 401 Furnizori 2.160 518. 3.) 900 371 Mărfuri 2.678. rabat 10%.. 2. La începutul lunii mai. TVA 24% (factura): Costul de achiziţie = 200 buc.8 lei/buc. x 12 lei/buc.4 240 4. x 10.160 lei / 200 buc.Achiziţia de marfă X.94 0 400 Sf C 20 .3 Costul mărfurilor vândute determinat prin MFO = 50 buc. la costul de 10 lei/buc.971. la costul de 12 lei/buc..4 5. x (100% -2%) = 5.4 371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci în lei 4. TVA 24%.8 lei/buc. ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.238.000 + 1. 325 buc. în cursul lunii au loc operaţiile: 1..204.3 5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea 6.

costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare.205. 20 .000 lei x 30% = 90. Deci durata de utilitate a vehiculelor achiziţionate este de 3 ani. Conducerea întreprinderii şi experţii săi estimează că în primul an un vehicul se depreciază pentru 30% din valoare.200 lei -800 lei = 400 lei Amortizarea cumulată reevaluată = 200 lei x 1. Rezolvare: Valoarea netă contabilă = 800 lei . Potrivit OMFP nr. Factura cuprinde: 2.500 lei 4. pentru 25% din valoare. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". pune în practică o politică de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani. stabilită prin deducerea amortizărilor din costul imobilizărilor. O întreprindere. dar si în acord cu IAS 2. cheltuielile de transport. Se achiziţionează un stoc de mărfuri.000 lei x 15% = 45. Rezolvare: Amortizare anul 1: 300.000 lei 208. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate. Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la costul istoric. ştiind că societatea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.000 bucăţi. al cărei obiect de activitate este locaţia de mijloace de transport.000 lei x 25% = 75. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. Este corectă următoarea soluţie contabilă? % 371 624 4426 Argumentaţi răspunsul.000 lei Amortizare anul 3: 300.000 lei Amortizare anul 2: 300.920 lei 206. pentru 15%. Soluţia corectă este: % 371 4426 = 401 25.5 = 300 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 300 lei -200 lei =100 lei Construcţii = % Amortizarea construcţiilor Rezerve din reevaluare 400 lei 100 lei 300 lei 207. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.200 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute = 1.920 lei = 401 25. 3. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale).000 lei.5 Valoarea brută reevaluată = 800 lei x 1. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziţionat la un cost de 300. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile.5 = 1. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. în cei 3 ani.420 lei 20. iar cheltuielile de transport 500 lei. preţul de cumpărare fiind de 10 lei/buc. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei..200 lei = 600 lei Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900 lei /600 lei =1. în al doilea an.000 lei 500 lei 4.055/2009. după care le vinde la valoarea lor netă contabilă.420 lei 20. iar în al treilea an. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că.

000 lei Amortizare anul 2: 240. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 720 lei.600 lei =120 lei anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor .000 piese / 240. Rezolvare: Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unităţi de producţie.000 piese 60. scadenţarul livrărilor de piese a fost programat după cum urmează: Total: în primul an: în al doilea an: în al treilea an: în al patrulea an: 25.000 piese) = 25.000 piese) = 100.000 lei Amortizare anul 3: 240.m.000 lei x (60.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 900 lei . Rezolvare: Valoarea justă = 720 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 de piese în 4 ani.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 720 lei .000 lei x (100. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.000 lei x (25.000 lei x (55. Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.600 lei = 300 lei .reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300 lei = Construcţii 200 lei 209.000 piese 100. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale" folosind ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile.000 piese Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului.000 lei 210.000 piese 240.000 piese / 240.000 piese) = 55. stabilită prin deducerea amortizării cumulate din costul imobilizărilor.000 piese / 240. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 120 lei = Construcţii 200 lei 20 .000 piese) = 60.000 u. Amortizare anul 1: 240. o întreprindere a pus la punct o maşină specială al cărei cost de producţie este de 240.000 piese / 240.000 piese 55.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor .Rezolvare: Valoarea justă = 900 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei . în acord cu clientul.000 lei Amortizare anul 4: 240.

de 20. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 8.000 lei Amortizare anul 2: 240. 3.000 lei = 100. Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).000 lei x 2/15 = 32.000 lei Ani de amortizare Cifre ataşate Total = 8 + 6 + 3 + 2+1 = 20 Amortizare anul 1: 240.000 lei Cheltuiala cu amortizarea în N+l = 100.000 lei x 3/15 = 48. 2 şi 1. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . iar valoarea reziduală.000 lei x 3/20 = 36. 6.000 lei x 1/15 = 16. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .Valoarea reziduală = 147.000 lei Amortizare anul 2: 240. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani. dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu LAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD). ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 5. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.20. La 30 decembrie N.000 lei Amortizare anul 4: 240. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+l în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei x 1/20 = 12.000 lei: Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea echipamentelor 20.000 lei .4.000 lei Ani de amortizare 1 Cifre ataşate 5 Total = 5 + 4 + 3 + 2+1 = 15 2 4 3 3 4 2 5 1 Amortizare anul 1: 240. Valoarea reziduală este estimată la 47.000 lei 212.000 lei = 240. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei x 4/15 = 64.000 lei 213.000 lei / 5 ani = 20.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260.47.20. o întreprindere achiziţionează un echipament la un cost de 147.000 lei Amortizare anul 3: 240.000 lei x 6/20 = 72.000 lei.211.000 lei. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 lei 1 8 2 6 3 3 4 2 5 1 20 .000 lei.000 lei Amortizare anul 5: 240. 3. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. 2 şi 1.000 lei.000 lei x 5/15 = 80.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei.000 lei .000 lei Amortizare anul 3: 240.000 lei = 240. iar valoarea reziduală.000 lei .000 lei x 2/20 = 24. de 20.000 lei.000 lei x 8/20 = 96.

96.000=120.34. Amortizare anul 5: 25.000 lei .m. N+l.000-25.000 = 50.Amortizarea degresivă ar fi: (240.000 u.000 lei . Prin analiza stării activului respectiv.96. N-1. Se presupun un cost de achiziţie de 140.000 u.Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exerciţiului este de 25.Se menţine amortizarea degresivă (34.m. Amortizare anul 4: .m. ceea ce ar antrena cheltuieli de 15.600 lei Amortizare anul 3: .96.600 lei) / 3 = 28.000-25.000 lei Amortizare anul 2: (240.000 25. Să se calculeze amortizarea aferentă exerciţiilor N-2.000 25.57.m.560 lei).m.000 Valoarea netă contabilă (lei) 140.736 lei. N. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . Rezolvare: • Valoarea justă estimată Cheltuielile estimate de vânzare Costuri de dezinstalare Costuri de ambalare Costuri cu acte 750. ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4.000-20. Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la 7 ani.000 lei .560 lei.m.000 = 0 216. .000 / 2 ani = 25.000 u.m.Amortizarea lineară ar fi: (240.000 120.600 lei .000 50.Amortizarea degresivă ar fi: (240. 1.000 lei . De asemenea. de 20.25. .000 lei. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260. Pentru a stabili valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator.920 lei. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.560 lei) x 40% = 20.000 50.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. se apreciază că durata sa reziduală de utilitate este de numai 3 ani din acest moment.34.000 u.000-25. 20 .000 = 25.96. .000 lei şi o valoare reziduală nulă estimată la data punerii în funcţiune.000/7 ani = 20.000 100.920 lei).000 u.560 lei) / 2 = 25.000=100.000 = 75.000 75. utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%.Amortizarea lineară ar fi: (240.000 / (3 ani + 1 an) = 25.000 75.000 lei) x 40% = 57.000 lei .000 lei .000 lei . la închiderea exerciţiului N.96.000 / 3 ani = 25.800 lei.000 100.600 lei .000 lei . Rezolvare: Exerciţiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) N-2 N-l N N+l N+2 N+3 140.000-20.000 lei = 240.000 lei . 20.000 lei . 15. societatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia. O societate deţine un echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă.214.000 lei.000 u. N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".m. iar valoarea reziduală. Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".57.000 u.000 lei Amortizare anul 1: 240. şi cheltuieli cu actele de 1.m.20.000 u. . Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda degresivă.600 lei) x 40% = 34. 4.000/6 ani = 20. Pentru a vinde echipamentul.000 120.000 u.920 lei 215.57.57. Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la 750.000 .000 lei x 40% = 96.

2 273.669.5 u. utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul performanţelor estimate iniţial. Subtotal reprezentând intrări de numerar ce rezultă din vânzarea produselor fabricate cu activul în cauză 2. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.m.m. + 250 u.m. în anul N.m.000 bucăţi de produs. costurile finanţării (dobânda).nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă).m. Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Venit net pe unitatea de produs 1 257.821. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30. respectiv anii N+l şi N+2 = 15.5 265. se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului.1 281.N.569. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25.000 u. .552 Flux de trezorerie 3 = 1x2 540..5 u. preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1.000 u.8 298.840.m. există indicii că un utilaj şi-a pierdut din valoare.0 632.2 Explicaţii: Pentru anul N. Pentru anii următori. + 257.m.m. . La 31..516.000 u. de 3%. în anul N+3.750 u.000 u. x (1 + 3%)6 Total fluxuri de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate = 1-2 + 3 3.5 3. în anul N+2.4 Cantitate 2 2. Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei.m.100 2.3 739. De asemenea. costul de producţie pe unitatea de produs 750 u.5) 35.m.m.000 u.000. x (1 + 3%)2 3.000 u.552 2.205 2. impozitul asupra rezultatului. 217. Intrări de numerar ce rezultă din ultima vânzare a activului reprezentate de valoarea reziduală actualizată pe 6 ani (anii N+l până la N+6 inclusiv) = 30. dar societatea estimează că volumul vânzărilor va creşte cu 5% pe an. 20 .577.5 u.m..913. pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 20. venitul net din vânzarea unui produs se va calcula ţinând cont de creşterea datorată inflaţiei.2 u. Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". astfel: .= Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730.m.2 (15.m.431 2.000 u.8 1. Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6.m. Rezolvare: Fluxurile de trezorerie luate în calcul: . costul de producţie = 250 u.766.5 683. x 3% = 257.962..m. Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: costul de achiziţie al utilajului 4.000 u.Pentru anul N+l: 250 u.750. x 3% = 265.m.3 289.315 2.6 761.000 u.0 584. venitul net din vânzarea unui produs = l .942. fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de utilitate. Ieşiri de numerar ce rezultă din folosirea activului reprezentate de revizia plătită actualizată pe 2 ani.226.12. s-au vândut 2.includ reparaţiile curente.000 u.m.m.Pentru anul N+2: 257. preţul de vânzare .

Pentru anul N, cantitatea vândută este de 2.000 bucăţi. Pentru anii N+l-N+5, cantitatea vândută se calculează ţinând cont de estimarea creşterii volumului vânzărilor cu 5% pe an, respectiv: - Pentru anul N+l: 2.000 bucăţi + 2.000 bucăţi x 5% = 2.100 bucăţi; - Pentru anul N+2: 2.100 bucăţi + 2.100 bucăţi x 5% = 2.205 bucăţi. Algoritmul continuă pentru anii N+3-N+5. în anul N+6 cantitatea rămâne aceeaşi ca în anul N+5, respectiv 2.552 bucăţi, deoarece creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani, dincolo de această durată trebuind justificată utilizarea unei rate de creştere. 218. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc* (Rf) 20%, rata de rentabilitate sperată de piaţă (R m) 30% şi riscul sistematic de piaţă al titlurilor (P) 2. Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Rata de randament = Rf + ß (Rm - Rf) = 20% + 2 x (30% - 20%) = 40%. * Este, de regulă, rata de dobândă a bonurilor de tezaur. 219. O societate deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet, în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. în exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 Flux de numerar 1 10.000 u.m. x (1 + 20%) 10.000 u.m. x (1+20%)
1

Rată de actualizare 2 1 / (1 + 10%) 1/(1 + 10%)
1

Flux de numerar actualizat 3= 1x2 10.909,0 u.m. 11. 900,8 u.m. 12.982,7 u.m. 14.169,2 u.m. 49.961, 7 u.m.

10.000 u.m. x (1+20%)2
3

1/(1 + 10%)2
3

10.000 u.m. x (1 + 20%)4

1/(1 + 10%)4

Total = Valoarea de utilitate Explicaţii: Fluxuri: N+l = 10.000 u.m. + 10.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)1 = 12.000 u.m. N+2 = 12.000 u.m. + 12.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)2 = 14.400 u.m. N+3 = 14.400 u.m. + 14.400 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)3 = 17.280 u.m. N+4 = 17.280 u.m. + 17.280 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)4 = 20.736 u.m.

220. O societate deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare, în cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat l .000 ore. Managerii estimează că în fiecare dintre următorii 4 ani utilajul va funcţiona câte 2.250 ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţional. Preţul de vânzare (valoarea justă) ar fi de 510.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".

20

Rezolvare: Amortizarea exerciţiului N = 600.000 u.m. x (1.000 ore / 10.000 ore) = 60.000 u.m. Valoarea netă contabilă = 600.000 u.m. - 60.000 u.m. = 540.000 u.m. Valoarea justă - Costurile estimate = 510.000 u.m. - 10.000 u.m. = 500.000 u.m. Valoarea de utilitate: - flux anual = 4 bucăţi/oră x 2.250 ore x 15 u.m./bucată = 135.000 u.m. Valoarea de utilitate = 135.000 u.m. / 1,1 + 135.000 u.m. / 1,1 2 + 135.000 u.m. / 1,13 + 135.000 u.m. /1,l4 = 427.930 u.m. Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă - Costurile; Valoarea de utilitate) = 500.000 u.m. Valoarea recuperabilă de 500.000 u.m. este mai mică decât valoarea netă contabilă de 540.000 u.m., deci activul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere egală cu 540.000 u.m. - 500.000 u.m. = 40.000 u.m.: a) în cazul folosirii conturilor de ajustări pentru deprecierea valorii activelor: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 40.000 u.m.

sau b) în cazul diminuării valorii activului: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Utilaje

40.000 u.m.

221. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 420.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: • Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2_________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

Terenuri

=

Rezerve din reevaluare

150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 420.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 420.000 u.m. = 130.000 u.m. Pierderea din depreciere fiind mai mică decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută pe seama diminuării acestei rezerve. Rezerve din reevaluare = Terenuri 130.000 u.m. Situaţia în conturi este următoarea: Terenuri C Cost la31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 130.000 Depreciere Valoare recuperabilă la 31.12.N= 420.000 D 130.000 Depreciere Rezerve din reevaluare 150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare C D

20

20.000 Sold 222. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare: Terenuri = Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 350.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 350.000 u.m. = 200.000 u.m. Pierderea din depreciere de 200.000 u.m. fiind mai mare decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută astfel: - 150.000 u.m. pe seama „Rezervelor din reevaluare" (soldul contului); - restul de 50.000 u.m., pe seama cheltuielilor cu deprecierea: a) Dacă se folosesc conturile de ajustări pentru deprecieri: Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor

= Ajustări 50.000 u.m. pentru deprecierea imobilizărilor corporale

b) Dacă se foloseşte metoda diminuării valorii activului: % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale Terenuri 200.000 u.m. 150.000 u.m. 50.000 u.m.

Situaţia în conturi este următoarea: D Costla31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 350.000 D 150.000 Depreciere Rezerve din reevaluare

Terenuri

C

200.000 Depreciere

C

150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare O Sold

223. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l0 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.

20

Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. /10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporale =

Utilaje

45.000 u.m.

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.

Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. /10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., nu depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 216.000 u.m.-180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 36.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 u.m.

Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2 = 300.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N-2 = 225.000 Valoare rămasă la 31.12.N în condiţiile deprecierii = 180.000 Reluarea pierderii din depreciere = 36.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 216.000

Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizării cumulate)

C

224. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului. Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. - Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporal =

Utilaje 45.000 u.m.

20

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m. Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. / 10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 240.000 u.m. (valoarea care nu trebuie depăşită) -180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 60.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 60.000 u.m. Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2=300.000 Valoare recuperabila la 31.12.N-2=225.000 Valoare ramasa la 31.12.N in conditiile deprecierii=180.000 Reluarea pierderii din depreciere=60.000 Valoare ramasa la 31.12.N daca activul nu ar fi fost depreciat=240.000 Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizarii cumulate) C

225. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. Valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing se determină prin actualizarea cu rata de 10% a celor 3 redevenţe anuale şi a valorii reziduale garantate. Valoarea actualizată=50.000 u.m. /1,1 + 50.000 u.m. /1,12 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / 1,13 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

21

226. Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faţă de locator pentru întreaga perioadă a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing (redevenţele anuale şi valoarea reziduală garantată). Valoarea actualizată = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

Data 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

Flux 50.000 50.000 60.000

Dobândă 131.856x10% = 13.185,6 95.041,6x10% = 9.504,16 54.545,76 x 10% = 5.454,5

Rambursare 50.000-13.185,6 = 36.814,4 50.000-9.504,16 = 40.495,84 60.000 - 5.454,5 = 54.545,5

Sold datorie 131,856 131.856-36.814,4 = 95.041,6 95.041,6-40.495,84 = 54.545,76 54.545,76 - 54.545,76 = 0

227. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: în cazul leasingului operaţional, locatarul recunoaşte bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de leasing. Locatarul înregistrează cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma înregistrează: Cheltuieli cu chiriile = Furnizori 8.000 u.m.

228. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: - locatorul amortizează clădirea: Amortizarea anuală: 500.000 u.m. / 50 ani = 10.000 u.m. Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 10.000 u.m.

21

000 buc. un utilaj în valoare de 900.m. Amortizarea fiscală aferentă utilajului în anul N este de 400. La data bilanţului.000 u.000 u.privind amortizarea imobilizărilor clădirilor . 21 ./buc. locaţii de gestiune şi chirii 8.000 u.N. Din punct de vedere contabil.m.m. Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere.000 u.000 bucăţi. Nu există diferenţă temporară. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". .000 u. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.800. 100. / 5. începând cu l ianuarie N.m.m. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u. nu sunt impozabile. Rezolvare: Costul de producţie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de producţie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de producţie (N) = 180 u.700. (Amortizarea anuală = 900.m.000 u. Rezolvare: Valoarea contabilă a utilajului = 900.800. Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanţa privind dividendele de încasat are o bază fiscală nulă.m.m. . x 5.chiriile primite sunt venituri.000 bucăţi în exerciţiul N. Cheltuieli cu = Clădiri 5 u. baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv.000 u.m/buc. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". în condiţiile în care presupunem că mărimea capacităţii normale de producţie este de 5. = 540 u.000 u. Diferenţă temporară impozabilă 600. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31.000 u.400. în momentul recuperării activului. La sfârşitul fiecărui exerciţiu.000 bucăţi în exerciţiul N+l şi 6.m.000 u. Baza de impozitare a creanţei_______________________________85.m.000 u. = 2.500 bucăţi în exerciţiul N+2. lunar. Costul unitar = 2.m. redevenţe.m. 500. 230. + 1.300. 52): Clădiri = Conturi curente la bănci 100 u.) se impozitează însă cu o rată nulă.m. .000 u. Să se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri". 4. / 3 ani) Baza de impozitare a utilajului = 900.000 u. (100umxl/5anix31uni/12hm) locaţii de gestiune şi chirii 229.000 u. utilajul se amortizează linear pe trei ani.700.m.000 buc.m.m.m. o societate are o creanţă privind dividendele de încasat de 85.12. dividendele nu sunt impozabile. 231. Societatea X a dat în funcţiune. Din punct de vedere fiscal.m.000 u.cheltuielile de căutare a chiriaşului se includ în valoarea activului şi se repartizează pe durata contractului (IAS 17. întreprinderea posedă 800 bucăţi în stoc.000 u. Diferenţa temporară rezultată (85. Cantităţile fabricate au fost de 5.m.m.000 u.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţei 85.m.000 u.m.000 u. se înregistrează: Clienţi = Venituri din redevenţe.

000 u..000 u.12. 17.000 u. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 162.m. La 31. Ajustarea nu este deductibilă fiscal. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu I AS 12 „Impozitul pe profit".m.m.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". 18.2.12. o societate a încasat redevenţe în valoare de 10. . Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 16% x 800 u.000 16.m.000 u.000 u.m. = 0 u. şi există o ajustare de depreciere a creanţelor de 12.000 u. .000 u.m.m.m.m.N = 20.000 u.500 7. Diferenţă temporară deductibilă = 10. La începutul exerciţiului N.12.m. 21 .000 u. o societate are o datorie privind dobânzile de plătit de 1.m.m.m.m.m. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 u. Presupunem că din punct de vedere fiscal redevenţele sunt impozabile în anul încasării acestora. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X. La începutul exerciţiului N.2. în decembrie N. cota de impozit pe profit va creşte de la 30% la 35%.m. . Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31.000 u. Presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care generează fluxuri de trezorerie. la 31.800 u. 235.000 u.m.m. Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 35% x 1. iar amortizarea fiscală. .000 u. în cursul lunii decembrie N.12.m.000 15.m.500 (1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705. = 350u. 0 u. Cota de impozit pe profit: 30%. a apărut o reglementare conform căreia. .m.m. începând cu 01. 234.000 u. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 750. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%. l .m.200 u.m.000 u. 233. s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20.800 u. 800 u. Baza de impozitare a veniturilor în avans = 10.000 u.01.N+1.m.m. de 2. Diferenţă temporară impozabilă = 18.000 u. amortizarea contabilă a fost de 2.232.17.000u.m.m.000 u.12. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie. Baza de impozitare a activului la 31.000 u.m.000 150. = 128 u. Rezolvare: Valoarea contabilă a activului la 31. există un pasiv de impozit amânat de 3. Rezolvare: Valoarea contabilă a veniturilor în avans 10. în anul N.0 10.m. Până la închiderea exerciţiului N nu au apărut reglementări privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor. Rezolvare: Valoarea contabilă a datoriei Baza de impozitare a datoriei Diferenţă temporară deductibilă l . Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".10. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N.N = 20. aferente trimestrului 1 din exerciţiul N+1. fără a compensa creanţele şi datoriile de impozit.m.N.200 u.000 u.

000 u. = 15.m.000 u.000 u. în N+2.m.m. Cota de impozit pe profit: 30%.m.12.000 162.000 u. utilajul se amortizează linear pe trei ani.000 16.m.m.N+1 .m.m.N+2 40..000 u.000 _ 15. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12„Impozitul pe profit" la sfârşitul fiecăruia dintre cele trei exerciţii.500 19. 12.N = 60. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80.m. în N.000 u.000 deductibilă _ 12.000 u..12. . un utilaj cu o valoare de 360.000 u. x 30% = 5.500 Bază de impozitare 705. 21 . 120.m.N = 19. Din punct de vedere contabil.m.500 Diferenţă temporară impozabilă 45. x 30% = 18.m.000 40.000 16. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 3. = Venituri din impozitul amânat 236.000u.000u.000 -160.000 u.000 120.000 280.000 u.m.000 -120.m.850 u.000 u. respectiv 160.m.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.000 _ 7.500 u. / 3 ani = 120.000 -120.m. se anulează activul de impozit amânat corespunzător.3. în anul N+2: se resoarbe diferenţa temporară de 40.m. impozitul amânat La sfârşitul exerciţiului N+l: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 u.000 La sfârşitul exerciţiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40. Societatea X a dat în funcţiune.000 Bază de impozitare 360.N . N .000 -120. Activul de impozit amânat la 31..Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .000 160.000 u. Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din 12.000 _ _ 60.m.m.000 Diferenţă temporară deductibilă Valoarea utilajului la 01. înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozitul amânat Creanţe privind impozitul amânat 15.000 u.m. impozitul amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul curent = 0 u.m.000 240.000 15.m.000 -80. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 12.000 u.m.000 u. activul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului = 12.500 7. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18. 01.850 u.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 .500 Pasivul de impozit amânat la 31.000 u.12.m. = 12.Rezolvare: Calculul diferenţelor temporare: Informaţii Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe Valoare contabilă 750.000 u. Informaţii Valoare contabilă 360. în N+l.000 -120.000 u.m.000 150. Rezolvare: Amortizarea contabilă anuală = 360. 12. începând cu l ianuarie N. 5. = 12.

Rezolvare: La31. în situaţiile financiare consolidate.m.500 u.m. -10. valoarea reevaluată fiind de 127.12.000-20. Din punct de vedere fiscal.m.3* Valoare în lei 240.500 lei = 2. 12. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6.000 247. din punct de vedere fiscal.000 La 31. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri. La data achiziţiei. exista un pasiv de impozit amânat de 6.m.12.000 75.000 (15. F deţinea o imobilizare cumpărată recent cu 100.000 $. .N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 127. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoarea clădirilor la 01.m. = 12. Rezolvare: La31. l $ = 3 lei.000 u.000 u.600 u.m.m.000 Curs de schimb 3 3.12.000 u.000 u.N.pe seama capitalurilor proprii: (127.3 lei. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amânat Datorie de impozit amânat 11.000 u.m. = 18.000 (10.m.000) Diferenţă temporară deductibilă Societatea M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7.600 u.000) Baza de impozitare a imobilizării (100.000 u. .m. Acesta se va înregistra astfel: . activul va fi evaluat la 100. La începutul exerciţiului N. La începutul exerciţiului N.500 u. Cota de impozit pe profit este de 30%. societatea românească M a achiziţionat 100% societatea americană F.600 u.m.000 lei.m.N . l $ = 3.N = 30% x 62. La acea dată.600 u. 238.000 u.N: Informaţii Valoarea contabilă a imobilizării (100. .(Creanţă privind impozitul amânat) 237.100 u.12. 1. reevaluarea nu este recunoscută.500 7.000 u. La 31. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". la 31.000-25.000 Bază de impozitare 80. Presupunem că moneda funcţională a societăţii F coincide cu moneda de raportare. Cota de impozit pe profit: 30%. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere contabil şi pe 4 ani.) x 30% = l .000 u.pe seama cheltuielilor: (15.01. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.Amortizarea în anul N = Valoarea clădirilor la 31.m.N.m. 62. 65.12.000 u.000) 65.N.12. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.000 u.m.m.) x 30% = 11.m. în consecinţă.000) 90.. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.N Valoare contabilă 100.12.m.100u.000 $ x 3 lei/$ = 300.90.000 u.250 lei: Valoare î n$ 80.m.6.500 21 .

cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.Creanţe privind = Venituri din 2. rafinăria va fi mutată într-o altă locaţie strategică.000.m. -1.m. chiar şi atunci când nu are obligaţia legală de a o face. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200.055/2009. Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului ajustat = (1. 3.000 u.000 u. x 30% = 6. 3. o societate deţine un utilaj cu valoarea contabilă de 100.000 u. exista un pasiv de impozit amânat de l.200 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. . O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat.m.000 u.055/2009.m.250 lei impozitul amânat impozitul amânat * Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil.200 u.m. Ca urmare. Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = l . Această datorie este un element monetar şi va fi convertită la cursul de închidere. Politica sa este cunoscută pe piaţă.000 u.000 u.m.m. 100. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.N. Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exerciţiului curent = 6.000 u. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de către clienţii nemulţumiţi.m.m. x 30%) / 25% = 1. Cheltuieli cu impozitul amânat La31. pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 241. în cursul exerciţiului N.1.m. La 31.800 u. = 200 u.m. baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere.m. 80.m. 240. şi baza de impozitare de 80.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Rezolvare: Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului = 1.N: Valoarea contabilă a utilajului Baza de impozitare a utilajului Diferenţă temporară impozabilă = Datorie de impozit amânat 200 u.m.800 u.200 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. la sfârşitul perioadei de închiriere.000 u. = 4.000 u.000 u. în contract se precizează că.12. La deschiderea exerciţiului N. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei.m. 239.N = 20. cifra de afaceri a fost de 10.000u.m. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea rafinăriei creează o obligaţie legală deoarece contractul de licenţă prevede înlăturarea acesteia. Provizioane 200.m.m.000 u. Rezolvare: Active imobilizate = 21 . Se estimează că pentru mutarea rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri.000 u.m. în anul N.12.m.m.000 u.: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 4.000 u. 20.000 u.m.12.

= 300.000 u.●Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor .000 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea echipamentului creează o obligaţie legală deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia şi recopertarea solului. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 200.m.m.m. + 5% x 1.000 u.m.000 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.rn.m.055/2009. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului .m.000.m. ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele şi să recoperteze solul. Deşi ţara în care îşi desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea. există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens şi este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat.000.000 u. Presupunem o rată de actualizare de 5%. 244. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 100. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparaţiile. Prin contract.000 u. Dacă toate produsele ar avea defecte minore. Să se verifice dacă la sfârşitul anului l sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. La sfârşitul anului l. Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea 21 . cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 1. care dă naştere unei obligaţii legale.000 u. = 100.000 u. pentru riscuri şi cheltuieli 242. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. ● Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate: 3% x 10.055/2009.000 U. 243.obligaţie implicită deoarece politica anterioară a magazinului i-a făcut pe clienţi să spere că în caz de nemulţumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor cumpărate. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor.m. 3. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane 300. • Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200.obligaţie legală deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens.m. 25% prezintă defecte minore şi 5% prezintă defecte majore.000 u. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600. O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale. Statisticile arată că 70% dintre produsele vândute nu prezintă defecte. Dacă toate produsele ar avea defecte majore. o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde.m. 3. 3. Conform contractului. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600. ● Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate.m.055/2009. societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani.m.000 u.QOO u.000.000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea.

000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevenţele aferente ultimelor două exerciţii sau penalizările în caz de reziliere a contractului.000 u. sau investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie (9.m.116 u.000 u.cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800.000 u. clienţilor şi furnizorilor aşteptarea că societatea va implementa procesul de restructurare.m. profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe: 900.000.000 u.m.000 u.. La sfârşitul exerciţiului N s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. 21 . rezultatele ultimelor exerciţii au fost mult mai mici decât cele bugetate. iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140.m.000. Cheltuieli cu provizioane pentru = Provizioane pentru restructurare 2. societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios. care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze. Acest anunţ a indus salariaţilor. .000 u.m.m.m. Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare (300.) nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului. clienţilor şi furnizorilor .000 u. 246.000 u.). Rezolvare: .055/2009. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m. cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză: 9.m. Din cauza concurenţei pe piaţă. în exerciţiul N.m.000.Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare salariaţilor.).Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de restructurare. 245. cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii: 300. societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcţioneze sediul societăţii.000/1. în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele: indemnizaţii pentru concedierea unei părti din salariaţi: 2. Din acest motiv. Durata contractului: 5 ani. Redevenţa anuală: 150.055/2009.m.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că procesul de restructurare va fi implementat.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 280. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă naştere unei obligaţii legale.000 u.m.. 3. pentru fiecare ari de neîndeplinire a contractului.000 u. Cheltuieli cu = Provizioane provizioane pentru pentru dezafectare riscuri şi cheltuieli imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 470. marketing (800.Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor directe generate de restructurare: 2. • Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea echipamentului şi cu recopertarea solului: 600. consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe şi să înceapă producţia de cremă de brânză. 3.m.000 u.000 u. .000 u. .m. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăţilor inevitabile aferente contractului: 2 x 140.000 u. chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării. O societate îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui..000.. = 280.echipamentului şi cu recopertarea solului.000 u. (indemnizaţiile pentru concedierea salariaţilor). La sfârşitul exerciţiului N. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.055 = 470. De asemenea. câştigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900.000.m. în contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar.m. La începutul exerciţiului N-2.116 u.).m.

N si la 31.obligaţie contractuală. în conformitate cu OMFP nr. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru litigii 700. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y. în conformitate cu OMFP nr.N+l: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor . Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion. dar există o datorie contingenţă. situaţia financiară a societăţii Y se agravează.12. o societate a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară.12.12. La31.N+1.000 u.000 u.riscuri şi cheltuieli 247.m.N. 21 . Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 800.12.055/2009.N+l se declară falimentul.N+1. în conformitate cu OMFP nr. ţinând cont de evoluţia procesului. Pe 01.Nşila31.N+1. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100. 3. societatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licenţe.N+l. Să se verifice dacă.N+l: • Pe baza datelor disponibile există o obligaţie prezentă.000 u. La 31. La 31.m. • Nu este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare deoarece situaţia financiară a societăţii Y este solidă. iar pe 30. Până la închiderea exerciţiului N. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societăţii X. se estimează că sumele ce trebuie acoperite în numele societăţii Y sunt de 800.obligaţie contractuală. în cursul exerciţiului N+l.m. 3.m.12. recursul nu a fost soluţionat.N: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor .055/2009.N: • Pe baza datelor disponibile se constată o obligaţie probabilă a cărei existenţă nu va fi confirmată decât de decizia tribunalului.06.000 u. La 31.m. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului garantat. avocaţii societăţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă. 248. pentru societatea X. La31.m. 249. Rezolvare: La31. Rezolvare: La31.N. în cursul exerciţiului N.000 u.000 u. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700. situaţia financiară a societăţii Y era solidă. susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei muncii. 3.12.12.055/2009. dar există o datorie contingenţă.11. avocaţii consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700. Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru societate.12. la 31. La acea dată.12. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor. la31. în luna februarie exerciţiul N.000 u.12. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800.12.m.

m. 261u.514.m. = 3.739 u. Rezolvare: Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: 100.000u.000u. .m. servicii prestate Furnizori 85. dar există un activ contingent.000 25.190. o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100. adică: .m.m.000u.485. eşalonabile pe cele două exerciţii de credit. O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.000u.m.261 u.m.000 + 25. . 250.Rezolvare: • Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de (decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent.324.m. *) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanţei clienţi în bilanţ. .m.485. • Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară. Ea percepe un comision de 15% din preţul de vânzare. + 2.485.m.261 u.000u. .263 u.în numele exerciţiului N+1: (96.50.m.96. Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări: .m. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".476 u.m.50.324.) x 5% = 1..000u.000u. 052 Se poate considera că preţul de vânzare conţine venituri din dobânzi în sumă de 100.485.25.739 u.în exerciţiul N: Venituri în avans = Venituri din dobânzi .000.m. 22 .) x 5% = 2.m. Condiţiile de decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului. 251. Venituri din 15. Rezolvare: Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacţie este de: Clienţi = % 50.m.190.m. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciţii în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m.în exerciţiul N+1: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1.000u. 05 1.000 u. 2.263 u.476 u.m 1.261 u.485. 3.263 u. La l ianuarie N.514.000 + = 96. 25% peste un an şi 25% peste doi ani. .261 u.m. restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea.324.000u. 96. înregistrarea vânzării stocului de mărfuri: Clienţi = % Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri în avans*) 100.m. Se estimează că societateaclient ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa bancară la o rată de 5%.m. Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul creditului rămas.în numele exerciţiului N: (96.

m. = 10.m.000 u. 253. Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităţilor ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt executate.m.000 u.m.000 u. şi plata diferenţei: Furnizori = % Debitori diverşi la bănci 150. ea se angajează să furnizeze servicii de întreţinere timp de doi ani de la data vânzării. A.000 u.m. Prin urmare. 10. reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul materialelor consumabile în categoria mărfurilor şi apoi la vânzarea mărfurilor.m.000 u.000 u. 50. societatea X vinde produse-program. Din acest motiv.m. schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100.m.m.000 u. trocul nu este admis.252.000 u.m. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari calculaţi pe seama situaţiilor financiare. societatea X a transferat societăţii Y mărfuri în valoare de 10.000 u.).m.000 u. Să se contabilizeze operaţia de schimb. întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări: . O întreprindere.cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:* Debitori diverşi = Alte venituri 100.m. Pe 25 decembrie N.m.m.m.) trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor-program (50. în exerciţiul N.000 u. / 2 ani): Venituri în avans = Venituri din prestări de servicii 5.000 u. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150.000 u.000 u.m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+l. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".descărcarea gestiunii de materialele consumabile: Cheltuieli cu materiale consumabile = Materiale consumabile 100. .compensarea datoriei şi a creanţei generate de operaţia de schimb. 100.000 u.000 u. Conturi curente * în unele ţări. 254. 50. în fiecare dintre cei 2 ani în care se execută activitatea de service se va înregistra (5.) si suma identificabilă a serviciilor ulterioare (10. se contabilizează distinct cedarea unui stoc şi achiziţia altui stoc.m. Rezolvare: Remarcă: în România.000 u. din exploatare .000 u. pentru a le vinde în regim de consignaţie la un preţ de 12.m.primirea prin schimb a stocului de materii prime: Materii prime = Furnizori 150. Preţul de vânzare (60. 22 . la societatea A.000 u. Rezolvare: Clienţi = % Venituri din vânzarea produselor Venituri în avans 60.m. Prin contract. întreprinderea A achita diferenţa de valoare. .

000 u.m.500 u. Obligaţiuni 4. Conturi curente la bănci = Conturi curente la bănci 200.m.m.m.achiziţia obligaţiunilor (100 obligaţiuni x 2. se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terţi 10.m./obligaţiune. La l mai N.m. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 u.500 u. la societatea X.31 aprilie N): 100 obligaţiuni x 60 u. Venituri din dobânzi 1. Rezolvare: Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt de: 120. Rezolvare: Deşi stocul a fost transferat în decembrie N. 257.m. . 256. Rezolvare: Cuponul încasat pe l august N va fi descompus astfel: .m.000 u.30 iulie N): 100 obligaţiuni x 60 u. societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta.): Obligaţiuni = . Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului şi se încasează anual pe 30 septembrie. La data transferului./obligaţiune x 9 luni / 12 luni = 4. Creditul acordat nu depăşeşte duratele obişnuite de creditare. societatea X recunoaşte venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 12.000u.000 u.000 u.m.încasarea cuponului: % 6. o societate a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ unitar de 2./obligaţiune x 3 luni / 12 luni = 1. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Concomitent.m.m.dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (l august N-l . Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt: . înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri". 22 . societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani. costul mărfurilor vândute 62. Pe l august N.000 u.500 u.m.000 u.Să se contabilizeze transferul şi vânzarea mărfurilor. 255.000 u.m. societatea încasează.m.m.000 u.m. în numele obligaţiunilor. ea înregistrează: Mărfuri aflate la terţi = Mărfuri 10.000 u. / 10 ani = 12.m.000 u./obligaţiune. Pe data de l octombrie N.vânzarea mărfurilor: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 70. societatea A vinde mărfuri în următoarele condiţii: preţ de vânzare 70.m.m./obligaţiune = 200. Pe 5 ianuarie N+l.m.000 u..000 u. Acest contract generează venituri totale de 120.500 u.m. Să se contabilizeze veniturile aferente exerciţiului N în conformitate cuIAS 18 „Venituri". Pe data de 10 decembrie N. dobânda aferentă perioadei l august N-1 -30 iulie N. dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (l mai N . în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u.m.000 u.descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri 62.

S2.m. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor si dreptul de a încasa dividende.000 u.m. 258. s-au achiziţionat 1. ea este influenţată notabil pentru 47%. Problema care rămâne în discuţie este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt.constatarea dreptului de încasare a dividendelor: Debitori diverşi = 259./acţiune = 5. Să se calculeze procentajul de control. Fie următoarea organigramă de grup: Venituri din dividende 2. Pe l iunie N+l.5% x 12% Remarcă: Din analiza procentajelor de control. S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept. să se determine metoda de consolidare şi să se calculeze procentajul de interes.000 u.Veniturile aferente exerciţiului N sunt de: 12.m.): Acţiuni = Conturi curente la bănci 5. La l octombrie N. din care pentru 10% în mod direct.000 u.58% 21% + 85% x 30% 80% x 65% x 25% +10% + 46.achiziţia acţiunilor (1. rezultă că SI.5% 28.m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri". la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 2 u. .m./acţiune. x 3 luni / 12 luni = 3.000 acţiuni x 5 u. Rezolvare: Societatea Calculul procentajului ProcenMetoda de de control tajul de consolidare SI 80% Integrare globală S2 Cel mai mic procentaj 65% Integrare globală din lanţul până la S2 S4 85% Integrare globală S5 Legătură directă (21%) 51% Integrare globală + Legătură indirectă S3 Legătură indirectă 47% Punere în (25%) echivalenţă sau + Legătură directă Integrare globală (10%) (în caz de control Calculul procentajului de 80% x 65% Procentajul de interes 80% 52% 85% 46.000 de acţiuni ALFA la un preţ unitar de 5 u. Prin achiziţia acestor acţiuni. ALFA devine societate afiliată. Pentru confirmarea 22 . în ceea ce priveşte S3.m.m. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .000 u./acţiune. Clienţi = Venituri din redevenţe 3. în viziunea organismului internaţional de normalizare (ca şi a celui american). iar pentru 37% în mod indirect.000 u.m.000 u.m.

cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 5.m.12.000 u. societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 80. c) Pentru determinarea procentajelor de integrare: Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală). în vederea consolidării. procentajul de interes şi procentajul de integrare.000 u. Rezolvare: a) Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala FI (integrare globală) = 80%. Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei FI) x 33% (procentajul de deţinere al filialei FI în F2) = 33%. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării. se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea: Imobilizări corporale = Provizioane pentru 15.m.controlului exclusiv de fapt al societăţii M asupra societăţii S3 trebuie ca una dintre condiţiile realizării acestui tip de control să fie îndeplinită.N. Fie următoarea organigramă de grup: Societatea F2 este deţinută în mod conjunctiv cu alte două grupuri. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.000 u. 260. pe o perioadă de 5 ani. la 31.m.12. acestea urmând să se amortizeze linear. Rezolvare: în situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31. dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 262.m. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. societatea F a capitalizat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 10.m.000 u. începând cu l ianuarie N+l. b) Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes deţinut de SM în FI = 80%.000. Să se calculeze procentajul de control. în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor necorporale: Venituri din producţia de imobilizări necorporale = Cheltuieli de dezvoltare 10. Procentajul de interes deţinut de SM în F2 = 80% x 33% = 26. 261.m.000 u. Rezolvare: în bilanţul individual întocmit de F..m.12.N. sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10. 22 .000.. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 15.m. Presupunem o cotă de impozit pe profit de 16%.000 u.000 u.000. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor.000 u. Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F2 deţinută conjunctiv (integrare proporţională) = 33%.N imobilizarea corporală este prezentată la o valoare de 85. Pe 30. în cursul exerciţiului N.4%.

x 30% = 60. Activ de impozit amânat: 10.m. implicit. o datorie de impozit amânat de: 2. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utili ţaţe de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.000 u.000 u.m.m.000 u.m. x 20% = 40. = 2. x 16% = 1. amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200.01. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N.N. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de fluxuri.m.000 u.200 u. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 3. Creanţă privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 1.m. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. . Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F) 10.): Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de 20.000 u. Presupunem o cotă de impozit de 16%.000 u.000.000 u. 264. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l. normă de amortizare degresivă = 30%).000 u. la 01.600.Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.m.000 u. în N+l se are în vedere diferenţa de 42.000 u.000 u.m.01. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.000 u. 263.000 u. 22 . Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 320 u. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.m. amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. la un cost de achiziţie de 200.000.m. normă de amortizare degresivă = 30%).m. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. la un cost de achiziţie de 200.m.000.m.600. x 16% = 3. la 01.000 u.m.000 u. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi. = 20. o datorie de impozit amânat de: 20.m. Rezolvare: în anul N. se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60.m.200 u. 40. Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate) 0 u.000 u.m. Conform politicii grupului.N.000 u. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă.m.m. Presupunem o cotă de impozit de 16%.000 u.000 u. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. x 16% = 320 u.000 u. Diferenţă temporară deductibilă 10.m. în vederea consolidării. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.m.m.m. implicit.m.m.000 u.m.40. exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi. Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli 2.

în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.01. animale şi plantaţii % 404 Furnizori de imobilizări 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acţiuni similare legate de acestea = 5.m.000 lei. O societate-filială F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12. 266. prin intermediul contului de rezerve. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă.265. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l.m.m.m. Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei. care aplică IAS. achiziţionează o bandă transportoare în valoare de 4. Presupunem o cotă de impozit de 16%.amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5. în schimb. 22 . Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.112 lei 4. Durata de viaţă a benzii transportoare este de 9 ani. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de solduri.112 lei / 9 ani = 568 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. la 01. în N+l se recunosc pe seama rezultatului diferenţa de amortizare aferentă exerciţiului curent şi impozitul amânat corespunzător acesteia: Amortizări privind imobilizările corporale Cheltuieli cu impozitul amânat = = Cheltuieli 2. estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei.achiziţia benzii transportoare şi includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării: 213 Instalaţii tehnice. Cum se înregistrează această situaţie în contabilitate? Rezolvare: .900 lei.000 u. animalelor şi plantaţiilor 568 lei 267. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. la un cost de achiziţie de 200. în plus. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Datorie de impozit amânat 320 u. deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societăţiimamă nu ţin cont de aceste corectări: Amortizări privind imobilizările corporale Rezerve = Rezerve 20.m. mijloacelor de transport. retratarea amortizării din exerciţiul N trebuie contabilizată din nou în N+l. = Datorie de impozit amânat 5. amortizabile în 5 ani. mijloace de transport. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.900 lei 212 lei .000 u.N. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri. normă de amortizare degresivă = 30%).000 u.000 u. O unitate de exploatare minieră.

400 lei 2.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N): 121 Rezultat = 201 12. în schimb.800 lei 2.000 lei .la nivelul contului de profit si pierdere: Rezultat = Venit din impozitul pe profit amânat 384 lei 268. dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri.400 22 .Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N.eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 = Amortizarea cheltuielilor de constituire 121 Rezultat 2. O societate-filială F a înregistrat în exerciţiul N cheltuieli de constituire de 12. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 12. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit si pierdere.000 Cheltuieli de constituire . Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O Baza fiscală = 7.la nivelul bilanţului: Impozit pe profit amânat = % Rezerve Rezultat 1.000 lei.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-l): Rezerve = Cheltuieli de constituire 12. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: . amortizabile în 5 ani.400 lei 4.152 lei 768 lei 384 lei .000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.200 lei Diferenţe temporare deductibile = 7.la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: Rezultat = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2. Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N.800 lei: Amortizarea cheltuielilor de constituire = % Rezerve Rezultat .400 lei Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.200 lei Activ de impozit amânat = 7.152 lei Contabilizarea activului de impozit amânat: .200 x 16% = 1.

12. Activitatea de service se realizează în anul N+l.pe parcursul perioadei de postgaranţie (după instalare). pentru componenta service.N . în conformitate cu IAS 7.Plăţi de impozit pe profit 540 lei = FNT din activităţile de exploatare 1. Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare. . diminuarea creanţei clienţi 90 lei. Conform IAS 18 „Venituri".N conform I AS 18 „Venituri".000 Venituri din vânzarea mărfurilor 472 9. creştere cheltuieli în avans 36 lei. cheltuieli cu amortizarea 270 lei. ştiind că pentru execuţia contractului s-au angajat cheltuieli de 10.La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură Şi: 121 Rezultat = 6811 2. Rezolvare: în anul N se efectuează următoarea înregistrare: 4111 Clienţi = % 85. investiţii si finanţare. O întreprindere de servicii de consultanţă contabilă efectuează o prestaţie către un client în următoarele condiţii: durata contractului 01. împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120 lei.000 Venituri înregistrate în avans Conform IAS 18. achiziţia unei clădiri 450 lei.254 lei .Plăţi pentru achiziţia de clădiri 450 lei .000 lei.Dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei = FNT din activităţile de finanţare_______________________________-192 lei Flux net de trezorerie = 1.08.000 269.400 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor = 121 Rezultat 12.000 707 76.în momentul vânzării. Care este valoarea venitului contabilizat la 31.000 lei. plăţi privind: achiziţia de terenuri 300 lei. valoarea devizului: 20. costul total estimat este de 16.N+1.350 lei. Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1.000 lei.31. plăţi impozit pe profit 540 lei.000 lei şi include în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 9. veniturile sunt recunoscute astfel: .Plăţi pentru achiziţia de maşini 120 lei = FNT din activităţile de investiţii -870 lei + împrumuturi încasate prin emisiunea de obligaţiuni 120 lei .254-192-870 192 lei 270. instalaţii 120 lei. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85.03. pentru componenta soft. să se calculeze venitul care afectează contul de profit şi pierdere al anului N. Dispuneţi de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1.350 lei + Cheltuieli cu amortizarea 270 lei + Diminuarea creanţei clienţi 90 lei . achiziţia de maşini. dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei.000 lei? 22 . utilaje.Creşterea cheltuielilor în avans 36 lei + Creşterea datoriilor la furnizori 120 lei . creştere datorii furnizori 120 lei. 271.Plăţi pentru achiziţia de terenuri 300 lei .

Rezolvare: Fluxul net din activitatea de investiţii = + încasări din vânzarea unei imobilizări . SC ABC SA deţine un teren cu o valoare contabilă de 900.000 x 10.000 lei.000 lei. partea eliberată fiind plătită imediat la achiziţie.01.000 lei Amortizarea în anul N = 200.000 . 273. durata de utilizare estimată 8 ani. terenul este reevaluat la 1.000 = 216.000 lei Valoarea rămasă de amortizat = 200.000 lei.m.16.000 = 175.m.000 lei Durata de viaţă rămasă = 10 ani Amortizarea în anul N+l = 175. s-au încasat 32.Rezolvare: în anul N sunt recunoscute venituri de 20. 32.m.000/16. s-a efectuat o plată de 9.N: preţ de cumpărare 200.Plăţi aferente titlurilor de participare = 40.000 lei: 211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 300.000 lei. preţul de cumpărare a fost de 40.000 lei.000 x 90% 36. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".000 lei.000 6.împrumut acordat unei filiale = .000/8 = 25.000 . în schimbul unui teren de aceeaşi valoare.000 + 20.000 lei.200.900.000 u. La sfârşitul exerciţiului N+3.000/10 = 17.m. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale".000 Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200.500 lei 22 . dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani. valoarea reziduală estimată 16.000 .000 u.200.000 = 12.000 u. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-au achiziţionat titluri de participare eliberate în proporţie de 90%.000 u. care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3? Rezolvare: La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.000 u.000 lei. metoda de amortizare lineară.25.000 lei .000 274. fluxul de numerar din activitatea de investiţii.000 lei = 300. reducere comercială primită 4. La sfârşitul exerciţiului N.4. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar.m. terenul este reevaluat la valoarea justă de 1. Indicaţi care este. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi că în cursul anului N+l se menţine estimarea privind valoarea reziduală.000 lei Valoarea amortizabilă = 216.000 u. taxe vamale 20.000 . din vânzarea unei imobilizări corporale. Se cunosc următoarele informaţii pentru o imobilizare corporală achiziţionată la 01. s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6.000 La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.100. s-au emis la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 20.000 = 200.10.m. să se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentă acestui exerciţiu şi valoarea contabilă netă.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = 211 Terenuri 100. 272..500 lei. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizării = 200.

000 = 480.m.500 lei Amortizarea anuală în anul N+4 = 59. reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale.875 lei 278. Rezolvare: Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.m. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10. Rezolvare: Fluxul de numerar din activitatea de finanţare = + încasări din emisiunea de obligaţiuni .500 x 3 = 34.000 = 120.000 lei. s-au emis şi încasat la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 15. Dispuneţi de datele: profit net 3. valoarea reziduală 8.000/10 = 40.500 lei şi final 500 lei.500/4 = 14.34.000 lei.275.000 lei. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".m. furnizori: sold iniţial 1.000 .000 u. fluxul de numerar din activitatea de finanţare. calculaţi rezerva din reevaluare realizată în fiecare an. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar. sau 160.000 lei.000 lei.000 lei Amortizarea cumulată după 6 ani = 40. conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu l an şi reestimarea valorii reziduale la 6. Activul va fi amortizat în sistem linear.m. Rezolvare: Rezultat net + Cheltuieli cu amortizarea .000 .000 lei După reevaluare. cheltuieli cu amortizarea 900 lei.Venituri din investiţii financiare 3.000 u. Conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie". metoda de amortizare lineară.01.000 = 160.000 lei Rezerva din reevaluare = 640.000 lei 276.40.240. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziţionat pe 01.000 lei. cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire.000 lei.000 u.000 lei Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400. Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizări corporale". în conformitate cu IAS 16.000 . mai puţin amortizarea corespunzătoare (indice = 4).Plata ratei de leasing = 15. Rezolvare: Valoarea amortizabilă a activului = 100.500 lei Valoarea rămasă de amortizat = 100.m. După 3 ani.160.000 u.000/4 = 160.500 .000 .700 lei 23 .000 lei Valoarea justă = 160.000 x 4 = 640. s-a efectuat o plată de 6. 277.000 lei.300 lei si final 200 lei.N să fie stabilită la 8 ani. 9.700 lei.m. După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată. 6.6.000 lei şi final 8. dividende plătite legate de exploatare aferente anului curent 1.000 lei Amortizarea anuală în anul N = 92.000 u.000 x 6 = 240..000 lei.000/8 = 11.000 . Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura amortizării echipamentului. calculaţi fluxul de trezorerie provenit din exploatare. durata utilă de viaţă 10 ani..8.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an = 480.000 u.000 = 92.000/4 = 120. impozit pe profit datorat: sold iniţial 1.m. stocuri: sold iniţial 10.000 u. Indicaţi care este.000 = 59. venituri din investiţii financiare 2. clienţi: sold iniţial 6.000 lei 900 lei 2. s-a încasat suma de 3.000 lei si final 4. amortizarea anuală = 640. Dispuneţi de următoarele informaţii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziţie 400.500 lei Amortizarea cumulată după 3 ani = 11. costul de achiziţie al imobilizării respective este de 100.

m.18. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15. valoarea actualizată a plăţilor minimale 280.000 u.m.05 .000 u. redevenţa anuală plătibilă la 31 decembrie 70. Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Prima reevaluare determină creşterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei.000 lei = 18.Diminuarea datoriei cu impozitul . de 12.N31. costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului. pentru perioada 01. La sfârşitul anului N+l.Dividende plătite legate de exploatare = FNT din activităţile de exploatare 2.N o societate a achiziţionat l .m.100 lei 1. valoarea 23 . Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u.000 = 67.m.000 lei 280.000 lei l . este plătită la data de 31 octombrie anual.000 lei = 52.000 u.10. iar la locator 6% pe an. avans la data semnării contractului 40.N.m. iar diferenţa de 10. Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 u.5 u.05.000 x 6/12 = 10. amortizabil linear pentru valoarea de 200. Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20..000 u.000 lei Recuperarea investiţiei în anul N = 70.+ Diminuarea stocurilor + Diminuarea creanţelor .m. La sfârşitul anului N+2.000 lei. 282. iar în exerciţiul N+l o reducere de valoare de 120 lei. Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Returnarea unor produse nu este un motiv pentru a nu contabiliza venitul din vânzări.100 lei 279. achiziţionat în anul N. Care este valoarea dobânzii şi a recuperării investiţiei contabilizate la locator la închiderea exerciţiului N.000 lei. Apoi societatea constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în sumă de 3% x 15% x 15. Următoarea reevaluare va determina diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei şi înregistrarea unei cheltuieli pentru depreciere pentru 20 lei. Deci se contabilizează venituri din vânzări de 15. 283.m..000 lei .000 lei 1. 281.000 lei 2. Se mai cunoaşte că societatea practică un adaos mediu la total vânzări de 15% din preţul de vânzare.000 u. în conformitate cu IAS 16.Diminuarea furnizorilor .m. în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300. La data de 01. Dobânda în sumă de 20.000 u. rata implicită a contractului la locatar 10% pe an. Cum se vor reflecta. 284. dar se cunoaşte că aproximativ 3% din bunurile tranzacţionale sunt returnate.000 lei.000 lei.000 lei 2. iar amortizarea cumulată. Societatea ABC achiziţionează un hotel cu durata de viaţă utilă de 30 de ani. In urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obţinut următoarele date: în exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei. precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încă două etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menţinerea nivelului actual de performanţă a activului afectează contul de profit si pierdere.000. valoarea recuperabilă este de 15.000 lei. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate şi majorează valoarea activului.m. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costului de achiziţie al obligaţiunilor. data semnării contractului l ianuarie N.

000 u.000 lei.. durata de amortizare este de 6 ani.000 + 10.000 + 20. Valoarea recuperabilă = 15.000 u.m.000 = 339. ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală a acestuia. metoda de amortizare este cea lineară. cu o rată anuală a dobânzii de 10%. Rezolvare: în exerciţiile N-2 şi N-1.000 -160..000 lei pe o perioadă de 4 ani.000 u. comision vamal 3%.000 lei. Jmobilizări corporale".667 lei.000 u. Valoarea recuperabilă = 12.m.07.N un împrumut de 10. transport pe parcurs intern 10.m. 286. valoarea reziduală este estimată la 20.. mijloacelor de transport. Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12.m. cât şi pentru filiala sa? Rezolvare: Societatea M înregistrează un venit din dobânzi şi o creanţă privind dobânda de primit în sumă de 10.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2). La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimează durata totală de utilizare la 5 ani. costuri ale proiectului de amplasare 20. Cheltuielile financiare ale societăţii F cresc cu 500 lei. Deprecierea nu este modificată în exerciţiul N+2.000 u. Societatea F înregistrează o cheltuială cu dobânda şi o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei. Societatea ALFA dispune de următoarele informaţii cu privire la un utilaj: costul de achiziţie 500. amortizarea cumulată până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.m. Veniturile financiare şi implicit rezultatul financiar al societăţii M cresc cu 500 lei.000 u. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: 23 . Dacă activul nu ar fi fost depreciat.000) / 3 = 108.000 14.000 x 10% x 1/2 = 500 lei.recuperabilă devine 12.m. ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80.. animalelor şi plantaţiilor 108. la 14. rambursabil în 4 tranşe egale.000 = 12.m. 285.000u.000 u. iar valoarea reziduală.000 . Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400.000 u. Rezolvare: Costul de achiziţie = 300.m. Determinaţi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16. în situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost.667 288. Societatea M acordă filialei sale F pe 01.m. Rezolvare: La sfârşitul anului N+l valoarea netă contabilă a softului = 18.20.000) / 6. ALFA înregistrează în exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. La sfârşitul exerciţiului N.000 + 3% x 300. scont de decontare 2%. Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+2 = 15. Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500.m. iar rezultatul financiar scade cu 500 lei.m. ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.3.000 lei. adică (500.m.m.m. Societatea înregistrează o depreciere de 3. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor". Cum va fi afectat contul de profit şi pierdere al anului N atât pentru societatea M. N-1 şi N în conformitate cu IAS 16. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2.000 u.000 . Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile.000 u.000 u. 287.

Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D. MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în Secţia 2. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.242 (+) 4. de asemenea. PS este tratat pentru a putea fi comercializat.200 Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 3. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP l.000 440.000 430.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420.000 3. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului.600 lei 23 . Rezolvare: Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manoperă directă S2 -leiValoare (+) 292. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare: Retratările de omogenizare sunt următoarele: Echipamente tehnologice = Rezerve din reevaluare 20.000 1.000 (+) 1. produsul secundar PS şi deşeul D. Din procesul de producţie se obţin.Anul N N+l N+2 N+3 Valoarea justă 420.242 lei Costul materiilor prime consumate este de: M2 4. fără valoare. Cota de impozitare este de 16%.573 lei 5. la Pil se adaugă MP2 şi MP3.200 289. în Secţia 3.250 lei 3.500 lei 27.000 lei 4.000 lei M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2 „Stocuri". Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: în Secţia l.000 Datorie de impozit amânat: 16% x 20. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292.000 390. în Secţia 2. operaţie în urma căreia se obţin produsul finit PF.000 Baza fiscală__________________________________400.000 La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute.871 lei 12. MP2 şi MP3. în Secţia 4.000 Diferenţe temporare impozabile 20.500 lei 20.500 (+) 20.

iar scăderea preţului reflectă condiţii existente înainte de data bilanţului.890 (+) 4.: 6811 = 2813 50 291. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2. ALFA contabilizează ajustarea pentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5.N are o amortizare cumulată de 1. dar la o capacitate redusă.N.000 lei.07.N-01.000 lei.50 u.500 (-) 27.000 lei.m. costul acestuia fiind de 20. Decizia de a ceda utilajul fusese luată înainte de 31.50 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat. motiv pentru care la l iulie N se efectuează testul de depreciere.250 (+) 3. în aceste condiţii.N este de 300/3 x 1/2 = 50 u. deoarece societatea ALFA nu doreşte să realizeze schimbul. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.: 6813 = 2913 512.000 292.50 u. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u.: 6811 = 2813 187.Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele care s-ar obţine în condiţii normale) Costul de producţie al produsului finit PF Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 305.m. Cota de amortizare anuală este de 15%.500 .N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenţionează să-1 cedeze la 15.12.m.m. iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul. acesta este utilizat. Deprecierea constatată = 812. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul 23 .m. La 31.600 305. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani.m.500 u. şi care la 01. O estimare realistă a valorii juste este de 100 u.50 = 812.000 lei.000 lei.187. utilajul avea o valoare brută de 102. GAMA înregistrează la această dată o ajustare pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.m. Pe 15 februarie N+l.50 Amortizarea pentru perioada 01.300 = 512. Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u.01.000 lei. Managementul societăţii ALFA nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia.890 290. La sfârşitul exerciţiului N-1.N-31. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3.m.500 x 15% x 1/2 = 187.07.12.871 (+) 12.N este de 2. amortizare cumulată de 20. Potrivit normei IAS 36.50 . GAMA trebuie sau nu să ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce? Rezolvare: Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-1 repara. Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare: Amortizarea pe perioada 01. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u.01 .m.m. Valoarea netă contabilă = 2. La data clasificării.573 (-) 5. GAMA vinde utilajul la 10.500 . valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.50 u.1. La l iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident.m.12.000 lei. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.500 u.m.000 u.

Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 = 2913 8.000.000 .000 20. TVA colectată 19. Rezolvare: în calculul valorii actualizate a plăţilor minimale se ţine cont numai de fluxurile de numerar sigure. ieşiri de produse finite 58.000 = 6. venituri din diferenţe de curs valutar 18. -leiValori 32. chirii 1.333 lei şi .500. cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10. durata contractului 4 ani. cheltuieli cu dobânzile 7. cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare: La sfârşitul exerciţiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.000 lei. Structura costului de producţie este următoarea: Elemente Materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii.500 + 3. Costul vânzărilor = 58.000) / 8 x 8/12 = 75. • cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2. venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2.000.000 lei.000. cheltuiala cu impozitul pe profit 2.000. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12. Dispunem de următoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50. valoarea reziduală a activului este 600 lei.70. venituri din participării la societăţile asociate 8. adică avansul plătit. plătibile în ultima zi a anului.000 Cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor tehnologice imobilizărilor 293. La l septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre: .000 lei.2.000.500.500. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22.000.000.200.000 lei. • cheltuieli cu personalul 3.000. vărsământul iniţial 2.752.500 lei 294.000 + 2.000.000 lei. sunt prevăzute 4 rate de 500 lei.000 lei Cheltuielile administrative = 1.82.exerciţiului N-1 de 78.000 77.000. venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000 23 .(82. ratele anuale şi preţul aferent opţiunii de cumpărare.000. opţiunea de cumpărare se exercită la preţul de 400 lei. Structura costului de producţie prezentată în textul aplicaţiei se referă la produsele finite obţinute în decursul perioadei. cheltuieli cu personalul 18.000 10.500.700.000 15.000. intrări de produse finite 77.500. Ce înregistrare se efectuează la l septembrie N. prestaţii externe Total Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei): • cheltuieli cu redevenţe. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16. La l septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. Utilajul încetează să mai fie amortizat. Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. Rezolvare: Costul vânzărilor reprezintă ieşirile de produse finite în decursul perioadei.000 . cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1. Calculaţi costul vânzărilor şi cheltuielile administrative conform IAS 1. cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32.000.

durata de viaţă a bunului 8 ani. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417.000 lei. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. b) Calculul VAPML: c) Conform IAS 17. înregistrarea contabilă efectuată de locatar. durata contractului 3 ani. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. sunt prevăzute 3 rate de 150. plătibile în ultima zi serviciului financiar. Min (417.858. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.=3.738 lei. Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar.000 lei. sunt prevăzute 3 rate de 100. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.567 lei) = 402. Conform I AS 17. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.594 lei. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.711 lei Activ = Datorii din contracte 265. durata contractului 3 ani. 265.000 lei. Precizaţi. conform I AS 17. Rezolvare: a) Calculul VAPML: b) Conform IAS 17.000 lei. durata de viaţă a bunului 8 ani. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280. 402. metoda de amortizare este lineară. vărsământul iniţial 2. precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată. pentru fiecare exerciţiu contabil.711 lei) = 265. vărsământul iniţial 7.711 de locaţie-finanţare 296. Rezolvare: a) IAS 17 precizează: „în situaţiile financiare ale locatarului. un contract de locaţiefinanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară". posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30.13 lei 295. valoarea reziduală a activului este 50.000 lei. plătibile în ultima zi a anului. valoarea reziduală a activului este 40.594 lei.000 lei.567 lei 23 . între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N.738 lei. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar. Min (280.000 lei.000 lei.

000 lei = 352.50.d) Valoarea amortizabilă = Costul .Valoarea reziduală = 402. amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului.567 lei . în caz contrar. bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului. în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani. 23 .567 lei e) Conform I AS 17.

locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.12. durata contractului 3 ani.69.N+1 31.000 260.000 456. durata de viaţă a bunului 8 ani.223-130. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.019 lei b) Conform IAS 17. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.000 660. 456.N+2 Total 200.000 lei = 386.000 lei.445 = 130. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.445 200.70.806 lei.806 lei. Amortizarea anului N: Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48.555 = 216.000-43.252 lei Conturi la bănci 200.983 456. Prezentaţi.01.019 31.019x20% = 91. Intre o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.223 x 20% = 69.668 0 d) Valoarea amortizabilă = 456. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20%. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului. astfel: Data Flux de Dobânzi Rambursarea capitalului Capital rămas trezorerie datorat 01. în situaţiile financiare ale locatarului.796 347.019 lei 2.12.668 203.334 260. plătibile în ultima zi a anului. La data încheierii contractului: Activ = Datorii din contracte de locatie-finanţare 456.019 lei) = 456.019 lei Amortizarea anului N 1.12.019-108.019 lei . Rezolvare: a) Calculul VAPML: =456.796 = 347.334 = 216.204 200.668 x 20% = 43.019 lei c) Conform IAS 17.000 .796 lei 91.N 456. sunt prevăzute 3 rate de 200. Plata redevenţei la 31.000 200.204 = 108.000-91.204 lei f) La sfârşitul anului N.N 31.Amortizarea anului N 297. valoarea reziduală a activului este 70.019 456. conform IAS 17. la sfârşitul anului N.223 347.N: % = Datorii din contracte de locaţie-finanţare Cheltuieli cu dobânzi 3.000 lei. Min (461.000 lei 108.12. în situaţiile financiare ale locatarului figurează: 23 .000 lei.555 216.

108. Societatea A deţine 70% din acţiunile unei societăţi B.711 lei) = 265.000 lei.711 263. în situaţiile financiare ale locatarului plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.371 26.000-26. Min (280. II. datorii din contracte de locatie-finanţare = 456. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%. 265.12. durata contractului 3 ani.000 lei. care deţine 90% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.019 lei . care deţine 40% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. cheltuieli cu amortizarea 48.48. sunt prevăzute 3 rate de 100. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.629 Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat Capital rămas 265.• în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.711x10% = 26. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%.711 lei.01.629 2.082 299. Societatea A deţine 20% din acţiunile unei societăţi B. valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing 265.000 + 73.711-73. plătibile în ultima zi a anului.019 lei .N 31.711 lei b) Conform IAS 17.738 lei. astfel: Data 01.738 lei.711 265. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. valoarea reziduală a activului este 40. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.252 lei = 407.000 100. vărsământul iniţial 2.000 100.204 lei. Rezolvare: L Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B un procent majoritar de 70% şi indirect în C un procent de 40%. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.371 = 73.629 = 75.252 lei.223 lei.000 = 263. 298.371 2.000 lei.796 lei = 347. Rezolvare: 23 .N Total la 31. • în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare.711-2. deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C în proporţie de 40%. Care este valoarea dobânzii si a rambursării privind capitalul datorat. durata de viaţă a bunului 8 ani.N 01.000 263. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.N Avans 2. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 300. în conformitate cu IAS 17? Rezolvare: a) Conform IAS 17.12.000 lei. contabilizate la locatar la închiderea exerciţiului N.767 lei.629 = 190. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.01.

8% 302. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. deci procentul de control deţinut direct în B este de 20%. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%. Rezolvare: Societatea A în B în C în D De control 60% 70% 90% Procentaj De interes 60% 60% x 70% = 42% 42% x 90% = 37. C şi D. iar indirect în C. Rezolvare: Societatea A în B în C Direct Indirect prin B Total în C De control 70% 10% 80% 10% + 80% = 90% Procentaj De interes 70% 10% 70% x 80% = 56% 10% + 56% = 66% 303. II.I. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 301. Procentaj de control: Societatea A nu controlează în mod exclusiv societatea B. Rezolvare: 24 . de 0%. Legăturile dintre patru societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societăţile B.

costuri generale de administraţie 6. costul si precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie. 305..000 u.000 lei: 2133 = 404 350.m.m. cheltuieli cu reclama 20..m.000 u.m.000 u.000 u. + Costurile estimate cu demontarea activului = COST .m.000 u. cu durata de viaţă de 50 ani. comision vamal 500 u.. a importat un echipament în valoare de 500.000 lei 24 . Perioada de instalare şi montare a durat două luni. . specializată în producţia ciocolatei.000 u.m. în vederea achiziţiei. Contabilizaţi. o societate comercială nou-înfîinţată..2. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18. TVA plătită în vamă l .000 u.Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.000 lei.m. Ca atare.000 u. Preţul unui motor este de 150.500 u.000 u. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.. -2. 36.000 u. societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de transport 36. 5.m. Rezolvare: a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului.înregistrarea achiziţiei: 2131 = % 404 1513 446 683.m.m.m. costuri de instalare 49.500 u.m. respectiv 500.. 653. + Comision vamal 500 u.m. Rezolvare: Preţ de cumpărare 500.000 u.000 u.000 u. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment.m.m. conform IAS 16.000 u.m. 49.000 u.000 u.m. rabat primit de la furnizor 2.000 u. care va fi recunoscut separat.m.m. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.m.000 u.m. conform I AS 16. taxe vamale 5. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12. .m.m.150. achiziţia şi amortizările corespunzătoare.000 lei .m. 25. La data de l ianuarie anul N.000 u.000 lei = 350.500 u.m.m. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30. 42. 683. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Costurile legate de începerea utilizării noului echipament 25.000 u. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.m.m. Costurile de demontare estimate recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.. iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2..m.m. costurile fiind de 13.000 u. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică..000 u.000 u.m.Societatea A De control în B în C Direct Indirect prin B Total în C 40% 40% 20% Procentaj De interes 20% 40% 20% x 50% = 10% 40% + 10% = 50% 304. Calculaţi. + Taxe vamale 5. 25.000 u.000 u.m.000 u.000 u.) 10.000 lei.m.200 u.m.

conform I AS 16.000 lei pentru motor: 6811 6811 = = 2813 2813 7. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.368 lei : 5 ani 800. luna 5 = 3.500 + 3.100 rotaţii.000 lei.000 10.000 lei 25 ani 24. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. Calculaţi.000 lei 800.100 + 2.000 lei 10.000 lei 306.632 lei = 714.000 lei = 190.000 lei.000 lei. conform IAS 16.368 lei 5 ani 142.000 rotaţii.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 714. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este 290. luna 4 = 2. conform IAS 16.000 lei pentru aeronavă.000 lei: 50 ani = 7. şi 150. luna 3 = 2.200 + 1.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 510.000 lei -100. Calculaţi.000 lei : 5 ani 800.300 rotaţii 24 . Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este 90. cheltuielile cu cedarea 100.000 lei.000 lei: 15 ani = 10.000 lei 309. respectiv 50 ani si 15 ani. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei 800.000 lei = 5 10. De asemenea. adică 350.000 lei = 610.874 lei 800. el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani este 290. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.000 lei -190. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna l = 1. luna 2 = 1.000 lei : 25 ani 800.000 lei -85.000 lei -290.000 lei 290.500 rotaţii. amortizarea anuală.2131 = 404 150.500 rotaţii. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. rata anuală de creştere a preţurilor l %. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani -Cheltuielile cu cedarea Valoarea amortizabilă = Costul .200 rotaţii.000 lei. Calculaţi. mărimea amortizării cumulate.000 rotaţii. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani.000 lei b) Amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite.000 lei 290. acesta este garantat pentru 200.400 lei 307. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.000 lei. conform I AS 16.000 lei 308. Calculaţi. Conform cărţii tehnice. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani Valoarea amortizabilă = Costul . amortizarea anuală.000 lei 5 ani 102. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Valoarea de piaţă actualizată în funcţie de indicele de inflaţie Valoarea amortizabilă = Costul .000 lei.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 610. amortizarea anuală. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500.500 + 2. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1.000 lei.

000 lei .m. Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotaţie a culturilor.000 lei.000 u. Calculaţi. Ca urmare a vânzării pepenilor.Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului de aerisire: 10. Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2009 = 200. urmând a cultiva roşii.recunoaşterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 500. Durata de viaţă utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani. O societate achiziţionează 20 ha de teren la costul de 500.0515 500.000 lei 25.m. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.300 rotaţii : 200. 3. / 5 ani = 40.m.000 u. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2. achiziţia şi amortizarea. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. Contabilizaţi. 2. Să se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri". = 120.achiziţia terenului: 2111 = 404 . activitatea de service se realizează timp de 3 ani începând cu anul N.m.000 rotaţii Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0.m. profitul societăţii va creşte cu 4% în următorii 5 ani.01 . . Prin urmare. conform IAS 16.80. Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decembrie 2010.000 u.000 rotaţii 0.000 u. / 8 ani = 15. / 5 ani = 40. La data achiziţiei s-au efectuat lucrări de restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni. după 2 ani de la vânzare. costul lucrărilor fiind 80. durata de viaţă utilă rămasă = 7 ani + l an (anul 2010) = 8 ani.000 u. Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200.1. vinde unui client. mărfuri în valoare de 100 lei.0515 x 500. Amortizarea anuală pentru anul 2009 = 200. conform I AS 16. iar 40%. valoare reziduală nulă.m. 311.000 lei 200.000 lei: 6811 = 2811 16. Rezolvare: 1. Dar această informaţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent..m. amortizarea aferentă anului 2010.000 lei. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1.000 lei: 5 ani = 16. Rezolvare: .000 u. la data de l ianuarie 2008.000 u.amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creştere a beneficiilor: 80.m.000 lei 312. Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120.000 lei 80. 2. durata de viaţă utilă 5 ani. pe data de O l .000 u.750 lei 310.000 u.m.000 u.000 lei incluzând în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 150 lei. Amortizarea anuală pentru anul 2008 = 200.N. estimarea duratei de viaţă utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2010. Rezolvare: 1.m. în cazul de faţă. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 24 . 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. Tranzacţia 1: 1. adică 2010.

875 lei = 43.875 lei . o parte din veniturile necâstigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. începând cu anul N.125 lei 24 .150 lei 2. pe data de 30. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. Tranzacţia 1: 1. cumpără.000 lei 150 lei = 766 28. Rezolvare: 1.56.000 de obligaţiuni. In momentul vânzării: 5121 = % 7583 472 2. La sfârşitul exerciţiului N. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei .N.1.125 lei l . vinde unui client. pe data de 01.125 lei): 47X 2. timp de trei ani se recunoaşte venitul din lucrări executate şi servicii prestate pe baza formulei: 472 = 704 50 lei 313.01 .2 lei. iar 40%. să se contabilizeze operaţiile de mai sus.875 lei = 43.125 lei): 47X 2.125 lei 1. după 2 ani de la vânzare.1. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. Tranzacţia 2: = 766 28. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri". La sfârşitul exerciţiului N. un număr de 1.Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat de: 100 lei . preţul de achiziţie 1. mărfuri în valoare de 100 lei.10 lei) x 60% = 28.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.2.10 lei) x 60% = 28. încasată la 31 decembrie N.56. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.N.125 lei 2.875 lei 43.875 lei .2.07. 2.2. dobânda anuală este de 30%. o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. Tranzacţia 2: 2.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.875 lei 43.

m. majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1.m.m.1. -1.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.m.m.. partea neeliberată 400 u. din care 100 u. preţ de emisiune 0.m.m.Acordarea unui împrumut filialei -850 u.m.Plăţi privind achiziţia autoturismelor = Flux de investiţii +700 u. restul achitate pe loc.Plata anuală a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung = Flux de finanţare -300 u.30 iulie (7 luni): 1.400 u. 315.000 titluri.100 u.Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar) .330 u. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare.m.m../titlu.m.m.1 u.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. +1.m.. achiziţionează o filială de 1.Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar .Rambursări de împrumuturi obligatare . conform IAS7.1 u. preţ de rambursare 1./titlu. şi le încasează.800 u. -1.m. plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. rata dobânzii 30%.m. preţ de emisiune 0.m. valoare matematică contabilă 0.m.m.530 u.200 u. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie . 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei 314.. rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni. primind un scont de 5%. + încasări din majorarea capitalului social +800 u. -50 u. -1.m. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii . +300 u.400u.m. Flux de finanţare .m. preţ de rambursare 1. valoare nominală 0. .m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.m.000. valoare nominală l u.m. din care numerar dobândit 400 u.000 u.m. vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală. 24 . + încasări din vânzarea calculatoarelor + 1.Veniturile din dobânzi pe perioada l august . din care 600 u.m.Plăţi de dobânzi şi dividende . = Flux de investiţii +1. în cursul anului N. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.2 u..m.. +810 u..m....m.8 u. legate de activitatea de exploatare.6 u.m. plăteşte rata anuală de leasing financiar de 50 u. Flux de finanţare + încasarea împrumutului obligatar +900 u.m. conform IAS7. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.m.450 u.000 u.. -240 u.600 u.m. preţ de cesiune 900 u.m.m.m. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA).m.m.m./titlu. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă de 700 u. încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri. preluate în leasing financiar.31 decembrie (5 luni): 1.m. în cursul anului N./titlu.2 u..200 u. = Flux de finanţare +600 u. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflate în dificultate financiară de 850 u. şi dobânda aferentă de 300 u.9 u. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii + încasarea împrumutului acordat filialei + încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei . achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2. valoare nominală 1. şi contractează un credit bancar pe termen lung de 1. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u.m. preţ de emisiune 1.9 u.

712.856.2 (1) 3.600 lei. înregistrări contabile la sfârşitul anului N: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.569.4 lei = 618.856. provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4. conform OMFP nr.4 lei Provizion existent 2.2 lei .2 lei C 2.N-1 4.856. N+2 şi N+3 conform OMFP nr. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. înregistrări contabile în cursul anului N: 24 .800 lei 4.8(2) Sc 1. înregistrări contabile la sfârşitul anului N+l: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6. la sfârşitul anului N+2. societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%.4 lei Deci provizionul va fi diminuat cu 2.600 Se 2.856.8 (2) Sc 5.569.2 lei 2.2 1511 = 7812 5.2 lei Deci provizionul va fi majorat cu 5. procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5. O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.2 lei .2 lei 6812 = 1511 2. Anularea provizionului: Concomitent cu plata amenzii.188 lei x 30% = 1. La sfârşitul anului N.712. procesul nu este terminat.475.856. Rezolvare: 1. Precizaţi înregistrările contabile aferente anului N. iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. 3. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N.475.500 (1) C Si la 01.2.475. înregistrări în anul N+2: Provizion pentru litigii necesar=Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.316. La sfârşitul anului N+l. în exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse. 100 1.188 lei x 90% = 5.475.8 lei 3.188 lei x 40% = 2.1.500 lei.2 lei Situaţia în contul 1511 este: D 1151 618. Rezolvare: D 1512 2.4 lei = 3.01.2 lei Provizion necesar 1. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc.569. în anul N+3.8 lei 6812 = 1511 3. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.4 C 2.055/2009. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă.712.1.188 lei.4 lei Provizion necesar 5. Plata amenzii: 6581 = 5121 5.8 lei 4.8 lei: 1511 = 7812 618. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs.1.2(1) Provizion existent 1.8 (3) 317.569.475.055/2009. N+l. înregistrări contabile în anul N+3: 4.856.500 lei/produs.569. provizionul existent a rămas fără obiect şi va fi anulat prin reluare la venituri: D 1511 618. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. La l ianuarie N. probabilitatea de pierdere se estimează la 90%.800 lei. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2. 3. în mod similar.475. TVA inclusă.

1. 600 u.500 u.m. 5121 800 u.m. Precizaţi înregistrările contabile şi determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare.400 lei 4.300 u.m..m.m. şi le încasează.m. şi încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 u.100 lei 9. restul neeliberate.m.100 u. din care 100 u.500 lei/produs Cost 0 lei 5.m. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 2.m. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650 u. preţ de emisiune 0. . în cursul anului N.m. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 1512 = 7812 2.100 u.m.500 lei 2.400 u.600 lei 7.m.. 4.. 3.000 u.m. preţ de cesiune 2.450 u. 1.400 u.m.m. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2.2.Rambursări de credite bancare pe termen lung + încasarea împrumutului obligator . Pentru preţul de vânzare: % = 7641 5121 269 2.000 u.200 lei 9.9 u.000 titluri. Rezolvare: 1.m.000 u. .m.600 Iei Provizion existent Provizion necesar Deci provizionul va fi majorat cu 9.m. rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u.000 u.. + 1.Plăţi de dobânzi şi dividende legate de finanţare .m.500 lei: 6812 = 1511 2.1. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350 u. 169 200 u. + 250 u. legate de activitatea de exploatare. Vânzarea acţiunilor: 2.S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.600 lei . acordă filialei sale un împrumut de 850 u.m.500 u.m.m. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 2.2.m.. legate de activitatea de exploatare.. 24 .8 u.m. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: Specificare 60% din TV vândute nu vor avea defecte 36% din TV vândute vor avea defecte minore 4% din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL Calcul 60% x 0 lei 36% x 30 produse x 500 lei/produs 4% x 30 produse x 3. încasarea contravalorii împrumutului obligatar: % = 161 1.1. din care 30% eliberate şi achitate imediat. 2.600 u.. 2. valoare nominală 0. Fluxurile de numerar se prezintă astfel: Flux de investiţii . din care 200 u. preţ de rambursare 1.m. + 800 u.500 lei 318.m. 1.m.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare + încasări de dobânzi şi dividende legate de investiţii Flux de finanţare . conform I AS 7.100 lei = 7.500 lei. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală.

1. restul neeliberate. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.m. Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde: . Rezolvare: 1. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u.75 lei = 431. 3. din care 500 u. preţul de achiziţie 1. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.1.000 u. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.07.Acordarea de împrumuturi filialei = Flux de investiţii . conform I AS 7. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2.m. 700 u.m. 300 u. Vânzarea acţiunilor: 2.1.850 u. din care 30% eliberate si achitate imediat.25 lei..01.m.000 u. pe data de 30. după 2 ani de la vânzare.N. +180 u. preţ de cesiune 850 u. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală.m. achitate pe loc.m.000 de obligaţiuni..m. pe data de 0l.m. 24 .568. Pentru preţul de vânzare: % 5121 269 = 7641 850 u. Tranzacţia 1: 1. -500 u. (2) Cum pără. mărfuri în valoare de l .m.. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. 320.2 lei. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 1.m. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u.. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de l . = Flux de finanţare + 50 u.m.N. 700 u.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare . iar 40%.m. precizaţi înregistrările contabile şi calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii.m.m. un număr de 1.100 u.Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport + încasări de dobânzi şi dividende = Flux de numerar din activitatea de investiţii -300 u. Rezolvare: 1. 150 u. . 319.m. şi le încasează. +150 u. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi valoarea totală a veniturilor curente la 31 decembrie N.m. 2. -470 u.000 lei. restul fiind preluat în leasing financiar. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 1.m.000 lei .000 u.m.2. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u.m.m.m.

5121 = % 766 506 3. anul N+l . 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.25 lei = Total venituri curente 975 lei 321.25 lei): 4111 = % 707 47X 1. Tranzacţia l: 1. iar 40%.75 lei = 431. Rezolvare: 1. după 2 ani de la vânzare.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.4111 = 707 47X % 1.000 lei.500 lei.75 lei 431.000 lei 568.25 lei 1.N.2.30 iulie (7 luni): 1. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. mărfuri în valoare de 1.000 lei .25 lei + 125 lei)_______________406. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1.01. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 300 lei 125 lei 175 lei = 766 281. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.300 lei.25 lei): 47X 2.25 lei 24 . Tranzacţia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1.75 lei 431. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568. (2) încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l .75 lei .000 lei.000 lei 568. durata de realizare 3 ani. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie .2. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi cifra de afaceri netă în anul N.75 lei 100 lei) x 60% = 281. pe data de 01. costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N .25 lei 1.25 lei Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat (1. Veniturile curente la sfârşitul anului N cuprind: • 707 568.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.25 lei): 47X 2.400 lei. anul N+2 .75 lei + 766 (281. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.568.100 lei) x 60% = 281.200 lei = 766 281.1.

000 + 10.se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor: 200.m.m.m. 25 .recepţia utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300.m. şi sunt amortizate pentru suma de 200.75 lei + 704_____________________________250.costul imobilizărilor şi amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.m.operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Construcţii = % Amortizarea construcţiilor 100.000 u.000 u.000 300.000 400.m.m.000 Rezerve din reevaluare 300.recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei şi restaurarea amplasamentului: Instalaţii = Provizion pentru 10.000 = 320.000 u.000 u. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.000 + 20.000 x 1.000 - .5 = .5 900.m.000 u.000 u. 324. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.000 = 704 250 lei . Presupunem că. Să se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.000 dezafectarea imobilizărilor şi alte acţiuni similare Costul iniţial al instalaţiei este: 320. societatea X a achiziţionat o instalaţie în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute şi a amortizării cumulate.): Instalaţii = Furnizori de imobilizări 320.00 lei = Cifra de afaceri netă 818.000 u.m. Pe data de 15 decembrie N.5 = 1. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată la 10.m. prin contractul de licenţă.75 lei 322. Rezolvare: . Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800.m.Venituri recunoscute în anul N 4111 3. 323. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. Cifra de afaceri cuprinde: ● 707 568.000 u.000 = 330.000 / (800. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al construcţiilor: 800. Rezolvare: .m.000 u.m.000 u.000 u. şi sunt amortizate pentru suma de 200. instalarea şi probele facturate de furnizori 20.200. 900. cheltuieli cu transportul. Amortizările cumulate reevaluate: 200. societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalaţia şi să restaureze amplasamentul.000 u.000 u.000) = 1.000 u..000 x 1. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.m.

N: 225.2 x 30.N.000 u.12. .12.N în conformitate cu IAS 36.).000 300. societatea a constatat o pierdere de 75.: Cheltuieli = Provizioane 75.m. La 31. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete.m.12. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 = 240.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l O ani. . . Presupunem că la 31. La 31.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.N-2. Să se contabilizeze pierderea la 31.000 u.000 325.000 u.12.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.12.000 u. /10 ani = 45.000 .000 u.N în conformitate cu IAS 36.000 u.12.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.000 Sold final debitor 900.m.000 u. animalelor şi plantaţiilor 326.Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior de preciat: 300.000 b) Reevaluarea construcţiilor: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300.12.N-2.000 u.000 = 225.12.000 u.000 C a) 800.12.m.45. Analiza situaţiei la 31.N. /10 ani = 30.m. 25 .N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.000 u.000 .m.12. Rezolvare: La 31.12.m.m.000 D Sold iniţial b) Construcţii 200. La 31. Rezolvare: a) Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 si N: 2 ani x 225.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.m.N: . Să se contabilizeze pierderea la 31.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u.m. Diminuarea pierderii cu 36. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u. Presupunem că la 31. (egală cu valoarea recuperabilă).000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.m.000 u. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 u.12. mijloacelor de transport. La 31.000 u.75.000 = 180.m.N-2 se înregistrează pierderea de 75. societatea a constatat o pierdere de 75.m.m. imobilizărilor mijloacelor de transport.12.m.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor.000 u. Provizioane = Venituri 36.000 .

m. / 10 ani = 30.N se contabilizează următoarele: .m. amortizarea cumulată 4.N şi la 31.000 . La 31. La 31.12.. Pe l august N.N: . . ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240.m. Rezolvare: La 31.m.m.12.25.000 u.12. astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.12. Presupunem că valoarea justă devine 13.000 u.N+1.m.000 u.12. societatea 1-a închiriat altor societăţi. în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare".000 u.12.000 = 240.m.anularea amortizării cumulate.recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.000 u. De la data punerii în funcţiune.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor. 25 .75. întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25. la 31. imobilizărilor mijloacelor de transport. mijloacelor de transport.m.m. imobilul a fost amortizat pentru 500 u.000 u. / 10 ani = 45. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255.12.m..45.m.m. Provizioane = Venituri 60.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 700 328. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea Imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 .m.200 u.N-2 se înregistrează pierderea de 75. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14.: Cheltuieli = Provizioane 75. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe l iulie N.m. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.000 .m.000 u. activul este evaluat la valoarea sa justă.000 u.m.000 u.000 u.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.m. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări.12.12.N şi 14. estimată la 25.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (26.2 x 30.000 u. imobil care se află în proprietatea sa. la 31. Să se prezinte înregistrările contabile la 31.000 = 225. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75. valoarea justă a imobilului este de 26. .Rezolvare: La 31.500 u.000 u.000 .N: 225.m.12.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.. animalelor şi plantaţiilor 327.(25.12.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300. Până pe l august N.300 u.m. valoarea contabilă a utilajului devine: 300.N+1.000 u.m.N+1.). valoarea de intrare 10.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.000 u.300 .000 .N.). ştiind că societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste.m. Ca urmare. .000 500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament La 31.000 = 180. Analiza situaţiei la 31.000 u.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor.000 u. pierderea maximă care poate fi reluată este de 60.000 u.

12.000 Valoare de piaţă (în u.000 .N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.m.N în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată. evaluat la valoarea justă.000 30.000 500 700 14.anularea amortizării cumulate.000 .recunoaşterea imobilului de plasament.000 4. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Cost de achiziţie (în u. valoarea stocului în bilanţul de la închiderea exerciţiului N este: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare (în u.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (14.. La 31.500): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 329. Rezolvare: Schimbarea clasificării imobilului la l august N generează următoarele înregistrări contabile: .000 8.) 10.12.300 u.000 .000 6.300 32.m.000 Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.000 4.12.500 8.200 54.500 8.51.13.12.m.000 8.000 5.(10. Să se evalueze stocurile la 31. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4. care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere: 25 .700 Rezultă o pierdere de valoare de 53.000 53.000 30.m. Rezolvare: Testul valorii minime dintre cost şi valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc. luat separat.200 .Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N şi evaluarea acestuia la 31.) 9.000 .700 = 1.200 51.N+1. Ca urmare.N şi la 31. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.12.000)] ca elemente de capitaluri proprii: Imobile de plasament = % Clădiri Rezerve din reevaluare La 31.) 9. în conformitate cu IAS 40.13.12.500): Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament La 31.000 .4.N.

000 u. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani Flux net Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1+0. valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 = 170.000 120.000 lei.pe seama rezervei din reevaluare: 150. iar metoda de amortizare este cea lineară.000 u. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani. între timp (din N-2 până în prezent). La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.300 98. Aceasta se înregistrează astfel: . Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300. Rezolvare: Valoarea contabilă a terenului = 350.m.Cheltuieli = Provizioane pentru deprecierea stocurilor privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 1.850 132.000 0.m..658 La sfârşitul exerciţiului N+l. valoarea recuperabilă a terenului este 180.m. înregistrarea amortizării echipamentului: 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500. Rezerve din reevaluare = Terenuri Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = 150. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.m.000 20.000 0.000 u.000 u. La închiderea exerciţiului N.15)' Flux net actualizat 47. 100.m..000 lei.000 u.000 150.000 lei.000 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 331.000 u. şi .000 25 . Pierderea de valoare = 350.m.700 45.. Să se efectueze testul de depreciere a terenului si să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu IAS 36.000 u. Achiziţia echipamentului: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2.000 500. iar valoarea de utilitate. la 290. La începutul exerciţiului N.m.180.756 0.000 u. TVA 24%.000 0.000 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 404 Furnizori de imobilizări 620. a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la 350.000 lei.610 N+l 55. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: în exerciţiul N: 1.000 .572 Valoarea de utilitate 175. Valoarea recuperabilă a terenului = 180.000 lei.760 324.m.pe seama cheltuielilor: 20.300 330. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor".870 N+2 N+3 N+4 80.

324. La începutul exerciţiului N.610 lei în exerciţiul N+1: 1.610 .20.000 nu se contabilizează. valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.000 . La sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500.457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.610) = 324.610 = 75..000) = 320.000 lei. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avuto dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. nu se va relua întregul provizion de 75. 324.000 lei.153 2.610 lei Valoarea recuperabilă = max (280.81. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90. ci 56.000 . întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100. 320.000 = 400.75.000 lei şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizio-nului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+l: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 75.153 lei 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor. înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324.100.Amortizare .Ajustarea pentru depreciere = 500. după reluarea deprecierii.000 lei Apreciere de valoare = 320..000 lei.000 . Achiziţia mărfurilor: 25 .610/4 = 81.543 lei.390 = 324..390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost .000 .000.000 lei Valoarea de utilitate = 324.457 = 76. iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 .100.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.000. preţul de vânzare estimat este de 150. Prin urmare. La sfârşitul exerciţiului N+l.390 lei..543 Din motive de prudenţă plusul de valoare de 20.000 lei.000 .000 100.3.243.000 lei.610 lei Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă .Valoarea recuperabilă = 400.153 = 243.000 lei Valoarea de utilitate = 290. = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 56. TVA 24%. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: In exerciţiul N: 1.000 lei = 320.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat. Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 81..000 -300. Dacă deprecierea nu ar fi existat.000 = 280.000 x 2 = 300.000 lei Valoarea recuperabilă = max (290. 332.. Altfel spus. La sfârşitul exerciţiului N+l se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.

Plusul de valoare de 20.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000 nu se contabilizează din prudenţă.000. La sfârşitul exerciţiului. o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000 .000 lei.000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. potrivit IAS 2.000 Valoarea în bilanţ a stocului va fi min (100.000 24. iar deprecierea aferentă exerciţiului N este de 20.000 .000). societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90. societatea a vândut stocul de mărfuri la 80. 80.000 20.12. Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 2. 333.000 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.000 lei şi a înregistrat. Pe 15 ianuarie N+l.000.000 lei Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+l = O lei Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor..000 100. 80.N.000) = 100.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150.000 lei Valoarea realizabilă netă = 90.000 = 120.000 lei.000.. La 31. durata de viaţă economică estimată: 5 ani.000 lei = 120.000 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 394 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 10. Costul activului = 100.000 = 80. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N? Rezolvare: Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului cu 80. 334.000) = 80. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+l: La sfârşitul exerciţiului N+l stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea realizabilă netă: Costul activului = 100.000 lei.000 .000 lei. 25 . stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea. = 7814 20.100. ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10.10.30. Prin urmare.000 lei Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. adică 80..000 lei Deprecierea contabilizată deja = 20. 120.000 lei..% 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 124.

000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.3 29.000 / (l + i)1 + 10.12)1 + 10. La 01. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.- data începerii contractului: l ianuarie N.000 / (l + 0.12)3 = 29. achitabile în ultima zi a anului. sunt prevăzute un avans de 4. obiectul contractului: utilaj. Altfel spus.000 / (l + 0.577 .000 + 10. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract. La 31.000 lei. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.000 = 30.N 31.12)2 + 10. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.000 / (l + 0. rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.000 lei fiecare. iar valoarea ei este de 2.000 lei (+) 3 chirii x 10.577 lei. valoarea justă a utilajului: 31.000 / (l + i)3 + 2.N Flux 1 4.000 / (l + i)3 b) Plata avansului: 167 = Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 2.947 Soldul datoriei 4 = 4 anterior .12. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%.577 lei Plăţile minimale includ: Avansul = 4.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate.000 6.000 / (l + i)3 = 4.442 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 + 10.000 25 .01 . valoarea reziduală este estimată la 5.N 01.000 / (l + i)2 + 10.12)3 + 2.442 18.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10.01.000 lei (+) Preţul de opţiune =___________________2.000 10. Valoarea justă = 31.N se înregistrează: a) Primirea bunului în leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice = 167 29.000 lei (=) Plăţi minimale = 36. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului. Tabloul de rambursare a datoriei Data 0 01.000 / (l + 0.12.01. Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuaţie. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.442 25.495 5121 Conturi la bănci în lei 4.3.000 lei.053 Rambursarea de datorie 3 = 1-2 4. unde i este rata căutată: 31.000 lei Plăţile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%: Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.000 lei.000 Dobândă 2 = 4 x 12% 3.

data începerii contractului: l ianuarie N.053 10.000 0 X % = 5121 Conturi la bănci în lei 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile 3.12.442 10.000 lei fiecare. achitabile în ultima zi a anului. valoarea justă a utilajului: 29. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-fînanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.714 2. 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 4.N+1 31.286 6. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.000 2. • cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate.000 = 24.01. obiectul contractului: utilaj.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.805 25 .000 2.N+2 31.888 Amortizarea imobilizărilor etc. este foarte probabil transferul de proprietate. Amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.558 7. valoarea reziduală este estimată la 5. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.31. iar valoarea ei este de 3.N+2 Total 10.000 lei. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. valoarea amortizabilă este 29. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.durata de amortizare este: • durata de viaţă economică. 335. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24.valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru. sunt prevăzute un avans de 5.781 8.000 36.714 2. .947 3.219 1.000 6. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.442 lei).888 lei.000 lei. în exemplul nostru. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.442/5 = 4.000 2131 Echipamente tehnologice 29. în consecinţă.442 5.000 29.000 10. pentru un bun luat în leasing financiar: . chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului. La 0l.12.805 lei. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă.12. Conform IAS 16. dacă va avea loc transferul de proprietate. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă: 2678 = Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci = 2678 Alte creanţe 5.

000 + 3.N+1 31.000 / (l + i) + 10.805 Soldul investiţiei nete 4 = 4-3 29.317 lei. La 01.N 31. care în cazul nostru este 15%.000 0 X 0 01.305 3.12. obiectul contractului: utilaj.29.000 / (l + i)2 + 10.12.805 lei.000 29.N+2 31.000 = 38.279 7.000 38. achitabile în ultima zi a anului. Investiţia brută = 5. valoarea justă a utilajului: 29.N: 25 .000 = 3.12. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.0007(1+i) 3 Din această ecuaţie se determină i.000 lei.721 Venituri din dobânzi 336.779 1.805 = 8.195 Rambursarea investiţiei nete 3 = 1-2 5. valoarea reziduală este estimată la 5.721 2.279 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 3. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.000 lei Investiţia netă = Valoarea justă = 29. data începerii contractului: l ianuarie N.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie şi partea de dobândă.000 lei fiecare.000 10. iar valoarea ei este de 3.805 lei Dobânda aferentă contractului = 38.01.000 10. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.195 lei Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 15% 5.12. de 10.695 8.12.305 3.000 lei.01. iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.000 3.000 + 3 x 10.N+2 Total 5121 Conturi la bănci în lei 1 % 10. s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2. La 31.N încasarea primei chirii.N 31.000 10. precum si algoritmul de calcul al ratei de 10%.000 6. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 29.526 11. sunt prevăzute un avans de 5.N 01.000 + 10.01.000 / (l + i)3 + 3.000 2678 6.805 18.în lei imobilizate / Contracte de leasing financiar 2.805 24.000 .805 = 5. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.221 8.

12.000 120.000 32.0007(1 + i)3 + 3.N 01.000 100.N Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Venituri în avans la 31.000 % 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 337.817 3.183 5.700.000 38.817 3.12. şi partea de dobândă. care în cazul nostru este 10%.000 26 . de 10. cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului. N Furnizori de stocuri la 31.12. N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 5121 Conturi la bănci în lei = 10.000 10. 2678 = 2131 Echipamente tehnologice 32. La 31.983 1. 01.000 400.712 320.000 300.N+2 Total Flux 1 5.122 19.N+2 31. 01.000 3.288 8.0007(1 + i)2 + 10. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32.000 subvenţii pentru investiţii) 75.712 1.122 Soldul investiţiei nete plus cheltuielile directe 4 = 4-3 32.000 7 ( 1 + i)3 Din această ecuaţie se determină i. aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă si au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).N 31.000 60.000 0 X 5.N+1 31.288 2.N încasarea primei chirii. ci diminuează veniturile din dobânzi.122 = 5.12.000 900.834 11.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din noi emisiuni de acţiuni Clienţi la 01.12.N 31.000 7.017 8. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.878 Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile directe 3 = 1-2 5. Tabloul de recuperare a investiţiei Data 0 01. Astfel.0007(1 + i) + 10.000 7.000 1.12.01.122 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 2.122 27. inclusiv cheltuielile directe.12.000 10.000 500.a) Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform I AS 17 revizuit.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie.000 20.000+ 10.000 10.000 (din care 240.01.000 Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 10% 2.

000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 600. N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 3 1.180.000 .250.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.Sold final441 + Rulaj creditor 441= 450.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.000 500.000 (-) Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt -175.240.000 250.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +120.000 300.000) = -260.000 600.020.000 = 700.Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Furnizori de stocuri la 01.000 (-) Venituri din provizioane -75.000 400.000 26 .N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului Plăti de dobânzi încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 175.Rulaj debitor441 = Sold final441 *Rulaj debitor 441 = Sold iniţial 441 .000 (-) Impozit pe profit________________________________________ -700.N Venituri în avans la 01.000 460.000 .(600.000 (din care 180. N Aporturi de capital în natură Stocuri la 3 1. 01.700.000 580.500.000 (-) Venituri din subvenţii pentru investiţii -60. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 +400.000 (+) Variaţia veniturilor în avans din exploatare (400.000 = 300.000 +320.000 .000 = 320.1 2.000 450.000 150.000 450.000 .000) .000* (=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 900.300.580.000 +50.000 -300.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +20.000 .000 subvenţii pentru investiţii) 100.000 = -50.000 (-) Variaţia stocurilor 450.910.000 Sold iniţial441 + Rulaj creditor 441 .000 600.000 + 500. Care este valoarea lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit l .1 2.000 500.000 .000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +1.000 50. 01.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +320.

000 700.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 Rambursări de credite -300. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 (-) Venituri din provizioane 500.000 .01.000 70.000 26 .000 200.000 500.000 480.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = 460.000 150.N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31.000 încasări din noi emisiuni de acţiuni +100.12.000 200.Plăţi către furnizorii de imobilizări_______________________________ (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: -150.000 400.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.000 10.01. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +100.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului ? 500.N Furnizori de stocuri la 31. 01.000 100. conform IAS 7.000 180.N Cheltuieli în avans la 01. 12.000 230.000 +270.040.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -250.12. N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 3 1.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 300.000 300.000 20.000 200.000 -20.01.000 100.000 = +1.000=1.000 10.500.12.250.000 Plăţi de dobânzi______________________________________________ -50.040.000 850.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01.020.000 + 460.000 + 270.000 338.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +1.000 360.000 50.000 500.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = +1.000 300.

Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiară.000 -120.000 .000 (-) Venituri din dobânzi -10. .4.000 +30.000 +10.000 X = -220.20% peste doi ani.000 -120. La l ianuarie N.000 = -150.000 +150.000 Rambursări de credite -150.000 / (l + 10%)2= 18. .30% peste un an.000 .000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 500.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 360.000 X=? Y=? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din credite primite de la bănci +300.000 Z = 400.000 339.000 lei peste un an.761 = 1. la o rată de 10%.50% la semnarea contractului.000 Y = -140.000 (-) Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.000 = +100. .000 (+) Cheltuieli cu dobânzile_________________________________________ (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750. .000 .000 lei la semnarea contractului.vânzarea pe credit: 26 .000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -70.000 = -120. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N: .000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 700.230. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: .000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +290.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = Z +100. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.10.761 lei Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 (-) Variaţia stocurilor 300.000 / (l + 10%) + 4.000 + 6.000 +70.000 -l8. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.000 + Y .850.000 lei peste doi ani.6.000 +50.180. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de: .000 .50.000 Dividende plătite____________________________________________-200.000 = 120.Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000 (-) Impozit pe profit_________________________________________-400.239 lei.480.000 lei.000 = -30.000 = 500. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -50.000 (=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.

scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare.000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani. 3.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobandă (1.încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4. Potrivit poziţiei Ministerului Finanţelor Publice. inspirându-se din planul existent în OMFP nr.239 lei) conform prevederilor IAS 39.637 x 10%). La 31 decembrie N: . soluţia va fi: 411 Clienţi Şi. cu un scont de decontare de 2%. după 60 de zile: = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29. adică 18. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 lei). în al doilea an.000 lei. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8.încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei La 31 decembrie N+1: .400 26 .761 1.761 lei.761 -10. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare. mai puţin avansul primit. de 876 lei.055/2009 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat. dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8.000 = 8.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+l: . Pentru a determina dobânda pentru primul an.000 = 766 Venituri din dobânzi 364 = 411 Clienţi 6. considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului. Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri".înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+l: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+2: . creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20. obtinându-se o sumă pentru exerciţiul N+l de 364 lei (adică 3. Astfel.000 = 766 Venituri din dobânzi 876 340.411 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 20. In bilanţ. întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi. şi se deduce suma plătită de client de 6.761 lei. achitabilă după 60 de zile sau imediat.761 = 876 lei.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat.încasarea imediată: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10. .000 18. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: Conform IAS 18. la care se adaugă dobânda pentru primul an. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ.

400 342.000 lei.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri 401 Furnizori Şi = = 401 Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 147. Care este soluţia contabilă. Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică prevederile IAŞI 8? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .000 Conturi la bănci Clienţi în lei 341.dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri Şi.000 26 .400 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 29. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150. după 60 de zile: 411 Clienţi 5121 Conturi la bănci în lei = = 766 Venituri din dobânzi 411 Clienţi 150. vânzarea se contabilizează astfel: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 29. achitabilă după 60 de zile sau imediat.411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 5121 = 411 30.000 4111 Clienţi 147.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .000 3.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.dacă încasarea se face pe loc: 4111 Clienţi Şi 5121 Conturi la bănci în lei = . în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: în cazul în care se beneficiază de scont. achitabili după 60 de zile sau imediat. conform IAS 18 „Venituri". Dacă întreprinderea plăteşte imediat.000 lei. cu un scont de decontare de 2%. scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi Şi.000 147. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.000 3.000 . după 60 de zile: 666 Cheltuieli cu dobânzi = = 401 Furnizori 401 Furnizori 147.

67 = 5121 Conturi la bănci în lei 50.000 lei. O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2.30 iulie N în valoare de l leu/obligaţiune.67 lei.33 Venituri din dobânzi 344.000 x 4/12 = 333. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei l august N-1 .000 x 8/12 = 666. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi (de exemplu. conform IAS 18 „Venituri".000 666. TVA 24%.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune = 1. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. b) dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile = 1.000 343.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 lei/obligaţiune.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate La 28 octombrie N: . dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1. La l august N. înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l aprilie N: . 26 .încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-l: 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 600 = 5121 Conturi la bănci în lei 2. consum de energie 200 lei. Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei. La l octombrie N sunt achiziţionate 1.încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţiuni 1.401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150. obligaţiuni). TVA 24%. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor. La data de l aprilie N.000 766 333.achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni La l august N: . veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs. Rezolvare: Conform IAS 18. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli: consumuri materiale 100 lei. conform IAS 18 „Venituri". în valoare de 600 lei.l aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) = 1.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) dobânda aferentă perioadei l august N-1 . Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l octombrie N: . societatea a achiziţionat 1. Pentru aplicarea prevederilor normei.000 345.33 lei. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit.

000 +1. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 x 80% = 30. cheltuieli indirecte 4. gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%. Se decide trecerea la amortizarea degresivă si se stabileşte un coeficient de degresie de 1. cheltuieli directe 7.800 20. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus? Rezolvare: a) înregistrarea achiziţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă b) înregistrarea cheltuielilor de transport: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 2.800 10.000 347.000 lei. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizează acesta.000 480 248 200 48 404 Furnizori de imobilizări c) înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnologice: . La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani).000 lei.- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului. Cheltuielile efectuate au fost: costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20. TVA 19%.000 lei.000 + 7.5.consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime .000 + 3. iar acesta a facturat serviciul la 500 lei.000 lei 346. din care variabile 3.000 + 800 + 200 = 3.480 2. Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani.800 lei 2131 Echipamente tehnologice % 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 231 Imobilizări corporale în curs = 30. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20.000 lei. cheltuieli administrative 2. iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară.000 lei şi fixe 1. 26 .înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 4426 TVA deductibilă .000 lei.000 lei.înregistrarea facturii de prestări servicii: % = 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 4426 TVA deductibilă d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 401 Furnizori 401 Furnizori 100 248 200 48 620 500 120 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800 Costul iniţial = 2.

de 1. Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizări corporale". 348.000 x 30% = 1.400 .000 lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea lineară = 5.000 5.000 5.000 lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani-2ani = 5ani Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20% x 1.000 - Etapa 3: Contabilizarea operaţiei de reevaluare: 2131 Echipamente tehnologice = % 40.200 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4. Rezolvare: a) Procedeul l (reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilor cumulate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .000 45.5 = 30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.200 = 2.560 lei.560 lei în bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă.000 x 3 = 15. animalelor şi plantaţiilor 105 Rezerve din reevaluare 30.000 / (20. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor .000 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+l = 5.000 = 4.000 lei.Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării: Coeficient = 45.000 b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .800 lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3 conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5.Etapa 2: Reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate: Valoarea brută reevaluată (-) Amortizarea cumulată reevaluată (=) Valoarea netă reevaluată 20.000 .800 x 30% = 840 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2. amortizate pentru suma de 5.000 -1. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.000 lei / 10 ani = 500 lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N si N+l = 1.000 lei.000 26 .000 2813 10.Etapa l: Anularea amortizărilor cumulate: 2813 = 2131 Echipamente tehnologice Amortizarea instalaţiilor.000 lei. mijloacelor de transport.000 Amortizarea instalaţiilor.000 x 3 = 60.Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30.840 = 1.5. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 45.000 -1.000) = 3 .

. cheltuielile sunt angajate după natură.cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei.600 lei. . De aceea.cheltuieli cu amortizarea 1.000 = 5. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Potrivit I AS 16.în primul an: 54.în al doilea an: 81.în al treilea an: 18. . Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitală.000 x 54.000 lei şi este format din: .înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 281 Amortizarea imobilizărilor corporale 1.000/270. în acord cu clientul. o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 18.000 lei.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 26 . metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere.000 = 3. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate. în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere: .înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 = Cheltuieli cu materialele consumabile .în primul an: 18.salarii datorate 3.000/270.000 = 9.000 lei. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270. In exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. .000 piese în 3 ani.000 piese.cheltuieli cu consumurile materiale 2. şi nu după destinaţie. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani.în al doilea an: 18.000 lei.000 x 135. adică: .000 piese. . o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă.000 x 81. în practica întreprinderilor româneşti.000/270. 350.înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi: 628 = Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi 401 Furnizori 500 .500 lei.000 lei.000 piese.în al treilea an: 135. . . Ca atare.includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei): 2131 Echipamente tehnologice = 722 7.400 lei.000 . scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează: . cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial. este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse.500 421 Personal . Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcţie de numărul de unităţi de producţie? Rezolvare: Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani.000 302 Materiale consumabile 2.înregistrarea cheltuielilor de personal: 641 = Cheltuieli cu salariile datorate personalului .cheltuieli cu salariile 3.349. Costul reparaţiei este de 7.

Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30. cifră de afaceri 100. fond comercial achiziţionat 20.351.000 129.000. 2.000 32.000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice).000.12. salarii datorate 70.000.000.000. 3.000). Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung.000.000 30.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 2.000). ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5. clienţi 40.000 lei minus deprecierea de 5. credite primite pe termen scurt 9.000 500 10.000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani).000 52.000.000. terenuri si construcţii 70.000 + 3. împrumuturi acordate pe termen scurt 35. Lichidităţile cuprind conturile la bănci şi acreditivele. cifra de afaceri 200.000.000. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10. Activele financiare deţinute în vederea tranzacţionării sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate în tranzacţionare. 20. titluri de participare 30. rezerve 1. cheltuieli în avans 20. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31. Rezolvare: Active curente Stocuri (1) Clienţi Active financiare disponibile pentru vânzare Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării (2) Alte active curente (3) Lichidităţi (4) Total active curente 45.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3.000.000.000 2.000. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an.N (în lei): mărfuri 50.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10.000. 352. licenţe 5. credite primite de la bănci pe termen lung 20.000 (din care 7.000.000 40.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20. împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50. venituri în avans 3.000).000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 6. 17.000). provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000. subvenţii pentru investiţii 10. Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare". 4.000).000). cheltuieli în avans 8.000 27 . Datorii necurente Sume datorate instituţiilor de credit (5) Provizioane pe termen lung Alte datorii necurente (6) Total datorii necurente 5.000 (din care titluri în valoare de 10. cheltuieli de dezvoltare 5.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10.000 (din care pentru un credit de 3.000. iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar).000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500). furnizori 40.000 lei).000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani. amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000. titluri de participare 3.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de l an). titluri de plasament 20.000 2.500 1.000. conturi la bănci 30. acreditive 2. ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20.000 6.

Rezolvare: Active necurente Echipamente Terenuri şi construcţii Fond comercial Titluri de participare Total active necurente 8..000 50.000 20. .800. utilaje deţinute în leasing financiar 2. Flux net de trezorerie din exploatare 5.000 3.000. încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900.000 65. Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare".000 Datorii curente Furnizori împrumuturi obligatare Provizioane pe termen scurt Venituri în avans Alte datorii curente (TVA) Total datorii curente 353.. 40.000 30. Rezolvare: Tabloul fluxurilor de trezorerie Fluxuri din activitatea de exploatare: încasari de la clienti Plati catre furnizorii de stocuri Salarii platite Impozit pe profit platit A.000.TVA de plată 2.furnizori 40. 10.500.000 . încasări din vânzarea de titluri de plasament 200. încasări de dividende 200. plăţi de dobânzi 100.000.000 108. salarii plătite 300. impozit pe profit plătit 250. Se cunosc următoarele informaţii (m lei): încasări de la clienţi 5. încasări din credite primite de la bănci 300. plăţi către furnizorii de imobilizări 1.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7. cheltuieli cu salariile 500.000 2. lichidităţi la începutul anului 1.000 -400 -300 -250 27 . . plăţi către furnizorii de stocuri 400.000 10.000. încasări din emisiunea de obligaţiuni 700.

500 5.450 1. dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. ci mai degrabă dificultăţilor inerente. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective si prezentarea. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. prezente sau viitoare. Totuşi. în acest scop. a riscului de eroare care planează asupra recunoaşterii şi evaluării. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare D. în acelaşi timp. 2. se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice.800 -500 700 300 -100 900 4.050 900 200 200 -1. Inteligibilitatea O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. credibilitatea şi compa-rabilitatea.Fluxuri din activitatea de investitii: încasari din vânzarea de imobilizari corporale încasari din vânzarea de titluri de plasament încasari de dividende Plati catre furnizorii de imobilizari B. 1. fondul comercial generat intern). informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB. în alte cazuri. nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. 27 . Flux net din activitatea de investitii Fluxuri din activitatea de finantare: încasari din emisiunea de obligatiuni încasari din credite primite de la banci Plati de dobânzi C. în anumite cazuri. Răspuns: Situaţiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea. Informaţia poate fi relevantă. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute. în mod rezonabil. Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 4. să nu le recunoască în situaţiile financiare (de exemplu. a) Reprezentarea fidelă Pentru a fi credibilă. fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente care urmează a fi evaluate. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile. relevanţa.950 354. Lichiditati la începutul anului F. să le reprezinte. totuşi. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deci ziilor economice. de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte. nu este părtinitoare. Credibilitatea (fiabilitatea) Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. 3. Relevanţa Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor. Variatia lichiditatilor (A + B + C) E. Aceasta nu se datorează părtinirii. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibilă decât ar trebui. în general. informaţiile privind unele probleme complexe. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor tranzacţii şi evenimente. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare. fie pe care ar putea fi de aşteptat.

Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii si valorii lor. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici. ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (după cum aţi putut observa. o întreprindere înstrăinează un activ altei părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective şi cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. ci sunt recunoscute în masa 27 . si nu doar cu forma lor juridică. rezervele din reevaluare răspund definiţiei veniturilor. să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară. Utilizatorii trebuie. în astfel de circumstanţe. Comparabilitatea Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punctul de vedere al relevanţei. nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidenţieze în contabilitate. indiferent dacă sunt latente sau realizate. adică lipsită de influenţe. tranzacţia încheiată. exercitarea prudenţei nu permite. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi si de-a lungul timpului pentru acea între prindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi. d) Prudenţa Cei care elaborează situaţii financiare se confruntă cu incertitudini care. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile.b) Prevalenta economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor si cu realitatea economică. informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta. dar si prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. cât şi de diferite întreprinderi. influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat. Răspuns: Elementele care definesc performanţa financiară sunt veniturile şi cheltuielile. totodată. cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. iar datoriile si cheltuielile să nu fie subevaluate. deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii. credibil. cât şi la câştigurile/pierderile. De exemplu. inevitabil. de exemplu. Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. refe-rindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor. Care sunt elementele care definesc performanţa financiară a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicităţi definiţiile. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor. în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. 4. Astfel. dar nu sunt trecute în contul de profit şi pierdere pentru a nu fi distribuite. Definiţiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare. precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Totuşi. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. c) Neutralitatea Pentru a fi credibilă. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. e) Integralitatea Pentru a fi credibilă. în aceeaşi manieră. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. performanţa acestora şi modificările poziţiei financiare. Există însă şi elemente care. prin selectarea şi prezentarea informaţiei. subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive. durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. 355.

în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli: • • cheltuieli directe 100.000 u.cheltuieli fixe 10. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. Aceste definiţii acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere.000 50. 27 . La definiţiile de mai sus răspund: veniturile şi cheltuielile în mărime brută.000 20. în concluzie.m. ci va afecta capitalurile proprii (se recunoaşte ca primă de emisiune). câştigurile şi pierderile. care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. • • • capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi.. care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. si anume: materiale directe. în costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului.m.000 Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri". cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie.000 500. Soluţia contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acţiuni proprii este corectă? Argumentaţi răspunsul. Argumentaţi soluţia. cheltuieli indirecte 40.000 u. Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Rezolvare: Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. energie consumată în scopuri tehnologice.000 u.. cheltuieli administrative 20.000 u. Pierderea de 50. cheltuielile de depozitare. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei.000 u.000 100.000 = 501 550.m. pierderi din rebuturi 8. 358. din care: . diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului.000 u. Potrivit cadrului conceptual al IASB. iii) plusurile şi minusurile de valoare. ci va fi imputată capitalurilor proprii. cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile. veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile. ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit.m.m.m. 356. regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final.cheltuieli variabile 30. suma de 20.000 u. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. astfel: pierderile de materiale. % 1011 120. costurile de desfacere. . Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B.i) ii) capitalurilor proprii).. Soluţia de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni. încasată peste valoarea nominală a acţiunilor emise nu se recunoaşte ca venit.m. nu trebuie să afecteze o cheltuială.. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor.m. 456 = 758 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unui venit în contabilitate. manoperă directă si alte cheltuieli directe de producţie.. Potrivit cadrului conceptual al IASB.000 u. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. 357. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. % 1012 658 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unei cheltuieli în contabilitate. Este corectă această soluţie? Argumentaţi răspunsul.

000 65. si să se contabilizeze eventuala depreciere constatată. în conformitate cu IAS 2.000 9.000 109. La închiderea exerciţiului N. pe o durată estimată de 7 ani.m. La 31.000 .000 u.m. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N-1: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 16.000 9. /180 buc.000 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar.103.m.000/7 = 40.Costul de producţie = 100. Rezolvare: In exerciţiul N-2: Valoarea amortizabilă = 290. conform IAS 16.000 u.m.) 2 18.m.000 = 3.m. Rezolvare: Articole Cost de achiziţie (în u.000 106.000 .000 10.000 u.000 60.000 Valoare realizabilă netă (în u.000 0 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Pierderea din depreciere = 106. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.000 u.m.m. = 135.10.000 65.000 106.m.000 + 10.m.000 u.N.000 60.m.m.000 27 .000 Valoare în bilanţ 3=min(l.2) 18.000 359.) 20.000 + 30.000 109.000 17.) 1 20.) 18. 40. N-1 şi N.12.000 u.000 16.000 = 280.000 103.000 Valoare realizabilă netă (în u. Acesta se amortizează linear.000 16.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea în exerciţiile N-2. Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 360. 6814 = 397 3. managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani.000 60.000 10.000 17. iar valoarea reziduală este reestimată la 15. şi o valoare reziduală estimată la 10.000 x 90 buc. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u.000 9.000 u. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 135. Fie un utilaj cu un cost de achiziţie de 290. începând cu l ianuarie N-2.

cheltuieli cu vânzarea 4 u.400 = 600 u. şi o valoare de utilitate de 520 u. Durata reestimată = 5 ani Durata trecută = 2 ani Durata rămasă = 3 ani Amortizarea = 195.000 u. 40. se estimează valoarea justă la 504 u.000/10 =100 u.m. pentru deprecierea imobilizărilor 362.000 u.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare.12..2 x 40. 6813 = 2913 Cheltuieli din exploatare Ajustări pentru privind ajustările deprecierea instalaţiilor.000 u.N se determină mai întâi valoarea contabilă netă: Costul = 1.m. Durata de amortizare este de 10 ani. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1. Valoarea netă = 1. metoda de amortizare lineară. Pierderea din depreciere = 600 .000/3 = 65.000 361.m. Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31.m.. La această dată. Amortizarea anuală = 1.m.000 u.520 = 80 u.m.N şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată conform IAS 36.15.000 .000 . Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u. Rezolvare: La 31.m.000 Valoarea amortizabilă = 290. Fie următorul lanţ de participaţii: 80 27 .. Valoarea recuperabilă = max (500. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.12. La 31.000 = 195.m.m. 65. 520) = 520 u.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.m.12.m.000 .m.

01 31. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la o societate: Informaţii 01.75% + 2% = 40.4% = 11.4% + 4.2% + 12% +13. Rezolvare: Societatea FI F2 F3 F4 F5 F6 Procentaj de control 70% 40% + 20% = 60% 70% 60% 55% 20% + 30% + 25% = 75% Procentaj de interes 70% 40% + 70% x 20% = 54% 70% 70% x 60% = 42% 55% + 40% x 20% = 63% 70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8.Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare. 7% = 7.2% 15% +10% = 25% 0 40% 15% x 42% +10% x 54% = 6.2% = 53.12 27 .605% 40% Control exclusiv Influenţă semnificativă Integrare globală Punere în echivalenţă în afara perimetrului de consolidare "" Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă 363.35% Tip de control Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Metoda de consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală F7 F8 F9 FIO 40% + 40% = 40% x 70% + 40% x 80% 63% = 28% + 25.7% 65% x 11.3% + 5.

6.000 u./masă. Rezolvare: 27 . Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii: variabil../an.m.000 u.6..1. • Produse finite obţinute + Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei = Cost de producţie al perioadei 6./an pentru publicitate privind mesele. Sold iniţial 301 + Achiziţii .m. + Obţinere produse finite .000 (costulbunurilor vândute) SF150 Consum materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1./masă.m.012 u.732 u./an. 362 u. 354 u. costurile de producţie ale perioadei şi costurile produselor finite obţinute.m. care are un salariu anual de 25.m.m.000 u.770 u.m. inclusiv mese.m.m. b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u. = 366 u. iar costul bunurilor vândute a fost de 6. Determinaţi: costul materiilor prime achiziţionate. cost al perioadei. de unde rezultă: Achiziţii = 1. 364..m. e) salariul managerului firmei reprezintă 80.m. d) amortizarea maşinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10.000 u. Rezolvare: D 331 C _______Produse în curs de execuţie_____________ SI 362 l SF354 D 301 C ______________Materii prime_________________ SI 328 l 1.Consuni = Sold final 301 328 u.m.732 (consum) SF366 D 345 C ______________Produse finite________________ SI 146 l 6.000 u.m. + Achiziţii .m. cost al produsului.004 u.000 u.004 u. cost direct sau indirect (pentru produsul „mese"). = 150 u. O întreprindere fabrică mobilă. g) vânzătorii primesc un comision de 30 u. de unde rezultă: Obţinere produse finite = 6. Sold iniţial 345 + Obţinere produse finite .732 u.m.m.m.m..m. f) firma cheltuieşte anual 30. pentru fiecare masă vândută.m.m.m. c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonaţi de către un responsabil. Costurile asociate cu fabricarea meselor şi cu operaţiile generale ale firmei sunt următoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u.Costul bunurilor vândute = Sold final 345 146 u. fix.732 u.Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 328 362 146 366 354 150 în timpul perioadei au fost utilizate în producţie materii prime în valoare de 1.

500 umbrele x 60 lei/umbrelă = 510. b) amortizarea maşinilor folosite pentru păpuşi.000 de suporturi la 20 lei bucata.500 lei / 9. costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziţionat pentru păpuşi.53 lei/umbrelă Cost complet = Cost de producţie + Cheltuieli de desfacere = 45.500 de umbrele. Clasificaţi următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioadei. + 9. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.500 umbrele x 15 lei/umbrelă 142. d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuşi. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: • Materii prime şi materiale directe = 10.500 lei Vânzare produse finite: 411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 510. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.53 lei/umbrelă + 5 lei/umbrelă = 50.000 lei Obţinere produse finite: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 432.000 lei 27 . A vândut în cursul lunii 8.000 buc. Rezolvare: a b c d e Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost direct Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al produsului Cost al perioadei 366.500 lei = Cost de producţie 432. şi a asamblat 9.500 lei Cost unitar / umbrelă = 432.500 suporturi x 20 lei/suport 290. în luna mai a cumpărat 10. Societatea ALFA produce umbrele de soare. e) salariul managerului. pânză x 10 lei/buc.000 lei + Cheltuieli directe de asamblare = 9. păpuşi de plastic şi maşinuţe.53 lei/umbrelă Venituri din vânzări: 8. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleţi de pluş.a b c d e f g Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect - Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei 365.500 umbrele = 45.000 de pânze la 10 lei bucata şi 11. c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele. comisionul vânzătorului fiind de 5 lei/bucată.

Societatea a vândut în cursul lunii 16.) / 20. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.8.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata.000 buc. Societatea a vândut în cursul lunii 16.25 lei/umbrelă) -16.495 lei (sold 711) = 512. X 8lei/buc=80.500 lei Cost prelucrare = 18. primul ieşit). X 10 lei/buc = 100.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5.produselor finite Descărcarea de gestiune: 8.) / 20. în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat. Societatea ALFA produce umbrele de soare. comisionul vânzătorului fiind de 7.000 lei Panza C D Si 5.000 umbrele x 7.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 lei Suport umbrelă = 18.000 umbrele = 42.75 lei/umbrelă Cost complet = 769.000 buc.000 de umbrele.500 lei Rezultat = Venituri . Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 lei Cost de producţie 769.000 buc.500 lei + 16.000 de umbrele. + 15. X 10 lei/buc = 100.000 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată.005 lei Rezultat = 510.25 lei/bucată.000 buc.000 lei Achizitie 15.500 umbrele x 5 lei/umbrelă (comisioane vânzare) + 45.000 lei .005 lei 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 387.000 lei Suport C 28 . x 15 lei/buc. x 8 lei/buc.000 buc. x 10 lei/buc. asamblând pânza pe un suport achiziţionat. comisionul vânzătorului fiind de 2.000 lei Achizitie 10. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10.000 buc.000 buc.75 lei/umbrelă = 160.000 buc. CMP suport = (5. în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul intrat.000 buc. în luna mai a cumpărat 10.000 buc X 20 lei/buc=300. şi a asamblat 18.75 lei/buc.000 buc.Cheltuieli = 16.500 umbrele x 45.75 lei/buc. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.500 lei Cost unitar = 769.000 lei Achizitie 10. Societatea ALFA produce umbrele de soare. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 lei 368.000 buc. în luna mai a cumpărat 10. 270. Societatea deţinea la începutul perioadei 10. x 20 lei/buc. şi a asamblat 18. = 9 lei/buc.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 buc. x 9 lei/buc. Societatea deţinea la începutul perioadei 10.000 buc. x 18. • + + = Pânză umbrelă = 18.000 lei Suport C CMP pânză = (10. X 15 lei/buc=75.000 buc. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele. x 15 lei/buc.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5.25 lei/umbrelă = 885.500 lei / 18.5 lei/bucată.000 umbrele x 42. 162.995 lei 367.000 de umbrele la preţul de 50 lei/bucată. X 8lei/buc=80.53 lei/umbrelă = 387. X 15 lei/buc=75. + 10.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata.000 lei Panza C D Si 5.000 umbrele x (60 lei/umbrelă -7. 337.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 buc. = 18.

28 .000 umbrele x 42. = 8.000 lei 369. x 15 lei/buc. 2. 750 buc.000 lei = Cost de producţie al perioadei 21. capacitatea normală de producţie 1. 160.000 lei / 18.5 lei/umbrelă) = 805.000 umbrele = 42. x 28 lei/buc. pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat. + 13. evaluate la 25 lei/bucată.200 bucăţi. lei D SI Intrări SF 345 Produse finite 250 buc. cheltuieli fixe de producţie 4.5 lei/umbrelă Cost complet = 765.000 lei.5 lei/umbrelă) .000 lei.000 lei + Cheltuieli variabile 8. x 10 lei/buc.000 buc. în cursul lunii ianuarie.5 lei/umbrelă = 80. x 20 lei/buc.000 + Cheltuieli fixe x Capacitatea reală de producţie /Capacitatea normală de producţie = 4.000 lei + Suport umbrelă = 5.000 lei + 4.000 lei + Cheltuieli de vânzare (16. 270. în cursul lunii ianuarie.750 lei 371. x 28 lei/buc. x 8 lei/buc. cheltuieli indirecte de producţie 12. din care variabile 8.000 lei.000 lei Cost unitar = 765.000 buc.500 24.750 C Valoare ieşiri LIFO = 750 buc. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. capacitatea reală de producţie 1. + 150 buc.000 lei • Pânză umbrelă = 10. / 1. primul ieşit).000 buc X 20 lei/buc=300.000 lei.16. în următoarele condiţii: cheltuieli variabile de producţie 5. x 25 lei/buc. SC ALFA SA obţine produse finite.000 lei / 750 buc. ea vinde 900 bucăţi la 35 lei/bucată. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.000 bucăţi.Cheltuieli = 16.000 lei Rezultat = Venituri .000 buc. x 15 lei/buc.000 umbrele x 2.000 buc. în cursul lunii ianuarie. + 8.000 lei. cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei Cost unitar = 21. capacitatea normală de producţie 1.___________________________3. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie Cost de producţie = 5. x 25 lei/buc.000 lei x 750 buc. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 lei.Achizitie 15.000 buc. Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie: Cost de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie • Cheltuieli directe 10. = 28 lei/buc. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucăţi de produse finite.000 lei.000 lei = Cost de producţie 765.000 umbrele x (50 lei/umbrelă -2.: 24.000 bucăţi. 335. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 lei.000 buc. din care variabile 8.000 bucăţi. capacitatea normală de producţie 1.000 buc. / 1.000 lei 370.000 lei x 750 buc.000 lei + Cost prelucrare = 18.

Rezolvare: D SI SF c 301 Materii prime 1.000 u. 16.000 Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6..000 buc.000 u.000 u. C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări .000 lei.000 lei x (l . Calculaţi costul de producţie şi costul complet. • + = + Materii prime consumate Salarii şi amortizări Cost de producţie Cheltuieli de desfacere 5. Stocul iniţial de materii prime este de 1.000 lei (cheltuieli directe) + 8.750 buc.m.000 u.000 u. 374.m.500 bucăţi.m.Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = 10. / 2.m. Aceasta cumpără materii prime în valoare de 6. reprezentând o cheltuială a perioadei.m.m. si un stoc final de 5. / 1.000 lei (cheltuieli fixe) x 1. / 1.m.000 lei.000 u.m.000 buc. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16.000 u.000 28 .) = 1. Societatea BETA produce ciocolată.000 u.Stoc final = 1.000 u. Societatea BETA produce ciocolată.Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie) = 4.500 buc.000 buc. în cursul lunii ianuarie.000 u.000 lei.000 lei 373.m.000 6.m. 25.. iar stocul final este de 2. Stocul iniţial de materii prime este de 1. capacitatea reală de producţie 1. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16. capacitatea normală de producţie 2. 4. cheltuieli indirecte de producţie 12. .2. capacitatea normală de producţie l .000 buc.000 lei. = Cost complet 375.1.000 u. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6.m.000 2.000 lei.000 u.m.000 bucăţi. din care cheltuieli fixe de producţie 5. din care variabile 8.000 lei 372. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 u.m.m.000 u. Care este costul subactivităţii? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l .000 lei.000 bucăţi. = 5.000 lei. cheltuieli indirecte de producţie 15.000 lei. + 6.m. 2 1.m.m.000 u. iar stocul final este de 2. SC GAMA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 15.) = 1. în cursul lunii ianuarie.Capacitatea reală de produc-tie / Capacitatea normală de producţie) = 5.000 lei (cheltuieli variabile) + 4. iar pentru distribuţie sunt de 4. Care este costul subactivităţii şi cum afectează acesta costul produselor? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l .000 u.250 lei Costul subactivităţii nu influenţează costul produselor.000 lei. Aceasta are un stoc iniţial la produse finite de 3.000 u.000 lei x (l . = 22. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.

000 lei 16.600 de baterii în cursul lunii. societatea are stoc iniţial la produse finite de 3.000 lei 376. totodată. înregistrate: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 76.500 lei.000 lei. b2) pentru producţie: 7. 90% a fost terminată şi transferată în depozitul de produse finite şi doar 30% din stoc a fost vândut.000 lei. înregistrate: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 20.000 lei 23. Calculaţi costul de producţie si costul complet.Stoc final = 1. înregistrate: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 67.000 lei 5. înregistrate: 301 Materii prime = 401 Furnizori 80.000 lei 6.000 6. la producţia în curs.000 lei. Societatea a început perioada cu un sold iniţial la producţia în curs de execuţie de 1.000 lei.lei. Societatea DEVON produce automobile. Dintre acestea. la costul bunurilor vândute.000 u.000 lei + 6.2. Care este costul bateriilor care apare: la materii prime.000 lei b) Ieşiri: 7. Din producţia lunii.000 lei = 67. iar restul au fost montate în maşinile produse de firmă. în cursul lunii a cumpărat 8.000 lei.000 lei 1. iar la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5.500 lei din care: b211) vândute (descărcarea gestiunii): 30% x 67. la costul de distribuţie? Rezolvare: a) Achiziţii: 8.000 lei 17.600 baterii x 10 lei/baterie = 76. Rezolvare: D SI 1.000 lei din care: b1) pentru maşini utilizate de angajaţii care se ocupă de vânzări: 100 baterii x 10 lei/baterie = 1. la producţia finită.250 lei.250 lei 28 .500 lei = 20.000 lei. 100 au înlocuit bateriile din maşinile utilizate de angajaţii firmei care se ocupă de vânzări. iar pentru distribuţie sunt de 5. se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1.000 lei.000 de baterii la costul de 10 lei/baterie şi a scos din stoc 7.000 lei = 5.000 lei • + + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5. 2.000 baterii x 10 lei/baterie = 80. din care: b21) produse finite: 90% x 75.000 lei.000 lei .000 lei şi un stoc final de 1.500 baterii x 10 lei/baterie = 75.000 SF Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.m.000 lei.000 301 Materii prime C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări .

000 lei x 10% + Cheltuieli de producţie = 4. Rezolvare: • Salarii personal distribuţie + Amortizarea vehiculelor de distribuţie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii = 4. costuri directe 2. Cost baterii producţie în curs = 7.000 lei. Deci: 1. 840 lei 28 .840 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 2.000 lei 800 lei 4.250 lei.000 lei.250 lei 5. amortizarea maşinilor productive 8.000 lei 10.300 lei 379.000 lei x 60% = Cost de producţie 8.000 lei = 960 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 0.000 lei. Cost baterii materii prime (sold 301) = 4.000 lei (din care pentru producţie 60%).000 lei x 80% = Cheltuieli indirecte de repartizat 4. Rezolvare: • Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = 1. grad de utilizare a capacităţii de producţie 85%. publicitate 1.000 lei.600 lei 378.000 lei.600 lei 2. calculaţi costul de producţie pentru A şi B.800 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (2. Determinaţi suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societăţii. salarii manoperă directă 14.000 lei pentru A şi 8.000 lei.960 lei Produs B 8.stocurilor de produse b212) nevândute: 70% x 67. b22) producţie în curs de execuţie: 10% x 75.000 lei 3.000 lei . grad de subactivitate 20%.48 x 8. Cost baterii în costuri de distribuţie = 1. Rezolvare: • Materii prime consumate + Salariile muncitorilor + Amortizări = 8. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10.200 lei 2.700 lei 41. chirie 4.500 lei. salarii pentru muncitori 4.000 lei pentru B.48 x 2.250 lei 4.000 lei = 7.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.840 lei 11. Se fabrică două produse.000 lei.000 lei x 85% = Cheltuieli ale perioadei 12.000 lei.000 lei 7.000 lei (subactivitate 10%).000 lei x 60% + Amortizarea maşinilor productive = 18.000 lei.000 lei = 3.8.48 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0. cheltuieli indirecte 5. din care fixe 1.400 lei 21. Calculaţi costurile de producţie. amortizarea maşinilor productive 18.000 lei.18. amortizarea vehiculelor managerilor 10.800 lei Coeficient de repartizare K = 4.000 lei.000 lei + 8. Cost baterii produse finite (sold 345) = 47.000 lei 2. din care pentru producţie 60%.000 lei. A şi B.500 lei = 47. Cost baterii în costul bunurilor vândute = 20.000 lei 960 lei 2.000 lei . amortizarea vehiculelor de distribuţie ale societăţii 15. Folosind costurile directe ca bază de repartizare.4. salarii pentru personalul de distribuţie 12.500 lei 3.000 lei l . chirie 4.000 lei 4.000 lei .000 lei 377.000 lei.000 lei 15. salarii pentru personalul de distribuţie 2. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 8.

5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2.000 lei 12.5 x 2.000 lei salarii + 5.000 lei pentru B.000 lei Coeficient de repartizare K = 15. A se produce doar în atelierul 1. Rezolvare: a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.375 lei = 29.000 lei materii prime = 5. în atelierele 1 şi 2.000 lei 5. manoperă directă 400 ore pentru A şi 200 ore pentru B. costuri directe 10.5 x 4.000 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.000 lei 17.000 lei b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10. Calculaţi costul produselor finite A şi B.000 lei materii prime = 9.000 lei) materii prime baza de repartizare = 1.000 lei 5. Se produc două produse.000 lei şi amortizarea maşinilor folosite pentru ambele produse 5. Comentaţi impactul bazelor de repartizare.625 lei Produs B 5.375 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 12.000 lei.000 lei Indiferent de baza de repartizare.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3.000 lei +12.875 x 3. iar cheltuielile generale de administraţie sunt de 500 lei. Calculaţi costul de producţie pentru A şi B utilizând ca bază de repartizare: a) materia primă. 381.625 lei +16.000 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 17. b) numărul de ore de muncă directă.375 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.000 lei amortizare = 15.000 lei 2. Rezolvare: 28 .000 lei salarii + 5.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei + 5.875 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1.500 lei în atelierul 1 si de 7. costul unei ore de manoperă fiind de 10 lei.000 lei 4. Baza de repartizare este costul direct. pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3.625 lei 16. costul de producţie este acelaşi.000 lei manoperă directă = 5. Se produc două produse.625 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4.000 lei în atelierul 2.000 lei) manoperă directă baza de repartizare = 2.000 lei 9.000 lei = 29.375 lei 12.000 lei amortizare = 15.000 lei + 2.000 lei Produs B 5.000 lei 10. A şi B. salarii indirecte 10.380.000 lei pentru A şi 5.875 x 5.000 lei pentru B. iar B. Cheltuielile atelierelor au fost de 7. A şi B.000 lei pentru A şi 20.000 lei 4.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2.000 lei 2.000 lei manoperă directă = 10.

000 lei 16.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (1. Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate Produs A 10.000 lei = 2.14.000 lei 2. CAcr = (53.000 lei pentru B.000 lei cheltuieli indirecte atelierul 2) 32.000 lei 15.Costul subactivităţii 2.000 lei + 20. Calculaţi costul produselor finite A şi B obţinute. Cheltuielile indirecte aferente producţiei sunt de 22.m.400 u.500 lei Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului B = 0. Se produc două produse.000 lei pentru A şi 20.500 lei 34. = 38.000 lei = 5.m.000 lei Cheltuielile generale de administraţie nu se includ în costul de producţie.000 lei 5.000 lei = 20.846 u.000 lei 1.m. cheltuielile fixe 14.Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru atelierul 1 în care se fabrică cele două produse: Coeficient de repartizare K = 7.400 u.000 lei.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 5 x 3. La produsul A a existat producţie în curs la începutul lunii de 1.m. iar soldul final este de 1. sold final O. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.500 lei Produs B 20.000 lei.25 x 10.000 lei 383. costul subactivităţii este de 2.Producţia în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie Produs A 10.000 lei = Cost de producţie 12.000 lei. iar la produsul B soldul iniţial la producţia în curs este de 500 lei. = 20.m.006.036 u.500 lei 382.000 lei + 7.000 ore pentru B. Baza de repartizare este numărul de ore de manoperă directă: 1. Rezolvare: Cheltuieli indirecte de repartizat = Cheltuieli indirecte totale 22.554 u.500 lei.000 ore + 3.000 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate + Producţia în curs la începutul perioadei . Determinaţi cifra de afaceri la prag şi intervalul de siguranţă.000 ore pentru A şi 3.m.000 lei 500 lei 1.846 u.000 lei .000 lei (5.m.25 x 20.400 u.000 ore) numărul de ore de manoperă directă baza de repartizare = 5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 5 x 1. 28 . x 14. A şi B.000 lei = 5.000 lei 12.25 Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului A = 0. Cum se interpretează aceşti indicatori? Rezolvare: Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri .m.m.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.000 lei = 15..554 u.) / 38.500 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (10.000 lei Coeficient de repartizare K = 20.78 u.m.Costuri fixe Marja costurilor variabile = 53. .554 u. şi costul variabil 32. costuri directe 10.000 lei Produs B 20.

387. .m.m. preţ de vânzare unitar 12 u. preţ de vânzare unitar 12 u. pentru a obţine un rezultat nul.000 u. Is = CA .CAcr = 53.000 de produse.22 u.m. x 5.036 u.m./produs Cheltuieli variabile q x 10 u./buc. cost variabil unitar 10 u. Cheltuieli variabile = 5.m. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14. .000 buc.006. costuri fixe 10.78 u. O societate vinde în prezent 5.000 u. rezultă q = 6.400 u. pentru a nu se obţine pierderi.000 de produse.m. = 33. adică în cazul de faţă cifra de afaceri poate să scadă cu 33.m.m. x 12 u.000 lei = 30. 1. x 10 u. adică este necesară o cifră de afaceri de 20.000 u.393./produs .000 u. cost variabil unitar 10 u. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.5. O societate vinde în prezent 10.m.. costuri fixe 5. 386. cheltuielile fixe 14. = Marja costurilor variabile 60./produs Cheltuieli fixe________________________________________5.. Intervalul de siguranţă arată cu cât poate să scadă în mărime absolută cifra de afaceri pentru a nu se obţine pierderi.m.m.m.20.CA = 60.m.400 u.393.m.m.m. şi costul variabil 32. = 7.554 u./buc. = 30.000 u.) / 10.000 u. cost variabil unitar 10 u. 385. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0. costuri fixe 5.000 lei 50.000 u...006.m. Rezolvând ecuaţia q x 2 u.m. Profit 7.78 u.78 u.m.000 u..m. preţ de vânzare unitar 12 u. 2. • Cifra de afaceri = 5.000 u.m.000 lei Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile CAcr = (60.m..m.. Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi? Rezolvare: Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi evidenţiază coeficientul de siguranţă dinamic.000 u.000 buc.000 produse.m.000 u.000? 28 .m.000 u.m.000 u.30. 384.000 de produse./produs Marja costurilor variabile q x 2 u. Ce cantitate trebuie vândută pentru a obţine un profit de 7. I = CA .Cifra de afaceri la prag este cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe şi variabile degajând un rezultat nul.000 lei 10.m. Din calculele anterioare Cifra de afaceri critică este 20. Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi? Rezolvare: Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi evidenţiază Intervalul de siguranţă.m.m.m.m.22 u.m..000 u.006.m.? Rezolvare: = = Cifra de afaceri q x 12 u.m. O societate vinde în prezent 5.m.

/produs = Marja costurilor variabile Costuri fixe = 10.000 de produse. Se vor vinde: 10.000 produse.m.m.10. Costuri variabile = 10 u.000 produse = 2./produs . 388.000 buc./produs 120. Rezolvând ecuaţia q x 2 u.000 u.000 u.000 produse x 5% = Cifra de afaceri = 10. 9.000 u.m./produs _____________________________10.10.m.500 produse x 12 u./produs q x 2 u.000 produse. ar antrena o creştere a vânzărilor cu 5%.000 u. = Profit 10. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 u.000 produse x l O u.500 produse.000 u.m.m.m. 126. Costuri variabile = 10. preţ de vânzare unitar 12 u.000 u.m. = Marja costurilor variabile 20.m.m.000 u.000 u.000 u./produs Cheltuieli fixe_______________________________________10.m.m./produs Costuri variabile = 10. 10.m. 0 u.10.m.m.000 u.m.m.m.m. = Marja costurilor variabile 20.m.000 u. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant? Rezolvare: Calculul profitului iniţial: Cifra de afaceri = 10. 12. x 12 u. Cheltuieli fixe ___________________________________ 10./produs = Marja costurilor variabile q x l u.000 buc.m. 21./produs q x 10 u. = Profit 10.000 u.m.m..000 produse ../produs 100.m. 105.000 produse x 12 u./produs =11 u. Costuri fixe_________________________________________ 10.m.000 u. Se estimează o creştere a costurilor variabile cu 10%.000 u./produs 120.m./produs .000 u. = O u. 389.m. cost variabil unitar 10 u.000 de produse. Rezolvând ecuaţia q x l u./ produs Cifra de afaceri q x 12 u.000 u.m../produs = 20. = 14. Cheltuieli variabile = 10.m.m.m.m.m.. q = 12.Rezolvare: = = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit q x 12 u./produs + 10% x 10 u.m..000 u.000 u..000 u.000 lei.m.m.m. în cazul în care profitul trebuie să fie 14.000 u.000 u. Deci vânzările trebuie să crească cu 12. O societate vinde în prezent 10.m. = Profit 10. cost variabil unitar 10 u. + 2.m.m. ecuaţia este: q x 2 u.000 u.000 u.000 u.000 produse = 10./produs 100.000 produse.m. x 10 u. publicitate = Profit Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu l . O creştere a publicităţii cu 2.m.m. rezultă q = 5.m. 28 .000 produse pentru ca profitul să rămână tot 10.500 produse x 10 u. O societate vinde în prezent 10.m.000 produse .000 u. rezultă q = 20.000 produse. Cantitatea trebuie să crească cu 20.m. costuri fixe 10.10.m..m.000 produse +10.000 u.. costuri fixe 10.m.m.Cheltuieli variabile q x 11 u.000 u.000 u.m.m./produs . preţ de vânzare unitar 12 u.m.

392.000 lei Se vor vinde: 10.5 lei şi s-ar investi în publicitate suma de 2.000 lei = Marja costurilor variabile 20. Preţ de vânzare =12 lei/produs + 0. Cu cât va creşte procentual rezultatul societăţii în condiţiile creşterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor rămâne nemodificate)? Rezolvare: Cifra de afaceri 100.500 lei Costuri fixe__________________________________________ 10.500 lei = 3.5 lei/produs. O societate vinde în prezent 10.000 lei Costuri variabile = 10.000 produse x 12 lei/produs 120. cost variabil unitar 10 lei.000 lei = Marja costurilor variabile 16.000 lei Costuri fixe___________________________________________ 10. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 10.000 lei = Profit 10. vânzările ar creşte cu 10%.000 produse x 12 lei/produs 120.390.500 produse.000 lei 28 . costuri fixe 10.5 lei/produs 126.000 lei Se vor vinde: 10.000 lei.500 lei 391. Preţ de vânzare =12 lei/produs .5 lei/produs 131.000 produse x 11.5 lei.500 lei Costuri variabile = 11.000 produse.5 lei/produs = 12.000 lei Costuri fixe___________________________________________10. costuri fixe 10.6.000 lei.000 lei = Profit 10.500 lei Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 10.500 produse x l O lei/produs 105.000 de produse.000 produse + 500 produse = 10.000 produse +10. iar cheltuielile fixe sunt de 20.5 lei/produs.000 lei = Marja costurilor variabile 20.000 lei = Profit 14.000 produse x 10% = 11.000 lei = Profit 6.500 produse x 12. Dacă ar creşte preţul cu 0.000 produse x 10 lei/produs 100.000 produse x 10 lei/produs 100.000 lei.000 lei . O societate vinde în prezent 10. Costuri fixe = 10.000 lei Costuri variabile = 10. Dacă ar scădea preţul cu 0.000 lei. vânzările ar creste cu 500 bucăţi.000 lei publicitate = 12. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 11. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 de produse. cheltuielile variabile corespondente sunt de 60.000 lei.250 lei Costuri fixe___________________________________________ 12. preţ de vânzare unitar 12 lei. preţ de vânzare unitar 12 lei. cost variabil unitar 10 lei.000 lei + 2.000 produse x 10 lei/produs 110.000 lei. Cifra de afaceri a unei societăţi este în prezent de 100.000 lei = Marja costurilor variabile 26.250 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 4.000 lei. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.250 lei Costuri variabile = 10.250 lei.5 lei/produs = 11.0.

000 lei/bucată .Cheltuieli variabile X lei = Marja costurilor variabile 50.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________ 20. Managerul unei mici societăţi de producţie este interesat de structura costului întreprinderii sale.000 lei.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________Y lei = Profit 10.000 lei Profit 20. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile).000 lei .000 lei Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei.000 lei / 30.000 lei.000 lei/bucată 500.000 lei Cheltuieli variabile 60. iar costurile fixe totale sunt de 100. în situaţia de faţă. Rezolvare: Varianta veche: .000 lei .000 lei + 100.000 lei • Cifra de afaceri 200. Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri creşte la 250. x 700 lei/bucată = Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe = Profit Varianta nouă: Cifra de afaceri = 500 buc. iar nivelul levierului operaţional este 5. x l .000 lei x 10% = 110.Cifra de afaceri = 500 buc.000 lei? Rezolvare: Levierul operaţional (Lo) = Marja costurilor variabile / Rezultat.000 lei .000 lei 394. Cifra de afaceri a unei societăţi este de 200. societatea sa produce 500 bucăţi din produsul P (singurul produs fabricat).000 lei = Marja costurilor variabile 350.000 lei Cheltuieli variabile X = 200.000 lei Marja costurilor variabile 50.000 lei Cheltuieli fixe_______________________________________100.000 lei 500. Cifra de afaceri 250.Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei bucata. pe care îl vinde cu 1.10.000 lei Cheltuieli fixe Y = 50.000 lei 350. Managerul societăţii analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că un efort investiţional suplimentar de 200.000 lei Profit 30.000 lei în maşini de producţie ar avea drept consecinţă scăderea costului variabil unitar la 300 lei.000 lei = Profit 250. marja asupra cheltuielilor variabile este de 50.= = Cheltuieli variabile 60. prezentaţi diferite calcule care l-ar putea ajuta să ia decizia respectivă.000 lei = 66% 393.000 lei / 5 = 10.000 lei 150.000 lei = 40. Astfel.000 lei. x l .000 lei 50. Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei.000 lei = = Cifra de afaceri 110.000 lei 29 . x 300 lei/bucată 150.000 lei Dacă CA = 250.000 lei 100. de unde Rezultat = 50.000 lei = 150.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________20.000 lei Creşterea procentuală a rezultatului = 20.50.000 lei Cifra de afaceri = 100.000 lei Marja costurilor variabile 40.

800 kg / 2.1 lei/kg. împărţite astfel: materie primă (variabile): 105.preţul efectiv P .000 lei + 45. Abaterea de consum = (Qe .000 lei 135 .000 lei + 20.000 buc.3 lei/kg) = 380 lei. pentru care s-au consumat 3. x 9 lei/bucată Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Pierdere 225 . Costurile suportate pentru producerea şi vânzarea acestui produs sunt de 230.000 x 1 5 lei/bucată Cheltuieli variabile = 1 5 .000 bucăţi din produsul său. personal (jumătate variabile şi jumătate fixe): 60.cost de achiziţie 3 lei/kg.000 lei 0 lei 396.800 kg de materie primă.000 lei Marja costurilor variabile 100.2 kg) x 3 lei/kg x 2. achiziţionată la 3.000 lei. suportând pierderi de 5.consum unitar pentru manopera directă: 2 ore.000 lei.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________40. q x 15 lei/bucată q x 9 lei/bucată q x 6 lei/bucată -95.000 bucăţi de produse.Ps) = 1. diverse (fixe): 20. Managerul societăţii cunoaşte faptul că are capacitatea de a produce şi de a vinde până la 20. unde: Qe .cantitatea standard Pe .000 buc. rezultă q = 15. =-600 lei. Rezolvare: Consumul efectiv de materie primă pentru o bucată produs finit este 3. 29 . Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .1 lei/kg . Abaterea de cost la materii prime = -600 lei + 380 lei = -220 lei. Abaterea de preţ = Oe x (Pe .000 lei -5.000 lei • = = Cifra de afaceri = 1 5 .000 lei 395.9 kg x 2.000 lei Profit 60.000 bucăţi produse = 1. Calculaţi abaterile pentru materia primă.000 lei Pentru ca societatea să nu suporte pierderi.000 lei Cheltuieli fixe = 30. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .000 lei = 95.000 lei 90.cantitatea efectivă Qs .000 lei = 135. Care este cantitatea de produs fabricată si vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105. O societate realizează prin vânzarea a 15.000 bucăţi din produsul său o cifră de afaceri de 225. • Cifra de afaceri .000 lei.Cheltuieli fixe = Profit Rezolvând ecuaţia q x 6 lei/bucată .Qs) x Ps = (1.preţul standard 397.9 kg.Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile . amortizare imobil şi maşini de producţie (fixe): 45.consum unitar de materie primă: 2 kg.9 kg . . x (3.000 lei + 30.000 lei 95.000 lei.95.000 lei. în cursul perioadei s-au fabricat 2.000 lei = 0.000 buc.000 lei. cantitatea pe care trebuie să o producă şi să o vândă este q.834 bucăţi.000 lei.= = Cheltuieli variabile 150.

200 lei.06 ore . întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind indirecte: Cheltuieli Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare lei 1.000 buc. Tariful efectiv pe oră este de 68.06 ore. Vânzare cu amănuntul.000 buc.180 lei.200 ore consumate = 11 lei pe oră. unde: Qe .. Producţie. = 6.06 ore x (l l lei/oră . Abaterea de timp = (2. Rezolvare: Abaterea de timp = (Qe . = 2.000 bucăţi de produse. Abaterea de tarif = Qe x (Te .000 10.800 lei.980 lei. = 1.Tg) = 2. / 3.200 lei / 6. în cursul perioadei s-au fabricat 3.timp standard Te .tarif efectiv TS .800 lei + 6. costul total al manoperei fiind de 68. Desen.000 buc.2 ore) x 10 lei/oră x 3.200 ore x l buc.tarif orar 10 lei.000 2. Abaterea de cost la manoperă = 1.180 lei = 7.tarif standard 398.000 5. precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul următor: 29 . pentru care s-au consumat 6. după următoarea schemă de repartizare (în procente): Cheltuieli/centre Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare încălzire 5 50 5 20 20 Desen 5 20 40 35 20 Producţie Vânzare cu Vânzare amănuntul angro 10 50 30 20 5 5 10 50 40 10 10 20 50 20 40 30 20 60 Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire.000 Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizionare.timp efectiv Qs . Calculaţi abaterile pentru manopera directă.200 ore de manoperă. Acesta prestează servicii astfel pentru celelalte centre: încălzire -100% Desen +20% Producţie +50% Vânzare cu amănuntul +10% Vânzare angro +20% Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru.10 lei/oră) x 3. Vânzare angro.000 5.000 500 30.Qs) x Ts Ts= 10 lei pe oră Consum unitar efectiv pentru manopera directă pentru un produs = 6.

450 x 20% = 1.556 lei pe produs vândut Vânzare angro: 10. Calculaţi cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P.225 Vânzare cu amănuntul 6. Calculaţi costul unei unităţi de bază de repartizare în fiecare centru.000x5% = 1.000 2.000 5.250 produse vândute Vânzare angro Produsul vândut 2.800 9.450 x 50% = 3.1625 lei pe oră-maşină Vânzare cu amănuntul: 9.276 lei pe produs vândut x 1.000 x 30. Rezolvare: 1.1625 lei pe oră-maşină x 500 ore = 4.556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.000 3.000 ore manoperă = 15. 1. 2.400 3.445 lei /1.100 8.250 de produse angro.500 12.008 lei Producţie: 9. Specificare Materiale consumabile Energie Servicii terţi Cheltuieli personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare Total cheltuieli indirecte ataşate centru 2. Desen: 15.000x50% = 5. încălzire Total 6.040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3.325 lei / 2.000x5% = 1.000 x 10% = 3.100 lei + 3. 4.225 lei = 18.500 35% = 40% = 10.000 x 20% = 10.400 lei + 1.000 6.040 lei /1.000 Vânzare angro 1.000 oremaşină Vânzare cu amănuntul Produsul vândut 1.000 ore-maşină = 9.325 lei Vânzare cu amănuntul: 8.000 x 20% 10.040 lei pe oră manoperă Producţie: 18.000 Calculaţi suma cheltuielilor indirecte ataşate fiecărui centru de analiză. 3.500 1.450 Desen 6.750 lei + 1.000 x 20% = 10.290 lei = 10.290 Producţie 6.000 2.000 x 5% = 250 500x10% = 50 30.000 500 x 40% = 200 30.000 x 20% = 2.800 lei + 645 lei = 9.000 ore manoperă Producţie Ora-maşină 2.000x5% = 250 500x50% = 250 30.690 lei Costuri unitare: Desen: 15.345 lei 29 .000 1.667 lei Vânzare angro: 4.276 lei pe produs vândut 4. 1.500 produse vândute Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă şi 500 ore-maşină şi că din acest produs se vând 750 de produse cu amănuntul şi 1.290 lei = 15.690 lei / 2.000x10% = 50 50 100 5.450 x 20% = 1.581.Centrul Baza de repartizare Volumul bazei de repartizare Desen Ora de manoperă 1.000 600 10.000 x 5% = 30.000 x 1.000x50% = 500 5.000 x 50% 2.250 produse vândute = 7.000 = 2.000 = 2.290 încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul 1.000x30% = 400 = 1.25 lei Vânzare cu amănuntul: 7.450 x 10% = 645 Vân/are angro 6.000 x 20% = 2. Cheltuieli indirecte: Desen: 13.750 15.000 x 20% = 2.250 produse = 5.040 lei Producţie: 15.450 13.000x60% = 2.500 produse vândute = 4.000x40% = 5.000x20% = 5.000x30% = 300 5. Calculaţi suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele principale.000 x 10% = 3.445 lei Vânzare angro: 9.000 x 20% 10.000 2.

000 lei + 200.000 de acţiuni cu preţul de l leu/acţiune.000 lei / 50.000 Distribuţie 5.000 mingi = 11.000 200.5 lei pe minge.000 lei 518.000 15. Calculaţi costul de producţie global şi unitar.000 lei / 50.000 lei Cost complet global___________________________________598. Cost de producţie unitar = 518.000 lei + 5.000 lei. s-au produs şi s-au vândut 50.000 lei 301 C Materii prime Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13. b.000 Producţie 20.000 lei 20.000 lei = Cost complet global Cost complet unitar = 598. încasarea făcându-se ulterior în numerar. Calculaţi rezultatul global şi unitar. • Cost de producţie global + Cheltuieli de desfacere = 50. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de analiză): Cheltuieli/centre Servicii externe Personal Amortizări Aprovizionare 2.000 10. Comisionul achitat societăţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este de 1%.10.000 de mingi.000 lei. Se cer înregistrările contabile privind: a.000 lei. 3.000 lei. Cifra de afaceri a societăţii este de 850.000 lei 120.36 lei pe minge. Calculaţi costul complet global si unitar.000 Achiziţiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200. Rezolvare: D SI Achiziţii SF 13.000 lei + 25. iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate. Nu există stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie. 29 .000 50.000 lei. Titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare.000 lei 80.000 lei.000 lei / 50.96 lei pe minge.000 lei Cost de aprovizionare 27.000 lei 518. plata ulterioară a vărsămintelor şi încasarea dividendelor.000 Total 37.000 mingi = 10.000 • Consum materii prime + Servicii externe de producţie + Salarii producţie + Amortizare producţie = Cost de producţie global 203. iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumă de 10.000 120.000 155. nici de produse finite.000 175. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. Se achită prin bancă suma de 30. O societate-mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 50.000 lei Rezultat unitar = 225.000 lei . 400. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13.000 lei. în anul următor se încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15. achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului.000 lei 175.000 10.399.000 lei = 203.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune. • • • = Cifra de afaceri 850.000 25.000 lei 598. 2. c. 1. vânzarea şi încasarea titlurilor.000 240.000 mingi = 4. Ulterior se vând 1.000 lei Rezultat global 225.

înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340. amortizarea anului N 60. O entitate acordă la 01.N două împrumuturi pe termen de 5 ani. Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entităţii nou-înfiin-ţate BETA SA cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340.055/2009.Achizitie titluri 261= % 50000 5121 30000 2691 20000 Plata comision intermediar: 622=5121 500 2. durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani.000 lei unei alte societăţi.1. entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social. înregistrările contabile legate de participarea societăţii ALFA la constituirea capitalului social al societăţii BETA. (a).000): 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40.000 lei -descărcarea gestiunii: 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare = 263 Interese de participare 170. iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani.000 . A-ceastă participaţie îi asigură un procent de control de 30%. 3.000 lei. b) dobânda anuală si încasarea ei.000 lei. Se cer: a.000 lei.000 lei. privind: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung. c) încasarea împrumuturilor la scadenţă. plata ulterioara a actiunilor achizitionate: 2691=5121 20000 dreptul de a primi dividende: 461=7611 15000 Incasarea dividendelor: 5121=461 15000 3. conform OMFP nr. Dobânda anuală se calculează la o rată de 15%. de transport. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360. calcul dobanda 50000 x 15%=7500.000 lei 402.000 lei -virarea rezervei la venituri: 1068 Alte rezerve = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20.000 – 300.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului: % =2131 Echipamente tehnologice 360. vanzarea a 1000 act x 2 lei=2000: 461=7611 2000 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 1000 act x 1 6641=261 1000 Incasarea creantei : 5121=461 2000 401.000 263 Interese de participare 300. b. la o valoare negociată de 320. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. 100000 x 15%=15000 Inregistrarea veniturilor din dobanzi % 2672 2676 = 766 22500 7500 15000 Incasarea dobanzii anuale 5121= % 2672 2676 22500 7500 15000 29 Incasarea imprumuturilor la scadenta .000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor mijl.000 lei unei filiale şi altul în valoare de 100. unul în valoare de 50. animalelor şi plantaţiilor 60. Acordare credite % 2671 2675 = 5121 50000 100000 150000 2.01. înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor.000 lei (b) -vânzarea titllurilor: 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 320. Ulterior.

500 405. 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50.5121= % 2671 2675 150000 50000 100000 403. Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50.ctb.500 c. O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.000 lei c). 3.N Recunoaşterea iniţială a datoriei 265 = 462 b). contabilizarea dobinzii aferente intregii perioade de imprumut: 2676= 763 10000 404. care se includ în contul de profit şi pierdere.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 668 = 265 2. cu o dobândă preferenţială de 10% pe an. sunt urm. La începutul anului N.000 lei 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung = 763 Venituri din creante imobilizate 5. b) vânzarea titlurilor. filiala a intrat în stare de faliment. societatea trebuie sa realizeze o recalculatie a acesteia la nivelul intregii perioade de imprumut. l O.055/2009. motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă. a) evaluarea la bilanţ a titlurilor.10. 3.000 lei obs.000*10%=5.500 18. acordarea împrumutului prin bancă 2671 = 5121 50.12.000 Încasarea dobânzii în primul an 50. privind:  acordarea împrumutului şi încasarea dobânzii pentru primul an.055/2009.000 3.: 1.000 lei pe termen de 2 ani.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 265 768 20. adică în cursul celui de-al doilea an. Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate d.In conditiile in care societatea nu incaseaza in anul II dobinda aferenta anului I deja inregistrata.N+1 acţiunile sunt vândute la cursul de 215 lei/acţiune.000 lei b) 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 5.000*10%=2. entitatea ALFA SA achiziţionează 100 de acţiuni ale societăţii BETA SA la un curs bursier de 200 lei/acţiune şi le clasifică în categoria imobilizărilor financiare (scadenţa mai mare de 12 luni de la data bilanţului). Pe data de 31. stornarea dobinzii inregistrate in cursul anului I 2676= 763 .000:2=25. conform OMFP nr.000 lei pe o durată de 2 ani.N cursul bursier a scăzut la 180 lei/acţiune.000 lei 5121 = 763 5.5000 2.000 21. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere. 01. • încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an. 31. • înregistrarea dobânzii cuvenite în anul al doilea. când se încasează şi dobânzile anuale. 663 = 2672 2.000 lei d). cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an.500 29 . Arătaţi cum se înregistrează conform OMFP nr. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. privind: • acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an. a). Ulterior. a.12. 3. Rambursarea primei rate a împrumutului 50. 2676 = 763 5. inreg.  recunoaşterea pierderii generate de starea de faliment a debitorului. a) 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.055/2009: achiziţia titlurilor.000 b. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. • rambursarea împrumutului.000 Dobânda cuvenită în anul al doilea 25.500 lei 2672 = 763 2. Pe data de 30. conform OMFP nr.000 lei 5121 = 2671 25.000 c) 30.  rambursarea primei rate şi dobânda cuvenită pentru anul al doilea.01.

000 768 1.000 lei c) 31. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.000 * 4/12 * 10% = 10.000 407.000 lei. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.000 lei– 9.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 1068 = 265 2.N. amortizarea clădirilor 700 lei.000 = 18.500 lei (11).000 lei.000 406.000 (achiziţie) C Sf 9.000 lei + 10.N Recunoaşterea cuponului 265 = 462 320.000 lei (8)Amortizarea clădirilor: 6811 = 2812 700 lei (9)Salarii datorate: 641 = 421 6.000 e) 30. achiziţia de stocuri de materii prime 10.000 de obligaţiuni pe termen lung. produse obţinute în cost de producţie 15.Reducere comercială = 20.000 (produse obţinute) Sf 3.000 lei + 15. Pe data de 01. Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii ) = 12.000 lei– 3. valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu.000 lei. pe baza informaţiilor de mai sus. înregistrările contabile conform OMFP nr.leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja 0 29 .000 lei: D 345 C Si 12.000 15.12.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000 b) 31.12. salarii datorate 6. privind: • achiziţia obligaţiunilor la O l .000 lei.09.Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: d) 31.000 lei. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3.000.000 lei (2)Achiziţie stocuri de materii prime: 301 = 401 10.000: 4111 = 701 18.000. subvenţii de exploatare 2. la un cost de 160 lei/titlu. 3.000 lei.000 lei şi plătite 6.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 21.09.0557 2009.N entitatea ALFA SA a achiziţionat 2.500 1068 2.000 10. produse vândute la preţ de vânzare facturate 20.000 lei: 711 = 345 24.10.N Recunoaşterea dobânzii la data bilanţului 5187 = 766 10. (1)Stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei: soldul iniţial al contului 301 este 3. Se cere: a) să se prezinte.09.Subvenţii de exploatare: 445 = 741 2. a) 01. • recunoaşterea dobânzii la data bilanţului.000 lei (7)Stoc final de produse nevândute 3. b) să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut din exploatare. conform OMFP nr. stoc final de produse nevândute 3.000 lei (10)Salarii plătite: 421 = 5121 6.10 % x 20.000 lei (12)Subvenţii pentru investiţii virate la venituri: 131 = 7584 3.000 lei.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.N Evaluarea venitului financiar adus de investiţie în anul N: venit financiar = 300.000 lei = 24.000 lei (5)Produse obţinute în cost producţie: 345 = 711 15.000 lei (6)Produse vândute în preţ de vânzare facturate: Net commercial =Preţ de vânzare .000 lei.000 lei. Dispuneţi de următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei 3. stocuri iniţiale de produse finite la cost de producţie 12. • evaluarea venitului financiar adus de investitie in anul N.12.000 lei.000 lei (3)Stocuri finale: 9. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plăteşte la fiecare 6 luni. reducere comercială înscrisă în factura iniţială 10%.000 lei.000 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:.000 lei: 601 = 301 4. 3.500 265 18.055/2009.000 lei (4)Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 12.000 lei = 4. stocuri finale de materii prime 9. iar scadenţa este la 5 ani.000 lei: D 301 Si 3.500 lei.

500 19.500 lei – 4.500 lei 6451 700 lei 6452 200 lei 666 400 lei 6581 600 lei (12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20.000 641 2.000 (1) Contul 711 se prezintă astfel: 711 15. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10.000 lei (4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.000 6.500 7.000 lei Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20.000 (produse obţinute) Sfd 9.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.400 lei = 16.000.000 lei: 711 = 345 3. (1)Obţinere produse finite la cost producţie: 345 = 711 10.000 D 24.500 lei (3)Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute. între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate l .000 comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE C 9. adică 30 % x 10.(1) 0 601 9.000 1.500 lei şi plătite 1.000 lei =.000 lei. înregistrările contabile conform OMFP nr. reducere comercială acordată pe o factură ulterioară 10%.500 lei 711 7.000 lei (2)Vânzarea produselor finite la preţ vânzare: Net comercial =Preţ de vânzare .000 lei. vinde 30% din ele la preţul de 15.000 (descărcarea gestiunii) 408. contribuţii cu caracter social 900 lei. 3. dobânzi datorate 400 lei. pe baza informaţiilor de mai sus.000 lei: 711 = 345 3.000 0 20.leiVenituri 707 701 711 MC PE VA 741 Sume 0 13.800 lei (7)Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei (8)Contribuţia unităţii la fond şomaj: 6452 = 4371 200 lei (9)Dobânzi datorate: 666 = 1682 400 lei (10)Amenzi datorate autorităţilor române: 6581 = 462 600 lei (11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = % 601 1.000 4. Se cere: a) să se prezinte.500 0 607 601 641 6451 6452 Cheltuieli Sume 0 1.055/2009.000 lei.000.800 lei.Reducere comercială = 15.000 – 10% x 15.3.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16. b) să se calculeze marja comercială şi excedentul brut din exploatare.100 29 . salarii datorate 1. -9.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: .000 5.701 711 MC PE VA 741 18.500 lei (6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.000 1.500 lei: 4111 = 701 13. amenzi datorate autorităţilor române 600 lei.500 19.000 lei 641 1.500 700 200 Indicatori Marja comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE Sume 0 20.000 = 13.000 lei (5)Salarii datorate: 641 = 421 1.000 5.500 17.500 lei 701 13.

000 lei Plăţi 20. O societate care ţine evidenţa produselor finite la cost standard efectuează următoarele operaţii în cursul lunii august: consum de materii prime: 25. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.000 lei. Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4... în cursul exerciţiului N au avut loc următoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în natură 50 lei.000 lei Plăţi 15.600 lei -2.01.600 lei 4.000 Euro x 23. consum de materiale consumabile: 5.000 lei + 15. şi plăţi de 20.600 lei -2. = 361.000.500. 3.000. creanţe 200 lei.000 Euro x 24.000 u.000 lei = 131.000 Euro reprezentând 346.000 lei Total încasări 955.5 lei/€ si de 15.000 u. numerar 2.000 lei Total plăţi 838.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei 410.200 lei -6. salarii: 10.600 lei -4.200 lei pentru achiziţia clădirilor.000 euro la cursul zilei de 4.000 lei = 15.700 lei -3.500.409.000.055/2009. =  + + + = = = + = Plăţi privind achiziţia filialei (1) Plăţi privind achiziţia clădirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii (1) Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri Total activ Datorii (1.000.12.500.000 lei.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.055/2009.000 lei Încasări 10.1 lei/€.500 lei/€ = 352. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.500.000 lei/€ = 720.000.N soldul final de 15. valorile aferente trezoreriei nete a societăţii si diferenţa de curs nerealizată? Situaţia în contul 5124: D 5124 C Sold iniţial 10. conform regulilor stipulate în OMFP nr.000 lei 4.800 lei 1.500 lei 200 lei 2.100 lei/€.000.500. conversia datoriilor în capital 20 lei.000 lei Sfd 15..N cursul era de 4.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială -2. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N? Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului Rezultatul exerciţiului = 1.3 lei/€.000 Euro x 23.m.100 lei 4.000 euro la cursul zilei de 4. Se dau următoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1. rambursări de capital în numerar către asociaţi 10 lei. Care sunt.6 lei/€.000 euro la cursul zilei de 4.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.000 lei 7.500.000. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform OMFP nr.500 lei/€ = 235.600 lei 412.500 lei. 29 .500.000 Euro x 23.000 lei Total încasări + sold iniţial 1.4 lei/€ şi de 10.000 Euro x 24.600 lei.N era de 4.000 u. La 31. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.12.000. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4.000 lei 2. 3.m.300 lei/€ = 486.185.2 lei/€.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 5124 = 765 15.600 lei.000 lei La data de 31.000 Euro reprezintă 15.000 lei 411. capitaluri proprii aferente exerciţiului N-l: 600 lei.000 euro la cursul zilei de 4. Cursul leu/euro la 01.500 lei.m. terenuri şi clădiri 4.000 euro.000.500.000 lei 2. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.000 lei – 838.000 Euro x 24.000 lei Încasări: 30. furnizori 1.000.000 lei. încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei.600+1.000 lei/€ = 230.000 lei – 346.

684 (diferenţă favorabilă) i) înregistrare diferenţe de preţ aferente ieşirilor 348 = 711 Costul produselor finite = 5.000 − 4.000 602 = 302 5. D SI 345 Produse finite C 5.000) = 4.000 SF 5.640 (11.316 Cheltuieli = 25..000 u.m.684 Evaluarea în bilanţ a produselor finite se face la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. TVA 24%.000 641 = 421 10. costul standard este de 44.684 2.000-316 = 4.000 2.000 316 SF 7. Calculaţi cifra de afaceri şi rezultatul din exploatare.000 Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli D 711 Variaţia stocurilor C 22.000 = = −0.000 u.000 4427 14. Cerinţe: a) b) c) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000+11.000 711 40. Calculaţi valoarea la care sunt prezentate în bilanţ produsele finite.000 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite= -0.000 635 = 446 2.000 22..000= 71. se vând produse finite la preţul de 60.000 + 44.090 + 11.000 * 24%) h) produse finite utilizate pentru acţiuni de protocol 623 = 345 11. Soldul iniţial al contului 345 „Produse finite" este 5.000 u.m.400 f) descărcare gestiune 711 = 345 22.690 = 20.000 − 3.m..000 + 2.000 49.684. TVA 24%. (diferenţă nefavorabilă în negru).. La sfârşitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.m.000 44.061 5.000 Cifra de afaceri=grupa 70 + subvenţiile aferente cifrei de afaceri=60.000 u.684 .m.000 g) prod.000 K= 1.000 4.000 711 = 345 11. min(4.m.000 11.m..000 + 4.000 u.000 11.055/2009.061*Rulajul creditor 345=-0. 3.m.000 40. finite acordate gratuit salariaţilor 421 = 701 11.se obţin produse finite la costul de producţie efectiv de 40.626 30 .684 0 316 a) consum materii prime b) consum materiale consumabile c) inregistrare salarii d) obţinere produse finite 601 = 301 25.000+5.000 D SI SFC 345 Diferente de pret la produse finite C 1.m.000 u.690 Rezultatul exploatării= 78.061*44..400 701 60.000 =-2. iar soldul iniţial al contului 348 este 1.000 e) vânzare produse finite 411 = % 74. 4.000 345 = % 44.000 înregistrare depreciere 6814 = 394 684 În bilanţ produsele figurează la valoarea 4. sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11.000 u. cost standard al produselor finite vândute 22. sunt utilizate produse finite pentru acţiuni de protocol la cost standard de 11.000 u.000 + 10.000 348 4.684 = 4.000 u.000 11.600= 57.316-57.

30 .12.000 = 4.000 -8.000 -2. preţ de emisiune 1.4.m.000 u.incasare aport: 5121 = 456 2. D 3. amortizare cumulată 2.055/2009. va loare justă 8.000 de acţiuni.m.413. pe acţiune.m.000) D 2..m.500 u. La sfârşitul exerciţiului N.000 e) răscumpărare acţiuni 109 = 512 3.000 b) distribuire dividende: 129 = 457 800 c) încorporare rezerve: 106 = 1012 3. La sfârşitul exerciţiului N+l valoarea de inventar a clădirii este estimată la 34.01.000 u.000 . care au fost ulterior anulate.000 u.m.000 = 4..000 u.m.(d) D 117 SI C 1.000 u..000 u.000 de acţiuni la preţul de 1. 4.000 diferenţă pozitivă din reevaluare -înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare: 213 = 105 4.000 -Valoare justă = 8.000 act*1..000 u.000 lei.transferare capital social nevărsat la capital social vărsat : 1011 = 1012 2. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2. ALFA estimează o durată de utilitate de 20 ani. b) Calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N+l. s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.m. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. a).N: capital social: 20.000 (2.000 u.000 u. (c) SF 23.m.000 u.000 lei.5) 1012 2.000 (2.000 u.m.m.m.400 .N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a clădirii şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. 3..5 u.000 u. conform OMFP nr.. La 01. privind: a) b) c) d) achiziţia clădirii.000 1041 400 .majorare capital social 456 = % 2. s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.2) 1011 2..800 u.2 u.000 -Valoare netă contabilă = 6.(c) 106 C SI 5. SF 2.000 act*1) 149 1. 414.07.000 u.000 u.m. rezerve din reevaluare: 3. rezultat reportat: 1.000 (3. s-au distribuit dividende în valoare de 800 u. D 105 C SI 3. TVA 24%.m.000 d) reevaluare imobilizări -anulare amortizare cumulată 281 = 213 2.000 u.m.(e) 1012 C SI 20.m. 3..000 lei.m.m.m. Societatea ALFA prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 01. rezerve: 2. fiind emise 2. a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus conform OMFP nr.(a) 3.000 u. valoare nominală l u.m.5) -anulare acţiuni % = 109 3.N-1 o clădire la un preţ de 40. valoarea de inventar este estimată la 38.000 act*1.055/2009.000 u. reclasificarea clădirii în categoria stocurilor. în cursul exerciţiului N s-au realizat următoarele operaţii: s-a majorat capitalul social prin aport în numerar. fiind distribuite gratuit 3.000 de acţiuni.000-2.000 (2. evaluarea în bilanţ a clădirii.m. 2. Să se prezinte înregistrările contabile..m. Societatea ALFA achiziţionează la 31. au fost răscumpărate 2.m.m.m. amortizarea clădirii.400 (2000 act*1.800 u..

12 416.m.m.000 u.500 u.000 + Rezerve din reevaluare 7. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.000 a) anulare amortizare b) diferenţă negativă din reevaluare (30.000 u. Capital social 23.250 u.= -10.000 u.) 30 .000 d) înregistrare amortizare 90.000 415.000 u. al cărei cost este de 90. 3.m.12.000 * 2 = 20. 7.m. 3.800 u.m. conform OMFP nr.m. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.m. La 01.m.055/2009.000 u.000 b) primire subvenţie 445 = 472 50. d) NOTĂ: S-a presupus un sold iniţial al rezervelor de 5.000 * 12.000 u.000u.000 u. (anulare) 10.m. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 60.m.N) Valoare rămasă 60.m. şi care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani. e) = Cost Amortiz cumulată (N-1. reevaluate. La 31 decembrie N. pe o durată de 6 ani. Valoarea justă este estimată la 50.m..N+1 ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. VR sf N+1 22.000 u.000 u. din nou.m. Contabila e) transfer subvenţie la venituri 50.000 u.250 472 = 7584 6.5%*2* 6 = 6.000 u. 281 = 213 6813 = 213 3. echipamentele sunt. 40.000 + Rezerve 2.000 u.SF 7. Dif poz 27.000 u. Vjustă sf N+1 50. a) achiziţie instalaţie 213 = 404 90.500 (anulare) Vjustă sf N 30.m.m.5% 8ani 681 = 281 11. începând cu l ianuarie N-1. 6ani 40.m. – 40.m.m.000 u.500 u.000 u.250 inreg.m. pentru a achiziţiona o instalaţie. La 31 decembrie N+l.000 u.000 u.m. D Cost VR sf N 213 60.N.N şi la 31. Valoarea justă a acestora este estimată la 30. 8ani 12 100 = 12.m.000* rata amortizării lineare = 100 6 *2* = 11.000 u.000 c) încasare subvenţie 512 = 445 50. o întreprindere obţine o subvenţie de 50.000 + Rezultat reportat 1.m.000 10. C 20.m. SF 1. întrucât se încorporau mai mult decât existau.800 Repartizarea profitului 800 = Capitaluri proprii 33. Echipamentele se amortizează linear.07.12.055/2009.250 u. conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor.m. 60. Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N conform OMFP nr.

000 .m.000 17.) < valoare justă (350.m.intregul capital social subscris a fost varsat.000 u.m. % = 2111 100.000 u.Dobanzi platite 70 .m. La închiderea exerciţiului N.000 u.055/2009? D 2111 C Cost 300.) -pierdere din depreciere 100.) 417.000 u.500 7.000 – 750-130 =120 D 130 (1) SF 150 1041 SI C 80 1) încorporare rezerve: 2) încasare capital social 3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 4) rambursare credit pe termen lung 1041 = 1012 5121 = 456 1011 = 1012 1621 = 5121 130 120 120 100 f) Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare : Încasări din majorarea capitalului social 120 lei Dobânzi plătite 70 lei Rambursare credit pe termen lung 100 lei 30 .m. = 27.m. b) sfârşit N -valoare recuperabilă (250.1621 – Sold initial 600 . 105 50.m. 418.000 u.000 u.000 u.500 u.m.500 10. la 350.1041 – Sold initial 80 Informatii suplimentare: . conform OMFP nr.000 C 750 130 (1) X = 1.500 -înregistrare amortizare: -anulare amortizare d)diferenţă pozitivă din reevaluare (50. 6813 50.1621 – Rulaj debitor 100 .m.1012 – Sold initial 750 .1041 – Rulaj debitor 130 . în exerciţiul N-1.500 27.c) Amortizare N+1= 30.prima de 130 lei a fost incorporata in capitalul social (alte cresteri de capital prin operatii interne nu au avut loc).000 u. 3.m.500 u. a fost reevaluat. Ce înregistrări contabile sunt ocazionate de evaluarea în bilanţ a terenului. . Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300. D 1012 SI SF 1.m. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.1041 – Sold final 150 .000 u.000 u.000 u.000 u.055/2009. Vjustă sf N-1 350.m.500 u.nu au avut loc cresteri de capital prin aport in natura. 3. .m.m.1621 – Sold final 850 . Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .m.000 u.000 u. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare conform OMFP nr.m.m. 4ani 681 = 281 281 = 213 213 = % 7813 105 7.000 = 7. valoarea de inventar a terenului este de 250. Dif poz 50. a) sfârşit N-1 reevaluare teren 2111 = 105 50.1012 – Sold final 1. între timp (din N-1 până în prezent). – 22.

8 607 = 371 40 lei 34. Si 401 = 20.52 (9) D 4423 Plăţi = 8 + 84. Sf 301 = 45. Sf 421 = 40.88 SF 5 C SI 8 84.48 – 5 = 69.): Si 301 = 20. Sf 4423 = 5.8 (3) 34. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).+ = Contractare credit pe termen lung Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 350 lei 300 lei 419. Si 4423 = 8. D SI 301 20 620 (2) Achiziţie=620+45 -20=645 SF 45 C D 401 C SI Plăţi = 20 +799. Materiile prime si mărfurile intrate au fost achiziţionate.48 (9) D 441 C SI 2 25 (7) Plăţi = 2 + 25 – 5 = 22 SF 5 D 421 Plăţi = 20 + 700 – 40 = 680 SF 40 1) vânzare mărfuri C SI 20 700 (8) 411 = % 707 4427 2) consum materii prime 601 = 301 3) achiziţie materii prime % = 401 301 4426 4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 5) achiziţie mărfuri % = 401 371 4426 6) prestare servicii către terţi 411 = % 704 558 450 108 620 799.m.8 + 34.72 (5) D SI 411 17 558 (1) 713(6) SF 23 C Încasări = 17 + 558 + 713 – 23 = 1. RD 691 = 25.72 28.72-140=714. RD 607 = 40. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare conform OMFP nr. 3. Sf 401 = 140. Si 411 = 17.72 (5) 4426 161. Sf 411 = 23.00 6. RC 707 = 450. Sf 441 = 5. Si 371 = 38. Si 441 = 2.72 713 575 30 . RD 601 = 620. Sf 371 = 26. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u.055/2009. RD 641 = 700. RC 704 = 575.8 645 154.8 (3) 6.265 D 154.52 SF 140 D SI 371 38 40 (4) Achizitie=26+40-38=28 SF C D 246 (9) 4427 108 (1) 138 (6) C 26 C 20 799. Si 421 = 20.

401 – Sold initial 4.000 4.000 .4111 – Sold final 100 .Incasari de avansuri de la clienti 750 4427 7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 8) înregistrare salarii 9) regularizare TVA 25 700 246 161.000 480 6911 = 441 600 2.605 – Rulaj debitor 2. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate.371 – Sold final 3.800 4. Avansurile încasate au fost reţinute la încasarea creanţei.500 .6911 .371 – Sold initial .200 .500 30 .Impozit pe profit platit 202 .52 lei 680 lei 84.700 = 2500 D SI D 4423 SI 0 Plăţi 472 (11) 472 (10) C 1) plată salarii 421 = 5121 2. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .607 – Rulaj debitor 2.055/2009.52 84.265 lei 714. D SI 411 100 2480 (4) 620 (6) SF D Plăţi 2200 SF 1.704 – Rulaj creditor .48 1.500 .401 – sold final . 3.800 421 700 C 4000 (7) D Plati SF 398 371 4250 2500 (2) Achiziţie=3000+ 2500 – 4250 =1250 SF 3000 C 202 441 C 600 (5) C Încasări = 100+2480+ 620.48 lei 25 lei -239 lei .200 2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 3) încasare avans 5121 = % 419 4427 4)vânzare mărfuri 411 = % 707 4427 5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 607 = 371 930 750 180 2.g) 138 691 = 441 641 = 421 4427 = % 4426 4423 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 420.707 – Rulaj creditor .250 600 500 2.4111 – Sold final 700 .000 450 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).480 2.641 . Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă conform OMFP nr.Salarii platite 2.

m.600 =330 u.000 * 0.m.500 lei. SC ALFA SA contractează la data de l ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: număr de obligaţiuni emise 6.000 oblig*1 leu*10% = 600 u.000. Dobânda se achită odată cu rata anuală.700 (6.000 u. i) = Cost Amortiz cumulată (N+1. La sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa.000u. valoarea justă stabilită fiind de 2.m. amortizată linear în 5 ani. (anulare) 5. împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului.000 8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică 411 = % 704 4427 620 500 120 558 450 108 h) % = 401 605 4426 9) achiziţie mărfuri % = 401 1550 371 1250 4426 300 10) regularizare TVA 4427 = % 780 4426 308 4423 472 11) plată TVA 4423 = 5121 472 12) încasare creanţă şi reglare avans % = 411 2375 5121 1445 419 750 4427 180 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 2375 lei 2393 lei 2200 lei 472 lei 202 lei -2.95) 169 900 (6.000 u.500 u. 3.m. 3. 30 .000 u.055/2009.000 * 1.892 lei 421.700 c) dobândă N 6. VR sf N+3 2.700) b)încasare împrumut 5121 = 461 5. 161 = 5121 6868 = 169 330 45 422.m. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. Ce înregistrări se efectuează. rata anuală a dobânzii 10%. durata împrumutului 20 ani. 5ani 2.000 * 3 = 3.600-5.1) 461 5. Vjustă sf N+3 2.000 u. N+3) Valoare rămasă la sf N+3 C 3.000 lei.m. 20ani 900 f)amortizare prime. Rezerva din reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalaţiei. ce înregistrări se efectuează în N+3 si N+4? D 213 Cost 5.95 lei.6) prestare servicii către terţi 7) înregistrare salarii 641 = 421 4. 666 = 1681 600 d)plată dobândă 1681 = 5121 600 6. Dif poz 500 u.000 u. preţ de rambursare 1. O societate comercială deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30. In condiţiile aplicării OMFP nr.600 (6.m. = 45 lei 20 ani e)rambursare rata 1.m.m. conform OMFP nr. preţ de emisiune 0.N la valoarea de 5.1 lei. 5. în anul N pentru acest împrumut obligatar? a) emitere obligaţiuni % = 161 6.m.12. N+2.055/2009.

000 u. pe o durată de 2 ani..000 / 2 ani) f) transmitere 2805 = 205 60. imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4..m. TVA 24%.m.000 4426 720 e) amortizarea modernizării 6811 = 2812 1.728 7581 2.000 281 400 6583 1. + TVA 24%..055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60...055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în sumă de 8.500 (3. cheltuieli cu energia în sumă de 1.000 2812 = 212 3.000 u.m. 30 .primire clădire 205 = 167 60. reţinerea din salariu a sumei. se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.200 4427 528 c) reţinere din salarii 421 = 4282 2.m.000 u.000 Credit C: 8038 60.m.000 u.m.500 u.. 3. Costul total al construcţiei este de 17.000 (60.a) anulare amortizare b) diferenţă pozitivă din reev. + TVA 24%.m..m.960 211 4.000 u.200 u.000 4426 960 425.000 f) lucrări desecare executate de o firmă % = 404 4.000 2813 3. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5.000 u. 424. 3.m. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. – 2. se plăteşte factura.600 b) imputare 4282 = % 2.m..m.000 u. chiriaşul execută lucrări de modernizare.m.500 / 2 ani) 250 (500 / 2 ani) 423.m.000 u. se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4.m. efectuând următoarele cheltuieli: consum de materiale în sumă de 2.000 -şi debit D: 8038 60. -înregistrare amortizare 6811 = 2805 30.m. c) înregistrare amortizare d) transfer 105 la 117 281 = 213 213 = 105 681 = 281 105 = 117 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u.618 d) donare utilaj % = 213 4.000 / 2 ani) b) chirie lunară % = 404 992 167 800 4426 192 c) plată furnizor 404 = 5121 992 d) modernizări % = 404 3. b) lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani.000 u.000 u. e) la sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş. amortizat 80%.. TVA 24%. TVA 24%. amortizat 20%.250 (2. 2.000 u.000 u.720 212 3. a) lipsă echipament la inventar % = 213 2.000 500 1.200 6582 800 Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635=4427 e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 167 4. TVA 24%. societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) e) f) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2. a). 3.m.= 500 u.m.

880 = 21. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.. a)Donaţie produse finite: 6582 = % 10. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u.m.055/2009? a) Materii prime: Val realizabilă netă (2. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 .4. iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime .000) <Val contabilă (4.920 232 8. cost efectiv 10.1. 3.700 lei.080 232 8. b) societăţii vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei.920 5121 11. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1. Se încasează creanţa clienţi.m.m. 427.000 345 9. d) sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u.m.000 4426 1.000). se anulează ajustarea pt depreciere existentă: 391 = 7814 700 u. a).000 4427 480 419 200 -Descărcare gestiune 607 = 371 1.000 lei.160 426. Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+l conform OMFP nr. c) sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u.880 12.4.000 lei.000 – 5.000) % = 404 231 4426 14.c) plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.000 b)Produse finite folosite ca acţiuni de protocol: 623 = 345 900 c)Plus de semifabricate la inventariere: 341 = 711 600 d)Produse reziduale distruse de incendiu 671 = 346 400 428. b) sunt folosite pentru acţiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u.920 b) lucrări facturate pt prima perioadă % = 404 6.000 u.000 lei.2.000 e) plată furnizor cu reţinere avans datoria totală = 6. se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 6814 = 394 500 u.680 707 2. împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe principiul restituirii.. Restul ambalajelor sunt reţinute de client. 391 .000 2.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) vânzarea de mărfuri la preţul de 2.m. 3.880 d) recepţie la cost 212 = 231 17... b) Produse finite: Val realizabilă netă (4.000 4426 1.000 4426 1.500 lei.m.000 lei şi produse finite .000 348 1.m.000) =Val contabilă (2. 345 .080 404 = % 21.200 c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17.000 lei şi pentru produse finite 4.600 lei.200 + 14. care plăteşte contravaloarea acestora.600 b) restituire ambalaje 419 = 4111 100 c) restul de 100 este reţinută de client 1) preţ de facturare ambalaje 419 = 708 100 2)TVA aferent ambalaje reţinute 4111 = 4427 24 30 .200 231 5. TVA 24%. La sfârşitul anului N+l valorile contabile sunt: materii prime .000 =12.500).900 lei.2.vânzare mărfuri şi ambalaje 4111 = % 2.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt donate produse finite la cost standard de 9. 3. a) avans acordat antreprenorului % = 404 9.

200 4427 288 Si 608 = 381 1.m.200 702 5. 3. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u. Societatea X achiziţionează ambalaje astfel: 50 bucăţi x 100 lei/bucată. Valoarea de aport a fost stabilită la 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. TVA 19%.000 430.200 381 5. f) se plăteşte datoria către furnizorul de imobilizări.200 b) descărcare gestiune 608 = 381 2. Se dau următoarele informaţii în conturi la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.500 u.200 419 1.500 – 3. cheltuieli cu salariile personalului 14.000 4426 480 . a) încasare avans 5121 = % 1.000 c) vânzare ambalaje 4111 = % 1.720 232 2.000 4427 240 b) livrări semifabricate 4111 = % 6. cheltuieli cu despăgubiri.000 u.plată avans 404 = 5121 2.055/2009 pentru următoarele tranzacţii: a) se încasează un avans de 1. Costul semifabricatelor este de 3. pentru livrarea unor semifabricate.3) încasare creanţă 4) descărcare gestiune 5121 = 4111 608 = 381 124 100 429.480 232 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. a) achiziţie amnbalaje % = 401 6.000 lei.şi descăcarea gestiunii 711 = 341 3. c) se încasează creanţa clienţi. e) se achiziţionează utilajul la costul de 3.000 4426 720 f) plată furnizor cu reţinere avans 404 = % 3.720 2131 3. b) sunt livrate semifabricate pe bază de factură la preţul de vânzare de 5.000 = 500 261 = 1068 500 c) încasare dividende 432. TVA 24%.000 lei. reţinându-se avansul. 30 . reţinându-se avansul. TVA 24%. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5.000 4427 240 5121 4.000 u.200 .000 4427 1. amortizarea cumulată 2.m.000 lei. d) este acordat un avans de 2. 3. a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate % = 2131 5.488 708 1.055/2009.m. cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 b) diferenţa 3.240 431. 3.m.000 lei. TVA 24%.055/2009. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000 261 3..960 d) acordare avans pentru achiziţia utilajului % = 404 2.000 lei pentru achiziţia unui utilaj. Deoarece 20 bucăţi sunt deteriorate.000 4426 1.000 lei.000 2813 2.000 lei. acestea sunt scoase din evidenţă.240 419 1. TVA 24%.480 e) achiziţie utilaj % = 404 3.000 lei.000 4426 480 5121 1.000 c) încasare creanţă cu reţinere avans % = 4111 6. 10 bucăţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/bucată.

000 lei. se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei. Societatea ALFA efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N: societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei. se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 b) achiziţie brevet invenţie % = 404 74.600 lei 16. societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii.400 lei 42.000 lei. la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. redevenţă anuală 167 = 5121 4. • salarii 4. se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.055/2009 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustării activelor circulante? j) + + + = k) = Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli cu despăgubiri. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată. 3.000 lei + TVA 24%.000 2. se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10.400 10. în acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N: • consum de materiale auxiliare 4.480 2. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani.600 lei. 3. venituri privind ajustarea activelor circulante 1.000 lei. a) 1.000 2.400 c) 1. care se achită cu ordin de plată. înregistrare amortizare 6811 = 2805 4.000 =18.000 lei + TVA. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani. pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2.000 lei 3. cheltuieli de transport facturate de cărăuş % = 401 624 4426 31 .000 4426 14.000 lei 1. achiziţie utilaj 6811 = 2808 % = 404 2131 4426 3. La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei + TVA 24%. Conform OMFP nr. cheltuieli privind sconturile acordate 1. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată.400 2.400 208 10. societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.400 lei 433. societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60. amenzi şi penalităţi Ajustarea valorii activelor circulante Total cheltuieli de exploatare Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) Venituri (ct 754 + ct7814) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 8.amenzi şi penalităţi 3.000 / 20 ani) 3.055/2009.000 4426 2.333 (10.000 lei + TVA 24%. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei.000 480 2.600 lei.000 lei 16. primire în concesiune teren 205 = 167 80. preţul concesionării fiind de 80. Suma se încasează ulterior în numerar.000 + 2.000 debit D: 8038 80. pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.600 lei 16.000 lei 14.400 lei.550 lei.400 2.000 lei + TVA. Amortizarea programului se realizează în 3 ani.000 / 3 ani) 12. înregistrare amortizare d) 1. achiziţie program informatic % = 404 12.000 (80.400 205 60. se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei.000 lei. sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei.

3.055/2009.000 lei 40. a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat: 6.000 lei b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă. imputare gestionar 4282 = % 7581 4427 3. surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului.000 u.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.440 6. Pe data de 01. orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat. Chiria anuală plătită este de 8. descărcare gestiune 711 = 345 3. minus la inventar produse finite 711 = 345 2.000 6.000 6.000 1.000 8. ach actiuni 1091 = 5121 4. iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.000 u.m.500 (500act*5) 1091 2.440 800 700 4. acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură: 2.000 lei c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă.3. 3. eliberare spre prelucrare 711 = 341 h) obţinere produse finite 345 = 711 j) 1. cheltuieli cu materiale auxiliare 2.000 421 = 701/7588 50 9. b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei/acţiune.550 7. clădire nefinalizată f) recepţie lucrări executate 6811 = 2813 6021 = 3021 641 = 421 231 = 722 % = 404 212 4426 g) 1.5 300 80 124 100 24 124 50 lei 434. Preţul de vânzare este de 40.000 ( 10. înregistrare amortizare e) 1.000 u.000 lei 281 = 212 12.000 lei 281 = 212 12. cheltuieli cu salarii 3.000 u.000 (1.000 12. Contabilizaţi conform OMFP nr.000 (500 act* 4) 141 500 anulare act: % = 1091 1. vanz cladire: 461 = 7583 desc gestiune: % = 212 6583 2812 chiria anuala 612 = 401 40.000 lei 40. d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei/acţiune.m. 6. 435.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune.m. c) anularea a 300 de acţiuni proprii. Valoarea nominală este de 2 lei/acţiune.000 a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă. orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei.000 4.200 (300x4) 1012 600 (300x2) 149 600 (300x2) vanz % = 1091 800 (200x4) 31 . Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. înregistrare TVA 635 = 4427 k) transfer produse finite la magazinul propriu 371 = 345 l) 1.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.000 / 10 ani) 4.01. încasare numerar 5311 = 4282 1. obţinere semifabricate 341 = 711 2.550 8. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnării contractului.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire.055/2009 următoarele operaţii: a) achiziţionarea a l . în conformitate cu OMFP nr. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000 act * 4) vanz actiuni 461 = % 2.m. deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă.

Durata împrumutului este de 6 ani. care sunt anulate. valoarea nominală 3 lei pe acţiune.000 c) 1) răscumpărare acţiuni 1091 = 462 500 (100 acţ *5) 2) anulare acţiuni % = 1091 500 1012 300 (100 acţ *3) 149 200 d) 1) răscumpărare 100 acţ*2=200 1091 = 462 200 2) anulare acţiuni proprii 1012 = % 300 1091 200 141 100 437.. 350 bucăţi la preţul de 80 lei/buc.m.000 u.. 3. Rata anuală a dobânzii este de 10%. c) donarea de către un terţ a unui utilaj în valoare de 20.m.720 7581 3. amortizat 70%. La începutul lunii iunie. 3.000*70%) 6583 2. achiziţia de marfă A. d) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune.055/2009 următoarele operaţii: a) produse finite acordate sub formă de donaţie.300 (9. în cursul lunii au loc următoarele operaţii: achiziţia de marfă A. Contabilizaţi conform OMFP nr. vânzarea de marfă A. remiză 4%.m.700 2) imputare salariat 4282 = % 3.000 2813 6.000 4427 720 .000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 635 = 4427 12. TVA 24%.461 149 600 (200x3) 200 436. a) produse finite acordate sub formă de donaţie 6582 = 345 50.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri" ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO. 31 . amortizat 80%.000 u.000 2) încasare împrumut 5121 = 456 4.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA: 635 = 4427 960 lei 438. împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani. TVA 24% (factura).. 3. b) se emit l . TVA 24%.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. Costul efectiv al produselor finite este de 50. 300 bucăţi la costul de 45 lei/buc. rabat 10%. care este imputat unui salariat la preţul de 3. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 5%.000 u. Se încasează contravaloarea acţiunilor. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.055/2009 următoarele operaţii: a) se emit l . Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv. întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăţi la costul de 40 lei/buc.000 şi transferare capital nevărsat în capital vărsat 1011 = 1012 3.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.000 (80%*20.000 1011 3.m.000 1041 1. TVA 24% (factura). b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9..720 c) donaţie utilaj % = 2131 20. c) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune.. Imputaţia se reţine din salariu. a) 1) emitere acţiuni 456 = % 4.000 b) 1) lipsă echipament la inventar % = 2131 9. 250 bucăţi la preţul de 75 lei/buc.reţinere imputaţie din salariu 421 = 4282 3.000 2813 16..000) 6582 4. TVA 24%. TVA 24% (factura)...000 b) emitere împrumut din emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 7.000 u. Contabilizaţi conform OMFP nr. 400 bucăţi la costul de 50 lei/buc. care sunt anulate. vânzarea de mărfuri A.

331.025 lei c) achiziţie mărfuri.344 lei =Valoare netă financiară 25.000 lei C 200 buc*40 = 8.5 = 12.plata furnizorului 401 = 5121 24.m.2 .536 lei +TVA 24%*25.achizitie: 4111 = % 33.451..5 = 2.125 lei: 607 = 371 15.916 b) vânzare mărfuri 4111 = % 23.500 1.331.000 4.contabilizare scont 401 = 767 1.descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40.150 =Total 371 200 buc*40 = 8.066 371 12.Rabat 10%*13.factura Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.D SI Rest Sold a) factura Preţ de cumpărare .5+100buc*50 = 15.800 d) vânzare mărfuri ..000 lei 300 buc*40.contabilizarea scontului: 667 = 4111 1.150 2.916 15.5 = 10.2 707 26.536 lei 6.5 300buc % = 401 15.000 4426 4.000 lei -Remiză 4%*28.Scont 5%*20.800 .2 439.000 u.150 lei 250 buc*40.000 lei 300 buc*50 = 15.000 . Contabilizaţi conform OMFP nr.350 12.m.descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40.150 = 40.Scont 5%*26. c) se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comerţ.800 371 20.500 .achizitie: % = 401 24.560 .64 lei =Total 31.000 1.000 lei 281 = 2133 16.5 = 10.125 lei .000 +TVA 24%*19.m.factura Preţ de vânzare 350 buc*80=28.000 u.066 Cost de achiziţie unitar = a) achiziţie mărfuri 12.128.64 lei .125 lei 100 buc*50 = 5.055/2009 următoarele tranzacţii/ evenimente: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.000 lei 50 buc*40.880 lei .000 lei b) dezmembrare 992 lei % = 401 992 lei 800 lei 628 31 .664.000 . TVA 24%.025 lei 250 buc*40.344 .750 (250 buc*75) 4427 4.000 =Valoare netă financiară 19.5 = 10. d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5. şi piese de schimb de 2.m.120 lei =Val netă comercială 26.880 -1. 3.125 lei 400 buc*50 = 20.000 -1.150 4426 2.500 =Cost de achiziţie +TVA 24%*12.încasare creanţă 5121 = 4111 33.880 4427 6.025 lei: 607 = 371 10. e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport..000 lei 300 buc*45=13.250 707 18. b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u.000 u.560 =Total 23. a) casare mijloc de transport complet amortizat 16.

000 lei 9. Rata implicită a dobânzii este 3.042.171 u. care se anulează.m.171 lei 5121 = 213 34. societatea va redeveni proprietara bunului. pe obligaţiune. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la această societate.000 = 8.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului.750 lei % = 506 2.Diferenţa dintre 42. pe obligaţiune.500 lei (250 161 = % 2. d) la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.500 lei oblig*10) 506 2. a) emitere obligaţiuni 10. 441.192 lei 4426 c) plată cu efect comercial 952 lei 401 = d) recuperare materiale auxiliare şi piese de schimb 7.N. în conformitate cu OMFP nr. 3.m. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.750 lei 2.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani a)La semnarea contractului: 42.750 lei 506 = 5121 2.055/2009.500 lei (250 161 oblig*10) 250 lei 6642 c) răscumpărare obligaţiuni 2.55%. Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.000 u.07.000 lei 169 a) răscumpărare obligaţiuni 2.171: 4 ani = 2.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt emise l . La data vânzării.Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar.000 lei 461 1.m.m.000 lei % = 161 10. Rezolvare: 1. 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru.750 lei (250 oblig*11) b) anulare obligaţiuni 2.000 lei 7642 500 lei e) rambursare rest 5.000 lei (250 oblig*8) d) anulare obligaţiuni 2.000 lei 506 = 5121 2. care se anulează. 3.000 lei 3021 2.500 u. c) după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 u. utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 lei 3024 2. pe obligaţiune.m.m. chiria trimestrială 3.m. orice surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi amortizat pe durata contractului de leasing. 75 lei pe an: 12 = 170. rata dobânzii anuală 10%.000 lei (500 oblig*10) 31 . La sfârşitul perioadei de locaţie. rezultă că leasingul e clasificat drept leasing financiar 2. durata împrumutului 5 ani. pe obligaţiune.. la data semnării contractului. întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune de 9 u.000 lei 3024 e) utilizare piese de schimb 2.000 lei 6024 = 403 7588 992 lei 7. o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj.000 lei 161 = 5121 5. b) după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 11 u. în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42.171 – 34.000 lei 167 8.000 lei % = 5.000 lei 440. durata contractului de închiriere 4 ani. valoarea nominală 10 u. 3. Pe 01.171 lei b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 510 lei 8.

Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare conform OMFP nr.320 .5. cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2. obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.100 23.700 lei) = 85. subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.370 .sconturi primite 401 = 767 5.impozit pe profit 691 = 441 2.descărcare gestiune produse finite vândute 711 = 345 75.600 lei 4. datorii salariale (sold final) 5.achiziţie materii prime % = 401 29.înregistrare servicii prestate de terţi 628 = 401 2. venituri din sconturi primite 5. cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1. materii prime (sold iniţial) 4.630 SF 5.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94.000 + 19.700 lei 94.510.300 .100.consum materii prime 601 = 301 22.967. 3.700 421 SI C 6.055/2009.subvenţii aferente exploataării 5121 = 7411 4.370 lei 18.400. Rezolvare: .300.320 = 22.400 641 = 421 18.700 .400 .Salarii datorate = 5.000 .960 80. salarii plătite 19.6 18.574 301 23.300 lei – 57.800 . datorii salariale (sold iniţial) 6.100.510 X= 4.100 + + = + + + = l) Grupa 70 Variaţia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare m) Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare 84. Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99. achiziţii de materii prime 23.6 lei) + ct 7411 (4.800 SFC 5.850.000.600 81.1000 = 18.800 .090 lei Cifra de afaceri netă = grupa 70 (80.992.370.667.210 lei = 37.724 .630 .inregistrare venituri .300 lei 13.700 lei: D 711 C 75.850 4426 5.630 lei 2.800.obţinere produse finite 345 = 711 81.000 lei 5.850 411 = % 70X 4427 6811 = 281 301 C 99.967.înregistrare depreciere titluri de plasament 6864 = 591 1. ieşiri de produse finite la cost de producţie 75.710 .înregistrare amortizare D SI 4.800 SF 5.442.960. cheltuieli cu amortizarea 13. materii prime (sold final) 5.850 (exclusiv TVA).800 D Plăţi = 19.510 lei 22.800.plată salarii 421 = 5121 19.700 lei 57. Se dau următoarele informaţii (în lei): 31 .800.4 13.700. cheltuieli cu impozitul pe profit 2.320.100+ 23.800 – 6.710.6 lei 443.

500 SF 4.000 lei 345 = k) prestări servicii terţilor 14.000 lei 281 28.800 lei 626 = f) vânzare produse finite 105.600.500 lei 7.000 lei % = 17.600 lei 666 = j) D 345 C SI 5. cheltuieli cu sconturile acordate 8.500 lei 461 = n) descărcare gestiune active vândute 45.100 Descăcare gest = 40. Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare conform OMFP nr.500 pentru cifra de afaceri.700 Obţinere = 105.800 lei 6.600 lei b) înregistrare amortizare 11.200 lei 151 = d) acordare sconturi 8.000.200.500. produse finite (sold iniţial) 5.700 41. cheltuieli cu dobânzile 6. venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.700. achiziţii de mărfuri 41. venituri din vânzarea mărfurilor 60.500 + Obţinere – 106.000.700.500 lei 5121 = % 7411 7418 281 7812 4111 401 401 701 345 1682 15.800 lei 711 = h) înregistrare dobânzi 6.100 lei 667 = e) achiziţie mărfuri 41.700 lei 105.500 lei 31 .500 lei 371 = f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21. venituri din exploatare privind provizioanele 5. 3.800 lei 105. cheltuieli cu amortizarea 11. mărfuri (sold iniţial) 2.800 = 3.000 105.000.000 lei 411 = g) descărcare gestiune produse finite 106.500 106.100.500 – Descărcare gest = 4.055/2009? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15.200 lei 6811 = c) reluare provizioane 5.Venituri din subvenţii de exploatare 15.000 lei 14. venituri din cedarea activelor 21.000 lei 11.100 lei 21.500 lei 6.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5. cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.500.000 lei 106.200 lei 5.700 lei 4111 = l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2. iar restul pentru cheltuielile cu dobânda).000 lei 1.700 lei 371 7583 2XX 40.500 lei 9.700. produse finite (sold final) 3.200.000 lei 14.100.800 SF 3. venituri din prestări de servicii 14. mărfuri (sold final) 4.100 40.000 lei 6583 n) + + Venituri din prestări servicii Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri 711 704 105.500 lei 45.800 lei 9.800.000.100 lei 41.200 lei 8. valoarea contabilă brută a activelor cedate 45.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF + 41.500.500 (din care 9. amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.

m..100 lei 28.m.200 lei 81.000 u.m..000 u. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Sume 60.000 sal +7. şi 13 salariaţi cu salarii egale: 9 salariaţi pentru activitatea de producţie.. Din cheltuielile cu combustibil şi energie.000 u. cheltuieli cu salarii 15..000 4. 500 u..m.m..000 40.000 445.000 u. Firma are un manager care are salariul de 2. 20% este pentru distribuţie şi 10% este pentru administraţie. cheltuieli cu materii prime 20. 2 salariaţi pentru activitatea de distribuţie si 2 salariaţi pentru serviciile administrative.000 sal +2.m.000 sal +1.+ = o) + + + = Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaţiile Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare 21.000 u.m.000 u.000 u. Cheltuielile generale de administraţie (2. sunt pentru distribuţie. 31 . cheltuieli cu publicitatea 30.m. achiziţii de materii prime 125. venituri din producţia stocată 10. Se cunosc următoarele informaţii despre costurile si stocurile societăţii ALFA pentru exerciţiul N: cheltuieli salariale directe 60.500 lei) = 129.m.000 u. 70% este pentru producţie.500 lei – 81.m.700 lei) + ct 701 (105.900 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152... Cifra de afaceri netă 2. cheltuieli cu combustibil şi energie 5. sunt pentru producţie.m. salariile managerilor 20. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3.m.000 combustibil) 4..600 lei Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.000 mat prime+9.000 amortiz + 500 combustibil 8.500 3.000 u.500 lei 152.m.000 u. Cheltuielile de desfacere (2. Cheltuielile activităţii de bază (20.500 lei 11.m.000 u. Cheltuielile indirecte de producţie 6.000 u. cheltuieli salariale indirecte 25.m. Cheltuielile secţiilor auxiliare 5. Intocmiţi contul de rezultate cu clasificarea pe funcţii.000 amortiz + 4. cheltuieli cu amortizarea 10. sunt pentru administraţie şi 500 u.m..m.000 u.000 amortiz + 500 distribuţie) 9..000 22.000 u. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) 10. CPP după destinaţie Nr crt Elemente 1.m..200 lei 7.000 u. chirii şi asigurări pentru fabrică 10.200 lei 444.000 lei)+ ct 7411 (9..800 lei 40.000 20. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informaţii: venituri din vânzări 60. cheltuieli materiale indirecte 10. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7. 4.000 lei 5. cheltuieli de întreţinere a echipamentelor 5.000 u.900 lei = 70.500 10. în ceea ce priveşte amortizarea.000 40.

..m. sold final 15. Consum materii prime + = + + + = Nr crt 1.000 175.000 Anulare producţie în curs 711=33125.000 u.000=225.000 Sume 400. Salarii directe Total cheltuieli directe Costuri indirecte variabile (25.000 20.000 u.000 6.000 711=345 C 30. întocmiţi contul de profit şi pierdere după funcţii pentru exerciţiul N. stoc iniţial de materii prime 5.000 235.000 (obţinere produse) 225.000+125. 2. stoc iniţial de produse finite 30.m.m.000 D 711 Variaţia stocurilor C 25.000 235.000 D 331 Producţie în curs SI 25.000 materiale directe) Costuri indirecte fixe (5..000-15.m.000 D 345 Produse finite C SI 30..000 salarii+10.m.m.000 u.m.000 (constatare (descărcare stoc final gestiune) SFC 5. sold final 20.000 5. Ştiind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400..000 (obţinere) SF 40.000 Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază 31 . 2.000 175.000 Obţinere produse finite: Descărcare gestiune 345=711235.000 u.000 60.000 125.000 amortiz) Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost producţie Elemente 115. 3. rezolvare D 301 Materii prime C SI 5.000 SF 20..000 u.000=115. sold final 40.000 20. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite obţinute în cursul perioadei.000 u.000 35. 1.000-40.000 u.000 întreţinere echip +15.000 Achiziţii materii prime: Consum materii prime: 301=401 601=301 125.000 20.000 SF 15.000 Constatare stoc final 331=71120. stoc iniţial al producţiei în curs 25.000+235.000 25.000 230.m.000 235.000 u..- cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor 15.

...............000 5......159..............000 115..000 lei 601 = 301 140....... motiv pentru care se cere să verificaţi modul de întocmire a contului de profit şi pierdere (după funcţii şi după natură).......................01 31............000 Pierdere ... Rezolvare: a) D Si 8.... firma a avut profit în fiecare perioadă..............4.....000 Până în prezent.000 Utilitati..............000 60......... Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la această societate: Vanzari.......... 7...000 30....000 Achiziţie materii prime în valoare de 159............000 170.........variabile . care are mai puţină experienţă......000 301 Sf 27............. 12...000 Salarii pt.....sal managerilor .........000 lei...........000 40........000 Materii prime achizitionate.....000 = 140..000 lei C 31 ...26...000 27...........000 Salarii de productie directe. restul sunt pentru activităţi administrative şi de distribuţie.chirii şi asigurări fabrică Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 115.000 30....000 16... Informaţii suplimentare: a) 60% dintre utilităţi şi 75 % din asigurare sunt pentru fabrică...........000 30......000 Costuri de publicitate .....90.........000 20......................000 Amortizarea echipamentului de vanzare....fixe Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuielile de desfacere ...75... 10.000 lei Din contul 301 rezultă un consum de: 8.. înregistrat: 140....000 (preluat din contul de profit şi pierdere): 159.000 446.....000 + 159.000 10.............000 159......................000 Amortizari echipamente de productie..32..450..21................ ..000 21.......000 lei 301 = 401 159........000 Salarii de productie indirecte...... b) stocurile se prezintă astfel: Informaţii Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 01.18.......4. Contabilul societăţii ABC a demisionat....000 – 27.... 9.000 Chiria pentru fabrica. distributie si administratie... Explicaţi erorile identificate în CPP prezentat... iar contul de profit şi pierdere următor a fost întocmit de noul contabil...15.....000 55..................000 60. 5. 8.publicitate Cheltuielile generale de administraţie ......... 6.12 8.000 20...000 Asigurare.....materii prime ......000 c) o parte de 80% din chirie corespunde producţiei..50....salarii directe Cheltuielile secţiilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie .000 35.

Eroare 1: În contul de profit şi pierdere nu figurează achiziţii materii prime ci Cheltuieli cu materii prime 140.000 lei b) Anulare sold iniţial producţie în curs: 16.000 lei 711 = 331 16.000 lei Constatare sold final producţie în curs 21.000 lei 331 = 711 21.000 lei c) D 345 C Si 40.000 303.000 Sf 60.000 Calculul costului de producţie al produselor finite obţinute: Consum materii prime 140.000 • + Salarii directe 90.000 + Amortizare echipament producţie 21.000 + Alte cheltuieli legate de producţie 52.000 (60 % x 15.000 + 75 % x 4.000 + 80 % x 50.000) = Cost de producţie al produselor finite obţinute 303.000 Înregistrarea costului de producţie: 303.000 lei 345 = 711 303.000 lei Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.000 + 303.000 – 60.000 = 283.000 lei, înregistrate: 285.000 lei 711 = 345 285.000 lei Situaţia în contul 711: 711 21.000 303.000 Sfc 25.000

D 16.000 283.000

C

Eroare 2: În contul de profit şi pierdere trebuia să figureze Variaţia stocurilor, sold creditor 25.000 lei 447. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m. valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.) Pierdere din depreciere= 1.000 u.m. 1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

448. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 110.000 u.m. Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete si să se calculeze amortizarea pentru exerciţiul N+2, conform I AS 16 „Imobilizări corporale".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 u.m. c) AmortizareN+2=
110.000 =36.666 u.m. 3ani

30.000 u.m. 35.000

b) diferenţă pozitivă din reevaluare = 110.000 - 75.000 = 35.000: 213 = 105

D 213 C Cost 105.000 30.000 Val rămasă 75.000 Dif poz 30.000 SF 110.000 (val justă)

449. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m. Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvari: Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată : 281 = 213 30.000 u.m. b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000: 6813 = 213 3.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

450. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. şi un mod de amortizare linear, în exerciţiul N+l se estimează o durată de utilizare mai mare cu un an şi o valoare reziduală de 500 u.m. La începutul exerciţiului N+2 se efectuează modernizări în sumă de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: Cost 01.01.N = 16.000 u.m. Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213

3.000 u.m.

b) N+1 Valoare amortizabilă = 13.000 – 500 = 12.500 u.m. Amortizare anuală =
12.500 = 2.500 u.m. (4 ani rămaşi plus un an) 5ani

c) anulare amortizare: 281 = 213 D Cost 16.000 VR sf N 13.000 VR sf N+1 10.500 2.000 SF 12.500 (val rămasă) 213 3.000 (anulare) 2.500 (anulare)

2.500 u.m. C

d) în N+2 înregistrare modernizare: 213 = 404 Valoare amortizare : 12.500 - 500 = 12.000 u.m. Amortizare anuală =
12.000 = 3.000 u.m. 4ani

2.500 u.m.

451. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârşitul exerciţiului N+l acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.000 u.m. în exerciţiul N+2 se reestimează valoarea reziduală la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungeşte durata de amortizare cu un an. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: D 213 C Cost 16.000 6.000 (anulare) VR sf N+1 10.000 Dif pozitivă 2.000 Vjustă sf N+1 12.000 3.500 (anulare) SF 8.500 (val rămasă) 32

Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. AmortizareN+1= 3.000 u.m. Amortizare cumulată = 6.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 6.000 u.m. 281 =

213

6.000 u.m.

b) înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare 12.000 – 10.000 = 2.000 u.m. 2.000 u.m. 213 = 105 2.000 u.m. c) În N+2 Valoare amortizabilă = 12.000 -1.500 = 10.500 u.m. AmortizareN+2=
10.500 = 3.500 u.m. 3ani

anulare amortizare cumulată 3.500 u.m. 281

=

213

3.500 u.m.

d) În N+3 Valoare amortizabilă = 8.500 – 1.500 = 7.000 u.m. Ani rămaşi 2+majorare cu un an = 3 ani. Amortizare =
7.000 = 2.333 u.m. 3ani

452. O societate a achiziţionat la 01.07 .N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 u.m., costurile de vânzare estimate sunt de l .000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12
Amortizare anuală = AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (76.000, 73.000) = 76.000 u.m. valoarea recuperabilă (76.000 u.m.) > valoarea rămasă (75.000 u.m.), deci utilajul nu este depreciat.

453. Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi:

32

Elemente Capital social Rezerve Rezultat

Societatea M 50.000 40.000 5.000

Societatea A 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Rezolvare: 1.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii A: Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Capital social 20.000 16.000 Rezerve 10.000 8.000 Rezultat 1.000 800 Total 31.000 24.800 2.Bilanţul consolidat al grupului prin metoda integrării globale: Capital social M = 50.000 + Rezerve (40.000 M + 8.000) = 48.000 +Rezultat (5.000 M + 800) = 5.800 = Total capitaluri proprii = 103.800
454. Societatea M deţine 20% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: Elemente Societatea M Societatea A Capital social Rezerve Rezultat 50.000 40.000 5.000 20.000 10.000 1.000

Alţi asociaţi (20 %) 4.000 2.000 200 6.200

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Capital social M = 50.000 +Rezerve (40.000 + 10.000 x 20 % ) = 42.000 +Rezultat (5.000 + 1.000 x 20 %) = 5.200 = Total capital propriu = 97.200

455. Societatea M deţine 60% din acţiunile societăţii BETA. M prezintă în bilanţ stocuri de mărfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 u.m. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare în bilanţul consolidat?

1.În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: 1.000 lei 607 = 371 1.000 lei 2.Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA: 500 lei 607 = 371 500 lei 3.Valoarea mărfurilor în bilanţul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.000 + 15.000 – 1.000 – 500 = 43.500

32

456. Societatea M deţine 70% din acţiunile ALFA şi 40% din acţiunile BETA. Acţiunile au fost achiziţionate la constituirea societăţilor. La 31.12.N capitalurile proprii cuprind: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Societatea M 60.000 40.000 10.000 Societatea ALFA 30.000 20.000 5.000 Societatea BETA 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N. M integrează pe ALFA: Capitaluri proprii ALFA Capital social 30.000 Rezerve 20.000 Rezultat 5.000 Total 55.000

Total

Societate M (70 %) 21.000 14.000 3.500 38.500

Alţi asociaţi (30 %) 9.000 6.000 1.500 16.500

M integrează pe BETA, partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 % Capitaluri proprii Total Societate M (28 %) BETA Capital social 20.000 5.600 Rezerve 10.000 2.800 Rezultat 1.000 280 Total 31.000 8.680 În bilanţul consolidat: Capital social M = 60.000 +Rezerve (40.000 M + 14.000 + 2.800) = 56.800 + Rezultat (10.000 M + 3.500 + 280) = 13.780 = Capitaluri proprii din bilanţ consolidat = 130.580.

Alţi asociaţi (72 %) 14.400 7.200 720 22.320

457. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei; cheltuieli cu salariile 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

a) înregistrare cheltuieli 2.000 lei 602 = 302 2.000 lei 3.000 lei 641 = 421 3.000 lei 1.500 lei 681 = 281 1.500 lei 500 lei 628 = 401 500 lei b) costul reparaţiei este recunoscut ca activ pentru că duce la creşterea duratei de utilitate 7.000 lei 213 = 404 7.000 lei

458. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei.

32

Se decide trecerea la metoda degresivă. fie a unei plăţi la livrare de 30.46 751.Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.46 751.46 751. peste l an. Cost 22.75 4007.000 lei 10.800 lei 2.75 N+5 4007.000 lei 281 = recalculare amortizare cumulată Valoare amortizabilă = 12. La data de 01.5%*2 12.375 1781.000 =20.500 N+3 7.93 1001.000 lei % 9.46 0 100 = 12.000 lei Amortizare cumulată = 10.25 1335.000 lei.Producţie în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie 6.125 5343.85 2254. Să se efectueze calculele şi înregistrările aferente utilizării şi vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei 681 = anulare amortizare cumulată 10.000 lei vânzare conform IAS 16 22.5%*2 12.93 751.000 lei. Metoda de amortizare este cea lineară.000 *90%=1.81 N+6 3005. de 510.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 22.000 – 2. Pentru societatea B utilajul este produs finit.500 Anii De amortizat N+2 9. Calculaţi costul echipamentului.500 Valoare rămasă 7.000 lei Valoare amortizabilă 22. Managerii estimează o durată de utilitate de 4 ani şi o valoare reziduală de 2.85 N+7 N+8 N+9 Total Cota = 281 2131 Cota 12. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 520.500=9.000 lei.000 lei.000 lei Amortizare anuală 2.5%*2 12. Societatea A achiziţionează de la societatea B un utilaj al cărui preţ de achiziţie este de 520.000 lei 2. iar coeficientul de degresie este 2.5%*2 10.000 = 5.500 lei 6583 460. în acelaşi timp. 32 .46 9.000 lei 6.000-2.000 lei urmată de o plată ulterioară.000 lei Amortizare anuală = 20.000 lei 10.000 14.5% 8ani = 2131 22.000 lei 4 AmortizareN=5. TVA 24%. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 8 ani. Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe*gr de activ + Producţie în curs la începutul perioadei .800 459.000 lei. valoarea reziduală este reestimată la 2.500 lei.81 3005.000 1. 7.000 lei AmortizareN+1=5.000 lei.39 1502.125 N+4 5343.500 lei 281 5.000 lei 5121 7.01 .000 lei.95 751.

12.N recunoaştere venituri din dobânzi (88.N este 50.000 6.000 lei i) achiziţie utilaj 540.000 lei 5121 = 4111 510.000 30.000 lei 471 b) plată imediată furnizor 30.595 11.000 lei Valoarea cifrei de afaceri 88.000)* 10%= 6. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare exerciţiului N.000 lei Chelt cu dobânzile = 540.000 ) 12luni = 512 510.000 lei 404 Societatea B a) vânzare produse finite 540.Precizaţi înregistrările contabile la cele două societăţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizări corporale".000 ) 12luni b) încasare imediată creanţă 30.N mărfuri în valoare de 100.N încasare creanţă 5121 = 4111 c) 31.859.000 lei 1.000 + a) 30.666 lei 472 = d)încasare finală clienţi 510.000 88.01.000 lei 20. Valoarea justă = 20.595 1 (1 + 10%) (1 + 10%) 2 4111 = 100.595 lei 01.666 lei ( 20.595 – 20. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 10%.000 lei 4111 540.000 lei 1.000 lei Cost = 520.5 % 707 472 b) 01.000 lei 461.000 lei 30.000 + = 88.859.000 lei 5121 = c) recunoaştere venituri din dobânzi 1.N încasare creanţă 5121 = 4111 d) 31.000 + 510.000 – 520.000 lei 520.12.000 lei = % 701 472 4111 766 540. Calculaţi valoarea cifrei de afaceri şi a creanţei clienţi la sfârşitul anului N.000 50.000 lei 404 = 512 c) recunoaştere chelt cu dobânzile 1. respectiv IAS 18 „Venituri". Societatea A Plăţi ulterioare = 30. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: vinde unui client pe data de 01.12.5 472 = 766 Valoarea creanţei la 31.01. iar 50%.405 20.N vânzare mărfuri 32 . 30% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.000 lei 213 20.000 = 540.000 lei 30.01. după 2 ani de la vânzare.000 lei % = 404 520.000 lei. condiţiile de plată fiind: 20% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 = 20.666 lei ( 20.666 lei 666 = 471 d) plata finală furnizor 510.

procentajul de interes si precizaţi metoda de consolidare aplicată pentru societăţile care fac parte din grupul M.000 + = 171.N încasare creanţă c) 31.5 % F Integrare globală 32 .000 22.000 100.75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10.01. Valoarea justă = 60.5 % 66.000)* 20%= 22. după 2 ani de la vânzare.01. *10*20%) 1.000 (2.000 lei.111 – 60.75 % 20 % 44.000 40.N vânzare mărfuri b) 01.000 + a) 100.01. iar 20%. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. Calculaţi procentajul de control.462.12.000 de obligaţiuni. care are următoarea organigramă Societatea A B C D E Relaţia SM în A SM în B SM în C SM în D SM în A în E SM în E Total SM în B în F SM în C în F Total Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 % Metodă consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare proporţională Punere în echivalenţă Integrare globală Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24.N un număr de 1.N recunoaştere venituri din dobânzi (171.000 (1.N mărfuri în valoare de 200.000 = 23.000 (2.06. iar preţul de achiziţie este de 12 lei. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerciţiul N. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client pe data de 01. (2) Cumpără pe data de 30.000 obl.222 lei 463.222 + 1.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2 4111 = % 707 472 5121 = 4111 5121 = 4111 472 = 766 200.889 60.222 lei e) achiziţie obligaţiuni f) încasare dobândă anuală 506 = 5121 5121 = % 766 506 Venituri din dobânzi = 22.000 171. încasată la 31 decembrie N. Calculaţi suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N.222 12.000 2.N încasare creanţă d) 31.000*6/12) 1. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20%. dobânda anuală este de 20%.000*6/12) 01. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 lei. condiţiile de plată fiind: 30% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.111 28.12.

950 lei achiziţie instalaţie 213 = % 446 4.incasari din cesiunea titlurilor de participare: 30 .950 lei. Preţ de cumpărare + + + = Taxa vamală 4.950 1513 14.vanzarea si incasarea unui utilaj la un pret de vanzare de 190.000 lei. . TVA 24%.furnizori de imobilizari – sold initial: 210 . cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 55.scaderea creantelor clienti: 23 . taxa vamala 4. . de 90.cheltuieli privind dobanzile: 55 (soldul initial si cel final al conturilor de dobanzi de plata sunt 0) .000 lei.000 lei. iar amortizarea cumulata.000 404 57.190 lei AmortizareN+3 = 15.465.620 lei 2.190 lei AmortizareN+2 = 15.000 lei.venituri din dividende incasate: 35 . Societatea estimeaza ca valoarea actualizata a cheltuielilor cu demolara si mutarea activului la sfarsitul duratei de viata este de 14.O societate comerciala importa pe data de 31.950 lei 1.rezultatul contabil inaintea impozitarii: 200 .cresterea stocurilor: 14 .achizitie de cladiri: 120.950 = 15.000 lei 666 = anulare provizion pentru dezafectare 16. Instalatia este amortizata prin metoda lineara in 5 ani.000 lei. .000 lei.000 lei 5121 actualizare provizion pentru dezafectare 2.000 lei Cheltuieli demontare şi mutare 14.castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate:8 (valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60.contractarea unui imprumut pe termen lung in valoare de 100 . pretul incasat fiind de 32.cheltuieli cu amortizarea: 40 .majorarea capitalului social prin aport in natura in valoare de 80.570 lei % = 45.emisiunea unui imprumut obligatar in valoare de 120.570 lei 681 = vânzare conform IAS 16 ?????? 77. iar aceasta se incaseaza la vanzare).190 lei 45. exercitiului N+3 este de 16.190 lei 5ani AmortizareN+1 = 15. La sfarsitul anului N+3 este vanduta.000 lei activ Cost 75. TVA 24%.570 lei 281 32.credite bancare pe termen lung – sold final: 100 32 .scaderea datoriilor fata de furnizori: 12 .000 75.furnizori de imobilizari – sold final: 70 .credite bancare pe termen lung – sold initial: 90 . .000 lei 16.000 lei 1513 = 2813 % 213 Câştig din cedarea activelor 1513 7812 45. .950 lei Cheltuieli de montaj 2. Valoarea provizionului pentru dezafectare la sf.cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold initial 2 si sold final 7).pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5.000 lei 8.570 lei 75.000 lei 466.venituri din provizioane: 20 . cheltuieli de desfacere 2. cheltuieli cu montajul 2. decembrie N o instalatie pentru extractia gazelor naturale. TVA 24%. . valoarea contabila bruta fiind de 140. Se dau urmatoarele informatii (in mii lei): .570 lei 77. a) Calculati costul de achizitie conform IAS 16 „Imobilizari corporale” b) Efectuati inregistrarile contabile pentru anul N+3 55. pierderi initiale din exploatare inregistrate inainte ca activul sa atinga parametrii planificati 800 lei. .950 Amortizare anuală = 75.

8 Plăţi = 210 +142. investitii)) 200.8 lei 35 lei 226. Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare. financiare pe termen scurt 120.): Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Stocuri la 01.3 lei + + + = Încasări din cesiunea titlurilor Plăţi către furnizorii de imobilizări Dividende încasate Încasări din vânzarea utilajelor Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii D 404 C SI 210 142.Investitiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditati.000 300.1 lei 8.000 subventii pt.N Venituri din subventii pentru investitii Cheltuieli cu dobanzile Rezultatul inainte de impozitare Venituri in avans la 31.000 (din care 200.000 1. 200 lei p) Rezultat înaintea impozitării Venituri din provizioane 20 lei Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei + Cheltuieli cu dobânzile 55 lei + Cheltuieli cu amortizarea 40 lei Venituri din dividende 35 lei = Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de 105 lei fond de rulment din exploatare + Scăderea creanţelor clienţi 23 lei Creşterea stocurilor 14 lei Scăderea furnizorilor 12 lei Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7) + Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei 5121 = % 503 7642 68 lei 60 lei 8 lei 30 lei 282.000 40.870=282. Se cunosc urmatoarele informatii (in u. Dividendele si dobanzile nu apartin activitatii de exploatare.000 400.000 150.12.m.8 SF 70 + + = Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Contractare credite pe termen lung Rambursare credite pe termen lung Dobânzi plătite Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare D 162 SI 100 C 90 120 lei 100 lei 90 lei 55 lei 75 lei X=90+100-100= 90 SF 100 467.12.900.000 100.000 33 .01. investitii si finantare.000 800.000 175.N Venituri din cesiunea activelor imobilizate Venituri din cedarea invest.N Creante din exploatare la 01.01.N Datorii din exploatare la 31.

600 50.m. de 250.N Creante din exploatare la 31.000 Total Efectuati inregistrarile privind partajul capitalurilor proprii F si eliminarea titlurilor.000 33 .N Stocuri la 31.600 110.000 Total 580.000 250. dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta. in cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200.900.000 Active 660.000 lei 320.000 lei 40.m.N Venituri in avans la 01.000 Total 660. de 100.000 lei 100.000 lei 50.400 Total 460. 2. Titlurile au fost achizitionate in momentul constituirii societatii F.000 (din care 180.000 200.000 actiuni) achizitionate la costul de 190.. 3..000 159.000 190.000 390.000-250. investitii) 600.000 lei 2.12.000 468.) (in u.000 349.000 lei 50.000 600. iar la sfarsitul anului.000 210.000 diverse social Rezerve 50.) Activ Suma Datorii + Capit.000 lei 220.000 u.400 Titluri F Active diverse 190..000 Rezerve Rezultat 300. Bilanturle celor doua societati se prezinta astfel: Bilant M Bilant F (in u.m.000 660.000 60.000 Datorii Datorii Total 580.01. proprii Suma Capital 200.000 din 25.000 u.m.000 450.000 lei 880.000) 400. Intocmiti bilantul consolidat 1.000 Rezerve 210.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Informatii suplimentare: 1.000 Capital social 30.01. q) Rezultat înaintea impozitării Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul din cesiunea imobilizărilor Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creşterea stocurilor + Creşterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit plătit + + = = Creşterea creanţelor din exploatare Scăderea veniturilor ân avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.000 lei 120.030.000 500. datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.000 subventii pt.000 lei 580.m. Societatea M detine 76% din actiunile societatii F (19.000 100.000 lei 600.Partajul capitalurilor proprii ale lui F şi eliminarea titlurilor deţinute de M la F: Capitaluri proprii Total M (76 Interes minoritar (24 F %) %) Capital social 250.000 u.m.000 u.000 lei (350. iar amortizarea cumulata.000 +500.12.Datorii din exploatare la 01. proprii Suma Activ Suma Datorii + Capit.000 u.m.

000 + 159.000 1.000 lei 210.000 Active 600.050.050.050.000 + 200. Societatea F1 F2 F3 F4 Relaţia SM în F1 SM în F2 SM în F3 SM în F3 în F4 SM în F4 Total SM în F1 în F5 SM în F5 Total SM în F1 în F6 SM în F2 în F6 SM în F3 în F6 Total Procentaj control 75 % 90 % 45 % 35 % 25 % 60 % 55 % 30 % 85 % 10 % 60 % 30 % 100 % Procentaj interes 75 % 90 % 45 % 45 % x 35 % = 15.000 469.600 50.m.000 400. Societatea M a achizitionat la 31 dec.000 33 .m.000) Total capital propriu şi datorii 1.000 70.75 % 25 % 40.000 439.600 110.5 % 75 % F5 F6 470. proprii Capital Suma Activ Suma Datorii + Capit.600 lei 110. La data achizitiei bilanturile celor doua societati se prezentau astfel: Bilant F Bilant M (in u.600) Rezultat Total capital propriu Interese minoritare Datorii (300.000 lei Capital social F Rezerve F = Titluri de participare Rezervă F ce revine lui M Interese minoritare 190.25 % 30 % 71.000 189.250.Bilanţ grup: Active diverse (390.000) Total active Capital social M Rezerve (30.000 + 660.25 % 75 % x 10 % = 7.) (in u.000 lei 159.5 % 90 % x 60 % = 54 % 45 % x 30 % = 13. proprii Capital Suma Active 170.000 1. Fie urmatoarea structura de grup: Determinati procentajul de control si procentajul de interes detinute de societatea SM in fiecare dintre societati.400 lei 2.75 % 75 % x 55 % = 41. N 80% din actiunile societatii F.000 200.) Activ Suma Datorii + Capit.400 500.

000 necurente 80. La nivel consolidat utilajul se amortizeaa in 5 ani si se estimeaza o valoare reziduala de 5.000 180.000 80. La 01.440 lei amânat În anul N+1.01.000 = 0 2.000 Interes minoritar (20 %) 14.440 lei 1.000 24.N utilaj la costul de 100. Efectuati retrataruile de omogenizare in exercitiile N.000 550.000 lei 30.000 20. Intocmiti bilantul consolidat la aceasta data.social 30.000 + 300.000 lei Capitalurile proprii acumulate ce revin societăţii mamă îmbracă forma de rezervă consolidată şi rezultat consolidat.000 lei Valoare contabilă (din situaţiile financiare consolidate) = 19. În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.N+1 si N+2 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.000 Datorii Active curente Datorii Total 250.m.000 La data achizitiei valoarea justa a activelor si datoriilor societatii F este egala cu valoarea lor contabila. Filiala F a achizitionat la 01.000 lei): 5 ani = 19.000 Rezerve 150. Relaţiile de calcul sunt: 1.000 lei – 5.000 Total 980.01.01N-4.000 lei x 16 % = 1.000 + 600.150.000 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale F) = 10.Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70.000) – 80.000 + 0) Interes minoritar Datorii (150.000 Titluri F1 300.000 380. 1.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit 1.Bilanţ consolidat: Active necurente (170.000 lei 70.000 400.000 lei: 10 ani = 10.Capitalurile proprii ale lui F sunt împărţite în 2 componente: a)Partea ce revine societăţii mamă compusă din: a1)capitaluri proprii achiziţionate ce au în contrapartidă titlurile achiziţionate înscrise în bilanţ – 80.m.000 necurente Active curente 80.000 u.000 lei În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9.000 1.000) Total capitaluri proprii şi datorii 770.000 6.m.000 lei a2)capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24.000 M (80 %) 56.000) Active curente (80.000 Total 980.000 20.000 = 20.000 lei Conform politicii grupului. Filiala F a fost achizitionata la 01. amortizarea ar trebui să fie (100.000 lei Creanţă de impozit amânat = 9.000 u.000 + 400.000 lei 3.000) Total active Capital social M Rezerve consolidate (180.000 1.Partaj capitaluri proprii societate F: Capitaluri proprii F Total Capital social 70.000 lei 681 = 281 9.000 Total 250. In situatiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear in 10 ani.000 lei Capital F Rezervă F = Titluri de participare Interese minoritare 80.000 Rezerve 400.000 Rezerve 30. conform metodei pe fluxuri se înregistrează: 33 .N+2 utilajul este vandut la pretul de 150.000 + 30.Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80% x 0 = 0 b)Partea ce revine acţionarilor minoritari =Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20% x 100.000 u. Cota de impozitare este de 16%.000 Total 100.000 471.000 lei 20.150.000 social 180.000 2.

01.400 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 6.800 lei 4.000 u. Determinati costul si marja produsului principal.000 lei : 5 ani = 10. capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel: Elemente Valori Capital social 100.800 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 4.000 M (40 %) 40.000 amortizarea) = 30.000 = Titluri de participare Cota parte în rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 40.În anul N+1 Se elimină amortizarea: 10. În anul N în contul de profit şi pierdere: 6xx = 121 50.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.400 lei 121 = Venituri din impozitul amânat II.000 12. La 31.000 lei b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.440 lei Impozit amânat 472.9. Potrivit politiciigrupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 “Imobilizari necorporale”).m. Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.N.000 lei 4.Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat : 700.000 lei 12.000 lei x 16 % = 4.000 lei.000 lei costuri pentru 33 .000 lei Total 100.000 130. veniturile din vanzarea produsului principal 750.400 lei 10.000 Rezultat 30. I.000 Efectuati punerea in echivalenta.m.000 lei. (1).000 lei .N cheltuieli de constituire de 50.800 lei 473.000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.12.000 lei Activ de impozit amânat = 40. Filiala F a capitalizat la 01. costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat 20. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.000 lei II.000 – 10.000 lei 121 = 6811 10.000 amortizarea) = 40. valoarea la pret de vanzare a produsului secundar 150. Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.000 lei 2801 = 121 10.000 – 20.000 lei Titluri puse în echivalenţă 474.800 lei În bilanţ: 4.440 lei 681 = 281 9.000 lei Şi 1.000 lei Activ de impozit amânat = 30. În anul N în bilanţ: a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 121 = 201 50.01. care sunt amortizate in 5 ani.000 lei x 16 % = 6.000 lei produsul principal.400 lei În bilanţ: 6. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel : costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.000 30.000 lei 121 = 6811 Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.N) la costul de 40.000 lei produsul secundar si 70.000 lei = Venituri din impozit amânat 1.400 lei 6.000 lei Consecinţe asupra impozitului amânat: Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.800 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 6.000 52.000 u.

C=450 lei/buc / 250 lei /buc. Determinati cu cat pot scadea vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa atinga pragul de rentabilitate.000 lei MCV (%) 20 % CA .00 0 lei .000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640. D=700 lei/buc / 500 lei/buc.400.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70.000 lei/buc/ 10. costurile fixe totale sunt de 27.400. B= 800 lei/buc / 700 lei/ buc. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar 80. respectiv MCV cea mai mică.400.000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1. C=1.000 lei/buc – 1.000.500 lei/buc / 1.000 buc × pvu – 22.000.000 lei 475.000 lei Pe Pe Specificare Total  = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile (8.pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570. costurile fixe totale sunt de 46. B= 1.000 lei = 2.000.000 buc × pvu = 0.000 lei (2).3 8.000 lei/buc 8.000 lei/ buc.000 lei) / 8.000 buc × 10.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2. D=500 lei/buc / 450 lei/buc.500 lei/buc.000 lei/buc .000 lei 8.000.000 lei costul produsului principal = 110.000 buc × 8.000 − lei = = 30 %.000 buc × pvu = 30 % 1 – 22.000 lei Punctul de echilibru (Pe) = CF 46.25 % CA 800. Daca productia maxima pe fiecare produs este de 100 bucati.00 0 lei = = 71.000.000 lei / 8.400. iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei/buc / 1.000 buc / 8.500 lei/buc – 1.Pe 800.000.000 lei pvu = 4.000 buc × pvu – 22. Specificare Total % din Cifra de afaceri Cifra de afaceri 80.230. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire 8000 buc / 2.000 lei = = 230. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: pret de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=600 lei/buc / 450 lei/buc.000 lei/buc / 800 lei/buc.000 Cheltuieli variabile 80.000.000.000 lei.000 lei.000. Fa = CF 27. deci Pe = 90.000.000. precizati si argumentati care sunt cele doua produse la fabricarea carora se va renunta pentru a se asigura marja bruta de profit maxim. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: prêt de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=900 lei/buc / 700 lei/buc.000 lei 20 % variabile Costuri fixe totale 46. E=2.500 lei/buc / 1.000 buc × 2.400.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic.Marja produsului principal: 750.Costurile totale ce revin produsului principal: 570.400. MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1.000 buc × pvu – 22.000 80 % lei = Marja asupra costurilor 160. 33 .500 lei/buc – 1.000.600 buc × pvu = 22.800 lei/buc/ 30% . Se va renunţa la produsele A şi D 478.000 lei/buc = 100 %  800.800 lei/buc = 22.400 buc × pvu 5.000 buc × pvu 8.000 lei/buc = 640. E=1. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vanzare unitar.000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 % 476.200 lei /buc.000 lei (3).00 0 lei Coeficientul de siguranţă dinamic = 477.000.000 bucati. Daca restrictia de vanzare este limitata la 3 dintre cele 5 produse.

0 kg.10 lei si costuri de vanzare fixe 1.000 lei.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic.20000 lei . Costuri variabile totale = 4.6 lei.90 lei.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari: 5121 = 461 20. care se achita in numerar. costuri de vanzare variabile 3.40 lei + 1. costuri indirecte de productie fixe 1.200 Kg x 11.000 lei. iar cel initial.250 lei Plata dobanzii: 666 = 5311 30 lei 81: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10. Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20. b) B . Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10. Daca stocul final de produse finite contine 1.30 lei. 91: SC APRO SA emite 10. 479.30 lei + 3. costuri indirecte de productie variabile 2. determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10. precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil. dupa care toate obligatiunile se anuleaza.2) = 9250+11000 = 20250 lei Anulare obligatiuni: % = 505 20250 lei . respectiv MCV cea mai mică. MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile.4 lei / Kg cost variabil = 138. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: a) A .60 lei + 2. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.10 lei= 11. iar 5.85+ 5000*2. deci produsul (D).4 lei Marja din vânzări = 10. Este incerta castigarea procesului.85 lei/ bucata.000 de obligatiuni la pretul de 1. MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei.40 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei.000 lei 4118 = 4111 10.000 lei Inregistrare cheltuieli de judecata: 622 = 5121 500 lei 33 .000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei.Procesul a fost castigat.200 kg la pret unitar de 25 lei/kg.Procesul a fost pierdut. manopera directa 1. Produsul X prezinta urmatoarle costuri unitare: materii prime 4.240 kg din produsul X.10 lei.000 lei Rascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1.000 de obligatiuni la pretul de 2.iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.2 lei/bucata.200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10.720 lei.

Obtinerea creditului bancar: 5124 = 1621 38. care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii.M. c. d.85 lei/€.000 lei Incasarea clientului: 5121 = 4118 10. cursul valutar la 31. Diferentele din reevaluare se transfera ulterior in capitalul social. Rambursarea creditului la scadenta: % = 5124 39100 lei 12. Obtinerea creditului in suma de 10. Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare: 261= 1065 2.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/ actiune.A.600 lei 51: SC "U.91 lei/€. care 33 .000 lei b. se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3.000 lei 654 4427 Anularea provizionului: 1511 = 7812 10. Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize. Procesul a fost pierdut: Inregistrarea creantei ca pierdere: % = 4118 10.000 lei. Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize.12 fiind de 3.000 lei b.a.000 € la un curs de 3. rambursat integral la scadenta.000 lei.8 lei €. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari. La scadenta. b. iar valoarea lor de piata este de 10. cursul valutar la 31. Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani.000 lei Transferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2.12 fiind de 3. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an: 1621 = 765 300 lei d. 38500 lei .88 lei/€.000 lei 71: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de 8. Procesul a fost castigat: Anularea provizionului constituit: 1511 = 7812 10.000 lei a. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 lei c. se efectueaza urmatoarele operatii: a.

x 20lei/oblig.000 lei. Aportul adus de actionari consta din: . la nivelul valorii nominale.400 lei un program informatic.000 actiuni emise. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de  lei. Modalitatea de calcul a conversiei este: . Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege. . = 400 lei Total 900 lei Aport la capitalul social: 456 = 1011 500 lei 161 = 1011 400 lei 1011 = 1012 900 lei 11: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.000 actiuni noi gratuite.000 lei . avand valoarea nominala de 10 lei.500 lei.600 lei o licenta.000 actiuni a 10 lei nominalul.000 lei. divizat in 3.000 lei. 33 .valoarea primei de emisiune = 1.500 . In acest scop se emit 1. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea.valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1. 22: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5. Obligatia fata de furnizori este de 1. echivalenta a 100 actiuni gratuite. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.000 = 500 lei Emitere actiuni: 456 = 1011 1000 lei Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari: 404 = % 1500 lei 456 1000 lei 1041 500 lei 31: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30. decide majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1. Majorare capital social: 117 = 1012 1000 lei Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei 20 oblig. valorand 12 lei.1.devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. la valoarea nominala de 10 lei.

Constituire capital social: 456 = 1011 40.600 lei si din numerar restul.000/5 = 4.7.000 lei materii prime.000 lei cladiri.7.000 lei .30. In acest caz se emit spre vanzare 20. la cifra de 20.000 lei Incasarea diferentei de aport: 5121 = % 2525 lei 461 2000 lei 768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile) 758 225 lei Varsarea capitalului: 1011 = 1012 2000 lei 12: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni. 456 = 1011 6000 lei % = 456 6000 lei 3600 lei 5311 2400 lei 1011 = 1012 6000 lei 33 . in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. 456 = 1011 20. 5 lei valoarea nominala. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3. .30. cu o valoare nominala de 200 lei.000 lei Aportul in natura al capitalului social: % = 456 40.000 de actiuni. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.000 lei . Diferenta de aport in minus de 2.000 lei ??????????? 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale.000 lei.000 lei Varsarea capitalului social: 1011 = 1012 38.600 lei 208 400 lei .000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile..