CONTABILITATE 896. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumã de 3.

000 lei. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? - achizitia utilajului 2131=404 3000 - inregistrarea subventiei de primit 445=131 1500 - incasarea subventiei 5121=445 1500 -plata utilajului 404=5121 3000 -inregistrarea amortizarii 6813=2813 2400 -inregistrarea amortizarii la venituri 131=7583 1200 -vanzare utilaj 461=7583 800 -descarcarea gestiunii 2813=2131 2400 6583=2131 600 Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000 897. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculaţi suma capitalului propriu. CP=1012 + 105 + 121 ( SC) – 117 ( SD) – 129 CP= 21000+6000+5000-4000-5000 CP= 23000 91. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

1

a) emitere obligatiuni: 512 = 161 20.000 lei b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc: 505 = 512 9.250 lei c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc : 505 = 512 11.000 lei d) Anulare obligatiuni : 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei % = 505 11.000 lei 161 10.000 lei 668 1.000 lei e) Achitare dobanda :
666 = 513 30 lei

75. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. -inreg.subventiei de primit 445=131 8000 - achizitia utilajului 2131=404 8000 -inreg.amortizarii liniare anul N 6813=2813 Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani. 76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei. -achizitionarea utilajului 2131=404 4000 -incasarea subventiei 5121=131 1600 -inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 800 2000 -se include amortizarea inregistrata la venituri 131=7583 2000

2

-concomitente se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite 131=7583 320 ( 1600 : 5 ) Inregistarile se repeta pentru cei 5 ani

82. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca. - inregistrarea clientilor incerti 4118=411 11900 - inregistrarea unui provizion 6812=1511 11900 - incasarea sumelor incerte 5121 = 4118 8000 -inreg.pierderii din creante 654=4118 7900 - anularea ajustarilor pt.depreciere 1511= 7812 11900

150. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei - garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei -pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:

- incasarea taxei la licitatie 5311= 708 100 -incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311=167 10000 -vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461=7583 57000 -scaderea cladirii din gestiune:

3

6583 = 212 35.000 lei 281 = 212 10.000 lei -restituirea garantiei 167 = 5311 10.000 lei

158. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara. - inregistrarea cladirii in regie proprie 212=722 50000 4426=4427 9500 - gradul de deducere 80% 9500 x( 1-0,8) 212=4426 1900 Inregistrarea amortizarii anul N 6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10

Amortizarea se repeta pentru cei 10 ani 168. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%. - achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ; 261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei 261 = % 2692 5121 5800 2.900 lei 2.900 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ; 622 = 5121 - 116 lei - se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ; 2692 = 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ; 5121 = 7641 - 2.856 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

4

622 = 5121 - 85,68 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ; 5121 = 7641 - 2.772 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 83,16 lei - se scad din gestiune actiunile vandute 6641 = 261 - 5.800 lei 172. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Valoare contabila 10000 Valoare justa anul N 9000 Conform IAS 36, REZULTA O DEPRECIERE, SE DIMINUEAZA REZERVA DIN REEVALUARE - se inregistraeaza reevaluarea 105= 2121 - se constituie provizion 6813 = 2911 1000 1000

ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500 REZULTA O EVALUARE POZITIVA - inregistrarea reevaluarii 2121=105 - anulare provizion 500 2911=7813 500

177. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000 euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3 lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro.

185. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10 ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei.

5

188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22000, TVA 19%.

155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.

Rezolvare: • Contabilitatea locatorului - finantatorului Achizitionarea bunului de¬ catre finantator : % = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545 2131 „ Echipamente 5.500 tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) " 4426 „ TVA deductibilă” 1.045 Inregistrarea amortizarii lunare¬ : 5.500 / ( 5 * 12 ) = 92 lei/luna 6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92

6

mijloacelor amortizarea imobilizărilor" de transport.612 = 2. 92 locaţii de gestiune şi chirii" 4427 „ TVA colectată “ 17 *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.432 7583 „ Venituri din vânzarea 2. animalelor şi plantaţiilor " *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.500 – 2.884 activelor şi alte operaţii de de capital" 4427 „ TVA colectată “ 548 • cu valoarea contabila: 7 .500 – ( 109 * 24 ) = 5.884 461 „ Debitori diverşi " = % 3. Incasarea creantei :¬ 5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienţi ” 109 Transferul dreptului de¬ proprietate la terminarea contractului: • cu valoarea reziduala: (5.exploatare privind instalaţiilor. pe toata durata contractului. ¬ Facturarea ratei de leasing catre utilizator : 411 „ Clienţi ” = % 109 706 „Venituri din redevenţe. pe toata durata contractului.

% = 2131 „ Echipamente 5.500 2813 „ Amortizarea tehnologice (maşini.616 instalaţiilor. utilaje 2.500 / 60 ) * 24 = 2.432 • Contabilitatea locatarului . locaţiile de gestiune şi chiriile 4426 „ TVA deductibilă ” 17 Plata facturii reprezentand rata de leasing¬ : 401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei” 109 8 .884 activele cedate şi alte operaţii de capital " Incasarea¬ creantei de la locatar: 5121„Conturi la bănci în lei “ = 461 „ Debitori diverşi " 3. animalelor şi plantaţiilor " 6583 „ Cheltuieli privind 2. mijloacelor de şi instalaţii de lucru) " transport.208 Inregistrarea facturii¬ reprezentand rata de leasing : % = 401 „ Furnizori " 109 612 „ Cheltuieli cu 92 redevenţele.utilizatorului Primirea bunului de la locator:¬ D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing ( 5.

208 tehnologice (maşini.432 2131 „ Echipamente 2. utilaje şi instalatii de lucru )” 4426 „ TVA deductibilă” 548 Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului.884 tehnologice (maşini. animalelor şi plantaţiilor " Achitarea facturii privind bunul¬ cumparat : 404„Furnizori de imobilizari" = 5121„Conturi la bănci în lei” 3.¬ Diminuarea valoarii datoriei catre locator : C8036 = lunar.000 lei. utilaje instalaţiilor. cu valoarea ratelor de leasing Transferul dreptului de proprietate :¬ % = 404„Furnizori de imobilizari" 3. SC “ATACRET” SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1.800 lei.432 197. In cursul anului se achizitioneaza materii prime in valoare de 2. mijloacelor şi instalaţii de lucru) " de transport. cheltuielile de transport in suma de 200 lei.¬ reprezentind amortizarea calculata de finantator si facturata utilizatorului : 2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea 2. Costul de 9 .

000 lei. 1000 m.la 11 octombrie. .c. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime. la pretul de cumparare de 75 lei/m. la 18 octombrie.c..c. 900 m.c. 61. la costul de achizitie de 80 lei/m. la costul de achizitie de 82 lei/m. de 77 lei/m. -achizitia de materii prime % 301 4426 601=301 3500 = 401 3570 3000 570 .Consumurile lunii octombrie au fost: 0 1 la 8 octombrie. C – metoda costului mediu ponderat (CMP). la 1 octombrie.Pentru obţinerea unui credit pe termen de doi ani.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: 1 2 3 A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO).500 lei.8 lei/euro. Obţinerea creditului în sumă de 10.achizitie este de 3.c. la costul de achizitie de 82 lei m.000 de euro la un curs de 3. . TVA 19%. rambursat integral la scadenţă.. 1500 m. Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3.c. .. se efectuează următoarele operaţii: a). 10 . 800 m.c. 1100 m. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: .c. B – metoda costului prestabilit.consum materii prime 201. 1200 m.la 5 octombrie. lemn de brad de un anumit sortiment.c.la 20 octombrie.c.

% = 1621 38. cursul valutar la 31. SC ALFA SA primeşte în concesionare o maşină de tăiat table.800 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38. % = 1621 38.000 lei Conturi la bănci în devize Credite bancare pe termen lung b). % lei Conturi la banci in devize 1621 lei Credite bancare pe termen lung 665 1.000 = 5124 39.100 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 110.000 lei care se amortizează liniar în 5 ani. cursul valutar la 31.5124 = 1621 - 38.85 lei/euro.91 lei/euro. Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.12 fiind de 3. Rezolvare : Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare: a) primire in concesiune masina de taiat table 11 38. de le SC MEDA SA. pe durată nedeterminată. Se vor efectua înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.500 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38.000 lei Conturi la bănci în devize 665 500 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar d).88 lei/euro. Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. pentru care va plăti o redevenţă anuală de 600 lei. se rambursează creditul bancar la cursul de 3.000 lei Conturi la bănci în devize 665 800 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar c).100 . La scadenţă.12 fiind de 3. în valoare de 8.

La SC ARTEX SA se obţin din producţie proprie programe informatice în valoare de 900 lei. după care se vând unui beneficiar. In timpul folosirii li se înregistrează amortizarea în sumă de 600 lei. concesiune şi cu chirie 8000 lei b) calcul amortizare amortizare anuală = valoare de intrare/nr. de la care se încasează 200 lei. Tva 19%.2131 8000 lei Echipamente tehnologice = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 167 Debit 8038 “Bunuri publice primite în administrare. De ani amortizarea anuală = 8000/5= 1600 lei c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei 6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei 6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei 6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei d) plata redeventa 167 = 5121 600 lei / an Inregistrari in contabilitatea societatii concedente: a) Predarea masinii de taiat tabla 2678 = 2131 8000 lei b) redeventa anul 1 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an c) redevanta anul 2 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an d) redevanţă anul 3 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an 116. Obţinerea programelor informatice 208 = 721 900 lei Înregistrarea amortizării 681 = 2808 600 lei Vanzarea programelor informatice 4111 = % 768 4427 238 lei 200 lei 38 lei 12 . Se scot din evidenţă programele informatice vândute.

achitarea facându-se cu ordin de plată. iar durata ramasă de 4 ani. SC MEDA SA acordă unui furnizor un avans de 500 lei. Durata normal de utilizare a unei maşini este de 10 ani. TVA 19 % şi achiziţionează un strung automat în următoarele condiţii: . După 6 ani strungul se vinde la un preţ de 6500 lei. TVA 19 %. SC PRINT TRADE hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12000 lei.TVA 19% 1140 lei . care facturează aceste lucrări la valoarea de 3000 lei. TVA 19% încasându-se prin bancă contravaloarea acestuia.preţ de achiziţie 5000 lei .Scoaterea din gestiune a programelor informatice % = 208 900 lei 2808 600 lei 668 300 lei 134.total factura 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 ani iar regimul de amortizare este liniar. De ani = 6000/8 = 750 lei 6813 = 2813 750 lei Înregistrarea vânzării strungului 4111 = % 7735 lei 768 6500 lei 4427 1235 lei 5121 = 4111 7735 lei Scoaterea din gestiune a strungului % = 2131 6000 lei 2813 4500 lei 668 1500 lei 138.cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei . Inregistrarea avansului % = 5121 595 lei 234 500 lei 4426 95 lei Primirea facturii % = 404 7140 lei 2131 6000 lei 4426 1140 lei Plata furnizorului 404 = % 7140 lei 234 500 lei 5121 6545 lei 4426 95 lei Înregistrarea amortizării lineare anuale Amortizarea anuala = valoarea de intrare/nr. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii inclusiv 13 . Lucrările de modernizare se realizează de către un terţ.

TVA 19 %. cheltuieli de transport înscrise în factură 500 lei. TVA 19%. SC SIMCOR SA casează un camion a cărui valoare de înregistrare este de 10000 lei.2005 SC BETA cumpara un utilaj conform facturii nr. efectuate de o societate specializată iar recuperările de piese de schimb sunt de 100 lei. Înregistrarea modernizării maşinii % = 404 3570 lei 213 3000 lei 4426 570 lei Înregistrarea amortizării anuale Valoarea rămasă de amortizat = 12000 lei – (1200lei*6ani) = 4800 lei Amortizarea anuală = valoarea rămasă de amortizat + valoarea modernizată/nr. Cheltuielile cu casarea camionului au fost de 40 lei.267 în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 9000 lei. Pe data de 11. Valoarea neamortizată se suportă de unitate în 2 ani. amortizat în valoare de 8000 lei. ştiind că metoda de amortizare utlizată este cea liniară.2005 de o firmă specializată. Casarea mijlocului de transport : %= 2133 10000 lei 2813 8000 lei 471 2000 lei Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: 6583 = 401 40 lei Înregistrarea pieselor de schimb 3024 = 7588 100 lei Se crediteaza contul 8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" cu suma de 2000 lei 142. Pe data de 26.12.2005 se face recepţia finală a utilajului.amortizarea lunară a maşinii modernizate pe durata rămasă. Utilajul are o durată de utilizare de 7 ani şi se amortizează degresiv iar după expirarea acesteia se casează. Punerea în funcţiune a utilajului necesită lucrări de montaj efectuate pe data de 25.12. de ani = (4800lei + 3000 lei) /4 = 7800 lei/4 = 1950 lei/an 6811 = 2813 1950 lei 139. Factura nr.12.27 % Coeficientul de multiplicare = 2 14 . 4589 privind lucrările de montaj prezintă următoarele date: costul lucrărilor 1000 lei. Costul utilajului = preţul de achiziţie + cheltuielile de transport = 9000 lei + 500 lei = 9500 lei % = 404 11 305 lei 2131 9 500 lei 4426 1 805 lei % = 404 1 190 lei 2131 1 000 lei 4426 190 lei Durata de utilizare 7 ani Rata anuală de amortizare = 100/7 = 14.

54 % Tk = (Dn+1) – 100/Ra= (7+1) – 100/28.54 = 8.preţul de vânzare al clădirii .valoarea de înregistrare a clădirii .27% = 28.Rata degresivă de amortizare = 2*14.4 = 4 Tk = momentul pentru trecerea de la amortizarea degresivă la amortizarea lineară Dn = Durata normală de funcţionare Ra = Rata amortizării degresive Exerciţiul Valoare de intrare Amortizare degresivă şi lineară 2 2997 2141 1530 958 958 958 958 Valoare rămasă 3 7503 5362 3832 2874 1916 958 - 0 1 1 10 500 2 10500 3 10500 4 10500 5 10500 6 10500 7 10500 Înregistrarea amortizării utilajului 6811 = 2813 10500 lei Casarea utilajului 2813 = 2131 10500 lei 151.52500 lei .dobânda lunară – 7500 lei .numărul ratelor prevăzute în contract – 3 rate lunare .valoarea amortizării până la data vânzării – 12500 lei .avansul încasat la vânzarea cu plata în rate – 17850 lei .250 lei 7583 75.275 lei (taxa colectata aferenta dobanzii) inregistrarea avansului incasat % = 461 21241.250 lei = % 26.50 lei 5121 17850 lei 461 - 15 .75000 lei .500 lei (dobanda de incasat) 4427 4.000 lei 4427 14.775 lei 472 22.SC ALFA SA vinde cu plata în rate o clădire pentru care se cunosc următoarele date: .inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe 461 = % 89.

ce urmează a fi predate unui alt agent economic în regim de leasing operaţional.inregistrarea scoaterii din evidenta a m.500/luna x 3 = 22. Facturarea ratei de leasing către utilizator 4111 = % 109. 12. Contabilitatea locatorului Achiziţia maşinii de frezat % = 404 6545 lei 2131 5500 lei 4426 1045 lei Înregistrarea amortizării lunare 5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună 6811 = 2813 92 lei Operaţia se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului.500 lei 4 40. SC LUKOIL SRL achiziţionează de la furnizori interni de mijloace fixe.48 lei Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei 461 = % 3917. iar durata normată de funcţionare a maşinii este de 5 ani.4427 3391. la preţul de achiziţie de 5500 lei. o maşină de frezat.500 155.50 lei inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii Rata lunară =( 89250 lei -21241.48 lei 7583 3292 lei 4427 625.f.48 lei Încasarea creanţei 5121 = 4111 109.48 lei Scoaterea din gestiune a maşinii de frezat % = 2131 5500 lei 2813 2208 lei 6583 3292 lei Încasarea creanţei de la locatar 5121 = 461 3917.50 lei .000 lei 472 includerea in venituri a dobanzii incasate = 766 7. Contractul este de 2 ani. La expirarea contractului se convine vânzarea către locatar a maşinii de frezat la valoarea reziduală.48 lei Predarea maşinii de frezat în leasing agentului economic 16 .48 lei 706 92 lei 4427 17.50 lei la care se adaugă luna dobânda în sumă de 7500 lei 5121 = 461 30169. TVA 19%.50 lei) /3 = 22669. % = 212 52.500 lei a.

chirii şi alte datorii asimilate” 201.2675 = 2131 5500 lei Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevenţe.la 11 octombrie 1000 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc . Aprovizionarea în cursul lunii a fost: .la 5 octombrie 800 mc la costul de achiziţie de 80 lei/mc .la 20 octombrie 900 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc Consumurile lunii octombrie au fost:  La 8 octombrie 1100 mc  La 18 octobrie 1500 mc 1 A – Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) Intrări Cost unitar lei 80 Ieşiri Cost unitar lei Stoc Cost unitar lei 75 75 80 75 80 82 82 82 Data 1/10 5/10 8/10 11/10 18/10 20/10 Q mc Cost total lei 64000 Q mc Cost total lei Q mc 1200 1200 800 800 Cost total lei 90000 90000 64000 7500 64000 82000 32800 10660 0 1100 1000 82 82000 100 800 600 900 82 73800 75 82500 100 800 1000 75 80 82 7500 64000 49200 400 1300 17 . SC MOBILA ALFA SA are în depozitul de materii prime la 1 octombrie 1200 mc lemn de brad de un anumit sortiment la preţul de cumpărare de 75 lei/mc. locaţii de gestiune.

2 B – Metoda costului prestabilit de 77 lei/mc K = (Sold iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţe de preţ cumulate aferente intrărilor în cursul anului) / (Sold iniţial al stocurilo la preţ standard + Valoarea cumulată la preţ standard a stocurilor intrate) Diferenţe de preţ = Valoarea la cost standard a bunurilor ieşite * K Intrări Ieşiri Stoc Cost Cost Cost Cost Cost Cost Data Operaţia Q Q Q unitar total unita total unita total mc mc mc lei lei r lei lei r lei lei Stoc iniţial Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 800 800 77 3 61600 2400 110 0 100 0 100 0 77 77000 120 0 200 0 900 77 92400 -2400 15400 0 69300 1/10 5/10 77 8/10 77 11/1 0 18/1 0 77 5 77000 5000 150 0 77 11550 0 190 0 77 14630 0 5000 30800 2500 18 400 77 .

10.0216 Diferenţe de preţ aferente ieşirilor = 115500*0.632 lei/mc)/( 900 mc + 400 mc) = 81. Înregistrări în contabilitate după două variante: .0216 = 2500 3 C – Metoda costului mediu ponderat (CMP) Intrări Ieşiri Cost Cost Cost Cost Data Q mc unitar total Q mc unitar total lei lei lei lei 1/10 5/10 800 80 64000 8/10 1100 77 84700 11/10 1000 82 82000 11944 18/10 1500 79.2500 20/1 0 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 900 900 77 5 73800 4500 130 0 77 10010 0 7000 Data de 08.632 CMP = (1200 mc*75 lei/mc + 800 mc*80 lei/mc)/(1200 mc +800 mc) = 77 lei/mc CMP = (900 mc*77lei/mc + 1000 mc*82lei/mc)/(900 mc+1000mc) = 79.8 0 400 79.632 lei/mc CMP = (900 mc* 82 lei/mc + 400 mc * 79. TVA 19%. – consum 1500 mc K = (Si 308 +/. La sosirea facturii se constată că valoarea facturată este de 1200 lei. TVA 19 %.A – Varianta cu stornarea 19 .632 8 20/10 900 82 73800 Q mc 1200 900 Stoc Cost unitar lei 75 77 Cost total lei 90000 69300 31852.271 mc 202. La SC INTEGRAL SRL se recepţionează materii prime sosite fără factură în valoare de 1000 lei.10 – consum 1100 mc K=0 Data 18.Rd/c 308)/ (Si 301 + Rd 301) = [-2400+(2400+5000)]/[92400 + (61600+77000)] = 0.

a). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). a).a). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b).B – Varianta cu înregistrarea diferenţelor. La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 071 lei 301 900 lei 4426 171 lei 3. La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 301 1 200 lei 4426 228 lei . a). 2. Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). La sosirea facturii se face înregistrarea 401 = % 119 lei 301 100 lei 20 . La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 408 1 190 lei 301 200 lei 4426 38 lei 4426 = 4428 190 lei Cum efectuaţi contabilizarea în condiţiile în care valoarea facturată este de 900 lei şi TVA 19%. Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c).

SC DIAMANT SRL primeşte spre vânzare în consignaţie mărfuri evaluate la 500 lei. ados comercial 25%. Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute.1871 = 2201 % = 371 14 000 lei 607 9 564 lei 378 2 201 lei 4428 2 235 lei 286. Deponentul este persoană fizică Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .1871 Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc 707*k = 11 765 * 0. comision 20 % şi TVA 19 %. Din „Jurnalul cumpărăturilor” şi „Jurnalul de vânzare” rezultă că în cursul lunii martie au avut loc următoarele operaţii: a) Se achiziţionează şi se recepţionează mărfuri ştiind că preţul de cumpărare este de 14000 lei.3325] = 5500/29400 =0. Si371 = 11 900 lei Si378 = 2 000 lei K = (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371+Rd371) – (Si 4428 + Rc 4428)] = (2000 +3500)/ [(11900+20825) . Să se efectueze înregistrările contabile în condiţiile în care: a). S-au vândut mărfuri în numerar în valoare de 14000 lei din care TVA 2235 lei.4426 = 4426 4428 19 lei 190 lei 253.100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei 21 . 371 = % 20 825 lei 401 14 000 lei 378 3 500 lei 4428 3 325 lei 4426 = 401 2660 lei b).SC CRISUL SA are ca cativitate desfacerea cu amănuntul şi dispune la începutul lunii martie de mărfuri în valoare de 11900 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA. TVA 19 %. cu un adaos comercial de 2000 lei. 5311 = % 14 000 lei 707 11 765 lei 4427 2 235 lei c).

Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % . Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 1.100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 22 . Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.

2005 este de 2% şi se acordă printr-o factura ulterioară.Vanzarea de marfuri: 4111 = % 2540 lei 23 . iar remiza pentru poziţia privilegiată deţinută de SC BETA SA este de 5%. Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.scont de decontare (2135 * 2%) = 46 lei . Remizele acordate pentru vânzări superioare sumei de 1000 lei. Preţul de înregistrare al produselor finite este de 2000 lei. Rabatul acordat pentru defecte este de 30 lei. SC ALFA SA livrează la SC BETA SA produse finite (BETA le recepţionează ca mărfuri) a căror valoare este de 2300 lei.TVA aferenta scontului de decontare (46 * 19%) = 9 lei Total factura de reducere 55 lei In contabilitatea SC ALFA SA se inregistreaza : 1).02. Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 2.suma bruta (net comercial) 2135 lei .1300 din 1 februarie 2005 cu scadenţă la 28 februarie 2005.4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).Reflectarea în contabilitatea unităţii deponentului Transmiterea bunurilor spre vanzare consignatarului: 357 = 371 500 lei Facturarea bunurilor vandute: 4111 = % 595 lei 707 500 lei 4427 95 lei Scaderea din gestiune a bunurilor vandute: 607 = 357 500 lei Incasarea sumei repr. Scontul pentru decontarea facturii la 10. Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 2300 lei (-) Rabat 30 lei Net 1 2270 lei (-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 1000 lei): 2300 * 1% = 23 lei Net 2 2247 lei (-)Remiza 2 (pentru importanta clientului): 2247 * 5% = 112 lei NET COMERCIAL 2135 lei (+) TVA : 2135 * 19% = 406 lei NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) = 2541 lei .bunurile vandute si facturate: 5311 = 4111 500 lei 291. 1%. Înregistrările se vor efectua la SC ALFA SA şi SC BETA SA. conform facturii nr.

banca reţinând un comision de 4 lei. 4111 = % 714 lei 371 600 lei 4427 114 lei 413 = 4111 714 lei % = 413 714 lei 5121 710 lei 627 4 lei 24 . SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie în favoarea SC GAMA SA.Cumpararea de marfuri: % = 401 2540 lei 371 2135 lei 4426 405 lei 2). 413 = 4111 714 lei 5131 = 413 714 lei . taxă scont 14 lei.Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura reducere): % = 4111 55 lei 667 46 lei 4427 9 lei In contabilitatea SC BETA SA se inregistreaza: 1).701 2135 lei 4427 405 lei 2). • în contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar): 401 = 413 714 lei • în contabilitatea andositului (noul beneficiar): 413 = 4111 714 lei . SC ALFA SA vinde societăţii SC BETA SA mărfuri în valoare de 600 lei.păstrează cambia în portofoliu până la scadenţă când se face decontarea directă cu „trasul” prin încasarea în numerar. la scadenţă. Posesorul cambiei.C. respectiv SC GAMA SA poate să utilizeze cambia într-unul din următoarele moduri: .D – decontează cambia prin intermediul băncii sau oficiul poşatl. % = 413 714 lei 5114 700 lei 666 14 lei . TVA 19%.A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA faţă de care are o obligaţie dintr-un raport comercial anterior.B – scontează cambia la bancă înainte de scadenţă.Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 55 lei 767 46 lei 4426 9 lei de 304. SC ALFA SA se aprovizionează de SC GAMA SA cu mărfuri în valoare de 600 lei. TVA 19 %.

000 lei 5311 = 2678 3. % = 401 2380 lei 301 2000 lei 4426 380 lei .Impozabile la intern 2000 lei * 19% = 380 lei b). la intern 2000 lei.625 TVA de dedus = TVA deductibilă * prorata de TVA = 380 lei * 0. la intern scutite de TVA 1500 lei 4111 = 701 1500 lei Să se realizeze și contabilizeze regularizarea TVA.50 lei 636. TVA 19 % % = 4111 2380 lei 701 2000 lei 4427 380 lei 2. Scutite 1500 lei Prorata de TVA = Venituri din operaţiuni supuse TVA/Total Venituri = (2000 lei +500 lei)/ 4000 lei = 0. la export 500 lei 4111 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei 3. TVA 19 %. din care: 1.livrarea de produse finite: 4000 lei. Export 500 lei * 19% = 95 lei c). SC CRISANA SA efectuează următoarele operații în luna decembrie: .50 lei 4427 = % 475 lei 4426 237.50 lei 4423 237. Casa de amanet AMA SRL încheie un contract cu o persoană fizică.000 lei 5311 = 704 450 lei Si concomitent Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. Calculul TVA aferentă produselor finite vândute: a).340.000 lei si concomitent Debit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.achiziționarea de materii prime 2000 lei. La data scadenţei pot interveni următoarele situaţii: .A – proprietarul ceasului rambursează împrumutul şi comisionul şi reprimeşte ceasul.000 lei 25 . Pentru aceasta.50 lei 635 = 4426 142. Acordarea împrumutului 2678 = 5311 3. se percepe persoanei fizice un comision de 15 %. pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3000 lei pe o perioadă de 6 luni. proprietara unui bun de valoare.5 = 237.

La scadenta.927 lei 707 3. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire.000 lei . aportat integral la data înfiinţării. drept pentru care casa de amanet măreşte comisionul.inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute: 607 = 371 3. Preţ evaluat 3000 lei.000 lei. Şi în acest caz pot apărea două situaţii: .300 x 19%) Înregistrarea vanzarii bunului: 5311 = % 3. având ca obiect de activitate „Confecţii metalice şi prestări de servicii în transportul auto”. Pret evaluat 3. 639.B2 – casa de amanet devine proprietara bunului pe care il înregistrează ca mijloc fix.000 lei 371 = 378 300 lei 371 = 4428 627 lei . La 1 ianuarie 2005 se constituie şi îşi începe activitatea SC CONFMETAL SRL din Marghita. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire. iar dupa expirarea noului termen. Cei trei asociaţi au subscris un capital social de 500.300 lei 4427 627 lei Casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa: 371 = 2678 3.. . 26 .000 lei La scadenta. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).000 lei 607= 378 300 lei 607= 4428 627 lei Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.C – proprietarul bunului se prezintă dar nu dispune de suma necesară achitării datoriei şi solicită o prelungire.B1 – casa de amanet vinde bunul în regim de consignaţie. TVA 19%. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet). proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta. iar dupa expirarea noului termen.B – proprietarul bunului nu se prezintăşi conform înţelegerii casa de amanet devine proprietara acestuia.000 lei Comision 10% 300 lei TVA 627 lei (3. suma achitată fiind considerată drept contravaloarea bunului. comision 10 %. Se inregistreaza mijlocul fix 213 = 2678 3.

Asociatul SC ALFA SA (societate cu capital de stat) a subscris un capital de 350.000 lei . Suma de 5.plus 500 lei prime legate de capital. aportul în numerar al asociaţilor.000 lei c). Asociatul „A” persoană fizică a subscris un capital social în valoare de 50.000 lei.500 lei.000 lei constând în: .000 lei 512 = 456 5.000 lei . 456 = 104 500 lei 104 = 1012 500 lei g).000 lei format din: . stabilite prin statut. se angajează personalul salariat al societăţii.000 lei 3021 = 456 15.obiecte de inventar 10. 212 = 456 50.000 lei d). depuse în numerar odată cu capitalul subscris.500 lei f).000 lei 456 = 1011 100.000 lei 1011 = 1012 100. se depune integral în contul curent la BRD. La 1 februarie 2005 SC CONFMETAL SRL primeşte de la stat o subvenţie. în sumă de 10. 512 = 456 5.construcţii speciale 100.materii prime 70. Valorile subscrise au fost aportate integral.000 lei 456 = 1011 350. Asociatul SC INA SRL (societate cu capital privat) a subscris un capital social în valoare de 100.000 lei 212 = 456 100.500 lei 1011 = 1012 5.000 lei 301 = 456 70.materii auxiliare 15.000 lei 2131 = 456 200. conform procesului verbal nr. format din 85 de muncitori şi 15 persoane pentru administrare şi conducere.10 din 10.000 lei constând în numerar. e).maşini.clădiri 50.000 lei pentru finanţarea investiţiilor (instalaţii de 27 .000 lei 303 = 456 10.000 lei 456 = 1011 50.000 lei .000 lei .500 lei 456 = 1011 5. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare de la Camera de Comerţ şi Industrie şi înregistrarea la Administraţia Financiară teritorială ca societate comercială cu personalitate juridică.000 lei 1011 = 1012 350.000 lei b). utilaje şi instalaţii de lucru 200.01.000 lei . care se capitalizează. 512 = 456 50. Pentru constituirea societăţii s-au cheltuit 500 lei.2005. TVA inclus reprezentând prima legată de capital. astfel: a).numerar 5.000 lei 1011 = 1012 50.

venituri din plasamente – 300 lei .10000 lei (10000 acţiuni * 1 leu valoarea nominală) .000 lei şi mijloace de transport 5.creşterea conturilor de datorii la furnizori – 200 lei . În faza a adoua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3000 de acţiuni la un preţ de emisiune egal cu 28 .000 lei. Primirea subvenţiei 445 = 4752 10000 lei Achiziţionarea utilajului % = 404 17850 lei 2131 10000 lei 2133 5000 lei 4426 2850 lei Amortizarea anuală 15000 lei /10 = 1500 lei/an 6811 = 2813 1500 lei Se include amortizarea subvenţiei la venituri 4752 = 7584 1000 lei Se încasează subvenţia 5121 = 445 10000 lei 915.venituri din provizioane – 500 lei .cheltuieli cu amortizarea – 2000 lei .datorii la furnizori) impozit pe profit plãtit = 10000 lei + 2000 lei – 500 lei – 300 lei – (1500 lei – 300 lei – 1300 lei – 200 lei) – 1000 lei = 9900 lei 916.impozit pe profit plătit – 1000 lei.creşterea stocurilor de materii prime – 1500 lei . Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploare ale unui societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării şia a elementelor extraordinare – 10000 lei .capital social .scăderea stocurilor de mărfuri – 300 lei . Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4000 lei pentru care se emit 2000 de acţiuni. Situaţia înainte de dubla creştere a capitalului se prezintă astfel: . durată de viaţă utilă 10 ani.scãderea conturilor de creanţe clienţi . TVA 19 %).rezerve – 5000 lei.lucru achiziţionate de la furnizori în sumă de 10. după care se trece cota parte din suvenţie la venituri.scăderea conturilor de creanţe clienţi – 1300 lei . CF de exploatare = rezultatul înaintea impozitării + cheltuieli cu amortizarea – venituri din provizioane – venituri din plasamente – (creşterea stocurilor de materii prime – scăderea stocurilor de mãrfuri . Se înregistrează subvenţia anuală liniară a imobilizării corporale.

Seminţele.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea rezervelor Capital social 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei Rezerve 5000 lei .25 = 0. 29 . ingrasamintelor chimice si a medicamentelor: 6025 = 3025 800 lei 6026 = 3026 700 lei 6028 = 3028 500 lei 6028 = 3028 200 lei 288.4000 lei = 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (14000 + 1000) / 12000 =1.25 lei/actiune . îngrăşămintele chimice şi medicamentele se eliberează în consum. SC ACONALEX SA vinde mărfuri cu plata în rate în valoare de 8500 lei din care 1500 lei adaos comercial.5 . precum şi medicamente de uz veterinar în valoare de 200 lei.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea aporturilor în numerar Capital social 14000 lei Aport în numerar 3000 lei Rezerve 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acţiuni în numerar = (14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1.2 = 0. % = 401 2.05 lei 210.2 lei/actiune DS = 1. TVA 19 %.25 – 1. TVA 19 %. TVA 19%. VN = 1 leu/ acţiune . furajele.1.618 lei 3025 800 lei 3026 700 lei 3028 500 lei 3028 200 lei 4426 418 lei Eliberarea în consum a semintelor.Situaţia înainte de creşterea capitalului Capital social 10000 lei Rezerve 5000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă veche = (10000 + 5000) / 10000 = 1.5 lei/actiune . Calculaţi valoarea DA şi DS generate de creşterea de capital.25 lei /actiune DA = 1. Dobânda este de 850 lei şi este scadentă odată cu ultima rată.valoarea nominală. furaje 700 lei şi îngrăşăminte 500 lei. SC GROPITA SA se aprovizioneazo cu seminţe în valoare de 800 lei. Se încasează un avans de 40 % la vânzarea mărfurilor iar restul se încasează în 5 rate egale. furajelor.

19 = 646 lei Avans fărăp TVA = 3400 lei Restul de încasat = 10115 lei – 3400 lei = 6715 lei Mărimea unei rate inclusiv TVA = 6715 lei/5 = 1343 lei TVA inclusă în rată = 1343 -1343/1.4046/1.descărcarea gestiunii de mărfuri în luna ianuarie: 30 .19 = 1343 – 1128 = 215 lei Rata lunară fără TVA = 1343 lei – 215 lei = 1128 lei Rata de încasat (fără TVA şi dobândă) 1128 1128 1128 1128 1128 5640 Luna 1 2 3 4 5 TOTAL TVA aferent 215 215 215 215 215 1075 Total rată lunară 1343 1343 1343 1343 1343 6715 Rest de încasat 5372 4029 2686 1343 - Cont 472: Scadenţa conform tabelului de mai sus: Luna 1 2 3 4 5 TOTAL Suma de repartizat (cont 472) 1128 1128 1128 1128 1978 6490 Conturi corespondente 707 1128 1128 1128 1128 1128 5640 766 850 850 Facturarea şi livrarea mărfurilor cu plata în rate 4111 = % 11611 lei 707 3400 lei 4427 646 lei 472 6490 lei 4428 1075 lei Încasarea avansului de 40% 5311 = 4111 4064 Cost de achiziţie aferent avansului = 7000 lei * 40 % = 2800 lei .Preţul de achiziţie al marfii 7000 lei Adaos comercial 1500 lei TVA neexigibil 1615 lei Avans inclusiv TVA = 10115 lei * 40% = 4046 lei TVA aferent avansului = 4046 lei .

O societate comercială cu un capital social de 20. Capital social (4000 acţiuni * 5 lei) 20000 lei Rezerve 5000 lei Total capitaluri proprii 25000 lei VN = Capital social / Nr.02 lei/ acţiune DS = VMC veche – VMC nouă = 6.% = 371 “Mărfuri” 10115 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2800 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4200 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 1500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 1615 lei Încasarea primei rate 5311 = 4111 1343 Lei 4428 = 4427 215 lei Formarea veniturilor aferente primei rate 472 = 707 1128 lei Cheltuieli anticipate trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând costul de achiziţie aferent ratei încasate (4200 lei: 5 = 2863 lei) 607 = 471 2863 lei Formarea veniturilor afrente ultimei rate şi încasarea dobânzii 472 = % 1978 lei 707 1128 lei 766 850 lei ??.000 de acţiuni la o valoare de emisiune stabilită în urma negocierilor de 5. iar acţiunile emise sunt subscrise de vechii şi noii acţionari. Să se contabilzeze operaţiunea de majorare a capitalului social şi să se explice mecanismul prin intermediul căruia se realizează protecţia vechilor acţionari.000 de lei.1 lei/acţiune. Rezervele pe care le deţine societatea sunt de 5. 456 = % 5100 lei 1011 5000 lei 1041 100 lei ??.05 lei/acţiune = 0.25 lei/acţiune – 6.25 lei/acţiune Situaţia capitalului în urma emiterii celor 1000 de acţiuni : Capital social 20000 +5000 = 25000 lei Rezerve 5000 lei Prime de emisiune 100 lei Total capitaluri proprii 30100 lei VMC nouă = 30100lei /5000 acţiuni = 6. De acţiuni = 20000/4000 = 5 lei VMC veche =(20000+5000) / 4000 = 6.20 lei/acţiune Acţiuni vechi/acţiuni noi = 4000/1000 = 4/1 Pentru fiecare acţiune veche asociaţii vor primii 0.000 lei divizat în 4. În urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor. la o societate comercială se decide diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei 31 .20 lei/acţiune.000 de acţiuni decide majorarea acestuia prin emisiunea a 1.

divizat în 5000 de acţiuni şi rezerve constituite în valoare de 10000 lei. împrumutul fiind rambursta de către debitor în rate egale. Societatea are un capital social de 100000 lei.pierderi ce provine din exerciţiile finaciare anterioare. cu o dobândă de 5 % pe an. După rambursarea integrală a împrumutului acţiunile deţinute sunt vândute la preţul de 120000 lei. cu încasare prin virament. Capital social (5000 acţiuni * 20 lei) = 100000 lei Rezerve legale 10000 lei Report pierderi 15000 lei Total capitaluri proprii 95000 lei Valoarea matematică a unei acţiuni = 95000 lei / 5000 acţiuni = 19 lei 5000 acţiuni * 1 leu = 5000 – se decontează de la rezerva legală. Să se explice mecanismul aferent reducerii capitalului şi să se contabilizeze operaţiunea de acoperire a pierderii. Societatea acordă entităţii la care deţine participaţii un împrumut de 60000 lei pe o perioadă de 3 ani. Achiziţionarea acţiunilor cu decontare imediată 263 = 5121 80000 lei 263 = 269 20000 lei 269 = 5121 20000 lei Acordarea împrumutului 2673 = 5121 60000 lei Încasarea dobânzii şi a ratei din împrumut. Pierderea în valoare de 15000 lei se acoperă pe seama rezervelor iar diferenţa prin reducerea numărului de acţiuni. corespunzator dobanzii aferente imprumutului 2674 = 763 3000 lei Vânzarea intereselor de participare 461 = 7613 120000 lei Descărcarea gestiunii intereselor de participare 6641 = 263 100000 lei 5121 = % 32 . O societate achiziţionează acţiuni încadrate în categoria intereselor de participare în valoare de 100000 lei. % = 117 15000 lei 106 5000 lei 1012 10000 lei Situaţia capitalului propriu după acoperirea pierderii: Capital social (5000 acţiuni * 19 lei) 95000 lei Rezerve legale 5000 lei Total capitaluri proprii 100000 lei ??. 2673 20000 lei 2674 3000 lei Se constituie venituri. decontarea efectuându-se imediat prin virament în proporţie de 80% iar pentru diferenţă decontarea fiind ulterioară tot prin virament.

stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.400 . care se imputau gestionarilor.lipsuri de piese de schimb 80 lei. Inregistrare factura % = 401 301 4426 % 408 301 4428 lei 1.000 4428 lei 190 2. care se imputau gestionarilor. produse finite avand costul de productie prestabilit de 10. Ulterior.000 1041 lei 400 .960 lei.000 lei.lipsuri de piese de schimb 80 lei. acoperirea ch.la 100 lei.plus de obiecte de inventar 300 lei. in valoare de 1.800 lei.200 lei.190 301 lei 1.000 -40 202. Rezolvare: .200 lei 228 lei -1.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 200 lei. TVA 19%. plus prima de emisiune de 400 lei.plus de obiecte de inventar 303 = 7584 lei 300 .incasarea contravalorii act 5121 = 456 lei 5. Receptionarea marfurilor % 408 lei 1. . 1041 = 201 lei 200 228. inregistrare productie inregistrare diferente de pret 345 = 711 348 = 711 lei lei 10.A – varianta cu stornarea.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 6021 = 3021 lei 200 cheltuiala nedeductibila daca stocul nu a fost asigurat . tva 19%. Rezolvare: In conformitate cu IAS 2 si Directiva 3055 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. din prima de emisiune suma de 200 lei se foloseste pentru acoperirea unor cheltuileli cu emiterea de noi actiuni.inregistrare capital subscris varsat 1011 = 1012 lei 5.428 lei 1.190 lei -1.B – varianta cu inregistrarea diferentelor.000 lei -190 Concomitent. La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1. care se vand cu un pret de vanzare de 10. Rezolvare: A.000 lei.majorare capital social: 5400 lei 456 % 1011 lei 5.folosirea primei pt. La SC “LIDO” SA cu ocazia inventarierii se constata: . . .la 100 lei. Inregistrari in contabilitate dupa doua variante: . TVA 19%. TVA 19% descarcare de gestiune 6024 = 3024 lei 80 imputarea pieselor de schimb 4282 / 461 = 7588 lei 100 4282 / 461 = 4427 lei 19 421 = 4282 lei 119 37. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie.000 lei.plus de materii prime 301 = 7584 lei 500 . La finele lunii costul efectiv de productie.219. Varianta cu stornarea 1. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura. Rezolvare: . stornare Inregistrari initiale 33 .plus de materii prime 500 lei. SC DELTA SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni cu o valoare nominala de 5.400 . .

dupa care se scot din evidenta.rezerve statutare 2.190 301 lei 200 4426 lei 38 4426 = 4428 lei 190 145. impozitul pe dividende 10%.900 7583 lei 10.000 4427 lei 1. . SC CALIPSO SRL hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea urmatoarelor elemente de capital propriu: .achitarea actiunilor rascumparate .000 101. primita de la o societate specializata. S. . pentru cercetarea pietei. 101. TVA 19%.000 lei 190 si % = 401 lei 1.000 lei 250 44.C. Rezolvare: Inregistrari contabile . astfel: . achitata din contul de disponibil de la banca.sume platite pentru publicitate TV.250 109 lei 1. in valoare de 80 lei.250 5121 lei 1. fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei . din casieria unitatii 10 lei. “ALFA” S.rascumpararea actiunilor . in suma de 40 lei.200 lei.190 lei 1.428 408 lei 1. iar pretul pietei 1. Receptionarea marfurilor % 408 301 4428 2.taxa de inscriere factura 101 publicitate TV 201 = 401 401 = 5121 201 = 401 201 = 401 401 = 5311 lei lei lei lei lei 40 40 30 10 10 Total cheltuieli de constituire: 80 lei.250 lei.rezerve din reevaluare 4.250 lei 1. valoarea nominala este de 1. care a avut destinatia de bar de zi. 34 . in suma de 30 lei. 67. cu o cota anuala de 16 lei.000 lei.factura nr. complet amortizat.B. SC SIGMA SA rascumpara actiuni proprii in scopul reducerii capitalului social. Varianta cu inregistrarea diferentelor 1. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani. . Rezolvare: Inregistrari contabile: .000 lei.A.taxa de inscriere la Registrul Comertului. Inregistrare factura lei 1.anularea actiunilor 109 = 462 = % 1012 149 462 lei 1. Rezolvare: Inregistrare factura 4111 % lei 11.900 Descarcare gestiune 2812 = 2812 lei 3. amortizare anuala scoaterea din evidenta 6811 = 2801 lei 2801 = 201 lei 16 80 Nota: la inregistrarea operatiilor nu am tinut cont de TVA deoarece acest lucru nu a fost precizat.

000 lei.000 x 2 Achitat initial: 10.000 Terenurile nu se amortizeaza. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta. Rezervele statutare si cele inregistrate ca alte rezerve au fost constituite din profitul net.000 127. ci in data de 31. Ulterior. iar rezervele din reevaluare inregistrate in contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.000 x 2% Inregistrari contabile: . Inregistrari contabile: .200 1171 lei 3. ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar. Rezolvare: Valoare actiuni: 5.2004: 50. in aceste cazuri voi ignora impozitul pe dividende si pe profit mentionate in textul problemei. rezultatul reportat 3.000 5.200 1063 lei 2.000 167.achizitie actiuni servicii SSIF .majorare capital social % 1012 lei 8.07.2004 cu scadenta la 31.recunoastere teren si concomitent 2111 = 4753 lei 475 = 7582 lei 5.000 lei = 200 lei 261 % 5121 2691 622 = 401 401 = 5121 2691 = 5121 = lei 10.01.31. impozit 10% Rezolvare: Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil si nu vor putea fi folosite pentru majorarea capitalului social decat in masura in care imobilizarile corporale pentru care au fost constituite aceste rezerve vor fi vandute. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei. In aceeasi situatie se afla si rezultatul reportat. 93.000 lei 3.12. cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.factura servicii SSIF .2004 .000 lei 200 lei 200 lei 3. avand valoarea nominala de 2 lei/actiune. achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate. se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar.000 1068 lei 1.7. SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului. prin urmare venitul din donatii se recunoaste integral la momentul inregistrarii donatiei.000 .- alte rezerve 1.000 x 40% x 6/12 = 10.000 lei 35 .000 x 70% Achitat final 10. Rezolvare: Inregistrari contabile: .07. fiind deja impozitate. SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.000 lei = 7. Prin urmare. Comisionul societatii de valori mobiliare este de 2%.12.2005 in valoare de 50. cu o dobanda de 40%.2006.000 lei.000 lei = 3.200 lei.000 Comision SSIF 10. Rezolvare: Calcul dobanda 1.000 lei 7.plata rest plata actiuni = 10.

Calcul dobanda 1.000 lei. Rezolvare: Inregistrari contabile: .12.01.900 .900 2131 lei 1.in natura un utilaj 1.inregistrare credit .rascumparare actiuni 1091 = 5121 lei 2.500 1682 = 5121 lei 15.la 31. costul de achizitie 9 lei.000 1682 = 5121 lei 20. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie.rascumparare actiuni . iar 1/4 ulterior.cheltuietuieli de constiruire in cazul in care sunt imobilizate: 201 = 5121 lei 60 si lunar amortizarea 6811 = 2801 lei xx 36 .000 666 = 1682 lei 15.000 149 lei 1. Rezolvare: Inregistrari contabile: .000 60.000 lei. inregisrtarea creditului ca nerambursat la scadenta 1621 = 1622 lei 50.000 666 = 1682 lei 10.12.600 lei . Rezolvare: Inregistrari contabile: .01.31.2005 666 = 1682 lei 20.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire.500 - 65.000 la 31.2006: 50. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.000 1012 = % lei 10.2006 1622 = 5121 lei 50.inregistrare varsaminte 456 = 1011 lei 2.000 x 31 x 1% = 15.000 si concomitent.000 1091 lei 9. concomitent 1011 = 1012 lei 1.000 la 31. Se diminueaza capitalul social al SC “SOMESUL” SA prin rascumpararea si anularea a 1.2005 .000 x 40% = 20.01.2005: 50.2005 . divizat in 40 actiuni. La SC MULTIMOD SA se restituie valoarea nominala a unor actiuni la solicitarea unor actionari.12.000 6. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.2004 5121 = 1621 lei 50.000 % = 456 lei 1. Aporturile actionarilor sunt: .constituire capital social .000 lei Calcul dobanda penalizatoare 1. cu 50 lei nominalul.12.000 1682 = 5121 lei 10.anulare actiuni 1091 = 5121 lei 9.31. in numerar.500 lei Inregistrari contabile: . Valoarea nominala este de 10 lei.600 5121 lei 300 si. in suma de 2.000 actiuni proprii.

prin subscrierea şi vărsarea sumei 5. iar in urma majorarii pretul devine 2.inregistrare productie . Rezolvare: 1. dar maxim 5 ani scoatere din evidenta la amortizarea completa 2801 = 201 lei 60 284.403.vanzare produse finite 345 = 711 345 = 348 4111 = % 701 4427 concomitent.23 = 96.500 lei.785 - ??Se subscrie societatea SC ALFA SA.inregistrare varsaminte 371 = % lei 500. Vom folosi cota de 24%. care se incaseaza de la beneficiar. La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta.100 1.000 lei. Rezolvare: TVA-ul nu este specificat dar trebuie luat in considerare. la pretul negociat de 1. din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2.in functie de durata. subscrierea de capital pentru suma de 5.23 lei TVA neexigibil: 500 .000 lei.23 4428 lei 96. în numerar.77 lei Inregistrari contabile: . TVA 19%. La sfarsitul exercitiului.diferente de pret .000 100 1. care se predau la magazine. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute.500 285 1.000 200 1.785 1.00 378 lei 403. Rezolvare: Inregistrari contabile: .77 229. Adaos comercial: 500 * 100/124 = 403. Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute.500 lei. Stocul existent este in valoare de 2.000 lei. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente.000 lei. conform Borderoului de subscriere: 37 . descarcarea de gestiune % = 345 711 348 incasarea facturii 5121 = 4111 lei lei lei lei lei lei lei lei lei 2. dupa metoda inventarului permanent.

2004.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 2. 1 Decontarea ulterioară.000 lei .La SC CRIŞUL SA se înregistrază următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de unitate: a) Rascumpărarea a 1.060 lei . Rezolvare: .2004: 456 = 1011 – 10. conform extrasului de cont: 1.000 lei.01. d) Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii. cu decontarea ulterioară. 2.la 31.000 acţiuni la preţul unitar de 5. Prin contractul de societate se specifică că 1/5 din valoarea capitalului să fie vărsat la bancă odată cu subscrierea (10. la preţul de 5.SC GAMA SA formată la 1 ian. 5311 = 456 – 5. Numerar la caserie: 1.000 lei. peste 1 an: 462 = 5121 – 5. c) Vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.000 lei .2/ acţiune: 0 1091 = 462 – 5.000 lei). La finele exerciţiului financiar se varsă 3/5 deci 6. 3.1. constituirea capitalului social vărsat: 1.000 acţiuni. b) Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate.000 lei.000 lei. cu decontarea prin virament.500 lei – 1012 100 lei – 149 7 0 Vânzarea de acţiuni proprii către un terţ: 1.2004 . Prin bancă. deci societatea dispune de 1.2 lei / acţiune şi valoarea nominală de 5 lei. 5121 = 456 – 5.461 = % 38 . Rezolvare: 5 răscumpărarea a 1000 de acţiuni la preţul de 5. 14.3 lei / acţiune. Valoarea noimnală a unei acţiuni este de 10 lei. Evidenţa vărsării capitalului social subscris: 1.000 lei.000 lei 57. cu încasarea imediată prin numerar.200 lei. . cu un capital de 10. la preţul de 5 lei / acţiune. 1011 = 1012 – 5.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 6. 456 = 1011 – 5. peste un an.000 /5 =2.000 lei constituit din aport în bani.la 01.12. 6 Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate: 0 % = 1091 – 2.000 lei 2.600 lei 2.subscriere capitalului varsat: 1011 = 1012 – 8.200 lei.

040 lei 149 20 lei ii.12.La scadenţă.N+1 fiind de 3. 1. 39 - . se estimeaza ca societatea va fi obligata in anul 2005 la efectuarea unor remedieri de 2.88 lei / euro i. 665 = 1621 .8 lei EURO: 1. cu încasarea imediată prin numerar: % = 1091 – 1.500) .91 lei/ euro: 1. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (anul 2004). Rezolvare: . decontarea prin virament: 5121 = 461 – 1.obţinerea creditului în sumă de 10. Ajustarea creditului la cursul valutar de 3.800 -38. care factureaza producatorului suma de 2400 lei.500 . In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica.800 lei (38.000 EURO la cursul de 3.91: 1. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta in valoare de 8.000 X 3.665 72. % = 5124 .91 lei / EURO: 1.000 lei . cu o amortizare înregistrată de 5.12.500 lei. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 3.1092 – 1. Rezolvare: 1 achiziţionarea în anul 2003 a camionetă la valoarea de 8.Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. 5124 = 1621 – (10. 2 În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcţie de inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică. pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de 1 an de zile. In perioada de garantie oferita clientilor. Rambursarea creditului la cursul de 3.060 lei 8 0 Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii.560 lei 1.000 lei. ea va constitui un provizion in valoare de 2.000 lei: 1. 2113 = 105 83. cursul valutar la 31.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5. 665 = 1621 – 600 (39100-38500=600 lei) 2. Deoarece cumparatorul se afla intr-o alta localitate unde unitatea producatoare nu are reprezentanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea defectiunilor. cursul valutar la 31.000) Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.000 lei.80 ) 38.5311 60 149 4. care este de 25%. SC ARTIC SA produce frigidere. care este de 25%. 2133 = 404 – 8.300 lei (38.39. TVA 19%.200 lei.100 lei 38. 1621 = 765 .500 – 1621 600 .85 lei/EURO 1.N fiind de 3. urmare a reclamatiilor primite de la acestia.800-38.000 lei 2.

. 201 = 5311 . 2801 = 201 – 80 lei 115. in valoare de 80 lei.33 lei(80/60 luni) ii. in suma de 30 lei.240 lei create in unitate. 6811 = 2801 – 16 lei 3. din caseria unitatii 10 lei. 201 = 5121 – 70 lei. 1518 = 7812 – 2. Rezolvare: a) achitarea cheltuielilor de constituire: i. Cehltuieli de constituire se amortizeaza in 5 ani. 6811 = 2801 – 16 lei 4. 6811 = 2801 – 16 lei 5. din caseria unităţii: 1.48 40 . pentru cercetarea pietei. factura nr. SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. 101.360 lei achizitionate de la terti.Rezolvare: 4 Inregistrarea constituirii provizionului pentru garantii acordate clientilor: 1.016.81 4426 383. 6811 = 2801 – 16 lei 2. din contul de disponibil la bancă: 1.52 4426 57. cu o cota anuala de 16 lei. La SC OMEGA SA se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: . achitata din contul de disponibilul de la banca. .300 lei aduse ca aport la cap soc al societatii Programele informatice se amortizeaza in 3 ani.400. % = 404 – 360. ii. Sau amortizarea anuală 1. sume platite pentru publicitate TV. dupa care se scot din evidenta Rezolvare: a) înregistrarea achiziţionării programului informatic de la terţi: i. 6811 = 2801 – 1.19 6 Înregistrarea anulării provizioanelor pentru garanţii deoarece s-au efectuat reparaţiile: 1. 6812 = 1518 – 2.200 lei 5 Inregistrarea sumei datorate prestatorului ce a efectuat reparatiile: % = 401 .200 lei 101. dupa care se scot din evidenta.10 lei b) Amotizarea lunară a cheltuielilor de constituire: i. in suma de 40 lei.2. astfel: taxa de inscriere la Reg Comertului.00 628 2.00 lei 208 302. primita de la o societate specializata. 6811 = 2801 – 16 lei c) La finalul perioadei de 5 ani scoaterea din evidenţă: i.

332 lei 9. SC AURA sa achizitioneaza o instalatie de lucru. 6811 = 2808 – 23.000 lei.40 lei lunar) i. acordare avans: 1. Regularizarea avansului conform facturii primite: 1.2 lei/ euro. 404 = 4428 – 76 lei 7. 404 = 403 . 208 = 456 – 300 lei d) Amortizarea lunară timp de 3 ani (842. La sfârşitul celui de-al doilea an când se încasează împrumutul şi dobânda cursul este de 4. acordand furnizorului un avans de 400 lei.5 lei / euro.332 lei 8. 404 = 232 .3.000 lei 177.400 lei 2.000 euro la cursul de 4 lei / euro. 208 = 721 – 240 lei. Primirea facturii si receptia instalatiei: 1. SC FLORES SA achiziţionează titluri de participare de la o filială din cadrul grupului cu plata ulterioară.200 – 213 808 . 164.3. La sfârşitul anului 2005 cursul a crescut la 4.4426 6. Dobânda este de 10% pe an.3 lei / euro. tva 19%. Achitarea cu billet la ordin 1.52 lei 157. 2808 = 208 – 842.52 lei /36luni = 23. Decontarea BO peste 3 luni: 1. 4428 = 5121 – 76 lei 5.b) Înregistrarea programului informatic creat în unitate: i. c) Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social: i. TVA 19%. dar dobânda se încasează la începutul anului 2006 când cursul este de 4. SC ALFA SA acordă la începutul anului 2005 SC BETA SA un împrumut pe 2 ani în valoare de 20. în valoare de 25.40 lei e) La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidenţă: i. Rezolvare: 263 = 2691 – 25. % = 404 – 3808 3.400 lei 2. se primeste factura furnizorului si se receptioneaza instalatia la valoarea de 3200 lei. 403 = 5121 . 41 . Rezolvare: 4. 232 = 5121 . se regularizeaza datoria fata de furnizor prin accepatrea unui bilet la ordin scadent peste 3 luni.

400 lei concomitent cu b. În cursul anului se achiziţionează materii prime în valoare de 2.90.800 lei. SC ATACRET SRL are în stoc matrii prime la începutul anului de 1. TVA 19%. 267 = 765 – 6. Stocul faptic la sfârşitul anului este de 400lei.4. Sold initial: 301 = 1000 lei 2. Sold initial: 301 = 1000 lei 42 . Se înregistrează diferenţa în minus constatat.80. Intrari : % = 401 3.200 lei 3. Inventarul intermitent a. 472 = 763 – 8. minus imputat : 601 = 301 – 100 lei concomitent e.500 lei d. deci cu 100 lei mai puţin. consum: 601 = 301 – 3. la finele anului 2007: a. incasarea imprumutului: 5124 = 267 . 2.600 lei 197. 267 = 5124 . incasarea dobanzii : 5124 = 267 .000 lei b. 400 4.000 lei. repartizarea veniturilor inreg inavans : 472 = 763 – 8. diferente favorabile aferente imprumutului: 267 = 765 . stoc faptic . diferente favorabile aferente dobanzii: 267 = 765 – 800 lei c.000 lei b. cheltuieli de transport în sumă de 200 lei.19 lei f.000 lei e. acordarea imprumutului la inceputul anului 2005: a. inventarului permanent. 119 lei .2 lei / euro a. Dobanda 267 = 472 – 16. 267 = 472 – 1.Rezolvare: 1. inventarului permanent 1. inventarului intermitent (periodic).301 570 -4426 c. incasarea dobanzii la inceputul anului 2006 la cursul de 4. Costul de achiziţie este de 3000 lei. sold final : 400 lei. Se elaborează în consum materii prime la costul de achiziţie de 3500 lei.570 3000 . 5124 = 267 – 8. faţă de 500 lei. 5. Rezolvare: 1.100 lei 4427 .000 lei b.800 d.3 lei/ euro a. regularizarea imprumutului si a dobanzii la cursul valutar de 4.9.000 lei 2. Să se efectueze înregistrările necesare în cazul: 4.461 = % 7588 .

350 lei 4427 .50 lei . 608 = 381 .3570 lei 3000 lei – 601 570 lei .450 lei 2. Minus: NU f.500 lei Concomitent cu debit 8035 – 2. în valoare de 7. Valoarea ambalajelor este de 210 lei.50 lei . cheltuieli de transport: % = 401 – 178. TVA 19%. SC DORIS SA cumpără obiecte de inventar în valoare de 1450 lei.500 lei 270. Rezolvare: 1. de la SA CRISUL FAVORIT SA cu încălţăminte pentru copii.500 lei.90 lei 7000 lei . % = 401 .972: 1.50 lei  retinerea sumelor pe stat: 43 . Cheltuielile de transport sunt în sumă de 150 lei.66. 416. Se recepţionează suma prin stat de plată şi se achită FF nr.579.90 lei .8. conusum : NU e. repartizându-se cheltuielile de transport aferente.371 210 lei – 381 1.b. sold final: 301 = 601 . cumparare obiecte de inventar: 303 = 401 .Intrari : % = 401 . se anuleaza soldul initial: 601 = 301 – 1000 lei. care se impută delegatului propiu la preţul de vânzare a mărfii de 341 lei plus valoarea mabalajelor lipsă. Rezolvare:  inregistrat ff 35. La recepţie se constată o lipsă în valoare de 300 lei (9 lei ambalaje).1.000 lei.4426 3. Se dau în folosinţă obiecte de inventar în sumă de 2. TVA 19%. ob inv in folosinta: 603 = 303 – 2. TVA 19%. c.400 lei 205.9 lei 3.SC ORINTEX SA se aprovizionează conform facturii nr. 32972.4426 d. 35972.4282 = % 7588 .4426  lipsa prin imputatii: 1.369. 607 = 371 – 291 lei 2.50 lei 150 lei – 624 28.

000 lei.000 205 7.000 lei 456. .3000 lei / an 5.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.000 lei.1 5.brevete de inventii 7.3000 lei / an concomitent 2811 = 2812 . Rezolvare 1. 401 = 5121 .3000 lei / an 6. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512. amortizarea anuala IV: 6811 = 2811 .cladiri 4. amortizarea anuala V: 6811 = 2811 .000 212 4. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5.50 lei 130.1 6.000 lei.000 lei.000 lei CAP I Elaborarea situatiilor financiare (25 exercitii) 1.1=456.416. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.amenajarea cu forte proprii: 2112 = 722 .1 20. .SC ARGO SRL executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei.000 lei.579.3000 lei / an 3 amortizarea anuala II: 6811 = 2811 .000 lei 4561=1011 5.disponibil in contul bancar 6.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 211 3.1. in numerar.000 lei 512.000 44 .000 lei. 421 = 4282 . urmatoarele bunuri: .1=101.000 lei.15.15. prin subscrierea si varsarea sumei 5. dupa care se scoate din activul patrimonial. .000 lei 2.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.1=101. Se subscrie societatea SC ALFA SA.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.8. 50 lei  achitarea facurii. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =456. se opereaza si inregistrarea 101. care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani.terenuri 3.000 lei 2 amortizarea anuala I: 6811 = 2811 .2 5. Total 20. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA.1 20.3000 lei / an 4 amortizarea anuala III: 6811 = 2811 .

1=101.curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 29.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.aportul subscris in valuta 10.000 le Datorita diferentei favorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului am considerat ca societate a realizat o prima de aport in suma de 1.000 lei 4561 29.aportul subscris in valuta 10.9 lei/USD .000 lei 45 . = 400 lei Total 900 lei Am considerat ca societatea pentru a efectua investitii financiare pe termen scurt este deja constituita si detine fondurile necesare investitiei iar aportul la capitalul social se prezinta sub forma unei majorari de capital social Pe baza hotarari AGA are loc subscrierea actiunilor si obligatiunilor la capitalul social si achizitia acestora 4561 =101.1obligatiuni 400 lei 4. Aportul la capitalul social in valuta este: . se opereaza si inregistrarea 101.actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei . Aportul la capitalul social in valuta este: .000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5124 = % 30. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.9 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 30.000 lei 1043 1. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 29.obligatiuni 20 oblig. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.depunerea actiunilor si obligatiunilor 501 = 4561actiuni 500 lei 506 = 456. x 20lei/oblig.000 lei 4561=1011 29.curs valutar la data varsarii capitalului: 2.1 900 lei actiuni 500 lei obligatiuni 400 lei .2 20.curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD .000 lei 4561=1011 30.Pe baza aceluiasi extras de cont.000 USD .000 lei 3.000 USD . Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : .000 USD la cursul valutar de 3 lei.000 lei 5.curs valutar la data subscrierii 2.

in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.1 =101. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 30. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 1.900 lei Varsarea ultimei transe a aportului in numerar la capitalul social conform actului de constituire si a legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata (In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii ) 5121 = 4561 100 lei Pe baza extrasului de cont. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % = 4561 30.000 lei 6.in natura-un utilaj 1. divizat in 40 actiuni.000 lei 4561 =1011 2.000 USD la cursul de 2. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. cu 50 lei nominalul.000 lei Datorita diferentei nefovorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului societate a inregistrat o cheltuiala in suma de 1.000 lei Ulterior se varsa cota parte ( . iar 1/4 ulterior. Se depune si aportul in natura. se opereaza si inregistrarea 101. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie.9 lei.000 lei 5124 29. ) din capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 300 lei.000 lei 665 1. utilajul . % =4561 213 1.600 lei 5121 300 lei Pe baza extras de cont si a raportului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei. Aporturile actionarilor sunt: . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.600 lei . Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.2 100 lei 46 .Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.

000 lei. “ADA” SRL cu un capital de 2. din care varsa 700 lei la constituire.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza =4561S1 1. .evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei.000 lei 4561S1 1. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale).000 lei % =1011 2. Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A.asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei. 47 .000 lei. B.000 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca .600 lei 5121 100 lei 5121 = 4561S2 300 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. iar restul la data scadenta a contractului. Amortizat de 300 lei. achitate prin banca.700 lei 4561S2 300 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. a carui situatie contabila este: . . divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. C cu un capital de 3.asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.Aporturile sunt formate din: • aport in natura.un stoc de marfuri 500 lei.000 lei. .Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei.000 lei. dovada plati fiind extrasul de cont. asociatul S1 – un utilaj 1. 201 = 5121 60 lei 7.Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune Se depune si aportul in natura.500 lei. 201 = 5121 15 lei 8. format din 30 parti sociale a 100 lei partea: .300 lei.600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei . .700 lei 213 1. dovada plati fiind extrasul de cont. Se constituie SC.un utilaj de 1. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. utilajul . Structura aporturilor este: A – face aport in numerar de 1. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire.

lichiditati in caserie de 250 lei. achitate prin banca. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. 91.000 lei A 1. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.500 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari A Ssi B a sumei de1. .000 2813 300 -aport creante asupra clientilor de 280 lei. . -aport utilaj de 1.creante asupra clientilor de 280 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei.000 lei 4561 =1011 3. amortizat de 300 lei 2131 = % 1. Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei.700 La scadenta contractului asociatul A varsa si restul sumei de 300 lei Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 A 300 Pe baza aceluiasi extras de cont.200 lei A 700 lei B 500 lei Situatia contabila a asociatului C ne permite sa efectuam urmatoarele inregistrari privind aporturile de active si pasive . . se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 300 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . 201 = 5121 150 lei Tinand cont de legea societatilor comerciale 31/1990 actualizata conform "Art.datorii la furnizori de 400 lei.Societatea in nume 48 . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.000 lei B 500 lei C 1..300 456 C 1.300 lei. dovada plati fiind extrasul de cont. cu provizioanele aferente de 130 lei: 411 = % 280 456 C 150 2813 130 -aport stoc de marfuri 500 lei: 371 = 456 C 500 -aport lichiditati in caserie de 250 lei: 5311 = 456 C 250 -aport datorii la furnizori de 400 lei: 456 C = 401 400 Pe baza extrasului de cont si a situatiei contabile care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.200 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 3.

.750 lei Pe baza extraselor de cont si a rapoartelor se expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.000 $ la cursul de 2.73 lei/$. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar." 9.Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 67. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunile cu numerar iar pentru aporturile in natura evaluate de experti sunt evidentiate cu rapoartele de expertiza 5124 =% 456.750 lei. cu o valoare nominala de 200 lei.colectiv.600 lei si din numerar restul.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.000 lei 4561B 6. 30 parti sociale x 200 lei = 6.7 lei/$.000 lei 765 300 lei 212 = 4561B 6.500 lei 4561A 27. cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.1A 27. . societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 67.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. .500 lei 10. Se constituie SC “EMA” SRL cu un capital format din 30 parti sociale.750 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumelor de 10. astfel: . la cursul de schimb 2. 49 .000 lei 4561=1011 6.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 6.Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel: .000 lei in numerar.750 lei = 4561C 5121 30.000 lei 211 3.750 lei 4561C 33.000 $. In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social. prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic. Capitalul social este varsat integral.500 lei = 1011 67.30.400 lei si pe baza raportului de expertiza de evaluare se depuna aportul in natura. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.3.73 lei si 30. 000 lei si aportul in natura cladirile si terenul.

000/5 = 4. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 38. % = 4561 38.000 lei cladiri.600. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20. un teren de 8. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. in natura. conform statutului.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 40.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea de catre actionari a aporturilor in natura in suma de 38.000 lei.% =4561 6.000 lei 205 600 lei 208 400 lei 212 30. 4000 actiuni x 10 lei =40. lei 5121 2.000 lei 50 . avand valoarea nominala de 10 lei. Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4. Documentue care evidentiaza acesta operatiune sunt pentru licenta si programul informatic facturile si chitantele care evidentiaza achizitia iar pentru cladiri este raportul de expertiza de evaluare intocmit de un expert in evaluari . Actionarii aporteaza. la cifra de 20.000 lei se evidentiaza cu extrasul de cont 5121 = 4561 2.000 lei.000 actiuni emise.000 lei materii prime. 5 lei valoarea nominala.000 lei 213 3.000 lei.000 lei 4561 = 1011 40. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. 400 lei un program informatic.000 lei si in numerar 2. In acest caz se emit spre vanzare 20.400.000 de actiuni.000 lei 301 7.000 lei 11.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei 12. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 6. un camion de 10.000 lei. Diferenta de aport in minus de 2. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni. Aportul adus de actionari consta din: 600 lei o licenta. 30. lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. 7.000 lei Depunerea diferentei de aport in numerar de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile.

iar cheltuielile cu inregistrarea societatii sunt in suma de 750 lei. .000 lei FLOREA I 5. Doi asociati: Florea Ioan si Vaida Vasile subscriu la constituirea unei societati cu raspundere limitata pentru formarea capitalului social de 8. Florea Ioan: 5.4561 = 1011 20. cu un capital de 10.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. TVA 19%. astfel: . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma aportul in natura.000 lei 4561= 1011 8. extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =4561FLOREA I 5. 51 . Vaida Vasile aporteaza 3.000 lei 13.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin : -raport de evaluare pentru imobil intocmit de un expert -lista de inventariere a marfurilor si materialelor consumabile -depunerea la banca de catre actionarul V.000 lei format din 500 parti sociale a cate 10 lei partea.000 lei 213 10.fond comercial 500 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 = 1012 20.000 lei.un imobil cu drept de folosinta ca depozit 2.000 lei 211 2. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004.000 lei 302 1.000 lei 14.000 lei VAIDA V 3. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5.marfuri 1. % = 4561 20.000 lei constituit din aport in bani.V.000 lei 211 8. .000 lei. .500 lei 371 1. Dl.000 lei 207 500 lei 5121 = 4561VV 3.000 lei.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 8.500 lei.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.000 lei 5121 2. a sumei de 3. Pentru infiintarea societatii s-a platit un onorariu juristului de 60 lei.000 lei si aportul terenului si camionului. Dl.000 lei. adica dispune de 300 parti sociale a cate 10 lei partea.materiale consumabile pentru activitatea productiva 1.

000 lei 10.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5. Cursul valutar la data subscrierii e de 4 lei/euro.000 lei 456.1 =101.8 lei/euro = 19.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii.000 lei Extrasul de cont evidentiaza la sfarsitul exercitului varsarea a 3/5 din capital .000 lei -pentru numerar 5. Conform datelor problemei vom avea urmatoarea inregistrare de varsarea a capitalului evidentiata in extrasul de cont.1 40. La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 = 1012 6.000 lei.000 lei –aportul in natura -valoarea capitalului la varsare 10.000 lei. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10.Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.aportul in numerar 5. Aportul adus de actionari in contul capitalului subscris se concretizeaza in numerar depus la banca in suma de 10. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 10.000/5 = 2..000 euro x 4 lei/euro =40.000 lei -pentru teren Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 60.000 euro x 4.1 60. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 2.4 = % 41.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10. -valoarea capitalului la subscriere 15.000 lei 4561 = 1011 10.000 euro.8 lei/euro. Conform legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata .000 euro x 3.000 lei 52 .000 actiuni. deci societatea dispune de 1.).000 lei .” Eu consider ca la finele exercitiului ar fi trebuit sa se varse intreaga suma ramasa de aportat. Cursul valutar la data varsarii numerarului in valuta in contul bancar al societatii este de 4. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.000 lei.000 euro x 4 lei/euro =60.000 euro. 5121 = 4561 6.000 euro si intr-un teren evaluat la 5. iar cel la data receptiei terenului adus ca aport in natura e de 3.000 lei.000 euro x 4 lei/euro = 20.1 lei/euro.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 =1012 2.1 lei/euro =41.000 lei 15.000 lei 456.

materii prime 4.000 lei.000 lei 211 19.700 lei 212` 13.000 lei .numerar depus la banca 2.o baraca 6. Aportul unui actionar.000 lei . astfel: Ion Pintea aporteaza: . Cheltuielile de constituire sunt de 119 lei.000 lei 665 1.1 200 lei 512.700 lei 456.000 lei % = 456. Cladirea este adusa ca aport pe baza raportului de expertiza efectuat de expert evaluator .2 60. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 21.1A1 13.700 lei % = 101. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune.1 20. din care 19 lei TVA.000 lei 53 .000 lei Lucia Pintea aporteaza: .000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.700 lei 456.cladire 13.1AA 4.000 lei in numerar din care 50% la constituire.Materiile prime si materialele auxiliare sunt evidentiate prin procese verbale. in natura. la capitalul social al SC “GAMA” SA este: .un autoturism 8.765 1.000 lei 301 500 lei 302.000 lei . fiecare aduce ca aport valori.1AA 8.materiale auxiliare 200 lei Alti actionari au efectuat varsaminte de 8.1 21. % = 456.1 =101. Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si Lucia Pintea.000 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris conform actului constitutiv 50% prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 4.000 16.2 17.1 = 456.materii prime 500 lei .1A1 13.1 =101.700 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 119 lei 201 100 4426 19 Restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii conform legi 31/1990 actualizata 17.

800 lei valoarea nominala 200 x 10 = 2.000 lei 213 8. SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune.030 Hotararea AGA permite subscrierea la majorarea capitalului 4561 = % 1.000 lei 4561 = 1011 20.000 lei 212 6.000 lei 1041 30 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 1. la un pret de 10.800 lei -anulare actiuni 1012 = % 2.000 lei 19.33lei 201 7 lei 4426 1.030 lei 1011 1.33 18.000 lei Pe baza extrasului de cont. 10. care se anuleaza.000 lei 5121 = 4561 Lucia Pintea 2.000 lei Ion Pintea 18.000 lei % = 4561 Ion Pintea 18.3 lei/actiune.000 lei/ 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1. TVA 19%. SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei Lucia Pintea 2. 200 x 9 = 1. ce va fi achitat in numerar. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.Cheltuieli de constituire 7 lei. a raportului de evaluare se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 = 1012 20.030 lei.000 lei divizat in 1.000 lei 1091 1.000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 8. iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune.000 lei 301 4.3 = 1.030 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 =1012 1.000 lei Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile se transfera la rezerve 1091 = 5121 1.000 actiuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi.800 141 200 .castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve: 141 = 1068 200 54 .000 actiuni = 10 lei/ actiune 100 x 10.

000 actiuni x 10 lei/actiune = 10. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea.8 lei = 54. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1.000 lei 5121 = 4561 21.000 lei 1041 1.600 lei. echivalente a 600.000 lei.000 lei actiuni noi -valoarea nominala 1.20.valoarea de conversie 770 lei 55 . .000 lei 1011 20.000 actiuni x 10 lei = 50. iar valoarea contabila a unei actiuni este de 11 lei.000 lei Actiuni noi Valoare nominala 2. adica 5.000 lei -valoarea contabila 5.000 lei -valoarea contabila 1.000 lei 23.000actiuni x10 lei/actiune =50.000 lei Valoare emisiune 2.000 actiuni a 10 lei actiunea.000 noi actiuni.8 lei.000 lei 21.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului nevarsat la varsat 1011 =1012 20. la nivelul valorii nominale. Societatea a hotarat o majorare a capitalului prin aport in natura constand din terenuri si utilaje.000 lei.000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.valoarea nominala pe actiune 10 lei . format din 5. 5 lei.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor 4561 = % 21. SC “OMEGA” SA dispune de un capital de 50. SC “BETA” SA decide conversia unei datorii fata de salariati decurgand din participarea la profit de 770 lei.400 lei.000 lei 22.000 lei Valoarea contabila 5. Pentru remunerarea aportului s-au emis 1. utilajele 4. -valoarea nominala -10 lei -valoarea contabila – 11 lei Pe baza hatarari AGA se majoreaza capitalul social 456 = 1012 1.000 actiuni x 10. pentru care se emit 70 actiuni noi.000 actiuni x 11 lei/actiune = 11.000 lei.000 de noi actiuni. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5. Aportul se aduce integral la subscriere.000 lei -terenurile 600 actiuni x 10 lei = 6.000 actiuni a 10 lei actiunea. echivalenta a 100 actiuni gratuite. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50. In urma evaluarii s-a determinat marimea aportului astfel: terenurile 6.000actiuni x 11 lei /actiune= 55.5 lei = 21. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2. la un pret de 10.000 lei -utilaje 400 actiuni x 10 lei = 4.000 actiuni x 10. respectiv 400 actiuni. -valoarea nominala 5. Valoare nominala 5.

500 lei . in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei. 1068=1012 2.1. .200 lei/200 actiuni = 11 lei / actiune Hotararea AGA decide majorarea capitalului social prin -emiterea de actiuni 200 actiuni x 10 lei =2.prima de emisiune 70 lei -valoarea de conversie pe actiune 770 lei /70 actiuni=11 lei / actiune 456 =1012 700 424 =456 770 456 =1041 70 24.000 lei -de prime legate de capital 700 lei. cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni.de rezerve din reevaluare in plus 300 lei. .500 lei.subscriere aport in natura utilajul – 12. -valoarea nominala 10 lei / actiune -valoare emisiune 2.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12..000 .alte rezerve 2.convertirea a 2.trecerea rezervelor legale in valoare de 2. . .300 lei.profitului net din exercitiile precedente cu 1. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: .emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune. .200 lei. 117 =1012 500 lei -profitului net din exercitiile precedente cu 1.emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.de prime legate de capital 700 lei. astfel: .000 lei.000 lei 56 .300 lei 1061 = 1012 2. .200 -trecerea rezervelor legale la capitalul social – 2.300 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 2.profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei. la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei. 117 = 1012 1. Pe baza hotarari AGA se majoreaza capitalul social prin incorporarea : -profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei. la capitalul social.alte rezerve 2. . SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni.valoarea nominala totala 70 actiuni x 10 lei = 700 lei .000 lei.000 lei 200 actiuni x 11 lei =2.000 lei. 104 =1012 700 lei -de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 1065 = 1012 300 lei 25.000 456 = 1043 200 424 = 456 2.200 lei => o prima de aport de 200 lei 456 = 1011 2. .500 lei.000 obligatiuni.

000 actiuni x 12 lei = 12.000 -varsarea aportului in natura 2131 = 456 12. Exemple de elemente similare veniturilor: 57 .1. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. conform contractului. . (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile.000 456 = 1043 2. veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil. (3). pe măsură ce ratele devin scadente.000 CAP II Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii) 1. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. 19. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă. valorificate pe baza unui contract cu plata în rate.000 456 = 1011 15. se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. stabilite prin reglementări legale în vigoare. în baza convenţiilor la care România este parte. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.000 456 = 1044 7.000 lei 456 = 1011 10.500 lei 1041 = 1012 1. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.000 lei 1. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. (2) Metodele contabile.000 actiuni x 10 lei = 10. privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil.000 lei => o prima de aport de2.000 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 10. Art. cu excepţia cazului prevăzut la alin. dintr-un an fiscal.000 -emisia de noi actiuni 150 actiuni x 10 lei = 1.500 161 = 456 22.

d) cheltuielile sociale. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale. i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă. În acest caz.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. pentru o persoană. în limitele prevăzute de actele normative în materie. în limita a de 2. în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. 58 .diferenţele nefavorabile de curs valutar. e) pierderile privind bunurile perisabile.rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. . c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate. b) cheltuielile de protocol. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar.cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. . înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat.. în conformitate cu legislaţia în vigoare. cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor. ca urmare a retratării sau transpunerii. 49 din Codul fiscal. în limita stabilită potrivit legii. în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual. Exemple de elemente similare cheltuielilor: . 2. potrivit legii. ca urmare a retratării sau transpunerii. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat in determinarea venitului net in sistem real din desfasurarea unei activitati economice: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii. f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. în limita echivalentului în lei a 200 euro anual. în ţară şi în străinătate. (6) al art. 49 din Codul fiscal. (6) al art. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. în interesul serviciului.diferenţele favorabile de curs valutar.

3. b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv. pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de 59 . b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit.în cazul contractelor de leasing operaţional. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA. precum si operatiunile de constructie. altele decat statul. chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere.rata de leasing . in proportie de peste 50% din veniturile totale. leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane]. respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. altele decât bunurile de capital prevazute la art. (1) lit. a) [activele corporale fixe. 4. la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaza venituri. stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. transformare sau modernizare a activelor corporale fixe. în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100. autoritatile locale si institutiile publice. potrivit legii. pe baza contractului încheiat între părţi. 149 alin.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor? In sensul prezentului titlu.000 euro. Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata. exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active. d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane. o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii. l) cheltuielile efectuate de utilizator. k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii. reprezentând chiria . daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial..j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili. altele decat cele din consultanta si management.

primirea.bunurile de natura stocurilor degradate calitativ. 5. construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor. b) locul este amplasat. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora). in limitele prevazute prin lege. c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile. sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa din gestiune. ambalarea. Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune colectarea TVA aferent valorii lor. inselaciune. razboi. uz de fals. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor. acte de terorism. delapidare. neimputabile. precum si activele corporale fixe casate.deducere. pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile. . . precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale. cu exceptia: . In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare. cum ar fi inundatiile. aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. alunecarile de teren. d) bunurile constatate lipsa din gestiune. dovedite legal. pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie.bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora (incendiu. care nu mai pot fi valorificate. 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei. dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale.perisabilitatilor. detinerea. diferentiata in functie de grupa de produse depozitate si de accizele potentiale aferente.180 din Codul Fiscal – Conditii de autorizare 1) Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea. cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme. care este acceptata de societatile de asigurari). dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care 60 . marturie mincinoasa. depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. imbutelierea. Art. razboi civil. conform prevederilor din norme. d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente. fals.

de Legea nr. republicata. inselaciune. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. 253 din Codul Fiscal cuprinde –Calculul impozitului datorat de persoanele juridice 1) In cazul persoanelor juridice. republicata. Art. republicata. 86/2006. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei. conform precizarilor din norme. de Legea nr. impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. de Legea nr. potrivit prevederilor din norme. aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.25% si 1. republicata. 31/1990. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si categorii de antrepozitari. La nivelul municipiului Bucuresti. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. republicat. reglementata de Codul penal al Romaniei. de Legea nr. delapidare. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. 183. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. 82/1991. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. uz de fals. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice. cu modificarile si completarile ulterioare. fals. 241/2005. de Ordonanta Guvernului nr. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. republicata. de Legea nr. reglementata de Codul penal al Romaniei. e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. cu modificarile si completarile ulterioare.aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. republicat. de Legea nr. administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. marturie mincinoasa. cu modificarile si completarile ulterioare. 92/2003. 61 . de Ordonanta Guvernului nr. 6. (2) Prevederile alin. 82/1991. 31/1990 privind societatile comerciale. f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata. de Legea contabilitatii nr. cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare.50% inclusiv.

CAP III Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii) 101 . valoarea impozabila se reduce cu 15%. cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice. in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii. in valoare de 80 lei. in suma de 40 lei. in suma de 30 lei. (8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune. “ALFA” S. (3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire. c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta. astfel: taxa de inscriere la Registrul Comertului. asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului. valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii. conform prevederilor legale in vigoare. (2). in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective. modernizare. acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale. factura nr. inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii.S. (7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar. conform reglementarilor contabile.C. (6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. in rezerva sau in conservare. pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar. primita de la o societate specializata.(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu. modificare sau extindere.A. inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului persoana juridica. pentru cercetarea pietei. 62 . 101. consolidare. impozitul pe cladiri este datorat de locator. (4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii. de catre locatar. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. (5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata. b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii. chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. achitata din contul de disponibil de la banca. din punct de vedere fiscal. pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. conform prevederilor legale in vigoare.

sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta. Extrasul de cont evidentiaza plata taxei de inscriere de la Registrul comertului. 201 = 5121 40 lei Cheltuiala cu cercetarea pietei se inregistreaza in contabilitate pe baza facuri si chitantei iar suma achitata pentru publicitate TV pe baza chitantei 201 =% 40 lei 401 30 lei 5311 10 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 Anual (in decursul a 5 ani) se face inregistrarea urmatoare: 6811 = 280 16 lei Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei 102.S.C. “BETA” S.A. achita in numerar, unui avocat, onorariul legat de constituirea societatii in suma de 100 lei. Concomitent se inregistreaza factura furnizorului, pentru emisiunea de actiuni, in valoare de 1700 lei, TVA 19 %. Adunarea generala a actionarilor hotaraste amortizarea cheltuielilor de constituire in doua exercitii financiare. Cota anuala de amortizare este de 75 lei. A= - == 75 lei Se scot din evidenta cheltuielile de constituire integral amortizate. Dovada privind cheltuiala cu onorariul avocatului se face cu chitanta. 201 = 5311 100 lei Am considerat ca pentru emiterea de actiuni nu se aplica TVA si valoarea totala a cheltuielilor este de 2.023 lei 201 = 401 2.023 lei Datorita modificari datelor problemei cata anuala de amortizare nu mai este de 75 lei .

63

Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 2.123 1.061,5 1.061,5 1.061,5 2 1.061,5 1.061,5 2.123 0 -anual se inregistreaza 6811 = 280 1.061,5 Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 2.123 103. La S.C. “ONIX” S.R.L. se efectueaza cheltuieli cu constituirea unitatii patrimoniale (timbre fiscal, taxe, onorarii, etc.) in valoare de 80 lei achitate in numerar. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. 201 = 5311 80 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 6811 = 280 16 lei/ an Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei CAP IV Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (6 exercitii) 113. S.C. “ALFA” S.A. inregistreaza achizitionarea unui fond comercial la costul de achizitie de 1500 lei, precum si aportul de fond comercial, la constituirea societatii, de 2.700 lei, care apoi este cedat. -achizitie fond commercial 207 = % 4.200 lei 401 1.500 lei

64

456 2.700 lei -cedare fond comercial neamortizat 658 = 207 114. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de 900 lei, T.V.A 171 lei. Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta. -achizitie program informatic % = 401 1.071 lei 208 900 442,6 171 -cheltuiala cu amortizarea 900 /4 =225 lei/an anul 1 6811 = 2808 225 anul 2 6811 = 2808 225 anul 3 6811 = 2808 225 anul 4 6811 = 2808 225 -scoaterea din evidenta 2808 = 208 900 lei 115. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. Achizitionarea programelor informatice 208 = % 900 lei 401 360 lei 721 240 lei 456 300 lei Anul Valoare de intrare Amort -anul se face inregistrarea 681 = 2808 300 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 900 116. La S.C. “ARTEX” S.A. se obtine din productie proprie programe informatice in valoare de 900 lei. In timpul folosirii li se inregistreaza amortizarea in suma de 600 lei, dupa care se vand unui beneficiar, de la care se incaseaza 200 lei, TVA 19 %. Se scot din evidenta programele informatice vandute. Programele informatice sunt preluate in evidenta societatii prin procesul verbal de preluare in evidenta. 208 =721 900 lei Amortizarea cheltuielilor pentru obtinerea programelor informatice se face conform scadentarului de amortizare. 6811 =2808 600 lei Factura este domentul care evidentiaza vanzarea progamelor informatice.

65

461 = % 238 7583 200 4427 38 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 600 6583 = 208 300 lei Extrasul de cont este documentul justificativ care confirma incasarea programelor informatice . 5121 = 461 238 117. S.C. “GAMA” S.A. receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica in valoare de 800 lei, efectuate pe cont propriu care vor contribui la dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii. Activul necorporal se amortizeaza liniar intr-o perioada de doi ani, stiind ca 300 de lei se incorporeaza intr-o inventie. Conform situatiei de lucrari se receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica 203 = 721 800 lei Amortizarea cheltuielilor aferente proiectului de cercetare se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 500 250 250 250 2 250 250 500 0 -anual se inregistreaza 6811 = 2803 250 lei/ an Pe baza procesul verbal de preluere in evidenta a inventiei se efectueaza urmatoarea inregistrare 205 = 203 300 lei Scoaterea din evidenta a proiectului de cercetare stiintifica se face prin procesul verbal de scoatere din evidenta 2803 = 203 500 lei 118. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Conform situatiei de lucrari se inregistreaza brevetul 205 = 721 2.000 lei Amortizarea cheltuielilor de realizare a procedeului tehnologic se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare intrare Valoare amortizare Valoare cumulata

66

Valoare ramasa 1 2.000 500 500 1.500 2 1.500 500 1.000 1.000 3 1.000 500 1.500 500 4 500 500 2.000 0 Datorita faptului ca societatea vinde dupa un an procedeul tehnologic inregistrarea amortizarii se face pentru 1 an 6811 = 2805 500 lei Factura este documentul care evidentiaza vanzarea procedeului tehnologic 461 = 7583 1800 lei Procesul verbal de scoatere din evidenta a procedeului tehnologic permite efectuarea urmatoarelor inregistrari - descarcarea gestiuni 6811 = 2805 500 lei -scoaterea din evidenta 2805 = 205 500 lei

67

CONTABILITATE 201.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. Consumurile lunii octombrie au fost: • la 8 octombrie, 1100 m.c. • la 18 octombrie, 1500 m.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: - A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); - B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; - C – metoda costului mediu ponderat (CMP). Rezolvare:  Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator. Intrari Iesiri Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU 120 01.10 Stoc intial 0 75 05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120 0 75 800 80 08.10 Consum 110 75 8250 100 75 800 80 11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 800 80 100 0 82 18.10 Consum 150 0 100 75 7500 800 80 64000 600 82 49200 400 82 20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 900 82 Data Operatie

Valoare 90000 90000 64000 7500 64000 7500 64000 82000 32800 32800 73800

68

de 77 lei/mc Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe (prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret).10 Consum Cont 301 Cont 308 11. Metoda costului prestabilit.10 Stoc intial Cont 301 Cont 308 05. la pret standart a intrarilor Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite la cost standard se calculeaza dupa formula: Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K Data Operatie Intrat Iesit Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare 120 0 200 0 110 0 100 0 100 0 77 5 77000 5000 150 0 77 5 69300 4500 77 115500 2500 400 130 0 77 77 92400 -2400 154000 0 69300 0 146300 5000 30800 2500 100100 7000 01.10 – consum 1000 mc 77 Si308 +/.10 Aprovizionare Cont 301 800 800 77 3 61600 2400 77 84700 0 77 900 77 190 0 77 Cont 308 18.10 Aprovizionare Cont 301 Cont 308 08. vanzare etc).Rd/c 308 -2400 + 2400 K = -------------------------. Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum.= ------------------. Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza: Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af.10 Aprovizionare Cont 301 900 Cont 308 900 Calcule: 08.= 0 Si301 + Rd 301 92400 + 61600 69 .10 Consum Cont 301 Cont 308 20. intrarilor K = ------------------------------------------------------------------------------------------Si al stocurilor la pret standard + Val cum.

800 Calcul CMP: 70 .0216 Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000) Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0.10 – consum 1500 mc Si308 +/.000 69.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Valoar e Iesit Can t PU Valoar e Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 77 900 77 190 79. CI – cantitatile intrate.Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000) K = -------------------------.= 0. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni: .= ------------------------------. iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat.63 400 2 130 81.000 150 0 900 82 73.652.63 0 2 79. Data 01.1 0 05.1 0 08.Diferente de pret (308) = 0 18.500 119. 3 800 100 0 80 64.000 110 0 75 79.0216 = 2500  Metoda costului mediu ponderat (CMP).1 0 20.000 154. 8 31. calculat prin raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si cantitatea intrata.8 105.1 0 18.300. SP – stoc precedent cantitativ.852.300 151.63 2 82.Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat. VI – intrarile valorice.1 0 11. Potrivit acestei metode. dupa urmatoarea relatie: VP + VI CMP = ---------SP + CI Unde: VP – valoarea stocului precedent.44 8 82 82.27 0 1 Valoare 90.

000 150 0 900 82 73.= 79. dupa relatia: Vi + ∑ Ii CMP = ---------------Si + ∑ Ci Unde: Vi.= 79.900 71 .000 + 82.1 0 20.800) 309. de regula la sfarsitul lunii.271 400 + 900 11.1 0 05. periodic.000 110 0 82 82.= 81.80 + 73800 CMP = ----------------------.10 - Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune determinarea mediei ponderate a costurilor.265.10 20. Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune.1 0 08. Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune.= -------------.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Iesit Can P t U Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 900 190 0 400 130 79.= 77 1200 + 800 69300 + 82000 CMP = -----------------.000 + (64.43 0 5 103. Ii.800 CMP = -------------------------------------------.000 + 73.05.000 800 100 0 80 64.10 90000 + 64000 CMP = -----------------. Data 01.632 900 + 1000 31852.800 90.000 + 900) 3.200 + (800 + 1.1 0 18. 5 Valoar e Valoar e Valoare 90.435 1.1 0 11.

în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. în condiţiile în care presupunem cã mãrimea capacitãţii normale de producţie este de 5.500 bucãţi în exerciţiul N+2.000 - Valoarea utilajului la 01.m.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u. întreprinderea posedã 800 bucãţi în stoc. începând cu 1 ianuarie N.000 280.000 -120.000 u.000 u.000 u.000 40. Rezolvare: Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de productie (N) = 180 u. Din punct de vedere contabil.700. 699. 120. La sfârşitul fiecãrui exerciţiu.m/buc. un utilaj cu o valoare de 360.000 u. Rezolvare: Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie = Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% . în N+1. Se cunosc urmãtoarele informaţii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%.000 u.N .000 -80. + 1. N . Cantitãţile fabricate au fost de 5. 12.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.000 u. = 2.m. = 540 u.000 u./buc. / 3 ani = 120.000 u.000 360. Societatea X a dat în funcţiune. Costul unitar = 2. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80.000 240.800.m. rata de rentabilitate speratã de piaţã (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţã al titlurilor (β) 2.000 bucãţi în exerciţiul N+1 şi 6.000 40.m.000 u.m. 01. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.700.000 160.000 buc.000 buc. Cota de impozit pe profit: 30%. Sã se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”.m.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .m.m. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie.684.m.000 120. în N. 72 .000 -120. / 5.12. x 5. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului.m.000 -120.000 bucãţi.m.20%) = 30% + 20% = 50% 695. respectiv 160.m. = 12. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârşitul fiecãruia dintre cele trei exerciţii.000 u.000 -160.000 -120. în N+2.800. Rezolvare: Amortizarea contabila anuala = 360. 4.000 bucãţi în exerciţiul N.m. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1. Informatii Valoare Baza de Diferenta contabila impozitare temporara deductibila 360.N+1 . utilajul se amortizeazã linear pe trei ani.m.000 u. 12.N+2 La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40.

. pentru care se percepe un comision de 5%.m.m.decontarea se face direct.C. 73 . TVA 19%. S.000 u. (Creanta privind impozitul amanat) 300. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10. livreaza S..Incasarea BO la termen: 5113 = 413 10000 5121 = 5113 10000 Decontarea cu scontare: 5114 = 413 10000 Incasarea BO inainte de termen: 667 = 5114 500 5121= 5114 9500 310.Creante privind impozitul amanat = Venituri din 12. 410.m.C. fara interventia bancii in numerar.000 lei.A. activul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului = 12. SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA.000 u.m.000 u.m. se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator.decontarea se face prin intermediul bancii. Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 12.Achizitie de stocuri: 371 = 401 10000 .. ALFA S.Plata furnizorului cu BO: 401 = 403 10000 . impozitul amanat La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40. conform facturii nr.000 u.Primirea BO: 413 = 411 10000 .A.Vanzarea pe baza de factura: 411 = 701 10000 ..000 u.Decontarea BO: 403 = 5121 10000 Contabilitatea furnizorului: .A.m. Rezolvare: Contabilitatea beneficiarului: .000 u. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului). in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40. Pretul de inregistrare a produselor finite este de 1500 lei.B. impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u. = 12. la pretul de vanzare de 2000 lei. in conditiile: . BETA S. cu decontarea peste 3 luni.m.

Achizitia de materii prime % = 401 2.000 lei.380.000. SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de 3%.000 169 10.00 5121 2. Dobanda anuala este de 50%. stiind ca S.000 74 .00 301 2. Rezolvare: .00 .40 89. in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90. FELIX S. obligatiunile de convertesc in actiuni.000.000 1044 15. SC GAMA SA emite 10.A. dupa un an.500.380. 666 = 5311 50.40 Inregistrari la SC DACIA SA .Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei.00 701 2.000 1012 85.Conversia obligatiunilor in actiuni 1. Toate decontarile se fac in numerar. 6868 = 169 10.60 767 71. 161 = % 100.Plata facturii cu scont primit 401 = % 2.000 . Inregistrari la S.308.C. DACIA le receptioneaza ca materii prime.380.00 5121 2. TVA 19% 411 = % 2.00 8 Incasarea facturii cu scont acordat % = 411 2.00 4427 380.00 7 Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute 711 = 345 1. La scadenta.La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei: 1. 161 = % 100. Rezolvare: Inregistrari la SC FELIX SNC 5. DACIA S.000 .Emisiunea de obligatiuni 1.C si S.000 .380.C.C.N.Inregistrarea si plata dobanzii anuale: 1.308.000 5311 90. Vanzarea pe baza de factura.00 4426 380.60 667 71.

000 53. format din 5.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10. 5 lei. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.000 5121 = 4561 21.000 1044 6.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2. raport de paritate 2/1. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 actiuni a 10 lei actiunea.000 1011 20. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.8 lei. Rezolvare: Achizitia instalatiei: 75 .000 1012 18. La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1.50 lei = 21.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.80 lei = 54. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. Totodata.100 lei. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. la un pret de 10. Aportul se aduce integral la subscriere.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.000 de noi actiuni.200 lei. Amortizarea anuala este de 400 lei.20.000 70.400 lei si durata de folosinta de 6 ani.000 1041 1.000 actiuni.

contul 308 Si. c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei.se achita factura nr. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. Rezolvare: Primirea donatiei: % = 212 2111 133 14. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune. astfel: • 500 lei prin virament.000 1044 6. raport de paritate 2/1. d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate. e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei.213 = 404 2400 Amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii: 2813 = 213 1200 Reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 53.000 lei. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: .000 lei si un teren evaluat la 6.000 actiuni. TVA 19%. cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei. 1200. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 lei 8. cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei. 76 .000 78. f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei.000 1012 18. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. 800 lei . . • 30 lei in numerar. SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8.contul 301 Si. TVA 19%.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei. b) pentru diferenta se emite un efect de comert.conform facturii nr.000 lei 6. SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: . 100 lei .000 lei 200.contul 3021 Si.

90 Consum de materii prime 601 = 301 1000 Consum de materiale auxiliare 6021 = 3021 200 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Metoda inventarului intermitent Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare 601 = 301 800 6021 = 3021 100 Achizitie de materii prime - - - - - 77 .70 301 630 4426 119.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei. Rezolvare: . cat si dupa metoda inventarului intermitent.Metoda inventarului permanent Achizitie de materii prime % = 401 749.90 3021 310 4426 58.

000 u. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.2 = 14.901 78 .2 = 12. Brevetul expirã peste 4 ani. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%.000 (1+10%)1 = 0. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet.70 630 119.% = 601 4426 - 401 749. în fiecare dintre urmãtorii 4 ani. Rezolvare: Anul Fluxuri de trezorerie (1) 1 2 Factorul de Valoarea actualizata actualizare (3) = (1) x (2) (2) 10.9091 10.8264 11. În exerciţiul precedent. societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.90 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare 301 = 601 350 800+630-1000-80 3021 = 6021 170 100+300-200-80 - - - 685.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.000 x 1.90 6021 310 4426 58.m.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.400 (1+10%)” = 0. Societatea estimeazã cã. cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%.000 x 1.909 2 2 10. veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10. În consecinţã.

Baza de impozitare a imobilizarilor 65.000 u.000 u.000 u.N = 30% x 62.12.pe seama cheltuielilor: (15. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31.m.12.m.3 4 10. La începutul exerciţiului N.) x 30% = l .m.100 u. 11.000 u. = 12.956 706.m.000 u. Diferenta temporara impozabila 62. . reevaluarea nu este recunoscutã. cifra de afaceri a fost de 10. la 31. Valoarea provizionului: 79 . chiar şi atunci când nu are obligaţia legalã de a o face.m.12.N: Valoarea contabila a imobilizarilor 127.500 u. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienţii nemulţumiţi.N.500 u. exista un pasiv de impozit amânat de 6. Rezolvare: Conform IAS 37.m.m. Acesta se va inregistra astfel: .12.600 u.000 u.736 (1+10%)”4 = 0.24 = 20.m. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amanat Dat.m.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.983 14.m.280 (1+10%)”3 = 0. 10 Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara pentru a onora obligatia respectiva. 11 Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie.m. În anul N..m.000 u.90. Rezolvare: La 31.7513 10.6.000 u.000. .000 u. Din punct de vedere fiscal.m.N.pe seama capitalurilor proprii: (127. Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6. Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.000 u.000 u. Cota de impozit pe profit: 30%.m. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. = 18.m. datorii contingente şi active contingente”. Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri.600 u. 1. un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: 9 O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior.m.) x 30% = 11. -10.600 u. de impozit amanat 12.000 x 1.m. .600 u.100u.m. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127. 711.23 = 17.6830 Valoarea de utilitate 12.000 u.m. Politica sa este cunoscutã pe piaţã.000 u.000 x 1.m.163 49.

000 Decontarea directa la termen 5113 = 413 10.000.000 148. fara interventia bancii in numerar. pentru care se percepe un comision de 5%. BETA S. Rezolvare: Inregistrari in contabilitatea beneficiarului 12 Livrarea de produse finite 411 = 701 10.A. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului). Chelt cu provizioane pt riscuri = Alte provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 30.000 5121 = 5113 10.000 Decontarea biletului la ordin 403 = 5121 10.000 300.A. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de 18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani.000 x 3% = 300. in conditiile: .000 Decontarea prin intermediul bancii 5114 = 413 10. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 % = 5114 10.decontarea se face prin intermediul bancii. Rezolvare: 19 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 18.000 13 14 Primirea biletului la ordin 413 = 411 10.000 u.500 627 500 15 Inregistrari in contabilitatea platitorului 16 Achizitia de produse finite 301 = 401 10.000 5121 9.m.B. S.C.A.C.000 80 . .000 lei.decontarea se face direct.000 17 18 Emiterea biletului la ordin 401 = 403 10.10. livreaza S. ALFA S.

000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.000 lei. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80. format din 5.000 : 4 : 12 = 1666 81 .000 2813 9.000 1041 1. 5 lei.000 6588 9.20 21 22 9 Inregistrarea amortizarii lunare: 18.000 actiuni a 10 lei actiunea. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 : 4 : 12 = 375 6811 = 2813 375 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 375 Casarea mijlocului de transport % = 2133 18.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21.000 de noi actiuni. la un pret de 10.000 5121 = 4561 21.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 9. amortizabil in 4 ani prin regimul liniar.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. Aportul se aduce integral la subscriere.000 20.50 lei = 21.80 lei = 54.000 24 Inregistrarea amortizarii lunare: 80. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 1011 20. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 79.000 lei. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.8 lei. Rezolvare: 23 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 80.

m.salariul conducătorului de departament . în perioada 11. + 1.m.N: pentru analiza organică 11.666 Casarea mijlocului de transport % = 2133 80.000 6588 40.09-29. + 400 u. + 800 u. condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare.m. în ceea ce priveşte însă proiectul Y. au fost următoarele: Informaţii Cheltuieli materiale şi servicii Cheltuieli cu personalul: .. şi .000 u.500 - 1.000 u.m.000 u.m. în conformitate cu OMFP nr.N: pentru analiza funcţională 8.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă. cheltuielile departamentului.25 26 10 6811 = 2813 1.000 677.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 40.m.09-25. în perioada 30. chiar de la începutul exerciţiului N.06-30.directe .m.m. In cazul proiectului X.000 3.m.200 400 800 400 Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%.m. Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3. întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia. iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.09. În exerciţiul N. Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare.. două proiecte. Rezolvare: 82 .N: pentru programare 18. + 1.m. acesta îndeplineşte.500 u.m.000 u.07. 678.07-10.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u. managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia.. pentru proiectul Y.000 u.000 u. La sfârşitul analizei funcţionale. 3.indirecte Cheltuieli generale 600 Proiectul X 5.055/2009.directe .500 Proiectul Y 3..N: pentru formarea personalului 600 u..07.07-29. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte.000 2. în u.000 u.666 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 1. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor. în conformitate cu OMFP nr.. în perioada 21. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: în perioada 01.000 2813 40. 3. pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y.09.000 500 1.09-20.000 1.personal administrativ Cheltuieli generale: .06. Rezolvare: Proiectul X este considerat activitate de cercetare.900 u. în cursul exerciţiului N. x 20% = 5. în perioada 19. iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent.055/2009.în perioada 30. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic..09.N: pentru studiul prealabil 2.10.m. în perioada 01.07-18.m.N: pentru teste 1.

000 u.m.000 u. . Rezolvare: ./bucată). fiind recunoscute drept cost al perioadei. La începutul exerciţiului N+l. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului.4 30/11 400 40 20.000 u. în luna noiembrie.000 24.m.4 u.000 u.faze de dezvoltare.000 32.cheltuielile de 12..17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi./bucată. însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare. în N+2. este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul). întocmirea documentaţiei .m. + 800 u. N+l şi N+2. .m. 40. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.m.m.000 u. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.m. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale.faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei. . Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N.000 28.m.m.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u. . valoarea activului = 10./bucată.000 16.000 u. în conformitate cu OMFP nr.m. în faza de cercetare. .analiza funcţională .ar aparţine fazei de dezvoltare. criterii de capitalizare îndeplinite.000 bucăţi x 400.m..fază de cercetare. .000 u.000 40 600 40 1.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.000 u.formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale.exerciţiul N+2 . 679. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel: Data Q Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16. O societate dezvoltă un nou produs. + 18.000 44.000 bucăţi x 400. Centrul de cercetare al societăţii a angajat. 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.analiza organică.m. + 8.000 u./bucată. fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul). acest stoc este afectat de următoarele operaţii: . 3.000 36.m.m.studiul prealabil .fază de dezvoltare. testarea. programarea.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.m. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10. + 1.exerciţiul N . 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.280 800 40 Cost total mii u.m.500 400 40 8.000 u. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.055/2009. s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. cheltuieli de 30.100 40 700 40 900 40 100 40 Q Q 01/11 04/11 10/11 500 41 17/11 25/11 200 41.m. ..000.000 u.m. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40u.000 u. . valoarea activului = 11. 696./bucată).m. 83 . 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.000 u.4 u. = 18. în exerciţiul N./bucată. s-au cheltuit 12.000 4. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000.m. (1.exerciţiul N+l . 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi./bucată.m.000 Stoc Cost unitar 1.m.000 u.000 u. deci afectează rezultatul exerciţiului. în luna noiembrie.800 u. prin urmare.000 697. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente. = 30./bucată. (1.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.m. .

Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41u.14 4. (1.4545] + (200 x 41.499.500 400 40 1.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.15 36.6646 698.4545 40. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel: Data Intrări Q Cost Cost Q unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii Stoc Cost Cost total unitar mii u. 40.Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare. .calculat la 10 noiembrie: [(1.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.000 44.6646 u. .000 .000 u.= 40.000-400)+ 500 .000 600 20.m./ buc. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.000 40 24. Rezolvare: Costul mediu ponderat: .000 600 600 500 16.400 + 500 .400) + 200 Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel: Data Q 01/11 04/11 10/11 17/11 25/11 30/11 Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.4545 u. (l .531. .598.m.500 40 8.318.000-400+ 500-400) x 40.000 bucăţi x 400.8 700 8.95 28. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .000 41 20.000 Stoc Cost total mii u.280 900 800 40.000 u.4 1.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi./bucată.000 40 24.calculat la 25 noiembrie: [(l .000 .4545 40.000 24.100 400 40.000 84 ./bucată.4) ----------------------------------------------------------------------.68 100 400 40 Cost unitar 40 40 40.6646 32.6646 40./bucată). .500 Q 01/11 04/11 10/11 17/11 400 40 50 0 41 20.066.m.m.4545 16.400) x 40]+ (500 x 41) ------------------------------------------(l ./bucată. 40 40. / buc.4 u.500 1.000.181.m.m. Q Q 50 0 20 0 41 41. în luna noiembrie.000 200 500 16.000 41 20. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.46 = 40.m.m.

140 200 500 200 100 40 41 41. .440 85 . Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.06.N.N-1 25.000 euro.000 8. activele cuprind: .000.500 4. în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare.un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului .0 Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei.N-1 la nivelul sumei de 5.3 3.m. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1.000 20. .4 41.500 8.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe.suma de 20.12. începând cu l ianuarie N+l.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.500 1. Rezolvare: în bilanţul la 31. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si ch = Provizioane pentru restructurare 1.N-3 şi reevaluat la 31.10. în conformitate cu OMFP nr. La închiderea exerciţiului N.04.06.o creanţă de 2.12.4 8.04. Pe 8 decembrie N.055/2009.000 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei Echipamente tehnice Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare Terenuri Materii prime 20.m.N.000 10.000. .N 2.12.000 360*) 3. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional. .000 2.N-2 31. s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii.06.6 3.000 20.10.0 3.000 u.06. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21.9 4.4 8. Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel: 01.055/2009. 742.N 21. Pe 5 decembrie N.000 euro.000 euro la 01.000 3 30.000 u.25/11 30/11 20 41.un teren achiziţionat la un cost de l . Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.280 4.000 u.140 716.000 5.m.3 4 16. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în euro Cursul de schimb 4 4 Suma în lei în care se face conversia 80.un stoc de materii prime cumpărat la 25.280 200 40 500 41 100 41. consiliul de administraţie decide ca.000 euro privind drepturile asupra unui client străin. 3.N-3 30.12.4 8. acest echipament a fost achiziţionat la 30.N 31. să lichideze activităţile externe. 3.N-2.000.000 euro în contul curent la bancă.7 3.

la 25.000 euro x 0. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1. la 5 februarie N+l: 4.000 euro x 3. la 31 decembrie N: 4.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 50 lei 86 . iar la 25 decembrie N.000 euro. l euro = 3.la 15 noiembrie N. vânzarea produselor (10.la 5 februarie N+l. l euro = 4.0 lei/euro.0 lei.000 lei . Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor.la 31 decembrie N.9 lei/euro.11 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Furnizori 550 lei . Rezolvare: în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări: .9 lei/euro): Clienţi = Venituri din vânzarea produselor 39. Pe 15 noiembrie N.500 lei .400 euro x 10% = 360 euro 743.000 euro x 0. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N. Să se contabilizeze operaţia de achiziţie.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.1 l.*) 400 euro .000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5.N.000 euro x l leu/euro): Conturi curente la bănci = % 40.01 lei/euro): Furnizori (19.050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.01 lei/euro = 20.9 lei/euro): Materii prime = Furnizori 19. plata furnizorului (5.000 euro x 4.000 euro. în fiecare an. Societatea X îşi închide conturile.000 euro x 3. încasarea creanţei faţă de clienţi (10.000 lei Clienţi 39. cumpărarea stocului de materii prime (5. societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.01 lei/euro. o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.9 lei. datorii furnizori = 5. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 noiembrie N: 3.000 lei 744. Rezolvare: în contabilitate se vor înregistra următoarele: . La 25 noiembrie N. la 31 decembrie.500 lei + 550 lei) = % 20.N.12. evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 1.la 25.050 lei Conturi curente la bănci 20. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N.

primirea împrumutului (100.8 lei/euro. cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.000 lei şi datorii asimilate . în conformitate cu OMFP nr.la 15 aprilie N.la 31 decembrie N. de fapt. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100.055/2009. Fie societatea M.Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei. cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei.2 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Alte împrumuturi 20.000 euro filialei franceze F.000 euro x 0.0 lei/euro.m. .000 euro filialei F din România. . 3.la 15 aprilie N: 3.000 u.000 lei . la F. Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90. în conformitate cu OMFP nr. caracterul unei finanţări permanente.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. în vederea rambursării către asociaţi. 745. Să se contabilizeze.la 31 decembrie N.la 31 decembrie N: 4. societatea franceză M a acordat un împrumut de 100.8 lei/euro.exerciţiul N+l. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare: . primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N.0 lei/euro. 3. acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N.055/2009. caracterul unei finanţări permanente. La 15 aprilie N.000 euro x 4 lei/euro = 400. acordarea împrumutului (100.000 euro x 0.la 15 aprilie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: . datoria este de 100.000 euro x 3.000 u. societatea românească M a acordat un împrumut de 100. la 31 decembrie N: 4. la M. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: . Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 aprilie N: 3. Acest împrumut are.8 lei/euro): Conturi curente la bănci = Alte împrumuturi 380.000 lei şi datorii asimilate 752. de fapt.900 de acţiuni cu valoarea nominală de l .exerciţiul N.8 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 380.2 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 20. Să se contabilizeze. La 15 aprilie N. Acest împrumut are. Rezolvare: în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele: . al cărei capital este format din 5.000 lei 746.000 euro x 3. creanţa este de 100. Rezolvare: 87 .000 euro x 4 lei/euro = 400.m.

m. 1. Rezolvare: Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înregistrare contabilă: 1012 = 117 10.Operaţia generează următoarele înregistrări contabile: . 100. Societatea M are capitalul social format din 6.m.600 u.Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel: %= 4426 4427 4424 . 7.m.000 u. Rezolvare: împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile: .m.000 u.m. 755. .900u.900 u.500 u.rambursarea împrumutului: 519 = = 512 512 1. Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut. 1. . Să se regularizeze TVA.m.600 u..000 iun. Adunarea generală a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10..m. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.500 u.m. TVA de recuperat = 9.000 u.m. .000 u. x 12% x l lună 712 luni): 666 .diminuarea capitalului social şi înregistrarea datoriei faţă de asociaţi: 1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 90. prin anularea a 10 acţiuni.m.plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100.durata împrumutului: o lună. Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii: .m.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.Recuperarea TVA: 512 = 4424 9. .m. Capital subscris Rezultatul vărsat reportat 754.7.rata împrumutului: 12% (rată anuală). o societate prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9. Presupunem că.m.m.contractarea împrumutului: 512 = 519 100..m. = 1.000 u.500 u.m. 753.valoarea împrumutului 100. . la sfârşitul lunii aprilie N.900 u. 88 .000 u.m.600 u.m.000 u. TVA colectată 7.plata datoriei faţă de asociaţi: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = 512 Conturi curente la bănci 90.000 u.000 u. .

Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l.000 lei şi recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50. La l septembrie N. Cursul valutar la data recepţiei mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3.000 franci filialei sale elveţiene F. Aportul adus de acţionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4. cumpărarea stocului de mărfuri (50.000 765 “Venituri din dif. In contabilitatea societăţii româneşti vor avea loc următoarele înregistrări: .000 franci x 3 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente 6. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.9 lei/euro.000 lei 759. datoria faţă de furnizori este de 50. la 31 decembrie N: 2.1 lei/USD.000.la l septembrie N.000.000 USD. întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N.capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 31.000 euro x 2. 3.000 lei 401 145.de curs” 1. acordarea împrumutului (2.inregistrarea varsamintelor 231 “Instalatii” = 12.2 lei/USD.000. In contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: . conform OMFP nr.2 lei/euro.la 25 ianuarie N+l.000.9 lei/euro = 145.758. la 25 octombrie N.1 lei/euro): 401 = 765 5.000 USD şi de numerar depus la bancă în sumă de 6.055/2009.000 euro.la 25 ianuarie N+l: 3.000 lei .000 lei . Cursul monedei elveţiene a suportat următoarea evoluţie: . de fapt.capit. caracterul unei finanţări permanente. Acest împrumut are. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti.1 lei/USD): 456 “Decontari cu asociatii priv. iar cel de la data vărsării numerarului în valută în contul bancar al societăţii este de 3.1 lei/franc.virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 31.000 .la 31 decembrie N.la l septembrie N: 3 lei/franc.1 lei/franc = 6.000 .200.000 euro x 0.constituirea capitalului social (10. creanţele sunt de 2.000 euro x 0.000 euro x 3 lei/euro): 371 = 401 150.2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50. mărfuri în valoare de 50.000 franci x O. O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin.000 USD. plata furnizorului (50.000 89 . Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii M la l septembrie si la 31 decembrie N. societatea românească M a acordat un împrumut de 2.Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital subscris de 10.200 456 “Decontari cu asociatii priv.3 lei/ euro): % = 512 160.” 31.800 512 “Conturi la banci” 19.000 franci x 3. . .05 lei/USD.000 euro x 3.000 lei la bănci .la 31 decembrie N: 3. .000 lei 760.la 31 decembrie N.000 lei 665 15.000.000 USD x 3.la 25 octombrie N.000 lei si recunoaşterea diferenţelor de curs (2. Cursul valutar la data subscrierii este de 3.l lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 200. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 25 octombrie N: 3 lei/euro.

000 lei + 800 lei) x 16% = 448 lei Rezultatul contabil net = 2. Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unităţii.000 lei.761.000 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Cheltuielile nedeductibile . Suma capitalurilor proprii este de 14. Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1.552 lei Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1. inclusiv.Deducerile fiscale = 2.transp.primirea aportului 213 “Instalatii mijl. anim.000 de acţiuni. rezerve legale: 200 lei. Rezolvare: Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4. pe lângă capitalul social.4 lei/acţiune.2 lei 765. în schimbul acestui aport se emit 1.400 1012 “Capital subscris varsat” 1.400 763.000 764. Cota de impozit pe profit este de 16%.000 lei .000 . fiind reprezentate.448 lei = 1.capit” = % 1.000 lei.2 lei 117 Rezultatul reportat = Alte rezerve 1068 155. din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie.000 lei. plantatii” = 456 “Decontari cu asociatii priv. societatea a plătit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acţiuni. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile legate de aport.majorarea capitalului social prin conversia obligatiunilor 456 “Decontari cu asociatii priv.capit” = % 7. divizat în 10. Totodată.800 lei Impozitul pe profit = (2.000 lei = 2. Se dau următoarele date: societatea A are un capital social.prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 161 “Imprumuturi din emisiunea de actiuni”= 456 “Decontari cu asociatii priv. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.2. vărsat în totalitate. cheltuieli efectuate: 2.majorarea capitalului social: 456 “Decontari cu asociatii priv. societatea emite 5.000 1012 “Capital subscris varsat” 5.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor.000 lei.capit” 1. valoarea nominală a unei acţiuni fiind de l leu/acţiune. Se majorează capitalul social prin conversia unor obligaţiuni în valoare totală de 7.000 lei în acţiuni. de rezervele constituite de societate în sumă de 4. Din contabilitatea unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului: capital social: 3.000 lei. venituri obţinute: 4. iar valoarea de emisiune.552 lei x 10% = 155. .000 lei .000 1044 “Prime de capital” 2.000 de acţiuni.capit” 7. 401 “Furnizori” = 1012 “Capital subscris varsat” 10. .400 lei.000 104 “Prime de capital” 400 . O societate comercială hotărăşte majorarea capitalului social cu 10. de 1.000 de acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune. Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe următoarele destinaţii: 90 . Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 vărsat 762.000 lei + 800 lei = 2. în schimbul acestor obligaţiuni.

la sfârşitul primului an de utilizare.000 lei = 445 Subvenţii 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei = 404 Furnizori de imobilizări 5. b) majorarea capitalului social: 500 lei. inclusiv amortizarea utilajului şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie.200 lei 766. ritmul linear.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 475 Subvenţii pentru investiţii 3.000 lei pentru procurarea unui utilaj. valoarea reziduală nulă. O societate comercială urmează să primească în contul bancar o subvenţie de 3. Rezolvare: a) 117 Rezultatul reportat b) 117 Rezultatul reportat c) 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 100 lei = 1012 Capital subscris vărsat 500 lei = 457 Dividende de plată 1.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice. c) alte rezerve: 100 lei.000 lei 91 . animale si plantaţii .a) dividende de plată: 1.plata datoriei faţă de furnizori: 404 = 512 5.200 lei.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci .000 lei . Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de utilizare de 5 ani.000 lei. După achiziţionarea utilajului în valoare de 5. se achită factura prin bancă. mijloace de transport. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.

virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii .virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 600 lei 767.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii .Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci . Societatea comercială ALFA SA obţine dreptul de a primi o subvenţie pentru investiţii în valoare de 3. mijloacelor de transport.000 lei Amortizarea instalaţiilor. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Plata furnizorului se face prin virament bancar.plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 404 Furnizori de imobilizări 10. Din această subvenţie se finanţează.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 2. animalelor şi plantaţiilor .000 lei = 445 Subvenţii 3. parţial. durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani. procurarea unui utilaj în valoare de 10.000 lei / 5 ani = 1. în aceste condiţii se restituie prin bancă subvenţia rămasă.000 lei.000 lei . utilajul respectiv este vândut la preţul de 9. După primul an de utilizare.vânzarea utilajului: 600 lei 92 .000 lei 512 Conturi curente la bănci 10.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 475 Subvenţii pentru investiţii 3.000 lei . mijloace de transport.000 lei. inclusiv amortizarea şi trecerea la venituri a subvenţiei pentru investiţii. animale şi plantaţii = .000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 1. Ulterior se primeşte prin virament bancar subvenţia respectivă.000 lei. mijloacelor de transport. amortizabil prin metoda lineară.000 lei Amortizarea instalaţiilor. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 5. animalelor şi plantaţiilor .

000 lei 2.000 lei . La scadenţă . Dobânda anuală este de 45%. în condiţiile în care valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 85. Atât vânzarea.conversia obligaţiunilor în acţiuni: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = % 1012 Capital subscris vărsat 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 100.000 lei 10.000 lei. mijloace de transport. iar apoi se anulează. cât şi cumpărarea obligaţiunilor. O societate comercială emite 10.plata dobânzii anuale (100. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de l leu/bucată. Rezolvare: 93 . Toate decontările se fac în numerar. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală. O societate comercială emite 10.400 lei 768.000 lei . animale şi plantaţii 2813 Amortizarea instalaţiilor.obligaţiunile se convertesc în acţiuni.000 lei 85.rambursarea unei părţi din subvenţie: 475 Subvenţii pentru investiţii = 512 Conturi curente la bănci 9.461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital .după un an .000 lei x 50%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 50.000 lei . Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei 15000 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 769.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 lei. precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.descărcarea gestiunii: % = 213 Instalaţii tehnice.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital8.000 lei 2. Dobânda anuală este de 50%. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei 100. mijloacelor de transport.

000 lei = 512 Conturi curente la bănci 45. O societate comercială emite un pachet de 1. la un preţ de 25 lei/bucată. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani.000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2.000 lei . Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5.în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.emisiunea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 512 Conturi curente la bănci 20.000 lei 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5.000 lei .000 lei 770.000 lei x 45%): 666 Cheltuieli privind dobânzile .emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată. Rata dobânzii este de 10%.plata dobânzii la sfârşitul primului an (100.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 100.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.000 lei . apoi se anulează.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate . Toate decontările se fac în numerar. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.500 lei 25.anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 100.500 lei 94 .

000 lei . Dobânda anuală este de 40% şi se plăteşte lunar. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . în tranşe egale.000 lei la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a Xl-a până la a XlV-a se contabilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5.000 lei 2.la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV-a se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (10.anularea obligaţiunilor: = 512 Conturi curente la bănci 25.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10. 2. O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe termen lung în sumă de 10.500 lei .000 lei x 40% x l lună /12 luni. 4.plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25.000 lei / 2 ani): 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor .000 lei.000 lei x 40% x l lună / 12 luni.la sfârşitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.500 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 25. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.. 6. Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare şi până în luna a XlV-a.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci dobânda calculată 95 .000 lei / 5 ani): 162 Credite bancare pe termen lung = 512 Conturi curente la bănci 2.3 lei .răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .000 lei x 40% x l lună /12 luni.000 lei 771.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 333.

8 lei/USD) şi se constată un câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0.1 lei/USD = 1. 1.000 lei.8 lei/USD. La sfârşitul primului an cursul este de 3.500 USD x 3 lei/USD (sold 162) = 50 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 162 Credite bancare pe termen lung50 lei .550 lei .772.400 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 150 lei 773. Rezolvare: în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele: .la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 USD credit rămas x 10% x 2.8 lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 140 lei .1 lei/USD) şi se constată o pierdere din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 USD x 10% x 3.000 USD x 3 lei/USD): 5124 Conturi la bănci în valută = 162 Credite bancare pe termen lung 3.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = Datorii faţă de entităţile afiliate 1661 8. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . care se restituie în două tranşe anuale egale.primirea împrumutului (1. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. l lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 lei .550 lei.000 USD la cursul de 3 lei/USD. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an.se recunoaşte diferenţa de curs pentru împrumutul rămas: 500 USD x 3.1 lei/USD): % = 162 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută l.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (l . O filială primeşte de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8.550 lei .la sfârşitul primului an se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (500 USD x 3.500 lei 50 lei 1. Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitate (la filială).000 lei 96 .000 lei .3 lei/USD): 162 Credite bancare = % 1.se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 2. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. O societate comercială primeşte un credit bancar în devize în valoare de 1. l lei/USD. iar la sfârşitul anului 2 cursul este de 2.550 lei 5124 Conturi la bănci în valută pe termen lung l .

(8..la sfârşitul fiecăruia dintre cei 3 ani de utilizare se contabilizează amortizarea (10.000 lei 4.la sfârşitul celor 3 ani de utilizare programul este scos din evidenţă: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale = 208 Alte imobilizări necorporale 10.3 lei): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 3.000 lei 774.333.800 lei . Să se prezinte modul de înregistrare în contabilitate a operaţiilor.3 lei .achiziţia programului: % 208 Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă .000 lei .plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 lei) x 10% = 400 lei.000 lei / 3 ani = 3. care se achită prin virament bancar.000 lei 97 .4. Rezolvare: .la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas. potrivit deciziei Consiliului de Administraţie.900 lei . Amortizarea programului informatic.000 lei 1. prin metoda lineară.900 lei = 404 Furnizori de imobilizări 11. şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 4. După 3 ani este scos din evidenţă.333.000 lei / 2 tranşe): % = 512 Conturi curente la bănci 666 Cheltuieli privind dobânzile 800 lei 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei x 10%) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (8. TVA 19%.000 lei. inclusiv amortizarea programului.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (8.900 lei 10. se face în 3 ani.400 lei 400 lei 4.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni. acestea urmând să fie recepţionate.000 lei.800 lei 5. care se achită cu ordin de plată. Decontarea facturii se face prin bancă. imobilizarea este scoasă din evidenţă: 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 20. TVA 24%. După finalizarea lucrărilor.032 lei 968 lei . După 3 ani se vinde terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80.la sfârşitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20.000 lei.000 lei / 20 luni): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 1.000 lei.775.000 lei 50. Rezolvare: . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. TVA 24%.032 lei 19.000 lei 4.000 lei.000lei 98 . TVA 24%. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 4 ani. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei 23.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = % 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 512 Conturi curente la bănci 4426 TVA deductibilă .000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare.la sfârşitul celor 3 ani de utilizare.achiziţia terenului: % 2111 Terenuri 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 62. Unitatea achită în numerar un avans de 5. institutul facturează documentaţia la valoarea de 20.800 lei 968 lei = 404 Furnizori de imobilizări 24.primirea facturii de la furnizori: % 203 Cheltuieli de dezvoltare 4426 TVA deductibilă .plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă . Se achiziţionează un teren cu preţul de 50. iar apoi se face recepţia finală.000 lei 776.800 lei 20. Pe acest teren se efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată.800 lei 4. TVA 24%. O societate comercială hotărăşte să îşi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs.000 lei 12. inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate. ţinându-se seama de avansul achitat. Rezolvare: . Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei 4.

000 lei.amortizarea anuală (10. depozitul se vinde cu preţul de 3.primirea facturii de investiţii la sfârşitul lunii a doua: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă . factura încasându-se cu ordin de plată. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. TVA 24%.000 lei 781.400 lei 10.000 lei / 4 ani = 5.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = .000 lei 4.960 lei 4.recepţia lucrărilor: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.000 lei 960 lei 99 . Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani.440 lei 6. Rezolvare: .primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă .800 lei 20.000 lei / 25 ani = 400 lei/an): = 512 Conturi curente la bănci 12. în a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 4. TVA 24%. constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.recepţia lucrărilor: 2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 20.000 lei.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 4.primirea facturii de investiţii la sfârşitul primei luni: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 7. După amortizarea integrală.000 lei . TVA 24%.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări . La sfârşitul primei luni.000 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 5. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.000 lei.000 lei 1.440 lei .800 lei 512 Conturi curente la bănci 62.la sfârşitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortizarea (20..

Să se facă înregistrările contabile pentru: 1.400 lei 10.000 lei .2. Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3.500 lei (valoarea netă reevaluată).000 lei Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 720 lei . 2.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.12.vânzarea construcţiei la sfârşitul perioadei de utilizare: 461 Debitori diverşi = % 3. mijloace de transport.reevaluarea valorii nete (5. La 30.000 lei 10 .500 lei Rezerve din reevaluare 783.000 lei): 105 3. Rezolvare: .400 lei 212 Construcţii = . Rezolvare: .000 lei.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10. Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de l .achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice. iar valoarea justă de 5.000 lei.descărcarea gestiunii: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 10. amortizarea pentru anul N+l şi reevaluarea pentru anul N+l prin metoda reevaluării valorii rămase. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.720 lei 7583 3. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 400 lei .06.500 lei . La 31.000 lei: 6811 Cheltuieli = 2813 Amortizarea 1. dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.000 lei 2.500 lei.000 lei. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12. achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N.000 lei 782.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 1.000 lei / 5 ani x 6 luni 712 luni =1. TVA 24%.

N Amortizare cumulată (01.000 lei / 5 ani))_______________________________________3. Rezolvare: .000 lei = 3.000 lei+ 2.000 lei Cost la 30.000 lei amortizarea anuală (10.N+1 7. TVA 24%.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.000 lei.12.07.000 lei Indice de actualizare = Valoare justă la 31.06.N+1 / Valoare rămasă la 31.12.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.12.000 lei =Valoare rămasă la 31.000 lei 2.7.400 lei 10. animalelor şi plantaţiilor 1.N) (1. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.000 lei / 5 ani x 6 luni/12 luni =1.000 lei 75 ani))_____________________________________3. mijloace de transport.500 lei .000 lei = 1.reevaluarea valorii nete (10.07.N-31.N) (1.500 lei): 105 3. dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute şi a amortizării cumulate. mijloacelor de transport.5 10. La 30.12. achiziţia mijlocului de transport şi amortizarea anului N.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 3. La 31.N 10.000 lei amortizarea anuală (10.12.500 lei (valoarea netă reevaluată).000 lei 10 . 11.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice. Să se facă înregistrările contabile pentru: 10.000 lei Amortizare cumulată (01.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei = Valoare rămasă la 31. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani. amortizarea anului N+l şi reevaluarea.N+1 7.000 lei .06. animalelor şi plantaţiilor ● Cost la 30.400 lei 212 Construcţii = .000 lei .500 lei Rezerve din reevaluare 784.N+1 = 10.12. mijloacelor de transport.500 lei / 7.N-31.06.000 lei+ 2.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10.12. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12.

000 lei x 1.000 lei . Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5. Rezolvare: .000 lei unei filiale.000 lei Valoare brută iniţială___________________________________10.acordarea împrumutului: 2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 512 Conturi curente la bănci 8. etc 786.000 lei 787.5) 4. mijloace de transport.000 lei .Valoare brută actualizată (10.primirea imobilizării: 213 Instalaţii tehnice.000 lei / 2 tranşe = 4.500 lei .contabilizarea reevaluării: 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 5. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .400 lei 400 lei 4.000 lei) x 10% şi a ultimei tranşe de împrumut: 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.000 lei . Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8. Dobânda anuală este de 10% şi se încasează la sfârşitul fiecărui an.000 lei.000 lei/an): 10 .800 lei 800 lei 4.000 lei .4. După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează. amortizabil în 4 ani prin regimul linear.amortizarea anuală (8.500 105 rezerve din reevaluare = 2813 amortzarea instalatiilor.000 1.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8. animale şi plantaţii = 4753 Donaţii pentru investiţii 8.000 lei x 1. O societate-mamă acordă un împrumut pe 2 ani de 8. înregistraţi în contabilitate operaţiile. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii-mamă. care se restituie în două tranşe anuale egale.000 lei /4 ani = 2.000 lei Amortizare cumulată actualizată (3.5) 15.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1.500 lei Amortizare cumulată iniţial 3.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.la sfârşitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii la creditul rămas (8.000 lei x 10%) şi a primei tranşe de împrumut (8.

000 lei 8. .achitarea facturii cu ordin de plată.000 lei . animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital . Amortizarea mijloace de transport.virarea subvenţiei la venituri (8. Rezolvare: . instalaţiilor.720 lei = 401 Furnizori 3.000 lei 4.000 lei / 4 ani = 2.720 lei 3.virarea subvenţiei rămase la venituri: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4. mijloacelor de transport. Se hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12.000 lei.amortizarea anuală a maşinii pe durata rămasă după efectuarea modernizării.achiziţia accesoriilor: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă . de 4 ani. . animale şi plantaţii mijloacelor de transport. Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operaţii: .cumpărarea accesoriilor.000 lei/an): 4753 Donaţii pentru investiţii . se cumpără componente de 3.000 lei 4.casarea imobilizării după doi ani: % = 213 2813 Instalaţii tehnice.000 lei = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 2. animalelor şi plantaţiilor 2.încorporarea accesoriilor.000 lei. iar durata rămasă. . Amortizarea investiţiei se face pe durata rămasă.000 lei 788.000 lei 720 lei 10 . care se încorporează în echipamentul supus modernizării. Durata normală de utilizare a maşinii este de 10 ani. TVA 24%.6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. în acest scop.plata datoriei faţă de furnizori: 401 Furnizori = 512 Conturi curente 3.

modernizarea echipamentului: 213 Instalaţii tehnice.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10. 2672 = Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 766 Venituri din dobânzi 1.000 lei . care se trec la pierderi. mijloace de transport.000 lei = 302 Materiale consumabile 3. animale şi plantaţii = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 3.000 lei 3.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 8. mijloacelor de transport.000 lei / 2 tranşe = 5. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.amortizarea anuală (15.000 lei x 30%).la sfârşitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda la creditul rămas (5. când se încasează şi dobânzile anuale. Decontările se fac prin bancă. ca urmare. înregistraţi în contabilitate operaţiile.consumul de accesorii: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile .750 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.la bănci .000 lei x 30%) şi a primei tranşe de împrumut (10.500 lei 10 .000 lei . Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: . O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.000 lei / 4 ani = 3.acordarea împrumutului: 2671 = Sume datorate de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 10.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 30% pe an.750 lei 789. animalelor si plantaţiilor 3. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. Ulterior filiala a intrat în stare de faliment şi.000 lei .000 lei 5.

La sfârşitul primului an.5.trecerea pe cheltuieli a creanţelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată şi a ultimei tranşe de împrumut (10. respectiv 1. La sfârşitul celui de-al doilea an. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se vor înregistra următoarele: . Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societăţii Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10.3 lei/USD. Dobânda se încasează la începutul anului următor.1 lei/USD. când cursul valutar este de 3.la sfârşitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului.15 lei/USD = 630 lei): % = 2676 5124 Dobânda aferentă Conturi la bănci împrumuturilor în valută acordate pe 665 termen lung Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 640 lei 630 lei 10 lei .960 lei 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 660 lei 2675 împrumuturi acordate pe termen lung 3.000 lei .3 lei/USD = 660 lei) şi recuperarea împrumutului acordat (1.100 lei la sfârşitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1.200 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei 791.2 lei/USD = 3. când se restituie împrumutul. Dobânda este de 20%.000 USD x 3.500 lei 5.3 lei/USD = 3.300 lei): 5124 Conturi la bănci în valută % 3. 000 USD.încasarea dobânzii (1.000 lei. calculată anual.200 lei.3 lei/USD.000 lei 790. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează şi se încasează tot la acelaşi curs de 3.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 5124 Conturi la bănci în valută 3.15 lei/USD. cursul valutar este de 3.000 USD x 20% x 3.acordarea împrumutului la l ianuarie N (1. în schimbul acestui mijloc de transport 10 .la sfârşitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1.3 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 660 lei .000 USD x 20% x 3.000 USD x 3. O societate comercială acordă la l ianuarie N unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de l .000 USD x 20% x 3.000 USD x 3.000 lei): 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = % 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 6. ceea ce generează o diferenţă de curs favorabilă (1. si nu se capitalizează.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei ..500 lei 1. cursul dolarului (în funcţie de care se calculează şi dobânda) este de 3.2 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 640 lei încasarea dobânzii (1. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 USD x 0.000 USD x 20% x 3. la cursul de 3.000 lei. iar amortizarea cumulată este de 2.2 lei/USD.

O întreprindere ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiară. .36 lei/kg = 272 lei. costul de achiziţie fiind de 1. înregistraţi în contabilitate operaţiile. Rezolvare: . Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală.stocul iniţial de materii prime este de 100 kg. Rezolvare: .000 lei = 1011 Capital subscris nevărsat 8.societatea Y emite 8. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii Y.costul de achiziţie al stocului iniţial este de 120 lei.majorarea capitalului social prin aport în natură: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul . mijloace de transport.4 lei/kg = 560 lei): % = 401 694 lei 601 Furnizori 560 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 134 lei TVA deductibilă La sfârşitul exerciţiului: . animale şi plantaţii şi 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 8. 301 = 601 272 lei 10 . .4 lei/kg.000 lei 793. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective. .000 acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune.achiziţia materiilor prime (400 kg x 1.cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg. .primirea aportului: 213 Instalaţii tehnice.36 lei/kg.la inventarierea de la sfârşitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg.se recunoaşte stocul final de materii prime la cost mediu: Costul mediu al materiilor prime: (120 lei + 560 lei) / (100 kg + 400 kg) = 1.se anulează stocul iniţial de materii prime: 601 = 301 120 lei Cheltuieli cu Materii prime materiile prime .000 lei = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 8. Valoarea stocului final: 200 kg x 1. TVA 19%.

livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie: 354 Produse aflate la terţi . Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea furnizorului (societatea A).000 lei. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 12. TVA 24%.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2. se trimite factura şi se încasează în numerar. Rezolvare: .acceptarea biletului la ordin: 413 = 4111 12. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 8.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 720 lei TVA colectată = 345 Produse finite 2.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 3.încasarea creanţei: 512 = 4111 3.400 lei 10 .400 lei 10. Rezolvare: .400 lei TVA colectată .Materii prime Cheltuieli cu materiile prime 794. înregistraţi în contabilitate aceste operaţii. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10.720 lei 707 3.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 354 Produse aflate la terţi 2.000 lei. După primirea efectului comercial.000 lei . Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 2.vânzarea produselor: 4111 Clienţi = % 3. După vânzarea produselor. furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă.000 lei.000 lei .000 lei Conturi curente Clienţi la bănci 795.

plata avansului: % 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă . Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului. TVA 19%. furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.000 lei. Rezolvare: .000 lei. ţinându-se seama de avansul acordat anterior.achiziţia materiilor prime: = 512 Conturi curente la bănci 2. Rezolvare: . Ulterior. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei.achiziţia materiilor prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă . furnizorul livrează clientului semifabricate.480 lei 2.000 lei 480 lei 10 . respectiv materii prime. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului (societatea B).400 lei încasarea efectului comercial: 512 = 5113 12. Decontarea facturii se face prin bancă. în valoare de 15. TVA 24%.emiterea biletului la ordin: 401 = Furnizori . După primirea efectului comercial.plata efectului comercial la scadenţă: 403 = Efecte de plătit 403 Efecte de plătit 512 Conturi curente la bănci 992 lei 992 lei = 401 Furnizori 992 lei 800 lei 192 lei 797. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin).depunerea efectului comercial la bancă: 5113 Efecte de încasat = Clienţi 413 Efecte de primit de la clienţi 12.400 lei Conturi curente Efecte de încasat la bănci 796.Efecte de primit de la clienţi . Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10. Costul de producţie al produselor finite livrate este de 500 lei. Conform contractului.380 lei (inclusiv TVA).

cursul valutar la data facturării fiind de 3.000 lei 16.000 lei.600 lei 2.încasarea avansului: 512 Conturi curente la bănci = % 419 Clienţi .000 lei 512 Conturi curente la bănci 16.480 lei (inclusiv TVA).000 lei 3. furnizorul livrează clientului semifabricate.creditori 4427 TVA colectată 2.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 10. Ulterior. respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%. respectiv materii prime.600 lei 409 Furnizori . Taxa scontului percepută de bancă.plata datoriei ţinând cont de avansul plătit: % 18. Ulterior. Rezolvare: .600 lei .480 lei 2.4 lei/USD. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. TVA 24%.600 lei 15. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea furnizorului.000 lei 480 lei 401 Furnizori = .600 lei . un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.600 lei 15. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 USD. furnizorul îl depune la bancă spre scontare.creditori 512 Conturi curente la bănci 4427 TVA colectată = 4111 Clienţi 18.3 lei/USD.000 lei 18. Conform contractului. Decontarea facturii se face prin bancă. ţinându-se seama de avansul acordat anterior.120lei 4426 TVA deductibil 480 lei 798. în valoare de 15. în condiţia de livrare FOB.120 lei 480 lei 799. cursul valutar este de 3.% 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 18.vânzarea semifabricatelor: 4111 Clienţi = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată .încasarea creanţei clienţi ţinând cont de avansul primit: % 419 Clienţi . în valoare de l .debitori 2.000 lei 3. 10 . O societate comercială vinde mărfuri unui client extern. La data încasării efective a efectului comercial scontat.000 lei.

înregistraţi operaţiile în contabilitatea furnizorului.depunerea efectului comercial la bancă spre scontare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienţi 3.vânzarea mărfurilor: 418 Clienţi.300 lei 765 Venituri din diferente de curs valutar 100 lei 800.300 lei . Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.000 USD x 3.240 lei 11 .acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 3.240 lei 240 lei 1.000 lei 240 lei 1.3 lei/USD = 3. ulterior se întocmeşte şi factura. Rezolvare: .achiziţia mărfurilor: 1.încasarea efectului comercial: 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 340 lei 512 Conturi curente la bănci 3.300 lei): 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .240 lei 1.facturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă .încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienţi Contabilizarea la cumpărător .060 lei 5114 Efecte remise spre scontare 3. TVA 24%.vânzarea mărfurilor (1.300 lei .emiterea facturii: 4111 Clienţi 4428 TVA neexigibilă 418 Clienţi . Decontările se fac prin bancă.facturi de întocmit 4427 TVA colectată .240 lei 240 lei 1.300 lei . Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 1.000 lei.

% 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă .240 lei .facturi nesosite1. în sumă de 100 lei.000 lei 240 lei 1. în decembrie.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.240 lei 801.încasarea chiriei în decembrie: 512 Conturi curente la bănci = % 472 Venituri înregistrate în avans 4427 TVA colectată 124lei 100 lei 24 lei . în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei.240 lei 240 lei 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 240 lei 1. Se încasează prin bancă. 11 .240 lei 1. locaţii de gestiune şi chirii 100 lei în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exerciţiului curent: = 471 Cheltuieli înregistrate 100 lei 612 Cheltuieli cu redevenţele.în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exerciţiului curent: 472 Venituri înregistrate în avans Contabilizarea la utilizator plata chiriei în decembrie: % 471 Cheltuieli înregistrate în avans 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 124 lei 100 lei 24 lei = 706 Venituri din redevenţe. TVA 24%. chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor.primirea facturii: 408 Furnizori -facturi nesosite 4426 TVA deductibilă = 408 Furnizori. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri. Rezolvare: Contabilizarea la proprietar .

Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de l . Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B. Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9. care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci Contabilizarea la cumpărător .240 lei = 371 Mărfuri 600 lei 1.descărcarea gestiunii: 607 Cheltuieli privind mărfurile . Rezolvare: . înregistraţi în contabilitate operaţiile. Dobânda este de 40% pe an şi trebuie achitată lunar.000 lei .000 lei 240 lei = 4111 Clienţi 1.000 lei.achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă .240 lei 1.000 lei / 3 tranşe = 3.000 lei.240 lei = 401 Furnizori 1.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată .240 lei 1. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 lei.300 lei 300 lei 11 .000 lei x 40% x l lună 712 luni) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (9.000 lei 240 lei 803.000 lei): % 666 = 512 Conturi curente 3. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .locaţiile de gestiune şi chiriile în avans 802. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri. TVA 24%.primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 9.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.

înregistraţi în contabilitate operaţiile. Se primeşte.3 lei/USD).000 USD.000 lei (3. Dobânda de l % pe lună se achită în valută la sfârşitul fiecărei luni. de 1.1 lei/USD).Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt la bănci 3.2 lei/USD = 3.000 USD x 3.683 lei 33 lei 1.000 lei = 3.1 lei/USD.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.2 lei/USD. la cursul de 3. rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 3.100 lei 100 lei 3.la sfârşitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas (500 USD x 1% x 3.000 lei = 6.3 lei/USD.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.000 lei 804.200 lei .200 lei 200 lei 3.000 lei la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 6.3.000 lei (6.600 lei 50 lei .primirea creditului (1.2 lei/USD).la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (l .1 lei/USD): % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 512 Conturi curente la bănci 1.000 lei .000 USD x 1% x 3. rambursarea primei tranşe de împrumut.200 lei): 5124 Conturi la bănci în valută = 519 Credite bancare pe termen scurt 3. un credit bancar pe două luni în valoare de l .000 USD / 2 tranşe = 500 USD (500 USD x 3.la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 9.2 lei/USD) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0. iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 3.000 lei . Rezolvare: .3. La sfârşitul lunii februarie cursul dolarului este de 3. când se restituie şi cele două rate egale.1 lei/USD): 11 . şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 lei . la începutul lunii februarie.

ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective). Registrul-inventar şi Cartea mare. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încunoştin-ţeze. în mod cronologic. mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii. inventariate de unitate. registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal.565. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării. c) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 15. potrivit legii. 11 . odată cu semnarea procesului-verbal. conducătorul unităţii (administratorul unităţii.600 lei 5124 1. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor.salariatul responsabil cu păstrarea documentului. precum şi rolul registrelor si formularelor mai importante pe care acestea le utilizează în comun? Răspuns: Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-şah". 82/1991. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii. toate operaţiunile economicofinanciare. sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare. precum şi soldul contului pentru fiecare lună a anului curent. Orice persoană care constată pierderea. sustrase sau distruse? Răspuns: Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. rulajul debitor şi creditor. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. foi volante sau listări informatice. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. după caz. divizării sau încetării activităţii. b) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă. în termen de 24 de ore de la constatare. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale. conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă: a) datele de identificare a documentului dispărut. pe bază de inventar faptic.5 lei 1. să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". prin regruparea conturilor. şi . cu ocazia fuziunii. iar în caz de pierdere. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează.şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului. în orice moment. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ. Registrul-jurnal. . Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare corespondente. 806. Procesul-verbal se semnează de către: . . în scris. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. întocmite sau reconstituite potrivit normelor în vigoare. republicată. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora si se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită.conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie.5 lei Conturi la bănci în valută 765 50 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 805. Registrul-inventar şi registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. capitaluri proprii şi datorii la un moment dat. după caz. Salariatul responsabil este obligat ca.conducătorul unităţii. Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute. grupate în funcţie de natura lor. capitaluri proprii şi datorii.

mostre.) cu două rânduri de încuietori diferite. care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise. la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere.) pierdute. g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire". După primirea deciziei scrise. sub semnătura directorului economic. 807.Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii. c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere. după caz. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. listele de inventariere. prin: a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni. Pentru pagubele generate de pierderea. depozite etc. se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. e) asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate. cântărire etc. vinovaţii de pierderea. prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. în acest caz. administratorii. b) dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a salariatului vinovat. pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit. d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele: a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere. întocmit separat pentru fiecare caz. măsurare. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. bilete de călătorie nenominale etc. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut. Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite.). primite sau expediate. în cazul găsirii ulterioare a originalului. care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT". în acest caz. numărare etc. responsabilul comisiei de inventariere ridică. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. evidenţa tuturor reconstituirilor de documente. sustragerii sau distrugerii şi declaraţia salariatului respectiv. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii. 11 . codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft. c) dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului. h) dotarea gestiunilor (magazine.. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. salariaţilor sau altor unităţi. stabilirea si evidenţa responsabililor de păstrarea acestora. procesul-verbal de constatare a pierderii. documentul reconstituit. cu mijloace de identificare (cataloage. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. precum si pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. şi anume: a) sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului. după care comisia se prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice. precum şi cu formularele şi rechizitele necesare. aşezare. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere.. în condiţiile legii. o copie a documentului reconstituit. Ori de câte ori pierderea. sonde etc. a contabilului-şef sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcţie. sort. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. vizate şi parafate de către acesta. b) ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia. unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare. preţ etc. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuală a elementelor de activ. ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere.gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare. cântărire. se ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă: . cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. după caz. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. respectiv pentru sortare. măsurile prevăzute de normele în vigoare se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. f) dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare. capitaluri proprii şi datorii.

cu excepţia locului în care a început inventarierea. precum şi cele privind numerarul depus la casierie. să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii (acolo unde este cazul) şi să le păstreze în siguranţă. care va menţiona pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii". sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact. a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor. pe durata inventarierii. Pe toată durata inventarierii. numită prin decizie scrisă.deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa. d) Să bareze şi să semneze. Dacă valorile materiale supuse inventarierii. cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. care să îl reprezinte pe gestionar. Care sunt elementele patrimoniale care. e) Să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă. se înscriu în liste de inventariere separate. după caz. fişele de magazie. . de către responsabilul comisiei de inventariere. încuiate şi sigilate. astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. casete. gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul. întocmite până în momentul începerii inventarierii. programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil. să se sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere si se părăseşte gestiunea.are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate). în prezenţa gestionarului. membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: Se înscriu în liste de inventariere separate: a) lucrările de investiţii sistate sau abandonate. numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune. f) Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare. comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii patrimoniale. b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate. inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane. indicând locul. Conducerea unităţii are obligaţia să încunoştinţeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze. în cazul în care gestionarul lipseşte. .are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate. să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale. existente în gestiune. 808. c) bunurile care aparţin altor unităţi.are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea. dacă este posibil. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat. la ultima operaţiune. luându-se măsurile corespunzătoare. care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. . c) Să asigure închiderea si sigilarea. acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare. Dacă operaţiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienţi.. să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate. dar neînregistrate. iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere.a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale. ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor. pentru care s-au întocmit documentele aferente. Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale şi de către comisia de inventariere. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul. menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale. gestionate de către o singură persoană. luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. d) bunurile aflate asupra angajaţilor. care atestă că a fost dată în prezenţa sa.în afara valorilor materiale ale unităţii patrimoniale respective. . Unităţile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar. aflate în anumite situaţii. solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii. primite cu sau fără documente. data si ora fixate. care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar. precum şi depunerea acestui raport la contabilitate. . înainte de începerea inventarierii. în caz contrar. dulapuri etc. - 11 . în fişele. Sigiliul se păstrează. are în gestiune şi altele aparţinând terţilor. b) bunurile aflate temporar în afara unităţii.

b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. în cazul când deprecierea este ireversibilă. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. capitaluri proprii si datorii inventariate. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. de asemenea. în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere. în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni. fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii. starea acestuia şi preţul pieţei. reprezentând prejudiciu pentru unitate. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri. la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte. în ordine crescândă. în ordinea crescândă. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării. De asemenea. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. b) Pentru elementele de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. în cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. Listele cu sorturile de produse. cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. atunci când deprecierea este reversibilă. denumită şi valoare de inventar. Aceste liste sunt de uz intern. desen. respectiv de plată. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus. de asemenea. cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. mărfuri. Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte. respectiv de către ordonatorii de credite. 809. la valoarea lor de intrare. greu vandabile. Care sunt modelele şi regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ. sau se constituie o ajustare pentru depreciere. La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare. de asemenea. aceste norme fiind considerate limite maxime. scăză-mintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. aşa cum a fost definită în normele în vigoare. aceste elemente menţinându-se. dimensiuni. ambalaj sau alte elemente. respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. model. normele de scăzăminte nu se aplică automat. potrivit normelor în domeniu şi reglementărilor contabile aplicate? Răspuns: Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. depreciate. se va proceda. se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. în conformitate cu dispoziţiile legale. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: La stabilirea valorii debitului. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate. în acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: a) Pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. respectiv a ordonatorilor de credite. ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora.e) stocurile fără mişcare. la valoarea lor de intrare. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri. se recuperează de la persoanele vinovate. aceste elemente menţinându-se. în această situaţie. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. 810. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi 11 . se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori. de calitate slabă.

pentru repartizarea profitului net la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat? Răspuns: Profitul contabil net se repartizează. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. ajustările pentru deprecieri. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări şi încasări aferente. precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură? Răspuns: Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi. în ordinea în care acestea se au în vedere. să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material. delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. 814. participarea salariaţilor la profit. cu excepţia celor prevăzute în reglementările legale în vigoare. 811. 2. trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. remize şi risturne. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1. în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere.055/2009? Răspuns: a) b) c) d) e) f) 11 . diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. 3. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare. 28 din Legea contabilităţii. Contabilitatea operaţiilor de regularizare. 2. ale cărui posturi. cuprinzând: diferenţele de inventar. iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor. 812. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă. dividende. c) destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare. pe următoarele destinaţii: a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale. 813. Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale? Răspuns: 1. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. în conformitate cu art. în mod provizoriu. surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active. capital social. se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate. cât şi în contabilitate. Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil. diferenţele de curs valutar. Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP nr. alte rezerve. provizioanele. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni. amortizările. 3. lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere. de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar. Inventarierea generală a patrimoniului. 4. b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statutare. întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere.pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal. vărsăminte la bugetul statului. Care sunt destinaţiile. respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit.

920 lei + 792 lei) x 15% = 1.  număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: a) Bilanţ prescurtat. iar la finele anului.734 lei. c) Situaţia modificărilor capitalului propriu.200 dolari x 3.8 lei: 301 Materii prime = 5121 Conturi la bănci în lei 1. 815. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 8.8 lei d) TVA plătită în vamă: (7.306.8 lei) x 24% = 2.920 lei b) Cheltuielile de transport.000 dolari. Rezolvare: a) Achiziţia materiilor prime la cursul de la data tranzacţiei: 2.Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:  total active 3. b) cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari. de 3.96 lei/dolar.96 lei/dolar = 7. c) taxe vamale =15%.404.920 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 7.920 lei + 792 lei) = 22 lei: 665 = 401 22 lei 11 . b) Cont de profit şi pierdere.000 euro. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: a) Bilanţ.404.920 lei + 792 lei + 1.306.734 lei (7.000 dolari x 3.  cifră de afaceri netă 7.51 lei e) Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2. Arătaţi cum se vor efectua calculele şi înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) valoarea materiilor prime 2. d) Situaţia fluxurilor de trezorerie. la cursul de la data tranzacţiei: 200 dolari x 3. e) în ziua întocmirii declaraţiei vamale de import se practică un curs valutar de 3.96 lei/dolar = 792 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 792 lei c) Taxele vamale: (7.300. e) Note explicative la situaţiile financiare anuale.000 euro.97 lei/dolar = 8. c) Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. d) TVA în vamă = 24%. b) Cont de profit şi pierdere.650.51 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei 2.306.97 lei/dolar.

000 lei 385. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.5 lei/euro. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.000 lei: % = 1621 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută 391. care se rambursează integral la scadenţă: a) b) c) d) obţinerea creditului în sumă de 10. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea împrumutului: 12 . evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate de o societate comercială în legătură cu un credit bancar pe termen de 2 ani. Rezolvare: a) Obţinerea creditului la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei d) Rambursarea creditului la scadenţă la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei .000 lei .000 lei unei societăţi în capitalul căreia se deţine o participaţie.8 lei/euro.8 lei/euro = 388.000 lei: 1621 Credite bancare pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 3.385. şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 391. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.000 lei 6.000 lei .1 lei/euro.000 euro x 38 lei/euro = 380.000 euro x 38. la scadenţă.Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Furnizori 816.000 lei b) Evaluarea la sfârşitul anului a datoriei în devize: 10.000 lei c) Evaluarea la sfârşitul anului următor a datoriei în devize: 10. cu dobândă de 20%. evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.000 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 1621 Credite bancare pe termen lung 8.380.000 euro la un curs de 38 lei/euro. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39.000 lei. h) rambursarea la scadenţă a împrumutului şi încasarea dobânzii aferente.385.000 lei.000 lei 817. g) dobânda pentru primul an.000 euro x 38. O societate comercială efectuează şi înregistrează în contabilitate operaţiile economice care privesc: f) acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10. l lei/euro = 391.000 euro x 39.000 lei: 5124 Conturi la bănci în valută = 1621 Credite bancare pe termen lung 380.000 lei = 8.000 lei = 3.000 lei = 6. împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani.5 lei/euro = 385.000 lei.

000 lei d) Rambursarea împrumutului si încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei % 14.000 lei = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.400 lei Venituri din vânzarea produselor finite 4427 576 lei TVA colectată = c) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 2.2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 10. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii privind producţia de bunuri şi valorificarea acestora: a) obţinerea de produse finite la preţul standard de 2.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate c) Dobânda pentru anul 2: 2.000 lei.976 lei 701 2.000 lei Sume datorate de entităţile afiliate 2672 4.000 lei b) Dobânda pentru primul an: 10. Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 2.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.000 lei 2671 10.000 lei 12 . d) la finele lunii se calculează şi se înregistrează diferenţele nefavorabile între preţul de înregistrare şi costul efectiv al produselor finite.000 lei b) înregistrarea preţului de vânzare: 4111 Clienţi % 2. TVA 24%.400 lei. iar tariful aferent se facturează clienţilor pentru suma de 500 lei.000 lei Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 818. b) produsele finite se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 2. c) transportul produselor se efectuează de o unitate specializată. TVA 24%.000 lei x 20% = 2. în sumă de 150 lei.

871 lei .250 lei 250 lei c) Vânzarea mărfurilor: 5311 Casa în lei = Şi descărcarea gestiunii: % = 607 Cheltuieli privind mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 371 Mărfuri 4.500 lei 3. c) mărfurile se vând în totalitate.250 lei .500 lei -1.500 lei 1. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) produse finite la preţul de înregistrare de 1.129 lei 871 lei 250 lei 4. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii economice în baza unui contract de concesiune: a) primirea unei clădiri în concesiune.500 lei x 100/124 = 3.129 lei 871 lei 820.250 lei 2.d) Factura privind transportul produselor: 4111 Clienţi = % 620 lei 708 500 lei Venituri din activităţi diverse 4427 120 lei TVA colectată e) Diferenţele nefavorabile aferente produselor ieşite: 711 Variaţia stocurilor = 348 150 lei Diferenţe de preţ la produse 819. durata de viaţă utilă 5 ani. unde evidenţa se conduce la preţul de vânzare cu amănuntul.500 lei.250 lei. 12 .629 lei TVA neexigibilă = 4. care este de 4. b) produsele finite obţinute se transferă în magazinul propriu de prezentare si desfacere.500 lei 1.000 lei. Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite: % = 345 Produse finite 348 Diferenţe de preţ la produse b) Transferarea produselor finite: Calculul adaosului comercial şi al TVA neexigibile: Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4. descărcându-se şi gestiunea.500 lei 2.3.500 lei 1.250 lei = 2.629 lei = 871 lei Adaos comercial = 4. inclusiv TVA.500 lei Preţ cu amănuntul = 4. amortizare anuală. cunoscând valoarea contabilă a acesteia. cu diferenţe de preţ nefavorabile de 250 lei.629 lei 871 lei 711 Variaţia stocurilor 1. amortizare lineară. de 200.500 lei .129 lei 371 Mărfuri = % 345 Produse finite 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 348 Diferenţe de preţ la produse % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.

în valoare de 50. drepturi si active similare brevetelor. Rezolvare: a) Primirea clădirii în concesiune: 205 = 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate Concesiuni.000 lei / 5 ani = 10. 10.000 lei Amortizarea concesiunilor. Se închiriază o clădire. Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului. brevetelor. locaţii de gestiune si chirii 5. TVA 24 %. Rezolvare: a) Redevenţa anuală: 4111 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe. concesiune şi cu chirie 821.000 lei Şi la plată: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi curente la bănci 5.000 lei 12.000 lei 12 .000 lei 200.000 lei: 6811 = 2812 Amortizarea construcţiilor Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea se repetă în fiecare an. licenţe.000 lei. d) predarea către proprietar a clădirii şi a modernizării efectuate.000 lei Amortizarea anuală: 200.000 lei 50. b) Redevenţa anuală datorată: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizări 5. licenţelor.000 lei / 5 ani = 40.000 lei c) Modernizarea efectuată de o firmă specializată: % = 212 Construcţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 62. brevete.000 lei e) Transmiterea investiţiei amortizate integral şi predarea bunului: 2805 = 205 200.000 lei Credit 8038 Bunuri publice primite în administrare. mărcilor comerciale. concesiunilor.000 lei d) Amortizarea modernizării: 50.000 lei. c) cu acordul proprietarului se efectuează. operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice: a) redevenţa anuală curentă este de 5. drepturilor si activelor similare înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani. mărci comerciale. mărci comerciale. mărcilor comerciale. brevete. b) primirea clădirii şi a modernizării efectuate de către chiriaş şi amortizate integral.000 lei.000 lei.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2805 40. licenţelor. drepturilor şi activelor similare 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 50. licenţe.000 lei Debit 8038 Bunuri publice primite în administrare. o modernizare a clădirii în valoare de 50. cu o unitate specializată.000 lei Amortizarea Concesiuni. concesiune şi cu chirie 200.b) redevenţa anuală datorată este de 5. drepturi si active similare 200.

000 lei 12.400 lei = 620 lei TVA aferentă scontului: 620 lei x 24% = 148. b) 50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC. TVA 24%.2 lei 823. Rezolvare: a) Lucrări în favoarea terţilor: 4111 Clienţi = % 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 62.000 lei: 60. Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 1.400 lei 620 lei 148.8 lei % = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 4427 TVA colectată 5121 Conturi la bănci în lei 4111 Clienţi 12.600 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi d) Decontarea cu numerar: 20% x 62.000 lei = 12.600 lei c) Decontarea cu un efect comercial onorat la scadenţă: 30% x 62.000 lei.000 lei 12 . în acest scop se efectuează si se înregistrează următoarele operaţii: a)se subscriu şi se plătesc prin virament l . c) 30% din valoarea facturată se decontează cu un efect comercial onorat la scadenţă.000 de acţiuni care au valoarea nominală de 50 lei şi valoarea de emisiune de 60 lei.000 lei 822. b)unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an.Şi la încasare: 5121 Conturi la bănci în lei = b) Preluarea clădirii si a investiţiei amortizate: 212 Construcţii = 4111 Clienţi 5.000 lei 18. O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al unei entităţi afiliate. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii.000 lei = 18. d) 20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare.000 acţiuni x 60 lei = 60.000 acţiuni x 50 lei = 25.000 lei 2812 Amortizarea construcţiilor 50. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii: a) se execută lucrări în favoarea terţilor la tariful facturat de 50.8 lei 11.000 lei: 5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 31.000 lei 50. după care răscumpără 300 de acţiuni la preţul de 62 lei şi alte 200 de acţiuni la preţul de 49 lei.400 lei: Scont = 5% x 12.000 lei b) Decontarea cu filă cec: 50% x 62.000 lei: 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei b) Dividende: 50% x 1. cu scont acordat de 5%.631.000 lei = 31.

461 Debitori diverşi = 761 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

25.000 lei

c) Vânzarea a 300 acţiuni (300 acţiuni x 62 lei = 18.600 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate Şi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate d) Vânzarea a 200 acţiuni (200 acţiuni x 49 lei = 9.800 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 9.800 lei 18.000 lei 18.600 lei

Şi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 12.000 lei

824. Arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice de mai jos în contabilitatea unei unităţi producătoare de bunuri: a) se achiziţionează ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 24%; b) ulterior, ambalajele se expediază integral către terţi, cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 5.000 lei, TVA 24%; c) de la unitatea terţă se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 400 lei, diferenţa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client. Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 744 lei 600 lei 144 lei

b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 419 Clienţi - creditori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

c) Primirea ambalajelor goale: 419 Clienţi – creditori = 4111 Clienţi 400 lei

d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară: 419 Clienţi – creditori = 708 Venituri din activităţi diverse 200 lei

12

TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată 48 lei

Şi descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei

825. O unitate cu profil comercial efectuează şi înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare: b. se achiziţionează mărfuri care se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.000 lei, însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este de 24%. c. ambalajele primite anterior, după golirea de conţinut, au următoarele destinaţii: - ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite; - ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate; - ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în sistem de restituire: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori - debitori = 401 Furnizori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 401 Furnizori c) Ambalaje nerestituite degradate: 608 Cheltuieli privind ambalajele Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 381 Ambalaje = Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 401 Furnizori 409 Furnizori – debitori 24 lei 100 lei 24lei = 409 Furnizori – debitori 100 lei = 409 Furnizori – debitori 400 lei

826. Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului l 0 ani;

12

- primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) obligaţiunile emise şi vândute; b) dobânda aferentă; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; d) rambursarea la scadenţă a împrumutului. Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (20.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 210.000 lei 192.000 lei 18.000 lei

461 Debitori diverşi (20.000 obligaţiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Şi încasarea: 5121 Conturi la bănci în lei

=

461 Debitori diverşi

192.000 lei

b) Dobânda anuală: 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 20.000 lei Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800 lei: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 1.800 lei Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Rambursarea împrumutului la scadenţă: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei210.000 lei

827. în legătură cu obligaţiunile emise anterior în vederea obţinerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; - primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) cu trei ani înainte de scadenţă se răscumpără 3.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,75 lei/obligaţiune şi alte 2.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,1 lei/obligaţiune. b) obligaţiunile totale răscumpărate se anulează. Rezolvare: a) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 3.000 obligaţiuni x 10,75 lei = 32.250 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărat = 5121 Conturi la bănci în lei b) Anularea: 32.250 lei

12

% = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 31.500 lei (3.000 obligaţiuni x 10,5 iei) 668 Alte cheltuieli financiare 750 lei

32.250 lei

c) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 2.000 obligaţiuni x 10,1 lei = 20.200 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate d) Anularea: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni =% 21.000 lei (2.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 20.200 lei 768 Alte venituri financiare 800 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 20.200 lei

828. Să se reflecte în contabilitate următoarele operaţii economice: a) potrivit facturii fiscale, se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 24%; b) se aprovizionează materii prime cunoscând: preţul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate l .000 lei, remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depăşesc 40.000 lei, TVA 24%; c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziţionate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata. Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 401 Furnizori 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă Şi plata: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 12.400 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

b) Factura: Preţ de cumpărare 100.000 lei Rabat 1.000 lei = 99.000 lei Remiză (2% x 99.000 lei) l .980 lei = Net comercial 97.020 lei + TVA (24% x 97.020 lei)_________________________________ 23.284,8 lei = Total factură 120.304,8 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 120.304,8 lei 97.020 lei 23.284,8 lei

c) Deschiderea acreditivului pentru diferenţă: 120.304,8 lei -12.400 lei = 107.904,8 lei: 581 Viramente interne = Şi: 5121 Conturi la bănci în lei 107.904,8 lei

12

5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne d) Plata diferenţei:

107.904,8 lei

401 Furnizori = % 120.304,8 lei 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei 4426 TVA deductibilă 2.400 lei 5411 Acreditive în lei 107.904,8 lei 829. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice care privesc: a) vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj şi o construcţie neterminată, evaluate la 30.000 lei si respectiv 270.000 lei; b) finalizarea în regie proprie a construcţiei, până la recepţia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320.000 lei; c) duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj şi de 50 de ani pentru clădire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an de utilizare). Rezolvare: a) Eliberarea aporturilor: % = 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie Şi: 1011 Capital subscris nevărsat b) Finalizarea construcţiei: 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 320.000 lei = 1012 Capital subscris vărsat 300.000 lei 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 300.000 lei 30.000 lei

270.000 lei

Şi recepţia la cost: 270.000 lei + 320.000 lei = 590.000 lei: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 590.000 lei

c) Amortizarea utilajului: 30.000 lei / 10 ani = 3.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.000 lei

d) Amortizarea clădirii: 590.000 lei / 50 ani = 11.800 lei:

12

6811 = 2812 Cheltuieli Amortizarea clădirilor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

11.800 lei

830. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice efectuate de un agent economic: a) se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cărei valoare este de 20.000 lei; b) investiţia realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentă primului an; c) după un an de la realizarea investiţiei terenul este vândut la preţul total de 130.000 lei, TVA 24%. Valoarea sa contabilă este de 70.000 lei. Rezolvare: a) Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu: 2112 Amenajări de terenuri = 722 20.000 lei Venituri din producţia de imobilizări corporale

b) Amortizarea anuală: 20.000 lei / 5 ani = 4.000 lei: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor c) înregistrarea preţului de vânzare: 461 Debitori diverşi = % 161.200 lei 7583 130.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 31.200 lei 2811 4.000 lei Amortizarea amenajărilor de terenuri

d) Scoaterea din evidenţă a terenului: 6583 = 2111 Terenuri Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 70.000 lei

2112 Amenajări de terenuri

20.000 lei 4.000 lei 16.000 lei

831 Se achiziţionează cu plata în rate o linie de fabricaţie referitor la care se cunosc următoarele: 6. valoarea imobilizării achiziţionate este de 800.000 lei, iar avansul plătit de întreprindere este de 10%, TVA 24%; 7. plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totală datorată fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentă primei rate este de 7.000 lei (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an). Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii?

13

440 lei 6.062.000 lei x 19% = 152. . .000 lei .pentru decontarea obligaţiei faţă de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial. . mijloacelor de transport.ca urmare a dezmembrării activului. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 471 Cheltuieli înregistrate în avans b) Avansul: = 5121 Conturi la bănci în lei 80.000 lei 404 Furnizori de imobilizări c) Rata 1: (952.000 lei) /10 rate = 87.000 lei. pentru serviciul prestat.000 lei TVA deductibilă = 800.000 lei 1. Rezolvare: a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor. animalelor şi plantaţiilor = 2133 Mijloace de transport 160. TVA 24%. care.000 lei % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini.000 lei 832.000 lei.se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160.piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport.200 lei: = 5121 Conturi la bănci în lei 91. se recuperează materiale auxiliare şi piese de schimb reprezentând 5% şi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.000 lei b) Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: % 628 401 Furnizori Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi = 7. . care este acceptat.000 lei x 10% = 80.operaţia de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă specializată.200 lei 404 Furnizori de imobilizări d) Dobânda: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 7.80.000 lei 800.000 lei 70.000 lei 1.000 lei 192.440 lei 4426 TVA deductibilă c) Emiterea efectului: 13 .Rezolvare: a) Factura: Avans = 800. emite o factură în valoare de 6. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind casarea unei imobilizări corporale: .

000 lei / 4 ani = 5. utilaje şi instalaţii de lucru) = Donaţii pentru investiţii 4753 20. mijloacelor de transport.000 lei.000 lei c) Amortizarea anuală: 20.401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 7. şi piese de schimb: 160.000 lei 833.000 lei = 7588 Alte venituri din exploatare 24. c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator. mijloacelor de transport. b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator. Rezolvare: a) Casarea unui calculator complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei 16.000 lei x 5% = 8. animalelor şi plantaţiilor 2813 5. Arătaţi cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice: a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15. utilaje si instalaţii de lucru) 2131 15. a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani.000 lei b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit: 2131 Echipamente Tehnologice (maşini.000 lei.000 lei x 10% = 16.000 lei/an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi transferul subvenţiei: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite d) Scoaterea calculatorului din evidenţă din cauza incendiului: 5.000 lei.000 lei 8.440 lei d) Recuperarea de materiale auxiliare: 160. se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă.000 lei 13 .000 lei = Amortizarea instalaţiilor. după care. regimul de amortizare utilizat fiind cel linear.000 lei: % 3021 Materiale auxiliare 3024 Piese de schimb e) Consumul pieselor de schimb: 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 16. evaluat la 20. din cauza unui incendiu. animalelor şi plantaţiilor = Echipamente tehnologice (maşini.

760 lei 7581 24. TVA 24%. utilaje şi instalaţii de lucru) 40. cu reţinerea din salariu a debitului.000 lei 36. animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice (maşini. mijloacelor de transport.000 lei = 6. amortizat 90%.% 2813 Amortizarea instalaţiilor. utilaje şi instalaţii de lucru) 2131 Echipamente 20.000 lei 15. în valoare de 30. cunoscându-se că activul respectiv este imputat unui salariat al unităţii la nivelul valorii contabile nete. este scos din evidenţă. un utilaj a cărui valoare contabilă este de 40. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitatea unei societăţi comerciale următoarele operaţii economice privind ieşirea din gestiune a unor imobilizări corporale: a) un aparat de măsură şi control constatat lipsă la inventariere.000 lei = 36.000 lei şi amortizat 20%.000 lei 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite 15.000 lei: % 2813 Amortizarea instalaţiilor.760 lei Alte creanţe în legătură cu personalul = % 29. Rezolvare: a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură parţial amortizat: 20% x 30.000 lei Venituri din despăgubiri. utilaje şi mijloacelor de transport.000 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 421 Personal .000 lei. (maşini. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 5.000 lei c) Donaţia unui utilaj parţial amortizat: 90% x 40. cu titlu gratuit. mijloacelor de transport. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital b) Imputarea aparatului la valoarea netă de 24.760 lei 30. b) se transmite unui terţ.salarii datorate = 4282 29.000 lei 5. animalelor şi plantaţiilor 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare Şi transferul subvenţiei pentru sold: = tehnologice (maşini.000 lei 24.000 lei 6.000 lei 13 .000 lei 834.000 lei: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.

000 lei Imobilizări corporale în curs de execuţie e) Plata furnizorului. Se realizează în antrepriză o construcţie referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei: 212 Construcţii = 231 700. pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.600 lei b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 372. cursul de schimb la data achiziţiei 3.600 lei 756.000 lei. b) execuţia construcţiei se desfăşoară pe parcursul a două perioade de gestiune.000 lei 21.000 lei 300. 13 .5 lei/euro. c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea şi recepţia construcţiei. exclusiv TVA. valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei 400.400 lei 836.000 lei 96.000 lei + 469.000 lei 21. costul total al lucrărilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei d) Recepţia la cost total: 300.000 lei. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate achiziţia unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) preţul de achiziţie 10.000 lei 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 868.000 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA.000 lei.600 lei 90.6582 Donaţii acordate 4. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Avansul acordat antreprenorului: % = 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 111. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 835.000 euro.000 lei = 700.000 lei c) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 496.000 lei = 868.000 lei 72. TVA 24%.000 lei 90. b) taxe vamale 10% şi TVA 24%. cu reţinerea avansului: Datoria totală = 372.000 lei + 400.

000 lei: 2131 = 404 Furnizori de imobilizări Echipamente tehnologice (maşini.000 kg la preţ de 5 lei/kg.400 kg x 5 lei/kg = 17.240 lei 837.800 lei 301 Furnizori 20.500 lei 13 . Rezolvare: a) Achiziţia: Cantitate recepţionată: 3.000 euro x 3.000 lei c) Imputarea lipsei cărăuşului: 500 kg x 5 lei/kg = 2. delegatului unităţii.400 lei 10. utilaje şi instalaţii de lucru) b) Taxa vamală: 10.c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1. TVA 24%.000 euro x 10% x 35 lei/euro = 3. TVA 24%.400 lei 9. amenzi şi penalităţi 3. conform facturii terţului.500 lei) x 24% = 9.000 lei Materii prime 4426 4. iar contra valoarea transportului.000 lei c) TVA: (35. b) preţul de evidenţă este prestabilit în sumă de 5 lei/kg. TVA 24%. este în sumă de 1.500 lei: 461 Debitori diverşi = % 7581 Venituri din despăgubiri. lipsă 600 kg.400 kg.000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3.800 lei TVA deductibilă b) Descărcarea gestiunii pentru lipsă: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.5 lei/euro = 35.500 lei Alte impozite.000 lei 2. din care 500 kg se impută cărăuşului şi 100 kg. Rezolvare: a) Achiziţia autoturismului: 10. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 12.000 lei. utilaje şi instalaţii de lucru) 446 3.000 lei % = 401 24.240 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei d) Transportul intern efectuat de o firmă specializată: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. taxe şi vărsăminte asimilate 35.500 lei: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini. cantitate recepţionată 3.000 lei + 3.100 lei 2. Se recepţionează şi se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livrată 4.000 lei.

Diferenţele de preţ sunt nefavorabile.000 lei % = 401 Furnizori 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 992 lei 800 lei 192 lei 9.240 lei 838. în valoare de 9%.000 lei 240 lei = 401 Furnizori 1.848 lei 700 lei 7.500 lei. c) materiale lansate în consum în valoare de 3. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 600 lei 620 lei 500 lei 120 lei e) Transportul în cazul în care evidenţa este ţinută la preţ prestabilit: % 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 1.270 lei 3. TVA 24%. precum şi predate cu titlu gratuit.000 lei x 9% = 270 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 3.548 lei 7. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare: 700 kg x 1 1 lei/kg + TVA (24% x 7.000 lei 1. cantitatea aprovizionată 700 kg. b) cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei. preţul unitar de facturare 11 lei/kg. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta metodei inventarului permanent şi a preţului standard: a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preţul unitar standard 10 lei/kg.700 lei) = Total factură Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7.000 lei.548 lei c) Materiale consumate şi diferenţe de preţ nefavorabile: 3.4427 TVA colectată d) Imputarea lipsei delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul = % 7581 Venituri din despăgubiri. în valoare de 1.700 lei 1.000 lei 270 lei 13 .848 lei 9. TVA facturată 24%.

Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor: a) avans în valoare de 20. b) materii prime recepţionate. cunoscând: preţul facturat de furnizor de 20.000 lei + TVA (19% x 20.000 lei 4. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 839. TVA 24%.500 lei x 9% =135 lei: 6582 Donaţii acordate = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1.800 lei = Total factură 24.000 lei.500 lei 135 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 1. c) conform facturii primite ulterior.000 lei. Utilizându-se metoda inventarului permanent şi preţul prestabilit ca preţ de evidenţă. înregistrându-se totodată şi repartizarea diferenţelor de preţ aferente. evaluate la 50. inclusiv TVA.000 lei şi TVA de 24%. care suportă 50% din costuri.000 lei % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Şi diferenţele de preţ: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1.000 lei 10. valoarea materiilor prime recepţionate este de 51. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului: 13 . să se înregistreze operaţiile: 11 aprovizionarea cu echipament de lucru. pentru care nu s-a primit factura. plătit prin virament furnizorului. TVA 24%. 12 echipamentul este distribuit integral salariaţilor.635 lei 1.000 lei 840.800 lei b) Distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare 20.000 lei)___________________________________4.800 lei 20.800 lei Costul standard = 21. care suportă 50% din costuri: % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 21. preţul standard de 21.000 lei 10.000 lei.000 lei 401 Furnizori 24. Obligaţia faţă de furnizor se decontează în mod obişnuit.000 lei.d) Donaţii şi diferenţe de preţ nefavorabile: 1.

000 lei = 408 Furnizori .500 lei 840 lei 13 . costul facturat al prelucrării reprezentând 20% din valoarea matriţelor.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 63. TVA 24%.871 lei 43.240 lei 16. X 700 lei/buc.facturi nesosite = Şi: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1. efectuată de o firmă specializată.000 lei d) Plata furnizorului.000 lei 50. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii eco nomice: . cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . .000 lei = 4428 TVA neexigibilă 12.trimiterea de matriţe la terţi pentru a fi prelucrate.340 lei 3.871 lei 62.000 lei 16.000 lei 401 Furnizori 4. Rezolvare: a) Reparaţia SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc.facturi nesosite 20. TVA 24%.129 lei 3. al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată. în valoare de 5.000 lei 240 lei 401 Furnizori 62.% = 5121 Conturi curente la bănci 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Materiile prime recepţionate pentru care nu s-a primit factura: % 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă c) La primirea facturii: 4426 TVA deductibilă Şi: 408 Furnizori .240 lei 841.reparaţia a cinci SDV-uri.500 lei: % = 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 4426 TVA deductibilă b) Trimiterea matriţelor la terţi spre a fi prelucrate: 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 5.000 lei.240 lei 1. = 3.000 lei 12.129 lei 3.

Rezolvare: a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii: 711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 60. costul efectiv fiind de 22 lei/bucată.000 lei = 1.000 lei: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 100.000 lei. c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90. = 110.000 lei: % 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Si: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terţi 5. produsele în cauză nefiind scutite de TVA.600 lei = 711 Variaţia stocurilor 10.000 lei Costul efectiv este de 5. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive: a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60.000 lei b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5.000 lei: 348 Diferenţe de preţ la produse c) Preţul de vânzare: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 111. la preţul de înregistrare total de 40. iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10.000 buc.c) Costul prelucrării: 20% x 5.500 lei: 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ la produse 4.000 lei.000 lei d) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 Variaţia stocurilor e) Diferenţe de preţ: 75.000 lei.000 lei.240 lei 1. TVA 24%.000 buc. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate operaţiile economice de mai jos: a) se acordă produse finite propriilor salariaţi.000 lei 21.000 x 6% = 4. evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/bucată. x 22 lei/buc.600 lei 90.000 lei = 401 Furnizori 1.500 lei 843. x 20 lei/buc.000 lei 13 . = 345 Produse finite 75.000 bucăţi de produse finite.000 lei. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75.000 lei 240 lei 842. = 100. b) se obţin 5. iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%.

5% = 200 lei 4427 TVA colectată 9.554. acceptându-se o cambie la a cărei valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanţei.600 lei Contribuţia la asigurările sociale de sănătate = 40.720 lei = 2.720 lei 14 . Referitor la producţia vândută. taxe si vărsăminte asimilate = b) Reţinerile din salarii: Contribuţia la fondul de şomaj = 40.5%.200 lei .000 lei = 3.5% şi respectiv 5.000 lei b) Acceptarea cambiei în valoare de 124.000 lei x 5.720 lei c) Depunerea cambiei spre scontare: 5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi Şi: 5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 127.000 lei. Rezolvare: a) Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 124. c) preţul de evidenţă al produselor vândute este de 75. iar contribuţiile acestora la fondul de şomaj şi fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 0.016 lei 421 Personal.salarii datorate = % 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 8.000 lei Şi TVA: 635 Cheltuieli cu alte impozite.salarii datorate = 345 Produse finite 40.720 lei d) % încasarea cambiei.200 lei 844. Rezolvare: a) Acordarea produselor finite propriilor salariaţi: 421 Personal .720 lei 127.000 lei 24.000 lei x 0.4 lei: = 5114 Efecte remise spre scontare 127.000 lei 3.016 lei 200 lei 2. b) cambia se depune la bancă spre scontare. scont 2% x 127.720 lei 124. scontul reţinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial. arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) produsele facturate clienţilor la preţul de vânzare de 100.000 lei.000 lei 100.416 lei 6.720 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi % 4111 Clienţi 766 Venituri din dobânzi = 127.5% = 2.200 lei Impozitul pe profit = (40.b) pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit de 16%.000 lei .2.200 lei) x 16% = 6. TVA 24%.000 lei şi dobânda: 3% x 124.

din care se restituie 80%.500 lei 4.4 lei e) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 75.600 lei 10.500 lei 846.400 lei 6. fapt pentru care 14 .000 lei.554. şi achitarea cu numerar a diferenţei în momentul ridicării biletelor.000 lei 10. având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea acestora. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumă de 10. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . b) achiziţia a cinci bilete în valoare unitară de 3.5121 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125.000 lei.600 lei 12.600 lei 15.400 lei d) Distribuirea biletelor către salariaţi. în vederea achiziţionării unor bilete de tratament şi odihnă.000 lei: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 4426 TVA deductibilă c) Plata furnizorului.400 lei 10.200 lei 401 Furnizori 18. c) distribuirea integrală a biletelor către salariaţi. taxe şi vărsăminte asimilate 4427 TVA colectată 3.000 lei 3.6 lei 2. Rezolvare: a) Plata avansului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Achiziţia biletelor de tratament: 5 bilete x 3.000 lei 845. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) împreună cu mărfurile achiziţionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.000 lei 2. TVA 24%.600 lei 15.000 lei = 15.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5311 Casa în lei 18.165.000 lei. b) 15% din totalul ambalajelor se reţin de către client. 70% din valoare fiind suportată de întreprindere: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 635 = Cheltuieli cu alte impozite. iar 5% sunt deteriorate din vina clientului.000 lei 2.

Rezolvare: a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare: 358 Ambalaje aflate la terţi = b) Costul prelucrării: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă Şi reprimirea ambalajelor: 381 Ambalaje = 358 Ambalaje aflate la terţi 2.000 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2. cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.debitori = 401 Furnizori 2.600 lei: 401 Furnizori = 409 Furnizori .500 lei.000 lei = 300 lei: 381 Ambalaje = 409 Furnizori . TVA 24%. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare.800 lei. b) odată cu mărfurile se vând şi ambalaje în valoare de l . preţul prestabilit al ambalajelor primite 2.000 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 381 Ambalaje c) Vânzarea ambalajelor: = 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 100 lei 14 . costul facturat al prelucrării 400 lei.600 lei c) Ambalajele nerestituite degradate: 5% x 2.se primeşte factura furnizorului.debitori 1.000 lei = 1.debitori 100 lei 848.000 lei = 100 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = Şi TVA: 100 lei x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24 lei d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 15% x 2.debitori 300 lei Şi TVA: 300 lei x 24% = 72 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 72 lei 409 Furnizori . iar coeficientul mediu pe baza căruia se repartizează diferenţele favorabile este de 5%. TVA 24%. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409 Furnizori .000 lei = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 381 Ambalaje 2.000 lei.

2 lei = 5.800 lei = 90 lei: 388 Diferenţe de preţ la ambalaje = 608 Cheltuieli privind ambalajele 90 lei 848.800 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 5% x 1. c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve.2 lei şi valoarea nominală aferentă de 5 lei. c) vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.000 de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei. pentru care corespund 15.000 lei ce provine din exerciţiul N2.000 de acţiuni noi la valoarea unitară de 5 lei.500 lei: 1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultatul reportat 3.000 lei total capital.000 acţiuni x 5 lei = 10. Rezolvare: a) Răscumpărarea acţiunilor cu preţul de răscumpărare de 1.800 lei 432 lei d) Descărcarea gestiunii: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 1.500 lei 849. cu încasare imediată în numerar.000 lei: 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 10. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de o unitate: a) răscumpărarea a 1.000 acţiuni x 5.000 de acţiuni la preţul unitar de 5. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 15. b) anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate. b) primirea aportului în natură subscris anterior. d) vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii unităţii.000 lei d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 acţiuni x 5 lei = 35.000 acţiuni x 5 lei = 75.4111 Clienţi = % 708 Venituri din activităţi diverse 4427 TVA colectată 2.000 lei Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul b) Realizarea aportului: 2131 = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul Echipamente tehnologice (maşini. la preţul de 5 lei/acţiune. d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei x 10% = 3. utilaje şi instalaţii de lucru) Şi transferul capitalului: 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 75.000 lei. emiţându-se 2. 35.3 lei/acţiune.000 de acţiuni noi cu o valoare unitară de 5 lei. cu decontare prin virament.232 lei 1.000 lei 75. la preţul de 5.000 lei: 456 = 1011 Capital subscris nevărsat 75. în capitalul social aferent unei societăţi comerciale se efectuează şi se înregistrează următoarele modificări: a) subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalaţii tehnice evaluate la 75.200 lei: 14 . cu decontare ulterioară. cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7.000 lei c) încorporarea altor rezerve în capital: 2.

2 lei) 5121 Conturi la bănci în lei 1.500 lei (500 acţiuni x 5 lei) 149 100 lei Pierderi legate de emiterea.200 lei 109 Acţiuni proprii 2.500 lei (300 acţiuni x 5 lei) 149 60 lei Pierderi legate de emiterea. cu decontare prin virament. c) dobânda datorată obligatarilor pentru primul an.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4.000 obligaţiuni x 4.600 lei (500 acţiuni x 5. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 850.500 lei 14 .400 lei (2.500 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1.400 lei (2.3 lei) 109 Acţiuni proprii (200 acţiuni x 5.2 lei) 1012 Capital subscris vărsat 2.7 lei) 1.000 obligaţiuni x 5 lei x 15% = 1. b) încasarea integrală a sumelor de la obligatari. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Vânzarea a 200 de acţiuni cu decontare prin virament: 5121 Conturi la bănci în lei = % 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 10. răscumpărarea.040 lei 20 lei (200 acţiuni x 5. cu decontare în numerar. e) răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni. precum şi anularea acestora.109 Acţiuni proprii b) Anularea acţiunilor: % = = 462 Creditori diverşi 5. valoarea nominală de 5 lei/obligaţiuneşi valoarea de rambursare de 5.2 lei) 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 9.400 lei % b) Dobânda anuală: 2. răscumpărarea. vânzarea. cunoscând că emisiunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%.2 lei) 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii d)Vânzarea a 300 de acţiuni cu încasare în numerar: = 109 Acţiuni proprii 1.7 lei/obligaţiune.2 lei/obligaţiune. vânzarea.000 lei 9.000 obligaţiuni x 5. d) amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului.560 lei (300 acţiuni x 5.060 lei 1. Se realizează un împrumut obligator referitor la care se înregistrează următoarele operaţii: a) subscrierea de către terţi a 2.

în valoare de 100.2 lei = 1.100. pe baza facturii primite în acest sens. rambursarea ratei restante determinate la finele primului an. la un preţ mai mare cu 10% decât valoarea rămasă neamortizată.040 lei e) Anularea obligaţiunilor: 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 1.000 lei = 1682 100.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile Şi plata: 1682 = 5121 Conturi la bănci în lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100.040 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 5121 Conturi la bănci în lei 1. ştiind că în anul l s-a rambursat rata. TVA 24%.000 lei Credite bancare pe termen lung d) Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100.000 lei Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = Credite bancare 1621 600.040 lei 851. Se obţine un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%.000 lei .c) Amortizarea primelor pentru toată perioada: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Răscumpărarea a 200 obligaţiuni x 5. TVA24%. referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaţiile ce privesc: a) b) c) d) obţinerea creditului în valoare de 600. d) vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului: 14 . b) primirea în acelaşi exerciţiu a facturii finale aferente lucrărilor executate de terţ.000 lei. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) acordarea unui avans de 20.000 lei pe termen lung b) Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600. dobânda datorată băncii pentru al doilea an. cunoscând că valoarea investiţiei se va recupera pe o perioadă de 10 ani.000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung c) Rata restantă: 1621 = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. rata devenită restantă la scadenţa fixată pentru primul an. 1.000 lei. c) amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare. şi decontarea acesteia.000 lei) x 20% = 100.000 lei. TVA 24%.000 lei 852.

000 lei = 88.000 lei 4.000 lei 80.20.000 lei .120lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 Amenajări de terenuri 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital f) Plata furnizorului.000 lei 4.000 lei.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor d) înregistrarea preţului de vânzare: Valoarea rămasă = 100.000 lei 20.000 lei Preţul de vânzare = 80. cu reţinerea avansului: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuriacordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 124.120 lei 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 88. b) valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terţ la tariful de 10 lei/oră.800 lei 124.000 lei / 10 ani = 10.000 lei/an: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.000 lei c) Amortizarea anuală este de 100. cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei.000 lei 853. diferenţa achitându-se în numerar.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi la fel pentru anul 2: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.% = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 2112 Amenajări de terenuri 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 24. d) decontarea obligaţiei faţă de executantul lucrării. a cărui valoare de intrare este de 5. evaluate la 20 lei/buc.000 lei 100.800 lei 99. fiind luate în calcul 40 ore. TVA 24%. TVA 24%.800 lei 20. c) scăderea din evidenţă a activului casat. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parţial ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb.000 lei = 80. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: 14 ..200 lei 100. recuperată în proporţie de 85% prin intermediul amortizării. şi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc.000 lei + 10% x 80.000 lei 461 Debitori diverşi = % 109.000 lei 20..000 lei 24.000 lei 4427 TVA colectată 21.

000 lei.a) Recuperarea reperelor: 20 buc. în condiţiile încasării unui avans de 25% din preţul negociat de 200. = 500 lei: % = 3024 Piese de schimb 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7588 Alte venituri din exploatare 900 lei 400 lei 500 lei b) Lucrări de casare facturate de terţi: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei: % = 6588 Alte cheltuieli de exploatare 4426 TVA deductibilă 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei c) Scoaterea din evidenţă a echipamentului casat parţial amortizat: 5.000 lei 401 Furnizori = b) Avansul: 5121 Conturi la bănci în lei c) Scoaterea din evidenţă a utilajului amortizat pentru 400.250 lei Amortizarea tehnologice (maşini.250 lei: % = 2131 5.000 lei x 55% = 220. x 20 lei/buc.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 40.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 48. = 400 lei.000 lei 14 .000 lei: % 2813 = 2131 Echipamente 400. amortizată în proporţie de 55%.000 lei = 461 Debitori diverşi 50. b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător.000 lei x 85% = 4. cu reţinerea avansului: % 496 lei 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 200 lei 4426 TVA deductibilă 48 lei 5121 Conturi la bănci în lei 248 lei 854.000 lei 461 Debitori diverşi =% 288. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut.000 lei 7583 200. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: Avans = 200. a cărui valoare de intrare este de 400. exclusiv TVA.000 lei.000 lei x 24% = 48. AMC x 50 lei/buc. şi a 10 buc. animalelor şi plantaţiilor 6583 750 lei Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital d) Plata furnizorului.000 lei 220.000 lei. c) scăderea din evidenţă a utilajului. utilaje şi instalaţii de lucru) instalaţiilor. TVA 24%. cu o dobândă totală de 40.000 lei x 25% = 50.000 lei TVA colectată = 200. mijloacelor de transport.000 lei 2813 Echipamente 4.

d) scăderea din evidenţă a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate. animalelor şi plantaţiilor 30.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 2. (maşini.000 lei 856.000 lei 150.Amortizarea tehnologice instalaţiilor. după cum urmează: 14 .000 lei.000 lei 855. valoarea reziduală prevăzută este de 10. în baza unui contract de leasing operaţional pentru o instalaţie de lucru. TVA 24%. c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opţiunii utilizatorului.960 lei 4. utilaje şi mijloacelor de transport. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4. mijloacelor de transport.000 lei.000 lei = 150. (maşini. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 180.000 lei .400 lei 7583 10. In vederea achiziţionării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrări contabile. locatorul înregistrează următoarele operaţii: a) întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevenţa aferentă lunii curente. instalaţii de lucru) animalelor si plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 160. durata contractului este de 5 ani.10.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei 960 lei b) Amortizarea: Valoarea amortizabilă = 160.400 lei d) Scăderea din evidenţă: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei 10.000 lei c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală: 461 Debitori diverşi = % 12. utilaje şi mijloacelor de transport. iar regimul de amortizare aplicat este cel linear.000 lei Amortizarea anuală = 150. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura privind redevenţa lunii curente: 4111 Clienţi = % 706 Venituri din redevenţe.000 lei. cunoscând că valoarea de intrare este de 160. b) evidenţierea amortizării care a stat la baza calculării redevenţei. de 4.000 lei / 5 ani = 30.

000 lei.040 lei 2.560 lei 26.000 lei.480 lei 2. TVA 24%. c) diminuarea obligaţiei faţă de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rămasă.000 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia mobilierului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Recepţia mobilierului: % = 404 Furnizori de imobilizări 214 Mobilier. d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului.000 lei 480 lei 14 .560 lei 26.a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20. echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale şi alte active corporale 4426 TVA deductibilă c) Diminuarea obligaţiei şi subscrierea biletului la ordin: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 405 Efecte de plătit pentru imobilizări d) Decontarea biletului la ordin: 405 Efecte de plătit pentru imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 23. iar furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%. TVA 24%.000 lei. c) recepţionarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantităţii totale livrate este de 10. aparatură birotică.000 lei 5.480 lei 2. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate care privesc achiziţionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2.000 lei 480 lei 857. Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia de materii prime: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori.040 lei 2.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializată: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 2. TVA 24%. în care este consemnat preţul de vânzare de 21. d) decontarea la scadenţă a biletului la ordin subscris.040 lei 21. b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ. b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei.000 lei 480 lei 23.

648 lei . x 50 lei = 37. Rezolvare: a) Recepţia materialelor consumabile: 750 buc. s-au consumat materiale de 10. TVA 24%.000 lei.500 lei 9.648 lei 2.000 lei b) Cheltuielile de transport în condiţiile în care evidenţa se ţine la preţ prestabilit: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 3.480 lei avans = 10.168 lei Deschiderea acreditivului: 581 Viramente interne Şi: 5411 Acreditive în lei Plata diferenţei: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . ştiind că la începutul perioadei unitatea deţinea materiale în valoare de 20. a efectuat aprovizionări de 35.720 lei 3.000 lei.168 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 10. d) lipsurile nesoluţionate sunt de 5. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3.152 lei 9. fiind facturate de o unitate specializată.352 lei d) Decontarea din acreditiv a diferenţei datorate: Total datorie = 496 lei + 12.800 lei)___________________________________2.000 lei şi se aplică varianta inventarului intermitent.000 lei 480 lei 10. TVA 24%.2.152 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 12.Rabat (2% x 10.168 lei 858.168 lei = 581 Viramente interne 10.648 lei Diferenţă de plată = 12.000 lei 720 lei 15 .debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5411 Acreditive în lei 12.500 lei 37.000 lei.000 lei) 200 lei = Net comercial 9.152 lei = 12. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepţionarea a 750 unităţi din sortimentul A la preţul unitar facturat de furnizor de 50 lei.000 lei. cu diferenţe de preţ favorabile de 10% constatate la inventarierea anuală.000 lei . Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la preţul prestabilit.500 lei: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 46. c) costul total efectiv de achiziţie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente.352 lei = Total factură 12.800 lei 2.800 lei + TVA (24% x 9.c) Factura: • Preţ de cumpărare 10.

în baza tabelelor întocmite în acest sens.000 lei x 30% = 1.200 lei.000 lei x 10% = 500 lei: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4.000 lei consum = 45.200 lei: 6024 = Cheltuieli privind piesele de schimb 3024 Piese de schimb 1.600 lei 27. fiind facturate de o unitate specializată.248 lei: 4282 = Alte creanţe în legătură cu personalul 4427 TVA colectată 13.200 lei 860. a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior.000 lei: 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 20. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei -500 lei 859. salariaţii suportând 50% din cost: 50% x 55. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000 lei: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 223.000 lei d) Lipsurile nesoluţionate cu diferenţe de preţ favorabile: 5.000 lei 45.c) Anularea soldului iniţial: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile Şi constatarea stocului final: 20. c) predarea către salariaţi.000 lei = 55.600 lei d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.200 lei = 27.000 lei. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi. în cadrul unui agent economic cu activitate de producţie se realizează şi se înregistrează mai multe operaţii economice.500 lei 5.10. se efectuează şi se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) cumpărarea a 300 halate la preţul unitar de 600 lei.000 lei stoc iniţial + 35. şi anume: 15 .960 lei 4.200 lei 180. TVA 24%.000 lei achiziţii .200 lei 27. salariaţii suportă 50% din cost.000 lei 960 lei c) Predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.248 lei 55.200 lei = 13.600 lei: % = 3024 Piese de schimb 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi TVA: 24% x 55.000 lei 43.200 lei b) Cheltuielile de transport facturate de o firmă specializată: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4. d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare.

Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite la cost de producţie efectiv: 1.5.000 buc. care se urmăresc la preţul prestabilit de 25 lei/unitate.000 lei: 345 Produse finite = 711 25.000 buc. TVA 24%. = 5.560 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc.2 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite: 0.500 lei = 2. c) vânzarea a 50% din bunurile obţinute la un preţ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producţie aferent. = 50.2 x Re 345 .500 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 861.000 lei x 20% = 24.000 lei .a) obţinerea a 1.000 lei 4427 TVA colectată 4. b) diferenţa de preţ aferentă producţiei înregistrate anterior este favorabilă. x 5 lei/buc. x 25 lei/buc.000 lei 345 Produse finite 12. a producţiei obţinute la un preţ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producţie. în contabilitatea unei unităţi cu profil de producţie se înregistrează operaţiile economice referitoare la: d) obţinerea a 1.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse = 711 2.12.560 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 24. = 25.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse 5.000 lei = 0.000 buc. d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.000 unităţi din produsul A.000 lei 4111 Clienţi = % 28.000 lei: 345 Produse finite = 711 50. x 25 lei/buc. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite la cost standard: 1.000 buc.000 lei 15 . g) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.000 bucăţi din produsul A la costul de producţie unitar de 50 lei.5.000 lei / Rd 345 . fără facturare.500 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse e) Diferenţele de preţ aferente produselor vândute: K = Re 348 . de 5 lei/unitate.: Costul efectiv = 25.000 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse c) Vânzarea: 1.000 lei + 20.000 lei = 20. x 50% = 500 buc. = 12.25.000 lei Preţul de vânzare = 20. f) întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite. e) livrarea integrală.000 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Diferenţe de preţ favorabile: 1. x 50 lei/buc.

000 lei.000 lei. cunoscând că preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard aferent. cu decontare ulterioară. d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute.400 lei Costul standard = 9.000 lei b) Cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4426 TVA deductibilă 542 Avansuri de trezorerie 1.800 lei = 418 Clienţi . b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l .000 lei)___________________________________2. e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens. în condiţiile utilizării preţului prestabilit: a) recepţionarea mărfurilor cumpărate la preţul facturat de furnizor de 10.facturi de întocmit 71.300 lei 71.240 lei 1.000 lei % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 378 Diferenţe de preţ la mărfu = 401 Furnizori 12.800 lei 862.500 lei Livrarea fără factură: 418 Clienţi . Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 10.000 lei 2.000 lei = 57. TVA 24%. şi decontate dintr-un avans de trezorerie.400 lei = Total factură 12. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operaţiile de mai jos.000 lei + TVA (19% x 10.300 lei 57.400 lei 1.000 lei 13. TVA 24%.500 lei 13.000 lei + 15% x 50.400 lei 9.000 lei.000 lei 240 lei 15 . c) vânzarea a jumătate din mărfurile achiziţionate.facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă c) La întocmirea facturii: 4111 Clienţi Şi 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată d) Descărcarea gestiunii 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite 50.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Preţul de vânzare = 50. Preţul standard aferent este de 9.

4. c) evidenţierea veniturilor corespunzătoare dobânzii.600lei .000 lei.000 lei 607 Cheltuieli privind mărfurile = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.222 Diferenţe de preţ aferente mărfurilor ieşite = Re 371 .000 lei = 0.387 lei şi adaosul comercial de 611. inclusiv TVA.400 lei 1. 8.457 lei 864. 15 .400lei x 100 / 124 = 1. dobânda cuvenită vânzătorului este de 800lei.000lei 611. iar preţul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: Avans = 8.238.678 lei 1. este de 4.651.9.710 lei 800lei b) Descărcarea gestiunii: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 607 Cheltuieli privind mărfurile c) Contabilizarea venitului din dobânzi: 472 Venituri înregistrate în avans = 766 Venituri din dobânzi 800lei 371 Mărfuri 8.387 lei 5.000 lei x 50% = 4. b) repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte unităţi.500 lei: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri e) Repartizarea diferenţelor de preţ: K = Rd 378 .400 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.1.000 lei preţ prestabilit.000 lei x 20% = l.548.678 lei TVA neexigibilă aferentă diferenţei de 8.2.156 lei.c) Costul standard aferent mărfurilor vândute = 9.000 lei 863.238.696 lei 5.500 lei x 20% = 5. cunoscând că preţul înscris în factură.400lei . Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate: a) facturarea mărfurilor către cumpărător.000lei. avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor.000 lei x 50% = 4. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efectuarea înregistrărilor pentru operaţiile care se prezintă în continuare: a) recepţionarea ambalajelor.000 lei / Rd 371 .000lei .600 lei avans = 6.500 lei x 0.600lei x 100/l 24 = 209.000lei 5.6.600lei TVA colectată aferentă avansului = 1. în valoare totală de 20. b) scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute anterior.548.500 lei Preţul de vânzare = 4.840.222 =1.71 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 472 Venituri înregistrate în avans 8. cunoscându-se următoarele elemente: preţul cu amănuntul.500 lei + 4. cunoscându-se în plus TVA de 1.612 lei 309.296 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.400lei va fi: 6.500 lei 6.1.156 lei 1. exclusiv TVA.

000 lei c) Ambalajele reţinute pentru nevoile proprii: 381 Ambalaje = 409 Furnizori .6 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 58.10% x 4. d) primirea a 100 bucăţi ambalaje restituite de altă unitate. este de 120 lei.000 lei.960 lei Costul standard = 4. e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70. exclusiv TVA. x 120 lei/buc.040 lei)_________________________________11.000 lei) 960 lei Net comercial 47.debitori 5.960 lei 381 Ambalaje 3.6 lei 15 .000 lei: 6582 Donaţii acordate = % 381 Ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 22.c) reţinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5.000 lei. cu facturare ulterioară. c) livrarea. din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate.000 lei . fapt pentru care se facturează. TVA fiind de 24%.9 lei/$.040.6 lei 47. facturate anterior proforma la valoarea unitară de 130. Rezolvare: a) Factura: • = + = Preţ de vânzare: 400 buc.289.000 lei Rabat (2% x 48.000 lei)_____________________________________960 lei = Total factură 4.329.0 lei 11. b) încasarea creanţei de l .000 $ faţă de un partener extern la cursul de 2.000 lei 2.6 lei Total factură 58. având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor.000 lei 20.200 lei 865.329. în condiţiile utilizării sistemului de restituire directă.289.200 lei 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.000 lei + TVA (19% x 4.600 lei % = 401 Furnizori 4. 48. cunoscând că preţul unitar. a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei.000 lei x 10% = 2.600 lei 4426 TVA deductibilă 960 lei 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 400 lei b) Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unităţi şi repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile: 20.000 lei Şi TVA: 5.000 lei de către un client. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 4. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor: a) facturarea a 400 unităţi din sortimentul de marfă A.000 lei = 3.040 lei TVA (24% x 47.000 x 24% = 1.

000 lei 12.Remiză (2% x 50.755 lei/$: încasarea creanţei: 5124 Conturi la bănci în valută = % (1.9 lei/$ .b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 2.facturi de întocmit = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4428 TVA neexigibilă d) Primirea ambalajelor restituite: 409 Furnizori .9lei/$) 4111 Clienţi 1.134 lei (8. avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un avans de 10%. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operaţia anterioară. c) achitarea obligaţiei de 8. iar la momentul plăţii a înregistrat o scădere cu 7%. TVA 24%. iar diferenţa este achitată cu numerar.000 lei 62.000 lei.000 lei 1. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.9 lei/$ = 2.2.900 lei 866.debitori e) Acceptarea unui bilet la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 70.760 lei 49.000 lei 11.500 $ x 2. Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare . a 500 kg de materie primă din sortul A la preţul unitar de 75 lei.800 lei (8.500 $ x 2.000 lei 49.760 lei 60.000 lei = 401 Furnizori 130.760 lei 403 Efecte de plătit c) Cursul de schimb la plată = 2.760 lei 401 Furnizori 60.760 lei 60.666 lei 15 .000 lei 50.000 lei.8 lei/$. cunoscând că la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2.000$x2.604 lei: 404 Furnizori de imobilizări = % 23.755 lei 145 lei 2.8 lei/$ x 7% = 2.604 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.8 lei/$ .000 lei 2.500 $ faţă de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj.000 lei) = Net comercial + TVA (24% x 49.000 lei 11.000 lei) = Total factură % = 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilă b) Subscrierea biletului la ordin: 401 Furnizori= 50. TVA 24%.755 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar c) Livrarea cu factură ulterioară 418 Clienţi . fără factură.5% x 2. e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30.000$x2. remiză de 2%.8 lei/$) 5124 Conturi la bănci în valută 22. d) recepţionarea.

500 + 250 + 300 + 10 + 90 .090 lei Valoarea realizabilă netă = 3.costuri estimate de vânzare 400 lei. prime de asigurare 90 lei.400 lei . cheltuieli de transport pe parcurs intern 300 lei. obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni.000 obligaţiuni) .1 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de 4 lei/obligaţiune.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC. La data bilanţului. în cursul anului N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40. Ce valoare au mărfurile la închiderea exerciţiului financiar? Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 2.500 lei 9.400 .000 lei 2. 878.000 15 .400 = 3.000 lei e) Avans: 30. Dispuneţi de următoarele date: o societate a achiziţionat mărfuri din import. reducere comercială primită 60 lei. Purtătorii a 2.200 lei. Cum este afectat contul de profit şi pierdere în anul N+1? Rezolvare: în exerciţiul N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.500 lei 37.000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare de 4.Valoarea nominală a acţiunilor emise (2. mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. La dorinţa purtătorului. taxe vamale 250 lei.000 acţiuni x 3 lei/acţiune) = 2. Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni? Rezolvare: Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4.000 lei ca rezultat al deciziei din instanţă.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii. 874. cheltuieli de manipulare 10 lei.000 Iar provizionul rămas fără obiect este anulat: 1511 Provizioane = 7812 Venituri 60. l lei/obligaţiune x 2. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.60 = 3.000 lei La închiderea exerciţiului financiar. diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10 lei.500 lei.000 lei: 658 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de 60.000 lei 870.419 lei 581 lei 27.000 lei.debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 30.000 lei x 10% = 3. adică 3. paritatea de conversie fiind: o acţiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligaţiune.000 lei: 401 Furnizori = % 409 Furnizori . cheltuielile legate de achiziţie fiind: valoarea în vamă 2. întreprinderea estimează că mărfurile vor putea fi vândute la preţul de 3.500 lei: % = 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă 408 Furnizori facturi nesosite 46.

000 lei. utilaje din import 11. venituri din redevenţe.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 22.200 lei Costul de producţie al produselor finite vândute = 25.000 lei .900 lei.pentru litigii din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Rezultatul exerciţiului N+1 este majorat cu 20. valoare contabilă 5.000 lei. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 8. venituri din ajustări privind deprecierea creanţelor clienţi 3.000 lei. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanţul de deschidere? Rezolvare: Creanţe: 1. 3.000 lei.000 $ x 2.000 lei.000 $. societatea practică un adaos de 20%.000 (redevenţe) = 22.8 lei/$ = 280 lei Utilaje: 11.8 lei. datorii în valută 2. Conform OMFP nr.000 + 20.000 (vânzări de mărfuri) + 10. alte venituri din exploatare 10.200 lei Adaos comercial = 25.000 lei + Venituri din producţia imobilizată 20. stoc iniţial de produse finite 1. mărfuri 1.000 lei SF scriptic: 2.248 lei. Care este mărimea activului net contabil? Rezolvare: 15 . cursul dolarului a fost l $ = 2.000 lei = 63.600 lei Disponibilităţi: 100 $ x 2.200 = 21. Ce valoare prezintă în bilanţ stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 31. Valoarea produselor finite în bilanţ este de 900 lei. valoare contabilă 260 lei.000 lei + Alte venituri din exploatare________________________________10. producţie curentă 20. O societate are la data bilanţului creanţe în valută de 1.048 lei Valoarea produselor finite vândute. care este mărimea cifrei de afaceri şi a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = 8.400 lei.200 .000 . disponibilităţi în valută 100 $. Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: imobilizări 6.800 lei.000 lei.000 $ x 2.200 x 20/120 = 4. 887.055/2009.8 lei/$ = 2. furnizori 2.000 lei.4.000 lei.000 lei. clienţi creditori 600 lei. valoare contabilă 2.000 lei. inclusiv TVA 24%.000 $. locaţii de gestiune şi chirii 4. stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei. capital subscris vărsat 3.000 lei. 883. exclusiv TVA = 31.nu se actualizează 889.Si) 11. subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei.21.248 x 24/124 = 6.200 lei.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se înregistrează un minus de 100 lei.048 = 25. stoc final de produse finite 12.000 lei + Variaţia stocurilor de produse finite (Sf . producţie imobilizată 20.600 lei. alte rezerve 1.000 $.000 lei.400 lei. preţ de cumpărare 4.000 lei.800 lei Datorii: 2.000 = 1.000 lei 885. La închiderea exerciţiului. disponibil la bancă 400 lei. vânzări de produse finite 10.248 – 6. O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial 2. vânzări de produse finite 31.200 lei.000 (vânzări de produse finite) + 4.000 lei. producţie obţinută la cost de producţie 40.8 lei/$ = 5. costul mărfurilor vândute 6.

Rabat = 2% x 500 .000 lei Valoarea justă = 18.200 = 5.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor şi utilajelor .m.000 lei.000 lei Taxa vamală = 2..m. Rezolvare: Amortizarea anuală = 25.Datorii = 6.600 lei 890.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 8.000 lei Comisionul vamal = 200 lei TVA achitată în vamă = 24% x 22.m.m.600 lei sau ANC = Cpr = 3. mutarea sondei şi refacerea amplasamentului la terminarea extracţiei sunt de 1. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la preţul de 25.000 lei. amortizabil linear.200 + 400 .ANC = Active . comisionul vamal 1%.000 893. taxa vamală 10%.Remiză = l % x 490 Valoare netă comercială Scont de decontare = l % x 485.851 u.1 500 u.400 + 1.9 u. 4. durata 5 ani. 4.000 lei Amortizarea cumulată după trei ani de funcţionare = 15. 10 u.249 u.1 u. Precizaţi efectele generate în exerciţiul N privind plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicării metodei de reevaluare prin creşterea valorii contabile nete. Societatea X achiziţionează o sondă de extracţie din import. scont de decontare 1%.m. Indicaţi mărimea costului de achiziţie şi a taxelor datorate în vamă. în exerciţiul N (după 3 ani de funcţionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18. iar cheltuielile estimate cu demontarea.m. l Valoare netă financiară . TVA 24%.524 485. Care vor fi efectele în situaţiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii? Rezolvare: Preţ de achiziţie .000/5 = 5. TVA 24 %. 480. O societate achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 500 u. rabat 2%.800 = 24.000 x 1% + 1. Rezolvare: Costul de achiziţie = 20.600 = 4. Se ştie că: preţul de import (valoarea în vamă) este de 20.la data achiziţiei se înregistrează: % 301 = 401 Furnizori 601.000 = 2131 Echipamente tehnologice 15. remiză 1%.000 lei.000 + 20.000 x 10% + 20.000 lei Plus de valoare = 8.800 lei.2.328 lei 891. 15 .200 = 4.000 lei Valoarea netă contabilă = 10.m.000 lei .400 +1. 485.800 .

Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400.500 3.000 2.subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 16 .Materii prime 4426 TVA deductibilă . Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.400 încasarea subvenţiei pentru investiţii: .amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor .000 + 80.000 + 80.nefavorabil RC 348 = RC 345 x K = 900. Rezolvare: K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20.400 lei.(600 + 80) = 274 lei.900.000 lei.54. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumă de 3. ieşiri de produse finite 900.000 lei.000 lei cost standard.424 % 601.000 2.500 445 Subvenţii 1. intrări de produse finite în cursul lunii 600.000 lei în negru SF 345 = 400.000 = 6.000 lei Variaţia stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) .673 Conturi la bănci în lei 895.000 lei.400 600 300 . diferenţe de preţ favorabile la produsele în stoc 20.851 Venituri din sconturi acordate 5121 596.000 lei cost standard.000) x 100 = 6% .000 lei cost standard.000 .000 + 6. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? Rezolvare: 401 Furnizori = - contabilizarea subvenţiei de primit: 445 Subvenţii 5121 Conturi la bănci în lei = = 475 Subvenţii pentru investiţii 1.vânzarea utilajului se înregistrează astfel: 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 800 3. după care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei.000 + 600.contabilizarea scontului la data decontării: 116.000 = 100.200 . care afectează negativ rezultatul 896.000 + 600.524 767 4. diferenţe de preţ nefavorabile aferente produselor intrate 80.000 = 106.000 x 6% = 54.000 .000 lei SF 348 = -20.000 lei în bilanţ stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.achiziţia utilajului: 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări .reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri proporţional cu amortizarea: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1. Precizaţi influenţa asupra situaţiilor financiare determinată de diferenţele de preţ.000) /(400.

000 = 90.N 150 kg.000 lei.200 300 800 600 +500 1.N.39. conturile prezintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.000 lei.000 lei.000 lei.000 .000 lei.4.000 lei. mărfuri şi asociate lor ale societăţii X prezintă următoarele solduri: cont 345 = 100.4.12.01. Care este valoarea postului bilanţier „Produse finite şi mărfuri"? Rezolvare: Produse finite = SFD ct.000 lei Produse finite şi mărfuri = 90.5. cont 348 (SC) = 8.01.000 lei. Rezolvare: Total capital propriu = 21.N. 394 = 100. cont 331 = 1.500 lei Total 6.000 + 146. cont 4428 = 39. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.45. conturile de stocuri de produse.01. cont 371 = 234. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO şi LIFO? Rezolvare: FIFO: .000 .000-2.000 lei Mărfuri = 234.200 -1. cont 121 (SC) = 5.000 + 5. cont 105 = 6.000 . cont 129 = 5. cont 397 = 4.Ieşiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.500 lei .SFC ct.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2. cont 169 = 1.000 lei 899. cont 151 = 2.000 = 236.000 lei.Impactul asupra bilanţului este următorul: Active Echipamente tehnologice Datorii Venituri înregistrate în avans Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din activele cedate Cheltuieli cu activele cedate Rezultat 2. cont 117 (SD) = 4. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materia primă X: stoc iniţial 200 kg a 10 lei. 345 .000 = 146.N 100 kg a 17 lei.000 lei Total 5. cont 378 (SC) = 45.N 400 kg şi pe 25.000 lei.500 300 0 3.400 1. Calculaţi suma capitalului propriu.01. 348 .000 lei 16 .000 lei.000 = 23.000 + 6.000 lei.000 lei 898.000 lei.000 lei.000 lei.000 . Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12. cont 394 = 2.000 .N 300 kg a 15 lei şi pe 20. ieşiri pe data de 15.000 lei.000 600 0 897.SFC ct. intrări pe data de 10.000 lei ___________________________200 kg x 15 lei = 3.000 lei.000 -8. cont 161 = 8.

materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei. amortizarea calculată 1.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 110 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: 16 .500 lei .500 lei Intrări: 100 kg x 17 lei = l .înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 290 2131 Echipamente tehnologice 2.350 lei Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei LIFO: .500 lei Total 6.500 lei ______________________________50 kg x 17 lei = 850 lei Total 2.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.700 300 . cheltuieli de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei.700 lei.000 lei.700 lei .000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4. Care vor fi efectele în situaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţă a instalaţiei? Rezolvare: .700 lei _________________________50 kg x 10 lei = 500 lei Total 2.000 lei Total 5.Intrări: 100 kg x 17 lei = l ..000 1.700 lei Ieşiri:150 kg: 100 kg x 17 lei = 1.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate .Ieşiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1.200 lei Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei 900.Ieşiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4. Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalaţii 2.500 lei ___________________________100 kg x 10 lei =1.

000 + 80.000 + 10. clienţi creditori 2.000 lei.000 = 10. cresc materialele consumabile cu 180 lei. credite bancare 3.000 + 5. furnizori debitori pentru stocuri 10. (Venitul din dobândă nu provine din contracte de leasing.000 lei.000 lei. clienţi 80. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 5. acţiuni proprii 15.B = 413 124.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 . Rezolvare: CA = 8.000 + 60. şi vinde societăţii C produse finite de aceeaşi valoare decontabile cu un efect de comerţ (cambie). Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat şi înregistrat la 30. TVA de recuperat 5. Cum se reflectă în contabilitatea societăţii A decontarea cu societăţile B şi C? Rezolvare: Societatea A înregistrează: 401. din care plătit 100 lei. veniturile aferente exerciţiului N 8.000 lei. ajustări pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.1.000 lei.000 lei.000 lei. produse finite 150. societatea A andosează cambia acceptată de clientul C. Care este suma datoriilor? Rezolvare: Datorii = 1.000 lei.000 lei. Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100. Cota impozitului pe profit este de 16%. din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei. cont 708 = 100 lei.000 lei.000 lei 904.000 Furnizori B Efecte de primit 903.000 .) Indicaţi mărimea cifrei de afaceri. scade rezultatul cu 120 lei. Rezolvare: Active circulante = 100. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N. TVA 24%.000 + 5.000 lei.000 lei.000 + 400 + 100 = 8. clienţi creditori 25. precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit şi pierdere? 16 .600 lei.30. 901. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: capital social 100. efecte de plată 1. Pentru decontarea cu furnizorul B.000 + 150. cheltuielile aferente exerciţiului N 5.000 + 3. Precizaţi mărimea activelor circulante.000 lei.000 = 395.000 lei. furnizori debitori 15. conturi la bănci 60. din care dividende încasate 400 lei. cont 758 = 90 lei.09. cont 766 = 300 lei.000 lei. diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20. cont 711 = 500 lei.Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 300 110 290 -120 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei.000 + 20. prime privind rambursarea obligaţiunilor 1. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: stocuri de materii prime 100.500 lei 902. cont 722 = 2. cont 707 = 400 lei.000 + 2.000 lei 905. La sfârşitul exerciţiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societăţii X sunt următoarele: cont 701 = 8.000 lei.000 lei.N 200 lei. titluri de participare deţinute pe termen lung 45.

000 lei. Care este mărimea capitalului propriu şi a capitalului permanent? 16 . Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: cont 1012 = 50. taxa vamală 10%. cont 419 = 7. cont 106 = 10. Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achiziţionare (sfârşitul lunii decembrie N-l) 4. cont 161 = 4.000 $ la cursul de schimb de 2. Rezolvare: Costul de achiziţie al utilajului = 2.7 lei/$.000 lei.000 lei 909.600 + 200 + 300 .5).2.400 = 2. TVA 24%.000 lei Plus de valoare = 200 lei înregistrarea reevaluării: . cont 5187 = 4.000 = 45. Determinaţi mărimea creanţelor întreprinderii.000 -1.000 lei.000 lei.000 . cont 413 = 16.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor = 2131 Echipamente tehnologice 1.000 lei. Calculaţi costul de achiziţie al utilajului din import.000 + 16. Cum se reflectă reevaluarea utilajului? Rezolvare: Amortizarea pentru anul N = 4.000 lei.000 lei.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 1058 Rezerve din reevaluare 200 908.700 + 270 + 27 + 800 = 3.200 .000 lei. cont 151 = 19.000 lei.500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei Impozit pe profit de plătit = 300 lei 906.Rezolvare: Rezultat fiscal = 8. Valoarea justă este de 3.000 lei. cont 519 = 6. cont 425 = 3.N rezultă următoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111= 20.000 lei. comisionul vamal l %.12. cont 491 = 2.000 + 3.000 lei. amortizarea se calculează degresiv (coeficient de amortizare degresivă 1. Din balanţa de verificare a conturilor încheiată la 31.000 lei. cont 169 = 1. cont 129 = 7. Cheltuielile interne de transportmanipulare sunt de 800 lei. cont 418 = 4.5.000 lei.000 lei. cont 121 (SC) = 8.500 lei Impozit pe profit = 2.200 = 2.000 + 4. Peste un an are loc reevaluarea utilajului. durata de funcţionare 5 ani.000 lei.000 x 30% = 1.000 lei.800 lei Valoarea justă = 3.000 + 4. TVA 24%. Societatea X achiziţionează un utilaj din import ştiind că preţul de import stabilit la frontiera română este de 1.200 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N = 4. Rezolvare: Creanţe = 20.797 lei 907.000 .

3.000 lei. Indicaţi efectele în situaţiile financiare dacă se utilizează preţul standard de 90. TVA 24%.000 2.284. cont 391 = 200 lei.000 980 97.284.284.000 + 8.000 + 19.000 = 83.000 Active circulante = 4. Precizaţi care este mărimea activelor imobilizate si a activelor circulante.8 lei.8 100. Dispuneţi de următoarele informaţii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 + 10. salarii datorate 35. cont 462 = 150 lei. 911.900 lei. iar datoria faţă de furnizori creşte cu 121. cont 461 = 100 lei.la data achiziţiei se înregistrează: % = 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime 4426 TVA deductibilă .000 lei 910.000 . cont 281 = 3.Rabat 2% x 100. dobânzi 400 lei. Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preţ de vânzare 100.000 Valoare netă financiară .000 Valoare netă comercială Scont de decontare: 1% x 98. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 98.8 90.000 lei. cont 419 = 600 lei. rabat 2%.020 Cu ocazia achiziţiei stocurile cresc cu 98.000 lei.000 = 61.000 . reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de 10%.000 23.000 lei. cont 301 = 4. cont 409 = 300 lei. Care este mărimea rezultatului contabil? Rezolvare: Societatea înregistrează următoarele venituri: 16 .000 lei. amortizare 1. scont de decontare l %.7. Dispuneţi de următoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.Rezolvare: Capitaluri proprii = 50. Rezolvare: Preţ de achiziţie .000 lei.000 lei.000 8.000 = 7.600 lei. Scontul de care beneficiază cumpărătorul conduce la recunoaşterea unui venit financiar.1.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 980 401 Furnizori 121.200 + 300 + 500 + 100 = 4.000 lei ca preţ de evidenţă şi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii.000 .000 lei. Rezolvare: Active imobilizate = 10.000 lei (valoarea netă comercială). salarii plătite 32.000 .000 lei Capital permanent = 61.000 + 4. ea vinde 30% din ele la preţul de 38. cont 4111 = 500 lei.700 912.

000 lei. TVA 24%.000 lei. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1.2 u. 3.300 -1.2 u. care este preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate? Rezolvare: Costul de achiziţie = 400 .m.000 lei.000 lei. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării 10. scont de decontare 1%.m. O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza facturii. costul lor de producţie fiind de 300.m.010 Şi următoarele cheltuieli: Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu amortizarea Total Societatea înregistrează un profit de 16.000 acţiuni x 3 u. iar rezultatul brut a crescut cu 470.Variaţia stocurilor = 30.m.000 + 2. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv TVA).m.900 35. Pentru acţiunile C nu este necesară o ajustare de valoare.2% x 400 = 392 lei Preţul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +24% x 509. Rezolvare: Pentru acţiunile A ajustarea de valoare necesară = 4. Rezolvare: FNT din activităţile de exploatare = 10.000 lei. Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societăţi se prezintă după cum urmează: Acţiuni A: Achiziţie pe 16 decembrie: 4.10% x 38. Obligaţiuni B: Achiziţie pe 5 decembrie: 1.000 acţiuni x 1.500 acţiuni x 3.1 u. plătindu-se băncii comerciale un comision de 10. Achiziţie pe 23 decembrie: 1.000 lei.l) = 400 u.. venituri din plasamente 300 lei. 915.000 lei.000 .m.1.000 lei. C = 3. Preţul de cumpărare 400 lei. societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400.000 obligaţiuni x 10 u.500 .000 x(l.m.900 . în condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%. venituri din provizioane 500 lei.m.6 = 631. 913. Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumă? Rezolvare: Cifra de afaceri a crescut cu 380. rabat 2%. B = 9.000 . creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei.3 u.300 + 200 .2-l. scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei. respectiv de 250 u.600 40.010 lei. Precizaţi înregistrările contabile în situaţiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u.010 Total 56.. cheltuieli cu amortizarea 2. scăderea conturilor de creanţe clienţi 1. impozit pe profit plătit 1.1 u.000 16 .500 lei.500 + 300 + 1.m.000 lei şi a vândut produse la preţul de vânzare de 380.000 21.000 = 10. cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10.000 35.000 lei.300 lei. în exerciţiul N..000 Venituri din vânzarea produselor finite = 38.m.500 lei 151.000 lei.m. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerţ. creşterea stocurilor de materii prime 1. Se suplimentează ajustarea pentru acţiuni cu 250 u.904 lei 914. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2.000 400 1. variaţia stocurilor a crescut cu 100.30% x 30.

m. la întocmirea facturii. valoarea este de 4. cost de producţie 4.000 lei. valoarea este de 1. în luna decembrie.860 100 24 = 4428 TVA neexigibilă 360 4428 TVA neexigibilă = 153. la sosirea facturii. în ianuarie. . TVA 24%.500 lei.iar vânzătorul înregistrează: 411 Clienţi = % 418 Clienţi -facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4427 TVA colectată 360 1.500 lei.3) = 700 u. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă. materii prime fără factură în valoare de 1.m.600 lei. Se vând produse finite.250 u. TVA 24%? Rezolvare: La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: . în decembrie. TVA 24%? Rezolvare: .984 1.la primirea facturii cumpărătorul înregistrează: % 408 Furnizori -facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 4426 TVA deductibilă . Se cumpără.6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 250 Pentru obligaţiuni ajustarea necesară = 1. = 450 u. la preţul de 5.stornarea înregistrării efectuate la achiziţie: 16 . în ianuarie.984 1. fără factură. TVA 24%.860 100 24 = 401 Furnizori 1.m.800 lei.9.m.000 x (10 . Se suplimentează ajustarea pentru obligaţiuni cu 700 u. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 450 152. Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.

000 14. Din casare rezultă materiale în valoare de 7. remiză 2%.800 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 1.588 lei Preţ de vânzare cu amănuntul = 931. cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 . Societatea practică un adaos comercial de 20% şi vinde toate mărfurile din depozit la preţ de vânzare cu amănuntul. Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului? Rezolvare: .200 5000 1.9056 = 1. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.000 lei este casat în exerciţiul N+6. Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 1.800 1. rabat 3%.200 5.588 + 20% x 931.000 1.şi înregistrarea facturii: % 5.000 6.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 20.200 . Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folosită este cea lineară.000 lei. risturn 2%.stornarea înregistrării efectuate la vânzare: 418 Clienţi facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă 6.000 lei. Se cumpără mărfuri în sumă de l .000 lei.117.588 + 19% x 1. scont 4%.200 = 401 Furnizori 5.000 411 Clienţi = 16 .% 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă .307664 lei 155.952 4.6 = 931.152 .2% x 970 -2% x 950.3% x 1. Calculaţi valoarea acestui preţ.000 .152 TVA colectată 154.şi înregistrarea facturii: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă Iar vânzătorul înregistrează: = 408 Furnizori facturi nesosite 6.952 701 4.330.

000 lei La sfârşitul anului N valoarea netă contabilă = 16. 157.000 Venituri din diferenţe de curs valutar 401 Furnizori 26. se reestimează durata de viaţă rămasă la 3 ani.4 lei/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? Rezolvare: . stabilindu-i-se o amortizare în sistem linear pe o perioadă de 8 ani.000 lei.000 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 6.000 2.6 lei/dolar.6.000 dolari la un curs de schimb în momentul tranzacţiei de 2. scade rezultatul cu 1.achiziţia mărfurilor de la furnizorul extern: 371 = Mărfuri . Un echipament tehnic este cumpărat la începutul anului N-2 pentru 16.000 . 156..înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 7.000/8 = 2.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 2. Care sunt consecinţele asupra contului de profit şi pierdere în anul N şi în anul N+l? Rezolvare: Amortizarea în anul N-2 = 16. La sfârşitul anului N.000 -1.000 lei (plata către furnizorul extern). valoarea recuperabilă este de 9. cresc materialele consumabile cu 5.000 Fluxul din activităţile din exploatare scade cu 24.000 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6. în anul N+l. în momentul plăţii cursul fiind de 2.000 lei.000 5124 24.000 = 10.000 lei.000 Conturi la bănci în valută 765 2.000 lei Se constată o depreciere de 1. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10.000 lei.000 lei.000 7.000 lei 16 .plata datoriei faţă de furnizorul extern: 401 Furnizori = % 26.000 lei Valoarea recuperabilă = 9.000 .

lucrarea începând în martie anul N si finalizându-se în octombrie N+l.m.000 lei. remiză 500 lei.000 u.000 48.000 200.500 lei 160. Nici rezultatul anului N+l nu este afectat. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la preţul de 248. care vor fi efectele în situaţiile financiare? Rezolvare: Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16.000 lei şi contabilizează imobilizări în curs de execuţie la costul de 12. Rezolvare: Costul de achiziţie = 15.000 + 1.000/1.000 lei.33% = 3.000 lei.200 = 7. transport inclus în factură 1. Cost de achiziţie = 30. 159.000 x 33.000 lei.000 lei si recepţia clădirii la costul de 30. Care vor fi modificările în situaţiile financiare ale celor doi ani? Rezolvare: în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12.33% Amortizarea în anul 2006 = 10.333 lei Amortizarea în anul 2007 = 6.667 x 33.000 lei.m. (suma include TVA).m. cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani (coeficient de amortizare degresivă = 2) este evaluat la sfârşitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6. Din totalul de cheltuieli în sumă de 30. Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute. Cum vor fi afectate situaţiile financiare ale anului 2007? Rezolvare: în anul 2007 societatea înregistrează achiziţia astfel: % = 231 Imobilizări în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori 248.200 u. Receptionarea şi punerea în funcţiune au loc la începutul anului 2008. Se cumpără materii prime în valoare de 15.000 u. inclusiv TVA. Un echipament tehnic achiziţionat în anul 2006 la valoarea de 10.2 = 25. Rezolvare: TVA = 24%/124% x 37. Cost de achiziţie + 20% x Cost de achiziţie = 30.în anul N+l societatea înregistrează o amortizare de 9. 40% sunt aferente anului N.000 lei.000/3 = 3.000 lei. Se construieşte o clădire în regie proprie. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producţia de imobilizări compensează cheltuielile după natură).67% x 2 = 33. Determinaţi valoarea costului de achiziţie. în anul N+l societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18. înregistrând un venit din producţia de imobilizări de 18.000 161. 162.000 lei.222 lei 17 .000 lei.67% Cota de amortizare degresivă = 16. Determinaţi valoarea costului de achiziţie pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la preţ cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% şi valoarea încasată din vânzare este de 37.000 .200 u.000 lei 158.500 = 15.m.33% = 2.

037 x 2.000 u.000 x 2. 164.3.000 + 24.000 u. cont 371 = 30.m.025 = 20.250 în bilanţ echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6.7. La 31 decembrie N+l valorile contabile sunt: cont 301 =21. animalelor şi plantaţiilor = 105 Rezerve din reevaluare 10. 163.000 u.037 lei Valoarea netă contabilă = 10.025 Valoarea brută după reevaluare = 10. Ştiind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%.963 lei Coeficient de reevaluare = 6.025 = 14.ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată: 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8. şi cont 371 = 30. La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20. rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3..213 Amortizarea instalaţiilor.suplimentarea valorii brute: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini.000 u.000 .000 .000 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 17 . cont 391 = 8. valoarea vânzărilor 28..000 = 23.şi se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 397 5.m.000 lei.800/1. mijloacelor de transport.037 = 2.m.Ieşiri = Stoc final Intrări = Stoc final .000 u.000 u.suplimentarea amortizării cumulate: 105 Rezerve din reevaluare 2813 7.m.037 lei.m..m.000/2.800 u.2 = 24.000 u.250 lei Amortizarea cumulată după reevaluare = 7. Stoc iniţial + Intrări .445 x 33.Stoc iniţial + Ieşiri Producţia lunii curente = 2.250 lei Rezerva din reevaluare = 3.482 lei Amortizarea cumulată = 7.33% = 1.m.000 u.m. iar cele de inventar: cont 301 = 21. şi cont 371 = 35.000 .m. exclusiv TVA. stoc final 2.000 u.m.000 u.m.Amortizarea în anul 2008 = 4. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+l? Rezolvare: . Rezolvare: Valoarea ieşirilor de produse finite la cost de producţie = 28.037 lei .. O societate de producţie prezintă următoarea situaţie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.m.000 u. determinaţi producţia lunii curente.963 = 2. utilaje şi instalaţii de lucru) .

inclusiv TVA.000 = 20. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani? Rezolvare: în anul 2009 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienţi de 40% x 50..000 u.000 u.000 . 166. (exclusiv TVA). în anul 2010 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.500 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 7642 1. adică cu 5.m.000 u.000 u.000 11.vânzarea investiţiilor pe termen scurt generează următoarele înregis trări: 5121 Conturi la bănci în lei = % 4. ajustare pentru depreciere existentă l . TVA va putea fi recuperată în cazul falimentului clientului.m.vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări: 4111 = 707 Clienţi Venituri din vânzarea mărfurilor .500 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate . iar în 2010 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%. în bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoarea de 42.m.000 508 2. şi titluri (investiţii pe termen scurt) la valoarea de 4.000 u..000 = 15. şi ajustarea existentă.000 u.000 u.000 u.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate = 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 500 17 . Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit si pierdere? Rezolvare: .m. riscul de neîncasare a creanţei este de 40%.pentru deprecierea activelor circulante 165.m.m.m.000 u.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 1.500 u. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ. costul lor de achiziţie fiind de 2. la preţul de 11.000 .. La sfârşitul anului.m. Se vând mărfuri având un cost de achiziţie de 9.. de 500 u.m.m.m. este de 47. In anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 62.m.000 u. la sfârşitul anului 2010.şi descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 9.

mărfuri: 65. Sunt capitaluri proprii: rezervele 280. Pe baza următoarelor informaţii.000 u.m.m.5 u.000 u. Anuitatea = 745 u. Capital rămas de rambursat = 5.m. cifra de afaceri creşte cu 11.m.000 u./acţiune.. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.m.500 u..000 u. investiţii financiare pe termen scurt: 68.m.250 u.m.m.125 u.m.000 u.m..000 u. se achiziţionează 1. 17 .055/2009: se vând 1. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.5 u.../actiune.m.055/2009: împrumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u. interesele de participare 90. Rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante în sumă de 745 u...m. Valoarea bilanţieră totală este de 1..m.000 u.000 u. Rezolvare: Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la valoare netă) 637. Sunt active circulante: investiţiile financiare pe termen scurt 68.000 u./acţiune. pe o perioadă de 10 ani si rata anuală a dobânzii de 8%. amortizarea construcţiilor: 354. rezultat reportat: 56. rezerve: 280.4 u.000 u.m. se încasează contravaloarea titlurilor vândute.. ajustări pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15.500 u.000 u. cheltuielile financiare scad cu 500 u.. înregistraţi următoarele tranzacţii conform OMFP nr.350 u..m.m.655 = 372 u. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.350 u. furnizori debitori: 64.m./actiune.m.m. veniturile financiare cresc cu 1. capital social: 800.655 u.m. preţ de emisiune 2. rezultatul financiar creşte cu 2. determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate.m.000 u. şi terenurile 255. 169.m.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 2.m..m.000 u.m.m./actiune. se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0..4 u. rezultatul din exploatare creşte cu 3. Valoarea bilanţieră totală este de 465.000 u.m. 168.m.m.. materiale consumabile: 268.000 u..în urma acestor operaţii.345 = 4.m..000 u.m.000 .m.5 u.000 u. Valoarea bilanţieră totală este de 1.m. furnizorii debitori 64. construcţiile (la valoare netă) 600.m./acţiune. în al doilea an dobânda = 8% x 4.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de l u.m.. terenuri: 255.750 u. interese de participare deţinute pe termen lung: 90. conform OMFP nr.000 u. Capitalul rambursat = 345 u..000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0. cheltuielile din exploatare cresc cu 8. subvenţii pentru investiţii: 65./actiune. materialele consumabile 268. şi mărfurile 65.m.m.000 = 400 u.m.m.. Care este dobânda calculată pentru al doilea an? Rezolvare: în primul an dobânda = 8% x 5.m. 3.5 u. 3. şi rezultatul reportat 56.000 u.000 u.000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u...m.500 u.136..m.850 u.. construcţii: 954.475 u.582.. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii.125 u.m. se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0.m.m.500 u.250 u.m. capitalul social 800.7 u. 167.m..m.

m.m.5 u.: % 350 5081 250 Alte titluri de plasament 7642 100 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5121 Conturi la bănci - se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0.000 100.m.: 5081 Alte titluri de plasament = 462 Creditori diverşi 500 se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0.000 u.000 u.000 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4427 TVA colectată 16.m.m.800 .000 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 1. 3.înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 Clienţi = % 86.000 17 .m.vânzarea a 1.Rezolvare: .m.se achiziţionează 1. în luna mai 2010 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2009 venituri dintr-un contract de prestări servicii în sumă de 70.încasarea intereselor de participare vândute: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 4.: 461 Debitori diverşi = 7611 Venituri din titluri de participare 263 Interese de participare 4. ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2009 factura primită de la un furnizor de prestări servicii. la preţul de 4 u.000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0.055/2009? Rezolvare: .: = 5081 Alte titluri de plasament 200 160 40 Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate % 5121 Conturi la bănci 6642 170. Acestea au fost achiziţionate la preţul de l u.4 u.corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii: % 1174 = 401 Furnizori 124. Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.000 .7 u.000 . Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.000 de acţiuni reprezentând interese de participare.800 1174 70.

): 5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 200 4111 Clienţi 300 200 100 Această diferenţă de curs valutar (200 u. (100 USD x l u. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 acţiuni la un preţ de răscumpărare de 2 lei/acţiune.) se referă la lichidităţi şi trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.m.m.055/2009. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Clienţi = 300 u. astfel: Clienţi = O u./USD.5) Datorii =100 u. . Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel: Rezultatul exerciţiului (-) Diferenţa de curs nerealizată aferentă lichidităţilor (câştig) (=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment (-) Variaţia creanţelor clienţi (=) Fluxul de trezorerie din exploatare +100 -200 -100 -(0-300) = +300 +200 172.m.m. Rezolvare: 17 . la sfârşitul exerciţiului N+l. Capital social =100 u. Se diminuează valoarea capitalului social pentru acţiunile răscumpărate./USD) Cont la bancă în devize = 100 u. informaţiile din bilanţ se prezintă. La sfârşitul exerciţiului N+l cursul de schimb este de 2. 3. Rezolvare: înregistrările în contabilitate sunt următoarele: .m.m.m.m.5 .m. Efectuaţi înregistrările corespunzătoare în contabilitate.000 lei reprezentând 2. Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr.m. (200 x 2.2) = 200 u. întocmiţi bilanţul contabil după aceste înregistrări şi calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă. (100 USD x 3 u.m./USD.m. Rezultatul exerciţiului =100 u. în timpul exerciţiului N+l se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u. Capital social = 300 u.m.încasarea creanţei: % = 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Această diferenţă de curs valutar este realizată./USD) Datorii = 300 u.5 .m.Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4426 TVA deductibilă 24.000 171.5 u. Cont la bancă în devize = 500 u.500 acţiuni cu o valoare nominală de 2 lei/acţiune. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5.1) + 100 USD x (2. în urma acestor operaţii.actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere (100 USD x (2.m.

Capital social = 2.m. în cursul exerciţiului au loc operaţiile: achiziţia unui utilaj.m. Cont la bancă = 3.Rulaj creditor2131 = Sold final2131 Rulaj debitor2131 = Sold fmal2131 .vânzarea unui utilaj: 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 TVA colectată 2131 Echipamente tehnologice 620 500 120 400 300 100 5121 Conturi la bănci în lei 1.000 x 1.m.m.m.m. Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u.m. TVA de recuperat =120 u.500 .000 173.400 + 200) .095 u..m.. Informaţiile din bilanţ.000 u. Furnizori de imobilizări = 4.190 + 1.240 1.240 = 2.m.m.000 240 2.500 u. Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u.24 = 1.000 u. amortizarea cumulată. Cont la bancă = 5.550 u. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la începutul exerciţiului N: Utilaje (valoare netă) = 1. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare şi determinaţi suma plătită furnizorilor de imobilizări. Rezolvare: Sold iniţial 404 . vânzarea unui utilaj la preţul de vânzare de 500 u. Capital social = 2.răscumpărarea propriilor acţiuni: 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în lei 1. Furnizori de imobilizări = 3.000 u. Rulaj debitor404 = 4. .Rulaj creditor 404 .240 u.500 + 500) + 400 = 1. se prezintă astfel: Utilaje (valoare netă) = 2.achiziţia unui utilaj: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări = .550 % = 2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 6583 Cheltuieli din cedarea activelor 174.000 u.m.190 u.m.000 . 17 .anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală: 1012 Capital subscris vărsat = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1.m.3.Sold final404 Soldurile sunt oferite de bilanţul contabil. după aceste operaţii.m..(1. plata furnizorilor de imobilizări.m.400 u. Rezultat = 400 u. Intreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Mărfuri = 5.Rulaj debitor 404 = Sold final 404 Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor 404 = Sold iniţial404 + Rulaj creditor404 .m. de 300 u.000 u. Valoarea achiziţiei utilajului poate fi reconstituită astfel: Sold iniţial2131 + Rulaj debitor2131 .m. TVA 24%.500 u.Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 = (2.m. Rulaj creditor404= 1.

pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea din bilanţ prima de rambursare.m.055/2009. Efectuaţi înregistrările contabile legate de emisiunea obligaţiunilor şi determinaţi preţul de emisiune.000 .000 u.4.000 + O = 12.m.m.000 .): Venituri din vânzarea produselor finite Venituri înregistrate în avans Venituri din servicii prestate Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli cu personalul Variaţia stocurilor (de stocaj) Venituri din producţia de imobilizări corporale Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului Venituri din chirii Venituri din dividende Venituri din creanţe reactivate Cheltuieli privind dobânzile 17 .000 u.000 u. Sold final creditor161 = 18. informaţiile din bilanţ se prezintă astfel: Mărfuri = 5.subscrierea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 4. Se cunosc următoarele informaţii (u. Capital social = 15. După această nouă emisiune de obligaţiuni.000 = 12.Rulaj debitor169 Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 .încasarea contravalorii obligaţiunilor: 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 8.Sold iniţial creditor161 + Rulaj debitor161 Să ne amintim că în bilanţul contabil întocmit conform OMFP nr. Prin urmare.m.m.000 = 8.000 . Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.Cont la bancă = 20. încasarea = 12.Rulaj debitor161 = Sold final creditor161 încasarea = Rulaj creditor161 .000 u.000 + 2.m. 3.000 8.000 = 24.000 175. Rezolvare: Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vânzarea obligaţiunilor.. în cursul exerciţiului N se emit 100 obligaţiuni.000 u.000 u.m.m. Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2. ar trebui să procedăm astfel: Sold iniţial creditor161 + Rulaj creditor161.12.000 u. Sold iniţial creditor161 = 10.m. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 10.m.000 u.000 u. iar la sfârşitul anului este de 6.m.m.000 + 6.m.000 u. S-au efectuat următoarele înregistrări: . împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 18. Capital social = 15. Cont la bancă = 28.000 u. împrumutul obligatar evaluat la preţ de rambursare este corectat prin scădere cu prima de rambursare.m.000 u.000 900 150 330 120 200 50 175 110 20 145 80 30 70 12. Rezultă că: Rulaj creditor161 = 24.000 u.

costul de achiziţie al imobilizărilor corporale vândute 400.Venituri din creanţe reactivate 30 = 270 25 20 176. venituri din subvenţii pentru investiţii 140. Se cunosc următoarele informaţii (în u.610 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 130 + Cheltuieli cu personalul 200 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului + Cheltuieli cu energia şi apa 85 .): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.375 Venituri din exploatare = Cifra de afaceri l . stocuri la 01.N.12. venituri în avans la 01. venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120. 800. 680. creanţe din exploatare la 01.375 Variaţia stocurilor (destocaj) 50 + Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 + Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 = 1. 700 (din care 440 subvenţii pentru investiţii). conform OMFP nr. rezultat înainte de impozitare 1. Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea produselor finite 900 + Venituri din servicii prestate 330 + Venituri din chirii 145 = 1. amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale vândute 200.01. 550.m. 3.01 .OLN.600 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320 Venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor Venituri din subvenţii pentru investiţii 140 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120 + Cheltuieli cu activele cedate 200 Rezultat înainte de variaţia NFR l . datorii din exploatare la 31. veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare.12. 300. cheltuiala cu impozitul pe profit 300. Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activităţii de exploatare.01.N.N.N.635 175 17 .Cheltuieli cu energia şi apa Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu materiile prime 85 25 130 Calculaţi cifra de afaceri netă. stocuri la 31.685 + Scăderea stocurilor 150 + Scăderea creanţelor din exploatare 100 Scăderea datoriilor din exploatare 120 + Creşterea veniturilor în avans 40 Impozit pe profit plătit 220 = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.N.12.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 + Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .600.N. 700. impozit pe profit plătit 220.12. 800 (din care 580 subvenţii pentru investiţii). Rezolvare: Se utilizează metoda indirectă: Rezultat înainte de impozitare 1. creanţe din exploatare la 31.055/2009.N. 400. venituri în avans la 31. venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175. datorii din exploatare laOl.

200 lei. Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie şi precizaţi înregistrarea contabilă aferentă anului l (se aplică IAS 18 „Venituri").800 lei 8.000 lei. iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul l = 200 lei.000 lei. Conform OMFP nr. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 6.177.055/2009. vânzări de mărfuri 1. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei. Rezolvare: înregistrarea contractului de leasing la locatar: a) Primirea facturii: % = 401 Furnizori 612 Cheltuieli cu redevenţele.000 lei fiecare.294 lei (300/850) x 1.294 lei Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 179. anul 3 = 350 lei.000 lei = 235.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) -800 lei + Producţia imobilizată 5. anul 2 = 300 lei.000 lei = 411. 3. Rezolvare: ● Vânzări de produse finite 6. venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 800 lei. Precizaţi înregistrările contabile efectuate de locatar şi de locator conform IAS 17 „Contracte de leasing".000 lei. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing operaţional o clădire necesară desfăşurării producţiei în următoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani. Rezolvare: Anul 1 2 3 Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execuţie (200/850) x 1.800 lei. valoarea clădirii 900.000 lei 17 .500 lei 12.000 lei. plăţile se efectuează trimestrial şi sunt în sumă de 20.800 lei 20.000 lei = 352. calculaţi cifra de afaceri netă şi total venituri din exploatare. producţie imobilizată 5. durata de viaţă 20 ani.765 lei Anul 1: 4111 Clienţi = 704 235. MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l . venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei.000 lei = Producţia vândută 6.700 lei 178.000 lei = Total venituri din exploatare 1.000 lei + Vânzări de mărfuri + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei = Cifra de afaceri netă . locaţiile de gestiune şi chiriile 24. iar durata de realizare este de 3 ani. costul mărfurilor vândute l .941 lei (350/850) x 1.

N = 50.N+1 = 15. Amortizarea anuală = 50. Valoarea justă este estimată la 60. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 180. Valoarea justă a acestora este estimată la 15. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.750 lei 681 = 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3. La31. locaţiile de gestiune şi chiriile = % 706 Venituri din redevenţe. La 31 decembrie N. Valoarea justă la 31. 3.5.2 x 10.m.000 u.000 = 30.000 .000 lei: 20 ani = 45.10.m.000 u. Valoarea contabilă netă la 31.m.000 u. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.000 lei 4.12.m.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor Provizion 15.000 u.000 = 15.000 .000 u.N = 15.N şi la 31.800 lei 20.N+1.12. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1. / 3 ani = 5.12.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din 15.000 u.m.000 lei / 12 luni = 3.000 = 10.m.m.000 .12. La 31 decembrie N+l. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.000 lei/an Amortizarea lunară = 45.12.000 u.000 u. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.055/2009.m.000 pentru deprecierea imobilizărilor necorporale Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.000 u. Valoarea contabilă netă la 31. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. / 5 ani = 10. conform OMFP nr.m.800 lei 24.N+l: a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la31. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.000 .m.000 u. pe o durată de 5 ani. imobilizările sunt din nou reevaluate.000 provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 18 .000 u. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4.12. Valoarea justă = 60.m.12.800 lei b) înregistrarea amortizării clădirii: 900.m.750 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizările.15.4426 TVA deductibilă înregistrarea contractului de leasing la locator: a) Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială: 4111 Cheltuieli cu redevenţele.000 = 50. La 31.m. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.000 u.000 u.12.m.000 u.

Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.000 181.12.N şi la 31.000 u.000 = 10.m.000 u.000 u.000 u.m. La 31 decembrie N+l.000 u.000 = 50.000) = 2. / 3 ani = 5.b) Se anulează amortizarea cumulată în exerciţiile N-1. imobilizările sunt din nou reevaluate. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.m.OOO = 30.000 / (50. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al imobilizărilor: 50. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.10. Valoarea contabilă netă la31.055/2009. La 31.12.m.000 u. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.000 . 3.m.15.m. La 31.calculul raportului între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale: 60. Valoarea justă = 60.4 .000 Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.m.5.m.m.000 u.12.000 .4 = 120.000 18 .N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50. conform OMFP nr. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. pe o durată de 5 ani. Diferenţă favorabilă de valoare = 60. N şi N+l şi se diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor: Amortizarea imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25. Amortizarea anuală = 50.000 u.N = 15.N+1.12.N+1 = 15.000 = 15. Valoarea contabilă netă la 31. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.000 u.000 u.m.4 = 60.000 u.m.m.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 15.N = 50.m.m. Amortizările cumulate reevaluate: 25.000 15.000 .000 u. Valoarea justă este estimată la 60.000 x 2.000u.000-2xlO. Valoarea justă la 31.12.m.reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale şi a amortizării cumulate.12.m.000 x 2.000 u. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.25.12.N: Provizion = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale La aceeaşi dată se realizează următoarele operaţii: .12. 60.000 u.000 .000 u. La 31 decembrie N. / 5 ani = 10. Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Imobilizări necorporale = % 70.m.000 c) Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale: Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35.000 u.

000 lei.000 Cheltuieli cu redevenţele.000 Venituri din redevenţe. locaţiile de gestiune şi chiriile plata chiriei în avans: = 5121 Conturi la bănci în lei 471 Cheltuieli în avans în exerciţiul N+1: - 20. întreprinderea ALFA plăteşte întreprinderii BETA chiria aferentă exerciţiului curent şi următorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. locaţii de gestiune si chirii 10.încasarea chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei = 706 10. locaţiile de gestiune şi chiriile în contabilitatea societăţii BETA: în exerciţiul N: . locaţii de gestiune si chirii încasarea chiriei în avans: 5121 Conturi la bănci în lei = 472 Venituri în avans 20.000 în exerciţiul N+1: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 în exerciţiul N+2: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 10.000 Venituri din redevenţe.Amortizarea imobilizărilor necorporale 35.000 182. Care este incidenţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societăţilor ALFA şi BETA? Rezolvare: în contabilitatea societăţii ALFA: în exerciţiul N: plata chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei 10.000 Venituri din redevenţe.000 recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 = 471 Cheltuieli în avans 10.000 612 = 471 Cheltuieli în avans Cheltuieli cu redevenţele. locaţii de gestiune si chirii 18 .000 612 = Cheltuieli cu redevenţele.000 Rezerve din reevaluare 35. în exerciţiul N. Chiria anuală este de 10. locaţiile de gestiune şi chiriile în exerciţiul N+2: recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 10.

11. acest utilaj a fost achiziţionat la 01.000 30.5 lei). elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în dolari Cursul de schimb 3. un teren achiziţionat la un cost de 10.183.1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.000 $. atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3.000 $. suma de 1.N-2. 3. Se consideră o vânzare în valoare de 30. Cursul dolarului la 31. în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2. activele societăţii ALFA cuprind: un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30.000 $.12. achitabilă după 60 de zile sau imediat. b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei.000 8.000 lei. şi c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.) în care se face conversia 3.18 lei.N-1 la nivelul sumei de 20.055/2009? Rezolvare: La fiecare dată a bilanţului: a) elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere.000 $ privind drepturile asupra unui client străin.12.2 3.000 $ (cursul zilei: 3.m.08 . cu un scont de decontare de 2%.600 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere: Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei: Utilaje Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare: Terenuri Stocuri de mărfuri *) 1.2 Suma în unitatea de măsură (u.12. achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 20.8 lei.4.N este de 3.000 185. şi reevaluat la 31.04.520 4. 18 .200 25.2 60. Care este soluţia contabilă. un stoc de mărfuri cumpărat la 30.000 $ .N.2 lei/$.N la un cost de 4. cu un scont de decontare de 2%.000 $ x 10% = 3.8 84.000 11.000 2.600 $ 184.000 lei.055/2009. conform OMFP nr. în bilanţul de la 31. o creanţă de 8. La închiderea exerciţiului N.000 $.600 *) 3 3. Se consideră o vânzare în valoare de 30. atunci când un dolar valora 2.N. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a beneficia de scont)? Rezolvare: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30. Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanţ conform OMFP nr.000 3. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 01. 3. în casierie. dată la care dolarul valora 3 lei.

Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150. după 60 de zile: 5121 Conturi la bănci în lei In contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: . sugerând că se păstrează tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o cheltuială. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr.000 3. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: Planul contabil din cadrul OMFP nr.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor Şi.000 3.000 29.000 18 . cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc. 3. pentru exemplul prezentat mai sus. 3.055/2009.400 600 186.000 150.000 147.055/2009 menţine contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate".000 147. întreprinderea care acordă scontul înregistrează: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 29.055/2009? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .Care este soluţia contabilă.000 4111 Clienţi dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150.000 Şi. 3.400 30.000 = % 401 Furnizori 767 Venituri din sconturi obţinute 150. în aceste condiţii. după 60 de zile: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.000 147.000 150.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.dacă încasarea se face pe loc: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = .dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri Şl 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147. conform OMFP nr.000 = 411 Clienţi 150.

Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite.000 18 .m.m.01 2. Exportul de produse finite: 4111/C2 Clienţi 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 12.338 9./buc.000 16.000 bucăţi.5 u.000 3. La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12 u.000 345.m. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus.630 200 -3. PI şi P2. la preţul de 30 $/buc..388 8.000 42. TVA 19%.000 2.02 Produse finite P2 16. Vânzarea de produse finite: 4111/C1 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3./buc.700 500 1.m. Rezolvare: D Si (1) Sf 345..000 C (2) (3) D Si (4a) (4a) Sf 3485 15.m. Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.170 C (4b) 1. Obţinerea de produse finite: % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 25.m.950 2. 4./buc.000 24.500 500 8. dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard.600 4.01 Produse finite PI 345./buc. Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2. evaluate la costul standard de 10 u. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.000 8.m. preţ de vânzare 15 u. iar cel al produselor P2 este de 35 u. preţ de vânzare 46 u. P2: 600 bucăţi. curs de schimb l $ = 3. situaţia stocurilor era următoarea: PI: 270 bucăţi./buc.200 C (2) D Si (1) Sf 345.187. P2: 1. evaluate la costul standard de 40 u. (nefavorabilă).000 40..02 40. Se obţin produse finite: PI: 100 bucăţi. Se vând produse finite clientului CI.02 Produse finite P2 = 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 345.m..000 % 345.01 Produse finite PI 1./buc. 3. P2: 200 bucăţi. Se înregistrează diferenţele constatate. Factura cuprinde: PI: 50 bucăţi.. 2.600 u. La începutul lunii martie.000 8.02 Produse finite P2 24.000 345.

5 buc.560 22.35) = +3.12) = -200 u.000 600 864 4426 TVA deductibilă 2. Societatea comercială ALFA SA prezintă. inclusiv TVA. (nefavorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 200 Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc.m.5 188.226 5.464 3.m. x 714 lei/buc.5 u. = 49. Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27. (favorabilă): 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 3.189 = 4. Adaosul comercial practicat este de 20%. TVA 24%.. Rezolvare: 1.4. x (10 . următoarea situaţie a stocului de marfă Ml: Si371 = 70 buc.000 u.000 b) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc: Diferenţa aferentă ieşirilor = Re 345 x k = 24. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 401 Furnizori 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 720 4. Vânzarea de mărfuri: 5311 Casa = = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 27.m.560 lei.980 lei în cursul lunii martie au loc operaţiile: 1. x (40 .000 lei Si 4428 = 7. La sfârşitul perioadei de gestiune: a) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferentă produselor PI = 100 buc. Achiziţie de mărfuri.500 x 0. 2.630.334 18 . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul. la începutul lunii martie.980 lei Si378 = 7. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 4.630. Ml la costul de 600 lei/buc.

703 5.560 18.% = 607 Cheltuieli cu mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA colectată 371 Mărfuri 27.523 3.334 18 .

980 4.700 lei. Rezolvare: Potrivit acestei metode. Achiziţia de materii prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 2.500 lei. orice intrare sau ieşire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care a avut loc. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic.560 26. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1.100 600 6.500 lei (evaluat la cost de achiziţie). consum de materii prime la costul de l.700 Sold faptic Sold scriptic 1. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2. Acesta se compară cu soldul final faptic şi se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri şi minusuri la inventar. costul de achiziţie fiind de 600 lei.Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc707 x k= 22.000 240 3.702. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei. TVA 24%.149 707 22. 4.702. TVA 24%. în conturi de stoc după natură.500 lei.000 1.297. TVA 24%.703lei D Si (1) 371 49. sold iniţial mărfuri 7.000 1.500 200 1.334 3.464 27.851 lei ≈ 3. Achiziţia de mărfuri: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 248 200 48 = 401 Furnizori 1. stoc faptic mărfuri 6.226 x 0. 2. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1. Consumul de materii prime: 18 .1666 = 3.980 864 C (2) D (2) Sf C Si (1) Sf D 378 3.851 3. D Sold iniţial (1) (5a) 301 Materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie). vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.500 Sold scriptic (5b) Sold faptic 600 C (4) 1.88 4 D (2) Sf 4428 5. 3.500 200 7.000 lei. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .240 1.510 7.226 C (2) 7. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent.500 C (3) D Sold iniţial (2) 371 Mărfuri 7.000 600 C Si (1) 189.

costul de achiziţie fiind de 600 lei.500 C (6b) 1. intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură.700 lei Sold final scriptic =______________________1.000 lei (evaluat la cost de achiziţie). Achiziţia de materii prime: 18 .500 lei. sold iniţial mărfuri 7.500 Sold final faptic 7.500 lei. 4. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1. TVA 24%.700 1. Rezolvare: Potrivit acestei metode. D Sold iniţial (6a) 301 Materii prime 2. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l . La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile iniţiale şi sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru materiile prime: Sold final faptic = l . stoc faptic mărfuri 6.700 lei. TVA 24%.500 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată = 371 Mărfuri 992 800 192 600 607 Cheltuieli cu mărfurile 5. 2. 3.700 Sold final faptic 2.000 lei. TVA 24%. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.500 lei 7.500 lei Plus la inventar 200 lei 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: Sold final faptic = Sold final scriptic = Minus la inventar = 6. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).500 6.100 lei 600 lei = 371 Mărfuri 600 601 Cheltuieli cu materiile prime 200 607 Cheltuieli cu mărfurile 190. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = 301 Materii prime1. consum de materii prime la costul de l .000 1. Ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.500 6.601 Cheltuieli cu materiile prime 4.000 C (5a) D Sold iniţial (6b) 371 Mărfuri 7. ci doar la locurile de gestiune. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2.

000 240 401 Furnizori 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 992 800 192 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.500 = 301 Materii prime = 371 Mărfuri 2. conform facturii.% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 4426 TVA deductibilă 2. la costul de producţie de 5. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = = 401 Furnizori 1. Costul producţiei vândute este de 3. La sfârşitul perioadei de gestiune. 2.000 4. se constată un sold final faptic de produse finite de 4.700 191.500 C (2) 4. Achiziţia de mărfuri: % 607 Cheltuieli cu mărfurile 4426 TVA deductibilă 3.sold iniţial produse finite 2.500 = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.500 5. Consumul de materii prime: Nu se contabilizează.000 Sold final scriptic 550 Sold final faptic 3.500 lei.000 lei. 4. la preţul de vânzare de 4. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.000 7. Rezolvare: D Sold iniţial (1) (3) 345 Produse finite 2. în urma inventarierii. vânzarea de produse finite. conform bonurilor de predare. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent.240 1.500 lei (evaluat la cost de producţie). obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite. Obţinerea de produse finite: 19 . Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: . Anularea soldurilor iniţiale: a) Pentru materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime b) Pentru mărfuri: 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. TVA 24%. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1.000 lei.550 lei. Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime: 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 6.550 1. 5.

000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4.000 lei Plus la inventar 550 lei 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produs 550 192.500 lei (evaluate la cost de producţie).345 Produse finite 2. Anularea soldurilor iniţiale: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = % 345 Produse finite 331 Producţie în curs 3. l. Rezolvare: în acest caz. La sfârşitul perioadei de gestiune. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5. Preluarea soldurilor finale: 19 . Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. la preţul de vânzare de 4. în urma inventarierii. Costul producţiei vândute este de 3. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile finale şi se preiau în contabilitate soldurile constatate la inventar.500 lei. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1.000 lei.000 lei.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4.500 3. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată Descărcarea de gestiune nu se contabilizează. 3.500 1. 2. TVA 24%. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: Pentru produse finite: Sold faptic = 4.960 4. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.000 960 4. nici intrările şi nici ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.000 960 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 3. se constată următoarele solduri faptice: sold final faptic produse finite 4. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. Obţinerea de produse finite: Nu se contabilizează. sold iniţial producţie în curs l .550 lei Sold scriptic =__________________________4. vânzarea de produse finite conform facturii. sold final faptic producţie în curs 800 lei.500 2.000 lei (evaluată la cost de producţie).550 lei. 2.960 4. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: sold iniţial produse finite 2.

Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/ utilizator. termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului. 7. 3. 19 . respectiv costul de achiziţie. în schimbul unei plăti sau serii de plăţi. 6. Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing. 3. Entităţile ţin cont şi de cerinţele principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile. de către locator/finanţator. 3. în cazul leasingului financiar. ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual. d) Valoarea totală a ratelor de leasing. chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat.350 4. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. Această caracteristică este preluată ca atare din I AS 17. iar în cazul leasingului operaţional. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit. c) Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viaţă economică a bunului. Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an. 4. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar. astfel încât. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului. 3. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.055/2009.% 345 Produse finite 331 Producţie în curs = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. 194. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii. c) Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar.055/2009? Răspuns: 1. 5. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat.055/2009 pentru contractele de leasing financiar? Există diferenţe faţă de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing"? Răspuns: La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi. precum şi legislaţia în vigoare. reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator. Se observă că în ordin au fost preluate definiţiile din IAS 17. Formatul este predefinit. b) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Care sunt prevederile OMFP nr. există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată. sunt tratate ca investiţii. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere. Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de LAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăţilor minimale acoperă cea mai mare parte a valorii juste. b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă. mai puţin cheltuielile accesorii. sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. aşa cum solicită practica internaţională. Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe. la începutul contractului de leasing. în înţelesul OMFP nr.550 800 193. 8. 2.

Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt.9. Variaţia stocurilor şi producţia de imobilizări sunt asimilate veniturilor din exploatare şi sunt considerate venituri latente 19 . 3. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. Cifra de afaceri netă include şi veniturile din subvenţii dacă au fost primite pentru cifra de afaceri. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt.055/2009? Răspuns: 1. fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A . Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) .Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) .Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii). în mod normal. 3. dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an.Subvenţii pentru investiţii Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Surse pe termen scurt: Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii) Fond de rulment (E) Capitaluri permanente (F) La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) . Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt. Din schema de mai sus. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H).Subvenţiile pentru investiţii).055/2009.055/2009. sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate .Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii). Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. 195. deşi ele sunt contabilizate ca venituri financiare pentru entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing. precum si veniturile din dobânzi înregistrate de societăţile de leasing.055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: Active pe termen lung: Active imobilizate (A) . 3. Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii.Subvenţii pentru investiţii). înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. Care sunt particularităţile contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP nr. Acest model de cont de profit şi pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). 2. numite şi capitaluri permanente. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. 3. Din schema de mai sus. 3.

Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 18. iar diminuarea lor va genera un venit din provizioane. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate. Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea.000 Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentaţi răspunsul.400 607 = 371 18. vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe termen scurt. 5.000.000 lei (din care TVA 24%). 7. 19 . cu respectarea prevederilor legale.400 707 10. 8. 3. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului.venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10.055/2009 se poate constata că normalizatorii au preluat definiţiile activelor.055/2009. La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi. se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare. dacă se cunosc următoarele informaţii (în lei): . Factura cuprinde: preţ de vânzare 20.10. iar cheltuielile se prezintă în mărime netă. TVA 24%. 3. Pentru a fi prezentate în bilanţ. în acest model cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt prezentate distinct. Care ar fi fost soluţia corectă? Rezolvare: Contabilul a încălcat principiul necompensării.800 18. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit şi pierdere conform OMFP nr.000. iar în contul de profit şi pierdere se prezintă câştigul sau pierderea rezultat(ă).N . şi nu transferuri de cheltuieli. 6. Ordinul prevede ca în contul de profit şi pierdere să fie recunoscute câştigurile şi pierderile din cesiunea de imobilizări.10. în cursul lunii octombrie N au avut loc două tranzacţii. La postul „Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri sau câştiguri care pot fi semnificative. Existenţa posturilor de ajustare a valorii activelor şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în vederea prezentării lor în bilanţ.000 419 8.000 lei.000 lei. Pe 15. Pe 10. în acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din ajustarea pentru depreciere. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor. datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB.065 4427 1.venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50. 4.Vânzarea de mărfuri: 4111 = % 707 4427 371 24.înregistrarea încasării avansului de la client: 5121 = % 10. Soluţia găsită de contabil este: 4111 = % 12. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală. din despăgubiri etc. Veniturile din subvenţii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit. iar contabilul nu a înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două.935 b) 15.10. majorate sau diminuate aceste datorii. orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. Soluţia contabilă corectă este: a) 10. 196. venitul din vânzare este recunoscut la nivelul preţului de vânzare şi cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată. după caz. .000 4427 2. La o simplă lectură a OMFP nr.800 20.N .sau nerealizate.000 4.000 607 = 197. Conform principiului necompensării. De asemenea.N s-au vândut mărfuri clientului. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări. veniturile din subvenţii pentru investiţii. De asemenea. precum şi definiţiile cheltuielilor şi veniturilor şi criteriile de recunoaştere. Cu toate acestea. precum câştigurile din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale.N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10.10.

01. • costul mărfurilor vândute 13. Rezolvare: Potrivit OMFP nr.3 lei/$ = 6.N 31.000 30.3 lei/$ 3.000.12): 4111 clienti = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 2.5 lei/$ 3. .000 20.venituri din subvenţii pentru investiţii 70. .N se cunosc următoarele informaţii: • preţul de vânzare total 5.venituri din servicii prestate terţilor 30.000.000.000.000.venituri din chirii 5.000 $ x 3.600 lei 19 . Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli cu mărfurile 16.N .000 5. încasarea sumei de 3.000 $.N+1 3.45 lei/$ Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N şi N+l? Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1. ..5 lei-3. • la data de 12.000.500 lei.venituri din producţia de imobilizări 60.12.000 $. Vânzarea de mărfuri (10. • la data de 10.000.12): 5124 Conturi la bănci în valută = % 4111 Clienţi 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.N 12. .000. contravaloarea acestora în lei fiind de 6.3.3 iei/$) 600 (3.N+1 se încasează suma de 2. .000 5.000 190.000.000 198. .000 $ x 3.500 lei 3.000 $ (12.câştiguri din vânzarea titlurilor de plasament 30.venituri din vânzarea de produse finite 80.12.000$x3. • disponibilităţi în devize existente la începutul lunii august 2.12.venituri din onorarii şi comisioane 20. .N se încasează de la clientul extern suma de 3.000 $ x (3.venituri din vânzarea de mărfuri 40.reduceri comerciale acordate 5.3 lei/$ = 16. .000 $.3 lei/$) = 371 Mărfuri 13. cifra de afaceri netă se determină astfel: Venituri din vânzarea de mărfuri (+) Venituri din vânzarea de produse finite (+) Venituri din onorarii şi comisioane (+) Venituri din chirii (+) Venituri din servicii prestate terţilor (+) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (-) Reduceri comerciale acordat (=) Cifra de afaceri netă 40.ooo $ x 3.055/2009. • cursurile de schimb au evoluat astfel: 10.01.3 lei/$) = 600 lei C 2.000.000 $ x 3.000 20.900 (3. .venituri din dividende 20. .500 3.12.500 (3.3 lei)) 4.venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000 $.3 lei/$ = 9.12. 3.425 lei.000.N 10.6 lei/$ 3.900 Sold neactualizat lei 2.Actualizarea creanţelor şi a disponibilităţilor în devize la cursul de închidere: D Sold iniţial (1) (4) 4111 Clienţi 0 5.12.000 80.5 iei/$) 9. cifra de afaceri netă cuprinde: Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri. La 31.ooo $ x 3. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10.000 $ x(3.6 lei/$ . Date fiind informaţiile de mai sus.500 (5.

200 (2.000 lei (4) * cm = curs mediu lei/$ a) Actualizarea creanţei în devize: Sold neactualizat = 2.6 lei/$ = 18. încasarea sumei de 2.000 $ x 3.6 lei/$) 6.6 lei/$ = 18.000 $: % 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 4111 Clienţi 7.075 lei 5124 Conturi la bănci în valută = 600 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000$ x cm = 16.6.000 lei.6 lei/$ = 7.000 $ x 3.6 lei/$ = 7.200 .200 lei C 5. gradul de recuperare a creanţei fiind evaluat la 90%. Care este tratamentul contabil al creanţelor clienţi în exerciţiile N şi N+l? 19 .6 lei/$ .925 lei Sold actualizat = 5.000$ x cm = 6.45 iei/$) 300 (2.600 = 600 lei 4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar b) Actualizarea soldului contului de disponibilităţi în devize: Sold neactualizat = 5.075 înregistrările aferente exerciţiului N+l: 1. clientul C nu a plătit nimic.520 22.45 iei/$) 199. faţă de care există o creanţă inclusiv TVA de 248. s-au constatat următoarele: clientul A şi-a onorat integral obligaţia de plată.000 $ x 3. situaţia creanţelor clienţi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă astfel: Client Creanţă (inclusiv Grad de Provizion de TVA) recuperare (%) constituit (%) A B C D Total 5.593 1.500 lei Sold neactualizat 1075 lei Sold actualizat 2.253 80 30 60 70 X 20 70 40 30 X în cursul şi la închiderea exerciţiului N+l.000 lei Diferenţă favorabilă de curs = 18.925 = 1. suma rămasă de încasat fiind considerată irecuperabilă.425 lei 3. Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanţelor.925 lei 5. creanţa fiind apreciată ca irecuperabilă (s-a declanşat procedura de lichidare).Sold actualizat D Sold iniţial 5124 Conturi la bănci în valută 2.000 $ x 3.000 $ x cm = 16. clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4.3 lei/$ = 6. La inventarul exerciţiului N.900 (2.190 9.200 lei Câştig nerealizat din diferenţe de curs = 7. clientul E. apreciată ca fiind recuperabilă pentru 20% din valoare.000 $ x 3.000 $ x 3.000 $ x 3.950 5.000 lei.16.000 .000$ x(3.3. dar situaţia sa financiară s-a ameliorat.5 lei/$ = 10. clientul D nu a plătit nimic.000 $ x 3.600 lei Sold actualizat = 2.

000 x 80% = 198. După o săptămână se primeşte factura.200 (6.920 23. iar aceasta cuprinde un cost de 1.200+4.reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor A.188 = Provizion necesar 6. TVA 24%. şi diminuarea provizionului privind creanţa C: 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi = 7814 8.trecerea pe cheltuieli a creanţelor irecuperabile: 654 = Pierderi din creanţe si debitori diverşi 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 11.668 Creanţe irecuperabile 1. La 10. La31.240 9.976 8.988 Provizion Existen Necesar t 1.080 372 2.792 0 248. încasarea unor creanţe incerte (faţă de A şi B): 5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 2.200 lei.188 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+1: 8. în baza avizului de însoţire.920 11.12.828 9.792 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 23.976 8.920 248.12. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.200 5.constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei E: 6814 = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 198400 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .N.400 198.920 x 30% = 2. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client A B C D Total Creanţa 6.748 200.240 4.828 1. Virarea creanţelor clienţi în categoria creanţelor incerte: 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 2.976 8.240 0 4.668 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante .12.240 x 40% = 496 9. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.240 5.000 260.080 0 496 1.828 1.000 10.200 x 20%= 1.000) b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa la 31.080 1.828 x 70% = 4.240x10% = 124 2.400 1.240 9.Rezolvare: La 31.748 A B C D E Total .N+l: a) înregistrarea creanţelor devenite incerte în exerciţiul N+l (creanţa faţă de clientul E): 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 248. 19 .524 Ajustări Cheltuieli Venituri 198.792 1.400 198.N: 1.02. TVA 24%. B şi D.000 lei.N+ 1 0 1.

240 1. Primirea facturii: 408 Furnizori facturi nesosite 4426 TVA deductibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 1. TVA 24%.240 = 408 Furnizorifacturi nesosite 1. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2.200 lei.02.N. La 10. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1.Rezolvare: 1. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. în baza avizului de însoţire. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 1. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.240 1.000 240 2. Rezolvare: 1.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 19 .000 240 = = 240 248 200 48 201. iar aceasta cuprinde un preţ de l .000 lei. costul mărfurilor vândute 800 lei. TVA 24%.

N. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. La 10.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 = % (124) 707 (100) Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 (24) TVA colectată 19 .02. în baza avizului de însoţire.202. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 240 % 1. La 10. Rezolvare: 1. După o săptămână se primeşte factura.000 lei.000 lei. Rezolvare: 1.02. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii. costul mărfurilor vândute 800 lei. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1.facturi nesosite = 401 Furnizori 1.000 240 408 Furnizori . iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.240 1. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura. în baza avizului de însoţire. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.240 1. iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei.N.facturi nesosite 1.000 2. TVA 24%. TVA 24%. Primirea facturii: = 408 Furnizori . După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. TVA 24%. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2. TVA 24%.240 240 (124) (100) (24) 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 203.

x 18 lei/buc. Rezolvare: 1. TVA 24% (factura). x 16 lei/buc. vânzare de mărfuri X. Achiziţia de marfă X. = 1. ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO..733 1. TVA 24%.750 (250 buc. x 10 lei/buc. rabat 10%.4 2.398 mărfurilor 667 Cheltuieli cu sconturile 4427 TVA colectată 573.62 0 4. achiziţie de marfă X. 300 buc. 325 buc. = 10. + 275 buc..733 lei % = % 6. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%.894.971..160 lei / 200 buc. x 10..3 acordate 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 4. TVA 24%: Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc.8 lei/buc.4 371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci în lei 4.094.160 518. x 16 lei/buc. 3.3 5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea 6.. = 400 lei Situaţia în contul de stoc este următoarea: D Si 371 Mărfuri 100x10=1.3 Costul mărfurilor vândute determinat prin MFO = 50 buc. TVA 24% (factura): Costul de achiziţie = 200 buc. întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X. la preţul de 18 lei/buc. achiziţie de marfă X. x 15 1ei/buc.8 = 2. la costul de 16 lei/buc. = 4.800 2.940 lei Stoc final = 25 buc. La începutul lunii mai.620 = 2.. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.894.800 (300 buc x 5.620 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 buc. 325 buc.160 lei % = 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă Costul unitar = 2.645. în cantitate de 100 buc.3 5.. la costul de 10 lei/buc. 2. la costul de 12 lei/buc.. Vânzarea de mărfuri X.Achiziţia de marfă X.8 lei/buc.000 200x10. la preţul de 18 lei/buc.238.678. x (100% -2%) = 5. la costul de 16 lei/buc.. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%: % = % 5. TVA 24% (factura). 250 buc..204. 200 buc. 3. la costul de 12 lei/buc.4 5. 4.940 6..650 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 607 Cheltuieli privind mărfurile = 401 Furnizori 2. remiză 2%.4 3..971.94 0 400 Sf C 20 .. la preţul de 15 lei/buc. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. TVA 24% (factura).000 + 1. + 150 buc.) 900 371 Mărfuri 2.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului Mărfuri. vânzare de marfă X.4 16 lei/buc) 4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obţinute 1. rabat 10%.8 lei/buc. x (100% . x 12 lei/buc. TVA 24% (factura). x 10. 200 buc. remiză 2%.10%) = 2. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.160 300x16 = 4.4 240 4. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 4.. 2. 300 buc..620 lei 3.

Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. Potrivit OMFP nr.420 lei 20. iar în al treilea an. Este corectă următoarea soluţie contabilă? % 371 624 4426 Argumentaţi răspunsul.920 lei 206. pune în practică o politică de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani. Deci durata de utilitate a vehiculelor achiziţionate este de 3 ani. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". iar cheltuielile de transport 500 lei.000 lei x 30% = 90.5 Valoarea brută reevaluată = 800 lei x 1. pentru 15%.000 lei 500 lei 4. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.000 lei. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. în cei 3 ani.000 lei Amortizare anul 2: 300. Conducerea întreprinderii şi experţii săi estimează că în primul an un vehicul se depreciază pentru 30% din valoare. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei.000 lei x 25% = 75. pentru 25% din valoare.000 lei Amortizare anul 3: 300.055/2009. Factura cuprinde: 2. 3. Se achiziţionează un stoc de mărfuri.205. după care le vinde la valoarea lor netă contabilă. Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la costul istoric. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate. Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziţionat la un cost de 300.000 bucăţi. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale).. costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare.000 lei 208.200 lei = 600 lei Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900 lei /600 lei =1. stabilită prin deducerea amortizărilor din costul imobilizărilor. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. 20 . Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. cheltuielile de transport.5 = 300 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 300 lei -200 lei =100 lei Construcţii = % Amortizarea construcţiilor Rezerve din reevaluare 400 lei 100 lei 300 lei 207. ştiind că societatea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale".500 lei 4. O întreprindere.200 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute = 1. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. dar si în acord cu IAS 2. al cărei obiect de activitate este locaţia de mijloace de transport. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. Rezolvare: Valoarea netă contabilă = 800 lei . Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. Rezolvare: Amortizare anul 1: 300. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale".5 = 1. preţul de cumpărare fiind de 10 lei/buc. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile.420 lei 20.000 lei x 15% = 45.920 lei = 401 25. în al doilea an. Soluţia corectă este: % 371 4426 = 401 25.200 lei -800 lei = 400 lei Amortizarea cumulată reevaluată = 200 lei x 1.

200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 900 lei .000 lei x (100. Amortizare anul 1: 240.000 piese 240. Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.000 piese) = 100.000 piese) = 25.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 720 lei . Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale" folosind ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile. o întreprindere a pus la punct o maşină specială al cărei cost de producţie este de 240.000 de piese în 4 ani.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300 lei = Construcţii 200 lei 209. Rezolvare: Valoarea justă = 720 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 lei Amortizare anul 2: 240. Rezolvare: Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unităţi de producţie. scadenţarul livrărilor de piese a fost programat după cum urmează: Total: în primul an: în al doilea an: în al treilea an: în al patrulea an: 25.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 120 lei = Construcţii 200 lei 20 . Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.000 lei x (60.000 u. stabilită prin deducerea amortizării cumulate din costul imobilizărilor.Rezolvare: Valoarea justă = 900 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 lei 210.000 piese 55.m.000 piese 100.000 piese / 240.000 piese Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 piese / 240. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.000 piese 60.000 piese / 240. în acord cu clientul.600 lei =120 lei anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor .000 piese) = 55.000 piese / 240.000 lei Amortizare anul 3: 240.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor . Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.000 lei x (55.000 piese) = 60.600 lei = 300 lei .000 lei x (25. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 720 lei.

O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei.000 lei Ani de amortizare Cifre ataşate Total = 8 + 6 + 3 + 2+1 = 20 Amortizare anul 1: 240.000 lei x 6/20 = 72. Valoarea reziduală este estimată la 47.000 lei Amortizare anul 2: 240. 2 şi 1.000 lei x 2/20 = 24.000 lei Cheltuiala cu amortizarea în N+l = 100.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei 213. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD). iar valoarea reziduală. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei: Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea echipamentelor 20.20.000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei . Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani.000 lei .000 lei x 5/15 = 80.4. 3.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. 2 şi 1.000 lei x 1/20 = 12.000 lei Amortizare anul 3: 240.000 lei / 5 ani = 20. de 20. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+l în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale". ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 8.47.000 lei. La 30 decembrie N. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260.000 lei .000 lei. iar valoarea reziduală.000 lei.211. 6.000 lei = 240.000 lei x 8/20 = 96.000 lei Amortizare anul 2: 240. o întreprindere achiziţionează un echipament la un cost de 147. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 lei Amortizare anul 3: 240. de 20.20. 3.000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei x 2/15 = 32. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu LAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).000 lei x 1/15 = 16.000 lei 1 8 2 6 3 3 4 2 5 1 20 . ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 5.000 lei x 4/15 = 64.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei Ani de amortizare 1 Cifre ataşate 5 Total = 5 + 4 + 3 + 2+1 = 15 2 4 3 3 4 2 5 1 Amortizare anul 1: 240. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.000 lei 212.Valoarea reziduală = 147.000 lei.000 lei x 3/20 = 36.000 lei.000 lei = 100.000 lei x 3/15 = 48. dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare.000 lei = 240. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.

m. Amortizare anul 5: 25.000/7 ani = 20. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . N. .000 / 2 ani = 25.000 u.000 75.000 100.000-25.96. De asemenea. 1. şi cheltuieli cu actele de 1.000 lei .000=100. 20 .Amortizarea lineară ar fi: (240.000 lei = 240.000 = 25.000=120. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 25.000 lei .560 lei) x 40% = 20. .96.600 lei) / 3 = 28.000-25. 20.600 lei . Să se calculeze amortizarea aferentă exerciţiilor N-2.560 lei.000 u.800 lei.000 lei) x 40% = 57.000 u.000 lei . Amortizare anul 4: .000 lei .000 120. utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%.560 lei) / 2 = 25.000 50.000 lei . de 20.000 lei x 40% = 96.920 lei).25.000 u.000 = 0 216. 4. N-1.m.000 75. 15.000 lei .000 lei .600 lei .000 u. ceea ce ar antrena cheltuieli de 15.920 lei 215.57.96. la închiderea exerciţiului N. Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la 750. Pentru a stabili valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator.000 = 50.000 lei .000 120. Se presupun un cost de achiziţie de 140.20.000/6 ani = 20.m.m. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda degresivă.214.57.560 lei).000-20.000 u.m. .34. Rezolvare: Exerciţiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) N-2 N-l N N+l N+2 N+3 140. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani. Prin analiza stării activului respectiv.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. Rezolvare: • Valoarea justă estimată Cheltuielile estimate de vânzare Costuri de dezinstalare Costuri de ambalare Costuri cu acte 750. ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4.34.600 lei Amortizare anul 3: .000-20.600 lei) x 40% = 34.Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exerciţiului este de 25.000 / 3 ani = 25.000 / (3 ani + 1 an) = 25.m.Amortizarea degresivă ar fi: (240.Se menţine amortizarea degresivă (34.000 lei.000 lei .000 u.000 u.000 lei şi o valoare reziduală nulă estimată la data punerii în funcţiune.m.736 lei. Pentru a vinde echipamentul. .000 lei .57.Amortizarea lineară ar fi: (240. O societate deţine un echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă.57. N+l.000 lei.000 lei Amortizare anul 1: 240.000-25.000 100.000 u. N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".000 = 75.000 .Amortizarea degresivă ar fi: (240. iar valoarea reziduală.000 25.920 lei.000 50. Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".000 lei Amortizare anul 2: (240.000 Valoarea netă contabilă (lei) 140. societatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia.m.m. se apreciază că durata sa reziduală de utilitate este de numai 3 ani din acest moment. Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la 7 ani.96.96.

.000 bucăţi de produs. Pentru anii următori. costul de producţie = 250 u. Subtotal reprezentând intrări de numerar ce rezultă din vânzarea produselor fabricate cu activul în cauză 2.000 u.000 u.6 761.2 Explicaţii: Pentru anul N. venitul net din vânzarea unui produs se va calcula ţinând cont de creşterea datorată inflaţiei. La 31.m.m.000 u. De asemenea.0 584. Rezolvare: Fluxurile de trezorerie luate în calcul: .205 2.000 u.100 2. .000.includ reparaţiile curente.2 u. Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei.5 u.3 289.Pentru anul N+2: 257.000 u.m.840.m.2 273. de 3%.942. preţul de vânzare .226.000 u. 217.552 Flux de trezorerie 3 = 1x2 540.. respectiv anii N+l şi N+2 = 15. în anul N.m.000 u.m. venitul net din vânzarea unui produs = l .750.516. se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului.0 632. astfel: . Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25. x 3% = 265. x 3% = 257. în anul N+3.577. pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 20.m. + 250 u. Intrări de numerar ce rezultă din ultima vânzare a activului reprezentate de valoarea reziduală actualizată pe 6 ani (anii N+l până la N+6 inclusiv) = 30.m..= Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730. s-au vândut 2.m.962.766.m. x (1 + 3%)2 3. .5 u.5 3.3 739. 20 . Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Venit net pe unitatea de produs 1 257.m.669.Pentru anul N+l: 250 u.569.8 1.m.m.552 2. dar societatea estimează că volumul vânzărilor va creşte cu 5% pe an. Ieşiri de numerar ce rezultă din folosirea activului reprezentate de revizia plătită actualizată pe 2 ani.000 u.431 2.12.750 u.m.m.5) 35. există indicii că un utilaj şi-a pierdut din valoare. costul de producţie pe unitatea de produs 750 u.5 u.m.m.5 265. impozitul asupra rezultatului. în anul N+2. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30.5 683.2 (15. x (1 + 3%)6 Total fluxuri de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate = 1-2 + 3 3.m.nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă). costurile finanţării (dobânda).913. + 257..821.315 2. utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul performanţelor estimate iniţial. fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de utilitate.m. Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6. Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: costul de achiziţie al utilajului 4.4 Cantitate 2 2. preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1.000 u.000 u.N. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.8 298.1 281.

Pentru anul N, cantitatea vândută este de 2.000 bucăţi. Pentru anii N+l-N+5, cantitatea vândută se calculează ţinând cont de estimarea creşterii volumului vânzărilor cu 5% pe an, respectiv: - Pentru anul N+l: 2.000 bucăţi + 2.000 bucăţi x 5% = 2.100 bucăţi; - Pentru anul N+2: 2.100 bucăţi + 2.100 bucăţi x 5% = 2.205 bucăţi. Algoritmul continuă pentru anii N+3-N+5. în anul N+6 cantitatea rămâne aceeaşi ca în anul N+5, respectiv 2.552 bucăţi, deoarece creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani, dincolo de această durată trebuind justificată utilizarea unei rate de creştere. 218. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc* (Rf) 20%, rata de rentabilitate sperată de piaţă (R m) 30% şi riscul sistematic de piaţă al titlurilor (P) 2. Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Rata de randament = Rf + ß (Rm - Rf) = 20% + 2 x (30% - 20%) = 40%. * Este, de regulă, rata de dobândă a bonurilor de tezaur. 219. O societate deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet, în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. în exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 Flux de numerar 1 10.000 u.m. x (1 + 20%) 10.000 u.m. x (1+20%)
1

Rată de actualizare 2 1 / (1 + 10%) 1/(1 + 10%)
1

Flux de numerar actualizat 3= 1x2 10.909,0 u.m. 11. 900,8 u.m. 12.982,7 u.m. 14.169,2 u.m. 49.961, 7 u.m.

10.000 u.m. x (1+20%)2
3

1/(1 + 10%)2
3

10.000 u.m. x (1 + 20%)4

1/(1 + 10%)4

Total = Valoarea de utilitate Explicaţii: Fluxuri: N+l = 10.000 u.m. + 10.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)1 = 12.000 u.m. N+2 = 12.000 u.m. + 12.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)2 = 14.400 u.m. N+3 = 14.400 u.m. + 14.400 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)3 = 17.280 u.m. N+4 = 17.280 u.m. + 17.280 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)4 = 20.736 u.m.

220. O societate deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare, în cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat l .000 ore. Managerii estimează că în fiecare dintre următorii 4 ani utilajul va funcţiona câte 2.250 ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţional. Preţul de vânzare (valoarea justă) ar fi de 510.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".

20

Rezolvare: Amortizarea exerciţiului N = 600.000 u.m. x (1.000 ore / 10.000 ore) = 60.000 u.m. Valoarea netă contabilă = 600.000 u.m. - 60.000 u.m. = 540.000 u.m. Valoarea justă - Costurile estimate = 510.000 u.m. - 10.000 u.m. = 500.000 u.m. Valoarea de utilitate: - flux anual = 4 bucăţi/oră x 2.250 ore x 15 u.m./bucată = 135.000 u.m. Valoarea de utilitate = 135.000 u.m. / 1,1 + 135.000 u.m. / 1,1 2 + 135.000 u.m. / 1,13 + 135.000 u.m. /1,l4 = 427.930 u.m. Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă - Costurile; Valoarea de utilitate) = 500.000 u.m. Valoarea recuperabilă de 500.000 u.m. este mai mică decât valoarea netă contabilă de 540.000 u.m., deci activul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere egală cu 540.000 u.m. - 500.000 u.m. = 40.000 u.m.: a) în cazul folosirii conturilor de ajustări pentru deprecierea valorii activelor: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 40.000 u.m.

sau b) în cazul diminuării valorii activului: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Utilaje

40.000 u.m.

221. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 420.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: • Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2_________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

Terenuri

=

Rezerve din reevaluare

150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 420.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 420.000 u.m. = 130.000 u.m. Pierderea din depreciere fiind mai mică decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută pe seama diminuării acestei rezerve. Rezerve din reevaluare = Terenuri 130.000 u.m. Situaţia în conturi este următoarea: Terenuri C Cost la31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 130.000 Depreciere Valoare recuperabilă la 31.12.N= 420.000 D 130.000 Depreciere Rezerve din reevaluare 150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare C D

20

20.000 Sold 222. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare: Terenuri = Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 350.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 350.000 u.m. = 200.000 u.m. Pierderea din depreciere de 200.000 u.m. fiind mai mare decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută astfel: - 150.000 u.m. pe seama „Rezervelor din reevaluare" (soldul contului); - restul de 50.000 u.m., pe seama cheltuielilor cu deprecierea: a) Dacă se folosesc conturile de ajustări pentru deprecieri: Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor

= Ajustări 50.000 u.m. pentru deprecierea imobilizărilor corporale

b) Dacă se foloseşte metoda diminuării valorii activului: % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale Terenuri 200.000 u.m. 150.000 u.m. 50.000 u.m.

Situaţia în conturi este următoarea: D Costla31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 350.000 D 150.000 Depreciere Rezerve din reevaluare

Terenuri

C

200.000 Depreciere

C

150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare O Sold

223. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l0 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.

20

Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. /10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporale =

Utilaje

45.000 u.m.

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.

Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. /10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., nu depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 216.000 u.m.-180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 36.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 u.m.

Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2 = 300.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N-2 = 225.000 Valoare rămasă la 31.12.N în condiţiile deprecierii = 180.000 Reluarea pierderii din depreciere = 36.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 216.000

Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizării cumulate)

C

224. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului. Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. - Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporal =

Utilaje 45.000 u.m.

20

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m. Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. / 10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 240.000 u.m. (valoarea care nu trebuie depăşită) -180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 60.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 60.000 u.m. Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2=300.000 Valoare recuperabila la 31.12.N-2=225.000 Valoare ramasa la 31.12.N in conditiile deprecierii=180.000 Reluarea pierderii din depreciere=60.000 Valoare ramasa la 31.12.N daca activul nu ar fi fost depreciat=240.000 Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizarii cumulate) C

225. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. Valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing se determină prin actualizarea cu rata de 10% a celor 3 redevenţe anuale şi a valorii reziduale garantate. Valoarea actualizată=50.000 u.m. /1,1 + 50.000 u.m. /1,12 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / 1,13 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

21

226. Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faţă de locator pentru întreaga perioadă a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing (redevenţele anuale şi valoarea reziduală garantată). Valoarea actualizată = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

Data 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

Flux 50.000 50.000 60.000

Dobândă 131.856x10% = 13.185,6 95.041,6x10% = 9.504,16 54.545,76 x 10% = 5.454,5

Rambursare 50.000-13.185,6 = 36.814,4 50.000-9.504,16 = 40.495,84 60.000 - 5.454,5 = 54.545,5

Sold datorie 131,856 131.856-36.814,4 = 95.041,6 95.041,6-40.495,84 = 54.545,76 54.545,76 - 54.545,76 = 0

227. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: în cazul leasingului operaţional, locatarul recunoaşte bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de leasing. Locatarul înregistrează cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma înregistrează: Cheltuieli cu chiriile = Furnizori 8.000 u.m.

228. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: - locatorul amortizează clădirea: Amortizarea anuală: 500.000 u.m. / 50 ani = 10.000 u.m. Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 10.000 u.m.

21

000 bucăţi în exerciţiul N. / 5. = 540 u.000 u.m.000 u.000 buc.700.m. 52): Clădiri = Conturi curente la bănci 100 u.000 u.000 u.000 u. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 u.) se impozitează însă cu o rată nulă.m.000 u. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţei 85.800. 500. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31. + 1. 231. / 3 ani) Baza de impozitare a utilajului = 900. Din punct de vedere fiscal. Din punct de vedere contabil. . o societate are o creanţă privind dividendele de încasat de 85.000 bucăţi.m.000 bucăţi în exerciţiul N+l şi 6.000 u.m. 230.m.m.m.000 u.000 u.000 u. baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv. un utilaj în valoare de 900.000 buc.000 u.m.700.000 u.m. locaţii de gestiune şi chirii 8./buc. 4. .m. Cantităţile fabricate au fost de 5.m.m.m. 21 .m.m. Amortizarea fiscală aferentă utilajului în anul N este de 400. Diferenţă temporară impozabilă 600. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.cheltuielile de căutare a chiriaşului se includ în valoarea activului şi se repartizează pe durata contractului (IAS 17.000 u. La data bilanţului. .m.12. se înregistrează: Clienţi = Venituri din redevenţe. Să se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri".m. 100. Rezolvare: Costul de producţie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de producţie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de producţie (N) = 180 u.chiriile primite sunt venituri.m. x 5. în momentul recuperării activului. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". La sfârşitul fiecărui exerciţiu. (100umxl/5anix31uni/12hm) locaţii de gestiune şi chirii 229.800.500 bucăţi în exerciţiul N+2. Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere. Diferenţa temporară rezultată (85. utilajul se amortizează linear pe trei ani. Rezolvare: Valoarea contabilă a utilajului = 900. în condiţiile în care presupunem că mărimea capacităţii normale de producţie este de 5. Costul unitar = 2.000 u. redevenţe.m. întreprinderea posedă 800 bucăţi în stoc. începând cu l ianuarie N. = 2.N. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.m/buc.000 u.m. (Amortizarea anuală = 900.m.400.000 u.privind amortizarea imobilizărilor clădirilor . Cheltuieli cu = Clădiri 5 u. dividendele nu sunt impozabile.m. Societatea X a dat în funcţiune. lunar.000 u. Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanţa privind dividendele de încasat are o bază fiscală nulă. nu sunt impozabile. Baza de impozitare a creanţei_______________________________85.000 u.300. Nu există diferenţă temporară.

0 10.000 u.m.2. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 16% x 800 u.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 750.m. .m.m.01.000 u. .000 u.200 u. în cursul lunii decembrie N. Până la închiderea exerciţiului N nu au apărut reglementări privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor. l .000 u. Ajustarea nu este deductibilă fiscal. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X.12. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie. începând cu 01.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m. = 128 u.m. în anul N. 800 u.000 u. Baza de impozitare a veniturilor în avans = 10.000 u.000 u.000 150.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a veniturilor în avans 10.m. 235.m. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31. = 350u. Rezolvare: Valoarea contabilă a datoriei Baza de impozitare a datoriei Diferenţă temporară deductibilă l .000 u. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 162.500 (1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705.m. .m.000 u.N = 20. Diferenţă temporară deductibilă = 10. 18.000 u.N+1.m. a apărut o reglementare conform căreia. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N..m. şi există o ajustare de depreciere a creanţelor de 12.12.000 u. s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20. Presupunem că din punct de vedere fiscal redevenţele sunt impozabile în anul încasării acestora.m.000 u. 234. La 31. Presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care generează fluxuri de trezorerie.232.500 7.000 u. o societate a încasat redevenţe în valoare de 10.N.000 16.m.800 u.000 u. Diferenţă temporară impozabilă = 18. 21 .2.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a activului la 31.m. fără a compensa creanţele şi datoriile de impozit. iar amortizarea fiscală.12.10. în decembrie N. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%. există un pasiv de impozit amânat de 3. de 2. 233.m. La începutul exerciţiului N.000 u.000u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu I AS 12 „Impozitul pe profit".200 u.m.17. La începutul exerciţiului N. 0 u.000 15.12. amortizarea contabilă a fost de 2.000 u.000 u.m. aferente trimestrului 1 din exerciţiul N+1.N = 20.800 u.12. la 31. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.m.m.m.m. .m.m. cota de impozit pe profit va creşte de la 30% la 35%.m. Cota de impozit pe profit: 30%. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". .m. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 35% x 1.m. = 0 u. 17. o societate are o datorie privind dobânzile de plătit de 1.000 u. Baza de impozitare a activului la 31.000 u.m.m.000 u.

000 u.m.000 160.m.000 u.m.500 u. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 3. impozitul amânat La sfârşitul exerciţiului N+l: activul de impozit amânat = 30% x 40.N+2 40.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .500 7.000u. un utilaj cu o valoare de 360.m. impozitul amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul curent = 0 u.850 u. = 12.000 u. 12.m.000 280. . în N+2.3. 01.000 u.000 u.N+1 .000 u.000 deductibilă _ 12.m.000 u.m..Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.000 16.000 _ 7.m. 21 .m.500 19.000 -120. = 12. se anulează activul de impozit amânat corespunzător. x 30% = 18.m. începând cu l ianuarie N.000 162.000 Diferenţă temporară deductibilă Valoarea utilajului la 01.m.850 u.m.000 u.m. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 12.m.500 Pasivul de impozit amânat la 31. 12.m. Din punct de vedere contabil.12.500 Diferenţă temporară impozabilă 45. N .m.000 150.000 -120. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.m.000 15.m. în anul N+2: se resoarbe diferenţa temporară de 40.000 120.m. x 30% = 5. Informaţii Valoare contabilă 360.000u.000 u. / 3 ani = 120.000 La sfârşitul exerciţiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 16. în N+l. Activul de impozit amânat la 31.000 u. 120. Cota de impozit pe profit: 30%. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80.000 -120.12. 5..12.000 u.000 -160.N = 19.000 u. activul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului = 12.000 _ 15.m.N .m.500 Bază de impozitare 705..m. înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozitul amânat Creanţe privind impozitul amânat 15.m. utilajul se amortizează linear pe trei ani.000 _ _ 60.m.000 u.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12„Impozitul pe profit" la sfârşitul fiecăruia dintre cele trei exerciţii.000 u.000 u. respectiv 160.m. = 15. = Venituri din impozitul amânat 236.000 u. Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din 12.N = 60.000 Bază de impozitare 360.Rezolvare: Calculul diferenţelor temporare: Informaţii Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe Valoare contabilă 750. Societatea X a dat în funcţiune.000 40. Rezolvare: Amortizarea contabilă anuală = 360.000 -120.000 -80.000 u.000 240.000 u.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 . în N.

600 u.01.600 u.000 (15. = 18.000 lei.000) Baza de impozitare a imobilizării (100.6. 238.500 21 . La începutul exerciţiului N.600 u. în consecinţă.12.000 La 31. F deţinea o imobilizare cumpărată recent cu 100.500 u.m.250 lei: Valoare î n$ 80.3* Valoare în lei 240.12.000) 65. la 31.000 247. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.000 u.12. Rezolvare: La31.) x 30% = 11. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoarea clădirilor la 01.m. La data achiziţiei.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 127. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6. . La începutul exerciţiului N.12.000 u. 65. în situaţiile financiare consolidate. valoarea reevaluată fiind de 127.m.000 (10. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 u.100u. Presupunem că moneda funcţională a societăţii F coincide cu moneda de raportare. Cota de impozit pe profit este de 30%.000 Curs de schimb 3 3.500 lei = 2.90. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere contabil şi pe 4 ani. exista un pasiv de impozit amânat de 6. -10.m.N. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.m.000 75.100 u.12.m.m.000-20. l $ = 3.000 u.600 u.m.m.000 $ x 3 lei/$ = 300.500 u.000-25. La acea dată.m.N = 30% x 62. societatea românească M a achiziţionat 100% societatea americană F. din punct de vedere fiscal. activul va fi evaluat la 100.m.m.000) 90. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri.Amortizarea în anul N = Valoarea clădirilor la 31.pe seama cheltuielilor: (15.3 lei.500 7.000 u.000 u.m.N.000) Diferenţă temporară deductibilă Societatea M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7. 62.N . Acesta se va înregistra astfel: .pe seama capitalurilor proprii: (127. 1.m.m.) x 30% = l . Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.N.000 u. Din punct de vedere fiscal.m. 12.12.000 u.(Creanţă privind impozitul amânat) 237. La 31. reevaluarea nu este recunoscută. Rezolvare: La31. Cota de impozit pe profit: 30%.m.000 u. l $ = 3 lei. = 12.N Valoare contabilă 100.m.000 $.N: Informaţii Valoarea contabilă a imobilizării (100.000 Bază de impozitare 80.000 u.m. ..000 u. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amânat Datorie de impozit amânat 11.12. .000 u.

3.m.m. Cheltuieli cu impozitul amânat La31.m. Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = l .200 u. x 30%) / 25% = 1. 239.m.N = 20. = 4. cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200.: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 4. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.000 u.m. Rezolvare: Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului = 1. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri.000. exista un pasiv de impozit amânat de l. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 u.800 u. rafinăria va fi mutată într-o altă locaţie strategică. în cursul exerciţiului N. în contract se precizează că.m. Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului ajustat = (1. .m. la sfârşitul perioadei de închiriere.000 u.Creanţe privind = Venituri din 2.000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei. La 31.m.055/2009.000 u. Politica sa este cunoscută pe piaţă.N.800 u.m.200 u.N: Valoarea contabilă a utilajului Baza de impozitare a utilajului Diferenţă temporară impozabilă = Datorie de impozit amânat 200 u.000 u. 3.m. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea rafinăriei creează o obligaţie legală deoarece contractul de licenţă prevede înlăturarea acesteia.m. Provizioane 200.000 u.12. x 30% = 6. = 200 u.000 u.12.m.m. Rezolvare: Active imobilizate = 21 .12.m. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m.1.m. O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat.000u.m.m. Se estimează că pentru mutarea rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200.250 lei impozitul amânat impozitul amânat * Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil.m.000 u.000 u.055/2009. cifra de afaceri a fost de 10. 100. -1.m. şi baza de impozitare de 80. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m.000 u. La deschiderea exerciţiului N.000 u. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de către clienţii nemulţumiţi. o societate deţine un utilaj cu valoarea contabilă de 100. chiar şi atunci când nu are obligaţia legală de a o face. Ca urmare. 20. Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exerciţiului curent = 6. 240.000 u.m.000 u. pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 241.m. 80.200 u. Această datorie este un element monetar şi va fi convertită la cursul de închidere.000 u. în anul N. baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere.

m.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 100. 244. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea 21 . care dă naştere unei obligaţii legale.055/2009. Prin contract. La sfârşitul anului l. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 200.000 u.000 u.m.000. 3.m. Conform contractului.m. = 100. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea echipamentului creează o obligaţie legală deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia şi recopertarea solului. Presupunem o rată de actualizare de 5%. + 5% x 1. Deşi ţara în care îşi desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 1. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. = 300.obligaţie legală deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens.000 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului . • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600. Dacă toate produsele ar avea defecte minore. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea.●Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor . Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600.m. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparaţiile. 243.m.obligaţie implicită deoarece politica anterioară a magazinului i-a făcut pe clienţi să spere că în caz de nemulţumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor cumpărate.055/2009.m.000 u.055/2009.000 u.000. Statisticile arată că 70% dintre produsele vândute nu prezintă defecte.000 u. o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. ● Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate.000.000 U. societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani. 3. 25% prezintă defecte minore şi 5% prezintă defecte majore.m. Să se verifice dacă la sfârşitul anului l sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele şi să recoperteze solul. 3. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor.000 u. pentru riscuri şi cheltuieli 242. • Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200.000 u. există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens şi este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat.m.m.rn. ● Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate: 3% x 10. O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane 300. Dacă toate produsele ar avea defecte majore.QOO u. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600.m.000 u.000 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.000 u.

m.m.m.000.055/2009. sau investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie (9. Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare (300. societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcţioneze sediul societăţii. Rezolvare: . Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. La sfârşitul exerciţiului N. consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe şi să înceapă producţia de cremă de brânză.000/1. • Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea echipamentului şi cu recopertarea solului: 600. chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării. societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios.). câştigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900..000 u.000 u. care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze.000. Acest anunţ a indus salariaţilor.echipamentului şi cu recopertarea solului. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăţilor inevitabile aferente contractului: 2 x 140. Din cauza concurenţei pe piaţă. Cheltuieli cu = Provizioane provizioane pentru pentru dezafectare riscuri şi cheltuieli imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 470.000 u. 21 ..000 u.) nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului. clienţilor şi furnizorilor .m. . Din acest motiv.000 u. 3. iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140.m.m.. = 280.m.m. în contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar.. .000.116 u. cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză: 9.m.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că procesul de restructurare va fi implementat.000 u.m.000 u. pentru fiecare ari de neîndeplinire a contractului. clienţilor şi furnizorilor aşteptarea că societatea va implementa procesul de restructurare. în exerciţiul N.m.000 u. Durata contractului: 5 ani.000 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă naştere unei obligaţii legale. rezultatele ultimelor exerciţii au fost mult mai mici decât cele bugetate.m.cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800.Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de restructurare.Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare salariaţilor.000 u. La începutul exerciţiului N-2. Cheltuieli cu provizioane pentru = Provizioane pentru restructurare 2.000 u.). 246. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 280. De asemenea. 245.116 u. (indemnizaţiile pentru concedierea salariaţilor).000.000.055/2009.000 u. 3.m. La sfârşitul exerciţiului N s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de restructurare.m.000 u.000 u. profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe: 900. cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii: 300.055 = 470. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevenţele aferente ultimelor două exerciţii sau penalizările în caz de reziliere a contractului.m.000 u.).m. O societate îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui.000 u. Redevenţa anuală: 150.Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor directe generate de restructurare: 2. . marketing (800. în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele: indemnizaţii pentru concedierea unei părti din salariaţi: 2.m.m.

m. 249. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion.N.obligaţie contractuală. La 31.N+l: • Pe baza datelor disponibile există o obligaţie prezentă. • Nu este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare deoarece situaţia financiară a societăţii Y este solidă.12.N+1. o societate a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat. societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y.m. 21 .000 u. La 31. 3.12. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 800. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. în cursul exerciţiului N. în conformitate cu OMFP nr.055/2009. în conformitate cu OMFP nr. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului garantat. societatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licenţe. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion.N+l se declară falimentul.000 u.11.000 u.000 u.12.055/2009. la31. La31.12. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800.m. avocaţii consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700. Pe 01.000 u. iar pe 30.m.000 u.12. în cursul exerciţiului N+l. la 31. La 31. Până la închiderea exerciţiului N.m.N+1.Nşila31. pentru societatea X. dar există o datorie contingenţă. 3. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societăţii X. Rezolvare: La31.055/2009. în luna februarie exerciţiul N. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru litigii 700.12.obligaţie contractuală.m. ţinând cont de evoluţia procesului. Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru societate. situaţia financiară a societăţii Y era solidă. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară.12. Rezolvare: La31.N si la 31.12. 248.000 u. avocaţii societăţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă. susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei muncii. situaţia financiară a societăţii Y se agravează.12. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100. 3. recursul nu a fost soluţionat.N. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor. Să se verifice dacă.N: • Pe baza datelor disponibile se constată o obligaţie probabilă a cărei existenţă nu va fi confirmată decât de decizia tribunalului.riscuri şi cheltuieli 247. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. La acea dată. se estimează că sumele ce trebuie acoperite în numele societăţii Y sunt de 800.m. dar există o datorie contingenţă.12. La31.12. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700.N+l.N+1.N+l: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor .06. în conformitate cu OMFP nr.N: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor .

000u. 96.261 u. 052 Se poate considera că preţul de vânzare conţine venituri din dobânzi în sumă de 100.m.000u.000u.m.000u. 3. Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări: .în exerciţiul N: Venituri în avans = Venituri din dobânzi . restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea.190.476 u..m 1.m.485. Ea percepe un comision de 15% din preţul de vânzare.Rezolvare: • Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de (decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent. 261u. Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul creditului rămas. .m.m.514.m.50.000u. servicii prestate Furnizori 85.485.263 u.261 u.000 25. eşalonabile pe cele două exerciţii de credit.000 u.m.000u. . 251.476 u.739 u.în numele exerciţiului N+1: (96.485. + 2. . Venituri din 15.324. 250.m. Rezolvare: Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: 100.739 u. *) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanţei clienţi în bilanţ.m.263 u. o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.m.000 + 25. Condiţiile de decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului. Rezolvare: Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacţie este de: Clienţi = % 50.324. = 3.190.) x 5% = 2. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciţii în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m.261 u.324.m.000u. O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.m.000u.000 + = 96. .m. dar există un activ contingent. 22 .96.25. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m.m. 05 1.în exerciţiul N+1: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1. 25% peste un an şi 25% peste doi ani.m.m.485.50.514.261 u.m. Se estimează că societateaclient ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa bancară la o rată de 5%. .în numele exerciţiului N: (96. • Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară.485.) x 5% = 1. înregistrarea vânzării stocului de mărfuri: Clienţi = % Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri în avans*) 100. La l ianuarie N.m.263 u. adică: .000. 2.000u.m.

Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". 254.000 u. Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+l. în exerciţiul N. se contabilizează distinct cedarea unui stoc şi achiziţia altui stoc.m.primirea prin schimb a stocului de materii prime: Materii prime = Furnizori 150.000 u. Prin contract.000 u.000 u.000 u. 50. şi plata diferenţei: Furnizori = % Debitori diverşi la bănci 150.000 u.000 u.m.). Pe 25 decembrie N.000 u.m.m. Să se contabilizeze operaţia de schimb. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari calculaţi pe seama situaţiilor financiare. / 2 ani): Venituri în avans = Venituri din prestări de servicii 5. în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Din acest motiv. . în fiecare dintre cei 2 ani în care se execută activitatea de service se va înregistra (5. 50.000 u. întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări: . pentru a le vinde în regim de consignaţie la un preţ de 12.m.000 u. 10.cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:* Debitori diverşi = Alte venituri 100. Rezolvare: Remarcă: în România.000 u. societatea X vinde produse-program. Conturi curente * în unele ţări.000 u.descărcarea gestiunii de materialele consumabile: Cheltuieli cu materiale consumabile = Materiale consumabile 100.m. A.252. 253.m. = 10.m. societatea X a transferat societăţii Y mărfuri în valoare de 10.m.000 u. din exploatare .000 u. 100.m.) trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor-program (50.m.m. ea se angajează să furnizeze servicii de întreţinere timp de doi ani de la data vânzării.m. la societatea A. reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul materialelor consumabile în categoria mărfurilor şi apoi la vânzarea mărfurilor. Prin urmare.000 u.compensarea datoriei şi a creanţei generate de operaţia de schimb.) si suma identificabilă a serviciilor ulterioare (10.000 u.000 u.m. O întreprindere.000 u. Preţul de vânzare (60. 22 .m.m. schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100. Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităţilor ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt executate. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150. Rezolvare: Clienţi = % Venituri din vânzarea produselor Venituri în avans 60. întreprinderea A achita diferenţa de valoare. .m.000 u.m.m. trocul nu este admis.

m.Să se contabilizeze transferul şi vânzarea mărfurilor./obligaţiune.m. / 10 ani = 12. costul mărfurilor vândute 62.000 u. Pe l august N. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". 257.500 u.000 u. Creditul acordat nu depăşeşte duratele obişnuite de creditare./obligaţiune x 3 luni / 12 luni = 1.000 u. societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani.vânzarea mărfurilor: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 70. Să se contabilizeze veniturile aferente exerciţiului N în conformitate cuIAS 18 „Venituri".dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (l august N-l ./obligaţiune = 200.m. . dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (l mai N . Pe data de 10 decembrie N.000 u.m. la societatea X.m.descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri 62. societatea X recunoaşte venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 12. în conformitate cu IAS 18 „Venituri". dobânda aferentă perioadei l august N-1 -30 iulie N.m.31 aprilie N): 100 obligaţiuni x 60 u. Pe 5 ianuarie N+l. se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terţi 10. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 u. Pe data de l octombrie N.m. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului şi se încasează anual pe 30 septembrie. Rezolvare: Cuponul încasat pe l august N va fi descompus astfel: ./obligaţiune.m.m.000 u. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u.000 u.încasarea cuponului: % 6.500 u. 255. Rezolvare: Deşi stocul a fost transferat în decembrie N. înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: ..m.m.30 iulie N): 100 obligaţiuni x 60 u.m. în numele obligaţiunilor. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt: . Concomitent.000 u. o societate a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ unitar de 2. 22 . Acest contract generează venituri totale de 120.000 u. Conturi curente la bănci = Conturi curente la bănci 200.m.000 u.m. ea înregistrează: Mărfuri aflate la terţi = Mărfuri 10.m.m.m. Rezolvare: Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt de: 120.500 u.m.m.): Obligaţiuni = .000u. Obligaţiuni 4./obligaţiune x 9 luni / 12 luni = 4.000 u. La l mai N.m.000 u. societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta. societatea încasează.m. Venituri din dobânzi 1.achiziţia obligaţiunilor (100 obligaţiuni x 2.. 256.000 u.000 u. La data transferului.500 u. societatea A vinde mărfuri în următoarele condiţii: preţ de vânzare 70.m.

/acţiune.000 acţiuni x 5 u. Clienţi = Venituri din redevenţe 3./acţiune. La l octombrie N.000 u. în ceea ce priveşte S3. Problema care rămâne în discuţie este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt.m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri". din care pentru 10% în mod direct. Fie următoarea organigramă de grup: Venituri din dividende 2.m.000 u. Pentru confirmarea 22 .000 u.000 u. x 3 luni / 12 luni = 3.5% x 12% Remarcă: Din analiza procentajelor de control. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .m.): Acţiuni = Conturi curente la bănci 5. la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 2 u.000 u. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor si dreptul de a încasa dividende. ALFA devine societate afiliată.m.m.5% 28.58% 21% + 85% x 30% 80% x 65% x 25% +10% + 46.m.m. în viziunea organismului internaţional de normalizare (ca şi a celui american). Să se calculeze procentajul de control. 258. Prin achiziţia acestor acţiuni./acţiune = 5. ea este influenţată notabil pentru 47%.000 de acţiuni ALFA la un preţ unitar de 5 u.constatarea dreptului de încasare a dividendelor: Debitori diverşi = 259. să se determine metoda de consolidare şi să se calculeze procentajul de interes.achiziţia acţiunilor (1. s-au achiziţionat 1. iar pentru 37% în mod indirect. Rezolvare: Societatea Calculul procentajului ProcenMetoda de de control tajul de consolidare SI 80% Integrare globală S2 Cel mai mic procentaj 65% Integrare globală din lanţul până la S2 S4 85% Integrare globală S5 Legătură directă (21%) 51% Integrare globală + Legătură indirectă S3 Legătură indirectă 47% Punere în (25%) echivalenţă sau + Legătură directă Integrare globală (10%) (în caz de control Calculul procentajului de 80% x 65% Procentajul de interes 80% 52% 85% 46.000 u. S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept.m.Veniturile aferente exerciţiului N sunt de: 12. Pe l iunie N+l. .m. S2. rezultă că SI.

b) Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes deţinut de SM în FI = 80%. Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei FI) x 33% (procentajul de deţinere al filialei FI în F2) = 33%.m.m.4%.000 u.m. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea: Imobilizări corporale = Provizioane pentru 15.000.000 u.000 u. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării. Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F2 deţinută conjunctiv (integrare proporţională) = 33%.m. la 31. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei.. în vederea consolidării.000 u.000. acestea urmând să se amortizeze linear.000 u.12. cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 5. pe o perioadă de 5 ani.N imobilizarea corporală este prezentată la o valoare de 85.000 u.m.000 u. Rezolvare: în situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31.m. 22 .000 u. dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 262. 260. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 15.m. societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 80. c) Pentru determinarea procentajelor de integrare: Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală).N. Pe 30. în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor necorporale: Venituri din producţia de imobilizări necorporale = Cheltuieli de dezvoltare 10. procentajul de interes şi procentajul de integrare. Rezolvare: a) Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala FI (integrare globală) = 80%. începând cu l ianuarie N+l. Presupunem o cotă de impozit pe profit de 16%. Procentajul de interes deţinut de SM în F2 = 80% x 33% = 26. Să se calculeze procentajul de control. în cursul exerciţiului N.m. Rezolvare: în bilanţul individual întocmit de F.12. Fie următoarea organigramă de grup: Societatea F2 este deţinută în mod conjunctiv cu alte două grupuri.controlului exclusiv de fapt al societăţii M asupra societăţii S3 trebuie ca una dintre condiţiile realizării acestui tip de control să fie îndeplinită.12. 261.N.000. sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10. societatea F a capitalizat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 10..

m.m. implicit. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200. Rezolvare: în anul N.m. la 01.000 u.m.m.m. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.m. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F) 10. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.000.m. x 16% = 1. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.N.600.m. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. o datorie de impozit amânat de: 2. la un cost de achiziţie de 200.m.01. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. 263. exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.000 u.m. la un cost de achiziţie de 200. amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200. x 30% = 60.m. în N+l se are în vedere diferenţa de 42. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N.000 u.000 u.000 u. normă de amortizare degresivă = 30%). Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utili ţaţe de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.000 u.000 u.40.000. la 01. Creanţă privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 1.m.m. o datorie de impozit amânat de: 20.600. x 20% = 40.N.m. = 2.m. = 20.000 u.Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.000 u. Diferenţă temporară deductibilă 10.000 u. în vederea consolidării.m.000 u.): Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de 20. x 16% = 3.m.m. implicit.000 u. .000.m. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 3. Presupunem o cotă de impozit de 16%. 264. 40.200 u. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.m. normă de amortizare degresivă = 30%). x 16% = 320 u.m.000 u. Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli 2.m.000 u.000 u.m. Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate) 0 u. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 320 u.000 u.200 u.000 u. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. Presupunem o cotă de impozit de 16%.000 u.000 u. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l.01.000 u. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.m. Activ de impozit amânat: 10. se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60.000 u. 22 . Conform politicii grupului.m.

animale şi plantaţii % 404 Furnizori de imobilizări 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acţiuni similare legate de acestea = 5. normă de amortizare degresivă = 30%).achiziţia benzii transportoare şi includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării: 213 Instalaţii tehnice.112 lei / 9 ani = 568 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. mijloacelor de transport. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Datorie de impozit amânat 320 u.m. care aplică IAS. în schimb. Presupunem o cotă de impozit de 16%.900 lei.m. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.900 lei 212 lei . estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de solduri. Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei. 266.265. prin intermediul contului de rezerve. achiziţionează o bandă transportoare în valoare de 4.m. deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societăţiimamă nu ţin cont de aceste corectări: Amortizări privind imobilizările corporale Rezerve = Rezerve 20. la 01.112 lei 4.000 lei. animalelor şi plantaţiilor 568 lei 267.amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. în N+l se recunosc pe seama rezultatului diferenţa de amortizare aferentă exerciţiului curent şi impozitul amânat corespunzător acesteia: Amortizări privind imobilizările corporale Cheltuieli cu impozitul amânat = = Cheltuieli 2.N. = Datorie de impozit amânat 5. mijloace de transport. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. în plus. Durata de viaţă a benzii transportoare este de 9 ani. 22 . retratarea amortizării din exerciţiul N trebuie contabilizată din nou în N+l. la un cost de achiziţie de 200.000 u.000 u. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.01.m.m. Cum se înregistrează această situaţie în contabilitate? Rezolvare: . Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l. O unitate de exploatare minieră. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. amortizabile în 5 ani. O societate-filială F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.000 u.000 u.

800 lei 2.eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 12. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .152 lei Contabilizarea activului de impozit amânat: .Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N.000 Cheltuieli de constituire . dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri.400 22 . Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O Baza fiscală = 7.400 lei 4.000 lei .la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: Rezultat = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-l): Rezerve = Cheltuieli de constituire 12.000 lei.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N): 121 Rezultat = 201 12.000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.800 lei: Amortizarea cheltuielilor de constituire = % Rezerve Rezultat .200 x 16% = 1.la nivelul contului de profit si pierdere: Rezultat = Venit din impozitul pe profit amânat 384 lei 268. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: . amortizabile în 5 ani.200 lei Activ de impozit amânat = 7. O societate-filială F a înregistrat în exerciţiul N cheltuieli de constituire de 12. Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N.la nivelul bilanţului: Impozit pe profit amânat = % Rezerve Rezultat 1.152 lei 768 lei 384 lei .eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 = Amortizarea cheltuielilor de constituire 121 Rezultat 2.400 lei Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.400 lei 2.200 lei Diferenţe temporare deductibile = 7. în schimb. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit si pierdere.

08.000 Venituri înregistrate în avans Conform IAS 18.000 269.350 lei + Cheltuieli cu amortizarea 270 lei + Diminuarea creanţei clienţi 90 lei . Dispuneţi de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1. investiţii si finanţare. Activitatea de service se realizează în anul N+l.pe parcursul perioadei de postgaranţie (după instalare). 271. în conformitate cu IAS 7. achiziţia unei clădiri 450 lei.Creşterea cheltuielilor în avans 36 lei + Creşterea datoriilor la furnizori 120 lei . utilaje.12.254-192-870 192 lei 270. valoarea devizului: 20.Plăţi de impozit pe profit 540 lei = FNT din activităţile de exploatare 1. instalaţii 120 lei. Conform IAS 18 „Venituri".31.000 lei? 22 . Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare.000 lei. pentru componenta soft. plăţi privind: achiziţia de terenuri 300 lei. plăţi impozit pe profit 540 lei. diminuarea creanţei clienţi 90 lei. .000 lei. ştiind că pentru execuţia contractului s-au angajat cheltuieli de 10. costul total estimat este de 16. achiziţia de maşini.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 472 9. Care este valoarea venitului contabilizat la 31.La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură Şi: 121 Rezultat = 6811 2. veniturile sunt recunoscute astfel: . creştere cheltuieli în avans 36 lei.400 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor = 121 Rezultat 12.000 lei şi include în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 9. creştere datorii furnizori 120 lei.03.Dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei = FNT din activităţile de finanţare_______________________________-192 lei Flux net de trezorerie = 1. împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120 lei.000 707 76. Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1.Plăţi pentru achiziţia de maşini 120 lei = FNT din activităţile de investiţii -870 lei + împrumuturi încasate prin emisiunea de obligaţiuni 120 lei . O întreprindere de servicii de consultanţă contabilă efectuează o prestaţie către un client în următoarele condiţii: durata contractului 01. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85.Plăţi pentru achiziţia de clădiri 450 lei .350 lei.în momentul vânzării.N conform I AS 18 „Venituri". Rezolvare: în anul N se efectuează următoarea înregistrare: 4111 Clienţi = % 85.N . pentru componenta service.254 lei . să se calculeze venitul care afectează contul de profit şi pierdere al anului N. cheltuieli cu amortizarea 270 lei. dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei.Plăţi pentru achiziţia de terenuri 300 lei .N+1.000 lei.

000 lei Amortizarea în anul N = 200.000 .25.16.000 lei Valoarea rămasă de amortizat = 200. SC ABC SA deţine un teren cu o valoare contabilă de 900. taxe vamale 20.000 = 12.000 u.000 274.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = 211 Terenuri 100. terenul este reevaluat la 1. valoarea reziduală estimată 16. în schimbul unui teren de aceeaşi valoare. care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3? Rezolvare: La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.4. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizării = 200.100.000 lei Durata de viaţă rămasă = 10 ani Amortizarea în anul N+l = 175. La sfârşitul exerciţiului N. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-au achiziţionat titluri de participare eliberate în proporţie de 90%.10.000 = 175.000/10 = 17.500 lei 22 .000 La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.200.m. 32..000/8 = 25.000 lei.000 lei.000 x 10.m. 273.m.Rezolvare: în anul N sunt recunoscute venituri de 20.000 lei. Se cunosc următoarele informaţii pentru o imobilizare corporală achiziţionată la 01.000 6. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".01.000 lei. s-a efectuat o plată de 9.500 lei.000 lei. partea eliberată fiind plătită imediat la achiziţie.000 + 20.000 = 200.000 x 90% 36. din vânzarea unei imobilizări corporale. s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6.000 . dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani. reducere comercială primită 4.000 u.000/16.000 .000 lei: 211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 300.000 lei. să se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentă acestui exerciţiu şi valoarea contabilă netă. Rezolvare: Fluxul net din activitatea de investiţii = + încasări din vânzarea unei imobilizări .000 lei Valoarea amortizabilă = 216.m.000 u. Indicaţi care este. 272.000 lei. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi că în cursul anului N+l se menţine estimarea privind valoarea reziduală. preţul de cumpărare a fost de 40. durata de utilizare estimată 8 ani.000 u.m. s-au emis la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 20. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale". fluxul de numerar din activitatea de investiţii.900.N: preţ de cumpărare 200.000 u.000 lei = 300.000 .000 lei. metoda de amortizare lineară.000 lei . s-au încasat 32.000 = 216.împrumut acordat unei filiale = .000 Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200.m. terenul este reevaluat la valoarea justă de 1.200.Plăţi aferente titlurilor de participare = 40.000 u. La sfârşitul exerciţiului N+3.

reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale. cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10. conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu l an şi reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei 276. cheltuieli cu amortizarea 900 lei. în conformitate cu IAS 16.000/8 = 11.500 lei Valoarea rămasă de amortizat = 100. s-a încasat suma de 3.000 lei. Conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".000 .000 lei.000 lei Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400. După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată. Dispuneţi de datele: profit net 3.000 u.500 lei şi final 500 lei. Indicaţi care este. s-au emis şi încasat la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 15.m.700 lei 23 . venituri din investiţii financiare 2. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziţionat pe 01.000 lei.000 = 480.275. Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei Amortizarea cumulată după 6 ani = 40. mai puţin amortizarea corespunzătoare (indice = 4).34.000 lei Valoarea justă = 160. calculaţi rezerva din reevaluare realizată în fiecare an.300 lei si final 200 lei.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an = 480. s-a efectuat o plată de 6.. sau 160.000 = 120.000 u. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar.000 lei.000 u.000 lei si final 4.m. stocuri: sold iniţial 10.000 u.000/4 = 120.8. Rezolvare: Fluxul de numerar din activitatea de finanţare = + încasări din emisiunea de obligaţiuni . După 3 ani.000 lei Amortizarea anuală în anul N = 92. Activul va fi amortizat în sistem linear.N să fie stabilită la 8 ani.40.000/4 = 160.500 . 277.000 = 59.000 lei.500 lei Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.000 u.500 lei Amortizarea anuală în anul N+4 = 59.000 lei Rezerva din reevaluare = 640. costul de achiziţie al imobilizării respective este de 100.6. amortizarea anuală = 640.240. impozit pe profit datorat: sold iniţial 1.000 u.m. Rezolvare: Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.000 lei 900 lei 2.000 lei şi final 8.01.000 = 92. durata utilă de viaţă 10 ani.000 x 6 = 240.000 .m. metoda de amortizare lineară. Rezolvare: Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 x 4 = 640.. Rezolvare: Rezultat net + Cheltuieli cu amortizarea . fluxul de numerar din activitatea de finanţare.000 . clienţi: sold iniţial 6.000 lei. furnizori: sold iniţial 1. calculaţi fluxul de trezorerie provenit din exploatare.Venituri din investiţii financiare 3.000 lei După reevaluare.m.500/4 = 14.000 lei.m.875 lei 278.000 .500 x 3 = 34. 9.000 u.Plata ratei de leasing = 15.160.700 lei.000 lei.000/10 = 40. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie". 6. Dispuneţi de următoarele informaţii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziţie 400. valoarea reziduală 8.000 = 160.000 lei. dividende plătite legate de exploatare aferente anului curent 1. Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura amortizării echipamentului.000 .m.

18.000 lei.000 u.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u.05. In urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obţinut următoarele date: în exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei.m. Cum se vor reflecta.000 lei. pentru perioada 01. 283.100 lei 279.Dividende plătite legate de exploatare = FNT din activităţile de exploatare 2. iar diferenţa de 10.m. Care este valoarea dobânzii şi a recuperării investiţiei contabilizate la locator la închiderea exerciţiului N.N o societate a achiziţionat l .000 lei Recuperarea investiţiei în anul N = 70. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costului de achiziţie al obligaţiunilor.000 lei 2. 281.000 lei 280.N.000 u.Diminuarea furnizorilor .100 lei 1.m. 282.000 u. valoarea recuperabilă este de 15.000 u. iar amortizarea cumulată. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15. Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300. data semnării contractului l ianuarie N.m. iar în exerciţiul N+l o reducere de valoare de 120 lei.05 . iar la locator 6% pe an.m.N31. rata implicită a contractului la locatar 10% pe an. avans la data semnării contractului 40. Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20. valoarea actualizată a plăţilor minimale 280. Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Returnarea unor produse nu este un motiv pentru a nu contabiliza venitul din vânzări. în conformitate cu IAS 16.. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate şi majorează valoarea activului. Dobânda în sumă de 20. 284.000 u. de 12. valoarea 23 .m.000 u. precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încă două etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menţinerea nivelului actual de performanţă a activului afectează contul de profit si pierdere. Se mai cunoaşte că societatea practică un adaos mediu la total vânzări de 15% din preţul de vânzare. Apoi societatea constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în sumă de 3% x 15% x 15.000 = 67.000 lei. Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Prima reevaluare determină creşterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei.000 lei 2.000 x 6/12 = 10.000 lei 1.000 lei l . La sfârşitul anului N+l. dar se cunoaşte că aproximativ 3% din bunurile tranzacţionale sunt returnate.m.m. Societatea ABC achiziţionează un hotel cu durata de viaţă utilă de 30 de ani.000 lei .000 lei. achiziţionat în anul N. costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului.000 lei.m. Deci se contabilizează venituri din vânzări de 15. este plătită la data de 31 octombrie anual. amortizabil linear pentru valoarea de 200.000 u. La data de 01.000.. în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300.+ Diminuarea stocurilor + Diminuarea creanţelor .10.000 lei = 52. Următoarea reevaluare va determina diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei şi înregistrarea unei cheltuieli pentru depreciere pentru 20 lei. Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 lei = 18. redevenţa anuală plătibilă la 31 decembrie 70. La sfârşitul anului N+2.Diminuarea datoriei cu impozitul .5 u.

Rezolvare: Costul de achiziţie = 300. costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.000 + 10. Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500. cu o rată anuală a dobânzii de 10%. 285. valoarea reziduală este estimată la 20. Rezolvare: La sfârşitul anului N+l valoarea netă contabilă a softului = 18.recuperabilă devine 12. în situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost. Dacă activul nu ar fi fost depreciat.000 u. Societatea ALFA dispune de următoarele informaţii cu privire la un utilaj: costul de achiziţie 500.m.m.000 14.000 u.07. Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+2 = 15.000 .m. la 14.. rambursabil în 4 tranşe egale. Rezolvare: în exerciţiile N-2 şi N-1. Societatea F înregistrează o cheltuială cu dobânda şi o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei. cât şi pentru filiala sa? Rezolvare: Societatea M înregistrează un venit din dobânzi şi o creanţă privind dobânda de primit în sumă de 10. animalelor şi plantaţiilor 108.000 u. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: 23 . ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală a acestuia.m. ALFA înregistrează în exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. scont de decontare 2%.667 288.000 u. Jmobilizări corporale".667 lei.000 = 339. metoda de amortizare este cea lineară.m.m.m.000 u. Deprecierea nu este modificată în exerciţiul N+2.000 lei.m.000 + 3% x 300. Determinaţi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16.000 u.000 + 20.000) / 3 = 108. N-1 şi N în conformitate cu IAS 16.000u. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2.000 u. Valoarea recuperabilă = 12.3. Veniturile financiare şi implicit rezultatul financiar al societăţii M cresc cu 500 lei.m. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300.. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400. durata de amortizare este de 6 ani.N un împrumut de 10. Cheltuielile financiare ale societăţii F cresc cu 500 lei.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2). mijloacelor de transport. ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3. transport pe parcurs intern 10.000 u. Valoarea recuperabilă = 15.000 x 10% x 1/2 = 500 lei.000 u. 286.000 -160. La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimează durata totală de utilizare la 5 ani.m.m.000 u.000 lei pe o perioadă de 4 ani. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile... adică (500. 287.m.000 = 12.000 u.20. iar valoarea reziduală.000 lei.000 u. Societatea înregistrează o depreciere de 3.000 . comision vamal 3%. amortizarea cumulată până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18. Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12. Societatea M acordă filialei sale F pe 01.000) / 6. ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80.m.000 lei. iar rezultatul financiar scade cu 500 lei.m. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor". La sfârşitul exerciţiului N. Cum va fi afectat contul de profit şi pierdere al anului N atât pentru societatea M.

500 (+) 20. fără valoare.573 lei 5.500 lei 27. operaţie în urma căreia se obţin produsul finit PF. produsul secundar PS şi deşeul D. MP2 şi MP3. la Pil se adaugă MP2 şi MP3.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420.000 lei M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2 „Stocuri".000 1.000 440.242 lei Costul materiilor prime consumate este de: M2 4. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului.200 Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 3. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: în Secţia l. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare: Retratările de omogenizare sunt următoarele: Echipamente tehnologice = Rezerve din reevaluare 20.000 Baza fiscală__________________________________400.Anul N N+l N+2 N+3 Valoarea justă 420. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D. MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în Secţia 2.000 430. Din procesul de producţie se obţin.000 390. PS este tratat pentru a putea fi comercializat.871 lei 12.250 lei 3. în Secţia 3.000 lei 4.500 lei 20.600 lei 23 .242 (+) 4.000 La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute.200 289. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat. Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N. în Secţia 2.000 3.000 (+) 1. Rezolvare: Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manoperă directă S2 -leiValoare (+) 292. în Secţia 4. Cota de impozitare este de 16%. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP l.000 Diferenţe temporare impozabile 20. de asemenea.000 Datorie de impozit amânat: 16% x 20.

m. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.500 x 15% x 1/2 = 187.: 6811 = 2813 50 291.12. costul acestuia fiind de 20. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani.m. deoarece societatea ALFA nu doreşte să realizeze schimbul.000 lei.50 . la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3. Potrivit normei IAS 36. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.890 (+) 4. acesta este utilizat.01 . utilajul avea o valoare brută de 102. Decizia de a ceda utilajul fusese luată înainte de 31.N. amortizare cumulată de 20. ALFA contabilizează ajustarea pentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5. La sfârşitul exerciţiului N-1.N este de 300/3 x 1/2 = 50 u. iar scăderea preţului reflectă condiţii existente înainte de data bilanţului.000 lei.50 = 812.m.573 (-) 5. Managementul societăţii ALFA nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia. motiv pentru care la l iulie N se efectuează testul de depreciere.m.600 305.m.50 u.m.m.500 .50 u. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u. La 31.07.300 = 512.50 u.m.07. în aceste condiţii. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul 23 .000 lei.50 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat. GAMA trebuie sau nu să ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce? Rezolvare: Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-1 repara.250 (+) 3. La data clasificării. Deprecierea constatată = 812. Valoarea netă contabilă = 2. iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul.500 . societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării. Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare: Amortizarea pe perioada 01.187. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u.500 u.m.01.N are o amortizare cumulată de 1.: 6813 = 2913 512.000 lei. La l iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident.m.000 u.000 lei.m. Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u.N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenţionează să-1 cedeze la 15. Pe 15 februarie N+l.500 (-) 27.: 6811 = 2813 187.1. valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.000 292.m. GAMA vinde utilajul la 10.50 Amortizarea pentru perioada 01.12. dar la o capacitate redusă.12.Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele care s-ar obţine în condiţii normale) Costul de producţie al produsului finit PF Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 305. GAMA înregistrează la această dată o ajustare pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.871 (+) 12.500 u.000 lei. şi care la 01. O estimare realistă a valorii juste este de 100 u.890 290.N-01.N este de 2.N-31. Cota de amortizare anuală este de 15%.000 lei.

500. TVA colectată 19. La l septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre: .000. Structura costului de producţie este următoarea: Elemente Materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii. adică avansul plătit. cheltuiala cu impozitul pe profit 2. cheltuieli cu dobânzile 7.000.000. Dispunem de următoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50.000 77.000.000.500 + 3. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.200.(82.70. plătibile în ultima zi a anului. Calculaţi costul vânzărilor şi cheltuielile administrative conform IAS 1. ieşiri de produse finite 58.000 lei.500.000.000 10.000 lei.82. venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2. • cheltuieli cu personalul 3.000 . venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000 23 . venituri din participării la societăţile asociate 8.000 Cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor tehnologice imobilizărilor 293.500. durata contractului 4 ani. Rezolvare: Costul vânzărilor reprezintă ieşirile de produse finite în decursul perioadei. cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10. intrări de produse finite 77. cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1.000. cheltuieli cu personalul 18. sunt prevăzute 4 rate de 500 lei. Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 = 2913 8.000.000 lei. Utilajul încetează să mai fie amortizat. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22. cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1.500.exerciţiului N-1 de 78. valoarea reziduală a activului este 600 lei. cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32.000.000 15.000.000.000 20.000 lei.2. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.000 lei.700. Structura costului de producţie prezentată în textul aplicaţiei se referă la produsele finite obţinute în decursul perioadei.500. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare: La sfârşitul exerciţiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4. Costul vânzărilor = 58.000) / 8 x 8/12 = 75.333 lei şi . venituri din diferenţe de curs valutar 18. opţiunea de cumpărare se exercită la preţul de 400 lei.500 lei 294.000 lei Cheltuielile administrative = 1. La l septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. prestaţii externe Total Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei): • cheltuieli cu redevenţe. • cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2. Rezolvare: în calculul valorii actualizate a plăţilor minimale se ţine cont numai de fluxurile de numerar sigure. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. ratele anuale şi preţul aferent opţiunii de cumpărare.000 = 6.752.000 . -leiValori 32. Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. chirii 1.000.000 + 2.000. vărsământul iniţial 2. Ce înregistrare se efectuează la l septembrie N.

sunt prevăzute 3 rate de 150.000 lei. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. sunt prevăzute 3 rate de 100. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30.738 lei. b) Calculul VAPML: c) Conform IAS 17. Rezolvare: a) Calculul VAPML: b) Conform IAS 17.711 lei Activ = Datorii din contracte 265. 265. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. durata contractului 3 ani. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417. Rezolvare: a) IAS 17 precizează: „în situaţiile financiare ale locatarului. vărsământul iniţial 2.=3. durata de viaţă a bunului 8 ani. plătibile în ultima zi a anului. durata de viaţă a bunului 8 ani.000 lei. conform I AS 17. un contract de locaţiefinanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară".000 lei. înregistrarea contabilă efectuată de locatar. Precizaţi. metoda de amortizare este lineară.000 lei. pentru fiecare exerciţiu contabil. Min (280.738 lei. valoarea reziduală a activului este 40.567 lei 23 . plătibile în ultima zi serviciului financiar.13 lei 295. Min (417.000 lei.594 lei. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.567 lei) = 402.000 lei.000 lei. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N. valoarea reziduală a activului este 50. vărsământul iniţial 7. Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar. 402. precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată.858.711 de locaţie-finanţare 296. Conform I AS 17. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.594 lei.711 lei) = 265. durata contractului 3 ani.000 lei.

567 lei .50.000 lei = 352. în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani. în caz contrar. 23 .Valoarea reziduală = 402.567 lei e) Conform I AS 17.d) Valoarea amortizabilă = Costul . amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului. bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului.

445 = 130.204 lei f) La sfârşitul anului N.12.000 260.019 lei 2.334 = 216. durata contractului 3 ani.019 31.668 x 20% = 43.N 31.019 lei . la sfârşitul anului N. astfel: Data Flux de Dobânzi Rambursarea capitalului Capital rămas trezorerie datorat 01.668 203.000 200. în situaţiile financiare ale locatarului.252 lei Conturi la bănci 200. plătibile în ultima zi a anului.555 = 216. sunt prevăzute 3 rate de 200.000 456.796 = 347.000-91. Min (461.01.019 lei Amortizarea anului N 1.N: % = Datorii din contracte de locaţie-finanţare Cheltuieli cu dobânzi 3.019x20% = 91.000 lei = 386.019 lei b) Conform IAS 17. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.806 lei. La data încheierii contractului: Activ = Datorii din contracte de locatie-finanţare 456. în situaţiile financiare ale locatarului figurează: 23 .983 456. Prezentaţi. durata de viaţă a bunului 8 ani. conform IAS 17.69. Intre o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.668 0 d) Valoarea amortizabilă = 456.000 lei 108. valoarea reziduală a activului este 70. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20%.019 lei c) Conform IAS 17.N 456.000 lei.223 347.000 .70. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.204 200.019 lei) = 456.445 200. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.204 = 108.223 x 20% = 69.12. Amortizarea anului N: Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48.N+2 Total 200.019-108.555 216.12.Amortizarea anului N 297.N+1 31.019 456.806 lei.000-43.796 347. Rezolvare: a) Calculul VAPML: =456.12.223-130.796 lei 91.000 lei.000 660.000 lei. Plata redevenţei la 31.334 260. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. 456.

48.000 lei. valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing 265. vărsământul iniţial 2.000 + 73.000 = 263. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. Care este valoarea dobânzii si a rambursării privind capitalul datorat. sunt prevăzute 3 rate de 100. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. Rezolvare: L Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B un procent majoritar de 70% şi indirect în C un procent de 40%.01.000 100. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%. Rezolvare: 23 . valoarea reziduală a activului este 40. astfel: Data 01. plătibile în ultima zi a anului.204 lei.019 lei .N Avans 2. deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C în proporţie de 40%. 300.000 263.082 299.12.711-73.711 lei) = 265.738 lei.000 100. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.252 lei = 407.01. • în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.371 2.711-2. 265.000-26.N 31. în conformitate cu IAS 17? Rezolvare: a) Conform IAS 17.N 01. care deţine 40% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. datorii din contracte de locatie-finanţare = 456.12. II. 298. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.796 lei = 347. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%. Societatea A deţine 20% din acţiunile unei societăţi B.• în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.371 = 73.711 263.711 lei b) Conform IAS 17. Min (280.019 lei . în situaţiile financiare ale locatarului plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280. Societatea A deţine 70% din acţiunile unei societăţi B.000 lei.711x10% = 26.000 lei.738 lei.767 lei.711 lei.629 2. durata de viaţă a bunului 8 ani.629 = 190.711 265.629 = 75.N Total la 31. durata contractului 3 ani.629 Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat Capital rămas 265.108. cheltuieli cu amortizarea 48.000 lei.252 lei. contabilizate la locatar la închiderea exerciţiului N.371 26.223 lei. care deţine 90% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.

Rezolvare: Societatea A în B în C Direct Indirect prin B Total în C De control 70% 10% 80% 10% + 80% = 90% Procentaj De interes 70% 10% 70% x 80% = 56% 10% + 56% = 66% 303.8% 302. deci procentul de control deţinut direct în B este de 20%. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. Rezolvare: 24 . Legăturile dintre patru societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societăţile B. Rezolvare: Societatea A în B în C în D De control 60% 70% 90% Procentaj De interes 60% 60% x 70% = 42% 42% x 90% = 37. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.I. de 0%. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%. 301. Procentaj de control: Societatea A nu controlează în mod exclusiv societatea B. II. iar indirect în C. C şi D.

m.000 u. 653.m.000 lei.m. conform I AS 16.m.m.000 u. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică.m. costuri generale de administraţie 6.m.000 u.m. 5.. 36. Costurile legate de începerea utilizării noului echipament 25.m. Ca atare. Calculaţi.m. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 u. Preţul unui motor este de 150. iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2. comision vamal 500 u.000 u.000 u.000 u. -2.m.000 u. achiziţia şi amortizările corespunzătoare. ..000 u..m. + Comision vamal 500 u. 25.000 u..000 lei .m.150.) 10..m.000 u. costuri de instalare 49. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42..Societatea A De control în B în C Direct Indirect prin B Total în C 40% 40% 20% Procentaj De interes 20% 40% 20% x 50% = 10% 40% + 10% = 50% 304.m. respectiv 500.000 lei = 350. conform IAS 16.m. 305.m. cheltuieli cu reclama 20. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.m.000 lei. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Rezolvare: Preţ de cumpărare 500. Costurile de demontare estimate recunoscute printr-un provizion se ridică la 25. 49. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30. Perioada de instalare şi montare a durat două luni.000 u. în vederea achiziţiei. rabat primit de la furnizor 2.m.000 u.m.000 u. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500. care va fi recunoscut separat. 683.m.000 u. costurile fiind de 13. o societate comercială nou-înfîinţată.000 lei: 2133 = 404 350.m.000 u.m. 25.m. TVA plătită în vamă l .m. costul si precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.500 u.000 u.m.m.000 lei 24 .000 u. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.m. Rezolvare: a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului. societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de transport 36.000 u.000 u.000 u.000 u.000 u. + Taxe vamale 5.000 u. Contabilizaţi.200 u.. + Costurile estimate cu demontarea activului = COST .m.000 u. La data de l ianuarie anul N.500 u.500 u.. a importat un echipament în valoare de 500.m. specializată în producţia ciocolatei. cu durata de viaţă de 50 ani.2. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.000 u.m.m. .m. 42.m. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment.000 u..înregistrarea achiziţiei: 2131 = % 404 1513 446 683.000 u. taxe vamale 5.Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.

000 lei: 50 ani = 7.874 lei 800.000 lei -85. respectiv 50 ani si 15 ani. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.000 lei.000 lei : 25 ani 800. luna 5 = 3. Conform cărţii tehnice.000 lei -290.000 lei.000 lei b) Amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite.000 lei = 190.000 lei. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este 290. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei.000 rotaţii. conform IAS 16.500 + 3. amortizarea anuală. şi 150.000 rotaţii. amortizarea anuală. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei 306.000 lei.000 lei: 15 ani = 10. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani este 290.000 lei 290. Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este 90. adică 350.000 lei 309. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani.500 rotaţii.368 lei 5 ani 142. luna 4 = 2.000 10.000 lei = 610.000 lei 10.000 lei 5 ani 102. Calculaţi.100 rotaţii.500 + 2.200 rotaţii. luna 2 = 1. Calculaţi.000 lei pentru motor: 6811 6811 = = 2813 2813 7.000 lei 800.000 lei -190. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Valoarea de piaţă actualizată în funcţie de indicele de inflaţie Valoarea amortizabilă = Costul . Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna l = 1.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 510. luna 3 = 2. conform I AS 16. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. conform IAS 16. rata anuală de creştere a preţurilor l %.200 + 1. cheltuielile cu cedarea 100.000 lei.500 rotaţii.000 lei 800.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 610.632 lei = 714.2131 = 404 150.000 lei 308. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1.000 lei pentru aeronavă. Calculaţi.000 lei. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani.000 lei 290. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.368 lei : 5 ani 800.000 lei -100. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani -Cheltuielile cu cedarea Valoarea amortizabilă = Costul . De asemenea.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 714.000 lei. mărimea amortizării cumulate. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani Valoarea amortizabilă = Costul . Calculaţi.000 lei : 5 ani 800. amortizarea anuală. conform I AS 16.100 + 2.400 lei 307.300 rotaţii 24 . O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. acesta este garantat pentru 200.000 lei = 5 10.000 lei 25 ani 24.

recunoaşterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 500. Să se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri".m. Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1.Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului de aerisire: 10.0515 500.000 u. Ca urmare a vânzării pepenilor. Amortizarea anuală pentru anul 2009 = 200.750 lei 310. Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decembrie 2010. durata de viaţă utilă 5 ani.m.000 u.000 u. 311.000 lei .000 u.000 u.m. / 5 ani = 40. conform IAS 16.01 . Rezolvare: . Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 24 .1. durata de viaţă utilă rămasă = 7 ani + l an (anul 2010) = 8 ani. costul lucrărilor fiind 80.80. / 8 ani = 15. Contabilizaţi. profitul societăţii va creşte cu 4% în următorii 5 ani. = 120. activitatea de service se realizează timp de 3 ani începând cu anul N. Rezolvare: 1.000 u.000 lei: 5 ani = 16. 2.. Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2009 = 200.m.000 lei incluzând în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 150 lei. Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotaţie a culturilor. Prin urmare.000 u. Rezolvare: 1. mărfuri în valoare de 100 lei. amortizarea aferentă anului 2010. Durata de viaţă utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani. achiziţia şi amortizarea.000 lei: 6811 = 2811 16. după 2 ani de la vânzare. valoare reziduală nulă.000 rotaţii 0. estimarea duratei de viaţă utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2010.000 u.achiziţia terenului: 2111 = 404 .0515 x 500. Tranzacţia 1: 1.N.000 lei. .000 lei 25.000 lei 80. adică 2010. Amortizarea anuală pentru anul 2008 = 200. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2. la data de l ianuarie 2008. Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120.000 lei 200. iar 40%. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. 3. vinde unui client.000 u.m.m.000 rotaţii Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0.m. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.m. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.m.300 rotaţii : 200. conform I AS 16. 2.000 lei. urmând a cultiva roşii. pe data de O l . La data achiziţiei s-au efectuat lucrări de restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni.000 lei 312. Calculaţi. Dar această informaţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent.m. O societate achiziţionează 20 ha de teren la costul de 500.000 u.amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creştere a beneficiilor: 80. / 5 ani = 40. în cazul de faţă.

La sfârşitul exerciţiului N.2.N. Tranzacţia 1: 1.56. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri". timp de trei ani se recunoaşte venitul din lucrări executate şi servicii prestate pe baza formulei: 472 = 704 50 lei 313.875 lei .Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat de: 100 lei . dobânda anuală este de 30%. încasată la 31 decembrie N. după 2 ani de la vânzare. 2. un număr de 1.875 lei 43. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. In momentul vânzării: 5121 = % 7583 472 2. iar 40%.56. vinde unui client. o parte din veniturile necâstigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. preţul de achiziţie 1. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei .000 lei 150 lei = 766 28. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.875 lei = 43.125 lei): 47X 2. pe data de 30.1.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.2 lei.N.000 de obligaţiuni.875 lei . Tranzacţia 2: = 766 28.125 lei l .01 . începând cu anul N. mărfuri în valoare de 100 lei.125 lei 24 . să se contabilizeze operaţiile de mai sus. cumpără.2. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. La sfârşitul exerciţiului N.07.875 lei = 43.10 lei) x 60% = 28.125 lei 1. Tranzacţia 2: 2.875 lei 43. Rezolvare: 1.125 lei 2.150 lei 2.125 lei): 47X 2.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.10 lei) x 60% = 28.2. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. pe data de 01.1. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56.

în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. şi contractează un credit bancar pe termen lung de 1.m.m.2 u.450 u. majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1. -1.Veniturile din dobânzi pe perioada l august . din care 100 u. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.. 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei 314.200 u.8 u. şi le încasează..9 u.1.. partea neeliberată 400 u.100 u. primind un scont de 5%.m.. preţ de rambursare 1.m.m.m.2 u. din care numerar dobândit 400 u. şi dobânda aferentă de 300 u. preţ de emisiune 0. legate de activitatea de exploatare.m.m. în cursul anului N. achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2. +300 u.m.Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar . Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii + încasarea împrumutului acordat filialei + încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei . preluate în leasing financiar. restul achitate pe loc. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflate în dificultate financiară de 850 u.000 titluri.1 u. +810 u.600 u.m. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.m.m.m. +1.m./titlu.m.Plăţi de dobânzi şi dividende .400 u.Acordarea unui împrumut filialei -850 u. + încasări din vânzarea calculatoarelor + 1. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1.m. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă de 700 u.m. = Flux de finanţare +600 u.m..m. = Flux de investiţii +1./titlu.Plăţi privind achiziţia autoturismelor = Flux de investiţii +700 u.m.m.000 u. preţ de emisiune 1.1 u.200 u. achiziţionează o filială de 1. -1. preţ de rambursare 1.31 decembrie (5 luni): 1./titlu. 24 . -240 u.m.m.m.m.330 u.400u.m. vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.m.. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie ./titlu. rata dobânzii 30%. valoare nominală l u.530 u. din care 600 u..m. Flux de finanţare . preţ de emisiune 0. -1. -50 u. 315.Plata anuală a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung = Flux de finanţare -300 u. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii .m.30 iulie (7 luni): 1.000.m.Rambursări de împrumuturi obligatare .. valoare matematică contabilă 0. preţ de cesiune 900 u. vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală. rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni.Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar) . conform IAS7. Flux de finanţare + încasarea împrumutului obligatar +900 u.m. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u.m.m.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei. conform IAS7.m.6 u..m..000 u.m.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.000 titluri. în cursul anului N.m. plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.m. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA).m..9 u. + încasări din majorarea capitalului social +800 u. plăteşte rata anuală de leasing financiar de 50 u.m. valoare nominală 1.. valoare nominală 0. .800 u. încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.m.

La sfârşitul anului N.N-1 4. societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5.2 (1) 3. înregistrări în anul N+2: Provizion pentru litigii necesar=Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.8 lei 4.500 lei.2 1511 = 7812 5.4 lei Provizion existent 2. N+2 şi N+3 conform OMFP nr.500 lei/produs.2 lei Provizion necesar 1.856. conform OMFP nr.4 lei = 618.4 C 2. înregistrări contabile în anul N+3: 4.055/2009. Anularea provizionului: Concomitent cu plata amenzii.600 lei. provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4. înregistrări contabile în cursul anului N: 24 . în exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse.569.569.2(1) Provizion existent 1.569.188 lei.2 lei C 2. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs.856.856.2.8 (3) 317. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. Plata amenzii: 6581 = 5121 5.1.8 lei 3.569. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3. N+l. 3.856.4 lei = 3. procesul nu este terminat.8(2) Sc 1.856. TVA inclusă.475.2 lei . în anul N+3.1. provizionul existent a rămas fără obiect şi va fi anulat prin reluare la venituri: D 1511 618.856.4 lei Provizion necesar 5.800 lei 4.2 lei Deci provizionul va fi majorat cu 5.8 (2) Sc 5.475. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.8 lei 6812 = 1511 3.475.800 lei. La sfârşitul anului N+l.475.316.188 lei x 30% = 1.2 lei 6812 = 1511 2.1. Rezolvare: D 1512 2. Precizaţi înregistrările contabile aferente anului N. O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.475.188 lei x 90% = 5. în mod similar.055/2009.2 lei 2. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc.712.01. înregistrări contabile la sfârşitul anului N+l: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.4 lei Deci provizionul va fi diminuat cu 2. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. La l ianuarie N. probabilitatea de pierdere se estimează la 90%.500 (1) C Si la 01.475.600 Se 2. iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%.569. înregistrări contabile la sfârşitul anului N: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6. Rezolvare: 1.188 lei x 40% = 2.712.2 lei . Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N.8 lei: 1511 = 7812 618.2 lei Situaţia în contul 1511 este: D 1151 618. 3. la sfârşitul anului N+2. 100 1. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă.712.

2. restul neeliberate. şi le încasează. 600 u. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: Specificare 60% din TV vândute nu vor avea defecte 36% din TV vândute vor avea defecte minore 4% din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL Calcul 60% x 0 lei 36% x 30 produse x 500 lei/produs 4% x 30 produse x 3.m.m.m. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 2.500 lei 318..m.m. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2. 24 .400 lei 4.9 u. 1. 1. + 800 u.m. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650 u. 5121 800 u.500 u. valoare nominală 0. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală.S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.600 Iei Provizion existent Provizion necesar Deci provizionul va fi majorat cu 9.. + 1.m. şi încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. legate de activitatea de exploatare.. Vânzarea acţiunilor: 2.450 u.300 u. conform I AS 7..m.Rambursări de credite bancare pe termen lung + încasarea împrumutului obligator . preţ de rambursare 1.m.000 titluri.2.500 lei.m. 4.500 lei: 6812 = 1511 2. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 2.m.500 lei 2.2.400 u.m.8 u.m.100 lei = 7..600 lei 7. în cursul anului N.600 lei . încasarea contravalorii împrumutului obligatar: % = 161 1.m. Pentru preţul de vânzare: % = 7641 5121 269 2. din care 100 u.m. 1. 2.m. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 1512 = 7812 2.m. Rezolvare: 1. + 250 u.100 u.m.000 u. acordă filialei sale un împrumut de 850 u.500 lei/produs Cost 0 lei 5. 3. Precizaţi înregistrările contabile şi determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare.100 lei 9. Fluxurile de numerar se prezintă astfel: Flux de investiţii .200 lei 9.m.000 u.m.m.m.m.000 u. . rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u..000 u. legate de activitatea de exploatare..600 u. preţ de emisiune 0.400 u. 169 200 u.500 u.m. din care 200 u.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare + încasări de dobânzi şi dividende legate de investiţii Flux de finanţare . din care 30% eliberate şi achitate imediat.1. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350 u. .m. preţ de cesiune 2.Plăţi de dobânzi şi dividende legate de finanţare .100 u.1.m.000 u.m.

Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2.m. (2) Cum pără.2. iar 40%. Pentru preţul de vânzare: % 5121 269 = 7641 850 u. după 2 ani de la vânzare. Vânzarea acţiunilor: 2.Acordarea de împrumuturi filialei = Flux de investiţii . şi le încasează. achitate pe loc.000 lei .m.. preţ de cesiune 850 u.m. Rezolvare: 1. precizaţi înregistrările contabile şi calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi valoarea totală a veniturilor curente la 31 decembrie N.m. 300 u.Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport + încasări de dobânzi şi dividende = Flux de numerar din activitatea de investiţii -300 u.000 u.000 u. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u.1. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de l ..1. 2.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare .m. achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u.m.25 lei.m. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. 3.m. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. Tranzacţia 1: 1.m.m. 1.. restul fiind preluat în leasing financiar. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.m. din care 30% eliberate si achitate imediat.m.100 u.000 de obligaţiuni. 700 u. preţul de achiziţie 1. 150 u. dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N.2 lei.000 u.m. +150 u. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.m.07.75 lei = 431. 24 .m. 700 u. +180 u. pe data de 30. -500 u. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.N. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 1.568. din care 500 u. Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde: . = Flux de finanţare + 50 u. mărfuri în valoare de l .m.m. conform I AS 7..m.N. Rezolvare: 1. .m. pe data de 0l.m. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u.000 lei. restul neeliberate. un număr de 1. 320. 319.850 u. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 1.m. -470 u.01.

000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. Veniturile curente la sfârşitul anului N cuprind: • 707 568.25 lei 24 . La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.000 lei.N. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. mărfuri în valoare de 1.2. pe data de 01.25 lei 1. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie .400 lei. (2) încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l . iar 40%.75 lei + 766 (281.75 lei . La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.75 lei 431. anul N+l . Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 300 lei 125 lei 175 lei = 766 281.75 lei 431. Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1. anul N+2 .25 lei Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat (1.25 lei = Total venituri curente 975 lei 321. durata de realizare 3 ani.25 lei): 47X 2. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client.75 lei = 431.25 lei + 125 lei)_______________406. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi cifra de afaceri netă în anul N.25 lei): 47X 2.200 lei = 766 281.25 lei 1. Tranzacţia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.568. după 2 ani de la vânzare. costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N .500 lei.25 lei): 4111 = % 707 47X 1.30 iulie (7 luni): 1.000 lei 568.75 lei 100 lei) x 60% = 281.2.1.000 lei 568.300 lei.000 lei. Rezolvare: 1.4111 = 707 47X % 1. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.01.000 lei .100 lei) x 60% = 281. 5121 = % 766 506 3. Tranzacţia l: 1.

m.000 u.000 u.se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor: 200. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al construcţiilor: 800.000 u.operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Construcţii = % Amortizarea construcţiilor 100. 323.000 u. Să se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.m.000 u.000 x 1. Presupunem că.000 u. Pe data de 15 decembrie N.000 + 10..5 900.000 + 20. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.m. Amortizările cumulate reevaluate: 200. 900.m. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.m.00 lei = Cifra de afaceri netă 818.000 = 704 250 lei .m.m.000 u.000 u.m.m.200.): Instalaţii = Furnizori de imobilizări 320.Venituri recunoscute în anul N 4111 3.75 lei 322.000) = 1.000 400. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. instalarea şi probele facturate de furnizori 20.000 - .5 = 1. Rezolvare: .000 x 1.000 = 320.m.m.recepţia utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300.000 u. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalaţia şi să restaureze amplasamentul. şi sunt amortizate pentru suma de 200. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.000 u.m.000 u.costul imobilizărilor şi amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.000 300. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. 324. Rezolvare: .000 u.000 u. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată la 10.000 u.000 / (800.75 lei + 704_____________________________250.recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei şi restaurarea amplasamentului: Instalaţii = Provizion pentru 10.000 dezafectarea imobilizărilor şi alte acţiuni similare Costul iniţial al instalaţiei este: 320.5 = .000 Rezerve din reevaluare 300. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute şi a amortizării cumulate. prin contractul de licenţă. cheltuieli cu transportul. 25 .m.m. Cifra de afaceri cuprinde: ● 707 568. şi sunt amortizate pentru suma de 200. societatea X a achiziţionat o instalaţie în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.000 = 330.

Să se contabilizeze pierderea la 31.000 u. La 31.12. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.).N.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor.N-2 se înregistrează pierderea de 75.m.m.m.000 u. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.m.000 u.m.N-2. .000 u. . există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.000 u.000 300.m.12.000 u.000 u.000 D Sold iniţial b) Construcţii 200.m.Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.000 u.m.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31. Diminuarea pierderii cu 36.m.000 325. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216. Provizioane = Venituri 36.000 b) Reevaluarea construcţiilor: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300. societatea a constatat o pierdere de 75. Presupunem că la 31.m.000 .000 u.m. care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.12. (egală cu valoarea recuperabilă).valoarea contabilă netă a utilajului la 31.000 u.45.12.000 = 240. .12. La 31.000 u.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 si N: 2 ani x 225.000 u.12.N-2.2 x 30.12.000 u. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300. animalelor şi plantaţiilor 326.12.N: .N în conformitate cu IAS 36. La 31. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l O ani.000 Sold final debitor 900.000 .000 .m.m. /10 ani = 45.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior de preciat: 300.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u. 25 .N: 225. Să se contabilizeze pierderea la 31.m. societatea a constatat o pierdere de 75.12.12. /10 ani = 30. La 31.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.12. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete.m. Rezolvare: La 31.000 u. Analiza situaţiei la 31.N în conformitate cu IAS 36.N.000 C a) 800.000 = 180.12.m.: Cheltuieli = Provizioane 75.000 = 225.m. imobilizărilor mijloacelor de transport. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216. Rezolvare: a) Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200. mijloacelor de transport.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor.000 u. Presupunem că la 31.75.12.000 u. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.

12. imobilizărilor mijloacelor de transport.N+1.m. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14. Presupunem că valoarea justă devine 13.m.m.m. societatea 1-a închiriat altor societăţi.300 u.000 u. .200 u. la 31.N şi 14.m. valoarea de intrare 10. în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare".12. La 31.12. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240. imobilul a fost amortizat pentru 500 u.12. la 31.m. pierderea maximă care poate fi reluată este de 60.000 u.N şi la 31.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor.N: . .12..N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (26.12. Ca urmare.000 u.12.000 . / 10 ani = 45. De la data punerii în funcţiune. estimată la 25.000 u.000 u.m.m.recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.).000 u. valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 u. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări.Rezolvare: La 31. întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.m.m. La 31.75.m.N+1.: Cheltuieli = Provizioane 75. amortizarea cumulată 4.m.m.N+1.(25.anularea amortizării cumulate. mijloacelor de transport..000 u. Rezolvare: La 31. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.m.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 700 328.N.m. Analiza situaţiei la 31.2 x 30.N se contabilizează următoarele: .000 u.).m.000 = 180.25.000 u. astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.000 = 225.m.000 u.N-2 se înregistrează pierderea de 75.m.000 u.000 u. Provizioane = Venituri 60.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea Imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 .000 u.m..12. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe l iulie N.12. imobil care se află în proprietatea sa.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.000 500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament La 31. valoarea justă a imobilului este de 26.300 .N: 225.m. Până pe l august N.45.000 u.000 .12.12. 25 .valoarea contabilă netă a utilajului la 31. animalelor şi plantaţiilor 327.000 .000 u. Pe l august N. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.500 u.000 .000 = 240.m. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255. ştiind că societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste. / 10 ani = 30.000 u. . activul este evaluat la valoarea sa justă. Să se prezinte înregistrările contabile la 31.

000 4.13. în conformitate cu IAS 40. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.) 9. La 31.700 Rezultă o pierdere de valoare de 53..500 8.N. care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere: 25 .000 30.m.12.4.anularea amortizării cumulate.12. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.500): Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament La 31.500 8.Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N şi evaluarea acestuia la 31.12.12.000 .200 51.m.recunoaşterea imobilului de plasament. Ca urmare.000 8.000 .51.000 8.) 9. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.700 = 1.(10.m.000 Valoare de piaţă (în u.000 . valoarea stocului în bilanţul de la închiderea exerciţiului N este: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare (în u.N şi la 31.300 u. Să se evalueze stocurile la 31.000 . evaluat la valoarea justă.N+1.000)] ca elemente de capitaluri proprii: Imobile de plasament = % Clădiri Rezerve din reevaluare La 31.200 .000 5. Rezolvare: Testul valorii minime dintre cost şi valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc.300 32.000 53. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Cost de achiziţie (în u.500): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 329.m.13.12.N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14. Rezolvare: Schimbarea clasificării imobilului la l august N generează următoarele înregistrări contabile: .N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (14.000 4.) 10.000 30.000 .200 54.000 6.N în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.000 500 700 14.000 Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare. luat separat.12.

Valoarea recuperabilă a terenului = 180.m. înregistrarea amortizării echipamentului: 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor. Pierderea de valoare = 350.300 330. valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.m. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300. valoarea recuperabilă a terenului este 180.000 150. a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la 350.m.572 Valoarea de utilitate 175. între timp (din N-2 până în prezent). iar valoarea de utilitate.000 u. La începutul exerciţiului N. 100. Aceasta se înregistrează astfel: .m.658 La sfârşitul exerciţiului N+l.000 120.m.pe seama rezervei din reevaluare: 150.000 = 170. la 290. iar metoda de amortizare este cea lineară..m.760 324. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: în exerciţiul N: 1. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare.pe seama cheltuielilor: 20.Cheltuieli = Provizioane pentru deprecierea stocurilor privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 1.000 u. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 200. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000 0.000 0. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani.700 45.000 20.756 0.870 N+2 N+3 N+4 80.000 u.300 98.180. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani Flux net Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1+0. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20. La închiderea exerciţiului N. Rezolvare: Valoarea contabilă a terenului = 350. Să se efectueze testul de depreciere a terenului si să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu IAS 36.000 u..000 25 .000 u.000 lei.000 500.000 u.000 u.000 lei.000 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 404 Furnizori de imobilizări 620. TVA 24%.000 lei.000 lei.000 . Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor". Achiziţia echipamentului: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2.000 0.m. Rezerve din reevaluare = Terenuri Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = 150. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500..000 lei.610 N+l 55. şi .000 u.15)' Flux net actualizat 47.000 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 331.850 132.m.

457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.390 = 324.. La sfârşitul exerciţiului N+l se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.100. La sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500.. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: In exerciţiul N: 1.610 lei în exerciţiul N+1: 1. TVA 24%.Valoarea recuperabilă = 400.000 lei Apreciere de valoare = 320.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+l.457 = 76.000 x 2 = 300.000 lei.000 lei. = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 56.153 lei 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000.610 lei Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă .000 . înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324.000 .610) = 324. 324. Achiziţia mărfurilor: 25 .390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avuto dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. nu se va relua întregul provizion de 75.153 = 243.000 lei = 320. întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100.610 lei Valoarea recuperabilă = max (280.000) = 320.324.000 .. iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.. 332.000 100.000.000 lei Valoarea de utilitate = 324.610/4 = 81.000 lei.000 lei Valoarea de utilitate = 290.543 Din motive de prudenţă plusul de valoare de 20. cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizio-nului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+l: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.Amortizare . La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.543 lei.243. Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 81.153 2.3.000 .000 = 280.000 lei Valoarea recuperabilă = max (290.390 lei.Ajustarea pentru depreciere = 500.. Dacă deprecierea nu ar fi existat.81. 320.390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost .000 lei şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 nu se contabilizează. ci 56.100. după reluarea deprecierii. Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 75. Altfel spus.000 . Prin urmare..20.000 lei.75.000 .000 = 400. La începutul exerciţiului N.610 . valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.610 = 75.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.000 -300. preţul de vânzare estimat este de 150.

000 20.000 = 120.. ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10..000 lei = 120. 25 . La 31.000 24. societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90. 80.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150. 120.000 Valoarea în bilanţ a stocului va fi min (100.000 2.000.000 lei.10.000 = 80.000) = 80..000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor. 80.30.000 . Plusul de valoare de 20. = 7814 20.000 lei Deprecierea contabilizată deja = 20.000 lei.000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora.000 lei.000 nu se contabilizează din prudenţă. La sfârşitul exerciţiului. iar deprecierea aferentă exerciţiului N este de 20.000 .% 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 124. 334.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100. adică 80. durata de viaţă economică estimată: 5 ani.12.000 lei Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+l = O lei Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor.000 lei. Costul activului = 100. societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.100.000) = 100.000 lei Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. Pe 15 ianuarie N+l. stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea. 333.000 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.000 lei Valoarea realizabilă netă = 90.000). o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 394 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 10.N.000 100..000 lei şi a înregistrat. Prin urmare. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N? Rezolvare: Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului cu 80. Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 lei. potrivit IAS 2.000.000 .000. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+l: La sfârşitul exerciţiului N+l stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea realizabilă netă: Costul activului = 100.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.

577 lei. iar valoarea ei este de 2.577 lei Plăţile minimale includ: Avansul = 4. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.000 Dobândă 2 = 4 x 12% 3.01.000 lei fiecare.442 25.12.000 = 30.000 / (l + 0.3.- data începerii contractului: l ianuarie N.000 / (l + i)3 + 2.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 10. rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.947 Soldul datoriei 4 = 4 anterior . valoarea justă a utilajului: 31.000 6. Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuaţie.000 / (l + i)1 + 10.3 29.N se înregistrează: a) Primirea bunului în leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice = 167 29.01. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.000 + 10. valoarea reziduală este estimată la 5.000 / (l + i)3 b) Plata avansului: 167 = Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 2.12)3 = 29. obiectul contractului: utilaj.442 18.12)1 + 10.000 lei.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. unde i este rata căutată: 31.000 lei (=) Plăţi minimale = 36. sunt prevăzute un avans de 4.12.N Flux 1 4.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.000 / (l + 0.000 / (l + 0.000 + 10.000 lei.000 lei (+) Preţul de opţiune =___________________2. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%.000 lei (+) 3 chirii x 10.577 . Valoarea justă = 31.000 / (l + i)3 = 4.000 lei.000 25 .12)3 + 2.000 / (l + 0.053 Rambursarea de datorie 3 = 1-2 4.442 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract.N 01. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. La 31. Altfel spus.000 / (l + i)2 + 10. La 01.N 31. achitabile în ultima zi a anului.12)2 + 10.01 . Tabloul de rambursare a datoriei Data 0 01.000 lei Plăţile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%: Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.495 5121 Conturi la bănci în lei 4.

000 lei fiecare.000 2.714 2.781 8.000 = 24. • cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate. în consecinţă.888 lei. valoarea justă a utilajului: 29.442 10. . Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.000 36.805 lei. dacă va avea loc transferul de proprietate.053 10.N+2 31.000 0 X % = 5121 Conturi la bănci în lei 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile 3. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.714 2. iar valoarea ei este de 3.219 1. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă. 335. chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10. Amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.12.12. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.000 29.000 lei. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.000 lei. în exemplul nostru.442 lei). valoarea reziduală este estimată la 5. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-fînanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.947 3.805 25 .000 10. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24. La 0l.12.442/5 = 4.000 6.888 Amortizarea imobilizărilor etc. sunt prevăzute un avans de 5.valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru. valoarea amortizabilă este 29.01.286 6.558 7.442 5.durata de amortizare este: • durata de viaţă economică. 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 4. este foarte probabil transferul de proprietate. achitabile în ultima zi a anului. pentru un bun luat în leasing financiar: . obiectul contractului: utilaj. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.000 2131 Echipamente tehnologice 29. data începerii contractului: l ianuarie N. Conform IAS 16.000 2.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă: 2678 = Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci = 2678 Alte creanţe 5.31.N+2 Total 10.N+1 31. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%.

805 18.000 lei Investiţia netă = Valoarea justă = 29. iar valoarea ei este de 3.305 3.000 .000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie şi partea de dobândă.0007(1+i) 3 Din această ecuaţie se determină i.000 29.695 8.000 + 3.000 / (l + i) + 10. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.29.221 8.805 = 5.279 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 3.N 31.N: 25 .279 7.000 10.195 lei Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 15% 5.779 1.195 Rambursarea investiţiei nete 3 = 1-2 5.N 31.526 11.000 lei.000 10.721 Venituri din dobânzi 336.N 01. achitabile în ultima zi a anului.12.000 / (l + i)2 + 10. data începerii contractului: l ianuarie N.000 + 10.000 lei fiecare.000 / (l + i)3 + 3.000 6.000 0 X 0 01.317 lei. La 01. de 10.12. Investiţia brută = 5.000 3.805 24. valoarea justă a utilajului: 29.N încasarea primei chirii.000 = 38.000 10. sunt prevăzute un avans de 5. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract. valoarea reziduală este estimată la 5.805 Soldul investiţiei nete 4 = 4-3 29.805 lei.12.805 lei Dobânda aferentă contractului = 38. obiectul contractului: utilaj.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10. care în cazul nostru este 15%.305 3. iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%.N+2 Total 5121 Conturi la bănci în lei 1 % 10.01. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.N+2 31. s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.în lei imobilizate / Contracte de leasing financiar 2.12.721 2.000 lei. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.01. La 31.000 2678 6. precum si algoritmul de calcul al ratei de 10%. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.01.000 = 3.12.000 + 3 x 10. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 29.000 38.N+1 31.805 = 8.

12.01.122 = 5.000 120. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01. ci diminuează veniturile din dobânzi.000 26 .N 31.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din noi emisiuni de acţiuni Clienţi la 01. Astfel.12. 01.712 1.N+2 31. cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului.12.01.000 (din care 240.000 500. inclusiv cheltuielile directe.N Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Venituri în avans la 31. Tabloul de recuperare a investiţiei Data 0 01.000 10.N 01.000 0 X 5.712 320.000 20.288 8.a) Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform I AS 17 revizuit.817 3. 01.000 7.0007(1 + i)2 + 10.817 3.122 Soldul investiţiei nete plus cheltuielile directe 4 = 4-3 32.000 100.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie. şi partea de dobândă. 2678 = 2131 Echipamente tehnologice 32.12.288 2.122 27. de 10. care în cazul nostru este 10%.000 32.000+ 10.834 11.0007(1 + i) + 10.000 900.000 subvenţii pentru investiţii) 75.12.122 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 2.000 400. La 31.017 8.700.000 38.000 % 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 337.122 19.12.878 Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile directe 3 = 1-2 5.000 7.0007(1 + i)3 + 3.N+1 31. N Furnizori de stocuri la 31. N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 5121 Conturi la bănci în lei = 10.000 1.000 3.983 1.12.183 5.000 60.N încasarea primei chirii.N+2 Total Flux 1 5.000 300.000 7 ( 1 + i)3 Din această ecuaţie se determină i.000 Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 10% 2.000 10. aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă si au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).000 10.N 31.

000 450.000 250.000 (din care 180.000 + 500.000 = 300.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.580.000 +50.Rulaj debitor441 = Sold final441 *Rulaj debitor 441 = Sold iniţial 441 .N Venituri în avans la 01.000 .000 -300. Care este valoarea lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit l .300.000 Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000 +320.000 450.000 150.000 500.000* (=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.000 = -50.000 50. N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 3 1.000) = -260.Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Furnizori de stocuri la 01.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 600.000 = 320.000 600.910.(600.1 2.240.250.700.000 460.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.000 600.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 900.000 (+) Variaţia veniturilor în avans din exploatare (400.000 .000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 (-) Impozit pe profit________________________________________ -700. 01.000 (-) Venituri din provizioane -75. N Aporturi de capital în natură Stocuri la 3 1.000 26 .000 +400.000 (-) Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt -175.020.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +120.000 .000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +20.000 400.000 .1 2.000 (-) Variaţia stocurilor 450.000) .000 500.180.000 Sold iniţial441 + Rulaj creditor 441 .000 = 700. 01.000 subvenţii pentru investiţii) 100.000 300.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului Plăti de dobânzi încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 175.000 .000 (-) Venituri din subvenţii pentru investiţii -60.Sold final441 + Rulaj creditor 441= 450.000 580.000 . ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +1.500.

N Furnizori de stocuri la 31.000 100.000 50.000 850. 12.01.000 150.000 300.000 -20.000 + 460.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului ? 500. 01.020.12.N Cheltuieli în avans la 01.000 200.000 230. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă. conform IAS 7.000 480.500.12.000 500.000 360.000 338.000 400.040.000 700.000 + 270.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = 460.000 = +1.12. N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 3 1.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31.N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.040.000 Plăţi de dobânzi______________________________________________ -50.000 100.000 +270. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +100.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.000 300.Plăţi către furnizorii de imobilizări_______________________________ (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: -150.000 încasări din noi emisiuni de acţiuni +100.000 180.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -250.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = +1.250.01.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +1.000 70.000 (-) Venituri din provizioane 500.000 .N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01.000 10.01.000 300.000=1.000 500.000 10.000 26 .000 Rambursări de credite -300.000 200.000 200.000 20.

Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000 (=) Flux net de trezorerie din exploatare +290. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: .000 -120.000 lei la semnarea contractului.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile_________________________________________ (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N: .000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -70. La l ianuarie N. .000 Z = 400.000 +70.50.000 Rambursări de credite -150.000 lei peste un an.000 .000 + 6.000 +30.4.000 Dividende plătite____________________________________________-200.000 (-) Venituri din dobânzi -10.000 = 500.000 = -30.000 -l8.10.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = Z +100.180. la o rată de 10%.000 (-) Variaţia stocurilor 300.850.000 +50.000 -120.000 = -120.000 = -150.000 / (l + 10%)2= 18. .000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 360.000 + Y .000 (-) Impozit pe profit_________________________________________-400. . .30% peste un an.761 = 1. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de: .000 = 120.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 500.000 (-) Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200. Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiară.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -50.000 Y = -140.000 X = -220.000 339.000 .239 lei.000 / (l + 10%) + 4.000 +10. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.761 lei Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.230.000 .vânzarea pe credit: 26 .000 . Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.50% la semnarea contractului.20% peste doi ani.480.000 = +100.000 lei. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.000 +150.000 lei peste doi ani.000 X=? Y=? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din credite primite de la bănci +300.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +290.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 700.6.

637 x 10%). mai puţin avansul primit. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.411 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 20. în al doilea an. achitabilă după 60 de zile sau imediat. La 31 decembrie N: .000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani. după 60 de zile: = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29.055/2009 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat. Pentru a determina dobânda pentru primul an. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: Conform IAS 18. Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri". El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare. întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi. şi se deduce suma plătită de client de 6.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+l: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+2: .încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4. scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare. obtinându-se o sumă pentru exerciţiul N+l de 364 lei (adică 3.000 lei). Potrivit poziţiei Ministerului Finanţelor Publice. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. soluţia va fi: 411 Clienţi Şi. considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat.761 = 876 lei.400 26 . dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8. Se consideră o vânzare în valoare de 30.761 1.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+l: .000 18. Astfel.încasarea imediată: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10.000 = 766 Venituri din dobânzi 876 340. la care se adaugă dobânda pentru primul an.239 lei) conform prevederilor IAS 39. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8.761 lei.761 lei. In bilanţ. cu un scont de decontare de 2%.000 = 8. adică 18.000 lei.încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei La 31 decembrie N+1: . . 3. inspirându-se din planul existent în OMFP nr.761 -10. de 876 lei.000 = 766 Venituri din dobânzi 364 = 411 Clienţi 6.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobandă (1.

după 60 de zile: 666 Cheltuieli cu dobânzi = = 401 Furnizori 401 Furnizori 147.000 Conturi la bănci Clienţi în lei 341.000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .400 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 29. Dacă întreprinderea plăteşte imediat. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: în cazul în care se beneficiază de scont.411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 5121 = 411 30. achitabili după 60 de zile sau imediat. Care este soluţia contabilă.000 lei.000 26 . după 60 de zile: 411 Clienţi 5121 Conturi la bănci în lei = = 766 Venituri din dobânzi 411 Clienţi 150. scontul acordat este dedus din preţul de vânzare. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 3.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri 401 Furnizori Şi = = 401 Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 147. vânzarea se contabilizează astfel: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 29. cu un scont de decontare de 2%.000 .dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi Şi.400 342.000 3.000 4111 Clienţi 147. conform IAS 18 „Venituri".000 147.dacă încasarea se face pe loc: 4111 Clienţi Şi 5121 Conturi la bănci în lei = . Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 lei. achitabilă după 60 de zile sau imediat. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică prevederile IAŞI 8? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri Şi.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.

încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţiuni 1. TVA 24%. O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2.000 345.33 Venituri din dobânzi 344.l aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) = 1. consum de energie 200 lei.000 766 333.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune = 1. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit. La data de l aprilie N. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli: consumuri materiale 100 lei.67 = 5121 Conturi la bănci în lei 50. obligaţiuni).000 x 4/12 = 333.67 lei.încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-l: 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 600 = 5121 Conturi la bănci în lei 2. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei l august N-1 . Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii.30 iulie N în valoare de l leu/obligaţiune. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150. b) dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile = 1. Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei. La l octombrie N sunt achiziţionate 1. societatea a achiziţionat 1. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l octombrie N: .000 lei. înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l aprilie N: .000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune.000 x 8/12 = 666.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate La 28 octombrie N: .000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 lei/obligaţiune.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) dobânda aferentă perioadei l august N-1 .33 lei. La l august N.000 666. conform IAS 18 „Venituri". veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs. TVA 24%. conform IAS 18 „Venituri". Pentru aplicarea prevederilor normei.achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni La l august N: . în valoare de 600 lei. Rezolvare: Conform IAS 18.000 343. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi (de exemplu. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor. 26 .

- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului. cheltuieli indirecte 4.000 480 248 200 48 404 Furnizori de imobilizări c) înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnologice: .000 + 7.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani).înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 4426 TVA deductibilă .000 lei. dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20.000 lei. Cheltuielile efectuate au fost: costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 + 3. din care variabile 3. iar acesta a facturat serviciul la 500 lei. Se decide trecerea la amortizarea degresivă si se stabileşte un coeficient de degresie de 1. TVA 19%. cheltuieli directe 7.înregistrarea facturii de prestări servicii: % = 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 4426 TVA deductibilă d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 401 Furnizori 401 Furnizori 100 248 200 48 620 500 120 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800 Costul iniţial = 2. Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic.000 +1.000 lei 346.800 lei 2131 Echipamente tehnologice % 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 231 Imobilizări corporale în curs = 30.000 x 80% = 30.000 lei.consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime .000 347.800 10. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizează acesta. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani.800 20.000 lei şi fixe 1.000 lei. gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.000 lei.480 2. iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus? Rezolvare: a) înregistrarea achiziţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă b) înregistrarea cheltuielilor de transport: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 2.5. 26 . Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.000 + 800 + 200 = 3. cheltuieli administrative 2.

animalelor şi plantaţiilor .Etapa l: Anularea amortizărilor cumulate: 2813 = 2131 Echipamente tehnologice Amortizarea instalaţiilor. 348.200 = 2.Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării: Coeficient = 45.400 .000 x 3 = 15.000 lei.800 lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.800 x 30% = 840 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2. animalelor şi plantaţiilor 105 Rezerve din reevaluare 30.200 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.000 lei / 10 ani = 500 lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N si N+l = 1.000 45.000 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+l = 5.000 26 .000 5.000 -1.560 lei în bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă.000 5. de 1. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 45.560 lei.000 = 4.000 2813 10.5.000 x 30% = 1.000 / (20.000 lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani-2ani = 5ani Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20% x 1. mijloacelor de transport. mijloacelor de transport.840 = 1.000 Amortizarea instalaţiilor.000) = 3 .000 b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: . amortizate pentru suma de 5.000 -1.000 .5 = 30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30.Etapa 2: Reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate: Valoarea brută reevaluată (-) Amortizarea cumulată reevaluată (=) Valoarea netă reevaluată 20.La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3 conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5. Rezolvare: a) Procedeul l (reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilor cumulate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .000 lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea lineară = 5.000 x 3 = 60.000 lei.000 - Etapa 3: Contabilizarea operaţiei de reevaluare: 2131 Echipamente tehnologice = % 40.000 lei. Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizări corporale".

Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani.000 x 81.000 = 3. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitală.000 lei. . în acord cu clientul.includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei): 2131 Echipamente tehnologice = 722 7. în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere: . metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere.000 piese. .000/270. este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse.000 x 54.000/270.în al treilea an: 18.000 lei.în primul an: 54.000 302 Materiale consumabile 2.înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 281 Amortizarea imobilizărilor corporale 1.în al doilea an: 81. In exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. adică: .înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi: 628 = Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi 401 Furnizori 500 .000 .în al treilea an: 135. Ca atare. scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează: .cheltuieli cu consumurile materiale 2. . Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate.000 = 5.cheltuieli cu salariile 3.000 lei. în practica întreprinderilor româneşti.înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 = Cheltuieli cu materialele consumabile .cheltuieli cu amortizarea 1.cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcţie de numărul de unităţi de producţie? Rezolvare: Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Potrivit I AS 16.000 x 135.000 lei şi este format din: .400 lei.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 26 . .salarii datorate 3. .000 piese în 3 ani. o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă.600 lei. 350. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270. De aceea. cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial.500 lei.000 piese.349. . cheltuielile sunt angajate după natură.000/270. şi nu după destinaţie.000 = 9. .în primul an: 18.000 lei. o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 18.000 piese. Costul reparaţiei este de 7.500 421 Personal .înregistrarea cheltuielilor de personal: 641 = Cheltuieli cu salariile datorate personalului .în al doilea an: 18.

000).000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani. acreditive 2.351. furnizori 40.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de l an).N (în lei): mărfuri 50.000. fond comercial achiziţionat 20.000 (din care 7. 4.000 + 3. iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar).000 27 . cheltuieli în avans 20.500 1.000). Activele financiare deţinute în vederea tranzacţionării sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate în tranzacţionare. salarii datorate 70.000).000.000. Lichidităţile cuprind conturile la bănci şi acreditivele.000. cifră de afaceri 100.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20.000.12. Datorii necurente Sume datorate instituţiilor de credit (5) Provizioane pe termen lung Alte datorii necurente (6) Total datorii necurente 5.000). 17. terenuri si construcţii 70. împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000 30. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3. amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000.000 40.000. 3. licenţe 5.000.000 52.000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice). ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an. Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50. titluri de plasament 20.000 2.000 (din care titluri în valoare de 10. venituri în avans 3.000 6.000. rezerve 1.000. conturi la bănci 30.000. împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50.000 2. credite primite pe termen scurt 9. Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung.000. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50. 20. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30.000.000.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10.000 lei minus deprecierea de 5. titluri de participare 30. 2.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500).000). cheltuieli de dezvoltare 5.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 2.000). Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10. subvenţii pentru investiţii 10.000.000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani). ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5. Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare".000 (din care pentru un credit de 3. clienţi 40. titluri de participare 3. cifra de afaceri 200.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 6.000.000 32. cheltuieli în avans 8.000 129.000 500 10.000. Rezolvare: Active curente Stocuri (1) Clienţi Active financiare disponibile pentru vânzare Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării (2) Alte active curente (3) Lichidităţi (4) Total active curente 45.000.000 lei).000. 352. credite primite de la bănci pe termen lung 20.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10.

000 -400 -300 -250 27 .000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 2.000 Datorii curente Furnizori împrumuturi obligatare Provizioane pe termen scurt Venituri în avans Alte datorii curente (TVA) Total datorii curente 353. încasări din vânzarea de titluri de plasament 200. .000. Se cunosc următoarele informaţii (m lei): încasări de la clienţi 5.furnizori 40.800.000 3. plăţi de dobânzi 100.000 30. încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900. Rezolvare: Active necurente Echipamente Terenuri şi construcţii Fond comercial Titluri de participare Total active necurente 8. Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare". lichidităţi la începutul anului 1. salarii plătite 300. utilaje deţinute în leasing financiar 2.000 20.000. plăţi către furnizorii de imobilizări 1.000 65.000 50.000 108.000 . ..000. Rezolvare: Tabloul fluxurilor de trezorerie Fluxuri din activitatea de exploatare: încasari de la clienti Plati catre furnizorii de stocuri Salarii platite Impozit pe profit platit A. 40. 10. încasări din credite primite de la bănci 300. impozit pe profit plătit 250. încasări din emisiunea de obligaţiuni 700.000. plăţi către furnizorii de stocuri 400. cheltuieli cu salariile 500.000 10.500.TVA de plată 2. Flux net de trezorerie din exploatare 5. încasări de dividende 200..

a riscului de eroare care planează asupra recunoaşterii şi evaluării. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor tranzacţii şi evenimente. în anumite cazuri. fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente care urmează a fi evaluate. a) Reprezentarea fidelă Pentru a fi credibilă.450 1. se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice. 2. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibilă decât ar trebui.500 5. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. 27 . credibilitatea şi compa-rabilitatea. în acest scop. Totuşi. Aceasta nu se datorează părtinirii. fondul comercial generat intern). în acelaşi timp. fie pe care ar putea fi de aşteptat. dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare. să le reprezinte. Relevanţa Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor. măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile.800 -500 700 300 -100 900 4. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte. Răspuns: Situaţiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea. nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. să nu le recunoască în situaţiile financiare (de exemplu. ci mai degrabă dificultăţilor inerente. Credibilitatea (fiabilitatea) Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte. Lichiditati la începutul anului F. 3.Fluxuri din activitatea de investitii: încasari din vânzarea de imobilizari corporale încasari din vânzarea de titluri de plasament încasari de dividende Plati catre furnizorii de imobilizari B. relevanţa. 1. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB.950 354. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie.050 900 200 200 -1. de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective si prezentarea. în mod rezonabil. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. în general. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deci ziilor economice. informaţiile privind unele probleme complexe. în alte cazuri. Flux net din activitatea de investitii Fluxuri din activitatea de finantare: încasari din emisiunea de obligatiuni încasari din credite primite de la banci Plati de dobânzi C. Variatia lichiditatilor (A + B + C) E. judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. Informaţia poate fi relevantă. prezente sau viitoare. nu este părtinitoare. Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 4. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare D. Inteligibilitatea O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute. totuşi.

Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. Astfel. Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. inevitabil. credibil. tranzacţia încheiată. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii si valorii lor. în aceeaşi manieră. e) Integralitatea Pentru a fi credibilă. totodată. plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei. 4. să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară. influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.b) Prevalenta economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor si cu realitatea economică. Utilizatorii trebuie. nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere. indiferent dacă sunt latente sau realizate. ci sunt recunoscute în masa 27 . Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. Răspuns: Elementele care definesc performanţa financiară sunt veniturile şi cheltuielile. informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidenţieze în contabilitate. Care sunt elementele care definesc performanţa financiară a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicităţi definiţiile. deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. dar si prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. Comparabilitatea Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (după cum aţi putut observa. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici. cât şi la câştigurile/pierderile. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. 355. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. performanţa acestora şi modificările poziţiei financiare. în astfel de circumstanţe. exercitarea prudenţei nu permite. cât şi de diferite întreprinderi. adică lipsită de influenţe. c) Neutralitatea Pentru a fi credibilă. Totuşi. durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. dar nu sunt trecute în contul de profit şi pierdere pentru a nu fi distribuite. o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. refe-rindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor. si nu doar cu forma lor juridică. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi si de-a lungul timpului pentru acea între prindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică. De exemplu. cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. o întreprindere înstrăinează un activ altei părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective şi cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. rezervele din reevaluare răspund definiţiei veniturilor. în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. iar datoriile si cheltuielile să nu fie subevaluate. de exemplu. d) Prudenţa Cei care elaborează situaţii financiare se confruntă cu incertitudini care. prin selectarea şi prezentarea informaţiei. Există însă şi elemente care. precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Definiţiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare. subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punctul de vedere al relevanţei. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta.

energie consumată în scopuri tehnologice.m.000 500. ci va afecta capitalurile proprii (se recunoaşte ca primă de emisiune).. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor. cheltuielile de depozitare. 456 = 758 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unui venit în contabilitate.cheltuieli fixe 10.000 50. cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile.. % 1011 120. costurile de desfacere.m. regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final. Pierderea de 50. 357.m.m. Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B.i) ii) capitalurilor proprii). ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit.m.000 100. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. 27 . Aceste definiţii acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Argumentaţi soluţia.cheltuieli variabile 30. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. La definiţiile de mai sus răspund: veniturile şi cheltuielile în mărime brută. cheltuieli administrative 20. cheltuieli indirecte 40. • • • capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi. în costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului.m.m.000 u. % 1012 658 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unei cheltuieli în contabilitate. si anume: materiale directe. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. încasată peste valoarea nominală a acţiunilor emise nu se recunoaşte ca venit. care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii.000 u. nu trebuie să afecteze o cheltuială. ci va fi imputată capitalurilor proprii.000 20. pierderi din rebuturi 8.m.000 u.000 u. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.000 Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri". Potrivit cadrului conceptual al IASB. 358.000 u. iii) plusurile şi minusurile de valoare. din care: . Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor. 356. manoperă directă si alte cheltuieli directe de producţie. Soluţia contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acţiuni proprii este corectă? Argumentaţi răspunsul. în concluzie. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. Potrivit cadrului conceptual al IASB. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. astfel: pierderile de materiale. . Rezolvare: Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului..000 u. veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile. Soluţia de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni. Este corectă această soluţie? Argumentaţi răspunsul. suma de 20..000 u. în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli: • • cheltuieli directe 100.000 = 501 550. câştigurile şi pierderile..000 u.

si să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.000 10.000 17.000 u. în conformitate cu IAS 2.000 + 30.Costul de producţie = 100. pe o durată estimată de 7 ani.000 u. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u.103. = 135.m. 6814 = 397 3. /180 buc. Fie un utilaj cu un cost de achiziţie de 290.000 359. N-1 şi N. La 31.000 u.m.000 16.000 u. Rezolvare: In exerciţiul N-2: Valoarea amortizabilă = 290.000 16.m.000 Valoare realizabilă netă (în u.000 60.000 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar.000 9. 40.m.000 u. iar valoarea reziduală este reestimată la 15.000 9. Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 360.000 9. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.000 109. La închiderea exerciţiului N.m.) 20. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea în exerciţiile N-2.000 60. Rezolvare: Articole Cost de achiziţie (în u.000 u.m. conform IAS 16.000 106.000 x 90 buc.000 0 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Pierderea din depreciere = 106. şi o valoare reziduală estimată la 10.000 = 280.m.000 65.12.000 60.000/7 = 40.000 Valoare realizabilă netă (în u.m.000 .2) 18.000 10.m.000 27 . începând cu l ianuarie N-2. Acesta se amortizează linear.000 103.) 18.000 u.000 65.000 17.000 16.N.) 1 20.) 2 18. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N-1: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 .m.000 Valoare în bilanţ 3=min(l.000 u.m.000 109. managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani.m.000 106.000 + 10.000 = 3. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 135.10.

.N şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată conform IAS 36.m. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1.000 u.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 = 195.m. Valoarea netă = 1.000 .. 6813 = 2913 Cheltuieli din exploatare Ajustări pentru privind ajustările deprecierea instalaţiilor. Amortizarea anuală = 1.000 361. cheltuieli cu vânzarea 4 u. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 .520 = 80 u. Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31. Valoarea recuperabilă = max (500.000 u. metoda de amortizare lineară.12.000 . se estimează valoarea justă la 504 u.m.2 x 40.12.m.000/10 =100 u.m.15.000 Valoarea amortizabilă = 290.m. Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u.N se determină mai întâi valoarea contabilă netă: Costul = 1.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare. Rezolvare: La 31.000/3 = 65. şi o valoare de utilitate de 520 u. Fie următorul lanţ de participaţii: 80 27 .000 u. pentru deprecierea imobilizărilor 362.12. Pierderea din depreciere = 600 . 65.m.m.400 = 600 u. 520) = 520 u. 40.m.m.m. Durata reestimată = 5 ani Durata trecută = 2 ani Durata rămasă = 3 ani Amortizarea = 195.000 u. La 31.. La această dată.m. Durata de amortizare este de 10 ani.

605% 40% Control exclusiv Influenţă semnificativă Integrare globală Punere în echivalenţă în afara perimetrului de consolidare "" Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă 363.2% + 12% +13.01 31.75% + 2% = 40. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la o societate: Informaţii 01. Rezolvare: Societatea FI F2 F3 F4 F5 F6 Procentaj de control 70% 40% + 20% = 60% 70% 60% 55% 20% + 30% + 25% = 75% Procentaj de interes 70% 40% + 70% x 20% = 54% 70% 70% x 60% = 42% 55% + 40% x 20% = 63% 70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8.4% = 11.12 27 .2% = 53.2% 15% +10% = 25% 0 40% 15% x 42% +10% x 54% = 6.35% Tip de control Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Metoda de consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală F7 F8 F9 FIO 40% + 40% = 40% x 70% + 40% x 80% 63% = 28% + 25.4% + 4.7% 65% x 11. 7% = 7.Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare.3% + 5.

care are un salariu anual de 25.000 (costulbunurilor vândute) SF150 Consum materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 328 362 146 366 354 150 în timpul perioadei au fost utilizate în producţie materii prime în valoare de 1. inclusiv mese..012 u. cost al perioadei.m. g) vânzătorii primesc un comision de 30 u.000 u. + Obţinere produse finite . • Produse finite obţinute + Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei = Cost de producţie al perioadei 6./an.m.004 u.m.m. 362 u. pentru fiecare masă vândută.000 u.m.m..m.Costul bunurilor vândute = Sold final 345 146 u./masă. iar costul bunurilor vândute a fost de 6. Determinaţi: costul materiilor prime achiziţionate. = 366 u.m.m.732 u.m./masă./an pentru publicitate privind mesele. c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonaţi de către un responsabil.m. costurile de producţie ale perioadei şi costurile produselor finite obţinute. Sold iniţial 301 + Achiziţii . 364. cost direct sau indirect (pentru produsul „mese").m.770 u.000 u.732 u./an. e) salariul managerului firmei reprezintă 80.m.1. de unde rezultă: Achiziţii = 1.m. cost al produsului. + Achiziţii . de unde rezultă: Obţinere produse finite = 6. O întreprindere fabrică mobilă. Sold iniţial 345 + Obţinere produse finite .m. 354 u. Rezolvare: D 331 C _______Produse în curs de execuţie_____________ SI 362 l SF354 D 301 C ______________Materii prime_________________ SI 328 l 1. b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m. Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii: variabil. f) firma cheltuieşte anual 30.000 u..004 u.Consuni = Sold final 301 328 u.m.732 (consum) SF366 D 345 C ______________Produse finite________________ SI 146 l 6.m.000 u. = 150 u.m.m.732 u. 6.6. d) amortizarea maşinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10.m.m.000 u. Rezolvare: 27 . Costurile asociate cu fabricarea meselor şi cu operaţiile generale ale firmei sunt următoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u.. fix.

asamblând pânza pe un suport achiziţionat. comisionul vânzătorului fiind de 5 lei/bucată. păpuşi de plastic şi maşinuţe. e) salariul managerului. pânză x 10 lei/buc.500 suporturi x 20 lei/suport 290. Clasificaţi următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioadei. costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziţionat pentru păpuşi. + 9. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele.500 lei Cost unitar / umbrelă = 432. Societatea ALFA produce umbrele de soare. b) amortizarea maşinilor folosite pentru păpuşi.500 umbrele x 15 lei/umbrelă 142.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. A vândut în cursul lunii 8.000 lei + Cheltuieli directe de asamblare = 9.500 de umbrele. şi a asamblat 9.53 lei/umbrelă + 5 lei/umbrelă = 50.000 lei Obţinere produse finite: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 432.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 lei 27 . d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuşi.a b c d e f g Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect - Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei 365.500 lei = Cost de producţie 432.500 lei / 9.500 lei Vânzare produse finite: 411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 510. Rezolvare: a b c d e Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost direct Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al produsului Cost al perioadei 366. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleţi de pluş. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.53 lei/umbrelă Cost complet = Cost de producţie + Cheltuieli de desfacere = 45.500 umbrele = 45. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: • Materii prime şi materiale directe = 10. în luna mai a cumpărat 10. c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele.53 lei/umbrelă Venituri din vânzări: 8.000 de pânze la 10 lei bucata şi 11.000 buc.500 umbrele x 60 lei/umbrelă = 510.

X 8lei/buc=80.000 buc. comisionul vânzătorului fiind de 7.Cheltuieli = 16.000 buc.000 umbrele x (60 lei/umbrelă -7.000 buc.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5.25 lei/umbrelă) -16.000 de umbrele. = 18.500 lei / 18.500 umbrele x 5 lei/umbrelă (comisioane vânzare) + 45. Societatea ALFA produce umbrele de soare. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10.000 buc.000 lei Achizitie 10.000 umbrele x 42.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. Societatea deţinea la începutul perioadei 10.000 umbrele = 42.000 lei Panza C D Si 5. 270. X 8lei/buc=80.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10.000 de suporturi la 20 lei bucata.75 lei/buc.000 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 lei 368.) / 20.500 umbrele x 45.53 lei/umbrelă = 387.) / 20.000 buc. + 15. 162. primul ieşit).000 lei Cost de producţie 769. X 15 lei/buc=75.000 de umbrele.005 lei Rezultat = 510.000 lei Achizitie 10.000 de umbrele la preţul de 50 lei/bucată.000 lei Suport C 28 .000 buc.25 lei/umbrelă = 885. în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat. în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul intrat.000 buc. x 8 lei/buc. şi a asamblat 18.000 buc. = 9 lei/buc.500 lei Cost prelucrare = 18.75 lei/buc.000 buc.000 buc. şi a asamblat 18.500 lei + 16. 337.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata.000 buc. asamblând pânza pe un suport achiziţionat. x 18. în luna mai a cumpărat 10.000 buc.000 lei Panza C D Si 5.000 buc. Societatea deţinea la începutul perioadei 10. CMP suport = (5.75 lei/umbrelă = 160.000 lei Suport umbrelă = 18. comisionul vânzătorului fiind de 2.005 lei 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 387. Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele. Societatea a vândut în cursul lunii 16. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 lei Suport C CMP pânză = (10. • + + = Pânză umbrelă = 18.000 lei Achizitie 15. X 10 lei/buc = 100.495 lei (sold 711) = 512.75 lei/umbrelă Cost complet = 769.5 lei/bucată. x 9 lei/buc. + 10.000 buc. în luna mai a cumpărat 10.000 lei .25 lei/bucată.500 lei Rezultat = Venituri .8. x 15 lei/buc.000 buc. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. X 10 lei/buc = 100.995 lei 367. X 15 lei/buc=75. x 10 lei/buc.500 lei Cost unitar = 769.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 buc X 20 lei/buc=300.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15. x 20 lei/buc. Societatea a vândut în cursul lunii 16.produselor finite Descărcarea de gestiune: 8.000 umbrele x 7.000 de suporturi la 20 lei bucata. x 15 lei/buc. Societatea ALFA produce umbrele de soare.

160. capacitatea normală de producţie 1. / 1. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie Cost de producţie = 5.000 buc.000 lei Rezultat = Venituri .000 lei = Cost de producţie al perioadei 21.5 lei/umbrelă = 80. x 10 lei/buc.5 lei/umbrelă) = 805.750 C Valoare ieşiri LIFO = 750 buc.000 lei x 750 buc. capacitatea reală de producţie 1. ea vinde 900 bucăţi la 35 lei/bucată.5 lei/umbrelă Cost complet = 765. + 150 buc. evaluate la 25 lei/bucată.000 lei + Cost prelucrare = 18.000 lei = Cost de producţie 765.000 lei Cost unitar = 765. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucăţi de produse finite.000 umbrele x (50 lei/umbrelă -2. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 buc. cheltuieli indirecte de producţie 12.000 buc.000 umbrele = 42. capacitatea normală de producţie 1.000 buc X 20 lei/buc=300.000 bucăţi. în cursul lunii ianuarie.000 lei 370.000 lei + Cheltuieli variabile 8.000 buc.000 lei.000 lei.000 lei. în următoarele condiţii: cheltuieli variabile de producţie 5. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.200 bucăţi. x 25 lei/buc. 270.000 + Cheltuieli fixe x Capacitatea reală de producţie /Capacitatea normală de producţie = 4. x 28 lei/buc.000 buc.000 lei. x 15 lei/buc.000 umbrele x 42. Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie: Cost de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie • Cheltuieli directe 10.500 24.000 buc.Achizitie 15. 2. / 1. în cursul lunii ianuarie.000 lei / 750 buc. în cursul lunii ianuarie. x 25 lei/buc. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 lei + Cheltuieli de vânzare (16.000 bucăţi. cheltuieli fixe de producţie 4.000 buc. 28 .000 lei + 4. lei D SI Intrări SF 345 Produse finite 250 buc.5 lei/umbrelă) .000 lei / 18. 335. pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat. + 8. x 8 lei/buc. 750 buc.000 lei. = 28 lei/buc. + 13. din care variabile 8.000 lei 369. SC ALFA SA obţine produse finite.000 lei.16.750 lei 371.000 lei • Pânză umbrelă = 10.000 lei + Suport umbrelă = 5. capacitatea normală de producţie 1.: 24.___________________________3. x 28 lei/buc.000 lei Cost unitar = 21.000 lei. x 20 lei/buc.000 umbrele x 2. din care variabile 8. cheltuieli indirecte de producţie 12. x 15 lei/buc. = 8. primul ieşit).000 lei.000 bucăţi.Cheltuieli = 16.000 lei x 750 buc.

m. / 2. 374. 25.m. / 1.000 u.000 lei (cheltuieli fixe) x 1.000 6. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16. din care variabile 8.000 u. Aceasta are un stoc iniţial la produse finite de 3.000 u.500 buc. = Cost complet 375. Aceasta cumpără materii prime în valoare de 6. din care cheltuieli fixe de producţie 5.m. capacitatea normală de producţie l . • + = + Materii prime consumate Salarii şi amortizări Cost de producţie Cheltuieli de desfacere 5. 4.000 u.000 lei (cheltuieli variabile) + 4.000 lei.000 u.000 u.000 bucăţi. iar stocul final este de 2.000 buc.000 buc.m. = 5. iar stocul final este de 2.000 u. + 6.m.000 lei (cheltuieli directe) + 8. Care este costul subactivităţii? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l .) = 1..Capacitatea reală de produc-tie / Capacitatea normală de producţie) = 5.000 28 . 2 1.000 lei 373. în cursul lunii ianuarie. .m.000 lei.m.000 lei.m.m. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16.m.000 u. = 22.000 u. reprezentând o cheltuială a perioadei.250 lei Costul subactivităţii nu influenţează costul produselor.000 lei x (l . C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări .000 u.000 u. SC GAMA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 15. Rezolvare: D SI SF c 301 Materii prime 1.000 u. cheltuieli indirecte de producţie 12..m.000 lei x (l . Stocul iniţial de materii prime este de 1.000 buc. Care este costul subactivităţii şi cum afectează acesta costul produselor? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l .m.Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = 10. Societatea BETA produce ciocolată.000 bucăţi. în cursul lunii ianuarie.000 lei 372.2.1.000 buc.000 Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.000 u. 16. capacitatea reală de producţie 1. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6.000 u.750 buc.m.m. cheltuieli indirecte de producţie 15. Calculaţi costul de producţie şi costul complet. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 lei.000 lei. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. Stocul iniţial de materii prime este de 1.000 u. iar pentru distribuţie sunt de 4.m. si un stoc final de 5.000 lei.Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie) = 4.000 u.m. / 1.000 u.m.000 lei.000 lei.500 bucăţi.000 2. capacitatea normală de producţie 2.Stoc final = 1. Societatea BETA produce ciocolată.) = 1.000 lei.

000 lei b) Ieşiri: 7.000 u.000 lei.000 301 Materii prime C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări .000 lei şi un stoc final de 1.000 lei din care: b1) pentru maşini utilizate de angajaţii care se ocupă de vânzări: 100 baterii x 10 lei/baterie = 1. înregistrate: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 76. Dintre acestea. Societatea a început perioada cu un sold iniţial la producţia în curs de execuţie de 1.000 lei 5. din care: b21) produse finite: 90% x 75.000 lei.Stoc final = 1. înregistrate: 301 Materii prime = 401 Furnizori 80.000 lei. iar pentru distribuţie sunt de 5. în cursul lunii a cumpărat 8.000 lei = 5. la producţia finită. la costul bunurilor vândute.000 lei.lei.000 SF Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6. iar la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5.000 lei.000 lei = 67.000 lei. Rezolvare: D SI 1.000 lei 1. b2) pentru producţie: 7.000 lei 23. Societatea DEVON produce automobile.000 de baterii la costul de 10 lei/baterie şi a scos din stoc 7.000 lei.m. Calculaţi costul de producţie si costul complet.000 lei 17. înregistrate: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 20. totodată. Care este costul bateriilor care apare: la materii prime.600 baterii x 10 lei/baterie = 76.000 lei.000 baterii x 10 lei/baterie = 80. 100 au înlocuit bateriile din maşinile utilizate de angajaţii firmei care se ocupă de vânzări. 90% a fost terminată şi transferată în depozitul de produse finite şi doar 30% din stoc a fost vândut. la costul de distribuţie? Rezolvare: a) Achiziţii: 8.250 lei 28 . la producţia în curs.600 de baterii în cursul lunii. 2.000 lei .250 lei.2.000 lei.000 lei 6. iar restul au fost montate în maşinile produse de firmă.000 lei • + + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5. se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1. înregistrate: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 67.500 lei din care: b211) vândute (descărcarea gestiunii): 30% x 67.000 lei 376.000 lei 16.000 lei + 6.000 6. societatea are stoc iniţial la produse finite de 3.500 lei.500 lei = 20. Din producţia lunii.500 baterii x 10 lei/baterie = 75.

din care pentru producţie 60%.840 lei 11. salarii manoperă directă 14.000 lei 3.000 lei 7.000 lei. amortizarea maşinilor productive 18. Cost baterii în costuri de distribuţie = 1.800 lei Coeficient de repartizare K = 4. Calculaţi costurile de producţie.000 lei pentru B.000 lei 377. grad de subactivitate 20%.48 x 8.000 lei. salarii pentru personalul de distribuţie 12. Folosind costurile directe ca bază de repartizare.000 lei.500 lei.000 lei x 85% = Cheltuieli ale perioadei 12.000 lei = 960 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 0. A şi B.000 lei .000 lei.500 lei 3.000 lei.000 lei l .000 lei (subactivitate 10%).48 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0.800 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (2. Rezolvare: • Materii prime consumate + Salariile muncitorilor + Amortizări = 8. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10.000 lei 800 lei 4.700 lei 41.000 lei (din care pentru producţie 60%). 840 lei 28 .500 lei = 47.000 lei .000 lei 10.000 lei.4.250 lei 5.000 lei.000 lei 15.8. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 8. amortizarea vehiculelor de distribuţie ale societăţii 15. costuri directe 2.250 lei.000 lei 2.000 lei.840 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 2.000 lei x 60% + Amortizarea maşinilor productive = 18. Rezolvare: • Salarii personal distribuţie + Amortizarea vehiculelor de distribuţie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii = 4. calculaţi costul de producţie pentru A şi B. din care fixe 1.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0. salarii pentru personalul de distribuţie 2. salarii pentru muncitori 4.960 lei Produs B 8. cheltuieli indirecte 5. publicitate 1.000 lei x 60% = Cost de producţie 8. Rezolvare: • Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = 1.250 lei 4.000 lei = 3. amortizarea vehiculelor managerilor 10. amortizarea maşinilor productive 8.300 lei 379. Deci: 1.000 lei 4.18.000 lei.000 lei. Cost baterii producţie în curs = 7.000 lei + 8.000 lei 960 lei 2. Se fabrică două produse.600 lei 2.000 lei x 80% = Cheltuieli indirecte de repartizat 4.600 lei 378.48 x 2. Cost baterii materii prime (sold 301) = 4.stocurilor de produse b212) nevândute: 70% x 67. b22) producţie în curs de execuţie: 10% x 75.400 lei 21.000 lei .000 lei = 7.200 lei 2.000 lei. Cost baterii în costul bunurilor vândute = 20.000 lei x 10% + Cheltuieli de producţie = 4.000 lei pentru A şi 8. chirie 4. grad de utilizare a capacităţii de producţie 85%. Cost baterii produse finite (sold 345) = 47.000 lei. chirie 4.000 lei. Determinaţi suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societăţii.

875 x 5.000 lei = 29. iar cheltuielile generale de administraţie sunt de 500 lei.000 lei amortizare = 15.625 lei Produs B 5.000 lei 2. A şi B.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2.500 lei în atelierul 1 si de 7.000 lei.875 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1. salarii indirecte 10. A şi B. pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3.375 lei 12. Baza de repartizare este costul direct.000 lei 5.000 lei pentru A şi 20. costul unei ore de manoperă fiind de 10 lei.000 lei pentru B.000 lei + 5. Se produc două produse.000 lei b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.625 lei +16.000 lei) manoperă directă baza de repartizare = 2.000 lei 2.000 lei 5. costul de producţie este acelaşi.5 x 4.000 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.000 lei în atelierul 2. iar B.000 lei 10.000 lei 12. costuri directe 10.000 lei şi amortizarea maşinilor folosite pentru ambele produse 5. b) numărul de ore de muncă directă. Calculaţi costul de producţie pentru A şi B utilizând ca bază de repartizare: a) materia primă.000 lei manoperă directă = 10.000 lei manoperă directă = 5.000 lei 9.625 lei 16. Rezolvare: a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.375 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 12. Rezolvare: 28 .5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2.000 lei) materii prime baza de repartizare = 1. în atelierele 1 şi 2.000 lei +12.375 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3. manoperă directă 400 ore pentru A şi 200 ore pentru B.000 lei pentru A şi 5.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3.000 lei materii prime = 5.000 lei Indiferent de baza de repartizare. A se produce doar în atelierul 1. 381. Comentaţi impactul bazelor de repartizare.000 lei Coeficient de repartizare K = 15. Se produc două produse.000 lei pentru B.000 lei 17.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4.875 x 3.000 lei 4.000 lei materii prime = 9.375 lei = 29.380. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.625 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1. Calculaţi costul produselor finite A şi B.000 lei Produs B 5.000 lei + 2.000 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 17.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15.5 x 2.000 lei 4.000 lei salarii + 5.

000 lei = 5.554 u.000 ore) numărul de ore de manoperă directă baza de repartizare = 5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 5 x 1. = 20.m. Determinaţi cifra de afaceri la prag şi intervalul de siguranţă.000 lei Cheltuielile generale de administraţie nu se includ în costul de producţie. costuri directe 10.14.m.Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru atelierul 1 în care se fabrică cele două produse: Coeficient de repartizare K = 7.25 x 10.000 lei (5.400 u.000 ore pentru A şi 3.000 ore pentru B.400 u.846 u.500 lei Produs B 20. iar la produsul B soldul iniţial la producţia în curs este de 500 lei. Se produc două produse.000 lei + 20.m.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 5 x 3.000 lei . Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.000 lei 15.500 lei Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului B = 0.Producţia în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie Produs A 10.500 lei.000 lei pentru B.Costuri fixe Marja costurilor variabile = 53.846 u. Cheltuielile indirecte aferente producţiei sunt de 22.m.000 lei + 7. cheltuielile fixe 14.000 lei = 2. Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate Produs A 10.000 lei = Cost de producţie 12.m. Cum se interpretează aceşti indicatori? Rezolvare: Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri .m.500 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (10.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0. Calculaţi costul produselor finite A şi B obţinute.000 lei 5.000 lei cheltuieli indirecte atelierul 2) 32. Rezolvare: Cheltuieli indirecte de repartizat = Cheltuieli indirecte totale 22.000 lei. x 14.000 lei Produs B 20.25 x 20. A şi B. Baza de repartizare este numărul de ore de manoperă directă: 1.000 ore + 3.78 u.036 u. 28 .m.000 lei 16. sold final O.Costul subactivităţii 2.000 lei pentru A şi 20.000 lei 2.006. iar soldul final este de 1.500 lei 34.000 lei = 20.25 Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului A = 0.400 u.. CAcr = (53.000 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate + Producţia în curs la începutul perioadei .m. = 38.500 lei 382. şi costul variabil 32. costul subactivităţii este de 2.) / 38.554 u.000 lei.000 lei Coeficient de repartizare K = 20.000 lei 500 lei 1.000 lei 1.m.000 lei = 5.m.000 lei 383.000 lei = 15.000 lei 12. . La produsul A a existat producţie în curs la începutul lunii de 1.554 u.000 lei.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (1.

000 u.000? 28 . • Cifra de afaceri = 5. pentru a obţine un rezultat nul. Cheltuieli variabile = 5.000 u.78 u../buc. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.m. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14. costuri fixe 5.m.400 u.006.m.000 u.m./buc.000 lei 50.m.m.400 u..CA = 60.m.m.m.22 u..000 lei 10.000 u. costuri fixe 10.000 lei = 30. x 12 u./produs Marja costurilor variabile q x 2 u.m. x 10 u.78 u.000 lei Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile CAcr = (60.000 u.? Rezolvare: = = Cifra de afaceri q x 12 u.000 buc.) / 10.m.CAcr = 53.m.000 u.20.m.. = 30.m.m. Profit 7.. 1.000 u. x 5.m.000 u. 384.m.000 de produse. Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi? Rezolvare: Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi evidenţiază coeficientul de siguranţă dinamic.m.30.m.m./produs Cheltuieli fixe________________________________________5.554 u.393. Is = CA .000 de produse. Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi? Rezolvare: Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi evidenţiază Intervalul de siguranţă.000 u. adică este necesară o cifră de afaceri de 20. 386.m.000 de produse. O societate vinde în prezent 5. I = CA .393. cheltuielile fixe 14.000 u..m. rezultă q = 6.Cifra de afaceri la prag este cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe şi variabile degajând un rezultat nul./produs .m.m.036 u. = 7. O societate vinde în prezent 10. cost variabil unitar 10 u. 385. cost variabil unitar 10 u.5. 387.006. .78 u. = 33. şi costul variabil 32. O societate vinde în prezent 5.006. Intervalul de siguranţă arată cu cât poate să scadă în mărime absolută cifra de afaceri pentru a nu se obţine pierderi. Ce cantitate trebuie vândută pentru a obţine un profit de 7.. preţ de vânzare unitar 12 u./produs Cheltuieli variabile q x 10 u.m.000 u.000 u. Rezolvând ecuaţia q x 2 u.m. preţ de vânzare unitar 12 u.22 u.m.000 produse. costuri fixe 5. cost variabil unitar 10 u. = Marja costurilor variabile 60.000 buc.m. 2.000 u.m.m. preţ de vânzare unitar 12 u.. . adică în cazul de faţă cifra de afaceri poate să scadă cu 33. Din calculele anterioare Cifra de afaceri critică este 20.m.m.m. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0. pentru a nu se obţine pierderi.m.000 u.m.

000 produse. 388.m. + 2. cost variabil unitar 10 u. Costuri fixe_________________________________________ 10.000 produse. ecuaţia este: q x 2 u.Rezolvare: = = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit q x 12 u.000 produse.m. = Profit 10. în cazul în care profitul trebuie să fie 14.000 u.000 buc. Deci vânzările trebuie să crească cu 12.m./produs ./produs q x 2 u. O societate vinde în prezent 10.000 produse pentru ca profitul să rămână tot 10.. Rezolvând ecuaţia q x 2 u.m.m.m.m.000 u.m.000 de produse.10.000 produse x 5% = Cifra de afaceri = 10.m.m.m.000 u.000 produse = 2.m.m.000 u.m.000 u.000 u.000 u./produs q x 10 u. = Profit 10.m./produs Cheltuieli fixe_______________________________________10.m. = Profit 10.500 produse x 12 u. 10.000 u. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10./produs .m..000 produse.000 u.000 produse . Costuri variabile = 10. = Marja costurilor variabile 20.000 produse x l O u.m.m. costuri fixe 10.000 u. O societate vinde în prezent 10. 12.m. 389.000 produse .500 produse..000 lei. q = 12.m. Rezolvând ecuaţia q x l u. x 12 u./produs 120.m. Cantitatea trebuie să crească cu 20.10. Costuri variabile = 10 u. Cheltuieli variabile = 10.000 u./produs .m. = Marja costurilor variabile 20.000 u.000 produse +10.m.m.m.m./produs = 20.m.000 u.m.000 u. 105./produs =11 u.000 u.m.10.000 u.000 de produse.000 u. x 10 u.000 u. Se vor vinde: 10.000 u.m.m. O creştere a publicităţii cu 2. 28 .000 u.m.m.m.m./produs = Marja costurilor variabile q x l u.m.500 produse x 10 u.m.000 u.m.000 u.m.000 u.10..m. = 14.000 u. publicitate = Profit Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu l ./produs 120.m.000 buc./produs + 10% x 10 u.m. = O u. cost variabil unitar 10 u.m.m.Cheltuieli variabile q x 11 u. Cheltuieli fixe ___________________________________ 10./produs = Marja costurilor variabile Costuri fixe = 10. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant? Rezolvare: Calculul profitului iniţial: Cifra de afaceri = 10.000 produse x 12 u. rezultă q = 20. preţ de vânzare unitar 12 u.m.m. 0 u./ produs Cifra de afaceri q x 12 u.000 u./produs _____________________________10.m.000 u./produs Costuri variabile = 10.m./produs 100.000 produse = 10. 126.000 u. Se estimează o creştere a costurilor variabile cu 10%.000 u. 9. 21.m.m.m./produs 100..000 u. costuri fixe 10.... preţ de vânzare unitar 12 u. ar antrena o creştere a vânzărilor cu 5%.m. rezultă q = 5.

cheltuielile variabile corespondente sunt de 60.000 produse +10.500 produse.5 lei şi s-ar investi în publicitate suma de 2. cost variabil unitar 10 lei.000 lei Costuri variabile = 10.000 lei. Dacă ar creşte preţul cu 0.0.000 lei.000 lei = Marja costurilor variabile 20.000 lei. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 10.000 lei = Marja costurilor variabile 20.500 lei Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 10. iar cheltuielile fixe sunt de 20.000 produse x 10% = 11. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 produse x 11.000 produse x 10 lei/produs 100. vânzările ar creşte cu 10%.500 produse x l O lei/produs 105. Cu cât va creşte procentual rezultatul societăţii în condiţiile creşterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor rămâne nemodificate)? Rezolvare: Cifra de afaceri 100.000 lei .000 de produse.250 lei Costuri fixe___________________________________________ 12.000 lei Costuri variabile = 10. preţ de vânzare unitar 12 lei.000 produse x 12 lei/produs 120.000 lei = Profit 6.000 lei Costuri fixe___________________________________________ 10.5 lei/produs.000 lei = Profit 10.500 lei = 3.000 lei + 2.6.5 lei/produs = 11. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 lei Se vor vinde: 10.5 lei/produs = 12.000 produse. O societate vinde în prezent 10.5 lei.5 lei/produs 126. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 11.000 lei 28 . costuri fixe 10.000 de produse.000 produse + 500 produse = 10.000 lei Se vor vinde: 10.250 lei. Preţ de vânzare =12 lei/produs .500 lei Costuri fixe__________________________________________ 10.000 lei publicitate = 12. 392.5 lei/produs 131.000 produse x 10 lei/produs 110. cost variabil unitar 10 lei.250 lei Costuri variabile = 10.000 lei = Profit 14.000 lei = Marja costurilor variabile 26.000 produse x 10 lei/produs 100. Preţ de vânzare =12 lei/produs + 0.000 lei.000 lei Costuri fixe___________________________________________10. vânzările ar creste cu 500 bucăţi.500 lei Costuri variabile = 11.000 lei = Marja costurilor variabile 16.000 lei.000 lei.250 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 4.000 lei = Profit 10. preţ de vânzare unitar 12 lei. Cifra de afaceri a unei societăţi este în prezent de 100. costuri fixe 10.000 produse x 12 lei/produs 120. Dacă ar scădea preţul cu 0.500 produse x 12. Costuri fixe = 10.500 lei 391. O societate vinde în prezent 10.000 lei.5 lei/produs.390.

Cheltuieli variabile X lei = Marja costurilor variabile 50.000 lei 29 . iar nivelul levierului operaţional este 5.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________ 20.000 lei Profit 20. societatea sa produce 500 bucăţi din produsul P (singurul produs fabricat).000 lei Creşterea procentuală a rezultatului = 20. Rezolvare: Varianta veche: . x 700 lei/bucată = Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe = Profit Varianta nouă: Cifra de afaceri = 500 buc.000 lei Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei = Marja costurilor variabile 350.000 lei în maşini de producţie ar avea drept consecinţă scăderea costului variabil unitar la 300 lei. x 300 lei/bucată 150.000 lei Cheltuieli variabile X = 200. pe care îl vinde cu 1.000 lei 150.000 lei Cheltuieli variabile 60.000 lei/bucată . în situaţia de faţă.000 lei Dacă CA = 250.000 lei • Cifra de afaceri 200.000 lei.000 lei / 5 = 10.000 lei .000 lei Cheltuieli fixe Y = 50.Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei 50.000 lei = 66% 393. Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei.000 lei Cifra de afaceri = 100.000 lei Profit 30. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile). Cifra de afaceri a unei societăţi este de 200.000 lei 394.000 lei Marja costurilor variabile 40.000 lei .10. de unde Rezultat = 50.000 lei.000 lei 100. x l .50.000 lei. marja asupra cheltuielilor variabile este de 50.000 lei = = Cifra de afaceri 110. Managerul societăţii analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că un efort investiţional suplimentar de 200. x l .000 lei 500. prezentaţi diferite calcule care l-ar putea ajuta să ia decizia respectivă.000 lei + 100.000 lei 350.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________20.000 lei . iar costurile fixe totale sunt de 100.000 lei = Profit 250.= = Cheltuieli variabile 60. Managerul unei mici societăţi de producţie este interesat de structura costului întreprinderii sale. Cifra de afaceri 250.000 lei / 30.000 lei Marja costurilor variabile 50. Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri creşte la 250.000 lei.000 lei? Rezolvare: Levierul operaţional (Lo) = Marja costurilor variabile / Rezultat.000 lei = 40.000 lei Cheltuieli fixe_______________________________________100.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________Y lei = Profit 10.000 lei bucata.Cifra de afaceri = 500 buc.000 lei x 10% = 110. Astfel.000 lei = 150.000 lei/bucată 500.

1 lei/kg .000 lei = 135.000 lei. Abaterea de preţ = Oe x (Pe .000 lei = 0.000 bucăţi din produsul său o cifră de afaceri de 225. pentru care s-au consumat 3.2 kg) x 3 lei/kg x 2.000 lei Marja costurilor variabile 100.000 lei. Abaterea de cost la materii prime = -600 lei + 380 lei = -220 lei.000 lei. O societate realizează prin vânzarea a 15.000 buc.000 lei Pentru ca societatea să nu suporte pierderi. în cursul perioadei s-au fabricat 2.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________40.000 lei Cheltuieli fixe = 30. Abaterea de consum = (Qe .000 lei + 30.Qs) x Ps = (1. împărţite astfel: materie primă (variabile): 105.cost de achiziţie 3 lei/kg.95. x 9 lei/bucată Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Pierdere 225 .000 bucăţi produse = 1.9 kg .834 bucăţi.000 bucăţi din produsul său.000 lei • = = Cifra de afaceri = 1 5 .000 lei. unde: Qe .preţul efectiv P .000 lei -5.000 bucăţi de produse.000 lei.000 lei + 45. x (3.Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile .000 lei 0 lei 396.000 lei Profit 60.000 lei 135 .consum unitar pentru manopera directă: 2 ore.9 kg.000 lei.000 buc. achiziţionată la 3. cantitatea pe care trebuie să o producă şi să o vândă este q.Cheltuieli fixe = Profit Rezolvând ecuaţia q x 6 lei/bucată .000 lei + 20.800 kg / 2. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .preţul standard 397. suportând pierderi de 5.000 lei. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: . personal (jumătate variabile şi jumătate fixe): 60. .9 kg x 2. Managerul societăţii cunoaşte faptul că are capacitatea de a produce şi de a vinde până la 20. • Cifra de afaceri .cantitatea efectivă Qs . Care este cantitatea de produs fabricată si vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105. Rezolvare: Consumul efectiv de materie primă pentru o bucată produs finit este 3.consum unitar de materie primă: 2 kg. Costurile suportate pentru producerea şi vânzarea acestui produs sunt de 230. 29 . =-600 lei. rezultă q = 15. Calculaţi abaterile pentru materia primă.800 kg de materie primă.000 lei 90.cantitatea standard Pe . diverse (fixe): 20.= = Cheltuieli variabile 150.3 lei/kg) = 380 lei. amortizare imobil şi maşini de producţie (fixe): 45. q x 15 lei/bucată q x 9 lei/bucată q x 6 lei/bucată -95.Ps) = 1.000 lei 95.000 x 1 5 lei/bucată Cheltuieli variabile = 1 5 .000 lei = 95.000 lei 395.1 lei/kg.000 buc.

în cursul perioadei s-au fabricat 3. Producţie.timp efectiv Qs .000 5.timp standard Te .000 buc. Abaterea de cost la manoperă = 1. = 6. Abaterea de timp = (2.000 buc.tarif standard 398. unde: Qe . precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul următor: 29 . Desen.000 Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizionare.000 2.Qs) x Ts Ts= 10 lei pe oră Consum unitar efectiv pentru manopera directă pentru un produs = 6.Tg) = 2. Rezolvare: Abaterea de timp = (Qe . Tariful efectiv pe oră este de 68.200 ore consumate = 11 lei pe oră.. Abaterea de tarif = Qe x (Te . întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind indirecte: Cheltuieli Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare lei 1.800 lei + 6. Acesta prestează servicii astfel pentru celelalte centre: încălzire -100% Desen +20% Producţie +50% Vânzare cu amănuntul +10% Vânzare angro +20% Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru.180 lei = 7.980 lei.000 bucăţi de produse.200 ore x l buc.tarif efectiv TS . = 2.200 lei.200 ore de manoperă.tarif orar 10 lei. Vânzare cu amănuntul. = 1. / 3.10 lei/oră) x 3.06 ore.000 500 30.000 buc. Calculaţi abaterile pentru manopera directă. costul total al manoperei fiind de 68.2 ore) x 10 lei/oră x 3.000 5.000 10.06 ore . Vânzare angro. după următoarea schemă de repartizare (în procente): Cheltuieli/centre Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare încălzire 5 50 5 20 20 Desen 5 20 40 35 20 Producţie Vânzare cu Vânzare amănuntul angro 10 50 30 20 5 5 10 50 40 10 10 20 50 20 40 30 20 60 Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire.800 lei.200 lei / 6.180 lei.06 ore x (l l lei/oră . pentru care s-au consumat 6.

000 ore manoperă = 15.100 lei + 3.325 lei / 2.290 lei = 10.000 x 50% 2.000 = 2. 4.500 produse vândute = 4.290 încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul 1.276 lei pe produs vândut x 1.667 lei Vânzare angro: 4.225 Vânzare cu amănuntul 6. 2.000 500 x 40% = 200 30.500 1.250 produse vândute = 7.000 x 5% = 250 500x10% = 50 30.000 x 20% 10. Specificare Materiale consumabile Energie Servicii terţi Cheltuieli personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare Total cheltuieli indirecte ataşate centru 2. Calculaţi costul unei unităţi de bază de repartizare în fiecare centru. Calculaţi cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P. încălzire Total 6.000 x 20% = 2.25 lei Vânzare cu amănuntul: 7.750 lei + 1.000 x 20% = 10.040 lei /1.276 lei pe produs vândut 4.100 8.800 lei + 645 lei = 9.000 x 30.500 produse vândute Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă şi 500 ore-maşină şi că din acest produs se vând 750 de produse cu amănuntul şi 1.000 x 1.000x30% = 300 5.000 2.345 lei 29 .556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.000 5.000 1. Rezolvare: 1. Cheltuieli indirecte: Desen: 13.450 x 50% = 3.000 x 20% = 10.000 x 20% = 2.008 lei Producţie: 9.1625 lei pe oră-maşină Vânzare cu amănuntul: 9.040 lei pe oră manoperă Producţie: 18. Calculaţi suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele principale.500 35% = 40% = 10.Centrul Baza de repartizare Volumul bazei de repartizare Desen Ora de manoperă 1.000 x 5% = 30.040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3.250 produse vândute Vânzare angro Produsul vândut 2.000x5% = 1.040 lei Producţie: 15.290 lei = 15.450 13.450 x 10% = 645 Vân/are angro 6.000 x 10% = 3.000 3.500 12. 1.000 x 20% = 2.000x20% = 5.000x30% = 400 = 1.690 lei / 2.225 lei = 18.325 lei Vânzare cu amănuntul: 8.000 Calculaţi suma cheltuielilor indirecte ataşate fiecărui centru de analiză.445 lei Vânzare angro: 9. Desen: 15.450 Desen 6.000 600 10.000 oremaşină Vânzare cu amănuntul Produsul vândut 1.000 ore manoperă Producţie Ora-maşină 2.450 x 20% = 1.000 6.250 produse = 5.556 lei pe produs vândut Vânzare angro: 10.000x50% = 5.000 = 2.400 lei + 1.000x50% = 500 5.000 Vânzare angro 1.000x40% = 5.000 x 20% 10.581.290 Producţie 6.000 ore-maşină = 9.250 de produse angro.690 lei Costuri unitare: Desen: 15. 1.400 3.000 2.445 lei /1.000 x 10% = 3.000x5% = 1.000 2.800 9.000x5% = 250 500x50% = 250 30.750 15.000x10% = 50 50 100 5. 3.000x60% = 2.1625 lei pe oră-maşină x 500 ore = 4.450 x 20% = 1.

5 lei pe minge. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de analiză): Cheltuieli/centre Servicii externe Personal Amortizări Aprovizionare 2. Nu există stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie. Titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare.000 de mingi. Calculaţi costul de producţie global şi unitar. Comisionul achitat societăţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este de 1%. 400.000 lei.000 lei 598.000 10.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune.000 155. Cifra de afaceri a societăţii este de 850.000 120. c.000 Producţie 20.000 lei / 50. Ulterior se vând 1. Rezolvare: D SI Achiziţii SF 13. b. Se achită prin bancă suma de 30.000 lei . în anul următor se încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15.000 lei Cost de aprovizionare 27.000 lei / 50.000 lei Rezultat global 225.000 lei.000 175.000 mingi = 10.10. 1. 29 .96 lei pe minge.000 lei 80.000 lei.000 lei 301 C Materii prime Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13. iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. 2.000 lei.000 mingi = 11.000 lei 120.000 200. vânzarea şi încasarea titlurilor. Calculaţi costul complet global si unitar.000 lei + 5. nici de produse finite.000 240.000 Distribuţie 5.36 lei pe minge.000 Total 37.000 lei = 203. • Cost de producţie global + Cheltuieli de desfacere = 50. Calculaţi rezultatul global şi unitar.000 mingi = 4. încasarea făcându-se ulterior în numerar.399. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13. achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului. s-au produs şi s-au vândut 50.000 lei 175.000 25.000 • Consum materii prime + Servicii externe de producţie + Salarii producţie + Amortizare producţie = Cost de producţie global 203.000 lei. plata ulterioară a vărsămintelor şi încasarea dividendelor.000 lei = Cost complet global Cost complet unitar = 598.000 lei.000 de acţiuni cu preţul de l leu/acţiune.000 lei 20.000 lei + 25.000 lei / 50.000 lei Rezultat unitar = 225.000 15.000 lei 518.000 Achiziţiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 10. • • • = Cifra de afaceri 850.000 lei 518.000 lei. iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumă de 10.000 lei Cost complet global___________________________________598. Se cer înregistrările contabile privind: a. Cost de producţie unitar = 518. 3. O societate-mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 50.000 50.000 lei + 200.

Achizitie titluri 261= % 50000 5121 30000 2691 20000 Plata comision intermediar: 622=5121 500 2. A-ceastă participaţie îi asigură un procent de control de 30%.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului: % =2131 Echipamente tehnologice 360. privind: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung.înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340.000 lei -virarea rezervei la venituri: 1068 Alte rezerve = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20. amortizarea anului N 60. de transport.000 – 300.000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor mijl. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. c) încasarea împrumuturilor la scadenţă. unul în valoare de 50. calcul dobanda 50000 x 15%=7500.000 . b. (a). la o valoare negociată de 320. plata ulterioara a actiunilor achizitionate: 2691=5121 20000 dreptul de a primi dividende: 461=7611 15000 Incasarea dividendelor: 5121=461 15000 3.000 263 Interese de participare 300. înregistrările contabile legate de participarea societăţii ALFA la constituirea capitalului social al societăţii BETA. animalelor şi plantaţiilor 60.000 lei -descărcarea gestiunii: 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare = 263 Interese de participare 170. Se cer: a. Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entităţii nou-înfiin-ţate BETA SA cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340. vanzarea a 1000 act x 2 lei=2000: 461=7611 2000 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 1000 act x 1 6641=261 1000 Incasarea creantei : 5121=461 2000 401.000 lei.000): 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40. 3.000 lei. Dobânda anuală se calculează la o rată de 15%.01. Ulterior.000 lei. entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social. b) dobânda anuală si încasarea ei. Acordare credite % 2671 2675 = 5121 50000 100000 150000 2.055/2009.000 lei unei alte societăţi. O entitate acordă la 01.N două împrumuturi pe termen de 5 ani.000 lei (b) -vânzarea titllurilor: 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 320.000 lei unei filiale şi altul în valoare de 100. înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor. durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani. iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani. conform OMFP nr. 100000 x 15%=15000 Inregistrarea veniturilor din dobanzi % 2672 2676 = 766 22500 7500 15000 Incasarea dobanzii anuale 5121= % 2672 2676 22500 7500 15000 29 Incasarea imprumuturilor la scadenta .000 lei. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.000 lei 402.1.

000 Dobânda cuvenită în anul al doilea 25. Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate d. motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.000 b.000 lei 5121 = 763 5. La începutul anului N.055/2009: achiziţia titlurilor.000 lei 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung = 763 Venituri din creante imobilizate 5.10. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.000 lei pe termen de 2 ani.000 21.000 3. a.000 lei d).000 lei b) 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 5. societatea trebuie sa realizeze o recalculatie a acesteia la nivelul intregii perioade de imprumut. filiala a intrat în stare de faliment. a).000 Încasarea dobânzii în primul an 50.N cursul bursier a scăzut la 180 lei/acţiune. Ulterior. 31.000 lei 5121 = 2671 25. Pe data de 30.N+1 acţiunile sunt vândute la cursul de 215 lei/acţiune.12. privind: • acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an. • înregistrarea dobânzii cuvenite în anul al doilea. Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50. când se încasează şi dobânzile anuale.500 18.000 lei pe o durată de 2 ani.000*10%=5.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 668 = 265 2. sunt urm. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an. care se includ în contul de profit şi pierdere. privind:  acordarea împrumutului şi încasarea dobânzii pentru primul an. a) evaluarea la bilanţ a titlurilor. inreg. 2676 = 763 5. 3.500 c. entitatea ALFA SA achiziţionează 100 de acţiuni ale societăţii BETA SA la un curs bursier de 200 lei/acţiune şi le clasifică în categoria imobilizărilor financiare (scadenţa mai mare de 12 luni de la data bilanţului).5000 2. stornarea dobinzii inregistrate in cursul anului I 2676= 763 . a) 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. b) vânzarea titlurilor. Pe data de 31.000 lei obs. Rambursarea primei rate a împrumutului 50. 3.000*10%=2. contabilizarea dobinzii aferente intregii perioade de imprumut: 2676= 763 10000 404. O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50. acordarea împrumutului prin bancă 2671 = 5121 50.5121= % 2671 2675 150000 50000 100000 403.  recunoaşterea pierderii generate de starea de faliment a debitorului.ctb. adică în cursul celui de-al doilea an. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere.  rambursarea primei rate şi dobânda cuvenită pentru anul al doilea. • rambursarea împrumutului. conform OMFP nr.01.In conditiile in care societatea nu incaseaza in anul II dobinda aferenta anului I deja inregistrata. 663 = 2672 2.500 405.: 1. l O. 3.000 lei c).000:2=25.000 c) 30.500 29 .N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 265 768 20.N Recunoaşterea iniţială a datoriei 265 = 462 b).055/2009. conform OMFP nr.12. Arătaţi cum se înregistrează conform OMFP nr. 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50. • încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an.055/2009.500 lei 2672 = 763 2. 01. cu o dobândă preferenţială de 10% pe an.

500 1068 2.000 406.000 * 4/12 * 10% = 10.000 lei (3)Stocuri finale: 9.Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: d) 31. reducere comercială înscrisă în factura iniţială 10%.000 lei.10 % x 20.000 lei (12)Subvenţii pentru investiţii virate la venituri: 131 = 7584 3. produse vândute la preţ de vânzare facturate 20. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.000 lei = 4. salarii datorate 6.000 lei– 3. subvenţii de exploatare 2.000 lei.000 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:.500 265 18. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3.000 lei.000 = 18.000 lei (5)Produse obţinute în cost producţie: 345 = 711 15.09.000 lei.10.000 lei = 24.N Evaluarea venitului financiar adus de investiţie în anul N: venit financiar = 300.000 lei: D 345 C Si 12.000 lei + 15.000 (produse obţinute) Sf 3. privind: • achiziţia obligaţiunilor la O l .N Recunoaşterea dobânzii la data bilanţului 5187 = 766 10.000 (achiziţie) C Sf 9.000 lei: soldul final al contului 345 este 3. pe baza informaţiilor de mai sus. • evaluarea venitului financiar adus de investitie in anul N.0557 2009.000 de obligaţiuni pe termen lung.500 lei (11).leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja 0 29 .N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 1068 = 265 2. la un cost de 160 lei/titlu.000 lei. (1)Stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei: soldul iniţial al contului 301 este 3. Pe data de 01.000 15.N Recunoaşterea cuponului 265 = 462 320.000 lei.12.000. amortizarea clădirilor 700 lei.000 b) 31.000 lei (8)Amortizarea clădirilor: 6811 = 2812 700 lei (9)Salarii datorate: 641 = 421 6.000 lei: D 301 Si 3.Reducere comercială = 20.000 lei (6)Produse vândute în preţ de vânzare facturate: Net commercial =Preţ de vânzare . • recunoaşterea dobânzii la data bilanţului. înregistrările contabile conform OMFP nr. valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu. iar scadenţa este la 5 ani. stoc final de produse nevândute 3. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.055/2009.000 lei c) 31.000 lei: 711 = 345 24.000 768 1.12.N entitatea ALFA SA a achiziţionat 2.09. b) să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut din exploatare. conform OMFP nr.000: 4111 = 701 18.000 lei (4)Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 12.000. Dispuneţi de următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei 3.000 lei (10)Salarii plătite: 421 = 5121 6. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plăteşte la fiecare 6 luni.000 lei + 10. Se cere: a) să se prezinte.000 e) 30.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.000 lei.N.000 lei (2)Achiziţie stocuri de materii prime: 301 = 401 10.500 lei.000 lei: 601 = 301 4. produse obţinute în cost de producţie 15. 3. 3.000 lei– 9.000 lei.000 lei. stocuri iniţiale de produse finite la cost de producţie 12.12.000 407. stocuri finale de materii prime 9.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 21. Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii ) = 12. a) 01.000 lei.000 lei şi plătite 6.Subvenţii de exploatare: 445 = 741 2. achiziţia de stocuri de materii prime 10.000 lei (7)Stoc final de produse nevândute 3.09.000 lei.000 10.

500 700 200 Indicatori Marja comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE Sume 0 20.000 5. (1)Obţinere produse finite la cost producţie: 345 = 711 10.000 = 13.500 lei (6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.000 lei 641 1. amenzi datorate autorităţilor române 600 lei.500 19.(1) 0 601 9.leiVenituri 707 701 711 MC PE VA 741 Sume 0 13.000.000 lei: 711 = 345 3.000 1.100 29 . între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate l . pe baza informaţiilor de mai sus.000 4.3. contribuţii cu caracter social 900 lei.000 comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE C 9.500 0 607 601 641 6451 6452 Cheltuieli Sume 0 1. 3.000 (descărcarea gestiunii) 408. dobânzi datorate 400 lei.500 lei 6451 700 lei 6452 200 lei 666 400 lei 6581 600 lei (12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20.000 lei (2)Vânzarea produselor finite la preţ vânzare: Net comercial =Preţ de vânzare .000 D 24.000.500 lei (3)Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute.000 lei.701 711 MC PE VA 741 18.500 19.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.800 lei.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: . Se cere: a) să se prezinte.000 (1) Contul 711 se prezintă astfel: 711 15.000 lei.Reducere comercială = 15.500 lei – 4.000 lei: 711 = 345 3. b) să se calculeze marja comercială şi excedentul brut din exploatare.000 lei (5)Salarii datorate: 641 = 421 1.500 lei 701 13. reducere comercială acordată pe o factură ulterioară 10%. vinde 30% din ele la preţul de 15.500 lei şi plătite 1.055/2009.400 lei = 16.000 0 20. înregistrările contabile conform OMFP nr.500 7.000 1.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.000 (produse obţinute) Sfd 9. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10.000 lei.500 lei: 4111 = 701 13. -9.000 – 10% x 15.000 lei =. adică 30 % x 10.000 lei (4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.000 5.500 lei 711 7.000 lei Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20. salarii datorate 1.000 641 2.500 17.000 6.800 lei (7)Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei (8)Contribuţia unităţii la fond şomaj: 6452 = 4371 200 lei (9)Dobânzi datorate: 666 = 1682 400 lei (10)Amenzi datorate autorităţilor române: 6581 = 462 600 lei (11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = % 601 1.

La 31.185. =  + + + = = = + = Plăţi privind achiziţia filialei (1) Plăţi privind achiziţia clădirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii (1) Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri Total activ Datorii (1.12.000 lei Încasări: 30. în cursul exerciţiului N au avut loc următoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în natură 50 lei.000 lei La data de 31.000 euro la cursul zilei de 4.m.12.800 lei 1.000 lei 2.000 lei Sfd 15. salarii: 10. conversia datoriilor în capital 20 lei. capitaluri proprii aferente exerciţiului N-l: 600 lei.000. încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei.200 lei -6.000 Euro reprezintă 15.500 lei 200 lei 2.000 lei – 838. Cursul leu/euro la 01.500 lei/€ = 352.N era de 4.500 lei.000 lei.500. numerar 2.000 lei Plăţi 20.000 Euro x 23. 29 .000 lei 7.5 lei/€ si de 15.500.000.2 lei/€.055/2009.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei 410.000 lei/€ = 720. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4.000. rambursări de capital în numerar către asociaţi 10 lei.000 lei Total încasări + sold iniţial 1. = 361.000 euro la cursul zilei de 4. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform OMFP nr.000.000 lei 411.6 lei/€.000 Euro x 24.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.500.100 lei/€.000 u.600 lei -4.000 lei Încasări 10.000 lei Total plăţi 838.000 euro la cursul zilei de 4.700 lei -3.100 lei 4. terenuri şi clădiri 4. valorile aferente trezoreriei nete a societăţii si diferenţa de curs nerealizată? Situaţia în contul 5124: D 5124 C Sold iniţial 10.600+1. creanţe 200 lei.000 lei.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială -2.500.200 lei pentru achiziţia clădirilor. Se dau următoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1.000 lei – 346..409.4 lei/€ şi de 10.N cursul era de 4.000 Euro x 24.000 lei Total încasări 955. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.500.000 u. Care sunt.000 Euro x 23.500.600 lei -2.000 lei 4.600 lei 4.000 lei. 3.000 Euro x 23. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.500 lei/€ = 235.000 lei + 15.m.500. furnizori 1.N soldul final de 15..500 lei. Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.000 Euro reprezentând 346.000.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 5124 = 765 15.500.000 lei/€ = 230. consum de materiale consumabile: 5.01. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.600 lei -2.000.000.000 lei = 15.000 euro la cursul zilei de 4.055/2009.1 lei/€.600 lei 412. şi plăţi de 20.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955. O societate care ţine evidenţa produselor finite la cost standard efectuează următoarele operaţii în cursul lunii august: consum de materii prime: 25.000 lei = 131. 3.. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N? Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului Rezultatul exerciţiului = 1.000 euro. conform regulilor stipulate în OMFP nr.600 lei.300 lei/€ = 486.3 lei/€.000 u.000.000 lei 2.600 lei.000 Euro x 24.000.000 lei Plăţi 15.m.000.

se obţin produse finite la costul de producţie efectiv de 40. se vând produse finite la preţul de 60. La sfârşitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.000 + 44.090 + 11.000 u.000 602 = 302 5.000 345 = % 44.000 + 10.. Soldul iniţial al contului 345 „Produse finite" este 5.000 11.000 u.000 11. min(4.000 316 SF 7.000 635 = 446 2.000 − 4.626 30 .000 711 = 345 11.000 K= 1. iar soldul iniţial al contului 348 este 1.000 u.000 Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli D 711 Variaţia stocurilor C 22.000 u.000+5. 4. costul standard este de 44. TVA 24%.400 f) descărcare gestiune 711 = 345 22.000= 71.000 u. TVA 24%.000 u.000 SF 5.000 Cifra de afaceri=grupa 70 + subvenţiile aferente cifrei de afaceri=60.000-316 = 4. D SI 345 Produse finite C 5.000 e) vânzare produse finite 411 = % 74.640 (11.000 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite= -0.m.m.000 înregistrare depreciere 6814 = 394 684 În bilanţ produsele figurează la valoarea 4. Calculaţi cifra de afaceri şi rezultatul din exploatare. (diferenţă nefavorabilă în negru).690 Rezultatul exploatării= 78.000 g) prod. Cerinţe: a) b) c) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000 u.m.000 + 2.000 + 4. sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11.000 u.316-57.m.m.000 2.061*44.. sunt utilizate produse finite pentru acţiuni de protocol la cost standard de 11..061*Rulajul creditor 345=-0.000 − 3.690 = 20.000 40.684 . finite acordate gratuit salariaţilor 421 = 701 11...m.000 641 = 421 10.684 2.000 4.316 Cheltuieli = 25.000 49. cost standard al produselor finite vândute 22.061 5.684 (diferenţă favorabilă) i) înregistrare diferenţe de preţ aferente ieşirilor 348 = 711 Costul produselor finite = 5..m.000 = = −0.000 u.000 D SI SFC 345 Diferente de pret la produse finite C 1.000) = 4.684 Evaluarea în bilanţ a produselor finite se face la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.400 701 60.055/2009.684 0 316 a) consum materii prime b) consum materiale consumabile c) inregistrare salarii d) obţinere produse finite 601 = 301 25. 3.684.000 711 40.000 4427 14.000 22. Calculaţi valoarea la care sunt prezentate în bilanţ produsele finite.000+11.000 11.m.m.684 = 4.000 348 4.000 =-2.000 * 24%) h) produse finite utilizate pentru acţiuni de protocol 623 = 345 11.000 44.600= 57.

000 u.000 act*1) 149 1.m.m.000 u.400 . Societatea ALFA prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 01.07.. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2. fiind emise 2.m.m. 3.(e) 1012 C SI 20.2 u.000 .000 u.000 (3. 3.000 de acţiuni la preţul de 1. în cursul exerciţiului N s-au realizat următoarele operaţii: s-a majorat capitalul social prin aport în numerar.055/2009. 4.000 b) distribuire dividende: 129 = 457 800 c) încorporare rezerve: 106 = 1012 3.m.m.055/2009. amortizare cumulată 2.000 lei.000 u. pe acţiune. rezultat reportat: 1.000 u.000 de acţiuni.m.000 u..000 u.m.000 u.majorare capital social 456 = % 2.m.000 = 4. s-au distribuit dividende în valoare de 800 u. La sfârşitul exerciţiului N. ALFA estimează o durată de utilitate de 20 ani.000 lei.000 (2.000 -8.000 = 4. au fost răscumpărate 2.(a) 3. 414. care au fost ulterior anulate. D 105 C SI 3. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni.000 u. SF 2.000 de acţiuni. Să se prezinte înregistrările contabile. privind: a) b) c) d) achiziţia clădirii.m.01.5 u. amortizarea clădirii. s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.000 u.400 (2000 act*1.000 -Valoare netă contabilă = 6..m.000 u.m.800 u.000 u. (c) SF 23. reclasificarea clădirii în categoria stocurilor. a). La sfârşitul exerciţiului N+l valoarea de inventar a clădirii este estimată la 34..m. 2.000 u.incasare aport: 5121 = 456 2.000 act*1. rezerve: 2.000 u.m.. s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3. TVA 24%.m.N-1 o clădire la un preţ de 40. La 01..000 u..transferare capital social nevărsat la capital social vărsat : 1011 = 1012 2.000 u.000 -2.000 d) reevaluare imobilizări -anulare amortizare cumulată 281 = 213 2.2) 1011 2. 30 .4.000 diferenţă pozitivă din reevaluare -înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare: 213 = 105 4.(c) 106 C SI 5.000 lei. valoare nominală l u. Societatea ALFA achiziţionează la 31. fiind distribuite gratuit 3.m. evaluarea în bilanţ a clădirii.m.m.. D 3..000 u.m.800 u.000 (2.000-2.000 (2. va loare justă 8.000 1041 400 .5) -anulare acţiuni % = 109 3. valoarea de inventar este estimată la 38. b) Calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N+l. conform OMFP nr.m.500 u.000 act*1.413.m.m.12.000 e) răscumpărare acţiuni 109 = 512 3.(d) D 117 SI C 1.m..N: capital social: 20.000 -Valoare justă = 8. rezerve din reevaluare: 3.m.000) D 2. a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus conform OMFP nr.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a clădirii şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător.5) 1012 2. preţ de emisiune 1.

000 u. C 20.000 415.000 u. reevaluate.m. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 60. D Cost VR sf N 213 60.N şi la 31. Capital social 23.000 + Rezerve din reevaluare 7. – 40.000 u.m. 3. 60.m.m.N) Valoare rămasă 60. al cărei cost este de 90. La 01. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.000 u.5%*2* 6 = 6.250 u.m. 12 416. Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N conform OMFP nr.m. din nou. 6ani 40.000 * 12. Contabila e) transfer subvenţie la venituri 50. şi care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.000 + Rezultat reportat 1.m.000 u.000 u. SF 1.000 u.055/2009. pe o durată de 6 ani.000 u.000 a) anulare amortizare b) diferenţă negativă din reevaluare (30. a) achiziţie instalaţie 213 = 404 90.m. d) NOTĂ: S-a presupus un sold iniţial al rezervelor de 5. Valoarea justă este estimată la 50.m. Vjustă sf N+1 50.m.m. e) = Cost Amortiz cumulată (N-1.000 u.) 30 . echipamentele sunt. conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor.m.m.500 (anulare) Vjustă sf N 30.m. 3. La 31 decembrie N+l. VR sf N+1 22.500 u.m.m.000 + Rezerve 2.800 Repartizarea profitului 800 = Capitaluri proprii 33. 281 = 213 6813 = 213 3.m.m. Valoarea justă a acestora este estimată la 30.000 u.500 u.000 u.000 u. începând cu l ianuarie N-1.07.5% 8ani 681 = 281 11.m.000 b) primire subvenţie 445 = 472 50.m.250 inreg.000 u.000u.000 u.800 u.000* rata amortizării lineare = 100 6 *2* = 11..000 c) încasare subvenţie 512 = 445 50.000 u.12.000 10.m. (anulare) 10.000 u.SF 7.250 472 = 7584 6.055/2009.m.000 * 2 = 20. conform OMFP nr. 7.000 u.N+1 ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.250 u.m. Dif poz 27. Echipamentele se amortizează linear.m. 40. La 31 decembrie N.N.000 d) înregistrare amortizare 90. întrucât se încorporau mai mult decât existau. o întreprindere obţine o subvenţie de 50.12. 8ani 12 100 = 12.000 u. pentru a achiziţiona o instalaţie.= -10.

000 u. 3. % = 2111 100.500 u.000 u.500 10.000 u. la 350.c) Amortizare N+1= 30.m.1012 – Sold final 1.Dobanzi platite 70 .000 u.000 C 750 130 (1) X = 1. = 27.1621 – Sold final 850 .m.500 u.intregul capital social subscris a fost varsat.000 u.1041 – Sold final 150 .) 417.m. a) sfârşit N-1 reevaluare teren 2111 = 105 50.m.500 u.) -pierdere din depreciere 100. D 1012 SI SF 1.m. Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300.000 u.prima de 130 lei a fost incorporata in capitalul social (alte cresteri de capital prin operatii interne nu au avut loc).nu au avut loc cresteri de capital prin aport in natura. 3.m.000 – 750-130 =120 D 130 (1) SF 150 1041 SI C 80 1) încorporare rezerve: 2) încasare capital social 3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 4) rambursare credit pe termen lung 1041 = 1012 5121 = 456 1011 = 1012 1621 = 5121 130 120 120 100 f) Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare : Încasări din majorarea capitalului social 120 lei Dobânzi plătite 70 lei Rambursare credit pe termen lung 100 lei 30 .m.m.m.000 = 7.m. – 22.000 17. Vjustă sf N-1 350.500 7.m. în exerciţiul N-1.000 u.m.1012 – Sold initial 750 . . 105 50.000 u.000 u.055/2009? D 2111 C Cost 300. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000 u. 6813 50. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare conform OMFP nr.m.1041 – Rulaj debitor 130 .m. 418. .m.1041 – Sold initial 80 Informatii suplimentare: .1621 – Rulaj debitor 100 .m.) < valoare justă (350.000 u.000 u.055/2009.000 . a fost reevaluat. b) sfârşit N -valoare recuperabilă (250. conform OMFP nr. între timp (din N-1 până în prezent).000 u. Ce înregistrări contabile sunt ocazionate de evaluarea în bilanţ a terenului.1621 – Sold initial 600 .500 27.m. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): . Dif poz 50.000 u.500 -înregistrare amortizare: -anulare amortizare d)diferenţă pozitivă din reevaluare (50. valoarea de inventar a terenului este de 250. 4ani 681 = 281 281 = 213 213 = % 7813 105 7. La închiderea exerciţiului N.

Sf 411 = 23.52 (9) D 4423 Plăţi = 8 + 84. D SI 301 20 620 (2) Achiziţie=620+45 -20=645 SF 45 C D 401 C SI Plăţi = 20 +799.+ = Contractare credit pe termen lung Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 350 lei 300 lei 419. RD 691 = 25.8 (3) 34. 3.48 – 5 = 69. Sf 371 = 26. Si 401 = 20. Si 411 = 17.72-140=714.): Si 301 = 20.8 607 = 371 40 lei 34.72 (5) 4426 161. Materiile prime si mărfurile intrate au fost achiziţionate. Sf 421 = 40.265 D 154.8 + 34. Si 441 = 2. Sf 301 = 45. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).72 713 575 30 . RD 641 = 700. RC 704 = 575. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u.8 (3) 6.72 28.72 (5) D SI 411 17 558 (1) 713(6) SF 23 C Încasări = 17 + 558 + 713 – 23 = 1. Si 4423 = 8. RD 601 = 620. Sf 401 = 140. RC 707 = 450. Si 421 = 20.88 SF 5 C SI 8 84. RD 607 = 40. Si 371 = 38. Sf 441 = 5.8 645 154.00 6.m.52 SF 140 D SI 371 38 40 (4) Achizitie=26+40-38=28 SF C D 246 (9) 4427 108 (1) 138 (6) C 26 C 20 799. Sf 4423 = 5.055/2009.48 (9) D 441 C SI 2 25 (7) Plăţi = 2 + 25 – 5 = 22 SF 5 D 421 Plăţi = 20 + 700 – 40 = 680 SF 40 1) vânzare mărfuri C SI 20 700 (8) 411 = % 707 4427 2) consum materii prime 601 = 301 3) achiziţie materii prime % = 401 301 4426 4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 5) achiziţie mărfuri % = 401 371 4426 6) prestare servicii către terţi 411 = % 704 558 450 108 620 799. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare conform OMFP nr.

6911 .800 421 700 C 4000 (7) D Plati SF 398 371 4250 2500 (2) Achiziţie=3000+ 2500 – 4250 =1250 SF 3000 C 202 441 C 600 (5) C Încasări = 100+2480+ 620.48 1. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă conform OMFP nr.700 = 2500 D SI D 4423 SI 0 Plăţi 472 (11) 472 (10) C 1) plată salarii 421 = 5121 2.Salarii platite 2.371 – Sold final 3.500 .000 480 6911 = 441 600 2.704 – Rulaj creditor .607 – Rulaj debitor 2.000 .480 2.641 . D SI 411 100 2480 (4) 620 (6) SF D Plăţi 2200 SF 1.48 lei 25 lei -239 lei .707 – Rulaj creditor .200 .200 2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 3) încasare avans 5121 = % 419 4427 4)vânzare mărfuri 411 = % 707 4427 5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 607 = 371 930 750 180 2.500 30 .4111 – Sold final 100 .000 450 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%). 3.52 84.401 – sold final .371 – Sold initial .4111 – Sold final 700 . Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .52 lei 680 lei 84.800 4.Incasari de avansuri de la clienti 750 4427 7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 8) înregistrare salarii 9) regularizare TVA 25 700 246 161. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate.605 – Rulaj debitor 2.g) 138 691 = 441 641 = 421 4427 = % 4426 4423 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 420.055/2009.000 4.401 – Sold initial 4.250 600 500 2.Impozit pe profit platit 202 . Avansurile încasate au fost reţinute la încasarea creanţei.265 lei 714.500 .

SC ALFA SA contractează la data de l ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: număr de obligaţiuni emise 6.N la valoarea de 5.700 c) dobândă N 6. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.700) b)încasare împrumut 5121 = 461 5. preţ de emisiune 0.m. valoarea justă stabilită fiind de 2. rata anuală a dobânzii 10%. 5ani 2.500 u.12.m. Ce înregistrări se efectuează. preţ de rambursare 1.000 * 1.500 lei.000. durata împrumutului 20 ani. 5. N+3) Valoare rămasă la sf N+3 C 3.1 lei.m. (anulare) 5. 30 . 20ani 900 f)amortizare prime. La sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa.m.055/2009.000 * 0.95) 169 900 (6. Rezerva din reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalaţiei.m. în anul N pentru acest împrumut obligatar? a) emitere obligaţiuni % = 161 6.m.000 8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică 411 = % 704 4427 620 500 120 558 450 108 h) % = 401 605 4426 9) achiziţie mărfuri % = 401 1550 371 1250 4426 300 10) regularizare TVA 4427 = % 780 4426 308 4423 472 11) plată TVA 4423 = 5121 472 12) încasare creanţă şi reglare avans % = 411 2375 5121 1445 419 750 4427 180 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 2375 lei 2393 lei 2200 lei 472 lei 202 lei -2. O societate comercială deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30.600-5.m. amortizată linear în 5 ani.892 lei 421.055/2009.000 u.000 oblig*1 leu*10% = 600 u.000 u. = 45 lei 20 ani e)rambursare rata 1.000 u.m. 666 = 1681 600 d)plată dobândă 1681 = 5121 600 6. 3. N+2.m. Vjustă sf N+3 2. Dobânda se achită odată cu rata anuală. VR sf N+3 2. ce înregistrări se efectuează în N+3 si N+4? D 213 Cost 5. In condiţiile aplicării OMFP nr.6) prestare servicii către terţi 7) înregistrare salarii 641 = 421 4. împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului.95 lei. 161 = 5121 6868 = 169 330 45 422. conform OMFP nr.000 u. Dif poz 500 u.000 u.000u.m. 3.1) 461 5.000 lei.000 * 3 = 3.700 (6. i) = Cost Amortiz cumulată (N+1.600 (6.600 =330 u.

TVA 24%. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. efectuând următoarele cheltuieli: consum de materiale în sumă de 2.000 500 1. 30 .960 211 4.720 212 3.000 2812 = 212 3. reţinerea din salariu a sumei.m.618 d) donare utilaj % = 213 4. 3. TVA 24%.600 b) imputare 4282 = % 2.m.m.000 u. a).000 f) lucrări desecare executate de o firmă % = 404 4.000 u.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60. c) înregistrare amortizare d) transfer 105 la 117 281 = 213 213 = 105 681 = 281 105 = 117 3.000 u. e) la sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş. TVA 24%.000 4426 720 e) amortizarea modernizării 6811 = 2812 1.m. 3.000 4426 960 425.000 u. -înregistrare amortizare 6811 = 2805 30.200 6582 800 Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635=4427 e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 167 4.000 u. donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4.000 u.m.000 u...000 -şi debit D: 8038 60.200 u.m. b) lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani. 2.m. se plăteşte factura.. chiriaşul execută lucrări de modernizare. pe o durată de 2 ani.m.000 u. se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4.m.m.000 u.m.primire clădire 205 = 167 60.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) e) f) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2. 424. cheltuieli cu energia în sumă de 1. + TVA 24%.000 / 2 ani) b) chirie lunară % = 404 992 167 800 4426 192 c) plată furnizor 404 = 5121 992 d) modernizări % = 404 3.000 281 400 6583 1.a) anulare amortizare b) diferenţă pozitivă din reev.m.000 / 2 ani) f) transmitere 2805 = 205 60.m.000 (60..728 7581 2.. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5. TVA 24%.m.m.m.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în sumă de 8. amortizat 80%.500 u.200 4427 528 c) reţinere din salarii 421 = 4282 2.000 u.000 Credit C: 8038 60. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u.000 u.000 u. societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren.000 2813 3.250 (2. – 2. 3. se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.. amortizat 20%.500 / 2 ani) 250 (500 / 2 ani) 423. a) lipsă echipament la inventar % = 213 2. Costul total al construcţiei este de 17.500 (3..m.. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. + TVA 24%. imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2.= 500 u..

000 4426 1.m. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1. 427. 391 . care plăteşte contravaloarea acestora.4. La sfârşitul anului N+l valorile contabile sunt: materii prime . d) sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u.000 u. c) sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u.000 b)Produse finite folosite ca acţiuni de protocol: 623 = 345 900 c)Plus de semifabricate la inventariere: 341 = 711 600 d)Produse reziduale distruse de incendiu 671 = 346 400 428.m.600 b) restituire ambalaje 419 = 4111 100 c) restul de 100 este reţinută de client 1) preţ de facturare ambalaje 419 = 708 100 2)TVA aferent ambalaje reţinute 4111 = 4427 24 30 .880 12.2.000 – 5. b) Produse finite: Val realizabilă netă (4.c) plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.080 232 8.000 lei şi produse finite .4..000 lei şi pentru produse finite 4. Se încasează creanţa clienţi.000 e) plată furnizor cu reţinere avans datoria totală = 6. b) societăţii vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei. 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt donate produse finite la cost standard de 9.160 426.m.000) <Val contabilă (4.920 5121 11.m. Restul ambalajelor sunt reţinute de client. b) sunt folosite pentru acţiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u. Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+l conform OMFP nr.000 lei.000 u.. iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime .200 + 14.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) vânzarea de mărfuri la preţul de 2. 3.000 lei.055/2009? a) Materii prime: Val realizabilă netă (2.680 707 2..880 d) recepţie la cost 212 = 231 17. 3. împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe principiul restituirii.500 lei.000 4427 480 419 200 -Descărcare gestiune 607 = 371 1.000 2..000 =12. TVA 24%. se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 6814 = 394 500 u.000 lei.000) =Val contabilă (2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.500).920 b) lucrări facturate pt prima perioadă % = 404 6.920 232 8.000). 345 .2.900 lei.000 345 9.000 4426 1.600 lei.200 c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17.m.m. cost efectiv 10. a).1.000 348 1.200 231 5. se anulează ajustarea pt depreciere existentă: 391 = 7814 700 u.m.vânzare mărfuri şi ambalaje 4111 = % 2. a) avans acordat antreprenorului % = 404 9.000 4426 1.080 404 = % 21. a)Donaţie produse finite: 6582 = % 10.880 = 21.000) % = 404 231 4426 14. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 .700 lei.

d) este acordat un avans de 2.200 381 5.000 lei.480 e) achiziţie utilaj % = 404 3.055/2009 pentru următoarele tranzacţii: a) se încasează un avans de 1.000 4427 240 5121 4.. Deoarece 20 bucăţi sunt deteriorate. cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.720 232 2. 3. e) se achiziţionează utilajul la costul de 3. a) achiziţie amnbalaje % = 401 6. b) sunt livrate semifabricate pe bază de factură la preţul de vânzare de 5.000 2813 2.000 b) diferenţa 3. 3.000 4426 1. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000 4427 240 b) livrări semifabricate 4111 = % 6.000 = 500 261 = 1068 500 c) încasare dividende 432. Societatea X achiziţionează ambalaje astfel: 50 bucăţi x 100 lei/bucată. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei pentru achiziţia unui utilaj.m.055/2009.şi descăcarea gestiunii 711 = 341 3.m. TVA 19%.000 4427 1.488 708 1. TVA 24%. f) se plăteşte datoria către furnizorul de imobilizări.240 419 1.000 lei.200 b) descărcare gestiune 608 = 381 2. Se dau următoarele informaţii în conturi la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8. TVA 24%. acestea sunt scoase din evidenţă.240 431.000 lei. reţinându-se avansul.200 702 5. reţinându-se avansul.200 . TVA 24%. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. Valoarea de aport a fost stabilită la 3. 3.960 d) acordare avans pentru achiziţia utilajului % = 404 2. Costul semifabricatelor este de 3. a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate % = 2131 5. 10 bucăţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/bucată. 30 .m.000 lei. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5.480 232 2.000 430. cheltuieli cu salariile personalului 14.000 u.500 – 3.plată avans 404 = 5121 2.000 261 3.000 lei.200 419 1.3) încasare creanţă 4) descărcare gestiune 5121 = 4111 608 = 381 124 100 429.000 u.000 c) vânzare ambalaje 4111 = % 1.055/2009.000 c) încasare creanţă cu reţinere avans % = 4111 6. TVA 24%.500 u. pentru livrarea unor semifabricate.720 2131 3.200 4427 288 Si 608 = 381 1. amortizarea cumulată 2. cheltuieli cu despăgubiri.m.000 4426 480 .000 lei.000 lei. c) se încasează creanţa clienţi.000 4426 480 5121 1. a) încasare avans 5121 = % 1.000 4426 720 f) plată furnizor cu reţinere avans 404 = % 3.

La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 2. Suma se încasează ulterior în numerar. Conform OMFP nr. societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60.000 lei 14. se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei. cheltuieli de transport facturate de cărăuş % = 401 624 4426 31 .055/2009. pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.400 c) 1. se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10.600 lei.000 4426 2. cheltuieli privind sconturile acordate 1.amenzi şi penalităţi 3.480 2.550 lei. 3.000 lei + TVA. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.000 lei 1.000 lei + TVA 24%.000 2.400 208 10. la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA.400 2. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani. preţul concesionării fiind de 80.000 lei.400 lei 42. sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei. se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4. societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii. 3. venituri privind ajustarea activelor circulante 1. achiziţie utilaj 6811 = 2808 % = 404 2131 4426 3. a) 1.000 (80. • salarii 4.000 4426 14. Societatea ALFA efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N: societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani.000 lei. în acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N: • consum de materiale auxiliare 4.000 480 2.000 b) achiziţie brevet invenţie % = 404 74. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 =18.600 lei 16. se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei.400 2.000 lei.333 (10. care se achită cu ordin de plată. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată. achiziţie program informatic % = 404 12.000 lei. redevenţă anuală 167 = 5121 4. înregistrare amortizare d) 1.000 lei 16. societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.400 lei. înregistrare amortizare 6811 = 2805 4. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei.000 lei + TVA 24%. pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2.000 / 3 ani) 12.400 10. se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 + 2. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată.600 lei. Amortizarea programului se realizează în 3 ani.000 lei 3.400 lei 433.000 lei + TVA 24%.000 lei + TVA.000 / 20 ani) 3.000 lei. primire în concesiune teren 205 = 167 80.400 205 60. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani. amenzi şi penalităţi Ajustarea valorii activelor circulante Total cheltuieli de exploatare Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) Venituri (ct 754 + ct7814) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 8.055/2009 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustării activelor circulante? j) + + + = k) = Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli cu despăgubiri.000 debit D: 8038 80.600 lei 16.

000 u. 435. clădire nefinalizată f) recepţie lucrări executate 6811 = 2813 6021 = 3021 641 = 421 231 = 722 % = 404 212 4426 g) 1. cheltuieli cu salarii 3. Valoarea nominală este de 2 lei/acţiune. Pe data de 01. Contabilizaţi conform OMFP nr.5 300 80 124 100 24 124 50 lei 434.000 (1.000 6.000 4.000 u.550 7.055/2009 următoarele operaţii: a) achiziţionarea a l .000 ( 10. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000 12. în conformitate cu OMFP nr. orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei.440 800 700 4. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnării contractului. eliberare spre prelucrare 711 = 341 h) obţinere produse finite 345 = 711 j) 1. c) anularea a 300 de acţiuni proprii. cheltuieli cu materiale auxiliare 2.m.m.3. deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă. a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat: 6.000 lei c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă.m. 3. vanz cladire: 461 = 7583 desc gestiune: % = 212 6583 2812 chiria anuala 612 = 401 40. obţinere semifabricate 341 = 711 2.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune. Preţul de vânzare este de 40.m.550 8. d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei/acţiune. b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei/acţiune. 3. surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului. orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat.000 u.000 / 10 ani) 4.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire.440 6.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34. imputare gestionar 4282 = % 7581 4427 3. 6. Chiria anuală plătită este de 8.000 8. descărcare gestiune 711 = 345 3.000 lei 40. acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură: 2.000 lei b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă.01.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.000 lei 281 = 212 12. iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.055/2009.000 6. încasare numerar 5311 = 4282 1. înregistrare amortizare e) 1.000 (500 act* 4) 141 500 anulare act: % = 1091 1.000 a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. înregistrare TVA 635 = 4427 k) transfer produse finite la magazinul propriu 371 = 345 l) 1.000 u. ach actiuni 1091 = 5121 4.000 lei 281 = 212 12.000 lei 40.500 (500act*5) 1091 2.200 (300x4) 1012 600 (300x2) 149 600 (300x2) vanz % = 1091 800 (200x4) 31 .000 act * 4) vanz actiuni 461 = % 2.000 1.000 421 = 701/7588 50 9. minus la inventar produse finite 711 = 345 2.

3.720 c) donaţie utilaj % = 2131 20.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA: 635 = 4427 960 lei 438. Contabilizaţi conform OMFP nr.000 2813 16..reţinere imputaţie din salariu 421 = 4282 3.000 şi transferare capital nevărsat în capital vărsat 1011 = 1012 3.000 4427 720 .055/2009 următoarele operaţii: a) se emit l .m.m. TVA 24% (factura).000 u. Durata împrumutului este de 6 ani.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune. rabat 10%. b) se emit l .000 1011 3. b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9.720 7581 3.. amortizat 80%. vânzarea de marfă A. vânzarea de mărfuri A. 300 bucăţi la costul de 45 lei/buc.000 b) 1) lipsă echipament la inventar % = 2131 9. c) donarea de către un terţ a unui utilaj în valoare de 20. Rata anuală a dobânzii este de 10%. amortizat 70%.000) 6582 4. 400 bucăţi la costul de 50 lei/buc. împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani. 350 bucăţi la preţul de 80 lei/buc..000 1041 1. 31 . încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 5%.000 2813 6.000 u. achiziţia de marfă A.461 149 600 (200x3) 200 436. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. care sunt anulate. Costul efectiv al produselor finite este de 50.055/2009 următoarele operaţii: a) produse finite acordate sub formă de donaţie.. TVA 24% (factura). valoarea nominală 3 lei pe acţiune. a) 1) emitere acţiuni 456 = % 4.m. 3.000*70%) 6583 2. a) produse finite acordate sub formă de donaţie 6582 = 345 50. în cursul lunii au loc următoarele operaţii: achiziţia de marfă A. 250 bucăţi la preţul de 75 lei/buc. Imputaţia se reţine din salariu. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%. remiză 4%. 3.000 u.300 (9.m. TVA 24% (factura). care este imputat unui salariat la preţul de 3.700 2) imputare salariat 4282 = % 3..000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.. Se încasează contravaloarea acţiunilor.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri" ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO. La începutul lunii iunie.000 u. Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv. întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăţi la costul de 40 lei/buc. d) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune.000 (80%*20. care sunt anulate.000 b) emitere împrumut din emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 7. Contabilizaţi conform OMFP nr. TVA 24%...000 c) 1) răscumpărare acţiuni 1091 = 462 500 (100 acţ *5) 2) anulare acţiuni % = 1091 500 1012 300 (100 acţ *3) 149 200 d) 1) răscumpărare 100 acţ*2=200 1091 = 462 200 2) anulare acţiuni proprii 1012 = % 300 1091 200 141 100 437. c) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 635 = 4427 12. TVA 24%.000 2) încasare împrumut 5121 = 456 4. TVA 24%.

125 lei .500 .5 = 2.2 .125 lei 100 buc*50 = 5.000 .880 lei . d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.750 (250 buc*75) 4427 4.500 =Cost de achiziţie +TVA 24%*12.128.000 +TVA 24%*19.000 lei 300 buc*45=13.Scont 5%*26.descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40.150 =Total 371 200 buc*40 = 8.5 = 10.m.000 lei 300 buc*40.m.066 Cost de achiziţie unitar = a) achiziţie mărfuri 12.500 1.m.000 lei 281 = 2133 16.560 =Total 23.achizitie: % = 401 24.025 lei 250 buc*40.800 d) vânzare mărfuri .880 -1.5 = 10.2 439.451.000 -1. 3.000 lei b) dezmembrare 992 lei % = 401 992 lei 800 lei 628 31 .000 1.000 .64 lei =Total 31.5 300buc % = 401 15.120 lei =Val netă comercială 26.achizitie: 4111 = % 33.000 =Valoare netă financiară 19.descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40.Scont 5%*20.5 = 10.664.125 lei: 607 = 371 15.125 lei 400 buc*50 = 20.880 4427 6.331.025 lei: 607 = 371 10.331.000 u.000 lei 300 buc*50 = 15. TVA 24%.m.150 = 40.150 2.000 u.916 b) vânzare mărfuri 4111 = % 23..Rabat 10%*13.contabilizare scont 401 = 767 1.000 u.000 lei 50 buc*40.5 = 12.64 lei .150 4426 2.344 .150 lei 250 buc*40.încasare creanţă 5121 = 4111 33. e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.536 lei 6.000 lei C 200 buc*40 = 8.000 4..D SI Rest Sold a) factura Preţ de cumpărare . c) se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comerţ. a) casare mijloc de transport complet amortizat 16.055/2009 următoarele tranzacţii/ evenimente: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.916 15.350 12. Contabilizaţi conform OMFP nr.800 371 20. şi piese de schimb de 2. b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u.5+100buc*50 = 15.contabilizarea scontului: 667 = 4111 1.066 371 12.000 lei -Remiză 4%*28.250 707 18.2 707 26.plata furnizorului 401 = 5121 24.344 lei =Valoare netă financiară 25.factura Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.800 .025 lei c) achiziţie mărfuri.000 4426 4.536 lei +TVA 24%*25.factura Preţ de vânzare 350 buc*80=28..560 .

Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.m.000 lei 506 = 5121 2. rata dobânzii anuală 10%.500 lei (250 161 oblig*10) 250 lei 6642 c) răscumpărare obligaţiuni 2. orice surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi amortizat pe durata contractului de leasing. d) la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.Diferenţa dintre 42. 441.000 lei 3024 2.000 lei (500 oblig*10) 31 .000 lei 167 8. pe obligaţiune. 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru. durata împrumutului 5 ani. întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei.000 = 8.000 lei 461 1. în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42. valoarea nominală 10 u. durata contractului de închiriere 4 ani.042.000 lei % = 161 10.Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar. 75 lei pe an: 12 = 170. societatea va redeveni proprietara bunului.000 u. a) emitere obligaţiuni 10. utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.055/2009.000 lei (250 oblig*8) d) anulare obligaţiuni 2. pe obligaţiune. 3.m. în conformitate cu OMFP nr.000 lei 3021 2.000 lei 6024 = 403 7588 992 lei 7. b) după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 11 u.07.000 lei 169 a) răscumpărare obligaţiuni 2.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului.. Rezolvare: 1. Pe 01.500 lei (250 161 = % 2.192 lei 4426 c) plată cu efect comercial 952 lei 401 = d) recuperare materiale auxiliare şi piese de schimb 7.500 u.m.55%.m.171 lei 5121 = 213 34.000 lei 3024 e) utilizare piese de schimb 2. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la această societate. La data vânzării.750 lei 506 = 5121 2. pe obligaţiune.000 lei 440.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt emise l .m. chiria trimestrială 3. 3. 3.171: 4 ani = 2.750 lei 2.000 lei 9. care se anulează.171 u. Rata implicită a dobânzii este 3.171 – 34. pe obligaţiune. o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj. rezultă că leasingul e clasificat drept leasing financiar 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.500 lei oblig*10) 506 2.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani a)La semnarea contractului: 42.000 lei 161 = 5121 5.171 lei b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 510 lei 8.m.N.000 lei 7642 500 lei e) rambursare rest 5. la data semnării contractului.000 lei % = 5.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune de 9 u.m.750 lei (250 oblig*11) b) anulare obligaţiuni 2. c) după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 u. care se anulează.750 lei % = 506 2. La sfârşitul perioadei de locaţie.

consum materii prime 601 = 301 22.700 lei) = 85.000 .inregistrare venituri .înregistrare amortizare D SI 4.000.850 (exclusiv TVA).370.000 + 19. datorii salariale (sold iniţial) 6.700.850 4426 5.6 18.sconturi primite 401 = 767 5.subvenţii aferente exploataării 5121 = 7411 4.055/2009.710 . Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare conform OMFP nr.320 = 22.510 lei 22.300. 3.300 lei 13.400.800 SF 5.300 lei – 57.700 lei 94.100 + + = + + + = l) Grupa 70 Variaţia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare m) Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare 84. venituri din sconturi primite 5.510 X= 4. ieşiri de produse finite la cost de producţie 75.800.442.100 23.574 301 23.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94.630 lei 2. cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.724 . Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.700 lei 57.înregistrare depreciere titluri de plasament 6864 = 591 1.plată salarii 421 = 5121 19.967.400 641 = 421 18.1000 = 18.700 .4 13.850.800.960 80.100.630 SF 5.obţinere produse finite 345 = 711 81.800 SFC 5.800 D Plăţi = 19. datorii salariale (sold final) 5.înregistrare servicii prestate de terţi 628 = 401 2.6 lei 443.667.descărcare gestiune produse finite vândute 711 = 345 75. obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.600 lei 4.800 .100.impozit pe profit 691 = 441 2. cheltuieli cu amortizarea 13. cheltuieli cu impozitul pe profit 2.Salarii datorate = 5.320.6 lei) + ct 7411 (4. materii prime (sold final) 5.600 81.630 .5.100+ 23.090 lei Cifra de afaceri netă = grupa 70 (80. salarii plătite 19.700 421 SI C 6.370 .210 lei = 37.700 lei: D 711 C 75. achiziţii de materii prime 23.800 – 6.000 lei 5.320 .300 .510. Rezolvare: .achiziţie materii prime % = 401 29. subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.850 411 = % 70X 4427 6811 = 281 301 C 99.800. Se dau următoarele informaţii (în lei): 31 .960.967.370 lei 18. materii prime (sold iniţial) 4.400 . cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800 .710.992.

Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare conform OMFP nr.500 lei 9.500.700.100.055/2009? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15.600.200 lei 8.800. produse finite (sold final) 3.500 lei 461 = n) descărcare gestiune active vândute 45. amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.200 lei 5. cheltuieli cu dobânzile 6.000 lei 281 28.500 lei 371 = f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.200 lei 151 = d) acordare sconturi 8. mărfuri (sold final) 4. 3.700 lei 371 7583 2XX 40.600 lei 666 = j) D 345 C SI 5.500.000 105.500 lei 31 .700.200 lei 6811 = c) reluare provizioane 5. iar restul pentru cheltuielile cu dobânda).100.500.000 lei 14.500 – Descărcare gest = 4.500 lei 6.100 lei 667 = e) achiziţie mărfuri 41.800 SF 3. venituri din prestări de servicii 14.500 106.700 Obţinere = 105.000 lei 106. venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105. achiziţii de mărfuri 41.800 lei 105.500 pentru cifra de afaceri. cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800 lei 626 = f) vânzare produse finite 105.500 + Obţinere – 106.500 (din care 9.200.100 lei 41.000. cheltuieli cu amortizarea 11.500 SF 4.000.000 lei 14.700 lei 105.500 lei 5121 = % 7411 7418 281 7812 4111 401 401 701 345 1682 15.000 lei % = 17.800 lei 711 = h) înregistrare dobânzi 6.100 Descăcare gest = 40.000.600 lei b) înregistrare amortizare 11.800 lei 9.100 lei 21.500 lei 7.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF + 41.000.800 lei 6.000 lei 11.200.700. venituri din vânzarea mărfurilor 60.700 41. valoarea contabilă brută a activelor cedate 45. venituri din cedarea activelor 21.700 lei 4111 = l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2.100 40. mărfuri (sold iniţial) 2.Venituri din subvenţii de exploatare 15.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5.000 lei 345 = k) prestări servicii terţilor 14.000 lei 411 = g) descărcare gestiune produse finite 106.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21.800 = 3.500 lei 45. produse finite (sold iniţial) 5.000 lei 1. venituri din exploatare privind provizioanele 5.000 lei 6583 n) + + Venituri din prestări servicii Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri 711 704 105. cheltuieli cu sconturile acordate 8.

în ceea ce priveşte amortizarea.m.m.000 amortiz + 500 distribuţie) 9. CPP după destinaţie Nr crt Elemente 1..500 lei 11.m. cheltuieli cu materii prime 20...100 lei 28.m..000 lei)+ ct 7411 (9. Din cheltuielile cu combustibil şi energie.000 u. cheltuieli cu combustibil şi energie 5. Cifra de afaceri netă 2. Intocmiţi contul de rezultate cu clasificarea pe funcţii.000 40. Cheltuielile secţiilor auxiliare 5..000 u. 31 . Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Sume 60.700 lei) + ct 701 (105.m.000 sal +7.000 u.000 4.900 lei = 70..000 u. sunt pentru administraţie şi 500 u.. chirii şi asigurări pentru fabrică 10. Cheltuielile de desfacere (2. sunt pentru distribuţie.m.m.000 22..000 u. 20% este pentru distribuţie şi 10% este pentru administraţie. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informaţii: venituri din vânzări 60.600 lei Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.000 u.000 amortiz + 500 combustibil 8. cheltuieli cu publicitatea 30. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3. Cheltuielile activităţii de bază (20.000 u. Se cunosc următoarele informaţii despre costurile si stocurile societăţii ALFA pentru exerciţiul N: cheltuieli salariale directe 60. sunt pentru producţie.m.000 u.. achiziţii de materii prime 125. 70% este pentru producţie. Cheltuielile indirecte de producţie 6.500 10. 500 u. cheltuieli de întreţinere a echipamentelor 5.000 u.000 u.200 lei 81.000 40. cheltuieli cu salarii 15.000 20. salariile managerilor 20.000 sal +2.m.m. şi 13 salariaţi cu salarii egale: 9 salariaţi pentru activitatea de producţie.m..000 u.000 u.200 lei 444.200 lei 7.m.500 3.500 lei – 81.000 u.000 lei 5.000 u.m.500 lei 152.m. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) 10.m. venituri din producţia stocată 10.000 sal +1.000 u. cheltuieli salariale indirecte 25.800 lei 40.m. 2 salariaţi pentru activitatea de distribuţie si 2 salariaţi pentru serviciile administrative.000 445. 4. cheltuieli cu amortizarea 10..000 combustibil) 4.m. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7.500 lei) = 129..000 u.900 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152. Firma are un manager care are salariul de 2.000 mat prime+9.+ = o) + + + = Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaţiile Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare 21. Cheltuielile generale de administraţie (2.000 amortiz + 4.m.. cheltuieli materiale indirecte 10.

000-40. sold final 15.000 SF 15.000 Achiziţii materii prime: Consum materii prime: 301=401 601=301 125.000 (constatare (descărcare stoc final gestiune) SFC 5.m.000-15.- cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor 15. 1.000 235. rezolvare D 301 Materii prime C SI 5.000 20.000 u.000 6.000 u.m.000 întreţinere echip +15.000 711=345 C 30.000 175.. Ştiind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400.000 175. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite obţinute în cursul perioadei.000 Obţinere produse finite: Descărcare gestiune 345=711235..000 235.000 u.000 D 331 Producţie în curs SI 25.000 5. stoc iniţial de materii prime 5.000 Anulare producţie în curs 711=33125.000 (obţinere) SF 40.000 60..000 SF 20.000+125.000+235. 2.000 235. stoc iniţial al producţiei în curs 25.000 20..000 Sume 400. întocmiţi contul de profit şi pierdere după funcţii pentru exerciţiul N.000 230. Salarii directe Total cheltuieli directe Costuri indirecte variabile (25.000 D 711 Variaţia stocurilor C 25.000 u.000 materiale directe) Costuri indirecte fixe (5. 3.000 35.000 salarii+10.000 D 345 Produse finite C SI 30. sold final 20.000=225.000 u..000 u. Consum materii prime + = + + + = Nr crt 1.m.000 u.000 125.000=115.000 u. 2. sold final 40.m.000 20.m.m..000 Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază 31 .. stoc iniţial de produse finite 30.m.000 amortiz) Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost producţie Elemente 115.000 (obţinere produse) 225.000 25.000 Constatare stoc final 331=71120.m.

fixe Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuielile de desfacere .. care are mai puţină experienţă.... 5...18..000 – 27..000 lei Din contul 301 rezultă un consum de: 8...000 60......... 8..... 6.............. Contabilul societăţii ABC a demisionat.12 8................000 10..............50.....000 Asigurare.000 Salarii de productie directe.......000 60.. Rezolvare: a) D Si 8.......000 27.......000 (preluat din contul de profit şi pierdere): 159...000 c) o parte de 80% din chirie corespunde producţiei...4....................... iar contul de profit şi pierdere următor a fost întocmit de noul contabil................ 10. ..chirii şi asigurări fabrică Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 115. motiv pentru care se cere să verificaţi modul de întocmire a contului de profit şi pierdere (după funcţii şi după natură)........000 16......000 Pierdere .000 Amortizarea echipamentului de vanzare.... Explicaţi erorile identificate în CPP prezentat..000 Salarii de productie indirecte.........01 31...........000 446......000 + 159....000 159.....450...32..000 lei 601 = 301 140..000 21............ restul sunt pentru activităţi administrative şi de distribuţie.. distributie si administratie. 9.....21........000 55..............000 170. 12.4.......26........000 301 Sf 27..000 20. b) stocurile se prezintă astfel: Informaţii Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 01...000 35.......000 30..variabile ......... înregistrat: 140....000 Până în prezent.000 lei 301 = 401 159..000 Amortizari echipamente de productie......000 Salarii pt..000 lei C 31 ....159...........75................90... Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la această societate: Vanzari..............000 115.......15..000 Achiziţie materii prime în valoare de 159.....publicitate Cheltuielile generale de administraţie ..................salarii directe Cheltuielile secţiilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie .....000 30....000 40.000 Utilitati..000 Chiria pentru fabrica............000 Costuri de publicitate ......................000 = 140..000 20.........000 lei.... Informaţii suplimentare: a) 60% dintre utilităţi şi 75 % din asigurare sunt pentru fabrică.......materii prime .........000 5..............000 30........ firma a avut profit în fiecare perioadă..000 Materii prime achizitionate...sal managerilor .. 7.

Eroare 1: În contul de profit şi pierdere nu figurează achiziţii materii prime ci Cheltuieli cu materii prime 140.000 lei b) Anulare sold iniţial producţie în curs: 16.000 lei 711 = 331 16.000 lei Constatare sold final producţie în curs 21.000 lei 331 = 711 21.000 lei c) D 345 C Si 40.000 303.000 Sf 60.000 Calculul costului de producţie al produselor finite obţinute: Consum materii prime 140.000 • + Salarii directe 90.000 + Amortizare echipament producţie 21.000 + Alte cheltuieli legate de producţie 52.000 (60 % x 15.000 + 75 % x 4.000 + 80 % x 50.000) = Cost de producţie al produselor finite obţinute 303.000 Înregistrarea costului de producţie: 303.000 lei 345 = 711 303.000 lei Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.000 + 303.000 – 60.000 = 283.000 lei, înregistrate: 285.000 lei 711 = 345 285.000 lei Situaţia în contul 711: 711 21.000 303.000 Sfc 25.000

D 16.000 283.000

C

Eroare 2: În contul de profit şi pierdere trebuia să figureze Variaţia stocurilor, sold creditor 25.000 lei 447. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m. valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.) Pierdere din depreciere= 1.000 u.m. 1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

448. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 110.000 u.m. Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete si să se calculeze amortizarea pentru exerciţiul N+2, conform I AS 16 „Imobilizări corporale".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 u.m. c) AmortizareN+2=
110.000 =36.666 u.m. 3ani

30.000 u.m. 35.000

b) diferenţă pozitivă din reevaluare = 110.000 - 75.000 = 35.000: 213 = 105

D 213 C Cost 105.000 30.000 Val rămasă 75.000 Dif poz 30.000 SF 110.000 (val justă)

449. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m. Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvari: Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată : 281 = 213 30.000 u.m. b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000: 6813 = 213 3.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

450. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. şi un mod de amortizare linear, în exerciţiul N+l se estimează o durată de utilizare mai mare cu un an şi o valoare reziduală de 500 u.m. La începutul exerciţiului N+2 se efectuează modernizări în sumă de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: Cost 01.01.N = 16.000 u.m. Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213

3.000 u.m.

b) N+1 Valoare amortizabilă = 13.000 – 500 = 12.500 u.m. Amortizare anuală =
12.500 = 2.500 u.m. (4 ani rămaşi plus un an) 5ani

c) anulare amortizare: 281 = 213 D Cost 16.000 VR sf N 13.000 VR sf N+1 10.500 2.000 SF 12.500 (val rămasă) 213 3.000 (anulare) 2.500 (anulare)

2.500 u.m. C

d) în N+2 înregistrare modernizare: 213 = 404 Valoare amortizare : 12.500 - 500 = 12.000 u.m. Amortizare anuală =
12.000 = 3.000 u.m. 4ani

2.500 u.m.

451. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârşitul exerciţiului N+l acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.000 u.m. în exerciţiul N+2 se reestimează valoarea reziduală la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungeşte durata de amortizare cu un an. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: D 213 C Cost 16.000 6.000 (anulare) VR sf N+1 10.000 Dif pozitivă 2.000 Vjustă sf N+1 12.000 3.500 (anulare) SF 8.500 (val rămasă) 32

Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. AmortizareN+1= 3.000 u.m. Amortizare cumulată = 6.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 6.000 u.m. 281 =

213

6.000 u.m.

b) înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare 12.000 – 10.000 = 2.000 u.m. 2.000 u.m. 213 = 105 2.000 u.m. c) În N+2 Valoare amortizabilă = 12.000 -1.500 = 10.500 u.m. AmortizareN+2=
10.500 = 3.500 u.m. 3ani

anulare amortizare cumulată 3.500 u.m. 281

=

213

3.500 u.m.

d) În N+3 Valoare amortizabilă = 8.500 – 1.500 = 7.000 u.m. Ani rămaşi 2+majorare cu un an = 3 ani. Amortizare =
7.000 = 2.333 u.m. 3ani

452. O societate a achiziţionat la 01.07 .N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 u.m., costurile de vânzare estimate sunt de l .000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12
Amortizare anuală = AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (76.000, 73.000) = 76.000 u.m. valoarea recuperabilă (76.000 u.m.) > valoarea rămasă (75.000 u.m.), deci utilajul nu este depreciat.

453. Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi:

32

Elemente Capital social Rezerve Rezultat

Societatea M 50.000 40.000 5.000

Societatea A 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Rezolvare: 1.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii A: Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Capital social 20.000 16.000 Rezerve 10.000 8.000 Rezultat 1.000 800 Total 31.000 24.800 2.Bilanţul consolidat al grupului prin metoda integrării globale: Capital social M = 50.000 + Rezerve (40.000 M + 8.000) = 48.000 +Rezultat (5.000 M + 800) = 5.800 = Total capitaluri proprii = 103.800
454. Societatea M deţine 20% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: Elemente Societatea M Societatea A Capital social Rezerve Rezultat 50.000 40.000 5.000 20.000 10.000 1.000

Alţi asociaţi (20 %) 4.000 2.000 200 6.200

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Capital social M = 50.000 +Rezerve (40.000 + 10.000 x 20 % ) = 42.000 +Rezultat (5.000 + 1.000 x 20 %) = 5.200 = Total capital propriu = 97.200

455. Societatea M deţine 60% din acţiunile societăţii BETA. M prezintă în bilanţ stocuri de mărfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 u.m. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare în bilanţul consolidat?

1.În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: 1.000 lei 607 = 371 1.000 lei 2.Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA: 500 lei 607 = 371 500 lei 3.Valoarea mărfurilor în bilanţul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.000 + 15.000 – 1.000 – 500 = 43.500

32

456. Societatea M deţine 70% din acţiunile ALFA şi 40% din acţiunile BETA. Acţiunile au fost achiziţionate la constituirea societăţilor. La 31.12.N capitalurile proprii cuprind: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Societatea M 60.000 40.000 10.000 Societatea ALFA 30.000 20.000 5.000 Societatea BETA 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N. M integrează pe ALFA: Capitaluri proprii ALFA Capital social 30.000 Rezerve 20.000 Rezultat 5.000 Total 55.000

Total

Societate M (70 %) 21.000 14.000 3.500 38.500

Alţi asociaţi (30 %) 9.000 6.000 1.500 16.500

M integrează pe BETA, partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 % Capitaluri proprii Total Societate M (28 %) BETA Capital social 20.000 5.600 Rezerve 10.000 2.800 Rezultat 1.000 280 Total 31.000 8.680 În bilanţul consolidat: Capital social M = 60.000 +Rezerve (40.000 M + 14.000 + 2.800) = 56.800 + Rezultat (10.000 M + 3.500 + 280) = 13.780 = Capitaluri proprii din bilanţ consolidat = 130.580.

Alţi asociaţi (72 %) 14.400 7.200 720 22.320

457. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei; cheltuieli cu salariile 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

a) înregistrare cheltuieli 2.000 lei 602 = 302 2.000 lei 3.000 lei 641 = 421 3.000 lei 1.500 lei 681 = 281 1.500 lei 500 lei 628 = 401 500 lei b) costul reparaţiei este recunoscut ca activ pentru că duce la creşterea duratei de utilitate 7.000 lei 213 = 404 7.000 lei

458. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei.

32

000 lei. Să se efectueze calculele şi înregistrările aferente utilizării şi vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". iar coeficientul de degresie este 2.000 lei Valoare amortizabilă 22.81 N+6 3005. Societatea A achiziţionează de la societatea B un utilaj al cărui preţ de achiziţie este de 520.46 0 100 = 12.500=9.39 1502.93 751.000 lei 6.000 lei.000 lei Amortizare anuală = 20.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 22.000 *90%=1.500 N+3 7. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5.46 751.000 lei.81 3005. de 510.000 lei 4 AmortizareN=5. TVA 24%.500 Anii De amortizat N+2 9. în acelaşi timp.000 lei urmată de o plată ulterioară. peste l an.000 lei 10. Cost 22. Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe*gr de activ + Producţie în curs la începutul perioadei .000 lei 281 = recalculare amortizare cumulată Valoare amortizabilă = 12.500 lei 281 5.500 lei.125 5343.5%*2 12.95 751.500 Valoare rămasă 7. La data de 01.Producţie în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie 6. 32 . La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 8 ani.000 lei.000 lei % 9.125 N+4 5343.5% 8ani = 2131 22.000 lei vânzare conform IAS 16 22. 7.000 14. valoarea reziduală este reestimată la 2. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 520.000 lei Amortizare cumulată = 10.000 = 5.85 2254.46 751.000 lei 2. Managerii estimează o durată de utilitate de 4 ani şi o valoare reziduală de 2.75 N+5 4007.25 1335.800 lei 2.5%*2 12. Calculaţi costul echipamentului.000 1.85 N+7 N+8 N+9 Total Cota = 281 2131 Cota 12.000 – 2. Pentru societatea B utilajul este produs finit.000 =20.46 9.000 lei 10.375 1781.000 lei 681 = anulare amortizare cumulată 10.5%*2 12.5%*2 10.Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.800 459.000 lei Amortizare anuală 2.000 lei 5121 7.000 lei.46 751.500 lei 6583 460.000 lei.000-2.000 lei AmortizareN+1=5.75 4007.93 1001.000 lei. Metoda de amortizare este cea lineară.01 . fie a unei plăţi la livrare de 30. Se decide trecerea la metoda degresivă.

595 lei 01.000 lei 30.5 472 = 766 Valoarea creanţei la 31.000 + = 88.12.N este 50.N încasare creanţă 5121 = 4111 c) 31. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare exerciţiului N.000 lei 471 b) plată imediată furnizor 30. 30% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.000 30.01. respectiv IAS 18 „Venituri".000 lei Cost = 520.12. după 2 ani de la vânzare.000 50.000 lei i) achiziţie utilaj 540.000 lei Valoarea cifrei de afaceri 88.000 lei 461.000 ) 12luni b) încasare imediată creanţă 30.000 lei 30. condiţiile de plată fiind: 20% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 lei 213 20. Calculaţi valoarea cifrei de afaceri şi a creanţei clienţi la sfârşitul anului N.000 88.12.666 lei 472 = d)încasare finală clienţi 510.000 lei 404 = 512 c) recunoaştere chelt cu dobânzile 1.000 + a) 30.N mărfuri în valoare de 100.859.000 6.Precizaţi înregistrările contabile la cele două societăţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei.859. iar 50%.000 lei % = 404 520.000 – 520.405 20.666 lei 666 = 471 d) plata finală furnizor 510.N încasare creanţă 5121 = 4111 d) 31.000 lei Chelt cu dobânzile = 540.000 lei 20.000)* 10%= 6.666 lei ( 20.595 11.000 lei 520.000 lei 1.000 lei 1.000 lei = % 701 472 4111 766 540.000 lei 5121 = c) recunoaştere venituri din dobânzi 1.000 = 20.595 1 (1 + 10%) (1 + 10%) 2 4111 = 100.000 lei 5121 = 4111 510.000 lei 404 Societatea B a) vânzare produse finite 540. Valoarea justă = 20.000 + 510.666 lei ( 20.N vânzare mărfuri 32 .000 = 540.01.000 ) 12luni = 512 510.5 % 707 472 b) 01.N recunoaştere venituri din dobânzi (88.000 lei 4111 540.01.595 – 20. Societatea A Plăţi ulterioare = 30. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: vinde unui client pe data de 01. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 10%.

procentajul de interes si precizaţi metoda de consolidare aplicată pentru societăţile care fac parte din grupul M.000 (2.000 (2.01.75 % 20 % 44. condiţiile de plată fiind: 30% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. dobânda anuală este de 20%.889 60. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20%.N un număr de 1.12. iar preţul de achiziţie este de 12 lei.5 % 66.N mărfuri în valoare de 200.5 % F Integrare globală 32 .000*6/12) 1. Valoarea justă = 60.01. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerciţiul N.000)* 20%= 22.75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10.000 = 23. încasată la 31 decembrie N.N încasare creanţă d) 31. (2) Cumpără pe data de 30. Calculaţi procentajul de control.222 lei e) achiziţie obligaţiuni f) încasare dobândă anuală 506 = 5121 5121 = % 766 506 Venituri din dobânzi = 22.222 + 1.000 40.N încasare creanţă c) 31. iar 20%.000 + a) 100.12.000 + = 171. *10*20%) 1. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 lei.N vânzare mărfuri b) 01.000*6/12) 01.06. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.000 (1.N recunoaştere venituri din dobânzi (171. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client pe data de 01. Calculaţi suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N.000 obl.000 100. care are următoarea organigramă Societatea A B C D E Relaţia SM în A SM în B SM în C SM în D SM în A în E SM în E Total SM în B în F SM în C în F Total Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 % Metodă consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare proporţională Punere în echivalenţă Integrare globală Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24.000 2.111 28. după 2 ani de la vânzare.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2 4111 = % 707 472 5121 = 4111 5121 = 4111 472 = 766 200.000 22.462.000 lei.222 12.000 171.222 lei 463.000 de obligaţiuni.01.111 – 60.

.vanzarea si incasarea unui utilaj la un pret de vanzare de 190.465. .190 lei 5ani AmortizareN+1 = 15. Preţ de cumpărare + + + = Taxa vamală 4.incasari din cesiunea titlurilor de participare: 30 . pretul incasat fiind de 32.000 lei.scaderea creantelor clienti: 23 .570 lei 77.furnizori de imobilizari – sold initial: 210 .950 lei Cheltuieli de montaj 2.950 1513 14.000 lei.000 lei Cheltuieli demontare şi mutare 14.570 lei 281 32.000 lei 466.950 lei achiziţie instalaţie 213 = % 446 4.contractarea unui imprumut pe termen lung in valoare de 100 . de 90. Se dau urmatoarele informatii (in mii lei): .000 lei activ Cost 75.570 lei 681 = vânzare conform IAS 16 ?????? 77.credite bancare pe termen lung – sold final: 100 32 .000 lei.pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5.scaderea datoriilor fata de furnizori: 12 . iar amortizarea cumulata.credite bancare pe termen lung – sold initial: 90 . Societatea estimeaza ca valoarea actualizata a cheltuielilor cu demolara si mutarea activului la sfarsitul duratei de viata este de 14.cheltuieli privind dobanzile: 55 (soldul initial si cel final al conturilor de dobanzi de plata sunt 0) . cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 55.000 lei 1513 = 2813 % 213 Câştig din cedarea activelor 1513 7812 45.000 75.950 Amortizare anuală = 75. valoarea contabila bruta fiind de 140.000 lei 666 = anulare provizion pentru dezafectare 16.majorarea capitalului social prin aport in natura in valoare de 80. cheltuieli cu montajul 2.O societate comerciala importa pe data de 31.570 lei 75.rezultatul contabil inaintea impozitarii: 200 .000 lei. La sfarsitul anului N+3 este vanduta.cheltuieli cu amortizarea: 40 . cheltuieli de desfacere 2.cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold initial 2 si sold final 7). taxa vamala 4.190 lei AmortizareN+2 = 15.venituri din dividende incasate: 35 . TVA 24%. decembrie N o instalatie pentru extractia gazelor naturale. a) Calculati costul de achizitie conform IAS 16 „Imobilizari corporale” b) Efectuati inregistrarile contabile pentru anul N+3 55.570 lei % = 45. exercitiului N+3 este de 16. Instalatia este amortizata prin metoda lineara in 5 ani.000 lei 5121 actualizare provizion pentru dezafectare 2. .950 lei.950 lei 1.000 lei.000 lei 16.190 lei AmortizareN+3 = 15.000 lei. . . TVA 24%.castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate:8 (valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60.cresterea stocurilor: 14 . .000 lei 8. iar aceasta se incaseaza la vanzare).achizitie de cladiri: 120.emisiunea unui imprumut obligatar in valoare de 120. pierderi initiale din exploatare inregistrate inainte ca activul sa atinga parametrii planificati 800 lei. Valoarea provizionului pentru dezafectare la sf.000 404 57.190 lei 45.950 = 15.venituri din provizioane: 20 . .620 lei 2.furnizori de imobilizari – sold final: 70 . TVA 24%.

12.N Datorii din exploatare la 31.000 (din care 200.m. Dividendele si dobanzile nu apartin activitatii de exploatare.000 1.8 SF 70 + + = Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Contractare credite pe termen lung Rambursare credite pe termen lung Dobânzi plătite Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare D 162 SI 100 C 90 120 lei 100 lei 90 lei 55 lei 75 lei X=90+100-100= 90 SF 100 467.N Venituri din cesiunea activelor imobilizate Venituri din cedarea invest.12. financiare pe termen scurt 120. 200 lei p) Rezultat înaintea impozitării Venituri din provizioane 20 lei Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei + Cheltuieli cu dobânzile 55 lei + Cheltuieli cu amortizarea 40 lei Venituri din dividende 35 lei = Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de 105 lei fond de rulment din exploatare + Scăderea creanţelor clienţi 23 lei Creşterea stocurilor 14 lei Scăderea furnizorilor 12 lei Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7) + Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei 5121 = % 503 7642 68 lei 60 lei 8 lei 30 lei 282.000 175.01. investitii)) 200. investitii si finantare.): Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Stocuri la 01.1 lei 8.000 150.000 subventii pt.01.000 33 .Investitiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditati. Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare.000 300.N Venituri din subventii pentru investitii Cheltuieli cu dobanzile Rezultatul inainte de impozitare Venituri in avans la 31.000 800.3 lei + + + = Încasări din cesiunea titlurilor Plăţi către furnizorii de imobilizări Dividende încasate Încasări din vânzarea utilajelor Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii D 404 C SI 210 142.N Creante din exploatare la 01.8 Plăţi = 210 +142.900.8 lei 35 lei 226.000 400. Se cunosc urmatoarele informatii (in u.000 100.000 40.870=282.

) (in u.000 actiuni) achizitionate la costul de 190.N Venituri in avans la 01.01.m.000 (din care 180.600 50.000 lei 320. de 100.000 190.000-250.N Creante din exploatare la 31.000 349.m.000 u.000 Capital social 30.01.000 200.000 +500.000 lei 600.000 lei 2.400 Titluri F Active diverse 190.m.000 lei 100.N Stocuri la 31.m.000 Total 660. dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta. Societatea M detine 76% din actiunile societatii F (19.000 subventii pt.000 lei 50. datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.) Activ Suma Datorii + Capit. proprii Suma Activ Suma Datorii + Capit.600 110. in cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200.000 Rezerve Rezultat 300.000 lei 50.Datorii din exploatare la 01.400 Total 460.000 Total 580.000 lei 580.000 390.000) 400.000 lei 220.000 660.000 din 25. iar amortizarea cumulata.000 lei 880. 2.m.. Titlurile au fost achizitionate in momentul constituirii societatii F.000 u.000 500..030.000 468.000 Rezerve 210.900.000 600. Bilanturle celor doua societati se prezinta astfel: Bilant M Bilant F (in u.000 Datorii Datorii Total 580. q) Rezultat înaintea impozitării Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul din cesiunea imobilizărilor Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creşterea stocurilor + Creşterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit plătit + + = = Creşterea creanţelor din exploatare Scăderea veniturilor ân avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 1. 3.000 u.000 33 .000 450.000 210. iar la sfarsitul anului.000 100.Partajul capitalurilor proprii ale lui F şi eliminarea titlurilor deţinute de M la F: Capitaluri proprii Total M (76 Interes minoritar (24 F %) %) Capital social 250.12. investitii) 600.000 diverse social Rezerve 50.m. proprii Suma Capital 200.000 60..000 u.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Informatii suplimentare: 1.000 lei (350.000 lei 40.m.000 250. de 250.000 Active 660.000 u.000 lei 120.12.000 Total Efectuati inregistrarile privind partajul capitalurilor proprii F si eliminarea titlurilor. Intocmiti bilantul consolidat 1.000 159.

000 400.Bilanţ grup: Active diverse (390.000) Total active Capital social M Rezerve (30.5 % 75 % F5 F6 470.000 lei 159.75 % 25 % 40.600 110.) Activ Suma Datorii + Capit.000 469. Fie urmatoarea structura de grup: Determinati procentajul de control si procentajul de interes detinute de societatea SM in fiecare dintre societati.600 50.000 + 159.000 1.050. Societatea F1 F2 F3 F4 Relaţia SM în F1 SM în F2 SM în F3 SM în F3 în F4 SM în F4 Total SM în F1 în F5 SM în F5 Total SM în F1 în F6 SM în F2 în F6 SM în F3 în F6 Total Procentaj control 75 % 90 % 45 % 35 % 25 % 60 % 55 % 30 % 85 % 10 % 60 % 30 % 100 % Procentaj interes 75 % 90 % 45 % 45 % x 35 % = 15.600) Rezultat Total capital propriu Interese minoritare Datorii (300.000) Total capital propriu şi datorii 1.000 lei Capital social F Rezerve F = Titluri de participare Rezervă F ce revine lui M Interese minoritare 190.000 70.000 1.600 lei 110.000 189.000 + 200.m.050.000 33 . N 80% din actiunile societatii F.000 + 660.75 % 75 % x 55 % = 41.25 % 75 % x 10 % = 7.m.5 % 90 % x 60 % = 54 % 45 % x 30 % = 13. La data achizitiei bilanturile celor doua societati se prezentau astfel: Bilant F Bilant M (in u.250.) (in u.000 200.000 Active 600.25 % 30 % 71.400 500. proprii Capital Suma Active 170. Societatea M a achizitionat la 31 dec.050. proprii Capital Suma Activ Suma Datorii + Capit.000 lei 210.400 lei 2.000 439.

N+1 si N+2 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.000 lei În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9. La nivel consolidat utilajul se amortizeaa in 5 ani si se estimeaza o valoare reziduala de 5.Bilanţ consolidat: Active necurente (170.000 lei Capitalurile proprii acumulate ce revin societăţii mamă îmbracă forma de rezervă consolidată şi rezultat consolidat. Filiala F a achizitionat la 01.000 lei – 5.000 Rezerve 150.N+2 utilajul este vandut la pretul de 150.440 lei amânat În anul N+1.000 Datorii Active curente Datorii Total 250.000) Total capitaluri proprii şi datorii 770. Relaţiile de calcul sunt: 1.Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70.01N-4.000 lei 70.000 Total 100.m.000 1.01.000 Interes minoritar (20 %) 14.000 550.social 30.000 lei 20.Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80% x 0 = 0 b)Partea ce revine acţionarilor minoritari =Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20% x 100.000 u. Cota de impozitare este de 16%.000 Rezerve 30.000 u.440 lei 1.000 social 180. În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.000 Titluri F1 300.150.000 24. 1.000 M (80 %) 56.000 lei 681 = 281 9.000) – 80.000 + 600.000 Total 250.000 471.000 lei 3.000 necurente Active curente 80.000 Total 980.000 400.000 380.000 lei): 5 ani = 19.N utilaj la costul de 100.000 = 20.000 lei Capital F Rezervă F = Titluri de participare Interese minoritare 80.000 20.000 = 0 2. Filiala F a fost achizitionata la 01.000 20. La 01.000 lei Creanţă de impozit amânat = 9.000 lei: 10 ani = 10.m.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit 1.000 + 400.000 + 300.Capitalurile proprii ale lui F sunt împărţite în 2 componente: a)Partea ce revine societăţii mamă compusă din: a1)capitaluri proprii achiziţionate ce au în contrapartidă titlurile achiziţionate înscrise în bilanţ – 80. Intocmiti bilantul consolidat la aceasta data.m.000 u.000 6.000 lei Conform politicii grupului.000) Active curente (80. conform metodei pe fluxuri se înregistrează: 33 .000 180.Partaj capitaluri proprii societate F: Capitaluri proprii F Total Capital social 70.000 lei Valoare contabilă (din situaţiile financiare consolidate) = 19.000 80.000 Rezerve 400.000 necurente 80.000) Total active Capital social M Rezerve consolidate (180.000 Total 980. Efectuati retrataruile de omogenizare in exercitiile N.000 2.000 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale F) = 10.000 + 0) Interes minoritar Datorii (150.000 lei x 16 % = 1.000 La data achizitiei valoarea justa a activelor si datoriilor societatii F este egala cu valoarea lor contabila.000 1. In situatiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear in 10 ani.000 lei a2)capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24.000 + 30.000 lei 30.150.01. amortizarea ar trebui să fie (100.

N.400 lei 6.000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.000 lei x 16 % = 4. (1).000 lei 12. valoarea la pret de vanzare a produsului secundar 150.Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat : 700.000 u.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.000 Efectuati punerea in echivalenta.000 lei 2801 = 121 10. Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.000 lei Activ de impozit amânat = 30.400 lei 10.12.000 amortizarea) = 40.000 lei. În anul N în contul de profit şi pierdere: 6xx = 121 50.000 30. veniturile din vanzarea produsului principal 750.m.N cheltuieli de constituire de 50.400 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 6.400 lei 121 = Venituri din impozitul amânat II. La 31.000 lei .000 lei 121 = 6811 10.000 amortizarea) = 30.În anul N+1 Se elimină amortizarea: 10.000 Rezultat 30.000 u.000 = Titluri de participare Cota parte în rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 40.800 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 4. Filiala F a capitalizat la 01.000 lei Şi 1.000 lei produsul secundar si 70.000 lei x 16 % = 6. capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel: Elemente Valori Capital social 100.000 52.000 lei = Venituri din impozit amânat 1. Potrivit politiciigrupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 “Imobilizari necorporale”). costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat 20. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.000 lei costuri pentru 33 .000 lei II.000 130.800 lei 473.000 lei produsul principal.000 12. care sunt amortizate in 5 ani.000 lei 4.000 M (40 %) 40.440 lei 681 = 281 9. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel : costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.N) la costul de 40.000 lei Total 100.800 lei 4.000 lei b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 lei. În anul N în bilanţ: a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 121 = 201 50.m.000 lei Consecinţe asupra impozitului amânat: Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50. Determinati costul si marja produsului principal.000 – 20.800 lei În bilanţ: 4.400 lei În bilanţ: 6.800 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 6.000 lei Titluri puse în echivalenţă 474. I.9.01.440 lei Impozit amânat 472.000 lei : 5 ani = 10.01.000 lei Activ de impozit amânat = 40.000 – 10.000 lei 121 = 6811 Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50. Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.

Pe 800. Daca productia maxima pe fiecare produs este de 100 bucati.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2.000 − lei = = 30 %.400.400 buc × pvu 5.000.Marja produsului principal: 750.000 lei / 8.000 lei 8. D=500 lei/buc / 450 lei/buc.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70.200 lei /buc.000 buc / 8.000.000.800 lei/buc = 22.000 lei/buc – 1.000 lei/buc / 800 lei/buc.000 lei costul produsului principal = 110.000. deci Pe = 90. Fa = CF 27.00 0 lei Coeficientul de siguranţă dinamic = 477.000.25 % CA 800.000 buc × pvu – 22.000 lei (2). D=700 lei/buc / 500 lei/buc.500 lei/buc.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei/buc/ 10.000 buc × 8.000 80 % lei = Marja asupra costurilor 160.000. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vanzare unitar.000.3 8.000 lei/buc 8.000 lei 20 % variabile Costuri fixe totale 46.000 lei = 2. Determinati cu cat pot scadea vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa atinga pragul de rentabilitate.000 lei = = 230.000 lei/buc = 640. precizati si argumentati care sunt cele doua produse la fabricarea carora se va renunta pentru a se asigura marja bruta de profit maxim.000. MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1.000. C=1.000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1.00 0 lei = = 71. C=450 lei/buc / 250 lei /buc.000 lei pvu = 4. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: prêt de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=900 lei/buc / 700 lei/buc.000 lei/buc / 1.000 buc × pvu – 22. iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.500 lei/buc – 1.800 lei/buc/ 30% . E=2.000 lei/ buc. E=1.000 lei/buc = 100 %  800.000 bucati. B= 1.Costurile totale ce revin produsului principal: 570.000 buc × 2.000 lei) / 8.400.000 lei 475.400.000 buc × pvu = 30 % 1 – 22.000 buc × pvu = 0. B= 800 lei/buc / 700 lei/ buc.000 lei/buc . respectiv MCV cea mai mică.000.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic.000 lei.400.000 buc × pvu – 22.000 lei.000 lei MCV (%) 20 % CA . Daca restrictia de vanzare este limitata la 3 dintre cele 5 produse.000 lei Punctul de echilibru (Pe) = CF 46.pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570.400.000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640.500 lei/buc – 1. 33 . costurile fixe totale sunt de 27.230.000.400.000.000 lei Pe Pe Specificare Total  = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile (8.000 Cheltuieli variabile 80.00 0 lei .000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 % 476. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire 8000 buc / 2. Se va renunţa la produsele A şi D 478. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar 80. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: pret de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=600 lei/buc / 450 lei/buc.000 buc × pvu 8.000 lei (3).500 lei/buc / 1.000.500 lei/buc / 1.600 buc × pvu = 22. costurile fixe totale sunt de 46. Specificare Total % din Cifra de afaceri Cifra de afaceri 80.000 buc × 10.

200 Kg x 11.250 lei Plata dobanzii: 666 = 5311 30 lei 81: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.60 lei + 2.40 lei.000 lei Rascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1. costuri indirecte de productie variabile 2.30 lei.000 lei. Produsul X prezinta urmatoarle costuri unitare: materii prime 4. Este incerta castigarea procesului. MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1. costuri de vanzare variabile 3.10 lei.240 kg din produsul X. Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20. iar 5. 91: SC APRO SA emite 10.000 lei Inregistrare cheltuieli de judecata: 622 = 5121 500 lei 33 .000 de obligatiuni la pretul de 1. Costuri variabile totale = 4.720 lei.2 lei/bucata. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: a) A .10 lei= 11. Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei.iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5. manopera directa 1.6 lei.20000 lei . costuri indirecte de productie fixe 1. respectiv MCV cea mai mică. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5. 0 kg.000 de obligatiuni la pretul de 2. 479.85 lei/ bucata.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari: 5121 = 461 20.30 lei + 3.200 kg la pret unitar de 25 lei/kg. care se achita in numerar. b) B .000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil.4 lei Marja din vânzări = 10. dupa care toate obligatiunile se anuleaza.40 lei + 1.Procesul a fost pierdut.000 lei. MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10. iar cel initial. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei.000 lei 4118 = 4111 10.90 lei.Procesul a fost castigat.85+ 5000*2. Daca stocul final de produse finite contine 1.4 lei / Kg cost variabil = 138.2) = 9250+11000 = 20250 lei Anulare obligatiuni: % = 505 20250 lei .200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10.10 lei si costuri de vanzare fixe 1. deci produsul (D).

Procesul a fost pierdut: Inregistrarea creantei ca pierdere: % = 4118 10. Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize. se efectueaza urmatoarele operatii: a.000 lei Incasarea clientului: 5121 = 4118 10. Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare: 261= 1065 2. cursul valutar la 31. se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3. 38500 lei . Procesul a fost castigat: Anularea provizionului constituit: 1511 = 7812 10.000 lei 71: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de 8.91 lei/€. Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize.a. iar valoarea lor de piata este de 10. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/ actiune.12 fiind de 3.M. cursul valutar la 31.8 lei €.000 lei 654 4427 Anularea provizionului: 1511 = 7812 10. La scadenta.000 lei a.000 lei b.600 lei 51: SC "U. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an: 1621 = 765 300 lei d. Obtinerea creditului bancar: 5124 = 1621 38.000 lei.000 lei. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 lei c.12 fiind de 3. rambursat integral la scadenta. d. care 33 .A.000 € la un curs de 3. c. Diferentele din reevaluare se transfera ulterior in capitalul social. Obtinerea creditului in suma de 10.000 lei Transferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2.000 lei b. Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani. Rambursarea creditului la scadenta: % = 5124 39100 lei 12. care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii.85 lei/€.88 lei/€. b.

500 . la nivelul valorii nominale. Modalitatea de calcul a conversiei este: . valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.000 actiuni emise. x 20lei/oblig.500 lei.1.000 lei. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de  lei. Aportul adus de actionari consta din: . echivalenta a 100 actiuni gratuite. = 400 lei Total 900 lei Aport la capitalul social: 456 = 1011 500 lei 161 = 1011 400 lei 1011 = 1012 900 lei 11: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.400 lei un program informatic.valoarea primei de emisiune = 1.000 = 500 lei Emitere actiuni: 456 = 1011 1000 lei Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari: 404 = % 1500 lei 456 1000 lei 1041 500 lei 31: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30. . adica 500 actiuni a 10 lei actiunea. decide majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1.600 lei o licenta.000 lei. divizat in 3.000 actiuni noi gratuite.000 lei. la valoarea nominala de 10 lei. avand valoarea nominala de 10 lei.valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 actiuni a 10 lei nominalul. 33 . valorand 12 lei. Majorare capital social: 117 = 1012 1000 lei Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei 20 oblig. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege. Obligatia fata de furnizori este de 1.000 lei . 22: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5.devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. In acest scop se emit 1.

456 = 1011 6000 lei % = 456 6000 lei 3600 lei 5311 2400 lei 1011 = 1012 6000 lei 33 . Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3..7. 456 = 1011 20.000 lei ??????????? 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile.000 lei.000 lei cladiri.000 lei Aportul in natura al capitalului social: % = 456 40.30. 5 lei valoarea nominala.000 lei Varsarea capitalului social: 1011 = 1012 38. Diferenta de aport in minus de 2.600 lei 208 400 lei . Constituire capital social: 456 = 1011 40. cu o valoare nominala de 200 lei.600 lei si din numerar restul.000/5 = 4.7. . la cifra de 20.000 de actiuni. In acest caz se emit spre vanzare 20.000 lei .30. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.000 lei Incasarea diferentei de aport: 5121 = % 2525 lei 461 2000 lei 768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile) 758 225 lei Varsarea capitalului: 1011 = 1012 2000 lei 12: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni.000 lei .000 lei materii prime. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful