P. 1
rezolvari CECCAR

rezolvari CECCAR

5.0

|Views: 13,885|Likes:
Published by adina27maria

More info:

Published by: adina27maria on Apr 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2015

pdf

text

original

CONTABILITATE 896. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumã de 3.

000 lei. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? - achizitia utilajului 2131=404 3000 - inregistrarea subventiei de primit 445=131 1500 - incasarea subventiei 5121=445 1500 -plata utilajului 404=5121 3000 -inregistrarea amortizarii 6813=2813 2400 -inregistrarea amortizarii la venituri 131=7583 1200 -vanzare utilaj 461=7583 800 -descarcarea gestiunii 2813=2131 2400 6583=2131 600 Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000 897. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculaţi suma capitalului propriu. CP=1012 + 105 + 121 ( SC) – 117 ( SD) – 129 CP= 21000+6000+5000-4000-5000 CP= 23000 91. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

1

a) emitere obligatiuni: 512 = 161 20.000 lei b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc: 505 = 512 9.250 lei c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc : 505 = 512 11.000 lei d) Anulare obligatiuni : 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei % = 505 11.000 lei 161 10.000 lei 668 1.000 lei e) Achitare dobanda :
666 = 513 30 lei

75. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. -inreg.subventiei de primit 445=131 8000 - achizitia utilajului 2131=404 8000 -inreg.amortizarii liniare anul N 6813=2813 Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani. 76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei. -achizitionarea utilajului 2131=404 4000 -incasarea subventiei 5121=131 1600 -inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 800 2000 -se include amortizarea inregistrata la venituri 131=7583 2000

2

-concomitente se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite 131=7583 320 ( 1600 : 5 ) Inregistarile se repeta pentru cei 5 ani

82. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca. - inregistrarea clientilor incerti 4118=411 11900 - inregistrarea unui provizion 6812=1511 11900 - incasarea sumelor incerte 5121 = 4118 8000 -inreg.pierderii din creante 654=4118 7900 - anularea ajustarilor pt.depreciere 1511= 7812 11900

150. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei - garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei -pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:

- incasarea taxei la licitatie 5311= 708 100 -incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311=167 10000 -vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461=7583 57000 -scaderea cladirii din gestiune:

3

6583 = 212 35.000 lei 281 = 212 10.000 lei -restituirea garantiei 167 = 5311 10.000 lei

158. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara. - inregistrarea cladirii in regie proprie 212=722 50000 4426=4427 9500 - gradul de deducere 80% 9500 x( 1-0,8) 212=4426 1900 Inregistrarea amortizarii anul N 6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10

Amortizarea se repeta pentru cei 10 ani 168. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%. - achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ; 261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei 261 = % 2692 5121 5800 2.900 lei 2.900 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ; 622 = 5121 - 116 lei - se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ; 2692 = 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ; 5121 = 7641 - 2.856 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

4

622 = 5121 - 85,68 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ; 5121 = 7641 - 2.772 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 83,16 lei - se scad din gestiune actiunile vandute 6641 = 261 - 5.800 lei 172. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Valoare contabila 10000 Valoare justa anul N 9000 Conform IAS 36, REZULTA O DEPRECIERE, SE DIMINUEAZA REZERVA DIN REEVALUARE - se inregistraeaza reevaluarea 105= 2121 - se constituie provizion 6813 = 2911 1000 1000

ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500 REZULTA O EVALUARE POZITIVA - inregistrarea reevaluarii 2121=105 - anulare provizion 500 2911=7813 500

177. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000 euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3 lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro.

185. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10 ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei.

5

188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22000, TVA 19%.

155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.

Rezolvare: • Contabilitatea locatorului - finantatorului Achizitionarea bunului de¬ catre finantator : % = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545 2131 „ Echipamente 5.500 tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) " 4426 „ TVA deductibilă” 1.045 Inregistrarea amortizarii lunare¬ : 5.500 / ( 5 * 12 ) = 92 lei/luna 6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92

6

pe toata durata contractului.500 – ( 109 * 24 ) = 5.exploatare privind instalaţiilor. mijloacelor amortizarea imobilizărilor" de transport.500 – 2. animalelor şi plantaţiilor " *Nota : operatia se repeta in fiecare luna. 92 locaţii de gestiune şi chirii" 4427 „ TVA colectată “ 17 *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.884 activelor şi alte operaţii de de capital" 4427 „ TVA colectată “ 548 • cu valoarea contabila: 7 .612 = 2. ¬ Facturarea ratei de leasing catre utilizator : 411 „ Clienţi ” = % 109 706 „Venituri din redevenţe.432 7583 „ Venituri din vânzarea 2. Incasarea creantei :¬ 5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienţi ” 109 Transferul dreptului de¬ proprietate la terminarea contractului: • cu valoarea reziduala: (5.884 461 „ Debitori diverşi " = % 3. pe toata durata contractului.

mijloacelor de şi instalaţii de lucru) " transport.432 • Contabilitatea locatarului .utilizatorului Primirea bunului de la locator:¬ D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing ( 5. utilaje 2.616 instalaţiilor.500 2813 „ Amortizarea tehnologice (maşini.% = 2131 „ Echipamente 5. locaţiile de gestiune şi chiriile 4426 „ TVA deductibilă ” 17 Plata facturii reprezentand rata de leasing¬ : 401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei” 109 8 .208 Inregistrarea facturii¬ reprezentand rata de leasing : % = 401 „ Furnizori " 109 612 „ Cheltuieli cu 92 redevenţele.500 / 60 ) * 24 = 2. animalelor şi plantaţiilor " 6583 „ Cheltuieli privind 2.884 activele cedate şi alte operaţii de capital " Incasarea¬ creantei de la locatar: 5121„Conturi la bănci în lei “ = 461 „ Debitori diverşi " 3.

432 197.000 lei. utilaje şi instalatii de lucru )” 4426 „ TVA deductibilă” 548 Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului. cheltuielile de transport in suma de 200 lei. SC “ATACRET” SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1. utilaje instalaţiilor.432 2131 „ Echipamente 2.208 tehnologice (maşini. mijloacelor şi instalaţii de lucru) " de transport. cu valoarea ratelor de leasing Transferul dreptului de proprietate :¬ % = 404„Furnizori de imobilizari" 3. In cursul anului se achizitioneaza materii prime in valoare de 2.¬ reprezentind amortizarea calculata de finantator si facturata utilizatorului : 2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea 2.884 tehnologice (maşini. animalelor şi plantaţiilor " Achitarea facturii privind bunul¬ cumparat : 404„Furnizori de imobilizari" = 5121„Conturi la bănci în lei” 3.800 lei.¬ Diminuarea valoarii datoriei catre locator : C8036 = lunar. Costul de 9 .

10 . la 18 octombrie..c. lemn de brad de un anumit sortiment. 61. TVA 19%. B – metoda costului prestabilit.la 5 octombrie. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime..c.Pentru obţinerea unui credit pe termen de doi ani.c. de 77 lei/m. la 1 octombrie. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: . . Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: 1 2 3 A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO).la 20 octombrie. 1500 m.c.8 lei/euro.c.la 11 octombrie.consum materii prime 201. .000 lei.achizitie este de 3.c. la costul de achizitie de 80 lei/m. 1100 m. Obţinerea creditului în sumă de 10.c.. se efectuează următoarele operaţii: a).000 de euro la un curs de 3. C – metoda costului mediu ponderat (CMP).c. la costul de achizitie de 82 lei/m. . 900 m. -achizitia de materii prime % 301 4426 601=301 3500 = 401 3570 3000 570 . rambursat integral la scadenţă.c. 800 m. la costul de achizitie de 82 lei m.500 lei. la pretul de cumparare de 75 lei/m. Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3. 1200 m.c.Consumurile lunii octombrie au fost: 0 1 la 8 octombrie. 1000 m.c.

pe durată nedeterminată. La scadenţă.88 lei/euro.100 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 110.000 lei Conturi la bănci în devize 665 800 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar c).100 . Se vor efectua înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi comerciale. Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. Rezolvare : Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare: a) primire in concesiune masina de taiat table 11 38.000 lei Conturi la bănci în devize Credite bancare pe termen lung b).91 lei/euro.85 lei/euro.800 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38. % = 1621 38. de le SC MEDA SA. cursul valutar la 31. Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.12 fiind de 3.12 fiind de 3. în valoare de 8. % = 1621 38. cursul valutar la 31. pentru care va plăti o redevenţă anuală de 600 lei. se rambursează creditul bancar la cursul de 3. SC ALFA SA primeşte în concesionare o maşină de tăiat table.5124 = 1621 - 38.000 = 5124 39.000 lei Conturi la bănci în devize 665 500 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar d). % lei Conturi la banci in devize 1621 lei Credite bancare pe termen lung 665 1.000 lei care se amortizează liniar în 5 ani.500 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38.

Tva 19%. Se scot din evidenţă programele informatice vândute. de la care se încasează 200 lei. De ani amortizarea anuală = 8000/5= 1600 lei c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei 6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei 6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei 6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei d) plata redeventa 167 = 5121 600 lei / an Inregistrari in contabilitatea societatii concedente: a) Predarea masinii de taiat tabla 2678 = 2131 8000 lei b) redeventa anul 1 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an c) redevanta anul 2 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an d) redevanţă anul 3 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an 116. In timpul folosirii li se înregistrează amortizarea în sumă de 600 lei. La SC ARTEX SA se obţin din producţie proprie programe informatice în valoare de 900 lei. Obţinerea programelor informatice 208 = 721 900 lei Înregistrarea amortizării 681 = 2808 600 lei Vanzarea programelor informatice 4111 = % 768 4427 238 lei 200 lei 38 lei 12 .2131 8000 lei Echipamente tehnologice = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 167 Debit 8038 “Bunuri publice primite în administrare. concesiune şi cu chirie 8000 lei b) calcul amortizare amortizare anuală = valoare de intrare/nr. după care se vând unui beneficiar.

Durata normal de utilizare a unei maşini este de 10 ani. Lucrările de modernizare se realizează de către un terţ.preţ de achiziţie 5000 lei . SC MEDA SA acordă unui furnizor un avans de 500 lei. TVA 19% încasându-se prin bancă contravaloarea acestuia. TVA 19 %.cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei . SC PRINT TRADE hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12000 lei.Scoaterea din gestiune a programelor informatice % = 208 900 lei 2808 600 lei 668 300 lei 134. De ani = 6000/8 = 750 lei 6813 = 2813 750 lei Înregistrarea vânzării strungului 4111 = % 7735 lei 768 6500 lei 4427 1235 lei 5121 = 4111 7735 lei Scoaterea din gestiune a strungului % = 2131 6000 lei 2813 4500 lei 668 1500 lei 138. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii inclusiv 13 . Inregistrarea avansului % = 5121 595 lei 234 500 lei 4426 95 lei Primirea facturii % = 404 7140 lei 2131 6000 lei 4426 1140 lei Plata furnizorului 404 = % 7140 lei 234 500 lei 5121 6545 lei 4426 95 lei Înregistrarea amortizării lineare anuale Amortizarea anuala = valoarea de intrare/nr. achitarea facându-se cu ordin de plată.total factura 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 ani iar regimul de amortizare este liniar. După 6 ani strungul se vinde la un preţ de 6500 lei. care facturează aceste lucrări la valoarea de 3000 lei. iar durata ramasă de 4 ani. TVA 19 % şi achiziţionează un strung automat în următoarele condiţii: .TVA 19% 1140 lei .

Costul utilajului = preţul de achiziţie + cheltuielile de transport = 9000 lei + 500 lei = 9500 lei % = 404 11 305 lei 2131 9 500 lei 4426 1 805 lei % = 404 1 190 lei 2131 1 000 lei 4426 190 lei Durata de utilizare 7 ani Rata anuală de amortizare = 100/7 = 14.12. Casarea mijlocului de transport : %= 2133 10000 lei 2813 8000 lei 471 2000 lei Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: 6583 = 401 40 lei Înregistrarea pieselor de schimb 3024 = 7588 100 lei Se crediteaza contul 8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" cu suma de 2000 lei 142. cheltuieli de transport înscrise în factură 500 lei. ştiind că metoda de amortizare utlizată este cea liniară.12. Înregistrarea modernizării maşinii % = 404 3570 lei 213 3000 lei 4426 570 lei Înregistrarea amortizării anuale Valoarea rămasă de amortizat = 12000 lei – (1200lei*6ani) = 4800 lei Amortizarea anuală = valoarea rămasă de amortizat + valoarea modernizată/nr. Valoarea neamortizată se suportă de unitate în 2 ani. TVA 19 %.267 în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 9000 lei.27 % Coeficientul de multiplicare = 2 14 .amortizarea lunară a maşinii modernizate pe durata rămasă. TVA 19%.12. Cheltuielile cu casarea camionului au fost de 40 lei. Pe data de 26. de ani = (4800lei + 3000 lei) /4 = 7800 lei/4 = 1950 lei/an 6811 = 2813 1950 lei 139. Pe data de 11. efectuate de o societate specializată iar recuperările de piese de schimb sunt de 100 lei.2005 se face recepţia finală a utilajului. Utilajul are o durată de utilizare de 7 ani şi se amortizează degresiv iar după expirarea acesteia se casează. Factura nr. Punerea în funcţiune a utilajului necesită lucrări de montaj efectuate pe data de 25. amortizat în valoare de 8000 lei.2005 SC BETA cumpara un utilaj conform facturii nr.2005 de o firmă specializată. SC SIMCOR SA casează un camion a cărui valoare de înregistrare este de 10000 lei. 4589 privind lucrările de montaj prezintă următoarele date: costul lucrărilor 1000 lei.

4 = 4 Tk = momentul pentru trecerea de la amortizarea degresivă la amortizarea lineară Dn = Durata normală de funcţionare Ra = Rata amortizării degresive Exerciţiul Valoare de intrare Amortizare degresivă şi lineară 2 2997 2141 1530 958 958 958 958 Valoare rămasă 3 7503 5362 3832 2874 1916 958 - 0 1 1 10 500 2 10500 3 10500 4 10500 5 10500 6 10500 7 10500 Înregistrarea amortizării utilajului 6811 = 2813 10500 lei Casarea utilajului 2813 = 2131 10500 lei 151.52500 lei .valoarea amortizării până la data vânzării – 12500 lei .valoarea de înregistrare a clădirii .54 = 8.dobânda lunară – 7500 lei .000 lei 4427 14.775 lei 472 22.27% = 28.preţul de vânzare al clădirii .54 % Tk = (Dn+1) – 100/Ra= (7+1) – 100/28.250 lei 7583 75.250 lei = % 26.SC ALFA SA vinde cu plata în rate o clădire pentru care se cunosc următoarele date: .75000 lei .avansul încasat la vânzarea cu plata în rate – 17850 lei .275 lei (taxa colectata aferenta dobanzii) inregistrarea avansului incasat % = 461 21241.500 lei (dobanda de incasat) 4427 4.50 lei 5121 17850 lei 461 - 15 .numărul ratelor prevăzute în contract – 3 rate lunare .inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe 461 = % 89.Rata degresivă de amortizare = 2*14.

o maşină de frezat.500 155.48 lei Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei 461 = % 3917.4427 3391. la preţul de achiziţie de 5500 lei.48 lei 706 92 lei 4427 17.50 lei la care se adaugă luna dobânda în sumă de 7500 lei 5121 = 461 30169. SC LUKOIL SRL achiziţionează de la furnizori interni de mijloace fixe. 12.48 lei Scoaterea din gestiune a maşinii de frezat % = 2131 5500 lei 2813 2208 lei 6583 3292 lei Încasarea creanţei de la locatar 5121 = 461 3917.000 lei 472 includerea in venituri a dobanzii incasate = 766 7. Contractul este de 2 ani.48 lei Încasarea creanţei 5121 = 4111 109. Contabilitatea locatorului Achiziţia maşinii de frezat % = 404 6545 lei 2131 5500 lei 4426 1045 lei Înregistrarea amortizării lunare 5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună 6811 = 2813 92 lei Operaţia se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului. Facturarea ratei de leasing către utilizator 4111 = % 109.500 lei 4 40. iar durata normată de funcţionare a maşinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vânzarea către locatar a maşinii de frezat la valoarea reziduală.50 lei inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii Rata lunară =( 89250 lei -21241.48 lei 7583 3292 lei 4427 625.48 lei Predarea maşinii de frezat în leasing agentului economic 16 .50 lei .500/luna x 3 = 22.inregistrarea scoaterii din evidenta a m. ce urmează a fi predate unui alt agent economic în regim de leasing operaţional.50 lei) /3 = 22669.500 lei a.f. % = 212 52. TVA 19%.

chirii şi alte datorii asimilate” 201.la 20 octombrie 900 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc Consumurile lunii octombrie au fost:  La 8 octombrie 1100 mc  La 18 octobrie 1500 mc 1 A – Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) Intrări Cost unitar lei 80 Ieşiri Cost unitar lei Stoc Cost unitar lei 75 75 80 75 80 82 82 82 Data 1/10 5/10 8/10 11/10 18/10 20/10 Q mc Cost total lei 64000 Q mc Cost total lei Q mc 1200 1200 800 800 Cost total lei 90000 90000 64000 7500 64000 82000 32800 10660 0 1100 1000 82 82000 100 800 600 900 82 73800 75 82500 100 800 1000 75 80 82 7500 64000 49200 400 1300 17 .2675 = 2131 5500 lei Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevenţe.la 11 octombrie 1000 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc .la 5 octombrie 800 mc la costul de achiziţie de 80 lei/mc . locaţii de gestiune. Aprovizionarea în cursul lunii a fost: . SC MOBILA ALFA SA are în depozitul de materii prime la 1 octombrie 1200 mc lemn de brad de un anumit sortiment la preţul de cumpărare de 75 lei/mc.

2 B – Metoda costului prestabilit de 77 lei/mc K = (Sold iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţe de preţ cumulate aferente intrărilor în cursul anului) / (Sold iniţial al stocurilo la preţ standard + Valoarea cumulată la preţ standard a stocurilor intrate) Diferenţe de preţ = Valoarea la cost standard a bunurilor ieşite * K Intrări Ieşiri Stoc Cost Cost Cost Cost Cost Cost Data Operaţia Q Q Q unitar total unita total unita total mc mc mc lei lei r lei lei r lei lei Stoc iniţial Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 800 800 77 3 61600 2400 110 0 100 0 100 0 77 77000 120 0 200 0 900 77 92400 -2400 15400 0 69300 1/10 5/10 77 8/10 77 11/1 0 18/1 0 77 5 77000 5000 150 0 77 11550 0 190 0 77 14630 0 5000 30800 2500 18 400 77 .

632 lei/mc CMP = (900 mc* 82 lei/mc + 400 mc * 79. TVA 19 %.632 8 20/10 900 82 73800 Q mc 1200 900 Stoc Cost unitar lei 75 77 Cost total lei 90000 69300 31852.10.632 lei/mc)/( 900 mc + 400 mc) = 81. TVA 19%.0216 = 2500 3 C – Metoda costului mediu ponderat (CMP) Intrări Ieşiri Cost Cost Cost Cost Data Q mc unitar total Q mc unitar total lei lei lei lei 1/10 5/10 800 80 64000 8/10 1100 77 84700 11/10 1000 82 82000 11944 18/10 1500 79. La SC INTEGRAL SRL se recepţionează materii prime sosite fără factură în valoare de 1000 lei. Înregistrări în contabilitate după două variante: .Rd/c 308)/ (Si 301 + Rd 301) = [-2400+(2400+5000)]/[92400 + (61600+77000)] = 0.632 CMP = (1200 mc*75 lei/mc + 800 mc*80 lei/mc)/(1200 mc +800 mc) = 77 lei/mc CMP = (900 mc*77lei/mc + 1000 mc*82lei/mc)/(900 mc+1000mc) = 79.8 0 400 79.A – Varianta cu stornarea 19 .0216 Diferenţe de preţ aferente ieşirilor = 115500*0. La sosirea facturii se constată că valoarea facturată este de 1200 lei. – consum 1500 mc K = (Si 308 +/.10 – consum 1100 mc K=0 Data 18.2500 20/1 0 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 900 900 77 5 73800 4500 130 0 77 10010 0 7000 Data de 08.271 mc 202.

La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 071 lei 301 900 lei 4426 171 lei 3. Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 301 1 200 lei 4426 228 lei . Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). a).a). a). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). a). La sosirea facturii se face înregistrarea 401 = % 119 lei 301 100 lei 20 . 2.B – Varianta cu înregistrarea diferenţelor. La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 408 1 190 lei 301 200 lei 4426 38 lei 4426 = 4428 190 lei Cum efectuaţi contabilizarea în condiţiile în care valoarea facturată este de 900 lei şi TVA 19%. Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b).

5311 = % 14 000 lei 707 11 765 lei 4427 2 235 lei c).100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei 21 .1871 = 2201 % = 371 14 000 lei 607 9 564 lei 378 2 201 lei 4428 2 235 lei 286. Din „Jurnalul cumpărăturilor” şi „Jurnalul de vânzare” rezultă că în cursul lunii martie au avut loc următoarele operaţii: a) Se achiziţionează şi se recepţionează mărfuri ştiind că preţul de cumpărare este de 14000 lei. comision 20 % şi TVA 19 %. ados comercial 25%. Să se efectueze înregistrările contabile în condiţiile în care: a). SC DIAMANT SRL primeşte spre vânzare în consignaţie mărfuri evaluate la 500 lei. Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute. TVA 19 %. cu un adaos comercial de 2000 lei.1871 Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc 707*k = 11 765 * 0.3325] = 5500/29400 =0. 371 = % 20 825 lei 401 14 000 lei 378 3 500 lei 4428 3 325 lei 4426 = 401 2660 lei b).4426 = 4426 4428 19 lei 190 lei 253. Si371 = 11 900 lei Si378 = 2 000 lei K = (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371+Rd371) – (Si 4428 + Rc 4428)] = (2000 +3500)/ [(11900+20825) .SC CRISUL SA are ca cativitate desfacerea cu amănuntul şi dispune la începutul lunii martie de mărfuri în valoare de 11900 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA. Deponentul este persoană fizică Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % . S-au vândut mărfuri în numerar în valoare de 14000 lei din care TVA 2235 lei.

Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 22 . Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 1. Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.

Rabatul acordat pentru defecte este de 30 lei. Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 2.Reflectarea în contabilitatea unităţii deponentului Transmiterea bunurilor spre vanzare consignatarului: 357 = 371 500 lei Facturarea bunurilor vandute: 4111 = % 595 lei 707 500 lei 4427 95 lei Scaderea din gestiune a bunurilor vandute: 607 = 357 500 lei Incasarea sumei repr. Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.bunurile vandute si facturate: 5311 = 4111 500 lei 291. Remizele acordate pentru vânzări superioare sumei de 1000 lei.2005 este de 2% şi se acordă printr-o factura ulterioară. Înregistrările se vor efectua la SC ALFA SA şi SC BETA SA. Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 2300 lei (-) Rabat 30 lei Net 1 2270 lei (-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 1000 lei): 2300 * 1% = 23 lei Net 2 2247 lei (-)Remiza 2 (pentru importanta clientului): 2247 * 5% = 112 lei NET COMERCIAL 2135 lei (+) TVA : 2135 * 19% = 406 lei NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) = 2541 lei . Preţul de înregistrare al produselor finite este de 2000 lei.02. SC ALFA SA livrează la SC BETA SA produse finite (BETA le recepţionează ca mărfuri) a căror valoare este de 2300 lei. iar remiza pentru poziţia privilegiată deţinută de SC BETA SA este de 5%. 1%.Vanzarea de marfuri: 4111 = % 2540 lei 23 .suma bruta (net comercial) 2135 lei .TVA aferenta scontului de decontare (46 * 19%) = 9 lei Total factura de reducere 55 lei In contabilitatea SC ALFA SA se inregistreaza : 1).4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b). conform facturii nr.scont de decontare (2135 * 2%) = 46 lei . Scontul pentru decontarea facturii la 10.1300 din 1 februarie 2005 cu scadenţă la 28 februarie 2005.

păstrează cambia în portofoliu până la scadenţă când se face decontarea directă cu „trasul” prin încasarea în numerar. taxă scont 14 lei.D – decontează cambia prin intermediul băncii sau oficiul poşatl.A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA faţă de care are o obligaţie dintr-un raport comercial anterior. SC ALFA SA vinde societăţii SC BETA SA mărfuri în valoare de 600 lei. % = 413 714 lei 5114 700 lei 666 14 lei .701 2135 lei 4427 405 lei 2). la scadenţă. TVA 19 %. 413 = 4111 714 lei 5131 = 413 714 lei .Cumpararea de marfuri: % = 401 2540 lei 371 2135 lei 4426 405 lei 2). Posesorul cambiei. SC ALFA SA se aprovizionează de SC GAMA SA cu mărfuri în valoare de 600 lei. TVA 19%. 4111 = % 714 lei 371 600 lei 4427 114 lei 413 = 4111 714 lei % = 413 714 lei 5121 710 lei 627 4 lei 24 . • în contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar): 401 = 413 714 lei • în contabilitatea andositului (noul beneficiar): 413 = 4111 714 lei .Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura reducere): % = 4111 55 lei 667 46 lei 4427 9 lei In contabilitatea SC BETA SA se inregistreaza: 1). banca reţinând un comision de 4 lei.Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 55 lei 767 46 lei 4426 9 lei de 304. SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie în favoarea SC GAMA SA.B – scontează cambia la bancă înainte de scadenţă.C. respectiv SC GAMA SA poate să utilizeze cambia într-unul din următoarele moduri: .

pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3000 lei pe o perioadă de 6 luni.000 lei 5311 = 704 450 lei Si concomitent Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei 25 .50 lei 636.000 lei 5311 = 2678 3. Pentru aceasta. SC CRISANA SA efectuează următoarele operații în luna decembrie: . Calculul TVA aferentă produselor finite vândute: a).livrarea de produse finite: 4000 lei.achiziționarea de materii prime 2000 lei.Impozabile la intern 2000 lei * 19% = 380 lei b).340. proprietara unui bun de valoare.625 TVA de dedus = TVA deductibilă * prorata de TVA = 380 lei * 0.50 lei 635 = 4426 142. TVA 19 % % = 4111 2380 lei 701 2000 lei 4427 380 lei 2.50 lei 4423 237.A – proprietarul ceasului rambursează împrumutul şi comisionul şi reprimeşte ceasul. se percepe persoanei fizice un comision de 15 %. La data scadenţei pot interveni următoarele situaţii: . TVA 19 %. Scutite 1500 lei Prorata de TVA = Venituri din operaţiuni supuse TVA/Total Venituri = (2000 lei +500 lei)/ 4000 lei = 0. Acordarea împrumutului 2678 = 5311 3.5 = 237. din care: 1.50 lei 4427 = % 475 lei 4426 237. % = 401 2380 lei 301 2000 lei 4426 380 lei .000 lei si concomitent Debit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. la intern scutite de TVA 1500 lei 4111 = 701 1500 lei Să se realizeze și contabilizeze regularizarea TVA. Casa de amanet AMA SRL încheie un contract cu o persoană fizică. la intern 2000 lei. la export 500 lei 4111 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei 3. Export 500 lei * 19% = 95 lei c).

inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute: 607 = 371 3. La scadenta. 26 .000 lei La scadenta. iar dupa expirarea noului termen.000 lei. Pret evaluat 3. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).000 lei 371 = 378 300 lei 371 = 4428 627 lei . proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.B – proprietarul bunului nu se prezintăşi conform înţelegerii casa de amanet devine proprietara acestuia. Şi în acest caz pot apărea două situaţii: .000 lei .B2 – casa de amanet devine proprietara bunului pe care il înregistrează ca mijloc fix.000 lei Comision 10% 300 lei TVA 627 lei (3. suma achitată fiind considerată drept contravaloarea bunului. . se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).300 lei 4427 627 lei Casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa: 371 = 2678 3.000 lei 607= 378 300 lei 607= 4428 627 lei Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.B1 – casa de amanet vinde bunul în regim de consignaţie. iar dupa expirarea noului termen.C – proprietarul bunului se prezintă dar nu dispune de suma necesară achitării datoriei şi solicită o prelungire. Se inregistreaza mijlocul fix 213 = 2678 3. 639. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta. TVA 19%. drept pentru care casa de amanet măreşte comisionul. La 1 ianuarie 2005 se constituie şi îşi începe activitatea SC CONFMETAL SRL din Marghita. având ca obiect de activitate „Confecţii metalice şi prestări de servicii în transportul auto”. aportat integral la data înfiinţării. Cei trei asociaţi au subscris un capital social de 500. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire. comision 10 %.300 x 19%) Înregistrarea vanzarii bunului: 5311 = % 3. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire. Preţ evaluat 3000 lei.927 lei 707 3..

000 lei constând în numerar. în sumă de 10. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare de la Camera de Comerţ şi Industrie şi înregistrarea la Administraţia Financiară teritorială ca societate comercială cu personalitate juridică.01.000 lei 1011 = 1012 50. care se capitalizează. Pentru constituirea societăţii s-au cheltuit 500 lei.000 lei d).000 lei .000 lei 512 = 456 5.000 lei 301 = 456 70. astfel: a).000 lei 456 = 1011 100.000 lei 212 = 456 100.000 lei constând în: . 456 = 104 500 lei 104 = 1012 500 lei g).000 lei .construcţii speciale 100.000 lei . 212 = 456 50. stabilite prin statut.obiecte de inventar 10.000 lei b).numerar 5. aportul în numerar al asociaţilor. Suma de 5.000 lei c).000 lei 3021 = 456 15. La 1 februarie 2005 SC CONFMETAL SRL primeşte de la stat o subvenţie. e).000 lei. se angajează personalul salariat al societăţii. 512 = 456 5.500 lei f).000 lei 1011 = 1012 100.000 lei 1011 = 1012 350.000 lei pentru finanţarea investiţiilor (instalaţii de 27 .000 lei 456 = 1011 50.materii prime 70.000 lei .500 lei. TVA inclus reprezentând prima legată de capital. se depune integral în contul curent la BRD.10 din 10. depuse în numerar odată cu capitalul subscris.000 lei 303 = 456 10.000 lei 456 = 1011 350. format din 85 de muncitori şi 15 persoane pentru administrare şi conducere.500 lei 1011 = 1012 5.2005.maşini.plus 500 lei prime legate de capital.500 lei 456 = 1011 5. 512 = 456 50.000 lei . Asociatul SC INA SRL (societate cu capital privat) a subscris un capital social în valoare de 100. Valorile subscrise au fost aportate integral. utilaje şi instalaţii de lucru 200.000 lei format din: .clădiri 50. conform procesului verbal nr.materii auxiliare 15.000 lei 2131 = 456 200. Asociatul „A” persoană fizică a subscris un capital social în valoare de 50. Asociatul SC ALFA SA (societate cu capital de stat) a subscris un capital de 350.

venituri din plasamente – 300 lei .10000 lei (10000 acţiuni * 1 leu valoarea nominală) . Primirea subvenţiei 445 = 4752 10000 lei Achiziţionarea utilajului % = 404 17850 lei 2131 10000 lei 2133 5000 lei 4426 2850 lei Amortizarea anuală 15000 lei /10 = 1500 lei/an 6811 = 2813 1500 lei Se include amortizarea subvenţiei la venituri 4752 = 7584 1000 lei Se încasează subvenţia 5121 = 445 10000 lei 915. durată de viaţă utilă 10 ani.cheltuieli cu amortizarea – 2000 lei .scãderea conturilor de creanţe clienţi .rezerve – 5000 lei.impozit pe profit plătit – 1000 lei.venituri din provizioane – 500 lei .lucru achiziţionate de la furnizori în sumă de 10. CF de exploatare = rezultatul înaintea impozitării + cheltuieli cu amortizarea – venituri din provizioane – venituri din plasamente – (creşterea stocurilor de materii prime – scăderea stocurilor de mãrfuri . Se înregistrează subvenţia anuală liniară a imobilizării corporale.capital social . TVA 19 %).scăderea conturilor de creanţe clienţi – 1300 lei . În faza a adoua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3000 de acţiuni la un preţ de emisiune egal cu 28 .creşterea stocurilor de materii prime – 1500 lei . Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploare ale unui societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării şia a elementelor extraordinare – 10000 lei .000 lei şi mijloace de transport 5. Situaţia înainte de dubla creştere a capitalului se prezintă astfel: . după care se trece cota parte din suvenţie la venituri.creşterea conturilor de datorii la furnizori – 200 lei .scăderea stocurilor de mărfuri – 300 lei . Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4000 lei pentru care se emit 2000 de acţiuni.000 lei.datorii la furnizori) impozit pe profit plãtit = 10000 lei + 2000 lei – 500 lei – 300 lei – (1500 lei – 300 lei – 1300 lei – 200 lei) – 1000 lei = 9900 lei 916.

furajelor. ingrasamintelor chimice si a medicamentelor: 6025 = 3025 800 lei 6026 = 3026 700 lei 6028 = 3028 500 lei 6028 = 3028 200 lei 288.05 lei 210.2 = 0.1.2 lei/actiune DS = 1. SC GROPITA SA se aprovizioneazo cu seminţe în valoare de 800 lei.Situaţia înainte de creşterea capitalului Capital social 10000 lei Rezerve 5000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă veche = (10000 + 5000) / 10000 = 1. Seminţele.25 – 1.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea rezervelor Capital social 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei Rezerve 5000 lei . precum şi medicamente de uz veterinar în valoare de 200 lei.valoarea nominală.25 lei/actiune .618 lei 3025 800 lei 3026 700 lei 3028 500 lei 3028 200 lei 4426 418 lei Eliberarea în consum a semintelor.5 .Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea aporturilor în numerar Capital social 14000 lei Aport în numerar 3000 lei Rezerve 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acţiuni în numerar = (14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1.5 lei/actiune . VN = 1 leu/ acţiune . TVA 19 %. Dobânda este de 850 lei şi este scadentă odată cu ultima rată. SC ACONALEX SA vinde mărfuri cu plata în rate în valoare de 8500 lei din care 1500 lei adaos comercial. furaje 700 lei şi îngrăşăminte 500 lei. Se încasează un avans de 40 % la vânzarea mărfurilor iar restul se încasează în 5 rate egale.4000 lei = 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (14000 + 1000) / 12000 =1. TVA 19%. Calculaţi valoarea DA şi DS generate de creşterea de capital. % = 401 2. TVA 19 %. 29 . furajele.25 lei /actiune DA = 1. îngrăşămintele chimice şi medicamentele se eliberează în consum.25 = 0.

descărcarea gestiunii de mărfuri în luna ianuarie: 30 .19 = 646 lei Avans fărăp TVA = 3400 lei Restul de încasat = 10115 lei – 3400 lei = 6715 lei Mărimea unei rate inclusiv TVA = 6715 lei/5 = 1343 lei TVA inclusă în rată = 1343 -1343/1.4046/1.Preţul de achiziţie al marfii 7000 lei Adaos comercial 1500 lei TVA neexigibil 1615 lei Avans inclusiv TVA = 10115 lei * 40% = 4046 lei TVA aferent avansului = 4046 lei .19 = 1343 – 1128 = 215 lei Rata lunară fără TVA = 1343 lei – 215 lei = 1128 lei Rata de încasat (fără TVA şi dobândă) 1128 1128 1128 1128 1128 5640 Luna 1 2 3 4 5 TOTAL TVA aferent 215 215 215 215 215 1075 Total rată lunară 1343 1343 1343 1343 1343 6715 Rest de încasat 5372 4029 2686 1343 - Cont 472: Scadenţa conform tabelului de mai sus: Luna 1 2 3 4 5 TOTAL Suma de repartizat (cont 472) 1128 1128 1128 1128 1978 6490 Conturi corespondente 707 1128 1128 1128 1128 1128 5640 766 850 850 Facturarea şi livrarea mărfurilor cu plata în rate 4111 = % 11611 lei 707 3400 lei 4427 646 lei 472 6490 lei 4428 1075 lei Încasarea avansului de 40% 5311 = 4111 4064 Cost de achiziţie aferent avansului = 7000 lei * 40 % = 2800 lei .

20 lei/acţiune Acţiuni vechi/acţiuni noi = 4000/1000 = 4/1 Pentru fiecare acţiune veche asociaţii vor primii 0. 456 = % 5100 lei 1011 5000 lei 1041 100 lei ??.000 de lei.02 lei/ acţiune DS = VMC veche – VMC nouă = 6.20 lei/acţiune.25 lei/acţiune – 6.000 de acţiuni decide majorarea acestuia prin emisiunea a 1. Să se contabilzeze operaţiunea de majorare a capitalului social şi să se explice mecanismul prin intermediul căruia se realizează protecţia vechilor acţionari. iar acţiunile emise sunt subscrise de vechii şi noii acţionari. În urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.000 lei divizat în 4.1 lei/acţiune.25 lei/acţiune Situaţia capitalului în urma emiterii celor 1000 de acţiuni : Capital social 20000 +5000 = 25000 lei Rezerve 5000 lei Prime de emisiune 100 lei Total capitaluri proprii 30100 lei VMC nouă = 30100lei /5000 acţiuni = 6. De acţiuni = 20000/4000 = 5 lei VMC veche =(20000+5000) / 4000 = 6.05 lei/acţiune = 0.000 de acţiuni la o valoare de emisiune stabilită în urma negocierilor de 5. Capital social (4000 acţiuni * 5 lei) 20000 lei Rezerve 5000 lei Total capitaluri proprii 25000 lei VN = Capital social / Nr. la o societate comercială se decide diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei 31 .% = 371 “Mărfuri” 10115 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2800 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4200 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 1500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 1615 lei Încasarea primei rate 5311 = 4111 1343 Lei 4428 = 4427 215 lei Formarea veniturilor aferente primei rate 472 = 707 1128 lei Cheltuieli anticipate trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând costul de achiziţie aferent ratei încasate (4200 lei: 5 = 2863 lei) 607 = 471 2863 lei Formarea veniturilor afrente ultimei rate şi încasarea dobânzii 472 = % 1978 lei 707 1128 lei 766 850 lei ??. O societate comercială cu un capital social de 20. Rezervele pe care le deţine societatea sunt de 5.

Societatea are un capital social de 100000 lei. cu încasare prin virament. Pierderea în valoare de 15000 lei se acoperă pe seama rezervelor iar diferenţa prin reducerea numărului de acţiuni. Capital social (5000 acţiuni * 20 lei) = 100000 lei Rezerve legale 10000 lei Report pierderi 15000 lei Total capitaluri proprii 95000 lei Valoarea matematică a unei acţiuni = 95000 lei / 5000 acţiuni = 19 lei 5000 acţiuni * 1 leu = 5000 – se decontează de la rezerva legală. împrumutul fiind rambursta de către debitor în rate egale. Achiziţionarea acţiunilor cu decontare imediată 263 = 5121 80000 lei 263 = 269 20000 lei 269 = 5121 20000 lei Acordarea împrumutului 2673 = 5121 60000 lei Încasarea dobânzii şi a ratei din împrumut. Societatea acordă entităţii la care deţine participaţii un împrumut de 60000 lei pe o perioadă de 3 ani. % = 117 15000 lei 106 5000 lei 1012 10000 lei Situaţia capitalului propriu după acoperirea pierderii: Capital social (5000 acţiuni * 19 lei) 95000 lei Rezerve legale 5000 lei Total capitaluri proprii 100000 lei ??. corespunzator dobanzii aferente imprumutului 2674 = 763 3000 lei Vânzarea intereselor de participare 461 = 7613 120000 lei Descărcarea gestiunii intereselor de participare 6641 = 263 100000 lei 5121 = % 32 . O societate achiziţionează acţiuni încadrate în categoria intereselor de participare în valoare de 100000 lei. Să se explice mecanismul aferent reducerii capitalului şi să se contabilizeze operaţiunea de acoperire a pierderii. divizat în 5000 de acţiuni şi rezerve constituite în valoare de 10000 lei. decontarea efectuându-se imediat prin virament în proporţie de 80% iar pentru diferenţă decontarea fiind ulterioară tot prin virament. 2673 20000 lei 2674 3000 lei Se constituie venituri. cu o dobândă de 5 % pe an. După rambursarea integrală a împrumutului acţiunile deţinute sunt vândute la preţul de 120000 lei.pierderi ce provine din exerciţiile finaciare anterioare.

Inregistrari in contabilitate dupa doua variante: .000 lei. Inregistrare factura % = 401 301 4426 % 408 301 4428 lei 1.plus de obiecte de inventar 300 lei.folosirea primei pt. . .190 lei -1.000 lei. Receptionarea marfurilor % 408 lei 1. care se imputau gestionarilor. care se imputau gestionarilor.960 lei.200 lei.428 lei 1.plus de materii prime 301 = 7584 lei 500 .A – varianta cu stornarea. La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.plus de materii prime 500 lei.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 6021 = 3021 lei 200 cheltuiala nedeductibila daca stocul nu a fost asigurat .incasarea contravalorii act 5121 = 456 lei 5.000 1041 lei 400 . TVA 19% descarcare de gestiune 6024 = 3024 lei 80 imputarea pieselor de schimb 4282 / 461 = 7588 lei 100 4282 / 461 = 4427 lei 19 421 = 4282 lei 119 37.000 lei. Rezolvare: A.majorare capital social: 5400 lei 456 % 1011 lei 5. produse finite avand costul de productie prestabilit de 10. TVA 19%.800 lei. SC DELTA SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni cu o valoare nominala de 5. plus prima de emisiune de 400 lei. din prima de emisiune suma de 200 lei se foloseste pentru acoperirea unor cheltuileli cu emiterea de noi actiuni. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura. tva 19%.lipsuri de piese de schimb 80 lei. Rezolvare: . La finele lunii costul efectiv de productie.inregistrare capital subscris varsat 1011 = 1012 lei 5.200 lei 228 lei -1. . stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.190 301 lei 1.B – varianta cu inregistrarea diferentelor.219. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie. 1041 = 201 lei 200 228.000 -40 202.000 lei -190 Concomitent. in valoare de 1.la 100 lei. stornare Inregistrari initiale 33 .plus de obiecte de inventar 303 = 7584 lei 300 .400 . Varianta cu stornarea 1. Rezolvare: In conformitate cu IAS 2 si Directiva 3055 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. inregistrare productie inregistrare diferente de pret 345 = 711 348 = 711 lei lei 10. La SC “LIDO” SA cu ocazia inventarierii se constata: .la 100 lei.lipsuri de piese de schimb 80 lei. Ulterior. TVA 19%.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 200 lei. Rezolvare: .400 . acoperirea ch.000 4428 lei 190 2. care se vand cu un pret de vanzare de 10. .

fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei .factura nr.000 101. pentru cercetarea pietei.B. astfel: .000 lei.rascumpararea actiunilor . Rezolvare: Inregistrari contabile: . in suma de 30 lei. achitata din contul de disponibil de la banca. complet amortizat. in valoare de 80 lei.250 5121 lei 1.000 lei. 101. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei.taxa de inscriere factura 101 publicitate TV 201 = 401 401 = 5121 201 = 401 201 = 401 401 = 5311 lei lei lei lei lei 40 40 30 10 10 Total cheltuieli de constituire: 80 lei. TVA 19%. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani. SC CALIPSO SRL hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea urmatoarelor elemente de capital propriu: . Receptionarea marfurilor % 408 301 4428 2. SC SIGMA SA rascumpara actiuni proprii in scopul reducerii capitalului social.900 7583 lei 10.C. cu o cota anuala de 16 lei.200 lei. dupa care se scot din evidenta. 34 . “ALFA” S. Inregistrare factura lei 1. care a avut destinatia de bar de zi. amortizare anuala scoaterea din evidenta 6811 = 2801 lei 2801 = 201 lei 16 80 Nota: la inregistrarea operatiilor nu am tinut cont de TVA deoarece acest lucru nu a fost precizat. impozitul pe dividende 10%.250 lei. din casieria unitatii 10 lei. Rezolvare: Inregistrare factura 4111 % lei 11. primita de la o societate specializata.taxa de inscriere la Registrul Comertului.428 408 lei 1.anularea actiunilor 109 = 462 = % 1012 149 462 lei 1.A. valoarea nominala este de 1.sume platite pentru publicitate TV.rezerve statutare 2. . efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii.rezerve din reevaluare 4. 67. Rezolvare: Inregistrari contabile .190 301 lei 200 4426 lei 38 4426 = 4428 lei 190 145.250 109 lei 1. iar pretul pietei 1.250 lei 1.000 lei 250 44.000 lei 190 si % = 401 lei 1.900 Descarcare gestiune 2812 = 2812 lei 3. Varianta cu inregistrarea diferentelor 1.190 lei 1. S. in suma de 40 lei.000 4427 lei 1.achitarea actiunilor rascumparate . . .

000 Terenurile nu se amortizeaza. Comisionul societatii de valori mobiliare este de 2%.200 1171 lei 3.000 127.000 lei = 200 lei 261 % 5121 2691 622 = 401 401 = 5121 2691 = 5121 = lei 10. Rezervele statutare si cele inregistrate ca alte rezerve au fost constituite din profitul net.000 lei 7.000 lei 3. prin urmare venitul din donatii se recunoaste integral la momentul inregistrarii donatiei. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei.000 lei = 7.000 lei 200 lei 200 lei 3. impozit 10% Rezolvare: Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil si nu vor putea fi folosite pentru majorarea capitalului social decat in masura in care imobilizarile corporale pentru care au fost constituite aceste rezerve vor fi vandute. SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului.000 lei 35 . fiind deja impozitate.2004 cu scadenta la 31.2005 in valoare de 50. Rezolvare: Inregistrari contabile: . cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere. 93. In aceeasi situatie se afla si rezultatul reportat.000 lei. Inregistrari contabile: .000 lei. Rezolvare: Valoare actiuni: 5.- alte rezerve 1.000 . ci in data de 31.000 1068 lei 1.2004: 50. iar rezervele din reevaluare inregistrate in contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.31. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta.000 x 2 Achitat initial: 10. rezultatul reportat 3.200 1063 lei 2.plata rest plata actiuni = 10.factura servicii SSIF .01.12.000 5.200 lei. in aceste cazuri voi ignora impozitul pe dividende si pe profit mentionate in textul problemei.000 167. Prin urmare.12.2006.000 x 40% x 6/12 = 10. avand valoarea nominala de 2 lei/actiune. SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.000 lei = 3.achizitie actiuni servicii SSIF . Rezolvare: Calcul dobanda 1. Ulterior.000 x 2% Inregistrari contabile: . achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate. ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar.000 x 70% Achitat final 10.07.7. cu o dobanda de 40%.2004 .000 Comision SSIF 10.recunoastere teren si concomitent 2111 = 4753 lei 475 = 7582 lei 5.majorare capital social % 1012 lei 8. se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar.07.

31.000 666 = 1682 lei 10. Se diminueaza capitalul social al SC “SOMESUL” SA prin rascumpararea si anularea a 1. Valoarea nominala este de 10 lei. Rezolvare: Inregistrari contabile: .600 lei .2005 .01. inregisrtarea creditului ca nerambursat la scadenta 1621 = 1622 lei 50.500 1682 = 5121 lei 15.000 149 lei 1.000 60. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. Rezolvare: Inregistrari contabile: .Calcul dobanda 1. concomitent 1011 = 1012 lei 1.12.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire. cu 50 lei nominalul.rascumparare actiuni .000 la 31.2006: 50.01.2005: 50.000 lei.000 lei.900 2131 lei 1. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.2005 .500 lei Inregistrari contabile: .000 x 31 x 1% = 15.000 si concomitent. Rezolvare: Inregistrari contabile: . in suma de 2. La SC MULTIMOD SA se restituie valoarea nominala a unor actiuni la solicitarea unor actionari. in numerar.000 1682 = 5121 lei 20.cheltuietuieli de constiruire in cazul in care sunt imobilizate: 201 = 5121 lei 60 si lunar amortizarea 6811 = 2801 lei xx 36 .31. costul de achizitie 9 lei.000 la 31.inregistrare varsaminte 456 = 1011 lei 2.12.000 1012 = % lei 10.000 actiuni proprii.12.500 - 65.01.in natura un utilaj 1.2006 1622 = 5121 lei 50.inregistrare credit .000 1091 lei 9.constituire capital social . Aporturile actionarilor sunt: .000 6.la 31.anulare actiuni 1091 = 5121 lei 9.000 666 = 1682 lei 15.2004 5121 = 1621 lei 50.rascumparare actiuni 1091 = 5121 lei 2. iar 1/4 ulterior. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie. divizat in 40 actiuni.900 .600 5121 lei 300 si.000 1682 = 5121 lei 10.000 x 40% = 20.000 % = 456 lei 1.12.000 lei Calcul dobanda penalizatoare 1.2005 666 = 1682 lei 20.

785 - ??Se subscrie societatea SC ALFA SA. Stocul existent este in valoare de 2. La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta. iar in urma majorarii pretul devine 2. dar maxim 5 ani scoatere din evidenta la amortizarea completa 2801 = 201 lei 60 284. subscrierea de capital pentru suma de 5.000 lei.000 200 1.403. conform Borderoului de subscriere: 37 . TVA 19%. Rezolvare: Inregistrari contabile: .100 1. La sfarsitul exercitiului. care se predau la magazine.diferente de pret . Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente. prin subscrierea şi vărsarea sumei 5.000 100 1.000 lei.77 lei Inregistrari contabile: . Rezolvare: TVA-ul nu este specificat dar trebuie luat in considerare.in functie de durata.00 378 lei 403. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute.vanzare produse finite 345 = 711 345 = 348 4111 = % 701 4427 concomitent.23 lei TVA neexigibil: 500 . care se incaseaza de la beneficiar. Vom folosi cota de 24%.000 lei.785 1. la pretul negociat de 1.500 lei. în numerar. dupa metoda inventarului permanent.inregistrare varsaminte 371 = % lei 500. descarcarea de gestiune % = 345 711 348 incasarea facturii 5121 = 4111 lei lei lei lei lei lei lei lei lei 2.500 lei.23 = 96. Adaos comercial: 500 * 100/124 = 403.77 229.500 285 1.000 lei.inregistrare productie .23 4428 lei 96. din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2. Rezolvare: 1.

000 lei constituit din aport în bani.000 lei .060 lei .la 31.000 acţiuni la preţul unitar de 5. d) Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii. Evidenţa vărsării capitalului social subscris: 1.subscriere capitalului varsat: 1011 = 1012 – 8. Numerar la caserie: 1. la preţul de 5. 1 Decontarea ulterioară.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 2. b) Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate. Prin contractul de societate se specifică că 1/5 din valoarea capitalului să fie vărsat la bancă odată cu subscrierea (10. 6 Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate: 0 % = 1091 – 2. peste 1 an: 462 = 5121 – 5.1.12. La finele exerciţiului financiar se varsă 3/5 deci 6. 14.000 lei.000 lei .000 lei. . peste un an.000 lei 57.2/ acţiune: 0 1091 = 462 – 5. 5121 = 456 – 5. 3. deci societatea dispune de 1.200 lei.La SC CRIŞUL SA se înregistrază următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de unitate: a) Rascumpărarea a 1.461 = % 38 . 1011 = 1012 – 5.000 lei.500 lei – 1012 100 lei – 149 7 0 Vânzarea de acţiuni proprii către un terţ: 1. c) Vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.000 acţiuni.01. Valoarea noimnală a unei acţiuni este de 10 lei.2004: 456 = 1011 – 10.SC GAMA SA formată la 1 ian.000 lei. constituirea capitalului social vărsat: 1.000 /5 =2.000 lei.la 01.2004 . Prin bancă.600 lei 2. 2004.200 lei. cu încasarea imediată prin numerar. Rezolvare: . la preţul de 5 lei / acţiune. cu decontarea prin virament. cu un capital de 10.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 6. 456 = 1011 – 5. cu decontarea ulterioară.2 lei / acţiune şi valoarea nominală de 5 lei.3 lei / acţiune. conform extrasului de cont: 1. Rezolvare: 5 răscumpărarea a 1000 de acţiuni la preţul de 5. 2.000 lei). 5311 = 456 – 5.000 lei 2.

1092 – 1. care este de 25%. se estimeaza ca societatea va fi obligata in anul 2005 la efectuarea unor remedieri de 2.000 lei .000 EURO la cursul de 3. cu încasarea imediată prin numerar: % = 1091 – 1.88 lei / euro i. 5124 = 1621 – (10.85 lei/EURO 1. TVA 19%.12.665 72. cursul valutar la 31.000) Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. 665 = 1621 – 600 (39100-38500=600 lei) 2. 2 În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcţie de inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică. urmare a reclamatiilor primite de la acestia.N fiind de 3. cu o amortizare înregistrată de 5.500 – 1621 600 . 2133 = 404 – 8. Ajustarea creditului la cursul valutar de 3. Rambursarea creditului la cursul de 3.N+1 fiind de 3. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 3. Rezolvare: 1 achiziţionarea în anul 2003 a camionetă la valoarea de 8.000 lei. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (anul 2004). care este de 25%.12. In perioada de garantie oferita clientilor.040 lei 149 20 lei ii.39.000 lei.100 lei 38.060 lei 8 0 Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii. ea va constitui un provizion in valoare de 2.5311 60 149 4. cursul valutar la 31.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5.500 .000 lei: 1.8 lei EURO: 1.300 lei (38. % = 5124 . care factureaza producatorului suma de 2400 lei. SC ARTIC SA produce frigidere.500) .000 lei 2.80 ) 38.91 lei / EURO: 1.200 lei. Rezolvare: .560 lei 1. 1.500 lei.Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.91 lei/ euro: 1.000 X 3.91: 1. 39 - . 665 = 1621 . In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica. 2113 = 105 83. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta in valoare de 8.800 -38. 1621 = 765 . decontarea prin virament: 5121 = 461 – 1. Deoarece cumparatorul se afla intr-o alta localitate unde unitatea producatoare nu are reprezentanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea defectiunilor.800-38.obţinerea creditului în sumă de 10. pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de 1 an de zile.800 lei (38.La scadenţă.

33 lei(80/60 luni) ii. . 201 = 5121 – 70 lei. in valoare de 80 lei. 6811 = 2801 – 16 lei c) La finalul perioadei de 5 ani scoaterea din evidenţă: i.81 4426 383. sume platite pentru publicitate TV.400. La SC OMEGA SA se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: .19 6 Înregistrarea anulării provizioanelor pentru garanţii deoarece s-au efectuat reparaţiile: 1.300 lei aduse ca aport la cap soc al societatii Programele informatice se amortizeaza in 3 ani. dupa care se scot din evidenta. 2801 = 201 – 80 lei 115. 6811 = 2801 – 16 lei 3. 6812 = 1518 – 2. din contul de disponibil la bancă: 1.200 lei 101. SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii.360 lei achizitionate de la terti. din caseria unitatii 10 lei.48 40 . 6811 = 2801 – 16 lei 2. in suma de 40 lei. Cehltuieli de constituire se amortizeaza in 5 ani. % = 404 – 360. pentru cercetarea pietei. . cu o cota anuala de 16 lei.240 lei create in unitate. 201 = 5311 .00 lei 208 302. dupa care se scot din evidenta Rezolvare: a) înregistrarea achiziţionării programului informatic de la terţi: i. achitata din contul de disponibilul de la banca.200 lei 5 Inregistrarea sumei datorate prestatorului ce a efectuat reparatiile: % = 401 . primita de la o societate specializata.52 4426 57.Rezolvare: 4 Inregistrarea constituirii provizionului pentru garantii acordate clientilor: 1. 6811 = 2801 – 16 lei 5. din caseria unităţii: 1. Sau amortizarea anuală 1. Rezolvare: a) achitarea cheltuielilor de constituire: i. 1518 = 7812 – 2.2.10 lei b) Amotizarea lunară a cheltuielilor de constituire: i.016. 6811 = 2801 – 16 lei 4. astfel: taxa de inscriere la Reg Comertului. in suma de 30 lei. 6811 = 2801 – 1. ii.00 628 2. factura nr. 101.

40 lei lunar) i. acordand furnizorului un avans de 400 lei.52 lei 157. Regularizarea avansului conform facturii primite: 1. tva 19%.400 lei 2.3 lei / euro. Primirea facturii si receptia instalatiei: 1.3.400 lei 2. 4428 = 5121 – 76 lei 5. SC FLORES SA achiziţionează titluri de participare de la o filială din cadrul grupului cu plata ulterioară. % = 404 – 3808 3. c) Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social: i.3. 404 = 232 . Achitarea cu billet la ordin 1. 2808 = 208 – 842. 403 = 5121 . Decontarea BO peste 3 luni: 1.200 – 213 808 .4426 6. Dobânda este de 10% pe an.332 lei 8. se regularizeaza datoria fata de furnizor prin accepatrea unui bilet la ordin scadent peste 3 luni. Rezolvare: 4. TVA 19%. 404 = 4428 – 76 lei 7. 41 . dar dobânda se încasează la începutul anului 2006 când cursul este de 4. 208 = 721 – 240 lei.000 lei.000 lei 177.5 lei / euro. 164. La sfârşitul celui de-al doilea an când se încasează împrumutul şi dobânda cursul este de 4. SC ALFA SA acordă la începutul anului 2005 SC BETA SA un împrumut pe 2 ani în valoare de 20. SC AURA sa achizitioneaza o instalatie de lucru. 404 = 403 . La sfârşitul anului 2005 cursul a crescut la 4.332 lei 9. acordare avans: 1.2 lei/ euro.000 euro la cursul de 4 lei / euro. 6811 = 2808 – 23. 232 = 5121 . 208 = 456 – 300 lei d) Amortizarea lunară timp de 3 ani (842. Rezolvare: 263 = 2691 – 25. se primeste factura furnizorului si se receptioneaza instalatia la valoarea de 3200 lei. în valoare de 25.40 lei e) La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidenţă: i.52 lei /36luni = 23.b) Înregistrarea programului informatic creat în unitate: i.

600 lei 197. diferente favorabile aferente imprumutului: 267 = 765 .80. TVA 19%.2 lei / euro a. 472 = 763 – 8. 267 = 472 – 1.500 lei d. Sold initial: 301 = 1000 lei 2. 400 4. inventarului intermitent (periodic). inventarului permanent 1.000 lei b.800 d. 2. consum: 601 = 301 – 3.301 570 -4426 c. faţă de 500 lei. incasarea dobanzii : 5124 = 267 . 5.000 lei b. deci cu 100 lei mai puţin. Intrari : % = 401 3.200 lei 3. 267 = 765 – 6.400 lei concomitent cu b. Se elaborează în consum materii prime la costul de achiziţie de 3500 lei. minus imputat : 601 = 301 – 100 lei concomitent e.000 lei b. Costul de achiziţie este de 3000 lei. inventarului permanent.100 lei 4427 . Rezolvare: 1.9.90. 5124 = 267 – 8. sold final : 400 lei. acordarea imprumutului la inceputul anului 2005: a.000 lei.000 lei e. Dobanda 267 = 472 – 16. În cursul anului se achiziţionează materii prime în valoare de 2.3 lei/ euro a.4.19 lei f. Să se efectueze înregistrările necesare în cazul: 4. la finele anului 2007: a.800 lei. Se înregistrează diferenţa în minus constatat. Inventarul intermitent a. regularizarea imprumutului si a dobanzii la cursul valutar de 4. 119 lei . incasarea imprumutului: 5124 = 267 . Stocul faptic la sfârşitul anului este de 400lei. SC ATACRET SRL are în stoc matrii prime la începutul anului de 1. stoc faptic . diferente favorabile aferente dobanzii: 267 = 765 – 800 lei c.461 = % 7588 .Rezolvare: 1.000 lei 2. repartizarea veniturilor inreg inavans : 472 = 763 – 8. cheltuieli de transport în sumă de 200 lei. 267 = 5124 . Sold initial: 301 = 1000 lei 42 . incasarea dobanzii la inceputul anului 2006 la cursul de 4.570 3000 .

500 lei Concomitent cu debit 8035 – 2.371 210 lei – 381 1. conusum : NU e. c.4426 d.50 lei .8.450 lei 2.4426  lipsa prin imputatii: 1.400 lei 205. ob inv in folosinta: 603 = 303 – 2. care se impută delegatului propiu la preţul de vânzare a mărfii de 341 lei plus valoarea mabalajelor lipsă.000 lei. Rezolvare:  inregistrat ff 35.1. Se recepţionează suma prin stat de plată şi se achită FF nr.4426 3.SC ORINTEX SA se aprovizionează conform facturii nr.90 lei 7000 lei . Valoarea ambalajelor este de 210 lei. La recepţie se constată o lipsă în valoare de 300 lei (9 lei ambalaje).90 lei .66. Se dau în folosinţă obiecte de inventar în sumă de 2. sold final: 301 = 601 .50 lei . repartizându-se cheltuielile de transport aferente. 607 = 371 – 291 lei 2. SC DORIS SA cumpără obiecte de inventar în valoare de 1450 lei. Minus: NU f. TVA 19%. de la SA CRISUL FAVORIT SA cu încălţăminte pentru copii. TVA 19%.50 lei 150 lei – 624 28.500 lei. 32972.9 lei 3. Rezolvare: 1. se anuleaza soldul initial: 601 = 301 – 1000 lei.500 lei 270. 416. % = 401 . Cheltuielile de transport sunt în sumă de 150 lei.50 lei  retinerea sumelor pe stat: 43 . 608 = 381 .579.972: 1. 35972. în valoare de 7.369. cheltuieli de transport: % = 401 – 178.350 lei 4427 . cumparare obiecte de inventar: 303 = 401 .4282 = % 7588 .Intrari : % = 401 . TVA 19%.b.3570 lei 3000 lei – 601 570 lei .

401 = 5121 .1=456. care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani.1 20.000 lei 512.000 lei.000 lei.000 lei 2. amortizarea anuala IV: 6811 = 2811 .1 6.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.000 212 4.terenuri 3.000 lei.1=101.000 lei 456. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA. Total 20. 50 lei  achitarea facurii.3000 lei / an 6.000 lei.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.000 lei CAP I Elaborarea situatiilor financiare (25 exercitii) 1. prin subscrierea si varsarea sumei 5. se opereaza si inregistrarea 101. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =456. Rezolvare 1. Se subscrie societatea SC ALFA SA.000 lei.000 211 3.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. 421 = 4282 . . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5.3000 lei / an 4 amortizarea anuala III: 6811 = 2811 .SC ARGO SRL executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei.416. amortizarea anuala V: 6811 = 2811 .15.amenajarea cu forte proprii: 2112 = 722 .15. .3000 lei / an concomitent 2811 = 2812 . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.000 lei 4561=1011 5.000 205 7.000 lei.000 44 .000 lei.8.1=101.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei 2 amortizarea anuala I: 6811 = 2811 .1 5.3000 lei / an 3 amortizarea anuala II: 6811 = 2811 .disponibil in contul bancar 6.brevete de inventii 7. dupa care se scoate din activul patrimonial.cladiri 4.50 lei 130. in numerar.1 20.579.3000 lei / an 5.1. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.2 5. . urmatoarele bunuri: .

000 USD la cursul valutar de 3 lei.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.1 900 lei actiuni 500 lei obligatiuni 400 lei .curs valutar la data varsarii capitalului: 2.Pe baza aceluiasi extras de cont.actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei . se opereaza si inregistrarea 101. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : . se opereaza si inregistrarea 1011=1012 29. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 USD .aportul subscris in valuta 10.000 lei 3.000 lei 4561=1011 29.1=101. x 20lei/oblig.2 20. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. = 400 lei Total 900 lei Am considerat ca societatea pentru a efectua investitii financiare pe termen scurt este deja constituita si detine fondurile necesare investitiei iar aportul la capitalul social se prezinta sub forma unei majorari de capital social Pe baza hotarari AGA are loc subscrierea actiunilor si obligatiunilor la capitalul social si achizitia acestora 4561 =101.curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD .000 le Datorita diferentei favorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului am considerat ca societate a realizat o prima de aport in suma de 1.curs valutar la data subscrierii 2.curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 29.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.000 USD .000 lei 5.aportul subscris in valuta 10.9 lei/USD .000 lei 1043 1.000 lei 4561 29.000 lei 45 .1obligatiuni 400 lei 4.depunerea actiunilor si obligatiunilor 501 = 4561actiuni 500 lei 506 = 456.obligatiuni 20 oblig.000 lei 4561=1011 30. Aportul la capitalul social in valuta este: .9 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 30. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5124 = % 30. Aportul la capitalul social in valuta este: .

Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie.2 100 lei 46 .600 lei 5121 300 lei Pe baza extras de cont si a raportului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.900 lei Varsarea ultimei transe a aportului in numerar la capitalul social conform actului de constituire si a legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata (In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii ) 5121 = 4561 100 lei Pe baza extrasului de cont.000 lei Ulterior se varsa cota parte ( . Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Datorita diferentei nefovorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului societate a inregistrat o cheltuiala in suma de 1.000 lei 665 1. divizat in 40 actiuni. se opereaza si inregistrarea 101. Aporturile actionarilor sunt: .000 lei 4561 =1011 2. cu 50 lei nominalul.in natura-un utilaj 1.600 lei . % =4561 213 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % = 4561 30.000 lei 5124 29.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire. utilajul . se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 1.000 USD la cursul de 2.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza.1 =101. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. iar 1/4 ulterior. ) din capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 300 lei.000 lei 6. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Se depune si aportul in natura. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 30.9 lei.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.000 lei.

Structura aporturilor este: A – face aport in numerar de 1. Amortizat de 300 lei.600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei . din care varsa 700 lei la constituire.000 lei.000 lei 4561S1 1. a carui situatie contabila este: . “ADA” SRL cu un capital de 2. 201 = 5121 15 lei 8.un stoc de marfuri 500 lei.Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . .700 lei 213 1. .000 lei.000 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca .700 lei 4561S2 300 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. 47 .Aporturile sunt formate din: • aport in natura.000 lei % =1011 2.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei. B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire.000 lei.500 lei.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza =4561S1 1. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2.asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei. B. iar restul la data scadenta a contractului. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. . Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A.Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei. dovada plati fiind extrasul de cont. asociatul S1 – un utilaj 1. dovada plati fiind extrasul de cont. C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale).un utilaj de 1.300 lei. C cu un capital de 3. format din 30 parti sociale a 100 lei partea: . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune Se depune si aportul in natura. . 201 = 5121 60 lei 7. divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia.000 lei.600 lei 5121 100 lei 5121 = 4561S2 300 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. achitate prin banca. Se constituie SC. utilajul . care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.

300 456 C 1. achitate prin banca.000 lei 4561 =1011 3. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei.creante asupra clientilor de 280 lei. -aport utilaj de 1.Societatea in nume 48 .200 lei A 700 lei B 500 lei Situatia contabila a asociatului C ne permite sa efectuam urmatoarele inregistrari privind aporturile de active si pasive . 201 = 5121 150 lei Tinand cont de legea societatilor comerciale 31/1990 actualizata conform "Art.700 La scadenta contractului asociatul A varsa si restul sumei de 300 lei Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 A 300 Pe baza aceluiasi extras de cont.000 2813 300 -aport creante asupra clientilor de 280 lei. dovada plati fiind extrasul de cont. .. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.lichiditati in caserie de 250 lei.500 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari A Ssi B a sumei de1.200 lei. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. amortizat de 300 lei 2131 = % 1. 91. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 300 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . .000 lei B 500 lei C 1.datorii la furnizori de 400 lei. .300 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei: 411 = % 280 456 C 150 2813 130 -aport stoc de marfuri 500 lei: 371 = 456 C 500 -aport lichiditati in caserie de 250 lei: 5311 = 456 C 250 -aport datorii la furnizori de 400 lei: 456 C = 401 400 Pe baza extrasului de cont si a situatiei contabile care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 3.000 lei A 1.

30.3.500 lei 10.750 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumelor de 10.500 lei 4561A 27. 000 lei si aportul in natura cladirile si terenul. prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic.73 lei/$. .Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel: . astfel: . la cursul de schimb 2.Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.600 lei si din numerar restul.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 6.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate. . In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social.Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.750 lei Pe baza extraselor de cont si a rapoartelor se expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei 4561B 6. 49 .73 lei si 30.750 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 67.000 lei 765 300 lei 212 = 4561B 6. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunile cu numerar iar pentru aporturile in natura evaluate de experti sunt evidentiate cu rapoartele de expertiza 5124 =% 456. 30 parti sociale x 200 lei = 6. cu o valoare nominala de 200 lei.750 lei 4561C 33. Se constituie SC “EMA” SRL cu un capital format din 30 parti sociale.000 $. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar.000 lei 4561=1011 6.000 lei 211 3. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 67. societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.400 lei si pe baza raportului de expertiza de evaluare se depuna aportul in natura. .000 lei in numerar.1A 27. cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.colectiv.000 $ la cursul de 2." 9. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.750 lei = 4561C 5121 30.500 lei = 1011 67.7 lei/$. Capitalul social este varsat integral.

7.000 lei. Documentue care evidentiaza acesta operatiune sunt pentru licenta si programul informatic facturile si chitantele care evidentiaza achizitia iar pentru cladiri este raportul de expertiza de evaluare intocmit de un expert in evaluari . pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. 4000 actiuni x 10 lei =40.000 lei 301 7.000 lei. Aportul adus de actionari consta din: 600 lei o licenta.000/5 = 4. conform statutului. la cifra de 20. Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4.000 lei 4561 = 1011 40.000 lei 213 3.600. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 6.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea de catre actionari a aporturilor in natura in suma de 38.000 lei se evidentiaza cu extrasul de cont 5121 = 4561 2.000 lei. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. Diferenta de aport in minus de 2.% =4561 6. in natura.000 lei 50 .000 lei 12.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile.400. avand valoarea nominala de 10 lei. 400 lei un program informatic.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 40.000 lei Depunerea diferentei de aport in numerar de 2. lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei.000 lei materii prime.000 lei si in numerar 2. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 38.000 lei cladiri. In acest caz se emit spre vanzare 20. Actionarii aporteaza.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. lei 5121 2. 5 lei valoarea nominala.000 lei 11. un teren de 8.000 lei 205 600 lei 208 400 lei 212 30. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni. 30. % = 4561 38. un camion de 10.000 actiuni emise. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 de actiuni.

000 lei 13.000 lei 302 1. . adica dispune de 300 parti sociale a cate 10 lei partea.000 lei 211 2.000 lei 14. Doi asociati: Florea Ioan si Vaida Vasile subscriu la constituirea unei societati cu raspundere limitata pentru formarea capitalului social de 8. TVA 19%. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma aportul in natura. Dl.000 lei.500 lei 371 1. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 8. Pentru infiintarea societatii s-a platit un onorariu juristului de 60 lei.000 lei 211 8.000 lei 213 10.fond comercial 500 lei.V. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 = 1012 20.000 lei 5121 2. astfel: . 51 . % = 4561 20.000 lei.000 lei VAIDA V 3.500 lei.materiale consumabile pentru activitatea productiva 1.un imobil cu drept de folosinta ca depozit 2.000 lei. Vaida Vasile aporteaza 3.000 lei format din 500 parti sociale a cate 10 lei partea.000 lei 207 500 lei 5121 = 4561VV 3. . iar cheltuielile cu inregistrarea societatii sunt in suma de 750 lei.000 lei constituit din aport in bani. extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =4561FLOREA I 5.000 lei FLOREA I 5.4561 = 1011 20.marfuri 1.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei si aportul terenului si camionului. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5. .000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei.000 lei. Florea Ioan: 5. a sumei de 3.000 lei 4561= 1011 8. cu un capital de 10. Dl.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin : -raport de evaluare pentru imobil intocmit de un expert -lista de inventariere a marfurilor si materialelor consumabile -depunerea la banca de catre actionarul V.

deci societatea dispune de 1.000 euro x 3.000 euro x 4 lei/euro =40.000 lei .000 euro si intr-un teren evaluat la 5. Conform datelor problemei vom avea urmatoarea inregistrare de varsarea a capitalului evidentiata in extrasul de cont. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.000 lei 4561 = 1011 10.000 lei.1 lei/euro. La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.000 lei 456.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii.000 lei.000 lei 10.1 40.).000 lei –aportul in natura -valoarea capitalului la varsare 10.000 euro. Conform legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata .000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 =1012 2. 5121 = 4561 6.” Eu consider ca la finele exercitiului ar fi trebuit sa se varse intreaga suma ramasa de aportat.000 euro x 4.. Aportul adus de actionari in contul capitalului subscris se concretizeaza in numerar depus la banca in suma de 10.000/5 = 2. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15.000 lei 456.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 10.000 actiuni.1 60.000 euro x 4 lei/euro = 20.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 = 1012 6.000 lei -pentru teren Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 60. -valoarea capitalului la subscriere 15.8 lei/euro.000 lei.000 lei 15. Cursul valutar la data varsarii numerarului in valuta in contul bancar al societatii este de 4. Cursul valutar la data subscrierii e de 4 lei/euro.000 lei 52 .aportul in numerar 5.000 euro.000 lei -pentru numerar 5.000 euro x 4 lei/euro =60.1 =101. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10.000 lei.8 lei/euro = 19.Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.1 lei/euro =41. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 2.000 lei Extrasul de cont evidentiaza la sfarsitul exercitului varsarea a 3/5 din capital .4 = % 41. iar cel la data receptiei terenului adus ca aport in natura e de 3.

000 lei . fiecare aduce ca aport valori.2 60.700 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 119 lei 201 100 4426 19 Restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii conform legi 31/1990 actualizata 17.1AA 4.000 lei.000 lei .1A1 13. % = 456.cladire 13.1 =101.1 20.materiale auxiliare 200 lei Alti actionari au efectuat varsaminte de 8.000 lei % = 456. astfel: Ion Pintea aporteaza: . Cheltuielile de constituire sunt de 119 lei.000 16. la capitalul social al SC “GAMA” SA este: .000 lei 301 500 lei 302. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 21. din care 19 lei TVA.700 lei 456.2 17.o baraca 6.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.1 = 456.materii prime 500 lei .765 1.000 lei in numerar din care 50% la constituire.000 lei . Cladirea este adusa ca aport pe baza raportului de expertiza efectuat de expert evaluator .000 lei 665 1.1 21.1AA 8.700 lei % = 101. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune. in natura.000 lei 53 .1 200 lei 512.1 =101.700 lei 456.700 lei 212` 13.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.000 lei 211 19.1A1 13. Aportul unui actionar.Materiile prime si materialele auxiliare sunt evidentiate prin procese verbale.numerar depus la banca 2.000 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris conform actului constitutiv 50% prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 4.un autoturism 8.000 lei Lucia Pintea aporteaza: .materii prime 4. Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si Lucia Pintea.

030 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.000 lei Lucia Pintea 2.33lei 201 7 lei 4426 1.3 lei/actiune.000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 8.000 lei 4561 = 1011 20. la un pret de 10.000 actiuni = 10 lei/ actiune 100 x 10.800 141 200 .800 lei valoarea nominala 200 x 10 = 2.000 lei 5121 = 4561 Lucia Pintea 2. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei % = 4561 Ion Pintea 18.000 lei Ion Pintea 18.000 lei Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile se transfera la rezerve 1091 = 5121 1. TVA 19%.000 lei 212 6. SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune.000 lei 213 8.000 lei divizat in 1.000 lei 301 4. iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune.000 actiuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi.030 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 =1012 1.000 lei 19. care se anuleaza.000 lei/ 1.030 Hotararea AGA permite subscrierea la majorarea capitalului 4561 = % 1. a raportului de evaluare se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 = 1012 20. SC GLADY SA avand un capital de 10. 10. 200 x 9 = 1.3 = 1.000 lei 1091 1.000 lei 1041 30 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 1.000 lei Pe baza extrasului de cont.800 lei -anulare actiuni 1012 = % 2.030 lei 1011 1.Cheltuieli de constituire 7 lei. ce va fi achitat in numerar.castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve: 141 = 1068 200 54 .33 18.

000 lei 5121 = 4561 21.000 actiuni a 10 lei actiunea. Aportul se aduce integral la subscriere.valoarea de conversie 770 lei 55 . iar valoarea contabila a unei actiuni este de 11 lei.000 lei Valoarea contabila 5.000 lei. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5.000 actiuni x 11 lei/actiune = 11.8 lei. -valoarea nominala 5.000actiuni x10 lei/actiune =50.000 noi actiuni. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.600 lei. . SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei -terenurile 600 actiuni x 10 lei = 6. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10. pentru care se emit 70 actiuni noi.000 actiuni x 10. la nivelul valorii nominale. SC “OMEGA” SA dispune de un capital de 50.000 lei 1041 1.000 de noi actiuni. utilajele 4.000 actiuni x 10.000 lei.000 lei -utilaje 400 actiuni x 10 lei = 4.000 lei 22.8 lei = 54. la un pret de 10.20.400 lei.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor 4561 = % 21.000 actiuni x 10 lei/actiune = 10.valoarea nominala pe actiune 10 lei . Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 actiuni a 10 lei actiunea. -valoarea nominala -10 lei -valoarea contabila – 11 lei Pe baza hatarari AGA se majoreaza capitalul social 456 = 1012 1. In urma evaluarii s-a determinat marimea aportului astfel: terenurile 6.000 lei 21.000 lei.5 lei = 21.000 lei 23.000 lei.000actiuni x 11 lei /actiune= 55. echivalenta a 100 actiuni gratuite.000 lei actiuni noi -valoarea nominala 1.000 lei Actiuni noi Valoare nominala 2.000 lei -valoarea contabila 5. echivalente a 600. respectiv 400 actiuni.000 lei -valoarea contabila 1. Valoare nominala 5. Societatea a hotarat o majorare a capitalului prin aport in natura constand din terenuri si utilaje. 5 lei.000 lei 1011 20. SC “BETA” SA decide conversia unei datorii fata de salariati decurgand din participarea la profit de 770 lei.000 actiuni x 10 lei = 50. Pentru remunerarea aportului s-au emis 1. format din 5.000 lei Valoare emisiune 2. adica 5.000 actiuni x 10 lei = 20. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului nevarsat la varsat 1011 =1012 20.

000 lei 56 .500 lei .000 lei 200 actiuni x 11 lei =2.valoarea nominala totala 70 actiuni x 10 lei = 700 lei ..000 456 = 1043 200 424 = 456 2. .500 lei. .de prime legate de capital 700 lei. 104 =1012 700 lei -de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 1065 = 1012 300 lei 25. .convertirea a 2.trecerea rezervelor legale in valoare de 2.000 lei.200 lei => o prima de aport de 200 lei 456 = 1011 2.emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune. -valoarea nominala 10 lei / actiune -valoare emisiune 2.subscriere aport in natura utilajul – 12.000 lei -de prime legate de capital 700 lei.prima de emisiune 70 lei -valoarea de conversie pe actiune 770 lei /70 actiuni=11 lei / actiune 456 =1012 700 424 =456 770 456 =1041 70 24. .profitului net din exercitiile precedente cu 1.alte rezerve 2. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei. .000 obligatiuni. 1068=1012 2. 117 = 1012 1.300 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 2. la capitalul social.300 lei 1061 = 1012 2.000 . .de rezerve din reevaluare in plus 300 lei. Pe baza hotarari AGA se majoreaza capitalul social prin incorporarea : -profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei.200 lei/200 actiuni = 11 lei / actiune Hotararea AGA decide majorarea capitalului social prin -emiterea de actiuni 200 actiuni x 10 lei =2.200 -trecerea rezervelor legale la capitalul social – 2.500 lei.1. cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: .200 lei.profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei.emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2. SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni. .alte rezerve 2.000 lei.000 lei. 117 =1012 500 lei -profitului net din exercitiile precedente cu 1. astfel: .300 lei.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12. la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei. .

pe măsură ce ratele devin scadente. se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.000 456 = 1011 15. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.000 456 = 1044 7.000 lei => o prima de aport de2. Exemple de elemente similare veniturilor: 57 . (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile. (3). La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă.000 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 10.000 actiuni x 12 lei = 12. 19.000 actiuni x 10 lei = 10. stabilite prin reglementări legale în vigoare. veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.000 -emisia de noi actiuni 150 actiuni x 10 lei = 1. Art.500 lei 1041 = 1012 1.000 CAP II Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii) 1. . cu excepţia cazului prevăzut la alin.000 lei 456 = 1011 10. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit.500 161 = 456 22. în baza convenţiilor la care România este parte.000 -varsarea aportului in natura 2131 = 456 12. conform contractului. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. (2) Metodele contabile.000 456 = 1043 2. (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. dintr-un an fiscal. valorificate pe baza unui contract cu plata în rate.000 lei 1.1.

rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. în ţară şi în străinătate. 49 din Codul fiscal. . (6) al art..cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. b) cheltuielile de protocol. în limitele prevăzute de actele normative în materie.diferenţele favorabile de curs valutar. în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. potrivit legii. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. d) cheltuielile sociale. g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale. (6) al art. cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor. f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. în limita stabilită potrivit legii. e) pierderile privind bunurile perisabile. 49 din Codul fiscal. baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. Exemple de elemente similare cheltuielilor: . ca urmare a retratării sau transpunerii. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. ca urmare a retratării sau transpunerii.diferenţele nefavorabile de curs valutar. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat in determinarea venitului net in sistem real din desfasurarea unei activitati economice: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii. 2.rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. în interesul serviciului. În acest caz. în limita a de 2. i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. 58 .5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. pentru o persoană. sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate. . înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. în limita echivalentului în lei a 200 euro anual.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata. potrivit legii. l) cheltuielile efectuate de utilizator. 4. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA. altele decat statul. altele decat cele din consultanta si management. pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de 59 . 3. a) [activele corporale fixe. transformare sau modernizare a activelor corporale fixe. reprezentând chiria . b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv. chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere. 149 alin. la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaza venituri. c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta. (1) lit. d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane. b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit. respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii. autoritatile locale si institutiile publice. altele decât bunurile de capital prevazute la art. precum si operatiunile de constructie. in proportie de peste 50% din veniturile totale.000 euro.în cazul contractelor de leasing operaţional.j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili. stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane]. în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active. o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii. pe baza contractului încheiat între părţi. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100..rata de leasing .Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor? In sensul prezentului titlu. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

neimputabile.bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora (incendiu. d) bunurile constatate lipsa din gestiune. depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei. dovedite legal. care este acceptata de societatile de asigurari). in limitele prevazute prin lege. imbutelierea. alunecarile de teren. dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale. uz de fals. Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune colectarea TVA aferent valorii lor. marturie mincinoasa. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor. Art. d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor. fals.180 din Codul Fiscal – Conditii de autorizare 1) Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea. 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente. cu exceptia: . primirea. 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. care nu mai pot fi valorificate. conform prevederilor din norme. inselaciune. razboi civil. pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile. pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie. . orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora). cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme. 5. c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile. razboi. acte de terorism.perisabilitatilor. ambalarea. .deducere. In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare. delapidare. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care 60 . cum ar fi inundatiile. detinerea. precum si activele corporale fixe casate. diferentiata in functie de grupa de produse depozitate si de accizele potentiale aferente. precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale.bunurile de natura stocurilor degradate calitativ. sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa din gestiune. b) locul este amplasat.

de Legea nr. La nivelul municipiului Bucuresti. f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art. de Legea nr. republicata. Art. delapidare. marturie mincinoasa. 6. uz de fals. e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. cu modificarile si completarile ulterioare. republicat. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice. reglementata de Codul penal al Romaniei. impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. 61 . 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei. (3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare. 86/2006. 183. cu modificarile si completarile ulterioare. de Legea nr. potrivit prevederilor din norme.50% inclusiv. 31/1990 privind societatile comerciale. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare.aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. de Ordonanta Guvernului nr. republicata. aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. inselaciune. 241/2005. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. fals. conform precizarilor din norme. 82/1991. republicata. republicata. 31/1990. de Legea nr. de Ordonanta Guvernului nr. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. republicat. republicata. (2) Prevederile alin. cu modificarile si completarile ulterioare. de Legea contabilitatii nr. 253 din Codul Fiscal cuprinde –Calculul impozitului datorat de persoanele juridice 1) In cazul persoanelor juridice. cu modificarile si completarile ulterioare. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si categorii de antrepozitari. 82/1991. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. republicata. de Legea nr. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. reglementata de Codul penal al Romaniei.25% si 1. administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. 92/2003.

valoarea impozabila se reduce cu 15%. 62 . cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice. din punct de vedere fiscal. (4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii. in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. CAP III Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii) 101 . in suma de 30 lei. (3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire. pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. in valoare de 80 lei. asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului.C. conform prevederilor legale in vigoare. pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar. 101. inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii. achitata din contul de disponibil de la banca. “ALFA” S. modificare sau extindere. modernizare. conform reglementarilor contabile. chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. conform prevederilor legale in vigoare. impozitul pe cladiri este datorat de locator. b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii. (7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar. primita de la o societate specializata. acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale. in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective. (2). consolidare. (6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. in rezerva sau in conservare.A. factura nr. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii. (8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune.S. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii. astfel: taxa de inscriere la Registrul Comertului. inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului persoana juridica. c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta.(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu. de catre locatar. in suma de 40 lei. (5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata. pentru cercetarea pietei.

sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta. Extrasul de cont evidentiaza plata taxei de inscriere de la Registrul comertului. 201 = 5121 40 lei Cheltuiala cu cercetarea pietei se inregistreaza in contabilitate pe baza facuri si chitantei iar suma achitata pentru publicitate TV pe baza chitantei 201 =% 40 lei 401 30 lei 5311 10 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 Anual (in decursul a 5 ani) se face inregistrarea urmatoare: 6811 = 280 16 lei Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei 102.S.C. “BETA” S.A. achita in numerar, unui avocat, onorariul legat de constituirea societatii in suma de 100 lei. Concomitent se inregistreaza factura furnizorului, pentru emisiunea de actiuni, in valoare de 1700 lei, TVA 19 %. Adunarea generala a actionarilor hotaraste amortizarea cheltuielilor de constituire in doua exercitii financiare. Cota anuala de amortizare este de 75 lei. A= - == 75 lei Se scot din evidenta cheltuielile de constituire integral amortizate. Dovada privind cheltuiala cu onorariul avocatului se face cu chitanta. 201 = 5311 100 lei Am considerat ca pentru emiterea de actiuni nu se aplica TVA si valoarea totala a cheltuielilor este de 2.023 lei 201 = 401 2.023 lei Datorita modificari datelor problemei cata anuala de amortizare nu mai este de 75 lei .

63

Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 2.123 1.061,5 1.061,5 1.061,5 2 1.061,5 1.061,5 2.123 0 -anual se inregistreaza 6811 = 280 1.061,5 Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 2.123 103. La S.C. “ONIX” S.R.L. se efectueaza cheltuieli cu constituirea unitatii patrimoniale (timbre fiscal, taxe, onorarii, etc.) in valoare de 80 lei achitate in numerar. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. 201 = 5311 80 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 6811 = 280 16 lei/ an Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei CAP IV Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (6 exercitii) 113. S.C. “ALFA” S.A. inregistreaza achizitionarea unui fond comercial la costul de achizitie de 1500 lei, precum si aportul de fond comercial, la constituirea societatii, de 2.700 lei, care apoi este cedat. -achizitie fond commercial 207 = % 4.200 lei 401 1.500 lei

64

456 2.700 lei -cedare fond comercial neamortizat 658 = 207 114. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de 900 lei, T.V.A 171 lei. Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta. -achizitie program informatic % = 401 1.071 lei 208 900 442,6 171 -cheltuiala cu amortizarea 900 /4 =225 lei/an anul 1 6811 = 2808 225 anul 2 6811 = 2808 225 anul 3 6811 = 2808 225 anul 4 6811 = 2808 225 -scoaterea din evidenta 2808 = 208 900 lei 115. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. Achizitionarea programelor informatice 208 = % 900 lei 401 360 lei 721 240 lei 456 300 lei Anul Valoare de intrare Amort -anul se face inregistrarea 681 = 2808 300 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 900 116. La S.C. “ARTEX” S.A. se obtine din productie proprie programe informatice in valoare de 900 lei. In timpul folosirii li se inregistreaza amortizarea in suma de 600 lei, dupa care se vand unui beneficiar, de la care se incaseaza 200 lei, TVA 19 %. Se scot din evidenta programele informatice vandute. Programele informatice sunt preluate in evidenta societatii prin procesul verbal de preluare in evidenta. 208 =721 900 lei Amortizarea cheltuielilor pentru obtinerea programelor informatice se face conform scadentarului de amortizare. 6811 =2808 600 lei Factura este domentul care evidentiaza vanzarea progamelor informatice.

65

461 = % 238 7583 200 4427 38 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 600 6583 = 208 300 lei Extrasul de cont este documentul justificativ care confirma incasarea programelor informatice . 5121 = 461 238 117. S.C. “GAMA” S.A. receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica in valoare de 800 lei, efectuate pe cont propriu care vor contribui la dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii. Activul necorporal se amortizeaza liniar intr-o perioada de doi ani, stiind ca 300 de lei se incorporeaza intr-o inventie. Conform situatiei de lucrari se receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica 203 = 721 800 lei Amortizarea cheltuielilor aferente proiectului de cercetare se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 500 250 250 250 2 250 250 500 0 -anual se inregistreaza 6811 = 2803 250 lei/ an Pe baza procesul verbal de preluere in evidenta a inventiei se efectueaza urmatoarea inregistrare 205 = 203 300 lei Scoaterea din evidenta a proiectului de cercetare stiintifica se face prin procesul verbal de scoatere din evidenta 2803 = 203 500 lei 118. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Conform situatiei de lucrari se inregistreaza brevetul 205 = 721 2.000 lei Amortizarea cheltuielilor de realizare a procedeului tehnologic se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare intrare Valoare amortizare Valoare cumulata

66

Valoare ramasa 1 2.000 500 500 1.500 2 1.500 500 1.000 1.000 3 1.000 500 1.500 500 4 500 500 2.000 0 Datorita faptului ca societatea vinde dupa un an procedeul tehnologic inregistrarea amortizarii se face pentru 1 an 6811 = 2805 500 lei Factura este documentul care evidentiaza vanzarea procedeului tehnologic 461 = 7583 1800 lei Procesul verbal de scoatere din evidenta a procedeului tehnologic permite efectuarea urmatoarelor inregistrari - descarcarea gestiuni 6811 = 2805 500 lei -scoaterea din evidenta 2805 = 205 500 lei

67

CONTABILITATE 201.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. Consumurile lunii octombrie au fost: • la 8 octombrie, 1100 m.c. • la 18 octombrie, 1500 m.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: - A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); - B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; - C – metoda costului mediu ponderat (CMP). Rezolvare:  Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator. Intrari Iesiri Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU 120 01.10 Stoc intial 0 75 05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120 0 75 800 80 08.10 Consum 110 75 8250 100 75 800 80 11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 800 80 100 0 82 18.10 Consum 150 0 100 75 7500 800 80 64000 600 82 49200 400 82 20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 900 82 Data Operatie

Valoare 90000 90000 64000 7500 64000 7500 64000 82000 32800 32800 73800

68

Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza: Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af. intrarilor K = ------------------------------------------------------------------------------------------Si al stocurilor la pret standard + Val cum.10 Aprovizionare Cont 301 Cont 308 08. la pret standart a intrarilor Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite la cost standard se calculeaza dupa formula: Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K Data Operatie Intrat Iesit Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare 120 0 200 0 110 0 100 0 100 0 77 5 77000 5000 150 0 77 5 69300 4500 77 115500 2500 400 130 0 77 77 92400 -2400 154000 0 69300 0 146300 5000 30800 2500 100100 7000 01. de 77 lei/mc Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe (prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret). Metoda costului prestabilit.10 – consum 1000 mc 77 Si308 +/.10 Consum Cont 301 Cont 308 11.10 Consum Cont 301 Cont 308 20.10 Aprovizionare Cont 301 900 Cont 308 900 Calcule: 08. vanzare etc).= 0 Si301 + Rd 301 92400 + 61600 69 .10 Aprovizionare Cont 301 800 800 77 3 61600 2400 77 84700 0 77 900 77 190 0 77 Cont 308 18.Rd/c 308 -2400 + 2400 K = -------------------------.10 Stoc intial Cont 301 Cont 308 05.= ------------------. Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum.

1 0 20. calculat prin raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si cantitatea intrata.1 0 08.1 0 05.000 154.63 2 82.10 – consum 1500 mc Si308 +/.1 0 18. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni: .1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Valoar e Iesit Can t PU Valoar e Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 77 900 77 190 79.300. Data 01.800 Calcul CMP: 70 .63 0 2 79.= 0. dupa urmatoarea relatie: VP + VI CMP = ---------SP + CI Unde: VP – valoarea stocului precedent. CI – cantitatile intrate.000 150 0 900 82 73. iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat.0216 = 2500  Metoda costului mediu ponderat (CMP).000 69. VI – intrarile valorice. SP – stoc precedent cantitativ.1 0 11.Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat.Diferente de pret (308) = 0 18.852.8 105.Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000) K = -------------------------.300 151.0216 Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000) Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0.= ------------------------------. Potrivit acestei metode.500 119.44 8 82 82.27 0 1 Valoare 90. 3 800 100 0 80 64. 8 31.652.000 110 0 75 79.63 400 2 130 81.

periodic.10 - Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune determinarea mediei ponderate a costurilor.1 0 05.= 77 1200 + 800 69300 + 82000 CMP = -----------------.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Iesit Can P t U Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 900 190 0 400 130 79.1 0 08. 5 Valoar e Valoar e Valoare 90. dupa relatia: Vi + ∑ Ii CMP = ---------------Si + ∑ Ci Unde: Vi.900 71 .000 + (64.05.265.80 + 73800 CMP = ----------------------.1 0 20.800 CMP = -------------------------------------------. de regula la sfarsitul lunii.632 900 + 1000 31852.000 150 0 900 82 73.800 90.000 + 900) 3.200 + (800 + 1. Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune.800) 309.000 + 82.1 0 11. Data 01.= 79. Ii.000 + 73.435 1.10 20.43 0 5 103.10 90000 + 64000 CMP = -----------------.= 81.1 0 18.= -------------.271 400 + 900 11.000 800 100 0 80 64.000 110 0 82 82.= 79. Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune.

N+2 La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40. în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârşitul fiecãruia dintre cele trei exerciţii.m.000 -80.684.m/buc.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .m.700.000 360.000 buc.m. Sã se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.000 -120.000 u. în N+2. utilajul se amortizeazã linear pe trei ani.000 bucãţi în exerciţiul N+1 şi 6. x 5.m.12.000 u. / 5. în condiţiile în care presupunem cã mãrimea capacitãţii normale de producţie este de 5.800. în N+1.000 -120. Costul unitar = 2.000 bucãţi. Cota de impozit pe profit: 30%.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 . Rezolvare: Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie = Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% .000 - Valoarea utilajului la 01. în N.m. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie. întreprinderea posedã 800 bucãţi în stoc.m.m. = 12.000 u.000 u. Cantitãţile fabricate au fost de 5. 120. 72 .m.m.000 u. 12. Se cunosc urmãtoarele informaţii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%.000 -120. începând cu 1 ianuarie N.000 u. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80.000 u. respectiv 160./buc.m. / 3 ani = 120.20%) = 30% + 20% = 50% 695. 4.000 u.m.000 240. 699.000 -160. Societatea X a dat în funcţiune.000 buc.000 u. rata de rentabilitate speratã de piaţã (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţã al titlurilor (β) 2. 01. un utilaj cu o valoare de 360. Informatii Valoare Baza de Diferenta contabila impozitare temporara deductibila 360.800.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31. N . La sfârşitul fiecãrui exerciţiu. Din punct de vedere contabil. Rezolvare: Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de productie (N) = 180 u. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Rezolvare: Amortizarea contabila anuala = 360.000 280.000 -120.N+1 . = 540 u.700. 12.m.m.000 120.000 40.000 u. = 2.500 bucãţi în exerciţiul N+2.m.000 bucãţi în exerciţiul N. + 1.000 u. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.000 160.000 40.N .000 u.

m.A. .000 lei. se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator. pentru care se percepe un comision de 5%. (Creanta privind impozitul amanat) 300.m.000 u. cu decontarea peste 3 luni.m. in conditiile: . in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40. impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u. Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 12. SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA.m.C.m.Decontarea BO: 403 = 5121 10000 Contabilitatea furnizorului: .A.Vanzarea pe baza de factura: 411 = 701 10000 . S.decontarea se face prin intermediul bancii.decontarea se face direct. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului).Primirea BO: 413 = 411 10000 . Rezolvare: Contabilitatea beneficiarului: .m.000 u. = 12.B. fara interventia bancii in numerar. livreaza S.. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 u.m. impozitul amanat La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40. Pretul de inregistrare a produselor finite este de 1500 lei.Creante privind impozitul amanat = Venituri din 12. 73 .. TVA 19%.Incasarea BO la termen: 5113 = 413 10000 5121 = 5113 10000 Decontarea cu scontare: 5114 = 413 10000 Incasarea BO inainte de termen: 667 = 5114 500 5121= 5114 9500 310.C.Plata furnizorului cu BO: 401 = 403 10000 . activul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului = 12..000 u.000 u. 410. ALFA S.000 u.Achizitie de stocuri: 371 = 401 10000 . conform facturii nr.A. la pretul de vanzare de 2000 lei. BETA S.

6868 = 169 10.Plata facturii cu scont primit 401 = % 2.000.380. 666 = 5311 50.000 169 10. obligatiunile de convertesc in actiuni.La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei: 1. 161 = % 100.000 1044 15.00 5121 2.60 767 71.308.000 1012 85.00 4426 380.Emisiunea de obligatiuni 1.000 lei. La scadenta. SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de 3%.380. Rezolvare: . Dobanda anuala este de 50%.380. SC GAMA SA emite 10. FELIX S.Achizitia de materii prime % = 401 2.40 Inregistrari la SC DACIA SA .Conversia obligatiunilor in actiuni 1.00 301 2.000 .N.500.00 . Toate decontarile se fac in numerar. dupa un an.000 74 .000.00 4427 380.00 701 2.00 7 Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute 711 = 345 1.Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare. Rezolvare: Inregistrari la SC FELIX SNC 5. 161 = % 100.000 5311 90.C.00 8 Incasarea facturii cu scont acordat % = 411 2.A. Inregistrari la S.60 667 71. in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90.380. DACIA le receptioneaza ca materii prime.00 5121 2. TVA 19% 411 = % 2.C.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei.40 89. stiind ca S.308.000 . DACIA S.000 .C si S.Inregistrarea si plata dobanzii anuale: 1. Vanzarea pe baza de factura.C.

La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1.000 1044 6. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. Aportul se aduce integral la subscriere.20. raport de paritate 2/1.000 1011 20.000 actiuni.000 de noi actiuni. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.400 lei si durata de folosinta de 6 ani.80 lei = 54.100 lei. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10. Totodata. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 actiuni a 10 lei actiunea.000 5121 = 4561 21. are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2. format din 5.50 lei = 21.200 lei.000 lei. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50. 5 lei.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. la un pret de 10.000 1041 1.000 53.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. valoarea nominala 4 lei/obligatiune.000 70. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.8 lei. Rezolvare: Achizitia instalatiei: 75 . Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2. Amortizarea anuala este de 400 lei. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 1012 18.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.

000 actiuni. e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei.000 1012 18. Rezolvare: Primirea donatiei: % = 212 2111 133 14.000 lei 200. c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei. TVA 19%. cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei. SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: .000 78.contul 301 Si.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei.000 1044 6.000 lei. • 30 lei in numerar. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3. b) pentru diferenta se emite un efect de comert.000 lei si un teren evaluat la 6. f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei. 1200.contul 308 Si. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.conform facturii nr. astfel: • 500 lei prin virament. cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei. TVA 19%. 100 lei .contul 3021 Si.213 = 404 2400 Amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii: 2813 = 213 1200 Reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 53. SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8.000 lei 8. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. 800 lei . d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate. . 76 .se achita factura nr. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: . raport de paritate 2/1.000 lei 6.

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219. Rezolvare: . cat si dupa metoda inventarului intermitent.90 3021 310 4426 58.Metoda inventarului permanent Achizitie de materii prime % = 401 749.70 301 630 4426 119.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei.90 Consum de materii prime 601 = 301 1000 Consum de materiale auxiliare 6021 = 3021 200 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Metoda inventarului intermitent Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare 601 = 301 800 6021 = 3021 100 Achizitie de materii prime - - - - - 77 .

veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10. Brevetul expirã peste 4 ani.% = 601 4426 - 401 749.000 x 1. Societatea estimeazã cã.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum. societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.000 (1+10%)1 = 0. în fiecare dintre urmãtorii 4 ani.m.2 = 12.90 6021 310 4426 58. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%.400 (1+10%)” = 0. cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet.90 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare 301 = 601 350 800+630-1000-80 3021 = 6021 170 100+300-200-80 - - - 685. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. Rezolvare: Anul Fluxuri de trezorerie (1) 1 2 Factorul de Valoarea actualizata actualizare (3) = (1) x (2) (2) 10.8264 11.909 2 2 10.000 x 1.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368. În consecinţã.901 78 .9091 10.70 630 119.2 = 14. În exerciţiul precedent.000 u.

La începutul exerciţiului N.N.m. de impozit amanat 12. 10 Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara pentru a onora obligatia respectiva.pe seama cheltuielilor: (15. . Cota de impozit pe profit: 30%.163 49.m. 11 Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie.000 u. un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: 9 O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior. = 18.000 u.6. = 12.12.956 706.000 u. exista un pasiv de impozit amânat de 6.m.m.7513 10.280 (1+10%)”3 = 0.100u. Rezolvare: La 31.000 u.000 u.600 u. .m.pe seama capitalurilor proprii: (127.m. chiar şi atunci când nu are obligaţia legalã de a o face.) x 30% = l .000 u. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane..m. la 31.m.N.983 14.000.000 u.000 u.m. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienţii nemulţumiţi. cifra de afaceri a fost de 10.000 u.000 u. datorii contingente şi active contingente”.23 = 17.) x 30% = 11. reevaluarea nu este recunoscutã.12.m.m.m. Diferenta temporara impozabila 62.3 4 10. 711.100 u. Baza de impozitare a imobilizarilor 65.000 u.m.000 u. Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.m. -10.m. Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.90.24 = 20. 11. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31.6830 Valoarea de utilitate 12.000 u.m. Valoarea provizionului: 79 .500 u.736 (1+10%)”4 = 0. Acesta se va inregistra astfel: .m. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.600 u.m.600 u. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amanat Dat.600 u. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri. Din punct de vedere fiscal.m. În anul N. Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31. Politica sa este cunoscutã pe piaţã.000 x 1.12.N = 30% x 62.N: Valoarea contabila a imobilizarilor 127. Rezolvare: Conform IAS 37.12.000 x 1. .500 u.m.m. 1.

C.000 u.000 Decontarea prin intermediul bancii 5114 = 413 10.000 300.000 x 3% = 300.decontarea se face prin intermediul bancii. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 Decontarea directa la termen 5113 = 413 10. in conditiile: . Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului).10. S.C. . pentru care se percepe un comision de 5%.000 13 14 Primirea biletului la ordin 413 = 411 10.000 80 . BETA S.000 5121 9.000 lei.000 5121 = 5113 10.A. fara interventia bancii in numerar.B. Rezolvare: Inregistrari in contabilitatea beneficiarului 12 Livrarea de produse finite 411 = 701 10.m.000 % = 5114 10.000 17 18 Emiterea biletului la ordin 401 = 403 10.A.500 627 500 15 Inregistrari in contabilitatea platitorului 16 Achizitia de produse finite 301 = 401 10. ALFA S. Rezolvare: 19 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 18.000 Decontarea biletului la ordin 403 = 5121 10. Chelt cu provizioane pt riscuri = Alte provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 30.A.000 148.000. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza. livreaza S. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de 18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani.decontarea se face direct.

SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80.000 lei.000 20.000 lei.000 : 4 : 12 = 1666 81 .50 lei = 21.000 2813 9.000 1041 1.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.8 lei. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. format din 5.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 9. amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50. Aportul se aduce integral la subscriere. 5 lei. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 de noi actiuni.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.000 : 4 : 12 = 375 6811 = 2813 375 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 375 Casarea mijlocului de transport % = 2133 18.000 1011 20.80 lei = 54.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20. Rezolvare: 23 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 80.000 24 Inregistrarea amortizarii lunare: 80.20 21 22 9 Inregistrarea amortizarii lunare: 18. la un pret de 10.000 actiuni a 10 lei actiunea.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 6588 9. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 5121 = 4561 21.000 79.

iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.m..salariul conducătorului de departament . şi . au fost următoarele: Informaţii Cheltuieli materiale şi servicii Cheltuieli cu personalul: . în cursul exerciţiului N.07-10. în conformitate cu OMFP nr.06-30. managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia.25 26 10 6811 = 2813 1. iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent.000 u.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă.666 Casarea mijlocului de transport % = 2133 80.m.m. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: în perioada 01.N: pentru analiza funcţională 8.m.m.500 u.10.055/2009. + 1.09.000 u. În exerciţiul N. în perioada 11.N: pentru formarea personalului 600 u. + 1.09.N: pentru programare 18.m. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor. Rezolvare: 82 .09. în u. 3. Rezolvare: Proiectul X este considerat activitate de cercetare.09-20.m.000 677. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic. condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare. Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3.07.000 u.900 u. 3.07.09-25.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u.m.07-18.000 u.m. chiar de la începutul exerciţiului N. La sfârşitul analizei funcţionale. în perioada 01. + 400 u.N: pentru analiza organică 11.000 u.N: pentru studiul prealabil 2.000 1.. x 20% = 5. în perioada 30.. în perioada 19. în conformitate cu OMFP nr.indirecte Cheltuieli generale 600 Proiectul X 5.m.500 - 1.666 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 1.500 Proiectul Y 3. pentru proiectul Y. acesta îndeplineşte.. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte.. în ceea ce priveşte însă proiectul Y.m.200 400 800 400 Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%.directe .000 3.m.N: pentru teste 1. în perioada 21. 678.. Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare. + 800 u.000 500 1.055/2009. două proiecte.09-29.07-29.06.m.000 u.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 40.000 2.000 6588 40..m.în perioada 30. pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y.000 2813 40.000 u. întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia. In cazul proiectului X.personal administrativ Cheltuieli generale: . cheltuielile departamentului.directe .

17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.cheltuielile de 12.formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale. . . valoarea activului = 10. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40u..000 u.000 u. cheltuieli de 30.fază de cercetare.000 bucăţi x 400./bucată.m./bucată).500 400 40 8.m.m. s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. deci afectează rezultatul exerciţiului./bucată. + 18..m.analiza funcţională . s-au cheltuit 12. Rezolvare: .000 u.000 40 600 40 1.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.4 u. 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. La începutul exerciţiului N+l.000 4. ./bucată. Centrul de cercetare al societăţii a angajat. (1.000 u.000 24.000 28. criterii de capitalizare îndeplinite.000 u.fază de dezvoltare.m.faze de dezvoltare. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N.m. fiind recunoscute drept cost al perioadei.m. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10. + 8. .000 u.280 800 40 Cost total mii u.000 u. = 18. O societate dezvoltă un nou produs.000. .m./bucată.000 Stoc Cost unitar 1. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. ./bucată.analiza organică.4 30/11 400 40 20./bucată).m.exerciţiul N+2 . în luna noiembrie.000 16. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale.m.m.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41. 40.000 u.000 44. întocmirea documentaţiei . în luna noiembrie.800 u. N+l şi N+2.m.000 32.m.m. 83 . 696. . fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul). + 1.m. . 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.000 u.4 u.000 36. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel: Data Q Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.000 u.000.m. testarea.. .000 u.000 bucăţi x 400./bucată.m. în N+2.m.100 40 700 40 900 40 100 40 Q Q 01/11 04/11 10/11 500 41 17/11 25/11 200 41. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .000 u. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente. 3. (1. valoarea activului = 11. prin urmare.m.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.ar aparţine fazei de dezvoltare. 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41. 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.m. în faza de cercetare.faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei.000 u. + 800 u.m.055/2009. este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul).studiul prealabil .000 697. însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.m. în conformitate cu OMFP nr.000 u. 679. = 30.m.m. programarea.exerciţiul N . în exerciţiul N.exerciţiul N+l .

.m.4545] + (200 x 41.000 41 20.000 600 20.000 600 600 500 16.m.000 u.000 40 24.000-400+ 500-400) x 40.m.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41u./bucată.000-400)+ 500 .15 36.500 Q 01/11 04/11 10/11 17/11 400 40 50 0 41 20.000.531.6646 40./bucată. (l .4 u.000 . Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel: Data Intrări Q Cost Cost Q unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii Stoc Cost Cost total unitar mii u.4 1.000 bucăţi x 400.4545 40.280 900 800 40. . / buc.m. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.500 40 8. (1./bucată.14 4.000 84 . acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .066.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.400) + 200 Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel: Data Q 01/11 04/11 10/11 17/11 25/11 30/11 Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.318.Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare. în luna noiembrie.m.4545 40.000 44.400) x 40]+ (500 x 41) ------------------------------------------(l .500 400 40 1. .000 40 24.6646 u.= 40.499.100 400 40.4545 u.598. Rezolvare: Costul mediu ponderat: .000 Stoc Cost total mii u.6646 32.95 28./ buc.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.000 200 500 16.000 .m.000 41 20. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.500 1. . Q Q 50 0 20 0 41 41.8 700 8. 40.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.calculat la 25 noiembrie: [(l .400 + 500 .m./bucată). 40 40.68 100 400 40 Cost unitar 40 40 40.000 u.4) ----------------------------------------------------------------------.46 = 40.4545 16.000 24.calculat la 10 noiembrie: [(1.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.m.6646 698.181.

corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21.4 41.000 8.06.000 10.04.m. Pe 8 decembrie N. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1.000 360*) 3.un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.06.000. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în euro Cursul de schimb 4 4 Suma în lei în care se face conversia 80.10.000 5.280 4. în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare.055/2009.12. .N 21.500 4.04. activele cuprind: .7 3.3 3.140 200 500 200 100 40 41 41. 3. s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii.un stoc de materii prime cumpărat la 25.N-3 şi reevaluat la 31. începând cu l ianuarie N+l.000 u.N 2.N-1 la nivelul sumei de 5.06.9 4. Pe 5 decembrie N. .000 euro în contul curent la bancă. Rezolvare: în bilanţul la 31.500 1. Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel: 01.4 8.12.10. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe.0 3. să lichideze activităţile externe.000 3 30. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului .N-1 25. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si ch = Provizioane pentru restructurare 1. consiliul de administraţie decide ca.N.suma de 20.000 euro.000 u. în conformitate cu OMFP nr.N-3 30. 3. acest echipament a fost achiziţionat la 30.o creanţă de 2.25/11 30/11 20 41.N. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional.12.3 4 16.000 20. Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.4 8.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.m.500 8.000 2.N-2.000 euro. . .055/2009.06.000.000 u.4 8.440 85 .un teren achiziţionat la un cost de l .obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate.000 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei Echipamente tehnice Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare Terenuri Materii prime 20.6 3.12. 742.000 euro privind drepturile asupra unui client străin.N-2 31.0 Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei.000 20.000. La închiderea exerciţiului N.280 200 40 500 41 100 41.140 716.m.N 31.000 euro la 01.

în fiecare an.*) 400 euro . încasarea creanţei faţă de clienţi (10.000 lei 744. Pe 15 noiembrie N.01 lei/euro): Furnizori (19.050 lei Conturi curente la bănci 20. evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.0 lei.la 15 noiembrie N.la 31 decembrie N. la 31 decembrie N: 4.500 lei + 550 lei) = % 20.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5.N.000 euro.11 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Furnizori 550 lei .000 lei Clienţi 39.000 euro x 3.000 euro x 0.12.01 lei/euro = 20.la 25.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 50 lei 86 .050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.000 euro x 0. Să se contabilizeze operaţia de achiziţie. la 5 februarie N+l: 4. l euro = 4. la 31 decembrie.N.9 lei/euro): Materii prime = Furnizori 19. Societatea X îşi închide conturile.01 lei/euro.400 euro x 10% = 360 euro 743. l euro = 3. La 25 noiembrie N.000 lei . cumpărarea stocului de materii prime (5. Rezolvare: în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări: . plata furnizorului (5. datorii furnizori = 5.500 lei . societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.0 lei/euro. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N.000 euro x 3.000 euro x l leu/euro): Conturi curente la bănci = % 40. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 noiembrie N: 3.000 euro x 4. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N.9 lei.9 lei/euro. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.la 25. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor. o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10. Rezolvare: în contabilitate se vor înregistra următoarele: . vânzarea produselor (10.la 5 februarie N+l.1 l.000 euro. iar la 25 decembrie N.9 lei/euro): Clienţi = Venituri din vânzarea produselor 39.

Să se contabilizeze. La 15 aprilie N. Fie societatea M. societatea românească M a acordat un împrumut de 100.la 15 aprilie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: . datoria este de 100. la F.8 lei/euro): Conturi curente la bănci = Alte împrumuturi 380.000 u.la 15 aprilie N: 3. în conformitate cu OMFP nr. creanţa este de 100.000 lei . societatea franceză M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei franceze F. Să se contabilizeze.000 euro filialei F din România. Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90. la 31 decembrie N: 4. Rezolvare: în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele: . Acest împrumut are. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: . caracterul unei finanţări permanente.0 lei/euro. de fapt.055/2009.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. La 15 aprilie N. la M. cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei. 3.la 31 decembrie N.2 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Alte împrumuturi 20. de fapt. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.000 u. acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N.Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei.la 31 decembrie N: 4.000 euro x 4 lei/euro = 400. .000 lei 746. 745.8 lei/euro.8 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 380. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare: .8 lei/euro. Rezolvare: 87 .exerciţiul N+l. în vederea rambursării către asociaţi. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 aprilie N: 3.0 lei/euro.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. . primirea împrumutului (100.000 lei şi datorii asimilate 752.000 euro x 0.exerciţiul N. în conformitate cu OMFP nr.000 euro x 3.900 de acţiuni cu valoarea nominală de l . acordarea împrumutului (100.la 15 aprilie N.000 euro x 0. al cărei capital este format din 5.000 euro x 3.055/2009.2 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 20. caracterul unei finanţări permanente.m.m. primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N.000 euro x 4 lei/euro = 400.la 31 decembrie N. 3. cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.000 lei şi datorii asimilate . Acest împrumut are.

.000 u.rata împrumutului: 12% (rată anuală). Rezolvare: împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile: ..000 u.Operaţia generează următoarele înregistrări contabile: .durata împrumutului: o lună. Capital subscris Rezultatul vărsat reportat 754.m. = 1. .900 u. 7.rambursarea împrumutului: 519 = = 512 512 1.m.000 u.plata datoriei faţă de asociaţi: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = 512 Conturi curente la bănci 90.500 u.7. TVA de recuperat = 9. Rezolvare: Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înregistrare contabilă: 1012 = 117 10. 88 . 100.500 u.m.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.500 u. 755.m.m.m.valoarea împrumutului 100.900u.m.m. . x 12% x l lună 712 luni): 666 .diminuarea capitalului social şi înregistrarea datoriei faţă de asociaţi: 1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 90. TVA colectată 7. la sfârşitul lunii aprilie N.m.000 u.000 u.000 iun.600 u.m.600 u..000 u.contractarea împrumutului: 512 = 519 100.m. . Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii: . 1.m.000 u.m.m..000 u. Societatea M are capitalul social format din 6. Presupunem că.m.000 u. Adunarea generală a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10.m.m. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social. 753.600 u. Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut. 1. . o societate prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9.plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100.m. prin anularea a 10 acţiuni. . Să se regularizeze TVA.Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel: %= 4426 4427 4424 .900 u.Recuperarea TVA: 512 = 4424 9.

1 lei/USD): 456 “Decontari cu asociatii priv. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii M la l septembrie si la 31 decembrie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 25 octombrie N: 3 lei/euro.1 lei/franc.” 31. întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N.000 89 .000 lei 401 145.000.000.000 euro x 2.000. acordarea împrumutului (2.000 lei şi recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50.000 lei 760.la 25 octombrie N.000 euro x 3.la 31 decembrie N. creanţele sunt de 2.000 lei 665 15.000 euro x 0.000 USD x 3.000 USD.000 lei la bănci . la 25 octombrie N.000.9 lei/euro = 145.000 USD.constituirea capitalului social (10.1 lei/euro): 401 = 765 5.000 franci filialei sale elveţiene F.000 765 “Venituri din dif. caracterul unei finanţări permanente.758.la 31 decembrie N: 3. iar cel de la data vărsării numerarului în valută în contul bancar al societăţii este de 3. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 franci x O.05 lei/USD.la l septembrie N.1 lei/franc = 6.000 euro.1 lei/USD.000 franci x 3. mărfuri în valoare de 50. . 3. Cursul valutar la data subscrierii este de 3.3 lei/ euro): % = 512 160.055/2009.2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50.inregistrarea varsamintelor 231 “Instalatii” = 12.000 lei .000 lei .000 lei 759.2 lei/USD. datoria faţă de furnizori este de 50.200 456 “Decontari cu asociatii priv. de fapt. la 31 decembrie N: 2. cumpărarea stocului de mărfuri (50. Aportul adus de acţionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4. conform OMFP nr.de curs” 1.virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 31.la 31 decembrie N.000 . Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti.la l septembrie N: 3 lei/franc.000 euro x 0.capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 31. plata furnizorului (50. Acest împrumut are.000 franci x 3 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente 6. Cursul valutar la data recepţiei mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3.800 512 “Conturi la banci” 19.000 . societatea românească M a acordat un împrumut de 2. In contabilitatea societăţii româneşti vor avea loc următoarele înregistrări: . O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin. La l septembrie N.200.capit.9 lei/euro.la 25 ianuarie N+l: 3.000.la 25 ianuarie N+l. Cursul monedei elveţiene a suportat următoarea evoluţie: .000 USD şi de numerar depus la bancă în sumă de 6.Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital subscris de 10.l lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 200. In contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .000 lei si recunoaşterea diferenţelor de curs (2.2 lei/euro. . .000 euro x 3 lei/euro): 371 = 401 150. Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l.

000 lei. inclusiv. societatea emite 5. . Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe următoarele destinaţii: 90 . Din contabilitatea unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului: capital social: 3.000 de acţiuni.761. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.800 lei Impozitul pe profit = (2. plantatii” = 456 “Decontari cu asociatii priv. iar valoarea de emisiune. de rezervele constituite de societate în sumă de 4.000 .000 lei = 2. rezerve legale: 200 lei.2 lei 117 Rezultatul reportat = Alte rezerve 1068 155.000 104 “Prime de capital” 400 . Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1.000 764. în schimbul acestor obligaţiuni. venituri obţinute: 4. valoarea nominală a unei acţiuni fiind de l leu/acţiune.000 lei . 401 “Furnizori” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.000 lei în acţiuni.000 vărsat 762.capit” 1.Deducerile fiscale = 2. cheltuieli efectuate: 2. Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unităţii.400 763. Totodată. pe lângă capitalul social.000 de acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune.capit” = % 7.transp.capit” 7.448 lei = 1.552 lei Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1.000 lei + 800 lei = 2.majorarea capitalului social prin conversia obligatiunilor 456 “Decontari cu asociatii priv.000 lei.000 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Cheltuielile nedeductibile . Se dau următoarele date: societatea A are un capital social.4 lei/acţiune.552 lei x 10% = 155. din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie. Cota de impozit pe profit este de 16%. Suma capitalurilor proprii este de 14. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 lei . Se majorează capitalul social prin conversia unor obligaţiuni în valoare totală de 7.000 lei. anim.000 1012 “Capital subscris varsat” 5. . societatea a plătit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acţiuni.2. Rezolvare: Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4. fiind reprezentate. vărsat în totalitate.2 lei 765. divizat în 10.000 de acţiuni.prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 161 “Imprumuturi din emisiunea de actiuni”= 456 “Decontari cu asociatii priv.capit” = % 1. O societate comercială hotărăşte majorarea capitalului social cu 10. în schimbul acestui aport se emit 1.000 lei.primirea aportului 213 “Instalatii mijl.000 1044 “Prime de capital” 2.400 lei.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor.majorarea capitalului social: 456 “Decontari cu asociatii priv. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile legate de aport.000 lei. de 1.000 lei + 800 lei) x 16% = 448 lei Rezultatul contabil net = 2.400 1012 “Capital subscris varsat” 1.

ritmul linear.000 lei. Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de utilizare de 5 ani.a) dividende de plată: 1. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii. se achită factura prin bancă.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 475 Subvenţii pentru investiţii 3.000 lei 91 . O societate comercială urmează să primească în contul bancar o subvenţie de 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . b) majorarea capitalului social: 500 lei. c) alte rezerve: 100 lei. la sfârşitul primului an de utilizare. mijloace de transport.000 lei . Rezolvare: a) 117 Rezultatul reportat b) 117 Rezultatul reportat c) 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 100 lei = 1012 Capital subscris vărsat 500 lei = 457 Dividende de plată 1. valoarea reziduală nulă. inclusiv amortizarea utilajului şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie.200 lei.000 lei pentru procurarea unui utilaj. animale si plantaţii .plata datoriei faţă de furnizori: 404 = 512 5.000 lei = 404 Furnizori de imobilizări 5.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice.200 lei 766. După achiziţionarea utilajului în valoare de 5.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci .000 lei = 445 Subvenţii 3.

Ulterior se primeşte prin virament bancar subvenţia respectivă. mijloace de transport.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 1.Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci . parţial. mijloacelor de transport.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice. animalelor şi plantaţiilor . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei . în aceste condiţii se restituie prin bancă subvenţia rămasă.000 lei Amortizarea instalaţiilor. După primul an de utilizare. Plata furnizorului se face prin virament bancar.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 2.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 5. Din această subvenţie se finanţează. procurarea unui utilaj în valoare de 10.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 475 Subvenţii pentru investiţii 3. animale şi plantaţii = .000 lei / 5 ani = 1. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei Amortizarea instalaţiilor.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii . inclusiv amortizarea şi trecerea la venituri a subvenţiei pentru investiţii.000 lei 512 Conturi curente la bănci 10.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 600 lei 767.000 lei.000 lei = 445 Subvenţii 3.vânzarea utilajului: 600 lei 92 .000 lei . animalelor şi plantaţiilor . mijloacelor de transport. durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani. amortizabil prin metoda lineară.000 lei.plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 404 Furnizori de imobilizări 10. utilajul respectiv este vândut la preţul de 9.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii .000 lei. Societatea comercială ALFA SA obţine dreptul de a primi o subvenţie pentru investiţii în valoare de 3.

Rezolvare: 93 .461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital .000 lei . Dobânda anuală este de 45%.000 lei 85. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei 2.plata dobânzii anuale (100.000 lei 15000 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 769. La scadenţă . animale şi plantaţii 2813 Amortizarea instalaţiilor.după un an . iar apoi se anulează.000 lei 10.000 lei 100.000 lei . mijloace de transport.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de l leu/bucată. în condiţiile în care valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 85.descărcarea gestiunii: % = 213 Instalaţii tehnice.rambursarea unei părţi din subvenţie: 475 Subvenţii pentru investiţii = 512 Conturi curente la bănci 9. O societate comercială emite 10.conversia obligaţiunilor în acţiuni: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = % 1012 Capital subscris vărsat 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 100.obligaţiunile se convertesc în acţiuni.000 lei .000 lei 2. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală.000 lei.000 lei x 50%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 50.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 lei. Atât vânzarea. cât şi cumpărarea obligaţiunilor. Toate decontările se fac în numerar. O societate comercială emite 10. mijloacelor de transport. precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar. Dobânda anuală este de 50%. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital8.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.400 lei 768.

000 lei x 45%): 666 Cheltuieli privind dobânzile .000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2. O societate comercială emite un pachet de 1.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5.500 lei 94 .plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani. Toate decontările se fac în numerar.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .000 lei = 512 Conturi curente la bănci 100.500 lei 25. la un preţ de 25 lei/bucată.emisiunea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 512 Conturi curente la bănci 20.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 45. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 100.000 lei .000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei.plata dobânzii la sfârşitul primului an (100. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5. Rata dobânzii este de 10%.000 lei . Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . apoi se anulează.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100.în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei 770.000 lei . care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată.

000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci dobânda calculată 95 .000 lei x 40% x l lună / 12 luni..amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5.000 lei.500 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 25.plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . în tranşe egale.000 lei / 2 ani): 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor .000 lei la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a Xl-a până la a XlV-a se contabilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8. 2.000 lei . Dobânda anuală este de 40% şi se plăteşte lunar. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. 6.la sfârşitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .000 lei x 40% x l lună /12 luni. Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare şi până în luna a XlV-a.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.500 lei .000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 333.3 lei . 4.000 lei / 5 ani): 162 Credite bancare pe termen lung = 512 Conturi curente la bănci 2.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.000 lei x 40% x l lună /12 luni.la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV-a se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (10.000 lei 2. O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe termen lung în sumă de 10.anularea obligaţiunilor: = 512 Conturi curente la bănci 25.000 lei 771.

8 lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 140 lei .550 lei. 1.la sfârşitul primului an se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (500 USD x 3.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (l .550 lei .550 lei .000 USD x 10% x 3.8 lei/USD.400 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 150 lei 773.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 USD credit rămas x 10% x 2.1 lei/USD) şi se constată o pierdere din diferenţe de curs (500 USD x 0.8 lei/USD) şi se constată un câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . iar la sfârşitul anului 2 cursul este de 2. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitate (la filială).000 USD x 3 lei/USD): 5124 Conturi la bănci în valută = 162 Credite bancare pe termen lung 3.000 lei 96 . La sfârşitul primului an cursul este de 3.000 lei .772. Rezolvare: în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele: . O societate comercială primeşte un credit bancar în devize în valoare de 1.1 lei/USD): % = 162 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută l. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.500 USD x 3 lei/USD (sold 162) = 50 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 162 Credite bancare pe termen lung50 lei .se recunoaşte diferenţa de curs pentru împrumutul rămas: 500 USD x 3.000 USD la cursul de 3 lei/USD.000 lei.se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 2.3 lei/USD): 162 Credite bancare = % 1. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.500 lei 50 lei 1.primirea împrumutului (1.1 lei/USD = 1. Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an.550 lei 5124 Conturi la bănci în valută pe termen lung l .primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = Datorii faţă de entităţile afiliate 1661 8. l lei/USD. O filială primeşte de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8. l lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 lei . care se restituie în două tranşe anuale egale.

000 lei 774.000 lei x 10%) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (8.000 lei) x 10% = 400 lei.333.000 lei / 2 tranşe): % = 512 Conturi curente la bănci 666 Cheltuieli privind dobânzile 800 lei 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4.achiziţia programului: % 208 Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă . potrivit deciziei Consiliului de Administraţie. (8. prin metoda lineară. şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 4. inclusiv amortizarea programului.3 lei): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 3. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (8. Amortizarea programului informatic.000 lei.800 lei .la sfârşitul celor 3 ani de utilizare programul este scos din evidenţă: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale = 208 Alte imobilizări necorporale 10.la sfârşitul fiecăruia dintre cei 3 ani de utilizare se contabilizează amortizarea (10.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas.000 lei 1.000 lei 97 . Rezolvare: .4.900 lei 10. TVA 19%.000 lei . Să se prezinte modul de înregistrare în contabilitate a operaţiilor.400 lei 400 lei 4.000 lei 4.3 lei . care se achită prin virament bancar..900 lei .900 lei = 404 Furnizori de imobilizări 11. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei / 3 ani = 3. După 3 ani este scos din evidenţă. se face în 3 ani.333.

000 lei / 20 luni): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 1.000 lei.000lei 98 .800 lei 968 lei = 404 Furnizori de imobilizări 24. TVA 24%. Pe acest teren se efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = % 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 512 Conturi curente la bănci 4426 TVA deductibilă . Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei 4.000 lei 776. Rezolvare: . care se achită cu ordin de plată.000 lei 50. După 3 ani se vinde terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80. Unitatea achită în numerar un avans de 5.000 lei.800 lei 5. TVA 24%. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.primirea facturii de la furnizori: % 203 Cheltuieli de dezvoltare 4426 TVA deductibilă .032 lei 19.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancă. acestea urmând să fie recepţionate. imobilizarea este scoasă din evidenţă: 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 20. TVA 24%. inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate.plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă .la sfârşitul celor 3 ani de utilizare. institutul facturează documentaţia la valoarea de 20. O societate comercială hotărăşte să îşi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs.000 lei. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 4 ani.000 lei 23.000 lei 4. ţinându-se seama de avansul achitat.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare. După finalizarea lucrărilor.032 lei 968 lei . Se achiziţionează un teren cu preţul de 50.la sfârşitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20.775. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni. iar apoi se face recepţia finală.achiziţia terenului: % 2111 Terenuri 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 62.800 lei 20.800 lei 4. TVA 24%.000 lei 12. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni. Rezolvare: .

Rezolvare: . TVA 24%.primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă . în a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 4.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = . Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii. depozitul se vinde cu preţul de 3.000 lei 4.000 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 5.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 24. TVA 24%.800 lei 20.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări . constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei 1. factura încasându-se cu ordin de plată.recepţia lucrărilor: 2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 20.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 4.recepţia lucrărilor: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie . Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani.000 lei / 25 ani = 400 lei/an): = 512 Conturi curente la bănci 12.000 lei 960 lei 99 .000 lei.000 lei. După amortizarea integrală.440 lei .440 lei 6.400 lei 10.primirea facturii de investiţii la sfârşitul primei luni: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 7.000 lei .800 lei 512 Conturi curente la bănci 62.000 lei.amortizarea anuală (10. TVA 24%. La sfârşitul primei luni.primirea facturii de investiţii la sfârşitul lunii a doua: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă ..000 lei / 4 ani = 5. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.la sfârşitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortizarea (20.960 lei 4.000 lei 781.

achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.06. Rezolvare: . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.500 lei Rezerve din reevaluare 783. 2.12.000 lei / 5 ani x 6 luni 712 luni =1. mijloace de transport.000 lei): 105 3.500 lei .720 lei 7583 3.2. Rezolvare: . La 31. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12.500 lei.000 lei. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.000 lei 2.500 lei (valoarea netă reevaluată). iar valoarea justă de 5.amortizarea în primul an de utilizare este de 10. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear. amortizarea pentru anul N+l şi reevaluarea pentru anul N+l prin metoda reevaluării valorii rămase. TVA 24%. Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3. Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de l .vânzarea construcţiei la sfârşitul perioadei de utilizare: 461 Debitori diverşi = % 3.000 lei .400 lei 10.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.reevaluarea valorii nete (5.000 lei.6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 400 lei .N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10. achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N. dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase.000 lei 782.000 lei: 6811 Cheltuieli = 2813 Amortizarea 1.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 1. Să se facă înregistrările contabile pentru: 1. La 30.000 lei.400 lei 212 Construcţii = .descărcarea gestiunii: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 10.000 lei Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 720 lei .000 lei 10 .

000 lei 2. La 30.7. dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute şi a amortizării cumulate.500 lei / 7.000 lei Indice de actualizare = Valoare justă la 31.06.5 10.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10.000 lei .12.N+1 / Valoare rămasă la 31.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.000 lei+ 2.400 lei 212 Construcţii = . amortizarea anului N+l şi reevaluarea.000 lei .000 lei = 1.000 lei Cost la 30.12.N+1 7.N) (1. animalelor şi plantaţiilor ● Cost la 30. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.12.N+1 = 10.000 lei amortizarea anuală (10.12.07.500 lei .12. Rezolvare: .07.000 lei 75 ani))_____________________________________3.000 lei = Valoare rămasă la 31.N 10.12.06. mijloacelor de transport. TVA 24%.500 lei (valoarea netă reevaluată).N+1 7.12.500 lei Rezerve din reevaluare 784. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.000 lei =Valoare rămasă la 31.N-31. 11. mijloacelor de transport.06.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 3.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.000 lei / 5 ani x 6 luni/12 luni =1. La 31. achiziţia mijlocului de transport şi amortizarea anului N. Să se facă înregistrările contabile pentru: 10.N-31.000 lei 10 .000 lei+ 2.000 lei amortizarea anuală (10.000 lei.000 lei = 3.N) (1.400 lei 10.reevaluarea valorii nete (10.000 lei / 5 ani))_______________________________________3. mijloace de transport. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12. animalelor şi plantaţiilor 1.N Amortizare cumulată (01.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor.500 lei): 105 3.000 lei Amortizare cumulată (01.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.

000 lei /4 ani = 2.000 lei) x 10% şi a ultimei tranşe de împrumut: 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.000 lei . Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii-mamă. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: . animale şi plantaţii = 4753 Donaţii pentru investiţii 8.000 lei / 2 tranşe = 4.000 lei x 10%) şi a primei tranşe de împrumut (8. Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor.000 lei 787.la sfârşitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii la creditul rămas (8.500 105 rezerve din reevaluare = 2813 amortzarea instalatiilor. mijloace de transport.Valoare brută actualizată (10.contabilizarea reevaluării: 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 5.5) 15.amortizarea anuală (8.000 lei Amortizare cumulată actualizată (3.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8.000 lei.000 lei/an): 10 . care se restituie în două tranşe anuale egale. înregistraţi în contabilitate operaţiile.400 lei 400 lei 4.5) 4.000 lei .000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1. O societate-mamă acordă un împrumut pe 2 ani de 8.500 lei . Rezolvare: .500 lei Amortizare cumulată iniţial 3. etc 786.primirea imobilizării: 213 Instalaţii tehnice.000 lei Valoare brută iniţială___________________________________10.000 lei x 1.000 1.acordarea împrumutului: 2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 512 Conturi curente la bănci 8.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4. După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează.000 lei . Dobânda anuală este de 10% şi se încasează la sfârşitul fiecărui an.4.000 lei . amortizabil în 4 ani prin regimul linear.000 lei unei filiale.800 lei 800 lei 4.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5.000 lei x 1.

720 lei = 401 Furnizori 3. iar durata rămasă. TVA 24%.000 lei. Se hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12. animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital . Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operaţii: .000 lei = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. Amortizarea mijloace de transport.plata datoriei faţă de furnizori: 401 Furnizori = 512 Conturi curente 3. de 4 ani.amortizarea anuală a maşinii pe durata rămasă după efectuarea modernizării.000 lei 8. Durata normală de utilizare a maşinii este de 10 ani.720 lei 3.încorporarea accesoriilor. animale şi plantaţii mijloacelor de transport. se cumpără componente de 3.virarea subvenţiei la venituri (8. care se încorporează în echipamentul supus modernizării.000 lei .000 lei/an): 4753 Donaţii pentru investiţii .casarea imobilizării după doi ani: % = 213 2813 Instalaţii tehnice.000 lei 720 lei 10 . animalelor şi plantaţiilor 2. mijloacelor de transport. Rezolvare: .000 lei 4.achiziţia accesoriilor: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă .cumpărarea accesoriilor.achitarea facturii cu ordin de plată.000 lei 788.000 lei 4. . instalaţiilor.000 lei / 4 ani = 2. Amortizarea investiţiei se face pe durata rămasă. . .000 lei. în acest scop.virarea subvenţiei rămase la venituri: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.

500 lei 10 .consumul de accesorii: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile . Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .acordarea împrumutului: 2671 = Sume datorate de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 10. mijloace de transport. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.000 lei x 30%) şi a primei tranşe de împrumut (10.000 lei x 30%).000 lei 5.000 lei . înregistraţi în contabilitate operaţiile. care se trec la pierderi.000 lei / 4 ani = 3. O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.modernizarea echipamentului: 213 Instalaţii tehnice. ca urmare.000 lei . mijloacelor de transport.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10.la sfârşitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda la creditul rămas (5.la bănci .000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 8. Decontările se fac prin bancă.000 lei 3. animalelor si plantaţiilor 3.750 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei . Ulterior filiala a intrat în stare de faliment şi.750 lei 789. 2672 = Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 766 Venituri din dobânzi 1. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 30% pe an. când se încasează şi dobânzile anuale.amortizarea anuală (15.000 lei / 2 tranşe = 5. animale şi plantaţii = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 3.000 lei = 302 Materiale consumabile 3.

si nu se capitalizează.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 5124 Conturi la bănci în valută 3. când cursul valutar este de 3.. 000 USD.2 lei/USD = 3.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei . calculată anual.2 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 640 lei încasarea dobânzii (1.acordarea împrumutului la l ianuarie N (1. când se restituie împrumutul.trecerea pe cheltuieli a creanţelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată şi a ultimei tranşe de împrumut (10. în schimbul acestui mijloc de transport 10 .500 lei 1.100 lei la sfârşitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1.000 USD x 3. La sfârşitul celui de-al doilea an.1 lei/USD.2 lei/USD.000 USD x 20% x 3.3 lei/USD.000 USD x 20% x 3.000 lei.000 USD x 20% x 3. respectiv 1.000 lei.3 lei/USD = 3.000 lei .000 USD x 3. cursul dolarului (în funcţie de care se calculează şi dobânda) este de 3. O societate comercială acordă la l ianuarie N unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de l .3 lei/USD = 660 lei) şi recuperarea împrumutului acordat (1.000 lei 790.000 USD x 0. la cursul de 3.la sfârşitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1.000 USD x 20% x 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se vor înregistra următoarele: .200 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei 791. cursul valutar este de 3.000 lei): 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = % 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 6.960 lei 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 660 lei 2675 împrumuturi acordate pe termen lung 3.încasarea dobânzii (1. La sfârşitul primului an. Dobânda se încasează la începutul anului următor.15 lei/USD.000 USD x 3. Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societăţii Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10.500 lei 5.3 lei/USD.15 lei/USD = 630 lei): % = 2676 5124 Dobânda aferentă Conturi la bănci împrumuturilor în valută acordate pe 665 termen lung Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 640 lei 630 lei 10 lei .200 lei. iar amortizarea cumulată este de 2. ceea ce generează o diferenţă de curs favorabilă (1.la sfârşitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează şi se încasează tot la acelaşi curs de 3.300 lei): 5124 Conturi la bănci în valută % 3.5.3 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 660 lei . înregistraţi în contabilitate operaţiile. Dobânda este de 20%.

înregistraţi în contabilitate operaţiile. 301 = 601 272 lei 10 . Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală.costul de achiziţie al stocului iniţial este de 120 lei. . Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective. Valoarea stocului final: 200 kg x 1. TVA 19%.000 lei 793. Rezolvare: .achiziţia materiilor prime (400 kg x 1.stocul iniţial de materii prime este de 100 kg. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii Y. .000 acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune.primirea aportului: 213 Instalaţii tehnice. costul de achiziţie fiind de 1.la inventarierea de la sfârşitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg.se anulează stocul iniţial de materii prime: 601 = 301 120 lei Cheltuieli cu Materii prime materiile prime . Rezolvare: .000 lei = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 8.36 lei/kg = 272 lei. O întreprindere ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiară. .36 lei/kg.4 lei/kg = 560 lei): % = 401 694 lei 601 Furnizori 560 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 134 lei TVA deductibilă La sfârşitul exerciţiului: .4 lei/kg.000 lei = 1011 Capital subscris nevărsat 8. .societatea Y emite 8. mijloace de transport.cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg. animale şi plantaţii şi 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 8.se recunoaşte stocul final de materii prime la cost mediu: Costul mediu al materiilor prime: (120 lei + 560 lei) / (100 kg + 400 kg) = 1.majorarea capitalului social prin aport în natură: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul .

Rezolvare: .000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 720 lei TVA colectată = 345 Produse finite 2. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.000 lei.000 lei .000 lei Conturi curente Clienţi la bănci 795.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 12. furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 354 Produse aflate la terţi 2. Rezolvare: .000 lei.Materii prime Cheltuieli cu materiile prime 794. înregistraţi în contabilitate aceste operaţii.încasarea creanţei: 512 = 4111 3.acceptarea biletului la ordin: 413 = 4111 12. se trimite factura şi se încasează în numerar.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 3. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10. După primirea efectului comercial.400 lei 10 .000 lei . Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 2.vânzarea produselor: 4111 Clienţi = % 3.livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie: 354 Produse aflate la terţi .400 lei TVA colectată . Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea furnizorului (societatea A).400 lei 10.000 lei. După vânzarea produselor.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2. TVA 24%. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 8.720 lei 707 3.

furnizorul livrează clientului semifabricate. Costul de producţie al produselor finite livrate este de 500 lei.000 lei 480 lei 10 . După primirea efectului comercial. Rezolvare: . Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin).000 lei. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului (societatea B).emiterea biletului la ordin: 401 = Furnizori .achiziţia materiilor prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă .plata efectului comercial la scadenţă: 403 = Efecte de plătit 403 Efecte de plătit 512 Conturi curente la bănci 992 lei 992 lei = 401 Furnizori 992 lei 800 lei 192 lei 797. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2. în valoare de 15.400 lei încasarea efectului comercial: 512 = 5113 12.380 lei (inclusiv TVA). Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.Efecte de primit de la clienţi .400 lei Conturi curente Efecte de încasat la bănci 796. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului.480 lei 2. Decontarea facturii se face prin bancă. TVA 19%. ţinându-se seama de avansul acordat anterior. Rezolvare: . TVA 24%.000 lei. respectiv materii prime. Conform contractului. furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă. Ulterior.depunerea efectului comercial la bancă: 5113 Efecte de încasat = Clienţi 413 Efecte de primit de la clienţi 12.plata avansului: % 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă .achiziţia materiilor prime: = 512 Conturi curente la bănci 2.

Decontarea facturii se face prin bancă.000 lei 512 Conturi curente la bănci 16. respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%. Rezolvare: .000 lei 16. Ulterior.600 lei 15. O societate comercială vinde mărfuri unui client extern.încasarea creanţei clienţi ţinând cont de avansul primit: % 419 Clienţi . ţinându-se seama de avansul acordat anterior. în valoare de l . 10 . respectiv materii prime.000 lei 3.120lei 4426 TVA deductibil 480 lei 798. furnizorul livrează clientului semifabricate.600 lei 409 Furnizori . Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea furnizorului. în condiţia de livrare FOB.600 lei 15. în valoare de 15.600 lei . Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.120 lei 480 lei 799.000 lei. furnizorul îl depune la bancă spre scontare.plata datoriei ţinând cont de avansul plătit: % 18. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei 3.480 lei 2.debitori 2.600 lei 2. cursul valutar la data facturării fiind de 3. La data încasării efective a efectului comercial scontat.încasarea avansului: 512 Conturi curente la bănci = % 419 Clienţi .creditori 512 Conturi curente la bănci 4427 TVA colectată = 4111 Clienţi 18.vânzarea semifabricatelor: 4111 Clienţi = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată . cursul valutar este de 3. Ulterior.creditori 4427 TVA colectată 2.000 USD.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 10.000 lei 480 lei 401 Furnizori = .480 lei (inclusiv TVA). TVA 24%.% 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 18.600 lei .3 lei/USD.000 lei.4 lei/USD. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.000 lei 18. Conform contractului. Taxa scontului percepută de bancă.

000 lei.300 lei 765 Venituri din diferente de curs valutar 100 lei 800. Rezolvare: .achiziţia mărfurilor: 1.vânzarea mărfurilor (1. Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 1.facturi de întocmit 4427 TVA colectată .300 lei .300 lei): 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.240 lei 11 .240 lei 240 lei 1. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.240 lei 1. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 3.facturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă .înregistraţi operaţiile în contabilitatea furnizorului.emiterea facturii: 4111 Clienţi 4428 TVA neexigibilă 418 Clienţi . Decontările se fac prin bancă.depunerea efectului comercial la bancă spre scontare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienţi 3.vânzarea mărfurilor: 418 Clienţi.300 lei .3 lei/USD = 3.060 lei 5114 Efecte remise spre scontare 3.240 lei 240 lei 1.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienţi Contabilizarea la cumpărător .încasarea efectului comercial: 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 340 lei 512 Conturi curente la bănci 3. TVA 24%.000 lei 240 lei 1.000 USD x 3.300 lei . ulterior se întocmeşte şi factura.

chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor.facturi nesosite1. 11 . în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei. Se încasează prin bancă.în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exerciţiului curent: 472 Venituri înregistrate în avans Contabilizarea la utilizator plata chiriei în decembrie: % 471 Cheltuieli înregistrate în avans 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 124 lei 100 lei 24 lei = 706 Venituri din redevenţe. locaţii de gestiune şi chirii 100 lei în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exerciţiului curent: = 471 Cheltuieli înregistrate 100 lei 612 Cheltuieli cu redevenţele.240 lei 1.240 lei .încasarea chiriei în decembrie: 512 Conturi curente la bănci = % 472 Venituri înregistrate în avans 4427 TVA colectată 124lei 100 lei 24 lei . în sumă de 100 lei. în decembrie. TVA 24%.primirea facturii: 408 Furnizori -facturi nesosite 4426 TVA deductibilă = 408 Furnizori. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.000 lei 240 lei 1.240 lei 801.240 lei 240 lei 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 240 lei 1.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1. Rezolvare: Contabilizarea la proprietar .% 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă .

Rezolvare: .plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 9.000 lei.000 lei .240 lei 1.descărcarea gestiunii: 607 Cheltuieli privind mărfurile . Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B.000 lei x 40% x l lună 712 luni) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (9.240 lei = 371 Mărfuri 600 lei 1.240 lei 1. Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9. Dobânda este de 40% pe an şi trebuie achitată lunar.locaţiile de gestiune şi chiriile în avans 802. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de l .vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată .la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă .000 lei): % 666 = 512 Conturi curente 3. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 lei. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 lei.000 lei 240 lei 803. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .000 lei 240 lei = 4111 Clienţi 1.240 lei = 401 Furnizori 1. TVA 24%.300 lei 300 lei 11 . care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci Contabilizarea la cumpărător .000 lei / 3 tranşe = 3.

000 USD / 2 tranşe = 500 USD (500 USD x 3.2 lei/USD = 3.000 lei .2 lei/USD) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0.200 lei 200 lei 3.1 lei/USD. Dobânda de l % pe lună se achită în valută la sfârşitul fiecărei luni. Rezolvare: .000 lei 804. la începutul lunii februarie.1 lei/USD): % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 512 Conturi curente la bănci 1. de 1.la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 9.000 USD x 3. rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 3. şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (500 USD x 0.2 lei/USD). iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 3.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (l .2 lei/USD. când se restituie şi cele două rate egale.000 lei (3.la sfârşitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas (500 USD x 1% x 3.200 lei .3. rambursarea primei tranşe de împrumut.000 lei .000 lei = 3.200 lei): 5124 Conturi la bănci în valută = 519 Credite bancare pe termen scurt 3.000 lei .000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.683 lei 33 lei 1.000 lei = 6.primirea creditului (1. Se primeşte.000 USD.1 lei/USD).600 lei 50 lei .1 lei/USD): 11 . un credit bancar pe două luni în valoare de l .3 lei/USD. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 USD x 1% x 3.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.3. La sfârşitul lunii februarie cursul dolarului este de 3.000 lei la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 6. la cursul de 3.100 lei 100 lei 3.3 lei/USD).000 lei (6.Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt la bănci 3.

după caz. precum şi rolul registrelor si formularelor mai importante pe care acestea le utilizează în comun? Răspuns: Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-şah". în mod cronologic. Registrul-inventar şi registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.salariatul responsabil cu păstrarea documentului. Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute. Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare corespondente. 82/1991. forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. iar în caz de pierdere. sustrase sau distruse? Răspuns: Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor.5 lei 1. Orice persoană care constată pierderea. conducătorul unităţii (administratorul unităţii. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora si se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. republicată. mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ. foi volante sau listări informatice. pe bază de inventar faptic. . în orice moment. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează. inventariate de unitate. toate operaţiunile economicofinanciare. şi . 11 . identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ. Registrul-inventar şi Cartea mare. cu ocazia fuziunii. b) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului. conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă: a) datele de identificare a documentului dispărut.şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încunoştin-ţeze. potrivit legii.666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 15. Salariatul responsabil este obligat ca. întocmite sau reconstituite potrivit normelor în vigoare. registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. divizării sau încetării activităţii. capitaluri proprii şi datorii la un moment dat.conducătorul unităţii. prin regruparea conturilor. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale.600 lei 5124 1. Procesul-verbal se semnează de către: . în termen de 24 de ore de la constatare. rulajul debitor şi creditor. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă.5 lei Conturi la bănci în valută 765 50 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 805. precum şi soldul contului pentru fiecare lună a anului curent.565. Registrul-jurnal. în scris. să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii. în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării. capitaluri proprii şi datorii. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. . ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective). c) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. odată cu semnarea procesului-verbal. după caz. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii.conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie. grupate în funcţie de natura lor. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. 806. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate.

Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. respectiv pentru sortare.). după care comisia se prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice. ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere. sort. care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. 11 . după caz. în condiţiile legii. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuală a elementelor de activ. se ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă: .gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare. la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere. pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit.. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. măsurile prevăzute de normele în vigoare se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. întocmit separat pentru fiecare caz. b) ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe. măsurare. numărare etc. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii. cântărire etc. preţ etc. depozite etc.. primite sau expediate. Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire". prin: a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni. c) dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT". procesul-verbal de constatare a pierderii. documentul reconstituit. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele: a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere. sub semnătura directorului economic. d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază. în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. f) dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare. a contabilului-şef sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcţie. b) dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a salariatului vinovat. se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut.) pierdute. precum şi cu formularele şi rechizitele necesare. evidenţa tuturor reconstituirilor de documente. sonde etc. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. cu mijloace de identificare (cataloage. g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate. 807. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft. capitaluri proprii şi datorii. vizate şi parafate de către acesta. precum si pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. în cazul găsirii ulterioare a originalului. în acest caz. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii. care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise. responsabilul comisiei de inventariere ridică. aşezare. după caz. administratorii. Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. e) asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate. prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. bilete de călătorie nenominale etc. mostre. Pentru pagubele generate de pierderea. stabilirea si evidenţa responsabililor de păstrarea acestora. listele de inventariere. cântărire. vinovaţii de pierderea. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate. şi anume: a) sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului. h) dotarea gestiunilor (magazine.) cu două rânduri de încuietori diferite.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia. unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. După primirea deciziei scrise. sustragerii sau distrugerii şi declaraţia salariatului respectiv. în acest caz. Ori de câte ori pierderea. c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere. salariaţilor sau altor unităţi. o copie a documentului reconstituit.

cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. în caz contrar. are în gestiune şi altele aparţinând terţilor. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact. precum şi depunerea acestui raport la contabilitate. încuiate şi sigilate. dacă este posibil. e) Să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă. primite cu sau fără documente. De asemenea. cu excepţia locului în care a început inventarierea. după caz. membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces. menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale. gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul. luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. înainte de începerea inventarierii. Dacă valorile materiale supuse inventarierii. în fişele. numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune. c) bunurile care aparţin altor unităţi. care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar. care atestă că a fost dată în prezenţa sa. existente în gestiune. 808. a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor. Conducerea unităţii are obligaţia să încunoştinţeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze. în prezenţa gestionarului. . pe durata inventarierii. ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor. solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul. numită prin decizie scrisă. . iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere. d) bunurile aflate asupra angajaţilor. în cazul în care gestionarul lipseşte. pentru care s-au întocmit documentele aferente. să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale.. - 11 . să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate. programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil. întocmite până în momentul începerii inventarierii. dulapuri etc. care va menţiona pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii". b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate. gestionate de către o singură persoană.în afara valorilor materiale ale unităţii patrimoniale respective.a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale. Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate.are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate). de către responsabilul comisiei de inventariere. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: Se înscriu în liste de inventariere separate: a) lucrările de investiţii sistate sau abandonate. sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces. indicând locul. . acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare. inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane. Care sunt elementele patrimoniale care. luându-se măsurile corespunzătoare. să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii (acolo unde este cazul) şi să le păstreze în siguranţă. Sigiliul se păstrează. Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale şi de către comisia de inventariere. . astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. c) Să asigure închiderea si sigilarea. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat. data si ora fixate. care să îl reprezinte pe gestionar. Pe toată durata inventarierii. comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii patrimoniale. care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. să se sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. fişele de magazie. b) bunurile aflate temporar în afara unităţii. Unităţile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar. aflate în anumite situaţii.deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa. casete. se înscriu în liste de inventariere separate. dar neînregistrate. precum şi cele privind numerarul depus la casierie. d) Să bareze şi să semneze.are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă.are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere si se părăseşte gestiunea. f) Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare. . Dacă operaţiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienţi. la ultima operaţiune.

de asemenea. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare. respectiv de plată. de calitate slabă. în conformitate cu dispoziţiile legale. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi 11 . b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. în ordinea crescândă. atunci când deprecierea este reversibilă. în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere. desen. de asemenea. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării. scăză-mintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. aceste elemente menţinându-se. în această situaţie. mărfuri. se recuperează de la persoanele vinovate. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. în acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: a) Pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate. starea acestuia şi preţul pieţei. 810. potrivit normelor în domeniu şi reglementărilor contabile aplicate? Răspuns: Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. reprezentând prejudiciu pentru unitate. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.e) stocurile fără mişcare. în cazul când deprecierea este ireversibilă. la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. depreciate. în ordine crescândă. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: La stabilirea valorii debitului. La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare. denumită şi valoare de inventar. Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere. 809. capitaluri proprii si datorii inventariate. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri. greu vandabile. Listele cu sorturile de produse. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. respectiv a ordonatorilor de credite. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate. în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni. normele de scăzăminte nu se aplică automat. Aceste liste sunt de uz intern. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri. De asemenea. aceste norme fiind considerate limite maxime. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte. se va proceda. cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. la valoarea lor de intrare. Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. model. fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire. ambalaj sau alte elemente. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. sau se constituie o ajustare pentru depreciere. respectiv de către ordonatorii de credite. aşa cum a fost definită în normele în vigoare. ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori. Care sunt modelele şi regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ. de asemenea. se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. la valoarea lor de intrare. aceste elemente menţinându-se. ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora. se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. în cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte. b) Pentru elementele de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. dimensiuni. respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

amortizările. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări şi încasări aferente. surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active. participarea salariaţilor la profit. diferenţele de curs valutar. 812. 28 din Legea contabilităţii. delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale? Răspuns: 1. Contabilitatea operaţiilor de regularizare. 3. 811. 2. remize şi risturne. să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material. dividende. Care sunt destinaţiile. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă. în mod provizoriu. 3. iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate. pentru repartizarea profitului net la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat? Răspuns: Profitul contabil net se repartizează. diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. 813. cât şi în contabilitate. se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate.pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal. ale cărui posturi. 2. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare. trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. vărsăminte la bugetul statului. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP nr. pe următoarele destinaţii: a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale. cuprinzând: diferenţele de inventar. Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor. precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură? Răspuns: Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi. de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar. Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil. cu excepţia celor prevăzute în reglementările legale în vigoare. Inventarierea generală a patrimoniului.055/2009? Răspuns: a) b) c) d) e) f) 11 . Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor. 814. în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere. capital social. remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului. respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit. alte rezerve. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. ajustările pentru deprecieri. c) destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1. în conformitate cu art. 4. întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere. în ordinea în care acestea se au în vedere. b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statutare. provizioanele.

51 lei e) Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2.000 dolari x 3.000 euro.51 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei 2. la cursul de la data tranzacţiei: 200 dolari x 3.306. d) Situaţia fluxurilor de trezorerie.8 lei: 301 Materii prime = 5121 Conturi la bănci în lei 1. Rezolvare: a) Achiziţia materiilor prime la cursul de la data tranzacţiei: 2. 815.96 lei/dolar. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 8. e) în ziua întocmirii declaraţiei vamale de import se practică un curs valutar de 3.404.  număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: a) Bilanţ prescurtat.734 lei (7.8 lei) x 24% = 2. b) Cont de profit şi pierdere.734 lei.Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:  total active 3.650. b) Cont de profit şi pierdere. e) Note explicative la situaţiile financiare anuale.306.97 lei/dolar.920 lei + 792 lei + 1.920 lei + 792 lei) x 15% = 1. b) cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: a) Bilanţ.000 dolari.300.920 lei b) Cheltuielile de transport. Arătaţi cum se vor efectua calculele şi înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) valoarea materiilor prime 2.96 lei/dolar = 792 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 792 lei c) Taxele vamale: (7.  cifră de afaceri netă 7. de 3.200 dolari x 3. c) Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.920 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 7.000 euro. d) TVA în vamă = 24%. iar la finele anului.96 lei/dolar = 7.404. c) Situaţia modificărilor capitalului propriu.306.8 lei d) TVA plătită în vamă: (7. c) taxe vamale =15%.920 lei + 792 lei) = 22 lei: 665 = 401 22 lei 11 .97 lei/dolar = 8.

000 euro x 38.1 lei/euro.000 lei 817. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.5 lei/euro = 385.000 euro x 38.000 lei .000 euro x 39. care se rambursează integral la scadenţă: a) b) c) d) obţinerea creditului în sumă de 10.385.5 lei/euro.000 lei: % = 1621 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută 391.000 lei c) Evaluarea la sfârşitul anului următor a datoriei în devize: 10.000 lei: 5124 Conturi la bănci în valută = 1621 Credite bancare pe termen lung 380. h) rambursarea la scadenţă a împrumutului şi încasarea dobânzii aferente. g) dobânda pentru primul an. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39.000 lei .000 lei: 1621 Credite bancare pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 3.000 lei . cu dobândă de 20%.000 euro la un curs de 38 lei/euro.000 lei unei societăţi în capitalul căreia se deţine o participaţie.000 lei.380.Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Furnizori 816. evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. la scadenţă.8 lei/euro = 388.000 lei d) Rambursarea creditului la scadenţă la cursul de la data tranzacţiei: 10. O societate comercială efectuează şi înregistrează în contabilitate operaţiile economice care privesc: f) acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate de o societate comercială în legătură cu un credit bancar pe termen de 2 ani. şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 391. evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.000 lei = 8.000 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 1621 Credite bancare pe termen lung 8.000 lei = 6. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.000 lei 6. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea împrumutului: 12 .000 lei 385. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.000 lei b) Evaluarea la sfârşitul anului a datoriei în devize: 10.000 lei. Rezolvare: a) Obţinerea creditului la cursul de la data tranzacţiei: 10.385.000 lei = 3.000 euro x 38 lei/euro = 380. împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani.8 lei/euro. l lei/euro = 391.000 lei.

400 lei Venituri din vânzarea produselor finite 4427 576 lei TVA colectată = c) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 2.400 lei. b) produsele finite se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 2. d) la finele lunii se calculează şi se înregistrează diferenţele nefavorabile între preţul de înregistrare şi costul efectiv al produselor finite. TVA 24%.000 lei 12 . Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 2.000 lei d) Rambursarea împrumutului si încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei % 14. în sumă de 150 lei.000 lei = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.000 lei 2671 10.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate c) Dobânda pentru anul 2: 2.000 lei b) înregistrarea preţului de vânzare: 4111 Clienţi % 2. TVA 24%.976 lei 701 2.000 lei b) Dobânda pentru primul an: 10.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.000 lei Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 818.2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 10. c) transportul produselor se efectuează de o unitate specializată. iar tariful aferent se facturează clienţilor pentru suma de 500 lei.000 lei x 20% = 2.000 lei.000 lei Sume datorate de entităţile afiliate 2672 4. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii privind producţia de bunuri şi valorificarea acestora: a) obţinerea de produse finite la preţul standard de 2.

unde evidenţa se conduce la preţul de vânzare cu amănuntul.500 lei -1. cu diferenţe de preţ nefavorabile de 250 lei.629 lei 871 lei 711 Variaţia stocurilor 1. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii economice în baza unui contract de concesiune: a) primirea unei clădiri în concesiune.500 lei x 100/124 = 3.500 lei 1. care este de 4. de 200. 12 .250 lei. c) mărfurile se vând în totalitate.500 lei Preţ cu amănuntul = 4.129 lei 871 lei 820.d) Factura privind transportul produselor: 4111 Clienţi = % 620 lei 708 500 lei Venituri din activităţi diverse 4427 120 lei TVA colectată e) Diferenţele nefavorabile aferente produselor ieşite: 711 Variaţia stocurilor = 348 150 lei Diferenţe de preţ la produse 819.500 lei 2.3.500 lei .250 lei 2.250 lei 250 lei c) Vânzarea mărfurilor: 5311 Casa în lei = Şi descărcarea gestiunii: % = 607 Cheltuieli privind mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 371 Mărfuri 4.629 lei TVA neexigibilă = 4. amortizare anuală. amortizare lineară.500 lei 1.629 lei = 871 lei Adaos comercial = 4. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) produse finite la preţul de înregistrare de 1.129 lei 371 Mărfuri = % 345 Produse finite 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 348 Diferenţe de preţ la produse % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4. cunoscând valoarea contabilă a acesteia.500 lei.129 lei 871 lei 250 lei 4.871 lei . durata de viaţă utilă 5 ani. inclusiv TVA.250 lei .500 lei 3. Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite: % = 345 Produse finite 348 Diferenţe de preţ la produse b) Transferarea produselor finite: Calculul adaosului comercial şi al TVA neexigibile: Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4. b) produsele finite obţinute se transferă în magazinul propriu de prezentare si desfacere.500 lei 1.250 lei = 2.000 lei. descărcându-se şi gestiunea.

000 lei Credit 8038 Bunuri publice primite în administrare. brevetelor. drepturi si active similare brevetelor.000 lei. brevete.000 lei Debit 8038 Bunuri publice primite în administrare.000 lei. drepturilor si activelor similare înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani.000 lei Şi la plată: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi curente la bănci 5.b) redevenţa anuală datorată este de 5.000 lei.000 lei 200. 10.000 lei Amortizarea concesiunilor. licenţe. mărcilor comerciale.000 lei d) Amortizarea modernizării: 50. mărci comerciale. Rezolvare: a) Primirea clădirii în concesiune: 205 = 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate Concesiuni. Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului.000 lei Amortizarea Concesiuni.000 lei. concesiunilor. d) predarea către proprietar a clădirii şi a modernizării efectuate.000 lei c) Modernizarea efectuată de o firmă specializată: % = 212 Construcţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 62.000 lei 12.000 lei: 6811 = 2812 Amortizarea construcţiilor Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea se repetă în fiecare an. Rezolvare: a) Redevenţa anuală: 4111 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe. în valoare de 50. licenţelor.000 lei 50. operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice: a) redevenţa anuală curentă este de 5. mărcilor comerciale.000 lei 12 . concesiune şi cu chirie 200. b) Redevenţa anuală datorată: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizări 5. licenţelor. drepturilor şi activelor similare 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 50. drepturi si active similare 200.000 lei / 5 ani = 10. c) cu acordul proprietarului se efectuează.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2805 40. b) primirea clădirii şi a modernizării efectuate de către chiriaş şi amortizate integral. mărci comerciale. concesiune şi cu chirie 821. licenţe.000 lei e) Transmiterea investiţiei amortizate integral şi predarea bunului: 2805 = 205 200. o modernizare a clădirii în valoare de 50.000 lei / 5 ani = 40. Se închiriază o clădire. TVA 24 %. locaţii de gestiune si chirii 5.000 lei Amortizarea anuală: 200. cu o unitate specializată. brevete.

c) 30% din valoarea facturată se decontează cu un efect comercial onorat la scadenţă.000 lei: 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei b) Dividende: 50% x 1.000 acţiuni x 50 lei = 25.000 lei 822. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii.000 lei 12. O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al unei entităţi afiliate.000 lei 12 .8 lei 11. cu scont acordat de 5%.400 lei = 620 lei TVA aferentă scontului: 620 lei x 24% = 148.400 lei 620 lei 148.631.000 lei = 31.000 lei 18.000 lei: 60.600 lei c) Decontarea cu un efect comercial onorat la scadenţă: 30% x 62.000 lei = 12.000 lei 2812 Amortizarea construcţiilor 50. după care răscumpără 300 de acţiuni la preţul de 62 lei şi alte 200 de acţiuni la preţul de 49 lei. b) 50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC.000 lei.000 lei: 5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 31.8 lei % = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 4427 TVA colectată 5121 Conturi la bănci în lei 4111 Clienţi 12.000 de acţiuni care au valoarea nominală de 50 lei şi valoarea de emisiune de 60 lei. b)unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an.Şi la încasare: 5121 Conturi la bănci în lei = b) Preluarea clădirii si a investiţiei amortizate: 212 Construcţii = 4111 Clienţi 5.000 lei b) Decontarea cu filă cec: 50% x 62.000 lei = 18.000 lei 50. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii: a) se execută lucrări în favoarea terţilor la tariful facturat de 50. TVA 24%.2 lei 823. Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 1. în acest scop se efectuează si se înregistrează următoarele operaţii: a)se subscriu şi se plătesc prin virament l .600 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi d) Decontarea cu numerar: 20% x 62.000 acţiuni x 60 lei = 60. d) 20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare. Rezolvare: a) Lucrări în favoarea terţilor: 4111 Clienţi = % 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 62.400 lei: Scont = 5% x 12.

461 Debitori diverşi = 761 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

25.000 lei

c) Vânzarea a 300 acţiuni (300 acţiuni x 62 lei = 18.600 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate Şi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate d) Vânzarea a 200 acţiuni (200 acţiuni x 49 lei = 9.800 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 9.800 lei 18.000 lei 18.600 lei

Şi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 12.000 lei

824. Arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice de mai jos în contabilitatea unei unităţi producătoare de bunuri: a) se achiziţionează ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 24%; b) ulterior, ambalajele se expediază integral către terţi, cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 5.000 lei, TVA 24%; c) de la unitatea terţă se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 400 lei, diferenţa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client. Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 744 lei 600 lei 144 lei

b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 419 Clienţi - creditori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

c) Primirea ambalajelor goale: 419 Clienţi – creditori = 4111 Clienţi 400 lei

d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară: 419 Clienţi – creditori = 708 Venituri din activităţi diverse 200 lei

12

TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată 48 lei

Şi descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei

825. O unitate cu profil comercial efectuează şi înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare: b. se achiziţionează mărfuri care se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.000 lei, însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este de 24%. c. ambalajele primite anterior, după golirea de conţinut, au următoarele destinaţii: - ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite; - ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate; - ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în sistem de restituire: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori - debitori = 401 Furnizori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 401 Furnizori c) Ambalaje nerestituite degradate: 608 Cheltuieli privind ambalajele Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 381 Ambalaje = Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 401 Furnizori 409 Furnizori – debitori 24 lei 100 lei 24lei = 409 Furnizori – debitori 100 lei = 409 Furnizori – debitori 400 lei

826. Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului l 0 ani;

12

- primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) obligaţiunile emise şi vândute; b) dobânda aferentă; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; d) rambursarea la scadenţă a împrumutului. Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (20.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 210.000 lei 192.000 lei 18.000 lei

461 Debitori diverşi (20.000 obligaţiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Şi încasarea: 5121 Conturi la bănci în lei

=

461 Debitori diverşi

192.000 lei

b) Dobânda anuală: 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 20.000 lei Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800 lei: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 1.800 lei Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Rambursarea împrumutului la scadenţă: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei210.000 lei

827. în legătură cu obligaţiunile emise anterior în vederea obţinerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; - primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) cu trei ani înainte de scadenţă se răscumpără 3.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,75 lei/obligaţiune şi alte 2.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,1 lei/obligaţiune. b) obligaţiunile totale răscumpărate se anulează. Rezolvare: a) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 3.000 obligaţiuni x 10,75 lei = 32.250 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărat = 5121 Conturi la bănci în lei b) Anularea: 32.250 lei

12

% = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 31.500 lei (3.000 obligaţiuni x 10,5 iei) 668 Alte cheltuieli financiare 750 lei

32.250 lei

c) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 2.000 obligaţiuni x 10,1 lei = 20.200 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate d) Anularea: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni =% 21.000 lei (2.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 20.200 lei 768 Alte venituri financiare 800 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 20.200 lei

828. Să se reflecte în contabilitate următoarele operaţii economice: a) potrivit facturii fiscale, se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 24%; b) se aprovizionează materii prime cunoscând: preţul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate l .000 lei, remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depăşesc 40.000 lei, TVA 24%; c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziţionate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata. Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 401 Furnizori 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă Şi plata: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 12.400 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

b) Factura: Preţ de cumpărare 100.000 lei Rabat 1.000 lei = 99.000 lei Remiză (2% x 99.000 lei) l .980 lei = Net comercial 97.020 lei + TVA (24% x 97.020 lei)_________________________________ 23.284,8 lei = Total factură 120.304,8 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 120.304,8 lei 97.020 lei 23.284,8 lei

c) Deschiderea acreditivului pentru diferenţă: 120.304,8 lei -12.400 lei = 107.904,8 lei: 581 Viramente interne = Şi: 5121 Conturi la bănci în lei 107.904,8 lei

12

5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne d) Plata diferenţei:

107.904,8 lei

401 Furnizori = % 120.304,8 lei 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei 4426 TVA deductibilă 2.400 lei 5411 Acreditive în lei 107.904,8 lei 829. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice care privesc: a) vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj şi o construcţie neterminată, evaluate la 30.000 lei si respectiv 270.000 lei; b) finalizarea în regie proprie a construcţiei, până la recepţia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320.000 lei; c) duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj şi de 50 de ani pentru clădire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an de utilizare). Rezolvare: a) Eliberarea aporturilor: % = 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie Şi: 1011 Capital subscris nevărsat b) Finalizarea construcţiei: 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 320.000 lei = 1012 Capital subscris vărsat 300.000 lei 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 300.000 lei 30.000 lei

270.000 lei

Şi recepţia la cost: 270.000 lei + 320.000 lei = 590.000 lei: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 590.000 lei

c) Amortizarea utilajului: 30.000 lei / 10 ani = 3.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.000 lei

d) Amortizarea clădirii: 590.000 lei / 50 ani = 11.800 lei:

12

6811 = 2812 Cheltuieli Amortizarea clădirilor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

11.800 lei

830. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice efectuate de un agent economic: a) se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cărei valoare este de 20.000 lei; b) investiţia realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentă primului an; c) după un an de la realizarea investiţiei terenul este vândut la preţul total de 130.000 lei, TVA 24%. Valoarea sa contabilă este de 70.000 lei. Rezolvare: a) Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu: 2112 Amenajări de terenuri = 722 20.000 lei Venituri din producţia de imobilizări corporale

b) Amortizarea anuală: 20.000 lei / 5 ani = 4.000 lei: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor c) înregistrarea preţului de vânzare: 461 Debitori diverşi = % 161.200 lei 7583 130.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 31.200 lei 2811 4.000 lei Amortizarea amenajărilor de terenuri

d) Scoaterea din evidenţă a terenului: 6583 = 2111 Terenuri Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 70.000 lei

2112 Amenajări de terenuri

20.000 lei 4.000 lei 16.000 lei

831 Se achiziţionează cu plata în rate o linie de fabricaţie referitor la care se cunosc următoarele: 6. valoarea imobilizării achiziţionate este de 800.000 lei, iar avansul plătit de întreprindere este de 10%, TVA 24%; 7. plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totală datorată fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentă primei rate este de 7.000 lei (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an). Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii?

13

000 lei 832. .440 lei 6.440 lei 4426 TVA deductibilă c) Emiterea efectului: 13 .operaţia de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă specializată. care. . pentru serviciul prestat.000 lei) /10 rate = 87.000 lei.000 lei 1.000 lei 404 Furnizori de imobilizări c) Rata 1: (952.80.Rezolvare: a) Factura: Avans = 800.000 lei % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. animalelor şi plantaţiilor = 2133 Mijloace de transport 160.se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160. emite o factură în valoare de 6.piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport.pentru decontarea obligaţiei faţă de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial.000 lei 70. se recuperează materiale auxiliare şi piese de schimb reprezentând 5% şi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.000 lei 800. Rezolvare: a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 471 Cheltuieli înregistrate în avans b) Avansul: = 5121 Conturi la bănci în lei 80.000 lei TVA deductibilă = 800. care este acceptat.ca urmare a dezmembrării activului. mijloacelor de transport.062.000 lei.200 lei: = 5121 Conturi la bănci în lei 91.200 lei 404 Furnizori de imobilizări d) Dobânda: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 7. TVA 24%.000 lei . . Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind casarea unei imobilizări corporale: .000 lei 192.000 lei b) Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: % 628 401 Furnizori Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi = 7.000 lei x 10% = 80.000 lei 1. .000 lei x 19% = 152.

animalelor şi plantaţiilor = Echipamente tehnologice (maşini. utilaje si instalaţii de lucru) 2131 15.000 lei x 5% = 8. utilaje şi instalaţii de lucru) = Donaţii pentru investiţii 4753 20. Arătaţi cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice: a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15.000 lei 833. mijloacelor de transport. a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani. c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator. se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă. animalelor şi plantaţiilor 2813 5. evaluat la 20.000 lei.000 lei: % 3021 Materiale auxiliare 3024 Piese de schimb e) Consumul pieselor de schimb: 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 16.000 lei / 4 ani = 5.000 lei 8.000 lei 16. b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator.000 lei/an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi transferul subvenţiei: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite d) Scoaterea calculatorului din evidenţă din cauza incendiului: 5.000 lei = Amortizarea instalaţiilor.000 lei 13 . Rezolvare: a) Casarea unui calculator complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei.000 lei. şi piese de schimb: 160.000 lei b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit: 2131 Echipamente Tehnologice (maşini. mijloacelor de transport.000 lei x 10% = 16.000 lei = 7588 Alte venituri din exploatare 24. regimul de amortizare utilizat fiind cel linear.000 lei c) Amortizarea anuală: 20. din cauza unui incendiu.440 lei d) Recuperarea de materiale auxiliare: 160. după care.401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 7.

Rezolvare: a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură parţial amortizat: 20% x 30. animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice (maşini. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitatea unei societăţi comerciale următoarele operaţii economice privind ieşirea din gestiune a unor imobilizări corporale: a) un aparat de măsură şi control constatat lipsă la inventariere.000 lei c) Donaţia unui utilaj parţial amortizat: 90% x 40.760 lei 7581 24.salarii datorate = 4282 29. un utilaj a cărui valoare contabilă este de 40. utilaje şi instalaţii de lucru) 2131 Echipamente 20.760 lei 30.000 lei 6.000 lei Venituri din despăgubiri.000 lei 36. utilaje şi instalaţii de lucru) 40.000 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 421 Personal .000 lei 13 . în valoare de 30.000 lei 15. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital b) Imputarea aparatului la valoarea netă de 24. mijloacelor de transport. TVA 24%.000 lei = 36.000 lei = 6. b) se transmite unui terţ.760 lei Alte creanţe în legătură cu personalul = % 29.000 lei 834. amortizat 90%.000 lei.% 2813 Amortizarea instalaţiilor. este scos din evidenţă.000 lei 24. cunoscându-se că activul respectiv este imputat unui salariat al unităţii la nivelul valorii contabile nete.000 lei: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor. (maşini. animalelor şi plantaţiilor 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare Şi transferul subvenţiei pentru sold: = tehnologice (maşini.000 lei 5.000 lei 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite 15. cu titlu gratuit. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 5. mijloacelor de transport. cu reţinerea din salariu a debitului.000 lei şi amortizat 20%. utilaje şi mijloacelor de transport.000 lei: % 2813 Amortizarea instalaţiilor.

000 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA.6582 Donaţii acordate 4. exclusiv TVA.600 lei 756. costul total al lucrărilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei + 469.000 lei: 212 Construcţii = 231 700. b) taxe vamale 10% şi TVA 24%.000 lei = 868. pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 72.000 lei d) Recepţia la cost total: 300. b) execuţia construcţiei se desfăşoară pe parcursul a două perioade de gestiune. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 835. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate achiziţia unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) preţul de achiziţie 10.000 lei 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 868.000 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Avansul acordat antreprenorului: % = 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 111.000 lei c) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 496.000 lei 300.000 lei. TVA 24%. Se realizează în antrepriză o construcţie referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90.600 lei 90.5 lei/euro.000 lei 21. valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei 400.000 lei 21.400 lei 836.000 lei + 400.000 lei = 700. c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea şi recepţia construcţiei. cu reţinerea avansului: Datoria totală = 372.600 lei b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 372.000 lei.000 lei Imobilizări corporale în curs de execuţie e) Plata furnizorului.000 euro.000 lei 96. cursul de schimb la data achiziţiei 3. 13 .000 lei 90.

cantitate recepţionată 3. taxe şi vărsăminte asimilate 35.400 kg. utilaje şi instalaţii de lucru) b) Taxa vamală: 10.400 kg x 5 lei/kg = 17. Rezolvare: a) Achiziţia: Cantitate recepţionată: 3.000 euro x 3.000 lei % = 401 24. utilaje şi instalaţii de lucru) 446 3.000 euro x 10% x 35 lei/euro = 3. amenzi şi penalităţi 3.100 lei 2.000 lei 2.000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3.240 lei 837.000 lei c) Imputarea lipsei cărăuşului: 500 kg x 5 lei/kg = 2.800 lei TVA deductibilă b) Descărcarea gestiunii pentru lipsă: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1. este în sumă de 1. delegatului unităţii.500 lei 13 . lipsă 600 kg.000 lei: 2131 = 404 Furnizori de imobilizări Echipamente tehnologice (maşini.5 lei/euro = 35.000 kg la preţ de 5 lei/kg.000 lei. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 12.000 lei.500 lei: 461 Debitori diverşi = % 7581 Venituri din despăgubiri.400 lei 10.000 lei c) TVA: (35. TVA 24%.500 lei) x 24% = 9. iar contra valoarea transportului.500 lei Alte impozite. Se recepţionează şi se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livrată 4. b) preţul de evidenţă este prestabilit în sumă de 5 lei/kg. TVA 24%.240 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei d) Transportul intern efectuat de o firmă specializată: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini.800 lei 301 Furnizori 20.000 lei + 3.500 lei: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini.000 lei Materii prime 4426 4. TVA 24%. conform facturii terţului. din care 500 kg se impută cărăuşului şi 100 kg.400 lei 9. Rezolvare: a) Achiziţia autoturismului: 10.

c) materiale lansate în consum în valoare de 3. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta metodei inventarului permanent şi a preţului standard: a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preţul unitar standard 10 lei/kg. precum şi predate cu titlu gratuit.700 lei) = Total factură Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7.000 lei 240 lei = 401 Furnizori 1.848 lei 9. Diferenţele de preţ sunt nefavorabile. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare: 700 kg x 1 1 lei/kg + TVA (24% x 7. TVA facturată 24%. b) cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei.000 lei % = 401 Furnizori 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 992 lei 800 lei 192 lei 9.848 lei 700 lei 7. preţul unitar de facturare 11 lei/kg.270 lei 3.4427 TVA colectată d) Imputarea lipsei delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul = % 7581 Venituri din despăgubiri. în valoare de 1. cantitatea aprovizionată 700 kg. TVA 24%. în valoare de 9%.700 lei 1. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 600 lei 620 lei 500 lei 120 lei e) Transportul în cazul în care evidenţa este ţinută la preţ prestabilit: % 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 1.000 lei 270 lei 13 .500 lei.548 lei c) Materiale consumate şi diferenţe de preţ nefavorabile: 3.000 lei 1.000 lei.548 lei 7.240 lei 838.000 lei x 9% = 270 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 3.

valoarea materiilor prime recepţionate este de 51.000 lei 840.800 lei b) Distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor. care suportă 50% din costuri: % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 21.000 lei 10.500 lei x 9% =135 lei: 6582 Donaţii acordate = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare 20.000 lei. pentru care nu s-a primit factura. Utilizându-se metoda inventarului permanent şi preţul prestabilit ca preţ de evidenţă. preţul standard de 21.635 lei 1. TVA 24%.800 lei Costul standard = 21. c) conform facturii primite ulterior.800 lei 20. 12 echipamentul este distribuit integral salariaţilor.000 lei 1.000 lei. să se înregistreze operaţiile: 11 aprovizionarea cu echipament de lucru. Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor: a) avans în valoare de 20.500 lei 135 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.800 lei = Total factură 24. plătit prin virament furnizorului. Obligaţia faţă de furnizor se decontează în mod obişnuit.d) Donaţii şi diferenţe de preţ nefavorabile: 1.000 lei 10. evaluate la 50.000 lei şi TVA de 24%.000 lei)___________________________________4. cunoscând: preţul facturat de furnizor de 20.000 lei.000 lei 4.000 lei 401 Furnizori 24.000 lei % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Şi diferenţele de preţ: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1.000 lei + TVA (19% x 20. care suportă 50% din costuri.000 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului: 13 . taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 839. b) materii prime recepţionate. înregistrându-se totodată şi repartizarea diferenţelor de preţ aferente. inclusiv TVA. TVA 24%.

000 lei d) Plata furnizorului.871 lei 62.500 lei: % = 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 4426 TVA deductibilă b) Trimiterea matriţelor la terţi spre a fi prelucrate: 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 5.340 lei 3.reparaţia a cinci SDV-uri.240 lei 1. = 3.trimiterea de matriţe la terţi pentru a fi prelucrate.240 lei 16.000 lei = 4428 TVA neexigibilă 12.facturi nesosite 20. .% = 5121 Conturi curente la bănci 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Materiile prime recepţionate pentru care nu s-a primit factura: % 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă c) La primirea facturii: 4426 TVA deductibilă Şi: 408 Furnizori .129 lei 3. X 700 lei/buc.500 lei 840 lei 13 .871 lei 43.240 lei 841. TVA 24%. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . în valoare de 5.000 lei 16. efectuată de o firmă specializată.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 63. costul facturat al prelucrării reprezentând 20% din valoarea matriţelor.000 lei 50.129 lei 3. Rezolvare: a) Reparaţia SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc.000 lei = 408 Furnizori . al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată.000 lei. TVA 24%.000 lei 401 Furnizori 4.facturi nesosite = Şi: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.000 lei 12.000 lei 240 lei 401 Furnizori 62. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii eco nomice: .

Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive: a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60. x 20 lei/buc. c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90.000 lei: 348 Diferenţe de preţ la produse c) Preţul de vânzare: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 111. Rezolvare: a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii: 711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 60.000 lei d) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 Variaţia stocurilor e) Diferenţe de preţ: 75. b) se obţin 5. produsele în cauză nefiind scutite de TVA.600 lei = 711 Variaţia stocurilor 10.000 lei 13 .000 bucăţi de produse finite.000 lei 21.000 x 6% = 4. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75.000 lei: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 100.000 lei.000 lei.000 lei = 1. = 100.500 lei 843. costul efectiv fiind de 22 lei/bucată. = 110.c) Costul prelucrării: 20% x 5.000 lei.000 buc.000 lei Costul efectiv este de 5. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate operaţiile economice de mai jos: a) se acordă produse finite propriilor salariaţi.600 lei 90. TVA 24%.000 lei.000 lei. iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10. evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/bucată.240 lei 1.000 lei = 401 Furnizori 1.000 lei 240 lei 842.000 lei b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5.000 buc.500 lei: 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ la produse 4. iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%. x 22 lei/buc.000 lei: % 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Si: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terţi 5. = 345 Produse finite 75. la preţul de înregistrare total de 40.

000 lei.b) pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit de 16%. taxe si vărsăminte asimilate = b) Reţinerile din salarii: Contribuţia la fondul de şomaj = 40. Rezolvare: a) Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 124.000 lei b) Acceptarea cambiei în valoare de 124.600 lei Contribuţia la asigurările sociale de sănătate = 40.200 lei) x 16% = 6.000 lei .5% şi respectiv 5. Rezolvare: a) Acordarea produselor finite propriilor salariaţi: 421 Personal . arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) produsele facturate clienţilor la preţul de vânzare de 100. TVA 24%.000 lei 24.2.200 lei Impozitul pe profit = (40.000 lei x 5. iar contribuţiile acestora la fondul de şomaj şi fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 0.720 lei c) Depunerea cambiei spre scontare: 5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi Şi: 5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 127.000 lei.720 lei 124.720 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi % 4111 Clienţi 766 Venituri din dobânzi = 127.720 lei 14 .salarii datorate = % 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 8.416 lei 6. b) cambia se depune la bancă spre scontare. scont 2% x 127.554.200 lei 844.5%.000 lei şi dobânda: 3% x 124.000 lei 3.5% = 2.720 lei 127.016 lei 200 lei 2. acceptându-se o cambie la a cărei valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanţei.000 lei Şi TVA: 635 Cheltuieli cu alte impozite.720 lei = 2.000 lei = 3. scontul reţinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial.016 lei 421 Personal.200 lei .salarii datorate = 345 Produse finite 40.4 lei: = 5114 Efecte remise spre scontare 127.720 lei d) % încasarea cambiei.000 lei x 0. Referitor la producţia vândută.5% = 200 lei 4427 TVA colectată 9.000 lei 100. c) preţul de evidenţă al produselor vândute este de 75.

70% din valoare fiind suportată de întreprindere: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 635 = Cheltuieli cu alte impozite. având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea acestora.400 lei 10.165.600 lei 12. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .000 lei 2. iar 5% sunt deteriorate din vina clientului.600 lei 15.4 lei e) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 75. TVA 24%.200 lei 401 Furnizori 18.000 lei = 15.500 lei 4. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) împreună cu mărfurile achiziţionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.600 lei 15. în vederea achiziţionării unor bilete de tratament şi odihnă.500 lei 846. Rezolvare: a) Plata avansului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Achiziţia biletelor de tratament: 5 bilete x 3.000 lei 10. taxe şi vărsăminte asimilate 4427 TVA colectată 3. şi achitarea cu numerar a diferenţei în momentul ridicării biletelor. c) distribuirea integrală a biletelor către salariaţi.554.000 lei: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 4426 TVA deductibilă c) Plata furnizorului. din care se restituie 80%. b) achiziţia a cinci bilete în valoare unitară de 3.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5311 Casa în lei 18.000 lei.6 lei 2. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumă de 10.000 lei 2.400 lei 6.000 lei.5121 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125.600 lei 10.000 lei.400 lei d) Distribuirea biletelor către salariaţi. b) 15% din totalul ambalajelor se reţin de către client.000 lei 845.000 lei 3. fapt pentru care 14 .

debitori 100 lei 848. preţul prestabilit al ambalajelor primite 2. Rezolvare: a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare: 358 Ambalaje aflate la terţi = b) Costul prelucrării: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă Şi reprimirea ambalajelor: 381 Ambalaje = 358 Ambalaje aflate la terţi 2.600 lei: 401 Furnizori = 409 Furnizori . Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409 Furnizori .000 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 381 Ambalaje c) Vânzarea ambalajelor: = 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 100 lei 14 . costul facturat al prelucrării 400 lei.000 lei = 100 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = Şi TVA: 100 lei x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24 lei d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 15% x 2. iar coeficientul mediu pe baza căruia se repartizează diferenţele favorabile este de 5%.800 lei.000 lei = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 381 Ambalaje 2. TVA 24%. b) odată cu mărfurile se vând şi ambalaje în valoare de l .debitori 300 lei Şi TVA: 300 lei x 24% = 72 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 72 lei 409 Furnizori . TVA 24%.000 lei = 300 lei: 381 Ambalaje = 409 Furnizori . cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.600 lei c) Ambalajele nerestituite degradate: 5% x 2.000 lei. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare.debitori 1.000 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2.500 lei.debitori = 401 Furnizori 2.000 lei = 1.se primeşte factura furnizorului.

pentru care corespund 15. d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4.200 lei: 14 .500 lei 849.000 de acţiuni noi la valoarea unitară de 5 lei. utilaje şi instalaţii de lucru) Şi transferul capitalului: 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 75.000 acţiuni x 5 lei = 10.2 lei = 5. în capitalul social aferent unei societăţi comerciale se efectuează şi se înregistrează următoarele modificări: a) subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalaţii tehnice evaluate la 75.232 lei 1.800 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 5% x 1. cu decontare prin virament.000 lei: 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 10.2 lei şi valoarea nominală aferentă de 5 lei.000 lei d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 acţiuni x 5 lei = 35. la preţul de 5 lei/acţiune.000 lei: 456 = 1011 Capital subscris nevărsat 75. la preţul de 5.000 lei x 10% = 3. d) vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii unităţii. b) primirea aportului în natură subscris anterior.000 lei ce provine din exerciţiul N2.000 acţiuni x 5.4111 Clienţi = % 708 Venituri din activităţi diverse 4427 TVA colectată 2.000 acţiuni x 5 lei = 75.000 lei 75. cu decontare ulterioară.000 lei. b) anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate.000 lei total capital. cu încasare imediată în numerar.800 lei 432 lei d) Descărcarea gestiunii: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 1.000 de acţiuni noi cu o valoare unitară de 5 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 15. emiţându-se 2. Rezolvare: a) Răscumpărarea acţiunilor cu preţul de răscumpărare de 1.000 de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei.000 de acţiuni la preţul unitar de 5.500 lei: 1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultatul reportat 3.000 lei c) încorporarea altor rezerve în capital: 2. 35.800 lei = 90 lei: 388 Diferenţe de preţ la ambalaje = 608 Cheltuieli privind ambalajele 90 lei 848. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de o unitate: a) răscumpărarea a 1. c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve. cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7.000 lei Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul b) Realizarea aportului: 2131 = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul Echipamente tehnologice (maşini. c) vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.3 lei/acţiune.

valoarea nominală de 5 lei/obligaţiuneşi valoarea de rambursare de 5. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 10. Se realizează un împrumut obligator referitor la care se înregistrează următoarele operaţii: a) subscrierea de către terţi a 2.600 lei (500 acţiuni x 5.2 lei) 5121 Conturi la bănci în lei 1. d) amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului.109 Acţiuni proprii b) Anularea acţiunilor: % = = 462 Creditori diverşi 5.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 850.200 lei 109 Acţiuni proprii 2.000 obligaţiuni x 5. cu decontare prin virament. răscumpărarea.3 lei) 109 Acţiuni proprii (200 acţiuni x 5. cunoscând că emisiunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%.2 lei) 1012 Capital subscris vărsat 2. vânzarea.7 lei) 1.2 lei) 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii d)Vânzarea a 300 de acţiuni cu încasare în numerar: = 109 Acţiuni proprii 1.560 lei (300 acţiuni x 5. răscumpărarea.000 obligaţiuni x 5 lei x 15% = 1.000 obligaţiuni x 4.040 lei 20 lei (200 acţiuni x 5. b) încasarea integrală a sumelor de la obligatari.500 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1. vânzarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Vânzarea a 200 de acţiuni cu decontare prin virament: 5121 Conturi la bănci în lei = % 1. precum şi anularea acestora.400 lei (2.400 lei (2.500 lei (500 acţiuni x 5 lei) 149 100 lei Pierderi legate de emiterea. e) răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni.500 lei 14 .7 lei/obligaţiune.2 lei) 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 9. c) dobânda datorată obligatarilor pentru primul an.400 lei % b) Dobânda anuală: 2.2 lei/obligaţiune.500 lei (300 acţiuni x 5 lei) 149 60 lei Pierderi legate de emiterea.000 lei 9.060 lei 1. cu decontare în numerar.

000 lei .000 lei.000 lei pe termen lung b) Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600. 1. dobânda datorată băncii pentru al doilea an. d) vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an. ştiind că în anul l s-a rambursat rata.000 lei. cunoscând că valoarea investiţiei se va recupera pe o perioadă de 10 ani. rata devenită restantă la scadenţa fixată pentru primul an.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile Şi plata: 1682 = 5121 Conturi la bănci în lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100. în valoare de 100. TVA 24%. referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaţiile ce privesc: a) b) c) d) obţinerea creditului în valoare de 600. Se obţine un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%.000 lei = 1682 100.000 lei 852.000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung c) Rata restantă: 1621 = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100.c) Amortizarea primelor pentru toată perioada: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Răscumpărarea a 200 obligaţiuni x 5.000 lei) x 20% = 100.040 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 5121 Conturi la bănci în lei 1. şi decontarea acesteia. b) primirea în acelaşi exerciţiu a facturii finale aferente lucrărilor executate de terţ.040 lei 851. rambursarea ratei restante determinate la finele primului an.000 lei Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = Credite bancare 1621 600.040 lei e) Anularea obligaţiunilor: 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 1. c) amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare. pe baza facturii primite în acest sens. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) acordarea unui avans de 20.100. la un preţ mai mare cu 10% decât valoarea rămasă neamortizată. TVA24%.000 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului: 14 . TVA 24%.000 lei Credite bancare pe termen lung d) Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100.2 lei = 1.

cu reţinerea avansului: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuriacordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 124.000 lei .800 lei 124. d) decontarea obligaţiei faţă de executantul lucrării. a cărui valoare de intrare este de 5.000 lei = 80.000 lei c) Amortizarea anuală este de 100..% = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 2112 Amenajări de terenuri 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei 853. c) scăderea din evidenţă a activului casat.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi la fel pentru anul 2: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10. TVA 24%.20.800 lei 20.000 lei Preţul de vânzare = 80. recuperată în proporţie de 85% prin intermediul amortizării. fiind luate în calcul 40 ore..000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor d) înregistrarea preţului de vânzare: Valoarea rămasă = 100.800 lei 99. b) valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terţ la tariful de 10 lei/oră.000 lei 4. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parţial ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: 14 .000 lei + 10% x 80.000 lei = 88.000 lei/an: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10. cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei.000 lei 20. evaluate la 20 lei/buc.000 lei 20.000 lei 4427 TVA colectată 21. TVA 24%.000 lei 4. diferenţa achitându-se în numerar.000 lei 100.120 lei 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 88.120lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 Amenajări de terenuri 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital f) Plata furnizorului.000 lei 80.200 lei 100.000 lei 461 Debitori diverşi = % 109. şi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc.000 lei / 10 ani = 10.000 lei.000 lei 24.

000 lei x 55% = 220.250 lei: % = 2131 5. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut. b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător. animalelor şi plantaţiilor 6583 750 lei Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital d) Plata furnizorului.000 lei.a) Recuperarea reperelor: 20 buc.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 48. şi a 10 buc.000 lei 401 Furnizori = b) Avansul: 5121 Conturi la bănci în lei c) Scoaterea din evidenţă a utilajului amortizat pentru 400.250 lei Amortizarea tehnologice (maşini.000 lei 220.000 lei TVA colectată = 200. utilaje şi instalaţii de lucru) instalaţiilor. cu o dobândă totală de 40.000 lei 7583 200.000 lei.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 40. cu reţinerea avansului: % 496 lei 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 200 lei 4426 TVA deductibilă 48 lei 5121 Conturi la bănci în lei 248 lei 854. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: Avans = 200.000 lei = 461 Debitori diverşi 50.000 lei: % 2813 = 2131 Echipamente 400.000 lei x 24% = 48.000 lei 2813 Echipamente 4. în condiţiile încasării unui avans de 25% din preţul negociat de 200. amortizată în proporţie de 55%. a cărui valoare de intrare este de 400. exclusiv TVA.000 lei x 85% = 4.000 lei 461 Debitori diverşi =% 288. TVA 24%.000 lei x 25% = 50. mijloacelor de transport. c) scăderea din evidenţă a utilajului. = 400 lei. x 20 lei/buc.000 lei. = 500 lei: % = 3024 Piese de schimb 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7588 Alte venituri din exploatare 900 lei 400 lei 500 lei b) Lucrări de casare facturate de terţi: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei: % = 6588 Alte cheltuieli de exploatare 4426 TVA deductibilă 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei c) Scoaterea din evidenţă a echipamentului casat parţial amortizat: 5. AMC x 50 lei/buc.000 lei 14 .

960 lei 4.000 lei 855.400 lei 7583 10. utilaje şi mijloacelor de transport. în baza unui contract de leasing operaţional pentru o instalaţie de lucru.000 lei Amortizarea anuală = 150.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 2.10.000 lei / 5 ani = 30. durata contractului este de 5 ani. b) evidenţierea amortizării care a stat la baza calculării redevenţei. locatorul înregistrează următoarele operaţii: a) întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevenţa aferentă lunii curente. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4.000 lei .000 lei.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. valoarea reziduală prevăzută este de 10. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura privind redevenţa lunii curente: 4111 Clienţi = % 706 Venituri din redevenţe. d) scăderea din evidenţă a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 180. după cum urmează: 14 . (maşini. animalelor şi plantaţiilor 30. TVA 24%. (maşini.000 lei 856.000 lei 150. mijloacelor de transport.400 lei d) Scăderea din evidenţă: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală: 461 Debitori diverşi = % 12.000 lei = 150. de 4.000 lei 10. instalaţii de lucru) animalelor si plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 160. In vederea achiziţionării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrări contabile. utilaje şi mijloacelor de transport.000 lei.000 lei. cunoscând că valoarea de intrare este de 160. c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opţiunii utilizatorului.Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei 960 lei b) Amortizarea: Valoarea amortizabilă = 160. iar regimul de amortizare aplicat este cel linear.

040 lei 2. TVA 24%.000 lei 480 lei 23.480 lei 2.000 lei. Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia de materii prime: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori.a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20.040 lei 2. iar furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%. d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializată: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 2.000 lei.560 lei 26.040 lei 21. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate care privesc achiziţionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia mobilierului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Recepţia mobilierului: % = 404 Furnizori de imobilizări 214 Mobilier. c) diminuarea obligaţiei faţă de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rămasă. aparatură birotică. TVA 24%.000 lei 480 lei 857. b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ. b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei.480 lei 2.000 lei 5. în care este consemnat preţul de vânzare de 21.000 lei. TVA 24%. d) decontarea la scadenţă a biletului la ordin subscris.560 lei 26.000 lei. echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale şi alte active corporale 4426 TVA deductibilă c) Diminuarea obligaţiei şi subscrierea biletului la ordin: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 405 Efecte de plătit pentru imobilizări d) Decontarea biletului la ordin: 405 Efecte de plătit pentru imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 23.000 lei 480 lei 14 . c) recepţionarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantităţii totale livrate este de 10.

b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3.000 lei) 200 lei = Net comercial 9.168 lei Deschiderea acreditivului: 581 Viramente interne Şi: 5411 Acreditive în lei Plata diferenţei: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .800 lei + TVA (24% x 9.2.000 lei.c) Factura: • Preţ de cumpărare 10.000 lei b) Cheltuielile de transport în condiţiile în care evidenţa se ţine la preţ prestabilit: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 3.168 lei 858.480 lei avans = 10.000 lei 480 lei 10.Rabat (2% x 10. TVA 24%.152 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 12. d) lipsurile nesoluţionate sunt de 5.800 lei)___________________________________2.648 lei 2. c) costul total efectiv de achiziţie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente. a efectuat aprovizionări de 35.648 lei Diferenţă de plată = 12.000 lei şi se aplică varianta inventarului intermitent. s-au consumat materiale de 10.000 lei. cu diferenţe de preţ favorabile de 10% constatate la inventarierea anuală.500 lei 9.000 lei.000 lei.000 lei 720 lei 15 .720 lei 3. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepţionarea a 750 unităţi din sortimentul A la preţul unitar facturat de furnizor de 50 lei. x 50 lei = 37. ştiind că la începutul perioadei unitatea deţinea materiale în valoare de 20.800 lei 2.000 lei .352 lei d) Decontarea din acreditiv a diferenţei datorate: Total datorie = 496 lei + 12.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5411 Acreditive în lei 12.152 lei = 12. Rezolvare: a) Recepţia materialelor consumabile: 750 buc. fiind facturate de o unitate specializată.168 lei = 581 Viramente interne 10.168 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 10.648 lei . TVA 24%.500 lei: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 46.152 lei 9. Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la preţul prestabilit.500 lei 37.352 lei = Total factură 12.

200 lei = 27. şi anume: 15 .000 lei: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 223.000 lei stoc iniţial + 35. salariaţii suportă 50% din cost. a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior.000 lei -500 lei 859.600 lei d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.000 lei 45.200 lei 27.000 lei. c) predarea către salariaţi. d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare.000 lei = 55.000 lei: 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 20.248 lei: 4282 = Alte creanţe în legătură cu personalul 4427 TVA colectată 13. se efectuează şi se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) cumpărarea a 300 halate la preţul unitar de 600 lei.200 lei b) Cheltuielile de transport facturate de o firmă specializată: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4.000 lei achiziţii . în baza tabelelor întocmite în acest sens.600 lei 27. salariaţii suportând 50% din cost: 50% x 55.000 lei d) Lipsurile nesoluţionate cu diferenţe de preţ favorabile: 5. TVA 24%. în cadrul unui agent economic cu activitate de producţie se realizează şi se înregistrează mai multe operaţii economice. fiind facturate de o unitate specializată. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180.10.000 lei 43.200 lei. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.200 lei = 13.200 lei 180. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi.c) Anularea soldului iniţial: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile Şi constatarea stocului final: 20.000 lei x 30% = 1.000 lei consum = 45.000 lei x 10% = 500 lei: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4.600 lei: % = 3024 Piese de schimb 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi TVA: 24% x 55.960 lei 4.200 lei: 6024 = Cheltuieli privind piesele de schimb 3024 Piese de schimb 1.500 lei 5.248 lei 55.200 lei 860.000 lei 960 lei c) Predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.

25.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse 5.000 lei x 20% = 24.000 lei Preţul de vânzare = 20.5. x 25 lei/buc.000 lei / Rd 345 . în contabilitatea unei unităţi cu profil de producţie se înregistrează operaţiile economice referitoare la: d) obţinerea a 1. x 50 lei/buc.000 unităţi din produsul A.000 lei: 345 Produse finite = 711 25.000 lei 15 .000 buc.560 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 24.000 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Diferenţe de preţ favorabile: 1.12. = 12.000 buc.2 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite: 0. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite la cost de producţie efectiv: 1.000 buc.560 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. a producţiei obţinute la un preţ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producţie.000 lei 4427 TVA colectată 4.000 lei: 345 Produse finite = 711 50.a) obţinerea a 1. TVA 24%. x 50% = 500 buc.000 lei 4111 Clienţi = % 28. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite la cost standard: 1. = 5.000 lei = 0. x 5 lei/buc.: Costul efectiv = 25.000 lei 345 Produse finite 12. care se urmăresc la preţul prestabilit de 25 lei/unitate.500 lei = 2.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse = 711 2.5. f) întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite. c) vânzarea a 50% din bunurile obţinute la un preţ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producţie aferent. fără facturare.000 buc.000 bucăţi din produsul A la costul de producţie unitar de 50 lei. x 25 lei/buc.500 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse e) Diferenţele de preţ aferente produselor vândute: K = Re 348 . = 50. b) diferenţa de preţ aferentă producţiei înregistrate anterior este favorabilă.000 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse c) Vânzarea: 1.500 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 861. de 5 lei/unitate. g) scăderea din evidenţă a producţiei vândute. d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute. e) livrarea integrală.000 lei + 20. = 25.2 x Re 345 .000 lei = 20.000 lei .

000 lei + TVA (19% x 10. c) vânzarea a jumătate din mărfurile achiziţionate.000 lei.000 lei 240 lei 15 . TVA 24%.000 lei + 15% x 50. cu decontare ulterioară. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l .500 lei Livrarea fără factură: 418 Clienţi .000 lei)___________________________________2. şi decontate dintr-un avans de trezorerie.000 lei 13. Preţul standard aferent este de 9. TVA 24%. în condiţiile utilizării preţului prestabilit: a) recepţionarea mărfurilor cumpărate la preţul facturat de furnizor de 10.800 lei 862.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Preţul de vânzare = 50.300 lei 57.000 lei.000 lei.800 lei = 418 Clienţi .000 lei = 57.000 lei 2.000 lei b) Cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4426 TVA deductibilă 542 Avansuri de trezorerie 1. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operaţiile de mai jos. cunoscând că preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard aferent.000 lei % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 378 Diferenţe de preţ la mărfu = 401 Furnizori 12.240 lei 1.400 lei Costul standard = 9.facturi de întocmit 71.400 lei = Total factură 12.400 lei 9.500 lei 13.400 lei 1.facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă c) La întocmirea facturii: 4111 Clienţi Şi 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată d) Descărcarea gestiunii 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite 50. d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute. e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens.300 lei 71. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 10.

iar preţul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: Avans = 8.000 lei preţ prestabilit.500 lei: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri e) Repartizarea diferenţelor de preţ: K = Rd 378 .4.500 lei x 0.600lei x 100/l 24 = 209.296 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.457 lei 864.500 lei Preţul de vânzare = 4.400 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.6. în valoare totală de 20.000lei .71 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 472 Venituri înregistrate în avans 8. inclusiv TVA.156 lei 1.156 lei.387 lei 5.238.1.222 =1.000lei. exclusiv TVA. 15 .500 lei 6.500 lei x 20% = 5.222 Diferenţe de preţ aferente mărfurilor ieşite = Re 371 .710 lei 800lei b) Descărcarea gestiunii: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 607 Cheltuieli privind mărfurile c) Contabilizarea venitului din dobânzi: 472 Venituri înregistrate în avans = 766 Venituri din dobânzi 800lei 371 Mărfuri 8. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efectuarea înregistrărilor pentru operaţiile care se prezintă în continuare: a) recepţionarea ambalajelor.238.9.612 lei 309.600lei TVA colectată aferentă avansului = 1. b) repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte unităţi.400lei va fi: 6.387 lei şi adaosul comercial de 611.840. cunoscând că preţul înscris în factură. avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor.400lei .651.600lei . c) evidenţierea veniturilor corespunzătoare dobânzii.000 lei 863.696 lei 5. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate: a) facturarea mărfurilor către cumpărător.600 lei avans = 6. cunoscându-se următoarele elemente: preţul cu amănuntul.1.000lei 5.000lei 611.000 lei / Rd 371 . 8. b) scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute anterior. este de 4.000 lei 607 Cheltuieli privind mărfurile = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.400lei x 100 / 124 = 1. dobânda cuvenită vânzătorului este de 800lei.678 lei 1.000 lei.548.000 lei = 0.000 lei x 20% = l.2.400 lei 1.000 lei x 50% = 4. cunoscându-se în plus TVA de 1.548.c) Costul standard aferent mărfurilor vândute = 9.000 lei x 50% = 4.678 lei TVA neexigibilă aferentă diferenţei de 8.500 lei + 4.

c) reţinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5. cu facturare ulterioară.000 lei x 10% = 2.000 lei. având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor.329.000 lei. e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70. c) livrarea.000 lei Rabat (2% x 48. facturate anterior proforma la valoarea unitară de 130.040 lei TVA (24% x 47.960 lei Costul standard = 4. b) încasarea creanţei de l .000 lei 20.000 lei)_____________________________________960 lei = Total factură 4. în condiţiile utilizării sistemului de restituire directă. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 4. 48.6 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 58.600 lei % = 401 Furnizori 4.9 lei/$.000 lei 2.6 lei 47.200 lei 865. Rezolvare: a) Factura: • = + = Preţ de vânzare: 400 buc. d) primirea a 100 bucăţi ambalaje restituite de altă unitate.10% x 4. cunoscând că preţul unitar.000 lei de către un client. exclusiv TVA.289. din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate. x 120 lei/buc.0 lei 11.debitori 5.329.000 lei Şi TVA: 5. este de 120 lei.000 x 24% = 1.000 lei c) Ambalajele reţinute pentru nevoile proprii: 381 Ambalaje = 409 Furnizori .000 lei: 6582 Donaţii acordate = % 381 Ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 22.040. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor: a) facturarea a 400 unităţi din sortimentul de marfă A. fapt pentru care se facturează.040 lei)_________________________________11.000 lei) 960 lei Net comercial 47.6 lei 15 .000 lei = 3.600 lei 4426 TVA deductibilă 960 lei 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 400 lei b) Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unităţi şi repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile: 20.000 lei + TVA (19% x 4.960 lei 381 Ambalaje 3. a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei.6 lei Total factură 58. TVA fiind de 24%.000 $ faţă de un partener extern la cursul de 2.289.200 lei 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.000 lei .

8 lei/$.000 lei 2.760 lei 60.2.500 $ x 2. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operaţia anterioară.8 lei/$) 5124 Conturi la bănci în valută 22.500 $ x 2.760 lei 403 Efecte de plătit c) Cursul de schimb la plată = 2.000 lei) = Net comercial + TVA (24% x 49.Remiză (2% x 50.755 lei 145 lei 2.000 lei 12.900 lei 866.000 lei 49. remiză de 2%.000 lei 1.8 lei/$ . e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30. fără factură. iar diferenţa este achitată cu numerar.755 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar c) Livrarea cu factură ulterioară 418 Clienţi .604 lei: 404 Furnizori de imobilizări = % 23. TVA 24%. cunoscând că la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2.000 lei 50.000 lei.666 lei 15 .800 lei (8.debitori e) Acceptarea unui bilet la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 70.604 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.760 lei 49.facturi de întocmit = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4428 TVA neexigibilă d) Primirea ambalajelor restituite: 409 Furnizori .000 lei 11.134 lei (8.000 lei) = Total factură % = 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilă b) Subscrierea biletului la ordin: 401 Furnizori= 50.8 lei/$ x 7% = 2.500 $ faţă de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj.760 lei 60. d) recepţionarea.000 lei = 401 Furnizori 130.5% x 2.000 lei. Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare .b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 2.000$x2. a 500 kg de materie primă din sortul A la preţul unitar de 75 lei.000$x2.755 lei/$: încasarea creanţei: 5124 Conturi la bănci în valută = % (1. c) achitarea obligaţiei de 8. TVA 24%.760 lei 401 Furnizori 60.9lei/$) 4111 Clienţi 1. avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un avans de 10%.9 lei/$ . iar la momentul plăţii a înregistrat o scădere cu 7%.000 lei 11.9 lei/$ = 2.000 lei 62. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.

400 = 3. în cursul anului N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.000 lei 870.1 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de 4 lei/obligaţiune. întreprinderea estimează că mărfurile vor putea fi vândute la preţul de 3.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii.000 15 . reducere comercială primită 60 lei. Dispuneţi de următoarele date: o societate a achiziţionat mărfuri din import.500 + 250 + 300 + 10 + 90 .500 lei 37.costuri estimate de vânzare 400 lei.000 lei x 10% = 3.000 obligaţiuni) . 874. obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni. La dorinţa purtătorului.000 lei 2.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC. Ce valoare au mărfurile la închiderea exerciţiului financiar? Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 2. adică 3.500 lei 9.500 lei: % = 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă 408 Furnizori facturi nesosite 46. cheltuieli de manipulare 10 lei. paritatea de conversie fiind: o acţiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligaţiune.Valoarea nominală a acţiunilor emise (2.200 lei.60 = 3.000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare de 4.debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 30.419 lei 581 lei 27.400 lei . l lei/obligaţiune x 2.090 lei Valoarea realizabilă netă = 3. diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10 lei.000 lei ca rezultat al deciziei din instanţă.000 lei e) Avans: 30.000 lei: 658 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40. cheltuieli de transport pe parcurs intern 300 lei. Cum este afectat contul de profit şi pierdere în anul N+1? Rezolvare: în exerciţiul N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40. 878.000 lei.000 acţiuni x 3 lei/acţiune) = 2. prime de asigurare 90 lei. La data bilanţului. mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. taxe vamale 250 lei. cheltuielile legate de achiziţie fiind: valoarea în vamă 2.400 .000 Iar provizionul rămas fără obiect este anulat: 1511 Provizioane = 7812 Venituri 60. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de 60.500 lei.d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.000 lei: 401 Furnizori = % 409 Furnizori . Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni? Rezolvare: Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4. Purtătorii a 2.000 lei La închiderea exerciţiului financiar.

000 (vânzări de produse finite) + 4.000 + 20. furnizori 2. O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial 2.pentru litigii din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Rezultatul exerciţiului N+1 este majorat cu 20.600 lei Disponibilităţi: 100 $ x 2. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanţul de deschidere? Rezolvare: Creanţe: 1.000 lei + Venituri din producţia imobilizată 20.8 lei/$ = 2. mărfuri 1. vânzări de produse finite 10. alte rezerve 1.000 (vânzări de mărfuri) + 10. stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei.000 lei. societatea practică un adaos de 20%.4.21.000 lei. Ce valoare prezintă în bilanţ stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 31.000 lei + Alte venituri din exploatare________________________________10.000 (redevenţe) = 22.200 lei Costul de producţie al produselor finite vândute = 25. 3. alte venituri din exploatare 10. disponibil la bancă 400 lei.048 lei Valoarea produselor finite vândute.800 lei Datorii: 2.000 lei. vânzări de produse finite 31.000 lei.000 lei. 883. valoare contabilă 260 lei. valoare contabilă 2.000 lei.nu se actualizează 889.000 lei. producţie imobilizată 20. exclusiv TVA = 31. capital subscris vărsat 3. preţ de cumpărare 4.000 lei.900 lei.248 – 6.000 lei. inclusiv TVA 24%.055/2009. producţie obţinută la cost de producţie 40.000 .000 = 1. locaţii de gestiune şi chirii 4. Care este mărimea activului net contabil? Rezolvare: 15 . disponibilităţi în valută 100 $. Valoarea produselor finite în bilanţ este de 900 lei. clienţi creditori 600 lei.048 = 25.200 lei Adaos comercial = 25. Conform OMFP nr.200 lei.200 .000 lei. La închiderea exerciţiului.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se înregistrează un minus de 100 lei. stoc final de produse finite 12.000 lei.200 = 21.400 lei. costul mărfurilor vândute 6. subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei. venituri din redevenţe. cursul dolarului a fost l $ = 2.000 lei .000 lei 885.000 $.248 x 24/124 = 6. stoc iniţial de produse finite 1.000 lei SF scriptic: 2.Si) 11.248 lei.000 lei.8 lei. datorii în valută 2.000 lei + Variaţia stocurilor de produse finite (Sf .800 lei.000 lei.200 x 20/120 = 4.000 $.000 $.8 lei/$ = 280 lei Utilaje: 11. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 8. Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: imobilizări 6.000 $ x 2.000 lei. care este mărimea cifrei de afaceri şi a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = 8.200 lei. producţie curentă 20.8 lei/$ = 5. 887.000 lei = 63. venituri din ajustări privind deprecierea creanţelor clienţi 3. O societate are la data bilanţului creanţe în valută de 1.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 22.000 $ x 2. valoare contabilă 5.600 lei.400 lei. utilaje din import 11.

800 .m.000 lei.000 lei .000 lei Taxa vamală = 2.000 893.m. O societate achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 500 u..000 lei Comisionul vamal = 200 lei TVA achitată în vamă = 24% x 22.la data achiziţiei se înregistrează: % 301 = 401 Furnizori 601. rabat 2%. 15 .000 lei Amortizarea cumulată după trei ani de funcţionare = 15. 4. durata 5 ani.2. mutarea sondei şi refacerea amplasamentului la terminarea extracţiei sunt de 1. Indicaţi mărimea costului de achiziţie şi a taxelor datorate în vamă.000 lei. Care vor fi efectele în situaţiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii? Rezolvare: Preţ de achiziţie .m. Societatea X achiziţionează o sondă de extracţie din import.000 lei Plus de valoare = 8.000 = 2131 Echipamente tehnologice 15. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la preţul de 25.000 lei Valoarea netă contabilă = 10. taxa vamală 10%.200 = 4.600 = 4.200 + 400 . iar cheltuielile estimate cu demontarea. 10 u.249 u. Rezolvare: Amortizarea anuală = 25. Rezolvare: Costul de achiziţie = 20. l Valoare netă financiară .600 lei 890.000 x 1% + 1.800 lei. TVA 24%. comisionul vamal 1%.m.328 lei 891. amortizabil linear. Precizaţi efectele generate în exerciţiul N privind plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicării metodei de reevaluare prin creşterea valorii contabile nete. remiză 1%.Rabat = 2% x 500 .851 u. 485. 4.000 lei Valoarea justă = 18.000 lei.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor şi utilajelor .9 u. TVA 24 %.800 = 24.600 lei sau ANC = Cpr = 3.400 +1.Remiză = l % x 490 Valoare netă comercială Scont de decontare = l % x 485. 480.200 = 5.m.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 8.1 u.000 x 10% + 20.000 + 20.400 + 1.m. Se ştie că: preţul de import (valoarea în vamă) este de 20.m.ANC = Active .Datorii = 6. scont de decontare 1%.524 485.1 500 u.000/5 = 5. în exerciţiul N (după 3 ani de funcţionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18.

000 lei cost standard.400 lei. diferenţe de preţ favorabile la produsele în stoc 20.000) /(400.524 767 4.400 încasarea subvenţiei pentru investiţii: .851 Venituri din sconturi acordate 5121 596.nefavorabil RC 348 = RC 345 x K = 900.000 . Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumă de 3.(600 + 80) = 274 lei. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? Rezolvare: 401 Furnizori = - contabilizarea subvenţiei de primit: 445 Subvenţii 5121 Conturi la bănci în lei = = 475 Subvenţii pentru investiţii 1.000 = 6.000 .500 445 Subvenţii 1. Rezolvare: K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20.000 lei cost standard. ieşiri de produse finite 900.000 lei Variaţia stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) .amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor . după care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei.000 lei cost standard.000 + 6.000 + 80.400 600 300 .424 % 601.000 2.000 + 600. Precizaţi influenţa asupra situaţiilor financiare determinată de diferenţele de preţ.54. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.000 + 600.900.000 2.000 = 100.000 x 6% = 54.000 lei.achiziţia utilajului: 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări .vânzarea utilajului se înregistrează astfel: 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 800 3.000 lei.673 Conturi la bănci în lei 895.reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri proporţional cu amortizarea: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1.Materii prime 4426 TVA deductibilă .000 lei.000 = 106.500 3. intrări de produse finite în cursul lunii 600.000 lei în negru SF 345 = 400.200 .subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 16 . care afectează negativ rezultatul 896.000 lei în bilanţ stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.000 + 80.000) x 100 = 6% .contabilizarea scontului la data decontării: 116. diferenţe de preţ nefavorabile aferente produselor intrate 80.000 lei SF 348 = -20.

394 = 100.000 lei.01.000 lei Total 5.4.000 600 0 897. cont 169 = 1. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO şi LIFO? Rezolvare: FIFO: . cont 129 = 5.000 + 6. mărfuri şi asociate lor ale societăţii X prezintă următoarele solduri: cont 345 = 100.000 = 90.000 + 5.000 .000 .500 300 0 3.N 400 kg şi pe 25.000 .01.000 = 236.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.000 lei 898.39.Impactul asupra bilanţului este următorul: Active Echipamente tehnologice Datorii Venituri înregistrate în avans Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din activele cedate Cheltuieli cu activele cedate Rezultat 2.000 lei Produse finite şi mărfuri = 90.000 . Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.000 lei Mărfuri = 234.N 150 kg.N.400 1.000 lei.01.000 lei.500 lei Total 6.5. cont 378 (SC) = 45.000 lei.000-2. Rezolvare: Total capital propriu = 21.000 lei. cont 394 = 2. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materia primă X: stoc iniţial 200 kg a 10 lei. cont 121 (SC) = 5.000 lei.12.N 100 kg a 17 lei.000 lei. 345 . cont 4428 = 39. cont 348 (SC) = 8.SFC ct.000 lei. conturile prezintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.4.SFC ct.000 lei 899.000 lei 16 .Ieşiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.000 -8. ieşiri pe data de 15.45.000 lei. cont 397 = 4. cont 105 = 6.000 lei.01. intrări pe data de 10. 348 .000 lei.000 lei.000 + 146.000 lei ___________________________200 kg x 15 lei = 3.000 .000 lei. cont 117 (SD) = 4. cont 371 = 234.12. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.200 300 800 600 +500 1.000 = 23. Care este valoarea postului bilanţier „Produse finite şi mărfuri"? Rezolvare: Produse finite = SFD ct.200 -1. cont 151 = 2. cont 331 = 1.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.000 lei.000 lei. conturile de stocuri de produse.000 lei. cont 161 = 8.N.000 = 146.N 300 kg a 15 lei şi pe 20.500 lei . Calculaţi suma capitalului propriu.

Ieşiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1.700 lei Ieşiri:150 kg: 100 kg x 17 lei = 1.500 lei Intrări: 100 kg x 17 lei = l ..700 lei . materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei.500 lei ___________________________100 kg x 10 lei =1. Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalaţii 2. amortizarea calculată 1.500 lei Total 6.700 lei. cheltuieli de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei. Care vor fi efectele în situaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţă a instalaţiei? Rezolvare: .700 300 .500 lei ______________________________50 kg x 17 lei = 850 lei Total 2.Ieşiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4.200 lei Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei 900.Intrări: 100 kg x 17 lei = l .500 lei .scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate .700 lei _________________________50 kg x 10 lei = 500 lei Total 2.înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 290 2131 Echipamente tehnologice 2.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 110 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: 16 .Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.000 lei Total 5.000 1.000 lei.350 lei Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei LIFO: .

000 lei.000 lei.500 lei 902.000 + 2.000 lei. clienţi creditori 2.000 lei. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 5.000 = 10.000 lei. precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit şi pierdere? 16 . Cota impozitului pe profit este de 16%.000 Furnizori B Efecte de primit 903. produse finite 150.000 lei. TVA 24%.000 . din care plătit 100 lei.000 + 60. cheltuielile aferente exerciţiului N 5.000 lei. cont 711 = 500 lei.000 lei.000 lei. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: capital social 100.000 lei.000 + 20.1.000 lei 904.B = 413 124.000 lei. credite bancare 3. efecte de plată 1.000 lei. Rezolvare: Active circulante = 100.000 .000 lei. ajustări pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30. clienţi 80.000 + 10. Rezolvare: CA = 8. Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100. cont 707 = 400 lei.000 lei. societatea A andosează cambia acceptată de clientul C. scade rezultatul cu 120 lei.000 lei 905.000 lei. din care dividende încasate 400 lei. şi vinde societăţii C produse finite de aceeaşi valoare decontabile cu un efect de comerţ (cambie). conturi la bănci 60.000 = 395. veniturile aferente exerciţiului N 8. cont 722 = 2. La sfârşitul exerciţiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societăţii X sunt următoarele: cont 701 = 8.000 lei. Precizaţi mărimea activelor circulante. Care este suma datoriilor? Rezolvare: Datorii = 1.000 + 400 + 100 = 8. cresc materialele consumabile cu 180 lei. prime privind rambursarea obligaţiunilor 1. din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei.000 lei.) Indicaţi mărimea cifrei de afaceri. acţiuni proprii 15. Cum se reflectă în contabilitatea societăţii A decontarea cu societăţile B şi C? Rezolvare: Societatea A înregistrează: 401. diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20. furnizori debitori 15.09. 901.600 lei. Pentru decontarea cu furnizorul B.000 lei. furnizori debitori pentru stocuri 10. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N.000 + 150.000 lei.000 + 5.Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 300 110 290 -120 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei. cont 758 = 90 lei.000 + 80. cont 766 = 300 lei. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat şi înregistrat la 30.000 + 5.000 lei. titluri de participare deţinute pe termen lung 45. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: stocuri de materii prime 100. cont 708 = 100 lei. clienţi creditori 25. (Venitul din dobândă nu provine din contracte de leasing. TVA de recuperat 5.000 lei.000 + 3.N 200 lei.000 lei.30.

Care este mărimea capitalului propriu şi a capitalului permanent? 16 . Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achiziţionare (sfârşitul lunii decembrie N-l) 4. TVA 24%.700 + 270 + 27 + 800 = 3. cont 519 = 6.000 + 4.000 lei.Rezolvare: Rezultat fiscal = 8. durata de funcţionare 5 ani.000 lei.000 lei. cont 425 = 3.500 lei Impozit pe profit = 2. Determinaţi mărimea creanţelor întreprinderii.200 = 2.600 + 200 + 300 .7 lei/$.000 lei. cont 106 = 10. Valoarea justă este de 3.000 lei. cont 419 = 7.000 lei Plus de valoare = 200 lei înregistrarea reevaluării: . Din balanţa de verificare a conturilor încheiată la 31.N rezultă următoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111= 20. Rezolvare: Costul de achiziţie al utilajului = 2. taxa vamală 10%.5. cont 121 (SC) = 8.000 lei.000 + 3. cont 413 = 16.800 lei Valoarea justă = 3. cont 169 = 1.000 lei.12.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor = 2131 Echipamente tehnologice 1.000 lei. cont 491 = 2.000 lei.000 lei. Calculaţi costul de achiziţie al utilajului din import.797 lei 907.500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei Impozit pe profit de plătit = 300 lei 906. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: cont 1012 = 50.000 lei.000 lei. cont 5187 = 4.000 x 30% = 1. TVA 24%.000 + 16. Cheltuielile interne de transportmanipulare sunt de 800 lei. Peste un an are loc reevaluarea utilajului.000 lei.5).000 lei. comisionul vamal l %. Societatea X achiziţionează un utilaj din import ştiind că preţul de import stabilit la frontiera română este de 1.000 lei 909. Cum se reflectă reevaluarea utilajului? Rezolvare: Amortizarea pentru anul N = 4. Rezolvare: Creanţe = 20.000 -1. cont 418 = 4.000 lei.200 .200 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N = 4.000 . amortizarea se calculează degresiv (coeficient de amortizare degresivă 1.2. cont 129 = 7. cont 161 = 4.000 lei.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 1058 Rezerve din reevaluare 200 908.000 $ la cursul de schimb de 2.000 + 4.000 = 45.000 lei.400 = 2. cont 151 = 19.000 .

000 Active circulante = 4. Rezolvare: Active imobilizate = 10. cont 281 = 3.000 lei (valoarea netă comercială).la data achiziţiei se înregistrează: % = 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime 4426 TVA deductibilă .000 = 83.000 lei.000 lei 910. cont 461 = 100 lei. 911.000 lei Capital permanent = 61.000 . salarii datorate 35.1.000 + 8.200 + 300 + 500 + 100 = 4. Rezolvare: Preţ de achiziţie .000 lei.000 lei. Scontul de care beneficiază cumpărătorul conduce la recunoaşterea unui venit financiar.000 + 19.700 912.8 90.284. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 = 61.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 980 401 Furnizori 121.000 98.8 100. Dispuneţi de următoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.000 .000 8. scont de decontare l %.000 lei.000 980 97.000 + 10. Dispuneţi de următoarele informaţii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10. iar datoria faţă de furnizori creşte cu 121. amortizare 1.000 23. Precizaţi care este mărimea activelor imobilizate si a activelor circulante.8 lei.020 Cu ocazia achiziţiei stocurile cresc cu 98. cont 419 = 600 lei.000 lei.284. Care este mărimea rezultatului contabil? Rezolvare: Societatea înregistrează următoarele venituri: 16 .900 lei.000 Valoare netă financiară . rabat 2%.7. reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de 10%.000 2. dobânzi 400 lei.Rabat 2% x 100. cont 409 = 300 lei.284.000 lei. Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preţ de vânzare 100.000 + 4. cont 4111 = 500 lei.000 lei.000 . cont 391 = 200 lei.000 . Indicaţi efectele în situaţiile financiare dacă se utilizează preţul standard de 90.3.600 lei.000 = 7. TVA 24%.000 Valoare netă comercială Scont de decontare: 1% x 98.000 lei ca preţ de evidenţă şi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii. cont 462 = 150 lei. salarii plătite 32. cont 301 = 4.000 lei. ea vinde 30% din ele la preţul de 38.Rezolvare: Capitaluri proprii = 50.

impozit pe profit plătit 1. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2.000 lei şi a vândut produse la preţul de vânzare de 380.000 Venituri din vânzarea produselor finite = 38.000 lei.1 u.000 lei. scăderea conturilor de creanţe clienţi 1.1 u. B = 9.m. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării 10.000 16 . variaţia stocurilor a crescut cu 100. în condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%.010 Şi următoarele cheltuieli: Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu amortizarea Total Societatea înregistrează un profit de 16.2 u.000 lei.. respectiv de 250 u. scont de decontare 1%.m.1. C = 3.300 -1.000 lei.3 u.000 lei.30% x 30. venituri din plasamente 300 lei.m.000 = 10.500 acţiuni x 3.m.500 . 915.010 Total 56.500 + 300 + 1.m.000 lei.900 .500 lei 151. cheltuieli cu amortizarea 2.l) = 400 u.m.000 . Rezolvare: Pentru acţiunile A ajustarea de valoare necesară = 4.m.000 lei. venituri din provizioane 500 lei. Preţul de cumpărare 400 lei.500 lei.000 21.000 acţiuni x 1.2 u.000 x(l.2% x 400 = 392 lei Preţul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +24% x 509..000 35.000 lei. creşterea stocurilor de materii prime 1. Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societăţi se prezintă după cum urmează: Acţiuni A: Achiziţie pe 16 decembrie: 4. în exerciţiul N. Pentru acţiunile C nu este necesară o ajustare de valoare. rabat 2%.000 lei.10% x 38. Obligaţiuni B: Achiziţie pe 5 decembrie: 1.010 lei.m..000 . TVA 24%.m. cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10.300 lei. scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei.000 400 1. Se suplimentează ajustarea pentru acţiuni cu 250 u.300 + 200 . societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400. Achiziţie pe 23 decembrie: 1.000 lei. 913. Precizaţi înregistrările contabile în situaţiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u. plătindu-se băncii comerciale un comision de 10.000 obligaţiuni x 10 u. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1. O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza facturii. creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei.904 lei 914.000 + 2.6 = 631. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv TVA).000 acţiuni x 3 u.Variaţia stocurilor = 30.600 40. Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumă? Rezolvare: Cifra de afaceri a crescut cu 380. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerţ. iar rezultatul brut a crescut cu 470. care este preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate? Rezolvare: Costul de achiziţie = 400 . 3. costul lor de producţie fiind de 300.m.2-l.900 35.m. Rezolvare: FNT din activităţile de exploatare = 10.

. valoarea este de 4.6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 250 Pentru obligaţiuni ajustarea necesară = 1. în luna decembrie.3) = 700 u. în ianuarie.iar vânzătorul înregistrează: 411 Clienţi = % 418 Clienţi -facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4427 TVA colectată 360 1.500 lei.860 100 24 = 4428 TVA neexigibilă 360 4428 TVA neexigibilă = 153. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 450 152.000 lei.984 1.000 x (10 . = 450 u.m. TVA 24%.m. în decembrie.500 lei. la preţul de 5. la sosirea facturii.860 100 24 = 401 Furnizori 1. TVA 24%. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă. Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.250 u. Se cumpără.stornarea înregistrării efectuate la achiziţie: 16 . valoarea este de 1.m.984 1.800 lei. TVA 24%? Rezolvare: . materii prime fără factură în valoare de 1. Se suplimentează ajustarea pentru obligaţiuni cu 700 u. cost de producţie 4. TVA 24%? Rezolvare: La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: . la întocmirea facturii.m.la primirea facturii cumpărătorul înregistrează: % 408 Furnizori -facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 4426 TVA deductibilă . Se vând produse finite. fără factură.600 lei.9. în ianuarie.

Din casare rezultă materiale în valoare de 7. rabat 3%.152 TVA colectată 154. remiză 2%.şi înregistrarea facturii: % 5.588 + 19% x 1.şi înregistrarea facturii: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă Iar vânzătorul înregistrează: = 408 Furnizori facturi nesosite 6.9056 = 1.200 5.% 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă .000 14.588 lei Preţ de vânzare cu amănuntul = 931.000 .800 1.stornarea înregistrării efectuate la vânzare: 418 Clienţi facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă 6.000 lei este casat în exerciţiul N+6.117.952 4.000 lei. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.000 lei.800 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 1.6 = 931. Societatea practică un adaos comercial de 20% şi vinde toate mărfurile din depozit la preţ de vânzare cu amănuntul.2% x 970 -2% x 950. Calculaţi valoarea acestui preţ.330.952 701 4.000 lei.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 20.200 = 401 Furnizori 5.000 1. Se cumpără mărfuri în sumă de l .3% x 1. scont 4%. risturn 2%. Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului? Rezolvare: .000 . cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.307664 lei 155.200 5000 1. Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 1.152 .588 + 20% x 931.000 6.000 411 Clienţi = 16 .200 . Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folosită este cea lineară.

6. în momentul plăţii cursul fiind de 2.achiziţia mărfurilor de la furnizorul extern: 371 = Mărfuri .000 lei.000 7.înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 7.000 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 Venituri din diferenţe de curs valutar 401 Furnizori 26.000 lei (plata către furnizorul extern). Care sunt consecinţele asupra contului de profit şi pierdere în anul N şi în anul N+l? Rezolvare: Amortizarea în anul N-2 = 16.000 lei.000 -1.000 dolari la un curs de schimb în momentul tranzacţiei de 2.000 5124 24.000 lei.6 lei/dolar. stabilindu-i-se o amortizare în sistem linear pe o perioadă de 8 ani.000 Conturi la bănci în valută 765 2. 156..000 Fluxul din activităţile din exploatare scade cu 24.000 .000 .000 2. 157.000 lei Valoarea recuperabilă = 9.000 lei La sfârşitul anului N valoarea netă contabilă = 16.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 2. scade rezultatul cu 1.000 lei. Un echipament tehnic este cumpărat la începutul anului N-2 pentru 16.000 lei 16 .000/8 = 2. La sfârşitul anului N.000 lei Se constată o depreciere de 1.000 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 6. în anul N+l.000 = 10. cresc materialele consumabile cu 5. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10. valoarea recuperabilă este de 9.000 lei. se reestimează durata de viaţă rămasă la 3 ani.4 lei/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? Rezolvare: .plata datoriei faţă de furnizorul extern: 401 Furnizori = % 26.

2 = 25.33% Amortizarea în anul 2006 = 10.000 lei.000 lei.m.000 lei şi contabilizează imobilizări în curs de execuţie la costul de 12.200 u. Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute. Cost de achiziţie + 20% x Cost de achiziţie = 30.200 = 7.000 lei. cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.000 200.667 x 33. Un echipament tehnic achiziţionat în anul 2006 la valoarea de 10. care vor fi efectele în situaţiile financiare? Rezolvare: Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16.33% = 2. Determinaţi valoarea costului de achiziţie pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la preţ cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% şi valoarea încasată din vânzare este de 37.333 lei Amortizarea în anul 2007 = 6. Determinaţi valoarea costului de achiziţie. inclusiv TVA. Rezolvare: Costul de achiziţie = 15. în anul N+l societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18.000 48.000 lei si recepţia clădirii la costul de 30. Se cumpără materii prime în valoare de 15. 159. 162. 40% sunt aferente anului N.000 lei.000 lei. Care vor fi modificările în situaţiile financiare ale celor doi ani? Rezolvare: în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12. remiză 500 lei. Cum vor fi afectate situaţiile financiare ale anului 2007? Rezolvare: în anul 2007 societatea înregistrează achiziţia astfel: % = 231 Imobilizări în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori 248.000 u.000 x 33.67% Cota de amortizare degresivă = 16. transport inclus în factură 1.500 lei 160.222 lei 17 . (suma include TVA).000/1. Nici rezultatul anului N+l nu este afectat. Cost de achiziţie = 30.000 lei 158.000 + 1. lucrarea începând în martie anul N si finalizându-se în octombrie N+l.33% = 3.000 . Rezolvare: TVA = 24%/124% x 37.000 u.000/3 = 3.67% x 2 = 33.în anul N+l societatea înregistrează o amortizare de 9. înregistrând un venit din producţia de imobilizări de 18.m.000 161. Se construieşte o clădire în regie proprie.000 lei.200 u.m. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la preţul de 248. Din totalul de cheltuieli în sumă de 30.000 lei. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producţia de imobilizări compensează cheltuielile după natură).000 lei.500 = 15. Receptionarea şi punerea în funcţiune au loc la începutul anului 2008.000 lei.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani (coeficient de amortizare degresivă = 2) este evaluat la sfârşitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6.m.

000 = 23.250 lei Rezerva din reevaluare = 3.000 + 24.m.963 = 2.m.000 u.000 u.025 = 20...000 u.m.m. valoarea vânzărilor 28..m.025 Valoarea brută după reevaluare = 10..7.m.Amortizarea în anul 2008 = 4. animalelor şi plantaţiilor = 105 Rezerve din reevaluare 10.037 = 2.000 u. determinaţi producţia lunii curente.963 lei Coeficient de reevaluare = 6.000 .250 în bilanţ echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6.000 u.000 u.Stoc iniţial + Ieşiri Producţia lunii curente = 2.800 u. iar cele de inventar: cont 301 = 21.000 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 17 .suplimentarea valorii brute: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini. rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3.037 x 2.037 lei. utilaje şi instalaţii de lucru) .suplimentarea amortizării cumulate: 105 Rezerve din reevaluare 2813 7.000 u.000 . Ştiind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%.ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată: 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8.m.000 u.000 lei.000 .800/1.445 x 33. stoc final 2. cont 391 = 8. şi cont 371 = 35.482 lei Amortizarea cumulată = 7.m.000 u. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+l? Rezolvare: . La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20. 163.000 x 2.m.3.213 Amortizarea instalaţiilor.33% = 1. 164.037 lei .025 = 14.037 lei Valoarea netă contabilă = 10.000 u. şi cont 371 = 30. cont 371 = 30.Ieşiri = Stoc final Intrări = Stoc final .000 u. Stoc iniţial + Intrări .şi se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 397 5. La 31 decembrie N+l valorile contabile sunt: cont 301 =21.m.000/2.250 lei Amortizarea cumulată după reevaluare = 7. mijloacelor de transport.m.m. Rezolvare: Valoarea ieşirilor de produse finite la cost de producţie = 28. exclusiv TVA.2 = 24. O societate de producţie prezintă următoarea situaţie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.

m.500 u. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani? Rezolvare: în anul 2009 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienţi de 40% x 50.000 508 2..000 u.500 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 7642 1.000 u.m. în anul 2010 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.m. riscul de neîncasare a creanţei este de 40%. de 500 u. ajustare pentru depreciere existentă l .000 u. şi ajustarea existentă.pentru deprecierea activelor circulante 165. Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit si pierdere? Rezolvare: .m. la preţul de 11.m. este de 47. 166.m.000 11. In anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 62.000 u.000 = 20.000 . la sfârşitul anului 2010..m.000 u.vânzarea investiţiilor pe termen scurt generează următoarele înregis trări: 5121 Conturi la bănci în lei = % 4.000 u. (exclusiv TVA).m..000 = 15.m.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate = 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 500 17 .vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări: 4111 = 707 Clienţi Venituri din vânzarea mărfurilor .500 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate . în bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoarea de 42..000 u. TVA va putea fi recuperată în cazul falimentului clientului. costul lor de achiziţie fiind de 2.m. Se vând mărfuri având un cost de achiziţie de 9.m. iar în 2010 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%.m.000 u.000 u. La sfârşitul anului. şi titluri (investiţii pe termen scurt) la valoarea de 4.şi descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 9. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ. adică cu 5.000 u. inclusiv TVA.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 1.000 .

m. subvenţii pentru investiţii: 65.m.125 u.m.500 u. şi mărfurile 65.500 u.m. furnizorii debitori 64. rezultat reportat: 56.m. materiale consumabile: 268.000 u.. 3..m.m.500 u.250 u.582. capitalul social 800. cheltuielile din exploatare cresc cu 8. Rezolvare: Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la valoare netă) 637.m..7 u..m. construcţii: 954.4 u.. 167. 169. conform OMFP nr.m.m. 168.000 u.m.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.m. Valoarea bilanţieră totală este de 465.m. se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0.000 . se achiziţionează 1.350 u. determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate. rezultatul financiar creşte cu 2./actiune. costul de achiziţie al acţiunilor este de l u.345 = 4...250 u.055/2009: împrumuturi acordate pe termen lung: 653.. înregistraţi următoarele tranzacţii conform OMFP nr.750 u.m. cheltuielile financiare scad cu 500 u.m.500 u. Rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante în sumă de 745 u..000 u.. Pe baza următoarelor informaţii.m. Anuitatea = 745 u.655 = 372 u.m./acţiune.. preţ de emisiune 2.. pe o perioadă de 10 ani si rata anuală a dobânzii de 8%. interesele de participare 90.m. furnizori debitori: 64. 17 ..m..000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u.m. amortizarea construcţiilor: 354..000 u. Valoarea bilanţieră totală este de 1.4 u.350 u. Sunt active circulante: investiţiile financiare pe termen scurt 68.m. şi rezultatul reportat 56..m.000 u. materialele consumabile 268.000 u.m. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 2. rezultatul din exploatare creşte cu 3. rezerve: 280./acţiune.000 = 400 u.m.m. se încasează contravaloarea titlurilor vândute.000 u.000 u.5 u./actiune.m.m.m..000 u.000 u.000 u. se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0.125 u./actiune.m.. şi terenurile 255. capital social: 800.m..m.m./acţiune. construcţiile (la valoare netă) 600.000 u. Capitalul rambursat = 345 u.000 u.000 u. terenuri: 255.m.m.m.m. interese de participare deţinute pe termen lung: 90./actiune.m.655 u.. Care este dobânda calculată pentru al doilea an? Rezolvare: în primul an dobânda = 8% x 5.. 3.000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0.m.m.m.000 u..000 u.m. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii.m. Sunt capitaluri proprii: rezervele 280.în urma acestor operaţii. Capital rămas de rambursat = 5.000 u. în al doilea an dobânda = 8% x 4.000 u. mărfuri: 65.000 u.850 u.m.m.136.000 u.5 u. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65...475 u.5 u..055/2009: se vând 1. veniturile financiare cresc cu 1.m.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.5 u.m. Valoarea bilanţieră totală este de 1. ajustări pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15. cifra de afaceri creşte cu 11. investiţii financiare pe termen scurt: 68.000 u.m.

000 17 . în luna mai 2010 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2009 venituri dintr-un contract de prestări servicii în sumă de 70.m.: 5081 Alte titluri de plasament = 462 Creditori diverşi 500 se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0.800 1174 70.Rezolvare: .055/2009? Rezolvare: .000 .m.000 .000 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4427 TVA colectată 16.: = 5081 Alte titluri de plasament 200 160 40 Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate % 5121 Conturi la bănci 6642 170.se achiziţionează 1. Acestea au fost achiziţionate la preţul de l u.: % 350 5081 250 Alte titluri de plasament 7642 100 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5121 Conturi la bănci - se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0.4 u.m.corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii: % 1174 = 401 Furnizori 124.m.m. la preţul de 4 u.7 u. Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.încasarea intereselor de participare vândute: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 4. ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2009 factura primită de la un furnizor de prestări servicii. 3.000 u.000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0.m.000 de acţiuni reprezentând interese de participare.vânzarea a 1.înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 Clienţi = % 86.5 u. Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.800 .000 100.: 461 Debitori diverşi = 7611 Venituri din titluri de participare 263 Interese de participare 4.000 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 1.m.000 u.

/USD) Datorii = 300 u. (100 USD x 3 u. Cont la bancă în devize = 500 u. Rezolvare: 17 . Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel: Rezultatul exerciţiului (-) Diferenţa de curs nerealizată aferentă lichidităţilor (câştig) (=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment (-) Variaţia creanţelor clienţi (=) Fluxul de trezorerie din exploatare +100 -200 -100 -(0-300) = +300 +200 172.): 5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 200 4111 Clienţi 300 200 100 Această diferenţă de curs valutar (200 u.5 u.m. Rezolvare: înregistrările în contabilitate sunt următoarele: . (200 x 2. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 acţiuni la un preţ de răscumpărare de 2 lei/acţiune. Efectuaţi înregistrările corespunzătoare în contabilitate. în urma acestor operaţii.m.încasarea creanţei: % = 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Această diferenţă de curs valutar este realizată. 3.500 acţiuni cu o valoare nominală de 2 lei/acţiune.m.m.055/2009.m./USD.m.Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4426 TVA deductibilă 24. informaţiile din bilanţ se prezintă./USD. la sfârşitul exerciţiului N+l. astfel: Clienţi = O u.m.m. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Clienţi = 300 u.) se referă la lichidităţi şi trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.5 .m. întocmiţi bilanţul contabil după aceste înregistrări şi calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă.actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere (100 USD x (2.m.5 . (100 USD x l u.5) Datorii =100 u.2) = 200 u. în timpul exerciţiului N+l se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u.m.000 171./USD) Cont la bancă în devize = 100 u. .1) + 100 USD x (2.m. La sfârşitul exerciţiului N+l cursul de schimb este de 2. Se diminuează valoarea capitalului social pentru acţiunile răscumpărate. Capital social =100 u.m.000 lei reprezentând 2.m. Rezultatul exerciţiului =100 u. Capital social = 300 u.m. Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr.

Valoarea achiziţiei utilajului poate fi reconstituită astfel: Sold iniţial2131 + Rulaj debitor2131 .Rulaj debitor 404 = Sold final 404 Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor 404 = Sold iniţial404 + Rulaj creditor404 .m.Rulaj creditor2131 = Sold final2131 Rulaj debitor2131 = Sold fmal2131 . întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la începutul exerciţiului N: Utilaje (valoare netă) = 1. Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u.Rulaj creditor 404 .m.240 u.Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 = (2. Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u.m. vânzarea unui utilaj la preţul de vânzare de 500 u.. Capital social = 2.vânzarea unui utilaj: 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 TVA colectată 2131 Echipamente tehnologice 620 500 120 400 300 100 5121 Conturi la bănci în lei 1. Informaţiile din bilanţ.m. Capital social = 2.550 u. de 300 u.24 = 1. Rulaj creditor404= 1.000 173.400 u.m.m.m.Sold final404 Soldurile sunt oferite de bilanţul contabil. după aceste operaţii.m.răscumpărarea propriilor acţiuni: 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în lei 1.m.240 = 2. Furnizori de imobilizări = 3.240 1.m. Rezultat = 400 u.000 u. Cont la bancă = 5.500 u.000 240 2. 17 . Furnizori de imobilizări = 4.m. Rulaj debitor404 = 4.550 % = 2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 6583 Cheltuieli din cedarea activelor 174.500 .m.000 u.m.190 + 1. plata furnizorilor de imobilizări.3. Intreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Mărfuri = 5.400 + 200) .anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală: 1012 Capital subscris vărsat = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1.achiziţia unui utilaj: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări = . în cursul exerciţiului au loc operaţiile: achiziţia unui utilaj.190 u.m... Cont la bancă = 3.(1.m. .000 x 1. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare şi determinaţi suma plătită furnizorilor de imobilizări. se prezintă astfel: Utilaje (valoare netă) = 2.m. TVA 24%.000 u.m.m.000 u. TVA de recuperat =120 u.500 + 500) + 400 = 1.000 .095 u.000 u.500 u. amortizarea cumulată. Rezolvare: Sold iniţial 404 .

Sold final creditor161 = 18. Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.000 u..000 + 6.m. iar la sfârşitul anului este de 6. Efectuaţi înregistrările contabile legate de emisiunea obligaţiunilor şi determinaţi preţul de emisiune.m.Cont la bancă = 20.000 = 8. Prin urmare.subscrierea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 4.000 175. pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea din bilanţ prima de rambursare.12.000 u.000 + 2.000 u. S-au efectuat următoarele înregistrări: .m.m.m. încasarea = 12.000 900 150 330 120 200 50 175 110 20 145 80 30 70 12.000 8. Capital social = 15.055/2009.Sold iniţial creditor161 + Rulaj debitor161 Să ne amintim că în bilanţul contabil întocmit conform OMFP nr.000 u.000 = 12.m. După această nouă emisiune de obligaţiuni.m.000 = 24.4. Rezultă că: Rulaj creditor161 = 24.000 u. Rezolvare: Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vânzarea obligaţiunilor. 3.000 + O = 12.): Venituri din vânzarea produselor finite Venituri înregistrate în avans Venituri din servicii prestate Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli cu personalul Variaţia stocurilor (de stocaj) Venituri din producţia de imobilizări corporale Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului Venituri din chirii Venituri din dividende Venituri din creanţe reactivate Cheltuieli privind dobânzile 17 . informaţiile din bilanţ se prezintă astfel: Mărfuri = 5. împrumutul obligatar evaluat la preţ de rambursare este corectat prin scădere cu prima de rambursare. Se cunosc următoarele informaţii (u.m.m.000 u.000 u.000 .m. în cursul exerciţiului N se emit 100 obligaţiuni.încasarea contravalorii obligaţiunilor: 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 8. Cont la bancă = 28. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 18. ar trebui să procedăm astfel: Sold iniţial creditor161 + Rulaj creditor161.000 . Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 10.Rulaj debitor161 = Sold final creditor161 încasarea = Rulaj creditor161 .m. Sold iniţial creditor161 = 10.000 u.000 u.000 u.000 u. Capital social = 15.m.000 u.m.m.000 .Rulaj debitor169 Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 .000 u.

N.Venituri din creanţe reactivate 30 = 270 25 20 176.01. 550. costul de achiziţie al imobilizărilor corporale vândute 400. stocuri la 01. rezultat înainte de impozitare 1. 3. amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale vândute 200. 700 (din care 440 subvenţii pentru investiţii).N.12. venituri în avans la 31.685 + Scăderea stocurilor 150 + Scăderea creanţelor din exploatare 100 Scăderea datoriilor din exploatare 120 + Creşterea veniturilor în avans 40 Impozit pe profit plătit 220 = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1. 700.12. Se cunosc următoarele informaţii (în u.N. creanţe din exploatare la 01.635 175 17 . 800.N.600.12. cheltuiala cu impozitul pe profit 300. Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea produselor finite 900 + Venituri din servicii prestate 330 + Venituri din chirii 145 = 1. impozit pe profit plătit 220. venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120. veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare. datorii din exploatare laOl. 300. stocuri la 31.01 .375 Venituri din exploatare = Cifra de afaceri l .055/2009.N. 680.12. conform OMFP nr.Cheltuieli cu energia şi apa Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu materiile prime 85 25 130 Calculaţi cifra de afaceri netă.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 + Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .N. 800 (din care 580 subvenţii pentru investiţii).375 Variaţia stocurilor (destocaj) 50 + Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 + Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 = 1. venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175.): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.610 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 130 + Cheltuieli cu personalul 200 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului + Cheltuieli cu energia şi apa 85 .01.N. venituri în avans la 01. datorii din exploatare la 31. creanţe din exploatare la 31. 400.600 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320 Venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor Venituri din subvenţii pentru investiţii 140 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120 + Cheltuieli cu activele cedate 200 Rezultat înainte de variaţia NFR l .m.OLN. Rezolvare: Se utilizează metoda indirectă: Rezultat înainte de impozitare 1. venituri din subvenţii pentru investiţii 140. Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activităţii de exploatare.

MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l .800 lei 8. locaţiile de gestiune şi chiriile 24. Rezolvare: ● Vânzări de produse finite 6. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 6.700 lei 178.000 lei 17 .000 lei = Producţia vândută 6. durata de viaţă 20 ani. Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie şi precizaţi înregistrarea contabilă aferentă anului l (se aplică IAS 18 „Venituri").000 lei + Vânzări de mărfuri + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei = Cifra de afaceri netă . Precizaţi înregistrările contabile efectuate de locatar şi de locator conform IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Anul 1 2 3 Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execuţie (200/850) x 1.200 lei.765 lei Anul 1: 4111 Clienţi = 704 235. Rezolvare: înregistrarea contractului de leasing la locatar: a) Primirea facturii: % = 401 Furnizori 612 Cheltuieli cu redevenţele. plăţile se efectuează trimestrial şi sunt în sumă de 20. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) -800 lei + Producţia imobilizată 5.000 lei = 411. venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 800 lei.800 lei.000 lei. Conform OMFP nr.294 lei (300/850) x 1.000 lei.177.000 lei = 235.000 lei. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing operaţional o clădire necesară desfăşurării producţiei în următoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani.000 lei fiecare. iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul l = 200 lei.000 lei.055/2009.000 lei = 352. 3.941 lei (350/850) x 1. vânzări de mărfuri 1.294 lei Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 179.000 lei = Total venituri din exploatare 1. calculaţi cifra de afaceri netă şi total venituri din exploatare. producţie imobilizată 5.500 lei 12. costul mărfurilor vândute l . valoarea clădirii 900. anul 2 = 300 lei. anul 3 = 350 lei.800 lei 20. iar durata de realizare este de 3 ani.

000 pentru deprecierea imobilizărilor necorporale Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.m.800 lei b) înregistrarea amortizării clădirii: 900. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.N şi la 31.m.000 = 50.000 u.10.12. Valoarea contabilă netă la 31.000 = 10.000 u.000 lei 4.m.000 = 30. conform OMFP nr.N+l: a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la31.15.2 x 10. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.800 lei 24. La 31 decembrie N.m. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.800 lei 20.N+1.12.4426 TVA deductibilă înregistrarea contractului de leasing la locator: a) Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială: 4111 Cheltuieli cu redevenţele.m.m.000 u.750 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizările.12. pe o durată de 5 ani.750 lei 681 = 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3.000 lei: 20 ani = 45.m.000 lei/an Amortizarea lunară = 45. Valoarea justă = 60.000 .000 lei / 12 luni = 3.000 u.000 .5.12.000 u.000 u. Valoarea contabilă netă la 31.000 provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 18 . / 5 ani = 10.000 u. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.000 u. / 3 ani = 5.m.000 . imobilizările sunt din nou reevaluate. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 180.000 = 15.055/2009.000 u.m.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor Provizion 15. Diferenţă favorabilă de valoare = 60. Valoarea justă a acestora este estimată la 15. Valoarea justă la 31.12. La 31 decembrie N+l. Valoarea justă este estimată la 60.12.N = 15. Amortizarea anuală = 50. La31.N = 50.12.000 u.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din 15.m.000 u.m.000 u.000 u. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.m.12. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30. 3. locaţiile de gestiune şi chiriile = % 706 Venituri din redevenţe.m.N+1 = 15.000 .000 u.m. La 31.

m.000 15.000 u.000 u.m.N = 50.000 u.4 = 120.b) Se anulează amortizarea cumulată în exerciţiile N-1.000 x 2. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute. pe o durată de 5 ani. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. Valoarea justă = 60.m.000 u.000 181.000 u. La 31.000 u. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.m.000 . Diferenţă favorabilă de valoare = 60. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.m.12. La 31. Valoarea justă este estimată la 60.10.m. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.m.000 u.N şi la 31.000 . La 31 decembrie N+l.000 18 .000 u. conform OMFP nr.000 u. Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Imobilizări necorporale = % 70.m. imobilizările sunt din nou reevaluate.055/2009.m.000 u.000 u.000 = 15.12.N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31.m.000 / (50.000 x 2. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.4 .m.N = 15.000 Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.12. Amortizările cumulate reevaluate: 25.000 u. Valoarea contabilă netă la 31. / 3 ani = 5.12.15.5.m.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 15.000 u.calculul raportului între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale: 60.000 u.N+1.4 = 60.N: Provizion = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale La aceeaşi dată se realizează următoarele operaţii: . ceea ce conduce la: Costul reevaluat al imobilizărilor: 50.000 u.m. / 5 ani = 10. La 31 decembrie N.000 c) Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale: Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35. Valoarea contabilă netă la31.12. Amortizarea anuală = 50.m.000u. 60.m.OOO = 30.25. Valoarea justă la 31. N şi N+l şi se diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor: Amortizarea imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25.000-2xlO.000 . 3.12.12.000) = 2.000 = 50.m.reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale şi a amortizării cumulate.000 = 10. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.12.000 . conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.m.N+1 = 15.

000 lei.000 612 = Cheltuieli cu redevenţele. locaţiile de gestiune şi chiriile plata chiriei în avans: = 5121 Conturi la bănci în lei 471 Cheltuieli în avans în exerciţiul N+1: - 20. locaţiile de gestiune şi chiriile în exerciţiul N+2: recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 10.000 182.000 612 = 471 Cheltuieli în avans Cheltuieli cu redevenţele.000 Rezerve din reevaluare 35. Chiria anuală este de 10.000 în exerciţiul N+1: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 în exerciţiul N+2: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 10. Care este incidenţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societăţilor ALFA şi BETA? Rezolvare: în contabilitatea societăţii ALFA: în exerciţiul N: plata chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei 10.Amortizarea imobilizărilor necorporale 35. locaţiile de gestiune şi chiriile în contabilitatea societăţii BETA: în exerciţiul N: .000 Venituri din redevenţe. locaţii de gestiune si chirii 18 . locaţii de gestiune si chirii încasarea chiriei în avans: 5121 Conturi la bănci în lei = 472 Venituri în avans 20.000 Cheltuieli cu redevenţele. în exerciţiul N. întreprinderea ALFA plăteşte întreprinderii BETA chiria aferentă exerciţiului curent şi următorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. locaţii de gestiune si chirii 10.încasarea chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei = 706 10.000 Venituri din redevenţe.000 Venituri din redevenţe.000 recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 = 471 Cheltuieli în avans 10.

000 lei.000 $.12. în casierie.N-1 la nivelul sumei de 20. Se consideră o vânzare în valoare de 30.055/2009.2 lei/$. achitabilă după 60 de zile sau imediat.N la un cost de 4.000 8.18 lei.m.600 $ 184. atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3. Care este soluţia contabilă. în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2. 3.000 3. b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei.8 84. şi reevaluat la 31. achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 $ x 10% = 3.N.000 $ privind drepturile asupra unui client străin. în bilanţul de la 31.000 30.N.000 lei. 18 . Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 $ .1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.2 60.520 4.11. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în dolari Cursul de schimb 3.2 Suma în unitatea de măsură (u. acest utilaj a fost achiziţionat la 01. un stoc de mărfuri cumpărat la 30.N este de 3. activele societăţii ALFA cuprind: un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30. conform OMFP nr. cu un scont de decontare de 2%.04.000 $.055/2009? Rezolvare: La fiecare dată a bilanţului: a) elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere.000 $. atunci când un dolar valora 2.000 20.600 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere: Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei: Utilaje Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare: Terenuri Stocuri de mărfuri *) 1.000 $ (cursul zilei: 3.12.8 lei. cu un scont de decontare de 2%. Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanţ conform OMFP nr. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 01.200 25.000 11.5 lei). suma de 1.000 $.4. o creanţă de 8. un teren achiziţionat la un cost de 10.183. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a beneficia de scont)? Rezolvare: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30.000 2.000 185. Cursul dolarului la 31. 3.2 3. şi c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.08 .600 *) 3 3. La închiderea exerciţiului N. dată la care dolarul valora 3 lei.12.N-2.) în care se face conversia 3.

000 3. în aceste condiţii. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: Planul contabil din cadrul OMFP nr.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor Şi.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri Şl 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147.Care este soluţia contabilă. întreprinderea care acordă scontul înregistrează: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 29.000 147. 3.400 600 186.000 18 . sugerând că se păstrează tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o cheltuială.000 147. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.055/2009? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: . pentru exemplul prezentat mai sus. după 60 de zile: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.000 150. 3. 3. conform OMFP nr.055/2009.000 3.000 Şi. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr.000 150.000 147.400 30.000 = 411 Clienţi 150. după 60 de zile: 5121 Conturi la bănci în lei In contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .055/2009 menţine contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate".000 = % 401 Furnizori 767 Venituri din sconturi obţinute 150. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 4111 Clienţi dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150.000 29.dacă încasarea se face pe loc: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = .

000 % 345.02 Produse finite P2 = 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 345. Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite.000 3.m.000 40.m. Se înregistrează diferenţele constatate.000 8. La începutul lunii martie. Obţinerea de produse finite: % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 25.m..000 24.000 345..000 C (2) (3) D Si (4a) (4a) Sf 3485 15./buc. Factura cuprinde: PI: 50 bucăţi.700 500 1.m./buc. iar cel al produselor P2 este de 35 u.01 Produse finite PI 345.01 2. PI şi P2.170 C (4b) 1. (nefavorabilă). Se vând produse finite clientului CI.200 C (2) D Si (1) Sf 345. curs de schimb l $ = 3. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus. 3.338 9. 2.388 8.500 500 8.600 4.000 2.000 bucăţi.600 u. P2: 1. Vânzarea de produse finite: 4111/C1 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3.m./buc. situaţia stocurilor era următoarea: PI: 270 bucăţi.950 2.5 u. Exportul de produse finite: 4111/C2 Clienţi 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 12.02 40.000 8. în cursul lunii au loc operaţiile: 1..m. P2: 200 bucăţi. dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard. evaluate la costul standard de 10 u. preţ de vânzare 46 u. evaluate la costul standard de 40 u. 4..01 Produse finite PI 1. preţ de vânzare 15 u. Se obţin produse finite: PI: 100 bucăţi. P2: 600 bucăţi./buc.630 200 -3. TVA 19%./buc.187. la preţul de 30 $/buc. La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12 u.000 16. Rezolvare: D Si (1) Sf 345. Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2.000 345.m.02 Produse finite P2 16./buc.000 42.02 Produse finite P2 24.m.000 18 . Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15..

x (40 .334 18 .m.000 u.5 188. Rezolvare: 1.000 b) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc: Diferenţa aferentă ieşirilor = Re 345 x k = 24.189 = 4. Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27.5 u. (favorabilă): 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 3. Vânzarea de mărfuri: 5311 Casa = = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 27.4.35) = +3.980 lei în cursul lunii martie au loc operaţiile: 1. Societatea comercială ALFA SA prezintă.000 lei Si 4428 = 7. TVA 24%. (nefavorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 200 Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc.560 22. 5 buc.000 600 864 4426 TVA deductibilă 2.560 lei.980 lei Si378 = 7.630. 2. = 49.500 x 0. la începutul lunii martie. inclusiv TVA. Ml la costul de 600 lei/buc. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul.464 3. Achiziţie de mărfuri.12) = -200 u. următoarea situaţie a stocului de marfă Ml: Si371 = 70 buc. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 401 Furnizori 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 720 4. La sfârşitul perioadei de gestiune: a) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferentă produselor PI = 100 buc. Adaosul comercial practicat este de 20%. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 4.m.630.m.226 5. x (10 . x 714 lei/buc..

703 5.334 18 .523 3.% = 607 Cheltuieli cu mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA colectată 371 Mărfuri 27.560 18.

000 lei. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .500 lei (evaluat la cost de achiziţie).560 26.851 3. 2.1666 = 3. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.000 600 C Si (1) 189.500 200 7.980 4.851 lei ≈ 3. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic.226 C (2) 7.500 lei.510 7. Acesta se compară cu soldul final faptic şi se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri şi minusuri la inventar.000 1.464 27.500 lei. în conturi de stoc după natură.000 240 3.334 3.226 x 0. orice intrare sau ieşire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care a avut loc.240 1. Achiziţia de materii prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 2.297.500 Sold scriptic (5b) Sold faptic 600 C (4) 1.700 Sold faptic Sold scriptic 1.700 lei. TVA 24%.000 lei (evaluat la cost de achiziţie).000 1. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1. consum de materii prime la costul de l. costul de achiziţie fiind de 600 lei.88 4 D (2) Sf 4428 5. TVA 24%.980 864 C (2) D (2) Sf C Si (1) Sf D 378 3. Rezolvare: Potrivit acestei metode. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2. 4.100 600 6.703lei D Si (1) 371 49. 3. sold iniţial mărfuri 7. Achiziţia de mărfuri: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 248 200 48 = 401 Furnizori 1.500 C (3) D Sold iniţial (2) 371 Mărfuri 7. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc707 x k= 22.149 707 22. stoc faptic mărfuri 6.500 200 1. Consumul de materii prime: 18 . Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent. D Sold iniţial (1) (5a) 301 Materii prime 2. TVA 24%.702.702. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1.

consum de materii prime la costul de l . 3. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru materiile prime: Sold final faptic = l .000 lei. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent.500 lei. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2.601 Cheltuieli cu materiile prime 4.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).000 1. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .100 lei 600 lei = 371 Mărfuri 600 601 Cheltuieli cu materiile prime 200 607 Cheltuieli cu mărfurile 190. sold iniţial mărfuri 7.500 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată = 371 Mărfuri 992 800 192 600 607 Cheltuieli cu mărfurile 5. TVA 24%. costul de achiziţie fiind de 600 lei. Rezolvare: Potrivit acestei metode.700 lei Sold final scriptic =______________________1. 4. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.500 Sold final faptic 7. TVA 24%. D Sold iniţial (6a) 301 Materii prime 2.500 6.500 lei 7. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1. Ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile iniţiale şi sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar.500 6. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei. Achiziţia de materii prime: 18 . ci doar la locurile de gestiune.700 lei. TVA 24%.500 lei Plus la inventar 200 lei 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: Sold final faptic = Sold final scriptic = Minus la inventar = 6.500 C (6b) 1. 2.500 lei.000 lei (evaluat la cost de achiziţie). intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură.700 1.700 Sold final faptic 2. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = 301 Materii prime1. stoc faptic mărfuri 6. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.000 C (5a) D Sold iniţial (6b) 371 Mărfuri 7.

Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime: 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. la preţul de vânzare de 4. TVA 24%.000 7. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1.240 1.500 lei (evaluat la cost de producţie). se constată un sold final faptic de produse finite de 4.500 5. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.500 = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1. la costul de producţie de 5. conform facturii.000 Sold final scriptic 550 Sold final faptic 3. 2. Consumul de materii prime: Nu se contabilizează. în urma inventarierii.sold iniţial produse finite 2. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent.000 240 401 Furnizori 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 992 800 192 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.000 lei. vânzarea de produse finite.500 C (2) 4. 4. conform bonurilor de predare.700 191.000 lei.000 4. Obţinerea de produse finite: 19 . 5.550 lei. Rezolvare: D Sold iniţial (1) (3) 345 Produse finite 2. La sfârşitul perioadei de gestiune. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite. Costul producţiei vândute este de 3.500 lei. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: . Anularea soldurilor iniţiale: a) Pentru materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime b) Pentru mărfuri: 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = = 401 Furnizori 1.500 = 301 Materii prime = 371 Mărfuri 2. Achiziţia de mărfuri: % 607 Cheltuieli cu mărfurile 4426 TVA deductibilă 3.550 1.% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 4426 TVA deductibilă 2.

sold iniţial producţie în curs l .500 1.550 lei.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4.000 960 4.500 2.960 4.000 960 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 3. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile finale şi se preiau în contabilitate soldurile constatate la inventar. l.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1. sold final faptic producţie în curs 800 lei.000 lei Plus la inventar 550 lei 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produs 550 192. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5.500 lei. Preluarea soldurilor finale: 19 .000 lei. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.345 Produse finite 2.000 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. în urma inventarierii.500 3.000 lei (evaluată la cost de producţie).500 lei (evaluate la cost de producţie). Costul producţiei vândute este de 3.960 4. la preţul de vânzare de 4. 2. Obţinerea de produse finite: Nu se contabilizează. TVA 24%. Rezolvare: în acest caz. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. se constată următoarele solduri faptice: sold final faptic produse finite 4. 2. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: sold iniţial produse finite 2. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc. nici intrările şi nici ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.550 lei Sold scriptic =__________________________4. 3. Anularea soldurilor iniţiale: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = % 345 Produse finite 331 Producţie în curs 3. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: Pentru produse finite: Sold faptic = 4. vânzarea de produse finite conform facturii.

Formatul este predefinit. Care sunt prevederile OMFP nr. precum şi legislaţia în vigoare. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar. de către locator/finanţator. sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. 19 . Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de LAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăţilor minimale acoperă cea mai mare parte a valorii juste. Entităţile ţin cont şi de cerinţele principiului prevalentei economicului asupra juridicului. respectiv costul de achiziţie. 8. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii. Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an.350 4. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/ utilizator. Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing. există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit. 3. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului. în înţelesul OMFP nr. 3. 7. Se observă că în ordin au fost preluate definiţiile din IAS 17. 3. 2.055/2009 pentru contractele de leasing financiar? Există diferenţe faţă de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing"? Răspuns: La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi. ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator. mai puţin cheltuielile accesorii.550 800 193. c) Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar. b) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile. aşa cum solicită practica internaţională. 194. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. Această caracteristică este preluată ca atare din I AS 17. 5. d) Valoarea totală a ratelor de leasing. chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat. în cazul leasingului financiar. Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe. astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.% 345 Produse finite 331 Producţie în curs = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere.055/2009. 4. la începutul contractului de leasing. iar în cazul leasingului operaţional. termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului.055/2009? Răspuns: 1. 6. 3. b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat. c) Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viaţă economică a bunului. în schimbul unei plăti sau serii de plăţi. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. sunt tratate ca investiţii. astfel încât. e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.

055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar.Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) . Variaţia stocurilor şi producţia de imobilizări sunt asimilate veniturilor din exploatare şi sunt considerate venituri latente 19 . Din schema de mai sus. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H). 3. dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. 3. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori.Subvenţii pentru investiţii). Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: Active pe termen lung: Active imobilizate (A) .055/2009? Răspuns: 1. înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ. 3. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. Care sunt particularităţile contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP nr. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung.Subvenţiile pentru investiţii). Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). 3.9. numite şi capitaluri permanente.Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii).055/2009. în mod normal. Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt. precum si veniturile din dobânzi înregistrate de societăţile de leasing. 3. La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. Cifra de afaceri netă include şi veniturile din subvenţii dacă au fost primite pentru cifra de afaceri. Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt.055/2009. Din schema de mai sus.Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii). fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A . Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii.Subvenţii pentru investiţii Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Surse pe termen scurt: Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii) Fond de rulment (E) Capitaluri permanente (F) La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii. 195. sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) . Acest model de cont de profit şi pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) . deşi ele sunt contabilizate ca venituri financiare pentru entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing. 2. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt. sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate . Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar.

196. datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB.935 b) 15. iar cheltuielile se prezintă în mărime netă.000.N .000 419 8. Veniturile din subvenţii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit.Vânzarea de mărfuri: 4111 = % 707 4427 371 24. Pe 15. Ordinul prevede ca în contul de profit şi pierdere să fie recunoscute câştigurile şi pierderile din cesiunea de imobilizări. 19 .N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10. La postul „Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri sau câştiguri care pot fi semnificative.000 Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentaţi răspunsul. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări.000 4. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit şi pierdere conform OMFP nr.venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10. şi nu transferuri de cheltuieli. 5. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20. venitul din vânzare este recunoscut la nivelul preţului de vânzare şi cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată. 7. Pentru a fi prezentate în bilanţ. iar în contul de profit şi pierdere se prezintă câştigul sau pierderea rezultat(ă). după caz. 6. dacă se cunosc următoarele informaţii (în lei): .înregistrarea încasării avansului de la client: 5121 = % 10. De asemenea. De asemenea. Existenţa posturilor de ajustare a valorii activelor şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în vederea prezentării lor în bilanţ. orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.sau nerealizate. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor.10. .venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50.000 lei.000 607 = 197. Conform principiului necompensării. Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea. 4. în acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din ajustarea pentru depreciere.10.N s-au vândut mărfuri clientului.800 20.400 707 10. se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare. iar contabilul nu a înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două.10. în cursul lunii octombrie N au avut loc două tranzacţii. veniturile din subvenţii pentru investiţii. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 18. Cu toate acestea. 3. La o simplă lectură a OMFP nr. 8. cu respectarea prevederilor legale.055/2009. în acest model cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt prezentate distinct.N . Soluţia găsită de contabil este: 4111 = % 12. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală. Soluţia contabilă corectă este: a) 10. vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe termen scurt. majorate sau diminuate aceste datorii. precum şi definiţiile cheltuielilor şi veniturilor şi criteriile de recunoaştere. Care ar fi fost soluţia corectă? Rezolvare: Contabilul a încălcat principiul necompensării.000 4427 2. iar diminuarea lor va genera un venit din provizioane. La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi.000 lei. precum câştigurile din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale. din despăgubiri etc.000 lei (din care TVA 24%). Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate.800 18. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului.065 4427 1. Pe 10.400 607 = 371 18. 3. TVA 24%.000.055/2009 se poate constata că normalizatorii au preluat definiţiile activelor.10.

Date fiind informaţiile de mai sus.N+1 3. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli cu mărfurile 16.000 5. • la data de 10. La 31.500 3. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10. • la data de 12.venituri din onorarii şi comisioane 20.3 lei)) 4. încasarea sumei de 3.câştiguri din vânzarea titlurilor de plasament 30.N 10.Actualizarea creanţelor şi a disponibilităţilor în devize la cursul de închidere: D Sold iniţial (1) (4) 4111 Clienţi 0 5.000 $ x(3. .600 lei 19 .6 lei/$ .000 5.000.N+1 se încasează suma de 2.000 $ x 3.3 iei/$) 600 (3.000 80. • costul mărfurilor vândute 13. .000 30.12): 5124 Conturi la bănci în valută = % 4111 Clienţi 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.venituri din servicii prestate terţilor 30.3 lei/$ = 6.12.venituri din subvenţii pentru investiţii 70.ooo $ x 3.45 lei/$ Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N şi N+l? Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1.12.000.N se încasează de la clientul extern suma de 3. .01.000 $ x (3. Vânzarea de mărfuri (10..000.venituri din vânzarea de mărfuri 40.venituri din vânzarea de produse finite 80.5 lei/$ 3.3 lei/$) = 600 lei C 2.000$x3.500 (3.000 $ x 3.3 lei/$ = 16.N 12.01. 3.500 lei 3.3 lei/$ 3. . . cifra de afaceri netă se determină astfel: Venituri din vânzarea de mărfuri (+) Venituri din vânzarea de produse finite (+) Venituri din onorarii şi comisioane (+) Venituri din chirii (+) Venituri din servicii prestate terţilor (+) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (-) Reduceri comerciale acordat (=) Cifra de afaceri netă 40. contravaloarea acestora în lei fiind de 6.12.000.venituri din dividende 20.500 lei. Rezolvare: Potrivit OMFP nr. .12.N 31.000 $.3 lei/$ = 9.000. • disponibilităţi în devize existente la începutul lunii august 2.venituri din producţia de imobilizări 60.000.5 iei/$) 9.venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000.500 (5.reduceri comerciale acordate 5. .900 Sold neactualizat lei 2.000. .900 (3.venituri din chirii 5.000 $ x 3.3.000.000 198. .000.000 $.000 $.000 $ (12.12.000 190.N se cunosc următoarele informaţii: • preţul de vânzare total 5.3 lei/$) = 371 Mărfuri 13. .000 20.12.5 lei-3. • cursurile de schimb au evoluat astfel: 10.000.425 lei. cifra de afaceri netă cuprinde: Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri.000 20.N .000 $.ooo $ x 3.055/2009.12): 4111 clienti = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 2.6 lei/$ 3.

000 $ x 3.000 $ x 3.6 lei/$ = 18.45 iei/$) 300 (2.000 lei Diferenţă favorabilă de curs = 18.6 lei/$) 6.000$ x cm = 16.253 80 30 60 70 X 20 70 40 30 X în cursul şi la închiderea exerciţiului N+l. suma rămasă de încasat fiind considerată irecuperabilă.000 lei. Care este tratamentul contabil al creanţelor clienţi în exerciţiile N şi N+l? 19 .600 lei Sold actualizat = 2. La inventarul exerciţiului N. situaţia creanţelor clienţi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă astfel: Client Creanţă (inclusiv Grad de Provizion de TVA) recuperare (%) constituit (%) A B C D Total 5.425 lei 3.6 lei/$ .3.900 (2.000 $ x cm = 16.075 lei 5124 Conturi la bănci în valută = 600 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.520 22. încasarea sumei de 2. faţă de care există o creanţă inclusiv TVA de 248.000 $: % 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 4111 Clienţi 7.6 lei/$ = 7.200 lei Câştig nerealizat din diferenţe de curs = 7.500 lei Sold neactualizat 1075 lei Sold actualizat 2.200 (2. dar situaţia sa financiară s-a ameliorat.925 lei 5.950 5.000 $ x 3.000 $ x 3.000 $ x 3.000 .000$ x cm = 6.000$ x(3.075 înregistrările aferente exerciţiului N+l: 1.6 lei/$ = 7. gradul de recuperare a creanţei fiind evaluat la 90%.16.6 lei/$ = 18. clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4.200 lei C 5.190 9.000 lei. clientul E. s-au constatat următoarele: clientul A şi-a onorat integral obligaţia de plată. clientul C nu a plătit nimic. creanţa fiind apreciată ca irecuperabilă (s-a declanşat procedura de lichidare). clientul D nu a plătit nimic.600 = 600 lei 4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar b) Actualizarea soldului contului de disponibilităţi în devize: Sold neactualizat = 5.593 1.925 = 1.6.000 $ x 3.Sold actualizat D Sold iniţial 5124 Conturi la bănci în valută 2. apreciată ca fiind recuperabilă pentru 20% din valoare.925 lei Sold actualizat = 5.45 iei/$) 199.5 lei/$ = 10.200 .000 $ x 3. Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanţelor.000 $ x 3.000 lei (4) * cm = curs mediu lei/$ a) Actualizarea creanţei în devize: Sold neactualizat = 2.3 lei/$ = 6.

N+ 1 0 1.976 8.080 0 496 1.188 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+1: 8.reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor A.12.828 1. în baza avizului de însoţire.188 = Provizion necesar 6.240 5.792 1.400 198.02.12.240 0 4.400 1.668 Creanţe irecuperabile 1.000) b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa la 31.976 8.200 lei. După o săptămână se primeşte factura.N.920 248.828 9. TVA 24%.828 x 70% = 4. iar aceasta cuprinde un cost de 1. TVA 24%. şi diminuarea provizionului privind creanţa C: 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi = 7814 8. Virarea creanţelor clienţi în categoria creanţelor incerte: 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 2.200 5.200 x 20%= 1.792 0 248.792 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 23. 19 .000 lei.12. La31. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii. încasarea unor creanţe incerte (faţă de A şi B): 5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 2.trecerea pe cheltuieli a creanţelor irecuperabile: 654 = Pierderi din creanţe si debitori diverşi 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 11.400 198.240 9.200+4.748 200. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.200 (6. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client A B C D Total Creanţa 6.920 23.080 1.Rezolvare: La 31.524 Ajustări Cheltuieli Venituri 198.920 11.000 x 80% = 198.988 Provizion Existen Necesar t 1.240x10% = 124 2.000 260.240 x 40% = 496 9.240 4.828 1. B şi D.constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei E: 6814 = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 198400 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .748 A B C D E Total .N+l: a) înregistrarea creanţelor devenite incerte în exerciţiul N+l (creanţa faţă de clientul E): 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 248.976 8.N: 1.240 9.080 372 2.000 10. La 10.920 x 30% = 2.668 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante .

Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii. La 10. TVA 24%.N.000 240 = = 240 248 200 48 201.000 240 2. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. Primirea facturii: 408 Furnizori facturi nesosite 4426 TVA deductibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 1. iar aceasta cuprinde un preţ de l .240 1. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 1.02.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 19 . TVA 24%.Rezolvare: 1.240 1. în baza avizului de însoţire.240 = 408 Furnizorifacturi nesosite 1. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2.000 lei. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. Rezolvare: 1. costul mărfurilor vândute 800 lei.200 lei. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.

202. iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii. costul mărfurilor vândute 800 lei. TVA 24%.N. După o săptămână se primeşte factura. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.facturi nesosite = 401 Furnizori 1.240 1. Rezolvare: 1. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1. La 10. TVA 24%. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. în baza avizului de însoţire.02. TVA 24%. TVA 24%. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 240 % 1. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. Primirea facturii: = 408 Furnizori .02.000 240 408 Furnizori .240 1.000 lei. Rezolvare: 1. iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei. în baza avizului de însoţire.000 lei. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 = % (124) 707 (100) Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 (24) TVA colectată 19 .facturi nesosite 1.N.240 240 (124) (100) (24) 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 203.000 2. La 10.

3 5. remiză 2%. 2. x (100% .160 518. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%. la preţul de 18 lei/buc.971.940 lei Stoc final = 25 buc.. TVA 24% (factura). x 10 lei/buc. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%. x 16 lei/buc. achiziţie de marfă X.160 lei / 200 buc. rabat 10%.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului Mărfuri.733 lei % = % 6.94 0 400 Sf C 20 .645. achiziţie de marfă X. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%: % = % 5.10%) = 2. la costul de 16 lei/buc. 2.620 = 2. = 400 lei Situaţia în contul de stoc este următoarea: D Si 371 Mărfuri 100x10=1. la costul de 16 lei/buc.940 6.Achiziţia de marfă X.238.204.733 1. 3. = 10.000 + 1.. Rezolvare: 1. TVA 24%. la preţul de 18 lei/buc. la costul de 12 lei/buc.62 0 4.4 2.160 300x16 = 4. x 15 1ei/buc.. 200 buc. + 150 buc.. + 275 buc.000 200x10.. vânzare de marfă X. la costul de 10 lei/buc.. x 10. întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X. 3. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.971.4 240 4. x 18 lei/buc.160 lei % = 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă Costul unitar = 2. TVA 24% (factura). = 4.750 (250 buc.4 3. Vânzarea de mărfuri X.8 lei/buc.3 5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea 6. TVA 24% (factura)..4 16 lei/buc) 4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obţinute 1...620 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 buc. = 1.650 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 607 Cheltuieli privind mărfurile = 401 Furnizori 2. Achiziţia de marfă X.8 lei/buc. în cantitate de 100 buc.800 (300 buc x 5.620 lei 3. vânzare de mărfuri X. 200 buc. x 12 lei/buc.4 5.800 2. 250 buc.3 Costul mărfurilor vândute determinat prin MFO = 50 buc. 4...678. TVA 24% (factura). 325 buc.094.3 acordate 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 4.) 900 371 Mărfuri 2.398 mărfurilor 667 Cheltuieli cu sconturile 4427 TVA colectată 573.. x 16 lei/buc.4 371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci în lei 4. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 4. TVA 24% (factura): Costul de achiziţie = 200 buc. x (100% -2%) = 5. 300 buc.894.8 lei/buc. 300 buc.8 = 2. remiză 2%.. TVA 24%: Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc... 325 buc. x 10.894. la costul de 12 lei/buc. ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO. rabat 10%. la preţul de 15 lei/buc. La începutul lunii mai.

dar si în acord cu IAS 2. Se achiziţionează un stoc de mărfuri. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. iar cheltuielile de transport 500 lei.000 lei Amortizare anul 2: 300. preţul de cumpărare fiind de 10 lei/buc. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.000 lei x 30% = 90. pune în practică o politică de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani. pentru 25% din valoare.205. în al doilea an.000 lei 500 lei 4.000 lei 208.000 bucăţi. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că.200 lei -800 lei = 400 lei Amortizarea cumulată reevaluată = 200 lei x 1.000 lei x 15% = 45.055/2009. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că.5 = 300 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 300 lei -200 lei =100 lei Construcţii = % Amortizarea construcţiilor Rezerve din reevaluare 400 lei 100 lei 300 lei 207. pentru 15%. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. iar în al treilea an. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate. Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la costul istoric. 20 . Rezolvare: Valoarea netă contabilă = 800 lei . Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. ştiind că societatea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei. 3. Rezolvare: Amortizare anul 1: 300. al cărei obiect de activitate este locaţia de mijloace de transport.. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale).420 lei 20. O întreprindere.000 lei Amortizare anul 3: 300. stabilită prin deducerea amortizărilor din costul imobilizărilor.200 lei = 600 lei Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900 lei /600 lei =1. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. Conducerea întreprinderii şi experţii săi estimează că în primul an un vehicul se depreciază pentru 30% din valoare.920 lei 206. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile. după care le vinde la valoarea lor netă contabilă.000 lei x 25% = 75. în cei 3 ani. Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziţionat la un cost de 300. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". Este corectă următoarea soluţie contabilă? % 371 624 4426 Argumentaţi răspunsul. Potrivit OMFP nr. Factura cuprinde: 2. Deci durata de utilitate a vehiculelor achiziţionate este de 3 ani.500 lei 4. costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.200 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute = 1.920 lei = 401 25. Soluţia corectă este: % 371 4426 = 401 25.5 Valoarea brută reevaluată = 800 lei x 1. cheltuielile de transport.420 lei 20.5 = 1.

000 piese) = 100. o întreprindere a pus la punct o maşină specială al cărei cost de producţie este de 240.000 u. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.000 piese / 240.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 120 lei = Construcţii 200 lei 20 .000 lei Amortizare anul 4: 240.000 piese) = 55.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor . Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 720 lei.000 piese / 240.000 lei x (55.000 piese 60. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.Rezolvare: Valoarea justă = 900 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 900 lei . stabilită prin deducerea amortizării cumulate din costul imobilizărilor.600 lei = 300 lei . Rezolvare: Valoarea justă = 720 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 piese / 240.000 lei Amortizare anul 2: 240. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. Amortizare anul 1: 240.000 piese) = 60. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale" folosind ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile.000 lei x (25.000 piese Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului.000 lei Amortizare anul 3: 240.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 720 lei .000 piese) = 25.000 piese 100.000 de piese în 4 ani. Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.000 lei x (100.000 piese 240.m.000 piese / 240.000 piese 55. în acord cu clientul. Rezolvare: Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unităţi de producţie.600 lei =120 lei anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor .000 lei 210. scadenţarul livrărilor de piese a fost programat după cum urmează: Total: în primul an: în al doilea an: în al treilea an: în al patrulea an: 25.000 lei x (60.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300 lei = Construcţii 200 lei 209.

Valoarea reziduală este estimată la 47.000 lei x 2/15 = 32.000 lei Amortizare anul 2: 240. 6.000 lei 213.000 lei Ani de amortizare Cifre ataşate Total = 8 + 6 + 3 + 2+1 = 20 Amortizare anul 1: 240. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei x 8/20 = 96.000 lei .000 lei 1 8 2 6 3 3 4 2 5 1 20 .Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 8.000 lei Amortizare anul 3: 240.000 lei x 4/15 = 64. de 20.000 lei .000 lei x 2/20 = 24.000 lei . O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei / 5 ani = 20.000 lei x 5/15 = 80.000 lei Ani de amortizare 1 Cifre ataşate 5 Total = 5 + 4 + 3 + 2+1 = 15 2 4 3 3 4 2 5 1 Amortizare anul 1: 240.000 lei = 240.20.000 lei. 2 şi 1. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.20. 3.000 lei 212.000 lei Cheltuiala cu amortizarea în N+l = 100.4.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei x 1/20 = 12. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . La 30 decembrie N.000 lei Amortizare anul 4: 240. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .Valoarea reziduală = 147. Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani.000 lei. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).47. iar valoarea reziduală.000 lei Amortizare anul 2: 240.000 lei x 3/15 = 48.000 lei x 3/20 = 36.000 lei Amortizare anul 3: 240.000 lei: Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea echipamentelor 20. iar valoarea reziduală.000 lei x 1/15 = 16. 3.000 lei = 100.000 lei x 6/20 = 72.000 lei.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu LAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).000 lei. de 20.211. o întreprindere achiziţionează un echipament la un cost de 147. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+l în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei = 240.000 lei.000 lei. dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare.000 lei Amortizare anul 5: 240. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 5. 2 şi 1. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .

96.600 lei) / 3 = 28.96.736 lei. 20 .000 100. N-1.96.000 u.600 lei) x 40% = 34. 4.000 u.34.Amortizarea degresivă ar fi: (240.000 lei şi o valoare reziduală nulă estimată la data punerii în funcţiune.m. De asemenea.000 100.m. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 / 3 ani = 25.000=120.000/7 ani = 20.000 Valoarea netă contabilă (lei) 140.m. Să se calculeze amortizarea aferentă exerciţiilor N-2.000 75.560 lei.000 u.Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exerciţiului este de 25.000 u.000 lei.000 lei . 15.000-25. N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei . O societate deţine un echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă.000 lei .000 / 2 ani = 25. .560 lei). Amortizare anul 5: 25. Se presupun un cost de achiziţie de 140.000 lei .000/6 ani = 20.000-20.000 u.920 lei.25. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani. .000 lei .000 lei . Rezolvare: Exerciţiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) N-2 N-l N N+l N+2 N+3 140.m.57. ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4. N+l.000 lei .000-25. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260. 20. se apreciază că durata sa reziduală de utilitate este de numai 3 ani din acest moment.000 u.m.57. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda degresivă.000 lei.000 50.560 lei) x 40% = 20. utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%.600 lei .560 lei) / 2 = 25.000 25.000 = 50. Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".000 120.000 .600 lei .m.000 75. Prin analiza stării activului respectiv.Amortizarea degresivă ar fi: (240.000 50.20.000 u.000 lei .000 u.96.000 lei .000 = 25.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260.000 lei Amortizare anul 1: 240. N.57. ceea ce ar antrena cheltuieli de 15.96.920 lei 215. iar valoarea reziduală.000 = 0 216.Amortizarea lineară ar fi: (240. .000-20.m. Amortizare anul 4: .000 / (3 ani + 1 an) = 25.000 25.000-25.000 lei x 40% = 96.000 120. Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la 750. de 20.m.m.600 lei Amortizare anul 3: . Rezolvare: • Valoarea justă estimată Cheltuielile estimate de vânzare Costuri de dezinstalare Costuri de ambalare Costuri cu acte 750. şi cheltuieli cu actele de 1. societatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia.Amortizarea lineară ar fi: (240. Pentru a stabili valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator. .920 lei).000 u.000 lei = 240. 1.000 lei) x 40% = 57.57.000=100.000 lei . Pentru a vinde echipamentul.214.Se menţine amortizarea degresivă (34.800 lei.000 lei Amortizare anul 2: (240. Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la 7 ani.000 = 75. la închiderea exerciţiului N.34.

217. fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de utilitate.m.552 Flux de trezorerie 3 = 1x2 540. Subtotal reprezentând intrări de numerar ce rezultă din vânzarea produselor fabricate cu activul în cauză 2. Rezolvare: Fluxurile de trezorerie luate în calcul: .000 u.2 (15.m.3 739.8 1. preţul de vânzare .226..= Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730.4 Cantitate 2 2.000 u.750.m.12. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15. De asemenea.942. există indicii că un utilaj şi-a pierdut din valoare.100 2.000 u.6 761.1 281.000 u.000 u. Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Venit net pe unitatea de produs 1 257.m.000 u. preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1. de 3%.5 3. impozitul asupra rezultatului. Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". La 31. Ieşiri de numerar ce rezultă din folosirea activului reprezentate de revizia plătită actualizată pe 2 ani.000 u..750 u.315 2.5) 35.m. costul de producţie = 250 u.m. 20 .. venitul net din vânzarea unui produs = l .962.2 Explicaţii: Pentru anul N.577.. x (1 + 3%)6 Total fluxuri de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate = 1-2 + 3 3.2 273.5 u. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30.2 u. Pentru anii următori. x (1 + 3%)2 3.5 u. x 3% = 257. + 250 u.000 u. costul de producţie pe unitatea de produs 750 u.0 632.m.5 265.821. în anul N.5 683.nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă). Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei.m.m. dar societatea estimează că volumul vânzărilor va creşte cu 5% pe an.000 u. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25. . utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul performanţelor estimate iniţial.Pentru anul N+2: 257.8 298. + 257.m.000 u.m.m.N.552 2. respectiv anii N+l şi N+2 = 15. costurile finanţării (dobânda). în anul N+2.Pentru anul N+l: 250 u.431 2.m. Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6.569.m. în anul N+3. venitul net din vânzarea unui produs se va calcula ţinând cont de creşterea datorată inflaţiei.m.3 289.m.000 bucăţi de produs.766. Intrări de numerar ce rezultă din ultima vânzare a activului reprezentate de valoarea reziduală actualizată pe 6 ani (anii N+l până la N+6 inclusiv) = 30.913. pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 20.m. astfel: .205 2.m.5 u. se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului. Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: costul de achiziţie al utilajului 4.516.m.includ reparaţiile curente. s-au vândut 2.669. .840.0 584.000. x 3% = 265.

Pentru anul N, cantitatea vândută este de 2.000 bucăţi. Pentru anii N+l-N+5, cantitatea vândută se calculează ţinând cont de estimarea creşterii volumului vânzărilor cu 5% pe an, respectiv: - Pentru anul N+l: 2.000 bucăţi + 2.000 bucăţi x 5% = 2.100 bucăţi; - Pentru anul N+2: 2.100 bucăţi + 2.100 bucăţi x 5% = 2.205 bucăţi. Algoritmul continuă pentru anii N+3-N+5. în anul N+6 cantitatea rămâne aceeaşi ca în anul N+5, respectiv 2.552 bucăţi, deoarece creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani, dincolo de această durată trebuind justificată utilizarea unei rate de creştere. 218. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc* (Rf) 20%, rata de rentabilitate sperată de piaţă (R m) 30% şi riscul sistematic de piaţă al titlurilor (P) 2. Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Rata de randament = Rf + ß (Rm - Rf) = 20% + 2 x (30% - 20%) = 40%. * Este, de regulă, rata de dobândă a bonurilor de tezaur. 219. O societate deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet, în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. în exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 Flux de numerar 1 10.000 u.m. x (1 + 20%) 10.000 u.m. x (1+20%)
1

Rată de actualizare 2 1 / (1 + 10%) 1/(1 + 10%)
1

Flux de numerar actualizat 3= 1x2 10.909,0 u.m. 11. 900,8 u.m. 12.982,7 u.m. 14.169,2 u.m. 49.961, 7 u.m.

10.000 u.m. x (1+20%)2
3

1/(1 + 10%)2
3

10.000 u.m. x (1 + 20%)4

1/(1 + 10%)4

Total = Valoarea de utilitate Explicaţii: Fluxuri: N+l = 10.000 u.m. + 10.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)1 = 12.000 u.m. N+2 = 12.000 u.m. + 12.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)2 = 14.400 u.m. N+3 = 14.400 u.m. + 14.400 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)3 = 17.280 u.m. N+4 = 17.280 u.m. + 17.280 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)4 = 20.736 u.m.

220. O societate deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare, în cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat l .000 ore. Managerii estimează că în fiecare dintre următorii 4 ani utilajul va funcţiona câte 2.250 ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţional. Preţul de vânzare (valoarea justă) ar fi de 510.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".

20

Rezolvare: Amortizarea exerciţiului N = 600.000 u.m. x (1.000 ore / 10.000 ore) = 60.000 u.m. Valoarea netă contabilă = 600.000 u.m. - 60.000 u.m. = 540.000 u.m. Valoarea justă - Costurile estimate = 510.000 u.m. - 10.000 u.m. = 500.000 u.m. Valoarea de utilitate: - flux anual = 4 bucăţi/oră x 2.250 ore x 15 u.m./bucată = 135.000 u.m. Valoarea de utilitate = 135.000 u.m. / 1,1 + 135.000 u.m. / 1,1 2 + 135.000 u.m. / 1,13 + 135.000 u.m. /1,l4 = 427.930 u.m. Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă - Costurile; Valoarea de utilitate) = 500.000 u.m. Valoarea recuperabilă de 500.000 u.m. este mai mică decât valoarea netă contabilă de 540.000 u.m., deci activul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere egală cu 540.000 u.m. - 500.000 u.m. = 40.000 u.m.: a) în cazul folosirii conturilor de ajustări pentru deprecierea valorii activelor: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 40.000 u.m.

sau b) în cazul diminuării valorii activului: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Utilaje

40.000 u.m.

221. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 420.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: • Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2_________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

Terenuri

=

Rezerve din reevaluare

150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 420.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 420.000 u.m. = 130.000 u.m. Pierderea din depreciere fiind mai mică decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută pe seama diminuării acestei rezerve. Rezerve din reevaluare = Terenuri 130.000 u.m. Situaţia în conturi este următoarea: Terenuri C Cost la31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 130.000 Depreciere Valoare recuperabilă la 31.12.N= 420.000 D 130.000 Depreciere Rezerve din reevaluare 150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare C D

20

20.000 Sold 222. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare: Terenuri = Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 350.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 350.000 u.m. = 200.000 u.m. Pierderea din depreciere de 200.000 u.m. fiind mai mare decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută astfel: - 150.000 u.m. pe seama „Rezervelor din reevaluare" (soldul contului); - restul de 50.000 u.m., pe seama cheltuielilor cu deprecierea: a) Dacă se folosesc conturile de ajustări pentru deprecieri: Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor

= Ajustări 50.000 u.m. pentru deprecierea imobilizărilor corporale

b) Dacă se foloseşte metoda diminuării valorii activului: % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale Terenuri 200.000 u.m. 150.000 u.m. 50.000 u.m.

Situaţia în conturi este următoarea: D Costla31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 350.000 D 150.000 Depreciere Rezerve din reevaluare

Terenuri

C

200.000 Depreciere

C

150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare O Sold

223. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l0 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.

20

Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. /10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporale =

Utilaje

45.000 u.m.

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.

Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. /10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., nu depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 216.000 u.m.-180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 36.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 u.m.

Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2 = 300.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N-2 = 225.000 Valoare rămasă la 31.12.N în condiţiile deprecierii = 180.000 Reluarea pierderii din depreciere = 36.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 216.000

Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizării cumulate)

C

224. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului. Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. - Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporal =

Utilaje 45.000 u.m.

20

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m. Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. / 10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 240.000 u.m. (valoarea care nu trebuie depăşită) -180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 60.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 60.000 u.m. Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2=300.000 Valoare recuperabila la 31.12.N-2=225.000 Valoare ramasa la 31.12.N in conditiile deprecierii=180.000 Reluarea pierderii din depreciere=60.000 Valoare ramasa la 31.12.N daca activul nu ar fi fost depreciat=240.000 Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizarii cumulate) C

225. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. Valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing se determină prin actualizarea cu rata de 10% a celor 3 redevenţe anuale şi a valorii reziduale garantate. Valoarea actualizată=50.000 u.m. /1,1 + 50.000 u.m. /1,12 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / 1,13 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

21

226. Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faţă de locator pentru întreaga perioadă a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing (redevenţele anuale şi valoarea reziduală garantată). Valoarea actualizată = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

Data 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

Flux 50.000 50.000 60.000

Dobândă 131.856x10% = 13.185,6 95.041,6x10% = 9.504,16 54.545,76 x 10% = 5.454,5

Rambursare 50.000-13.185,6 = 36.814,4 50.000-9.504,16 = 40.495,84 60.000 - 5.454,5 = 54.545,5

Sold datorie 131,856 131.856-36.814,4 = 95.041,6 95.041,6-40.495,84 = 54.545,76 54.545,76 - 54.545,76 = 0

227. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: în cazul leasingului operaţional, locatarul recunoaşte bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de leasing. Locatarul înregistrează cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma înregistrează: Cheltuieli cu chiriile = Furnizori 8.000 u.m.

228. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: - locatorul amortizează clădirea: Amortizarea anuală: 500.000 u.m. / 50 ani = 10.000 u.m. Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 10.000 u.m.

21

N.000 bucăţi în exerciţiul N.800. Din punct de vedere contabil. Nu există diferenţă temporară.000 u. Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanţa privind dividendele de încasat are o bază fiscală nulă. / 3 ani) Baza de impozitare a utilajului = 900. o societate are o creanţă privind dividendele de încasat de 85.000 buc.m. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". La sfârşitul fiecărui exerciţiu.m. Rezolvare: Costul de producţie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de producţie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de producţie (N) = 180 u. La data bilanţului.000 u.m.m. locaţii de gestiune şi chirii 8.000 bucăţi.m.000 bucăţi în exerciţiul N+l şi 6. dividendele nu sunt impozabile.000 u.m.000 u. Societatea X a dat în funcţiune.000 u.000 u. . x 5.12. Amortizarea fiscală aferentă utilajului în anul N este de 400.m.000 u.m.m.m.m.000 u.m. întreprinderea posedă 800 bucăţi în stoc. 231.m. lunar.m.m. = 2.000 u. Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere. . în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Cantităţile fabricate au fost de 5. Diferenţă temporară impozabilă 600. Baza de impozitare a creanţei_______________________________85.m. Din punct de vedere fiscal.000 u. baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.m. redevenţe. + 1.000 buc. începând cu l ianuarie N.) se impozitează însă cu o rată nulă. în condiţiile în care presupunem că mărimea capacităţii normale de producţie este de 5./buc.700. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţei 85. nu sunt impozabile.privind amortizarea imobilizărilor clădirilor . Să se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri". / 5.m/buc. 100.m.cheltuielile de căutare a chiriaşului se includ în valoarea activului şi se repartizează pe durata contractului (IAS 17. Diferenţa temporară rezultată (85. (Amortizarea anuală = 900. Costul unitar = 2.000 u.000 u.chiriile primite sunt venituri.400.700. = 540 u.800. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.300.000 u. 500.000 u.000 u. Cheltuieli cu = Clădiri 5 u. 52): Clădiri = Conturi curente la bănci 100 u. 21 .000 u. un utilaj în valoare de 900.000 u. utilajul se amortizează linear pe trei ani. se înregistrează: Clienţi = Venituri din redevenţe.m. 230. Rezolvare: Valoarea contabilă a utilajului = 900. în momentul recuperării activului.000 u. (100umxl/5anix31uni/12hm) locaţii de gestiune şi chirii 229.m. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31.m.m.m. 4.000 u.500 bucăţi în exerciţiul N+2. .

începând cu 01.m.000 u.000 u. a apărut o reglementare conform căreia.000 u.m. 18. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%.m.000u.m. 800 u.000 u. = 350u.500 7. o societate are o datorie privind dobânzile de plătit de 1. 233.N. . Ajustarea nu este deductibilă fiscal. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X. La începutul exerciţiului N.000 u. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 16% x 800 u.m.m.000 u. cota de impozit pe profit va creşte de la 30% la 35%. aferente trimestrului 1 din exerciţiul N+1.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu I AS 12 „Impozitul pe profit". Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.12. şi există o ajustare de depreciere a creanţelor de 12. 235. Cota de impozit pe profit: 30%.m. .500 (1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705. amortizarea contabilă a fost de 2. Rezolvare: Valoarea contabilă a datoriei Baza de impozitare a datoriei Diferenţă temporară deductibilă l .m. în decembrie N. s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20.m.m.m.800 u. = 0 u.000 u.m. în anul N. la 31..000 150.m. l . 234. 21 . în cursul lunii decembrie N.m. . = 128 u. Rezolvare: Valoarea contabilă a activului la 31.m.N = 20. Rezolvare: Valoarea contabilă a veniturilor în avans 10.m.m.m.m. Presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care generează fluxuri de trezorerie.m.2.12.m.200 u.000 u. La 31.m.000 u.m.0 10. Baza de impozitare a activului la 31. 0 u.m. . Presupunem că din punct de vedere fiscal redevenţele sunt impozabile în anul încasării acestora.000 u.12.12.000 u.000 u. fără a compensa creanţele şi datoriile de impozit.m.000 u. iar amortizarea fiscală.200 u. 17. La începutul exerciţiului N. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Diferenţă temporară impozabilă = 18. există un pasiv de impozit amânat de 3.m. o societate a încasat redevenţe în valoare de 10.000 u. de 2.232.000 u. Diferenţă temporară deductibilă = 10. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie.17.m.12. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31. Până la închiderea exerciţiului N nu au apărut reglementări privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor.10.000 u. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.N = 20.N+1.000 u.01. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 162.2.000 16. Baza de impozitare a veniturilor în avans = 10.000 u.m.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 750.000 15.000 u.m. Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 35% x 1. .m. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".800 u.

000 u.m.m.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .000 La sfârşitul exerciţiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40. activul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului = 12.000 u. Informaţii Valoare contabilă 360. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.000 u.m. 12. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 3.m. utilajul se amortizează linear pe trei ani.000 -120..000 _ 15. = 15.m. un utilaj cu o valoare de 360. în N.850 u. x 30% = 18. impozitul amânat La sfârşitul exerciţiului N+l: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 deductibilă _ 12. Rezolvare: Amortizarea contabilă anuală = 360.N+2 40.000u. = 12.000 240. / 3 ani = 120.500 19.m.000 150. 12. în anul N+2: se resoarbe diferenţa temporară de 40. înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozitul amânat Creanţe privind impozitul amânat 15.m. Activul de impozit amânat la 31.3.m.N .000 16.m.000 40.N+1 .000 u.000 u.000 -160.m.000 u.000 u.500 u.000 u.000 u. începând cu l ianuarie N.850 u.000 -120. Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din 12. 120.m. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 12. respectiv 160. se anulează activul de impozit amânat corespunzător.m. în N+l.m.12.000 162. x 30% = 5.m.500 Pasivul de impozit amânat la 31. = 12. N .000 -120. impozitul amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul curent = 0 u.m. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80.000u.000 u.000 u. = Venituri din impozitul amânat 236. în N+2.000 u.000 u.N = 60.000 160.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u.500 Bază de impozitare 705.m.12.500 7.m.000 _ _ 60.000 u.12.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12„Impozitul pe profit" la sfârşitul fiecăruia dintre cele trei exerciţii. .500 Diferenţă temporară impozabilă 45..m.000 u.000 Diferenţă temporară deductibilă Valoarea utilajului la 01.m.000 -80.000 120. Din punct de vedere contabil.000 u.. 5.m.000 _ 7.m.000 u.Rezolvare: Calculul diferenţelor temporare: Informaţii Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe Valoare contabilă 750.000 16.m.000 15.m.N = 19.000 280.000 -120. 01.m. Cota de impozit pe profit: 30%.m.000 Bază de impozitare 360.000 u. 21 . Societatea X a dat în funcţiune.

m.600 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 Curs de schimb 3 3.000 247.m.000 u.3 lei.m.m. Cota de impozit pe profit: 30%.12.m.000 u. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amânat Datorie de impozit amânat 11. valoarea reevaluată fiind de 127. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere contabil şi pe 4 ani. = 18.000 La 31. Din punct de vedere fiscal.12.6. Rezolvare: La31.100u. Acesta se va înregistra astfel: . La începutul exerciţiului N. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoarea clădirilor la 01.90.m.(Creanţă privind impozitul amânat) 237. l $ = 3 lei. . în situaţiile financiare consolidate.01.N: Informaţii Valoarea contabilă a imobilizării (100.N . Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31. F deţinea o imobilizare cumpărată recent cu 100. 62.N. La 31.12.000 u.000 (10. societatea românească M a achiziţionat 100% societatea americană F.000 u.) x 30% = 11.000 u.12.m. La data achiziţiei. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.) x 30% = l .m.000 $.000) 90.m. La începutul exerciţiului N.500 u. 1. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri.000 u.N Valoare contabilă 100.000 Bază de impozitare 80.12. .000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.000) Diferenţă temporară deductibilă Societatea M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7. reevaluarea nu este recunoscută.m.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 127.pe seama capitalurilor proprii: (127.000 $ x 3 lei/$ = 300.12.Amortizarea în anul N = Valoarea clădirilor la 31.000 75. 238.500 21 .500 7. Presupunem că moneda funcţională a societăţii F coincide cu moneda de raportare.N.000-25.m.m.m.pe seama cheltuielilor: (15. la 31. din punct de vedere fiscal.m.000 u. exista un pasiv de impozit amânat de 6. activul va fi evaluat la 100. .3* Valoare în lei 240.500 u.000 u.000 (15. l $ = 3.m.600 u..500 lei = 2.000 lei.m.m.m.000) 65.600 u. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6.N.000) Baza de impozitare a imobilizării (100. 12.000 u. La acea dată.12.N = 30% x 62. Cota de impozit pe profit este de 30%. -10.000-20.100 u.000 u.250 lei: Valoare î n$ 80. 65.m. în consecinţă. = 12.600 u.000 u. Rezolvare: La31.

N. 3.m. baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere. Politica sa este cunoscută pe piaţă.000 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m.000 u.200 u.m. Provizioane 200. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea rafinăriei creează o obligaţie legală deoarece contractul de licenţă prevede înlăturarea acesteia.200 u. şi baza de impozitare de 80. o societate deţine un utilaj cu valoarea contabilă de 100.Creanţe privind = Venituri din 2.m. exista un pasiv de impozit amânat de l.000 u. în contract se precizează că.000 u. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri. 3.m.m. x 30% = 6. 239. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.000 u.m.: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 4.m.m.055/2009. = 4.m. cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%. x 30%) / 25% = 1. în anul N. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de către clienţii nemulţumiţi.000.m. . O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. rafinăria va fi mutată într-o altă locaţie strategică. Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exerciţiului curent = 6.000 u. Cheltuieli cu impozitul amânat La31.000 u. 20.m.N = 20.12. 240. La 31.12. = 200 u. chiar şi atunci când nu are obligaţia legală de a o face. Ca urmare.000u.000 u. în cursul exerciţiului N.m.000 u.m. Rezolvare: Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului = 1.000 u.12. pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 241.055/2009.m. Se estimează că pentru mutarea rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200. 80.m.800 u. cifra de afaceri a fost de 10.m.m. La deschiderea exerciţiului N.1.N: Valoarea contabilă a utilajului Baza de impozitare a utilajului Diferenţă temporară impozabilă = Datorie de impozit amânat 200 u.000 u. Rezolvare: Active imobilizate = 21 .250 lei impozitul amânat impozitul amânat * Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil.m. la sfârşitul perioadei de închiriere. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei. Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului ajustat = (1.000 u.m. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.800 u.200 u.000 u. 100. -1.m. Această datorie este un element monetar şi va fi convertită la cursul de închidere.000 u. Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = l .000 u.m.

m.m. + 5% x 1. 244. 3. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600. 25% prezintă defecte minore şi 5% prezintă defecte majore. Presupunem o rată de actualizare de 5%.055/2009. Dacă toate produsele ar avea defecte minore.000 u.000.000 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului . = 300.m.●Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor . ● Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate: 3% x 10. 3.000 u.obligaţie implicită deoarece politica anterioară a magazinului i-a făcut pe clienţi să spere că în caz de nemulţumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor cumpărate.m. Deşi ţara în care îşi desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea. o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde.000 U.055/2009.000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea.m. • Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200.m.m. Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.obligaţie legală deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane 300. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m. Să se verifice dacă la sfârşitul anului l sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. La sfârşitul anului l. Prin contract.QOO u.m. pentru riscuri şi cheltuieli 242. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 1. Dacă toate produsele ar avea defecte majore. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparaţiile. societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani.055/2009. ● Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate.m.000 u. Statisticile arată că 70% dintre produsele vândute nu prezintă defecte.000 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea echipamentului creează o obligaţie legală deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia şi recopertarea solului. ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele şi să recoperteze solul.000 u.rn.000. 3. Conform contractului.000 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea 21 .000. care dă naştere unei obligaţii legale.000 u. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600. = 100.m.000 u.m. 243. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 100. O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale. există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens şi este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 200.000 u.

• Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevenţele aferente ultimelor două exerciţii sau penalizările în caz de reziliere a contractului. profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe: 900. clienţilor şi furnizorilor . rezultatele ultimelor exerciţii au fost mult mai mici decât cele bugetate. 245. Durata contractului: 5 ani. Acest anunţ a indus salariaţilor.m.055 = 470. De asemenea.m. cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză: 9.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că procesul de restructurare va fi implementat.) nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. (indemnizaţiile pentru concedierea salariaţilor). Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare (300. Redevenţa anuală: 150.). • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăţilor inevitabile aferente contractului: 2 x 140. consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe şi să înceapă producţia de cremă de brânză.000 u.).. 3. care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze... La sfârşitul exerciţiului N s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. în exerciţiul N.000. La începutul exerciţiului N-2.055/2009.m.m.116 u. 3. societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcţioneze sediul societăţii.m. în contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar.000.000. • Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea echipamentului şi cu recopertarea solului: 600.000 u.000 u.m. La sfârşitul exerciţiului N.000 u.000 u.m. Din acest motiv. 246.m. pentru fiecare ari de neîndeplinire a contractului.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 280. marketing (800. 21 . chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării.000 u. O societate îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui.Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare salariaţilor.m.echipamentului şi cu recopertarea solului. câştigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900.000 u.055/2009.m. iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140.m.000 u. în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele: indemnizaţii pentru concedierea unei părti din salariaţi: 2.).m.Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor directe generate de restructurare: 2. Cheltuieli cu = Provizioane provizioane pentru pentru dezafectare riscuri şi cheltuieli imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 470.cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800. . Rezolvare: .116 u.000 u.000 u. . Cheltuieli cu provizioane pentru = Provizioane pentru restructurare 2.000 u.Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de restructurare. = 280.000.m.m. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă naştere unei obligaţii legale. cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii: 300.000 u.000 u.m. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. Din cauza concurenţei pe piaţă.000 u. clienţilor şi furnizorilor aşteptarea că societatea va implementa procesul de restructurare.000 u.000/1.000 u. .m. societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios.000. sau investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie (9..m.

La31.m.m. Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru societate. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru litigii 700. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800.riscuri şi cheltuieli 247. • Nu este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare deoarece situaţia financiară a societăţii Y este solidă.N+1. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societăţii X. în conformitate cu OMFP nr.N: • Pe baza datelor disponibile se constată o obligaţie probabilă a cărei existenţă nu va fi confirmată decât de decizia tribunalului.000 u. La31.Nşila31. 248. Rezolvare: La31. avocaţii societăţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă.12.000 u. în conformitate cu OMFP nr.000 u. în cursul exerciţiului N. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 800. avocaţii consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700.m. 3. la 31. Să se verifice dacă.000 u. societatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licenţe. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700.12. 249.12.06. situaţia financiară a societăţii Y era solidă. Pe 01. în conformitate cu OMFP nr.12. La 31. La 31. dar există o datorie contingenţă.obligaţie contractuală.000 u. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor. 3. susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei muncii. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion. situaţia financiară a societăţii Y se agravează.11. 3. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100.m.N+l. Până la închiderea exerciţiului N. pentru societatea X.N+1. în luna februarie exerciţiul N. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară.12.N+1. societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y. o societate a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului garantat.12.m. 21 . Rezolvare: La31.12.000 u. La acea dată. în cursul exerciţiului N+l. se estimează că sumele ce trebuie acoperite în numele societăţii Y sunt de 800.N+l se declară falimentul.obligaţie contractuală. La 31.N+l: • Pe baza datelor disponibile există o obligaţie prezentă.N+l: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor . la31.055/2009.12.000 u. recursul nu a fost soluţionat.N si la 31. iar pe 30. ţinând cont de evoluţia procesului.m. dar există o datorie contingenţă.12.N: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor .N.12.055/2009.m.055/2009.N.12.

000 u.m.263 u.190. Rezolvare: Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacţie este de: Clienţi = % 50.m.000u.000 + 25.m.514.96. • Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară.263 u. o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.476 u. 251.m.000u.25. .Rezolvare: • Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de (decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent.000u.) x 5% = 2. . Condiţiile de decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului.) x 5% = 1.000 25. Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări: .în numele exerciţiului N+1: (96.m. O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100. 2.m.485.în exerciţiul N: Venituri în avans = Venituri din dobânzi .000u. 261u. + 2. înregistrarea vânzării stocului de mărfuri: Clienţi = % Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri în avans*) 100.m.m. Se estimează că societateaclient ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa bancară la o rată de 5%.514.000u. 3. 96.m.m.m.485.324. .190.739 u.261 u.261 u.m. eşalonabile pe cele două exerciţii de credit.324. adică: . .261 u.000u.261 u.485.50.m.485.m.. dar există un activ contingent.în exerciţiul N+1: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciţii în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000u.m. 250. .m.476 u. *) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanţei clienţi în bilanţ.m.000u.000 + = 96. Venituri din 15. 25% peste un an şi 25% peste doi ani.485.739 u.000u.263 u.50. = 3. restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea.000. 22 .în numele exerciţiului N: (96. 05 1. servicii prestate Furnizori 85. 052 Se poate considera că preţul de vânzare conţine venituri din dobânzi în sumă de 100.324.m. La l ianuarie N.m.m 1.m. Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul creditului rămas. Rezolvare: Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: 100.m. Ea percepe un comision de 15% din preţul de vânzare.

000 u.m.000 u. Preţul de vânzare (60. ea se angajează să furnizeze servicii de întreţinere timp de doi ani de la data vânzării.000 u.m.000 u. 253.m.000 u. reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul materialelor consumabile în categoria mărfurilor şi apoi la vânzarea mărfurilor. Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+l.primirea prin schimb a stocului de materii prime: Materii prime = Furnizori 150.m. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150. Prin urmare. O întreprindere.000 u.) si suma identificabilă a serviciilor ulterioare (10. în fiecare dintre cei 2 ani în care se execută activitatea de service se va înregistra (5.m. în exerciţiul N. la societatea A. Rezolvare: Remarcă: în România.000 u. întreprinderea A achita diferenţa de valoare. Prin contract. societatea X vinde produse-program.cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:* Debitori diverşi = Alte venituri 100.m.m.).252.) trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor-program (50.000 u. A. 254. 50.m. 22 .000 u. 10.m.m. Conturi curente * în unele ţări.000 u.m. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m.000 u. / 2 ani): Venituri în avans = Venituri din prestări de servicii 5.m. Din acest motiv. 50.m.000 u. şi plata diferenţei: Furnizori = % Debitori diverşi la bănci 150. trocul nu este admis.000 u.m. societatea X a transferat societăţii Y mărfuri în valoare de 10. din exploatare . întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări: . Să se contabilizeze operaţia de schimb. . schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100.000 u. .000 u. 100. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u. se contabilizează distinct cedarea unui stoc şi achiziţia altui stoc.000 u. Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităţilor ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt executate.m. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari calculaţi pe seama situaţiilor financiare. Rezolvare: Clienţi = % Venituri din vânzarea produselor Venituri în avans 60.compensarea datoriei şi a creanţei generate de operaţia de schimb.m.000 u. = 10.descărcarea gestiunii de materialele consumabile: Cheltuieli cu materiale consumabile = Materiale consumabile 100.m.m. Pe 25 decembrie N. pentru a le vinde în regim de consignaţie la un preţ de 12.000 u.

000 u. 257.m.000 u. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".. societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani.m. societatea încasează.m. Rezolvare: Cuponul încasat pe l august N va fi descompus astfel: .000 u. ea înregistrează: Mărfuri aflate la terţi = Mărfuri 10. înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (l august N-l .31 aprilie N): 100 obligaţiuni x 60 u.m./obligaţiune. Creditul acordat nu depăşeşte duratele obişnuite de creditare. la societatea X.m. societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta./obligaţiune = 200. 255.m. Obligaţiuni 4.30 iulie N): 100 obligaţiuni x 60 u.vânzarea mărfurilor: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 70.500 u./obligaţiune x 3 luni / 12 luni = 1./obligaţiune x 9 luni / 12 luni = 4.000 u.m.m. Rezolvare: Deşi stocul a fost transferat în decembrie N. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt: .000 u.m.descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri 62. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Acest contract generează venituri totale de 120.000 u.m. dobânda aferentă perioadei l august N-1 -30 iulie N.000 u. Pe l august N.000u. La l mai N. Concomitent.000 u.m.000 u. societatea X recunoaşte venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 12. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului şi se încasează anual pe 30 septembrie. Conturi curente la bănci = Conturi curente la bănci 200.000 u.500 u.m.m. .m. în numele obligaţiunilor. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u.Să se contabilizeze transferul şi vânzarea mărfurilor. se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terţi 10. Pe data de 10 decembrie N. societatea A vinde mărfuri în următoarele condiţii: preţ de vânzare 70.m. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 u.000 u. o societate a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ unitar de 2.m.000 u.m.m. costul mărfurilor vândute 62. Rezolvare: Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt de: 120.încasarea cuponului: % 6.m. dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (l mai N .500 u.m. La data transferului.. Venituri din dobânzi 1.000 u.achiziţia obligaţiunilor (100 obligaţiuni x 2.m. Pe 5 ianuarie N+l. 22 . Să se contabilizeze veniturile aferente exerciţiului N în conformitate cuIAS 18 „Venituri". / 10 ani = 12. Pe data de l octombrie N. 256./obligaţiune.m.): Obligaţiuni = .500 u.

S2. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor si dreptul de a încasa dividende. rezultă că SI.58% 21% + 85% x 30% 80% x 65% x 25% +10% + 46. în ceea ce priveşte S3. S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept.m.000 u. Rezolvare: Societatea Calculul procentajului ProcenMetoda de de control tajul de consolidare SI 80% Integrare globală S2 Cel mai mic procentaj 65% Integrare globală din lanţul până la S2 S4 85% Integrare globală S5 Legătură directă (21%) 51% Integrare globală + Legătură indirectă S3 Legătură indirectă 47% Punere în (25%) echivalenţă sau + Legătură directă Integrare globală (10%) (în caz de control Calculul procentajului de 80% x 65% Procentajul de interes 80% 52% 85% 46.m./acţiune.000 u.Veniturile aferente exerciţiului N sunt de: 12. Pe l iunie N+l.000 de acţiuni ALFA la un preţ unitar de 5 u./acţiune. Prin achiziţia acestor acţiuni.000 u.5% 28. .m. la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 2 u. Fie următoarea organigramă de grup: Venituri din dividende 2. x 3 luni / 12 luni = 3. ALFA devine societate afiliată. ea este influenţată notabil pentru 47%. Problema care rămâne în discuţie este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt.m. Să se calculeze procentajul de control.000 acţiuni x 5 u. 258. Pentru confirmarea 22 .achiziţia acţiunilor (1.constatarea dreptului de încasare a dividendelor: Debitori diverşi = 259.000 u.m. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: ./acţiune = 5. La l octombrie N.000 u.m. Clienţi = Venituri din redevenţe 3.000 u. iar pentru 37% în mod indirect. din care pentru 10% în mod direct. în viziunea organismului internaţional de normalizare (ca şi a celui american).m. s-au achiziţionat 1.m.): Acţiuni = Conturi curente la bănci 5.5% x 12% Remarcă: Din analiza procentajelor de control. să se determine metoda de consolidare şi să se calculeze procentajul de interes.m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".

m. 260. 261.000 u.000. la 31.12. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 15. Rezolvare: în situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31.m.m.000 u.000 u.m. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. Pe 30. Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei FI) x 33% (procentajul de deţinere al filialei FI în F2) = 33%.000. procentajul de interes şi procentajul de integrare. se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea: Imobilizări corporale = Provizioane pentru 15. societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 80..m. sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10. în vederea consolidării. 22 . în cursul exerciţiului N.000 u.000. Procentajul de interes deţinut de SM în F2 = 80% x 33% = 26. Să se calculeze procentajul de control.000 u.000 u. c) Pentru determinarea procentajelor de integrare: Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală). Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F2 deţinută conjunctiv (integrare proporţională) = 33%. acestea urmând să se amortizeze linear.000 u. Rezolvare: a) Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala FI (integrare globală) = 80%.N imobilizarea corporală este prezentată la o valoare de 85. Presupunem o cotă de impozit pe profit de 16%. dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 262.m.4%. începând cu l ianuarie N+l.12. societatea F a capitalizat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 10.N.000 u. Rezolvare: în bilanţul individual întocmit de F. în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor necorporale: Venituri din producţia de imobilizări necorporale = Cheltuieli de dezvoltare 10.12. pe o perioadă de 5 ani. Fie următoarea organigramă de grup: Societatea F2 este deţinută în mod conjunctiv cu alte două grupuri. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.controlului exclusiv de fapt al societăţii M asupra societăţii S3 trebuie ca una dintre condiţiile realizării acestui tip de control să fie îndeplinită.. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării. b) Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes deţinut de SM în FI = 80%. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor.N. cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 5.m.m.

000 u.m. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. Presupunem o cotă de impozit de 16%.000 u.000 u. în vederea consolidării. Diferenţă temporară deductibilă 10.000. normă de amortizare degresivă = 30%).600. x 20% = 40. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.m. o datorie de impozit amânat de: 2.m.000 u.m. Activ de impozit amânat: 10.000 u. amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200.000 u.01.000 u. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă.m.N.m. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Conform politicii grupului. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 320 u. la un cost de achiziţie de 200. Creanţă privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 1.000.m. x 16% = 320 u. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri.000.m.m. exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.40. normă de amortizare degresivă = 30%). se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60. = 2.600. în N+l se are în vedere diferenţa de 42. Presupunem o cotă de impozit de 16%.m.m.000 u.000 u. x 16% = 1. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N. = 20.m.m.000 u. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 3.000 u.000 u.000 u. 22 . Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. 263.m.000 u.000 u. implicit. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.200 u.m.): Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de 20.000 u. implicit.m.m. x 30% = 60.m. 264. . Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. o datorie de impozit amânat de: 20.000 u.m.N. Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F) 10. Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli 2. la 01.200 u.Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.m. la un cost de achiziţie de 200. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.000 u.000 u.000 u. la 01. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utili ţaţe de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.m. x 16% = 3.m. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l.m. Rezolvare: în anul N.m.m.m. Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate) 0 u.01. amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200. 40.000 u. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.

22 .000 lei. animale şi plantaţii % 404 Furnizori de imobilizări 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acţiuni similare legate de acestea = 5. prin intermediul contului de rezerve. normă de amortizare degresivă = 30%). filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. la 01. care aplică IAS. = Datorie de impozit amânat 5. estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei. retratarea amortizării din exerciţiul N trebuie contabilizată din nou în N+l.265. achiziţionează o bandă transportoare în valoare de 4. mijloace de transport. deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societăţiimamă nu ţin cont de aceste corectări: Amortizări privind imobilizările corporale Rezerve = Rezerve 20.112 lei 4. amortizabile în 5 ani. în schimb. animalelor şi plantaţiilor 568 lei 267. în plus.achiziţia benzii transportoare şi includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării: 213 Instalaţii tehnice. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.900 lei. în N+l se recunosc pe seama rezultatului diferenţa de amortizare aferentă exerciţiului curent şi impozitul amânat corespunzător acesteia: Amortizări privind imobilizările corporale Cheltuieli cu impozitul amânat = = Cheltuieli 2. Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei. Cum se înregistrează această situaţie în contabilitate? Rezolvare: .m. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere. 266.900 lei 212 lei . Durata de viaţă a benzii transportoare este de 9 ani. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. Presupunem o cotă de impozit de 16%. O unitate de exploatare minieră.m.m.m. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de solduri.000 u. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.m.01. O societate-filială F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.N. mijloacelor de transport.000 u.000 u.112 lei / 9 ani = 568 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Datorie de impozit amânat 320 u.000 u. la un cost de achiziţie de 200.

400 22 .152 lei 768 lei 384 lei .800 lei 2.800 lei: Amortizarea cheltuielilor de constituire = % Rezerve Rezultat .000 lei.la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: Rezultat = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .000 lei . Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: . grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit si pierdere. O societate-filială F a înregistrat în exerciţiul N cheltuieli de constituire de 12.400 lei Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N): 121 Rezultat = 201 12.200 x 16% = 1.152 lei Contabilizarea activului de impozit amânat: .400 lei 4. amortizabile în 5 ani. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O Baza fiscală = 7.la nivelul bilanţului: Impozit pe profit amânat = % Rezerve Rezultat 1.400 lei 2.eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 = Amortizarea cheltuielilor de constituire 121 Rezultat 2.200 lei Activ de impozit amânat = 7.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-l): Rezerve = Cheltuieli de constituire 12. dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri.la nivelul contului de profit si pierdere: Rezultat = Venit din impozitul pe profit amânat 384 lei 268.Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N.eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 12. Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N.200 lei Diferenţe temporare deductibile = 7. în schimb.000 Cheltuieli de constituire .000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.

să se calculeze venitul care afectează contul de profit şi pierdere al anului N. .000 707 76. creştere cheltuieli în avans 36 lei. pentru componenta service.La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură Şi: 121 Rezultat = 6811 2. ştiind că pentru execuţia contractului s-au angajat cheltuieli de 10. cheltuieli cu amortizarea 270 lei.N+1.Dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei = FNT din activităţile de finanţare_______________________________-192 lei Flux net de trezorerie = 1.000 269.Plăţi de impozit pe profit 540 lei = FNT din activităţile de exploatare 1. Rezolvare: în anul N se efectuează următoarea înregistrare: 4111 Clienţi = % 85. creştere datorii furnizori 120 lei.03.12.000 lei.pe parcursul perioadei de postgaranţie (după instalare).000 lei şi include în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 9.000 lei? 22 . diminuarea creanţei clienţi 90 lei. plăţi impozit pe profit 540 lei.000 Venituri înregistrate în avans Conform IAS 18. achiziţia unei clădiri 450 lei.254 lei .254-192-870 192 lei 270.400 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor = 121 Rezultat 12.Plăţi pentru achiziţia de maşini 120 lei = FNT din activităţile de investiţii -870 lei + împrumuturi încasate prin emisiunea de obligaţiuni 120 lei .000 Venituri din vânzarea mărfurilor 472 9. Activitatea de service se realizează în anul N+l. împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120 lei. 271.000 lei.Creşterea cheltuielilor în avans 36 lei + Creşterea datoriilor la furnizori 120 lei . utilaje. plăţi privind: achiziţia de terenuri 300 lei. Conform IAS 18 „Venituri". costul total estimat este de 16. Care este valoarea venitului contabilizat la 31. Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare. instalaţii 120 lei. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85.Plăţi pentru achiziţia de terenuri 300 lei . achiziţia de maşini. în conformitate cu IAS 7. O întreprindere de servicii de consultanţă contabilă efectuează o prestaţie către un client în următoarele condiţii: durata contractului 01.31. valoarea devizului: 20.08. veniturile sunt recunoscute astfel: . Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1. pentru componenta soft.350 lei + Cheltuieli cu amortizarea 270 lei + Diminuarea creanţei clienţi 90 lei .N . Dispuneţi de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1.în momentul vânzării. dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei.N conform I AS 18 „Venituri".000 lei.Plăţi pentru achiziţia de clădiri 450 lei . investiţii si finanţare.350 lei.

000 u.01.000 lei. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar. s-au emis la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 20. care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3? Rezolvare: La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1. s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6. s-a efectuat o plată de 9.000 .000 lei = 300. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".000 lei. fluxul de numerar din activitatea de investiţii.000 lei.m.000/8 = 25. Se cunosc următoarele informaţii pentru o imobilizare corporală achiziţionată la 01. reducere comercială primită 4.000 lei .16.000 lei.000 = 216.000 lei Durata de viaţă rămasă = 10 ani Amortizarea în anul N+l = 175. s-au încasat 32.000 u.100.000 lei.000 .000 Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200. durata de utilizare estimată 8 ani.000 u. din vânzarea unei imobilizări corporale.900.25.4.000 + 20. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizării = 200.m. terenul este reevaluat la 1. dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani.000 lei.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = 211 Terenuri 100. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi că în cursul anului N+l se menţine estimarea privind valoarea reziduală.000 lei.000 6.000 = 200.. în schimbul unui teren de aceeaşi valoare.000 lei: 211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 300. 32. metoda de amortizare lineară.m.m.000/10 = 17.500 lei.Rezolvare: în anul N sunt recunoscute venituri de 20. 272.000 u. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-au achiziţionat titluri de participare eliberate în proporţie de 90%. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale".200.000 lei. să se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentă acestui exerciţiu şi valoarea contabilă netă.000 = 175.000 u. terenul este reevaluat la valoarea justă de 1.000 lei Valoarea amortizabilă = 216.000 lei Valoarea rămasă de amortizat = 200. 273.împrumut acordat unei filiale = . La sfârşitul exerciţiului N+3.000 . taxe vamale 20.000 274.000 x 10.m.000/16. partea eliberată fiind plătită imediat la achiziţie. SC ABC SA deţine un teren cu o valoare contabilă de 900. preţul de cumpărare a fost de 40.000 u.000 x 90% 36.N: preţ de cumpărare 200.000 La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.Plăţi aferente titlurilor de participare = 40. La sfârşitul exerciţiului N.000 lei Amortizarea în anul N = 200.000 .m. Indicaţi care este.500 lei 22 . Rezolvare: Fluxul net din activitatea de investiţii = + încasări din vânzarea unei imobilizări .10.000 = 12. valoarea reziduală estimată 16.200.

conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu l an şi reestimarea valorii reziduale la 6.875 lei 278.000 u..000 = 92.m.000 .N să fie stabilită la 8 ani. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".m.000 lei.000 u.000 lei Amortizarea anuală în anul N = 92.m.Venituri din investiţii financiare 3.000/8 = 11.000 u.700 lei 23 . metoda de amortizare lineară. furnizori: sold iniţial 1.500/4 = 14. durata utilă de viaţă 10 ani. s-a încasat suma de 3.000 lei. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziţionat pe 01.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an = 480. Dispuneţi de datele: profit net 3. sau 160. Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizări corporale".000 u. reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale.000 lei Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400.000 lei.000/4 = 120.000 lei 900 lei 2.000 lei Amortizarea cumulată după 6 ani = 40. Dispuneţi de următoarele informaţii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziţie 400.000 x 4 = 640. s-au emis şi încasat la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 15. amortizarea anuală = 640. 9.000 lei şi final 8.000 lei. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar.000 lei si final 4. Rezolvare: Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 u.500 x 3 = 34.500 .500 lei şi final 500 lei.000 lei.m.000 lei Rezerva din reevaluare = 640.000 .. valoarea reziduală 8. După 3 ani.300 lei si final 200 lei. Activul va fi amortizat în sistem linear. costul de achiziţie al imobilizării respective este de 100. venituri din investiţii financiare 2. în conformitate cu IAS 16.000 lei După reevaluare.500 lei Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.000 . Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10.8. Conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".m.m.000 = 480.40. cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire. mai puţin amortizarea corespunzătoare (indice = 4).000 lei 276.700 lei.Plata ratei de leasing = 15. stocuri: sold iniţial 10. Rezolvare: Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.000 = 160. Rezolvare: Rezultat net + Cheltuieli cu amortizarea . cheltuieli cu amortizarea 900 lei.6. După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată.000 u. s-a efectuat o plată de 6. calculaţi rezerva din reevaluare realizată în fiecare an. impozit pe profit datorat: sold iniţial 1. Rezolvare: Fluxul de numerar din activitatea de finanţare = + încasări din emisiunea de obligaţiuni .000 .000 u.000/4 = 160.500 lei Valoarea rămasă de amortizat = 100. Indicaţi care este.160. calculaţi fluxul de trezorerie provenit din exploatare.000 lei Valoarea justă = 160.01.000/10 = 40. fluxul de numerar din activitatea de finanţare. Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura amortizării echipamentului.34.000 = 59. clienţi: sold iniţial 6.m.000 lei.000 = 120.000 lei. 277.240.000 x 6 = 240. dividende plătite legate de exploatare aferente anului curent 1.000 lei.500 lei Amortizarea anuală în anul N+4 = 59.275. 6.000 .000 lei.

Dobânda în sumă de 20.000 u.000 u.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u.m. data semnării contractului l ianuarie N. în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300.000 lei 280.000 lei. 284.N o societate a achiziţionat l . Cum se vor reflecta.000 lei . La sfârşitul anului N+2.Diminuarea datoriei cu impozitul . iar la locator 6% pe an. este plătită la data de 31 octombrie anual.000 lei = 52.N31. avans la data semnării contractului 40. amortizabil linear pentru valoarea de 200.N.000 u.000.. pentru perioada 01. Deci se contabilizează venituri din vânzări de 15.m. Societatea ABC achiziţionează un hotel cu durata de viaţă utilă de 30 de ani. 282. valoarea 23 .000 u. redevenţa anuală plătibilă la 31 decembrie 70..m.18. Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Prima reevaluare determină creşterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei.m.m.000 = 67. rata implicită a contractului la locatar 10% pe an.000 lei Recuperarea investiţiei în anul N = 70. In urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obţinut următoarele date: în exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei. precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încă două etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menţinerea nivelului actual de performanţă a activului afectează contul de profit si pierdere.000 u. achiziţionat în anul N. valoarea actualizată a plăţilor minimale 280. Apoi societatea constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în sumă de 3% x 15% x 15. de 12. iar în exerciţiul N+l o reducere de valoare de 120 lei.Dividende plătite legate de exploatare = FNT din activităţile de exploatare 2.000 lei.000 lei 1.000 lei. în conformitate cu IAS 16.000 lei. iar diferenţa de 10.000 lei 2.000 lei l .m. Care este valoarea dobânzii şi a recuperării investiţiei contabilizate la locator la închiderea exerciţiului N. Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30. Se mai cunoaşte că societatea practică un adaos mediu la total vânzări de 15% din preţul de vânzare. La sfârşitul anului N+l. Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Returnarea unor produse nu este un motiv pentru a nu contabiliza venitul din vânzări.Diminuarea furnizorilor . 281. Următoarea reevaluare va determina diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei şi înregistrarea unei cheltuieli pentru depreciere pentru 20 lei. valoarea recuperabilă este de 15. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15. iar amortizarea cumulată. 283.000 x 6/12 = 10.000 lei 2.000 lei.m.000 lei = 18. Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300.100 lei 1.05.m. Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.000 u. dar se cunoaşte că aproximativ 3% din bunurile tranzacţionale sunt returnate. costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului.10. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costului de achiziţie al obligaţiunilor.05 .5 u.100 lei 279. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate şi majorează valoarea activului.m.+ Diminuarea stocurilor + Diminuarea creanţelor . La data de 01.000 u.

000 u.000 . cât şi pentru filiala sa? Rezolvare: Societatea M înregistrează un venit din dobânzi şi o creanţă privind dobânda de primit în sumă de 10.000 = 12. costuri ale proiectului de amplasare 20. N-1 şi N în conformitate cu IAS 16. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor".000 u. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400.m.000 + 20. 287.000 lei.m. metoda de amortizare este cea lineară.000 x 10% x 1/2 = 500 lei. Rezolvare: în exerciţiile N-2 şi N-1. 286.000 .667 lei. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: 23 .m.07.m. Veniturile financiare şi implicit rezultatul financiar al societăţii M cresc cu 500 lei. ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3. valoarea reziduală este estimată la 20. adică (500.20.000 -160.000 + 10. iar rezultatul financiar scade cu 500 lei. ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80. transport pe parcurs intern 10.000) / 6. 285.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2).000 lei.000 u.3.000) / 3 = 108. La sfârşitul exerciţiului N. Rezolvare: La sfârşitul anului N+l valoarea netă contabilă a softului = 18. Jmobilizări corporale".000u.667 288. Societatea F înregistrează o cheltuială cu dobânda şi o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei. amortizarea cumulată până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18. Determinaţi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16.000 lei.m. Societatea M acordă filialei sale F pe 01.m. scont de decontare 2%. în situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost.000 u.000 = 339.. durata de amortizare este de 6 ani. Dacă activul nu ar fi fost depreciat.000 u.. Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12.. Cheltuielile financiare ale societăţii F cresc cu 500 lei.m. comision vamal 3%.m..recuperabilă devine 12.000 u.000 lei pe o perioadă de 4 ani. animalelor şi plantaţiilor 108. Societatea înregistrează o depreciere de 3.000 u.m. iar valoarea reziduală. cu o rată anuală a dobânzii de 10%.000 u. Rezolvare: Costul de achiziţie = 300.m. Valoarea recuperabilă = 15. mijloacelor de transport. Deprecierea nu este modificată în exerciţiul N+2.000 u. Cum va fi afectat contul de profit şi pierdere al anului N atât pentru societatea M. Valoarea recuperabilă = 12.000 14.m. ALFA înregistrează în exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile. la 14. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2. rambursabil în 4 tranşe egale.m. Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+2 = 15. Societatea ALFA dispune de următoarele informaţii cu privire la un utilaj: costul de achiziţie 500. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300.N un împrumut de 10. ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală a acestuia.000 u. La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimează durata totală de utilizare la 5 ani.000 u.000 u. Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500.m.000 + 3% x 300.m.000 u.

000 430.242 lei Costul materiilor prime consumate este de: M2 4. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare: Retratările de omogenizare sunt următoarele: Echipamente tehnologice = Rezerve din reevaluare 20. Din procesul de producţie se obţin.250 lei 3.000 390. MP2 şi MP3. de asemenea.500 lei 27. produsul secundar PS şi deşeul D. MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în Secţia 2. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP l. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.Anul N N+l N+2 N+3 Valoarea justă 420.500 lei 20.000 lei M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2 „Stocuri".600 lei 23 .573 lei 5.500 (+) 20. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului.000 La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D.000 3. PS este tratat pentru a putea fi comercializat.000 1. fără valoare. în Secţia 3.000 Baza fiscală__________________________________400.000 lei 4.000 (+) 1. Rezolvare: Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manoperă directă S2 -leiValoare (+) 292. operaţie în urma căreia se obţin produsul finit PF. Cota de impozitare este de 16%.000 440. Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: în Secţia l. în Secţia 2. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292.242 (+) 4.000 Diferenţe temporare impozabile 20. la Pil se adaugă MP2 şi MP3.871 lei 12. în Secţia 4.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420.200 Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 3.200 289.000 Datorie de impozit amânat: 16% x 20.

iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul.N-01.N. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani.m. GAMA vinde utilajul la 10. Cota de amortizare anuală este de 15%.: 6811 = 2813 50 291.m.000 lei.890 290.890 (+) 4.000 lei. valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.m.m.600 305. Decizia de a ceda utilajul fusese luată înainte de 31.: 6811 = 2813 187.m. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.50 u. utilajul avea o valoare brută de 102.500 .50 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat. Pe 15 februarie N+l.250 (+) 3.m.500 x 15% x 1/2 = 187.000 lei. La 31.000 292.07. La l iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident. Managementul societăţii ALFA nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia.000 lei. GAMA trebuie sau nu să ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce? Rezolvare: Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u. GAMA înregistrează la această dată o ajustare pentru deprecierea utilajului în valoare de 5. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u.m.: 6813 = 2913 512.m. costul acestuia fiind de 20.500 u. O estimare realistă a valorii juste este de 100 u.300 = 512. Valoarea netă contabilă = 2.187.50 Amortizarea pentru perioada 01. acesta este utilizat.m. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.1.500 (-) 27. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3. motiv pentru care la l iulie N se efectuează testul de depreciere. Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u.N este de 2.000 lei.12.573 (-) 5. deoarece societatea ALFA nu doreşte să realizeze schimbul. şi care la 01. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2. iar scăderea preţului reflectă condiţii existente înainte de data bilanţului.01.01 .000 lei.500 .12. amortizare cumulată de 20.m.m.000 lei.07.50 u. La data clasificării.50 u. în aceste condiţii. Deprecierea constatată = 812.Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele care s-ar obţine în condiţii normale) Costul de producţie al produsului finit PF Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 305.12.871 (+) 12.50 = 812.N-31. Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare: Amortizarea pe perioada 01.500 u. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-1 repara.N are o amortizare cumulată de 1.m.N este de 300/3 x 1/2 = 50 u. ALFA contabilizează ajustarea pentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5. La sfârşitul exerciţiului N-1.50 . dar la o capacitate redusă.N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenţionează să-1 cedeze la 15. Potrivit normei IAS 36.000 u. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul 23 .

000 lei. venituri din diferenţe de curs valutar 18.000 lei. Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. venituri din participării la societăţile asociate 8. • cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2.000 77.500 lei 294.2. cheltuieli cu dobânzile 7.000.000. adică avansul plătit.000. vărsământul iniţial 2. Rezolvare: în calculul valorii actualizate a plăţilor minimale se ţine cont numai de fluxurile de numerar sigure. TVA colectată 19.000 Cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor tehnologice imobilizărilor 293. venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2. sunt prevăzute 4 rate de 500 lei. La l septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre: .000 10. ratele anuale şi preţul aferent opţiunii de cumpărare. valoarea reziduală a activului este 600 lei. venituri din vânzarea semifabricatelor 30. cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22.70. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.000.000.000. plătibile în ultima zi a anului.000 + 2. chirii 1.500.000 lei.000.exerciţiului N-1 de 78.333 lei şi . între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. La l septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 = 2913 8.000 lei Cheltuielile administrative = 1. Ce înregistrare se efectuează la l septembrie N.000 23 .500.000.000 .500.500. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.000 lei. prestaţii externe Total Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei): • cheltuieli cu redevenţe.000.000 15.752. Utilajul încetează să mai fie amortizat. cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1.82. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16.000) / 8 x 8/12 = 75.700. Structura costului de producţie prezentată în textul aplicaţiei se referă la produsele finite obţinute în decursul perioadei. • cheltuieli cu personalul 3. -leiValori 32.000.200. Costul vânzărilor = 58.000 lei.500 + 3. cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10.000 20. cheltuieli cu personalul 18. opţiunea de cumpărare se exercită la preţul de 400 lei.000. Rezolvare: Costul vânzărilor reprezintă ieşirile de produse finite în decursul perioadei. ieşiri de produse finite 58. Structura costului de producţie este următoarea: Elemente Materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii. cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32.(82.000 . conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare: La sfârşitul exerciţiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4. Dispunem de următoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50.000 = 6. durata contractului 4 ani. Calculaţi costul vânzărilor şi cheltuielile administrative conform IAS 1.000.000. cheltuiala cu impozitul pe profit 2. intrări de produse finite 77.500.

durata de viaţă a bunului 8 ani.000 lei.000 lei. Rezolvare: a) IAS 17 precizează: „în situaţiile financiare ale locatarului. Conform I AS 17. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar. valoarea reziduală a activului este 50. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. sunt prevăzute 3 rate de 100. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.594 lei. conform I AS 17. durata de viaţă a bunului 8 ani. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. pentru fiecare exerciţiu contabil. precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30. b) Calculul VAPML: c) Conform IAS 17. vărsământul iniţial 7. metoda de amortizare este lineară.13 lei 295. durata contractului 3 ani.000 lei.711 lei Activ = Datorii din contracte 265. Min (417. Min (280.000 lei. 265.000 lei. înregistrarea contabilă efectuată de locatar. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. durata contractului 3 ani.738 lei. un contract de locaţiefinanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară".738 lei. 402. vărsământul iniţial 2. Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar.711 lei) = 265.567 lei 23 . valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.000 lei.711 de locaţie-finanţare 296.000 lei. plătibile în ultima zi serviciului financiar. Rezolvare: a) Calculul VAPML: b) Conform IAS 17.=3. Precizaţi. sunt prevăzute 3 rate de 150. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N.594 lei. valoarea reziduală a activului este 40. plătibile în ultima zi a anului.858.567 lei) = 402.000 lei.

50. bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului.567 lei .Valoarea reziduală = 402.d) Valoarea amortizabilă = Costul .000 lei = 352.567 lei e) Conform I AS 17. în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani. 23 . amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului. în caz contrar.

983 456. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60. astfel: Data Flux de Dobânzi Rambursarea capitalului Capital rămas trezorerie datorat 01.N 456.000 260.796 lei 91.555 216.019 lei b) Conform IAS 17.223-130.204 = 108.019 lei c) Conform IAS 17. în situaţiile financiare ale locatarului.69.445 = 130.796 347. Intre o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.668 0 d) Valoarea amortizabilă = 456.445 200.Amortizarea anului N 297.000 lei.000-43.N: % = Datorii din contracte de locaţie-finanţare Cheltuieli cu dobânzi 3.12. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20%.019 lei 2.668 203. durata de viaţă a bunului 8 ani.019 lei Amortizarea anului N 1.000 660.019-108.668 x 20% = 43.12. La data încheierii contractului: Activ = Datorii din contracte de locatie-finanţare 456.204 lei f) La sfârşitul anului N.000 200.12. sunt prevăzute 3 rate de 200.000 456.019x20% = 91.806 lei. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 lei = 386.N+1 31.204 200. durata contractului 3 ani.019 lei .796 = 347. în situaţiile financiare ale locatarului figurează: 23 .70.334 260.000 lei. Min (461.000 lei. la sfârşitul anului N.806 lei.01. Prezentaţi. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.019 456.252 lei Conturi la bănci 200.223 x 20% = 69.000-91. 456. Rezolvare: a) Calculul VAPML: =456. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461. conform IAS 17.555 = 216. plătibile în ultima zi a anului.019 31.N 31.334 = 216.12. valoarea reziduală a activului este 70. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.000 lei 108.019 lei) = 456.000 .N+2 Total 200.223 347. Plata redevenţei la 31. Amortizarea anului N: Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48.

Min (280.N Total la 31. vărsământul iniţial 2.204 lei. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.000 lei.019 lei . Societatea A deţine 20% din acţiunile unei societăţi B. contabilizate la locatar la închiderea exerciţiului N. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. Care este valoarea dobânzii si a rambursării privind capitalul datorat.000 100.000 lei.629 = 190. Rezolvare: L Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B un procent majoritar de 70% şi indirect în C un procent de 40%. datorii din contracte de locatie-finanţare = 456.711x10% = 26.000 = 263. plătibile în ultima zi a anului.711 263. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.12.000 lei. durata de viaţă a bunului 8 ani.01.711-73.01. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.N Avans 2. II. în conformitate cu IAS 17? Rezolvare: a) Conform IAS 17.000 100.082 299.796 lei = 347. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280. valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing 265.48.12. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91. cheltuieli cu amortizarea 48. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.711 lei b) Conform IAS 17.223 lei. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%.371 2. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%.738 lei. • în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare. Rezolvare: 23 . 265.371 = 73. deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C în proporţie de 40%.• în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456.108.711 265.738 lei.711 lei. 300.000 lei.629 = 75.629 Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat Capital rămas 265.371 26.711-2.000 263.711 lei) = 265. valoarea reziduală a activului este 40.N 31.629 2.252 lei.252 lei = 407.000-26.767 lei.019 lei . 298. care deţine 90% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. sunt prevăzute 3 rate de 100.000 + 73. astfel: Data 01. Societatea A deţine 70% din acţiunile unei societăţi B. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. durata contractului 3 ani. în situaţiile financiare ale locatarului plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei. care deţine 40% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.N 01.

I. Procentaj de control: Societatea A nu controlează în mod exclusiv societatea B. Legăturile dintre patru societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societăţile B. Rezolvare: Societatea A în B în C Direct Indirect prin B Total în C De control 70% 10% 80% 10% + 80% = 90% Procentaj De interes 70% 10% 70% x 80% = 56% 10% + 56% = 66% 303. C şi D. II.8% 302. Rezolvare: 24 . iar indirect în C. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%. 301. de 0%. deci procentul de control deţinut direct în B este de 20%. Rezolvare: Societatea A în B în C în D De control 60% 70% 90% Procentaj De interes 60% 60% x 70% = 42% 42% x 90% = 37. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.

25.000 lei: 2133 = 404 350. rabat primit de la furnizor 2..m. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 lei.m.m.m.000 u.000 u. 25.000 lei . specializată în producţia ciocolatei. 653.. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică.înregistrarea achiziţiei: 2131 = % 404 1513 446 683.m. Ca atare..) 10.m.000 u.000 u. Rezolvare: a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului. Costurile legate de începerea utilizării noului echipament 25.000 u.500 u. 5. costuri generale de administraţie 6.000 u. care va fi recunoscut separat.000 u..000 u. + Costurile estimate cu demontarea activului = COST .. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.m.m. La data de l ianuarie anul N. 36. comision vamal 500 u.. + Taxe vamale 5.500 u.000 u.000 u.m.000 u.m.. 305.m.000 u. .m.m.m.m. -2.m.000 u.000 u.200 u.000 lei.000 u. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30. societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de transport 36. Preţul unui motor este de 150.m.m.000 u.000 u.000 u.000 u.m. 49. respectiv 500. costurile fiind de 13. taxe vamale 5. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.. cu durata de viaţă de 50 ani. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.m.000 lei = 350.000 u. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment.500 u. Calculaţi.m. o societate comercială nou-înfîinţată. conform I AS 16.000 u. .000 u.m. conform IAS 16. Costurile de demontare estimate recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.m.150. Rezolvare: Preţ de cumpărare 500.m.m. 42.m.000 u. costuri de instalare 49..2. Perioada de instalare şi montare a durat două luni.m. 683.000 u. iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2. + Comision vamal 500 u. achiziţia şi amortizările corespunzătoare. costul si precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.m. în vederea achiziţiei.000 u.000 lei 24 .Societatea A De control în B în C Direct Indirect prin B Total în C 40% 40% 20% Procentaj De interes 20% 40% 20% x 50% = 10% 40% + 10% = 50% 304.000 u. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18. a importat un echipament în valoare de 500.m.m.m. TVA plătită în vamă l .000 u.m.m. cheltuieli cu reclama 20. Contabilizaţi.000 u.m.

632 lei = 714.000 lei 290.000 lei: 50 ani = 7.000 lei.000 lei.000 lei 10.368 lei : 5 ani 800.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 510. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei.100 + 2. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani -Cheltuielile cu cedarea Valoarea amortizabilă = Costul . rata anuală de creştere a preţurilor l %. Conform cărţii tehnice.500 rotaţii.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 610. şi 150.000 lei.000 lei -100. De asemenea.000 lei 800. adică 350.368 lei 5 ani 142.000 lei. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Valoarea de piaţă actualizată în funcţie de indicele de inflaţie Valoarea amortizabilă = Costul . mărimea amortizării cumulate. luna 4 = 2. Calculaţi. luna 3 = 2.000 10. Calculaţi. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.200 rotaţii.000 lei = 610. luna 2 = 1.000 lei : 25 ani 800.500 + 2.000 lei b) Amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite. luna 5 = 3. conform IAS 16. acesta este garantat pentru 200.000 lei 306.000 lei pentru motor: 6811 6811 = = 2813 2813 7. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. conform I AS 16. Calculaţi.100 rotaţii. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1.2131 = 404 150. cheltuielile cu cedarea 100. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei pentru aeronavă. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani Valoarea amortizabilă = Costul . Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este 290.000 lei 309.000 lei -290.500 + 3.000 lei = 190. conform I AS 16.000 lei -85. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. amortizarea anuală.000 lei = 5 10. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. amortizarea anuală.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 714.000 lei. Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este 90.000 lei 800.000 lei 308. conform IAS 16. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna l = 1. amortizarea anuală.200 + 1.000 rotaţii.000 lei 5 ani 102.000 rotaţii.000 lei : 5 ani 800. el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani este 290.000 lei 25 ani 24.000 lei -190.000 lei: 15 ani = 10.874 lei 800.500 rotaţii.000 lei 290.300 rotaţii 24 . Calculaţi. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.400 lei 307. respectiv 50 ani si 15 ani.000 lei.

000 lei: 6811 = 2811 16.000 lei.80.000 u.000 rotaţii 0. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1.000 u. valoare reziduală nulă. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2. La data achiziţiei s-au efectuat lucrări de restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni. Rezolvare: . urmând a cultiva roşii. . Durata de viaţă utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani.000 lei. Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotaţie a culturilor.m. adică 2010. activitatea de service se realizează timp de 3 ani începând cu anul N.m. profitul societăţii va creşte cu 4% în următorii 5 ani.000 u.000 u.0515 500.000 u.000 lei 200. costul lucrărilor fiind 80. 2. Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200. durata de viaţă utilă 5 ani. durata de viaţă utilă rămasă = 7 ani + l an (anul 2010) = 8 ani.000 lei 80. Ca urmare a vânzării pepenilor.300 rotaţii : 200.m. Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2009 = 200.achiziţia terenului: 2111 = 404 . mărfuri în valoare de 100 lei.m. Contabilizaţi. Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120. Rezolvare: 1.000 u. Calculaţi. Dar această informaţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent.000 lei: 5 ani = 16. la data de l ianuarie 2008. / 5 ani = 40. conform IAS 16.000 lei 312.000 lei 25. Amortizarea anuală pentru anul 2008 = 200. amortizarea aferentă anului 2010. estimarea duratei de viaţă utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2010.000 lei incluzând în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 150 lei. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 u.01 . în cazul de faţă. 2. 311.000 rotaţii Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0.recunoaşterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 500.N.m. conform I AS 16. după 2 ani de la vânzare. = 120.. Prin urmare.000 u. Amortizarea anuală pentru anul 2009 = 200. Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decembrie 2010. iar 40%. Rezolvare: 1.m. Să se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri". vinde unui client.0515 x 500.m.m. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 24 . / 8 ani = 15.Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului de aerisire: 10. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. O societate achiziţionează 20 ha de teren la costul de 500. achiziţia şi amortizarea.750 lei 310. Tranzacţia 1: 1.m. 3. pe data de O l . 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creştere a beneficiilor: 80.m.000 lei .1. / 5 ani = 40.000 u.000 u.

O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1.N. încasată la 31 decembrie N.2 lei.56.875 lei = 43.125 lei): 47X 2.1. mărfuri în valoare de 100 lei. după 2 ani de la vânzare.N. pe data de 30. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri".Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat de: 100 lei .2.000 lei 150 lei = 766 28. cumpără.07.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56. vinde unui client. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.2. să se contabilizeze operaţiile de mai sus.875 lei = 43.000 de obligaţiuni. Rezolvare: 1. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. începând cu anul N.875 lei 43.125 lei 24 .10 lei) x 60% = 28. La sfârşitul exerciţiului N. 2.125 lei 1.875 lei 43. Tranzacţia 2: 2. pe data de 01. preţul de achiziţie 1. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei .875 lei .1. Tranzacţia 2: = 766 28. La sfârşitul exerciţiului N.01 . timp de trei ani se recunoaşte venitul din lucrări executate şi servicii prestate pe baza formulei: 472 = 704 50 lei 313. Tranzacţia 1: 1. o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56.125 lei l . dobânda anuală este de 30%. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. un număr de 1.125 lei): 47X 2. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. o parte din veniturile necâstigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. In momentul vânzării: 5121 = % 7583 472 2.10 lei) x 60% = 28. iar 40%.875 lei .56.125 lei 2.2.150 lei 2.

valoare nominală 1.m.m. +1.m.2 u.30 iulie (7 luni): 1.000 titluri. în cursul anului N.m. legate de activitatea de exploatare.m.330 u. . preţ de cesiune 900 u.600 u.31 decembrie (5 luni): 1./titlu.m.m.m.m.6 u..400 u. + încasări din majorarea capitalului social +800 u.m.m. preluate în leasing financiar. partea neeliberată 400 u. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare. şi contractează un credit bancar pe termen lung de 1.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.m.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.m. majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1. -240 u. în cursul anului N..m./titlu.Plata anuală a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung = Flux de finanţare -300 u.m.m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. + încasări din vânzarea calculatoarelor + 1.450 u..000. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u. valoare matematică contabilă 0..m.9 u. 24 . plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. din care numerar dobândit 400 u. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii + încasarea împrumutului acordat filialei + încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei .m. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflate în dificultate financiară de 850 u.200 u. achiziţionează o filială de 1.m. achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2.Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar .. +810 u. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA). valoare nominală 0.m.m. preţ de rambursare 1.Veniturile din dobânzi pe perioada l august .m. conform IAS7.. Flux de finanţare . din care 600 u. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară.. plăteşte rata anuală de leasing financiar de 50 u. rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni. vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală. preţ de emisiune 1.m. = Flux de investiţii +1.000 u. din care 100 u. vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.m. restul achitate pe loc. Flux de finanţare + încasarea împrumutului obligatar +900 u.400u.m. rata dobânzii 30%.m..1 u.1.2 u.000 u.m. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie . valoare nominală l u.m. preţ de rambursare 1.m.9 u.200 u. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1. 315.m.1 u.m. preţ de emisiune 0. primind un scont de 5%.Rambursări de împrumuturi obligatare . o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă de 700 u../titlu. 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei 314. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. -1.m.. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare. şi le încasează. preţ de emisiune 0. -1./titlu.. +300 u.. -50 u.m.Plăţi privind achiziţia autoturismelor = Flux de investiţii +700 u.m.m.000 titluri. = Flux de finanţare +600 u.m.m.m.Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar) .Plăţi de dobânzi şi dividende .m.m. conform IAS7.Acordarea unui împrumut filialei -850 u. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii .530 u.8 u.100 u. încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. şi dobânda aferentă de 300 u.800 u. -1.m.

055/2009. înregistrări contabile la sfârşitul anului N+l: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6. La sfârşitul anului N+l. iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc.1.569.2 lei Provizion necesar 1.2 lei Deci provizionul va fi majorat cu 5. Precizaţi înregistrările contabile aferente anului N. provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4.8 lei 6812 = 1511 3.8(2) Sc 1.856.4 lei Deci provizionul va fi diminuat cu 2.2 lei 2.569. provizionul existent a rămas fără obiect şi va fi anulat prin reluare la venituri: D 1511 618. în mod similar.4 lei = 3.8 (3) 317. 3.2 1511 = 7812 5. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă.712.2 lei 6812 = 1511 2.8 lei: 1511 = 7812 618.475. în exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse.188 lei x 40% = 2.2 (1) 3. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs. 3.188 lei x 90% = 5. Rezolvare: 1. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N. conform OMFP nr.4 lei Provizion necesar 5. La sfârşitul anului N.188 lei. La l ianuarie N. probabilitatea de pierdere se estimează la 90%.800 lei. înregistrări contabile în cursul anului N: 24 . TVA inclusă.800 lei 4. în anul N+3.475.600 Se 2.4 lei = 618. procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5.055/2009.2(1) Provizion existent 1.475.712.500 (1) C Si la 01. Rezolvare: D 1512 2.856. Plata amenzii: 6581 = 5121 5.475.475. O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.600 lei.856. înregistrări în anul N+2: Provizion pentru litigii necesar=Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.856. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri.856.856.712. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3. procesul nu este terminat. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni.500 lei. înregistrări contabile în anul N+3: 4.569. societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%.2 lei C 2.2 lei Situaţia în contul 1511 este: D 1151 618.8 (2) Sc 5. înregistrări contabile la sfârşitul anului N: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6. Anularea provizionului: Concomitent cu plata amenzii.8 lei 3.2 lei .316. la sfârşitul anului N+2.01. N+2 şi N+3 conform OMFP nr.500 lei/produs.569.2 lei .475.188 lei x 30% = 1.8 lei 4.2.4 lei Provizion existent 2. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.N-1 4.569.1.4 C 2. N+l. 100 1.1.

2.000 titluri.500 lei 2. şi le încasează.m.m..100 u. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 2. 5121 800 u. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 1512 = 7812 2.m. Rezolvare: 1.m. + 800 u.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare + încasări de dobânzi şi dividende legate de investiţii Flux de finanţare . încasarea contravalorii împrumutului obligatar: % = 161 1.000 u.m.1.500 u. conform I AS 7. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2. Precizaţi înregistrările contabile şi determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare.m. 3.m.100 lei 9. Fluxurile de numerar se prezintă astfel: Flux de investiţii .600 lei 7. preţ de rambursare 1.9 u.m.600 u.000 u.m.500 lei 318.500 u.100 u. din care 30% eliberate şi achitate imediat.400 u. restul neeliberate. acordă filialei sale un împrumut de 850 u. legate de activitatea de exploatare.400 u. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350 u. preţ de cesiune 2.2..8 u.000 u.450 u..500 lei.. 2. din care 200 u. legate de activitatea de exploatare.m. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650 u. preţ de emisiune 0.2. 1. în cursul anului N.m. rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u.m. + 1. şi încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. din care 100 u.m.500 lei: 6812 = 1511 2. + 250 u.m.m.m.400 lei 4.600 Iei Provizion existent Provizion necesar Deci provizionul va fi majorat cu 9.m.600 lei . valoare nominală 0.100 lei = 7. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: Specificare 60% din TV vândute nu vor avea defecte 36% din TV vândute vor avea defecte minore 4% din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL Calcul 60% x 0 lei 36% x 30 produse x 500 lei/produs 4% x 30 produse x 3.m.m. 1.m..Rambursări de credite bancare pe termen lung + încasarea împrumutului obligator . 169 200 u.Plăţi de dobânzi şi dividende legate de finanţare . 1.S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.300 u.. .m.m.m.1..m. 4.000 u.m.200 lei 9.m. 24 .500 lei/produs Cost 0 lei 5.m. Pentru preţul de vânzare: % = 7641 5121 269 2. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 2.000 u. Vânzarea acţiunilor: 2. . 600 u.

în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.m.000 de obligaţiuni. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.m. după 2 ani de la vânzare.m.000 u. 3. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2.m.1. pe data de 0l.m.01. Rezolvare: 1. restul neeliberate. (2) Cum pără. 300 u. achitate pe loc.m. 2. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 1. 150 u. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.m. dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. şi le încasează.75 lei = 431. 24 . Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 1. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. 1.. 700 u. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u.25 lei. Tranzacţia 1: 1.000 lei . Vânzarea acţiunilor: 2. conform I AS 7. preţ de cesiune 850 u.Acordarea de împrumuturi filialei = Flux de investiţii .m.1. 700 u. pe data de 30.. iar 40%.m. -500 u.m.000 u.100 u.Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport + încasări de dobânzi şi dividende = Flux de numerar din activitatea de investiţii -300 u. un număr de 1. Pentru preţul de vânzare: % 5121 269 = 7641 850 u. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi valoarea totală a veniturilor curente la 31 decembrie N.m.m.m. achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u.000 u.2 lei.m. +150 u. restul fiind preluat în leasing financiar.850 u.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare . 320.m.000 lei. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de l .. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.N. din care 30% eliberate si achitate imediat. = Flux de finanţare + 50 u.m.N. -470 u..m.m.m. mărfuri în valoare de l . precizaţi înregistrările contabile şi calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii. .2.07. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde: . preţul de achiziţie 1. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u. Rezolvare: 1. +180 u. din care 500 u.m.m. 319.568.

Dobânda aferentă perioadei l ianuarie .75 lei + 766 (281.75 lei 431.25 lei): 47X 2. Tranzacţia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1.25 lei 24 . (2) încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l .300 lei. Rezolvare: 1.75 lei .000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.200 lei = 766 281.25 lei): 4111 = % 707 47X 1.75 lei 431. Tranzacţia l: 1. anul N+l . Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568. pe data de 01.75 lei = 431. durata de realizare 3 ani. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi cifra de afaceri netă în anul N. Veniturile curente la sfârşitul anului N cuprind: • 707 568.000 lei 568. iar 40%.000 lei . condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.400 lei. costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N .100 lei) x 60% = 281.25 lei 1.2. anul N+2 .75 lei 100 lei) x 60% = 281. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. după 2 ani de la vânzare.25 lei Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat (1. mărfuri în valoare de 1.000 lei.25 lei = Total venituri curente 975 lei 321.30 iulie (7 luni): 1.1.25 lei): 47X 2.000 lei. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.568. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 300 lei 125 lei 175 lei = 766 281. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.000 lei 568.2.4111 = 707 47X % 1. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.25 lei + 125 lei)_______________406.01.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.N.500 lei.25 lei 1. 5121 = % 766 506 3.

m.000 = 320.75 lei 322.200. Rezolvare: .00 lei = Cifra de afaceri netă 818. Amortizările cumulate reevaluate: 200. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. Rezolvare: .costul imobilizărilor şi amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.000 u. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.75 lei + 704_____________________________250.recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei şi restaurarea amplasamentului: Instalaţii = Provizion pentru 10. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.): Instalaţii = Furnizori de imobilizări 320.5 900.m. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al construcţiilor: 800. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.000 u. 25 . instalarea şi probele facturate de furnizori 20.000 dezafectarea imobilizărilor şi alte acţiuni similare Costul iniţial al instalaţiei este: 320. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.5 = 1. societatea X a achiziţionat o instalaţie în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.000 u.000 - .m. Să se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.000 = 704 250 lei .m. prin contractul de licenţă.m.000 u. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată la 10.000 u.m.recepţia utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300. Pe data de 15 decembrie N.m.000) = 1.000 u. şi sunt amortizate pentru suma de 200. 900.000 + 20.000 u.se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor: 200.000 + 10.000 x 1.m.000 u.000 u.000 400. cheltuieli cu transportul. 323.m.5 = .000 = 330.000 / (800.000 u. Cifra de afaceri cuprinde: ● 707 568. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900..000 u.m. Presupunem că.Venituri recunoscute în anul N 4111 3. 324.000 300.m.m.000 u.m. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Construcţii = % Amortizarea construcţiilor 100. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800.000 x 1.000 u.000 Rezerve din reevaluare 300. societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalaţia şi să restaureze amplasamentul. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute şi a amortizării cumulate.m.

000 u.000 b) Reevaluarea construcţiilor: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 si N: 2 ani x 225. .000 u.000 = 180.000 . Să se contabilizeze pierderea la 31.12.Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.N-2.12.N.m.000 u. La 31. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300.m.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor. Provizioane = Venituri 36.12. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.000 .12.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.000 u.N: 225.000 u.m. La 31.000 325.000 300.12.N-2.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l O ani.12.75. Să se contabilizeze pierderea la 31. societatea a constatat o pierdere de 75. Rezolvare: La 31.45. mijloacelor de transport.m.12.m.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.000 Sold final debitor 900.N în conformitate cu IAS 36. . care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.000 u.000 = 225.m.12.N: .000 u.12.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor.m.N în conformitate cu IAS 36.000 u.).000 u.m.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u. .m. La 31.000 u.000 u.000 = 240.m.12. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u. imobilizărilor mijloacelor de transport. (egală cu valoarea recuperabilă). Rezolvare: a) Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200. 25 . societatea a constatat o pierdere de 75. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.m. Presupunem că la 31. Analiza situaţiei la 31.N.000 u.12. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete. animalelor şi plantaţiilor 326.12.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior de preciat: 300.000 u. La 31. Presupunem că la 31. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. /10 ani = 45. Diminuarea pierderii cu 36.m.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 D Sold iniţial b) Construcţii 200. /10 ani = 30.000 C a) 800.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.m.m.000 u.m.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.: Cheltuieli = Provizioane 75.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.2 x 30.000 . Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.m.

25 . amortizarea cumulată 4. Presupunem că valoarea justă devine 13.000 . la 31. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.000 . Să se prezinte înregistrările contabile la 31.12.m.000 u. întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 u.000 u. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.000 u.000 .m.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.000 u. Rezolvare: La 31.200 u. La 31.m.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.12.12.000 u.N şi 14.: Cheltuieli = Provizioane 75.(25.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (26.m.12.000 u. ştiind că societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea Imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 .m.recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.12.25.000 u.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.N.m. imobilizărilor mijloacelor de transport.m.anularea amortizării cumulate. societatea 1-a închiriat altor societăţi..45. La 31.000 u.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor. .N+1. / 10 ani = 45.000 u. Până pe l august N. mijloacelor de transport. .300 u.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 700 328.m. valoarea contabilă a utilajului devine: 300. estimată la 25.000 = 225. la 31. / 10 ani = 30. animalelor şi plantaţiilor 327.12.000 .12. De la data punerii în funcţiune.12.).000 u.. Ca urmare. Provizioane = Venituri 60.m.m.75.12.N: 225. activul este evaluat la valoarea sa justă.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255.N: .). Analiza situaţiei la 31.m.000 u.500 u.000 u.12.N+1.000 = 180.12.000 u.N+1. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14.m.m. .m. valoarea de intrare 10.m.000 = 240.000 u.m.m. Pe l august N.300 .valoarea contabilă netă a utilajului la 31. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe l iulie N. valoarea justă a imobilului este de 26.N se contabilizează următoarele: . în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare".m.N şi la 31.000 u.m. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări..000 500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament La 31.m. imobilul a fost amortizat pentru 500 u. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240.N-2 se înregistrează pierderea de 75. pierderea maximă care poate fi reluată este de 60.000 u.2 x 30.Rezolvare: La 31. imobil care se află în proprietatea sa.m. astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.

000 .12.) 9. evaluat la valoarea justă.12.12. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.000 500 700 14. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.000 4.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (14.m.recunoaşterea imobilului de plasament.(10.500 8.m.13.000 4.200 .N în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.200 54.. care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere: 25 .700 Rezultă o pierdere de valoare de 53.N+1. La 31.500): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 329.000 . Rezolvare: Testul valorii minime dintre cost şi valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc.N şi la 31. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Cost de achiziţie (în u. luat separat.12.000 53.12. în conformitate cu IAS 40.51.4.500): Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament La 31.000 6.Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N şi evaluarea acestuia la 31.500 8.m.000 .000 8.000 .000 Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare. Rezolvare: Schimbarea clasificării imobilului la l august N generează următoarele înregistrări contabile: . Să se evalueze stocurile la 31.700 = 1.N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.000 5. valoarea stocului în bilanţul de la închiderea exerciţiului N este: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare (în u.) 10.000 8.300 32.000 30.N.12.000 30.) 9.13. Ca urmare.200 51.m. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.000 .000)] ca elemente de capitaluri proprii: Imobile de plasament = % Clădiri Rezerve din reevaluare La 31.anularea amortizării cumulate.000 Valoare de piaţă (în u.300 u.

Se estimează o durată de utilizare de 5 ani. 100. valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320. şi . iar metoda de amortizare este cea lineară.000 0.000 120. înregistrarea amortizării echipamentului: 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor.870 N+2 N+3 N+4 80. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.610 N+l 55.000 u. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.pe seama cheltuielilor: 20.000 u.m.Cheltuieli = Provizioane pentru deprecierea stocurilor privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 1.m.m. La închiderea exerciţiului N.m.000 500. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: în exerciţiul N: 1.000 lei.000 lei..000 20.000 u.m.000 u. Să se efectueze testul de depreciere a terenului si să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu IAS 36. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani Flux net Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1+0. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000 25 .000 lei.000 .756 0. la 290. TVA 24%.000 u.300 330.180.000 u. între timp (din N-2 până în prezent). iar valoarea de utilitate.658 La sfârşitul exerciţiului N+l.000 lei.m.000 u.700 45.000 0.000 lei.000 = 170.850 132.760 324. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor".15)' Flux net actualizat 47. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20. Aceasta se înregistrează astfel: . valoarea recuperabilă a terenului este 180.300 98. Achiziţia echipamentului: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2..000 150.m.m.000 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 331.000 u. Rezerve din reevaluare = Terenuri Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = 150. Pierderea de valoare = 350.000 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 404 Furnizori de imobilizări 620.pe seama rezervei din reevaluare: 150. Rezolvare: Valoarea contabilă a terenului = 350. La începutul exerciţiului N.000 0. Valoarea recuperabilă a terenului = 180.572 Valoarea de utilitate 175. a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la 350.

valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300. valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.610 .000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.000 .000 lei = 320.457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.000) = 320.Valoarea recuperabilă = 400.000 lei şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10. 332.000 .000 x 2 = 300.000 lei.000 = 400.000 100. nu se va relua întregul provizion de 75.000 lei Apreciere de valoare = 320.100.243.000.000 lei.000 lei. întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100. Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 75. după reluarea deprecierii. 320.390 lei. Altfel spus. La începutul exerciţiului N.000 .390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost . Prin urmare.. iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei..Ajustarea pentru depreciere = 500. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avuto dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. La sfârşitul exerciţiului N+l se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.000.81.3.000 -300.000 = 280.153 2. Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 81. = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 56.610 lei Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă .543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizio-nului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+l: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324. TVA 24%... ci 56.000 .610 lei în exerciţiul N+1: 1.Amortizare .000 nu se contabilizează.. 324.457 = 76.543 lei.20.000 lei Valoarea recuperabilă = max (290.153 lei 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor.610 lei Valoarea recuperabilă = max (280.75. cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.000 .100.324. preţul de vânzare estimat este de 150.000 lei Valoarea de utilitate = 290.543 Din motive de prudenţă plusul de valoare de 20. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.000 lei.000 lei Valoarea de utilitate = 324. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: In exerciţiul N: 1.390 = 324.610) = 324.000 . La sfârşitul exerciţiului N+l..153 = 243.610 = 75.610/4 = 81. Dacă deprecierea nu ar fi existat. La sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. Achiziţia mărfurilor: 25 .

000 ..12. adică 80. 333. potrivit IAS 2. societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 .000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10. Costul activului = 100.000 = 120. 120.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150.000 lei Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+l = O lei Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.000) = 100.N.000 lei Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. 25 .000 lei.000 nu se contabilizează din prudenţă. 80..000 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 394 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 10. La sfârşitul exerciţiului.000 24. stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea.000 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. La 31. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+l: La sfârşitul exerciţiului N+l stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea realizabilă netă: Costul activului = 100..000 lei.30.000 lei = 120. Plusul de valoare de 20.000 = 80.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor.000 lei.000) = 80.000 20. Prin urmare.000 Valoarea în bilanţ a stocului va fi min (100. Pe 15 ianuarie N+l.100.% 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 124.000 lei Deprecierea contabilizată deja = 20.000 lei.000 100.000 lei Valoarea realizabilă netă = 90. = 7814 20.000 2.000.000 lei şi a înregistrat. societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000 . Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100..000). durata de viaţă economică estimată: 5 ani. ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N? Rezolvare: Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului cu 80. 334.000. 80.10.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000 lei. iar deprecierea aferentă exerciţiului N este de 20.

01. obiectul contractului: utilaj.000 / (l + 0.000 lei.- data începerii contractului: l ianuarie N. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%.053 Rambursarea de datorie 3 = 1-2 4.000 25 .000 / (l + 0.495 5121 Conturi la bănci în lei 4.000 6.000 Dobândă 2 = 4 x 12% 3. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.01 .000 / (l + i)2 + 10.12. sunt prevăzute un avans de 4.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate.000 lei (+) Preţul de opţiune =___________________2.000 / (l + i)3 + 2. achitabile în ultima zi a anului.000 / (l + i)1 + 10.12.000 10. Tabloul de rambursare a datoriei Data 0 01. valoarea reziduală este estimată la 5.000 / (l + i)3 = 4. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.12)3 = 29. Valoarea justă = 31.3.000 lei fiecare.000 / (l + 0.000 lei. rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%. La 31.12)3 + 2.442 18.442 25. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.000 lei (=) Plăţi minimale = 36. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.000 = 30. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.000 lei.N se înregistrează: a) Primirea bunului în leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice = 167 29.12)2 + 10.000 / (l + i)3 b) Plata avansului: 167 = Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 2.947 Soldul datoriei 4 = 4 anterior .577 .01.000 + 10.12)1 + 10. La 01.442 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.577 lei Plăţile minimale includ: Avansul = 4.3 29.N Flux 1 4.N 31.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.000 lei (+) 3 chirii x 10.577 lei. Altfel spus. Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuaţie.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10. valoarea justă a utilajului: 31. iar valoarea ei este de 2.000 lei Plăţile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%: Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4. unde i este rata căutată: 31.N 01.000 + 10.000 / (l + 0.

.558 7.durata de amortizare este: • durata de viaţă economică.805 25 . rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.12. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă. sunt prevăzute un avans de 5.000 lei fiecare.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă: 2678 = Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci = 2678 Alte creanţe 5.000 = 24.000 2.442/5 = 4. pentru un bun luat în leasing financiar: .000 lei.714 2.442 lei).000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 10. 335.000 6. La 0l.000 0 X % = 5121 Conturi la bănci în lei 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile 3. dacă va avea loc transferul de proprietate. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%.286 6.N+2 31. Conform IAS 16. valoarea amortizabilă este 29.000 36.714 2. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. data începerii contractului: l ianuarie N.888 lei. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani. valoarea reziduală este estimată la 5.947 3. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. Amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.442 10. în consecinţă. achitabile în ultima zi a anului.N+2 Total 10.12. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-fînanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani. iar valoarea ei este de 3. obiectul contractului: utilaj.N+1 31. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.781 8.01.000 2131 Echipamente tehnologice 29.442 5.12. valoarea justă a utilajului: 29. în exemplul nostru. • cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate.888 Amortizarea imobilizărilor etc. este foarte probabil transferul de proprietate.31.000 lei. 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 4.219 1. chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului.000 29.805 lei.valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru.000 2.053 10. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.

195 Rambursarea investiţiei nete 3 = 1-2 5.805 = 8.779 1.N+2 Total 5121 Conturi la bănci în lei 1 % 10.526 11.000 = 3.305 3. sunt prevăzute un avans de 5.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.în lei imobilizate / Contracte de leasing financiar 2.805 lei Dobânda aferentă contractului = 38.000 0 X 0 01.000 + 3. valoarea reziduală este estimată la 5.805 Soldul investiţiei nete 4 = 4-3 29.000 .N 01. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 29.000 29.000 3. iar valoarea ei este de 3. iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%.317 lei. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.12. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani. valoarea justă a utilajului: 29.12.12. achitabile în ultima zi a anului.279 7.01.721 Venituri din dobânzi 336. La 01.N+1 31.721 2.805 = 5.0007(1+i) 3 Din această ecuaţie se determină i.000 lei Investiţia netă = Valoarea justă = 29.01.N 31.000 6.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie şi partea de dobândă.000 + 10.000 lei fiecare.000 / (l + i)3 + 3.695 8. obiectul contractului: utilaj. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.279 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 3. precum si algoritmul de calcul al ratei de 10%.000 lei. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.01.805 18.805 lei.000 2678 6. Investiţia brută = 5. data începerii contractului: l ianuarie N.N încasarea primei chirii.305 3.000 + 3 x 10.29.221 8.195 lei Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 15% 5.000 = 38.000 10.N: 25 .000 / (l + i)2 + 10.805 24.000 / (l + i) + 10. s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.N+2 31. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%. La 31.000 10. de 10.12.12.000 lei.000 10. care în cazul nostru este 15%.000 38.N 31. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.

712 1.12. cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului.122 27.000 120.834 11.000 400.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie. inclusiv cheltuielile directe.183 5.N 31.000 7.288 8.122 19.017 8.000 60.712 320.N+1 31. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 20.000 3.0007(1 + i)2 + 10.000 10.0007(1 + i) + 10. La 31.000 10.817 3.0007(1 + i)3 + 3.01.000 100. N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 5121 Conturi la bănci în lei = 10.000 % 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 337.12. de 10. Astfel.878 Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile directe 3 = 1-2 5.12.000 32. aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă si au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).01.N+2 31. ci diminuează veniturile din dobânzi.N 31.983 1.000 10.000 subvenţii pentru investiţii) 75.000 38.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din noi emisiuni de acţiuni Clienţi la 01.000 Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 10% 2.000 300.000 26 .122 = 5.N Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Venituri în avans la 31.000 0 X 5. N Furnizori de stocuri la 31.12.817 3.000+ 10.12.N+2 Total Flux 1 5.000 500.000 1.122 Soldul investiţiei nete plus cheltuielile directe 4 = 4-3 32. 2678 = 2131 Echipamente tehnologice 32.000 7.12.N încasarea primei chirii.288 2. 01.N 01. care în cazul nostru este 10%. Tabloul de recuperare a investiţiei Data 0 01.700. şi partea de dobândă.122 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 2. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32.000 7 ( 1 + i)3 Din această ecuaţie se determină i.000 900. 01.000 (din care 240.12.a) Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform I AS 17 revizuit.

580.000 (+) Variaţia veniturilor în avans din exploatare (400.000 580. 01.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 400.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +120.000 (-) Impozit pe profit________________________________________ -700.000 300.000 26 .000 (-) Variaţia stocurilor 450. N Aporturi de capital în natură Stocuri la 3 1.000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +1.(600.000 -300.000 + 500.910.000 460.000) .000 600.000) = -260.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.000 150.500.1 2.000* (=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.000 (-) Venituri din provizioane -75.000 250.000 500. Care este valoarea lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit l .000 (din care 180. 01.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +20.000 500.Sold final441 + Rulaj creditor 441= 450.000 .000 Sold iniţial441 + Rulaj creditor 441 .180.000 .000 .N Venituri în avans la 01.000 450.000 = 320.000 +400.000 .000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 900.000 subvenţii pentru investiţii) 100.Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Furnizori de stocuri la 01.000 . ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 600.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului Plăti de dobânzi încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 175.Rulaj debitor441 = Sold final441 *Rulaj debitor 441 = Sold iniţial 441 .000 = 300.020.240.000 +320.1 2.000 = 700.000 (-) Venituri din subvenţii pentru investiţii -60.000 50.300.000 +50.000 = -50.250.000 (-) Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt -175.000 600.700.000 450. N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 3 1.000 Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000 .

000 850.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului ? 500.040.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = +1.000 500. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 încasări din noi emisiuni de acţiuni +100.000 -20.N Furnizori de stocuri la 31.020.Plăţi către furnizorii de imobilizări_______________________________ (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: -150.01.N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +100.000 10.000 180.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -250.000 300. N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 3 1.500.000 100.000 150.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.000 500.000 70.040.N Cheltuieli în avans la 01.000 = +1.000 + 270.000 200.000 50.12.000 +270. 01.000 + 460.12.250.01.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 338.000 480.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31.000 230.000 100.01.000 300.000 20.000 Rambursări de credite -300. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 300.000 10.000 200.000 Plăţi de dobânzi______________________________________________ -50.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = 460.000 360.000 .000 400. conform IAS 7.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +1.000 26 .N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01.000=1.000 700.12. 12.000 (-) Venituri din provizioane 500.000 200.

000 = -30.000 Dividende plătite____________________________________________-200. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N: .000 +50.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +290.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = Z +100.000 = 500.000 Y = -140.239 lei.20% peste doi ani.000 Z = 400.000 X=? Y=? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din credite primite de la bănci +300.50% la semnarea contractului. . Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiară. .000 339.761 = 1.000 X = -220. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: .000 . la o rată de 10%.000 = -150.000 (=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.000 / (l + 10%) + 4.000 +150.761 lei Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.850.30% peste un an.000 lei peste un an.000 (-) Venituri din dobânzi -10.000 lei peste doi ani.000 -120.230.000 +10.000 -l8. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de: .000 = 120.4.000 = +100.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -50.50.000 (-) Variaţia stocurilor 300. .Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000 + 6.000 +30.000 .000 = -120.000 + Y .000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 700.480.000 -120. La l ianuarie N. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile_________________________________________ (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.000 (-) Impozit pe profit_________________________________________-400.000 +70.000 lei la semnarea contractului.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 360.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -70.000 / (l + 10%)2= 18.000 .vânzarea pe credit: 26 .000 . .000 (-) Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.000 Rambursări de credite -150. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.180.6.000 lei.10.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 500.

411 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 20. scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Pentru a determina dobânda pentru primul an. soluţia va fi: 411 Clienţi Şi.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobandă (1.încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei La 31 decembrie N+1: . .000 = 766 Venituri din dobânzi 876 340. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8.761 1. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare.400 26 .încasarea imediată: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10.000 lei.000 = 8. In bilanţ.761 lei.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+l: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+2: . Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri".încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8.055/2009 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: Conform IAS 18. achitabilă după 60 de zile sau imediat.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. La 31 decembrie N: . inspirându-se din planul existent în OMFP nr.637 x 10%).761 -10. la care se adaugă dobânda pentru primul an. de 876 lei. mai puţin avansul primit. întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi. Se consideră o vânzare în valoare de 30. în al doilea an.000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani.761 lei. adică 18.761 = 876 lei. după 60 de zile: = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+l: .000 lei). obtinându-se o sumă pentru exerciţiul N+l de 364 lei (adică 3. şi se deduce suma plătită de client de 6. Potrivit poziţiei Ministerului Finanţelor Publice. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20. 3. Astfel. cu un scont de decontare de 2%. considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului.000 18.000 = 766 Venituri din dobânzi 364 = 411 Clienţi 6.

000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri Şi. Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică prevederile IAŞI 8? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: . achitabili după 60 de zile sau imediat.000 147.000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: . Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 26 .000 4111 Clienţi 147. conform IAS 18 „Venituri". Se consideră o vânzare în valoare de 30.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri 401 Furnizori Şi = = 401 Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 147.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 Conturi la bănci Clienţi în lei 341.dacă încasarea se face pe loc: 4111 Clienţi Şi 5121 Conturi la bănci în lei = .000 . după 60 de zile: 666 Cheltuieli cu dobânzi = = 401 Furnizori 401 Furnizori 147.000 3. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: în cazul în care se beneficiază de scont.400 342.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi Şi. scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.000 3. cu un scont de decontare de 2%.411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 5121 = 411 30. după 60 de zile: 411 Clienţi 5121 Conturi la bănci în lei = = 766 Venituri din dobânzi 411 Clienţi 150. vânzarea se contabilizează astfel: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 29.400 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 29. achitabilă după 60 de zile sau imediat. Care este soluţia contabilă.000 lei. Dacă întreprinderea plăteşte imediat.000 lei.

încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-l: 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 600 = 5121 Conturi la bănci în lei 2.401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.000 x 4/12 = 333.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate La 28 octombrie N: .000 345.000 666.000 lei. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune = 1.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 lei/obligaţiune. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii. societatea a achiziţionat 1.33 Venituri din dobânzi 344.67 lei. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1. O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2. Rezolvare: Conform IAS 18. Pentru aplicarea prevederilor normei.l aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) = 1.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. La data de l aprilie N.încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţiuni 1. 26 . b) dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile = 1.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) dobânda aferentă perioadei l august N-1 . consum de energie 200 lei. conform IAS 18 „Venituri". înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l aprilie N: . în valoare de 600 lei. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit.000 343.achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni La l august N: . Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli: consumuri materiale 100 lei. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei l august N-1 . La l august N. TVA 24%. TVA 24%. obligaţiuni). Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei.67 = 5121 Conturi la bănci în lei 50. veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi (de exemplu. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l octombrie N: . Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor.33 lei. conform IAS 18 „Venituri".30 iulie N în valoare de l leu/obligaţiune.000 766 333.000 x 8/12 = 666. La l octombrie N sunt achiziţionate 1.

000 + 800 + 200 = 3.000 480 248 200 48 404 Furnizori de imobilizări c) înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnologice: .000 lei. 26 .000 lei.înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 4426 TVA deductibilă .000 347.800 lei 2131 Echipamente tehnologice % 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 231 Imobilizări corporale în curs = 30. dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20. iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară.800 20. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. cheltuieli directe 7.- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului.000 + 7.înregistrarea facturii de prestări servicii: % = 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 4426 TVA deductibilă d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 401 Furnizori 401 Furnizori 100 248 200 48 620 500 120 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800 Costul iniţial = 2.000 +1. Cheltuielile efectuate au fost: costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20. gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.800 10.000 lei. cheltuieli administrative 2. din care variabile 3.000 lei. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus? Rezolvare: a) înregistrarea achiziţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă b) înregistrarea cheltuielilor de transport: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 2.000 + 3. Se decide trecerea la amortizarea degresivă si se stabileşte un coeficient de degresie de 1. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 lei.000 lei şi fixe 1. cheltuieli indirecte 4.000 lei 346.000 x 80% = 30. TVA 19%. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani).5.000 lei.consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime . Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani. iar acesta a facturat serviciul la 500 lei.480 2. Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizează acesta.

Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizări corporale".800 x 30% = 840 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.000 2813 10. 348.000 Amortizarea instalaţiilor.Etapa 2: Reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate: Valoarea brută reevaluată (-) Amortizarea cumulată reevaluată (=) Valoarea netă reevaluată 20.000 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+l = 5.La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3 conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5.Etapa l: Anularea amortizărilor cumulate: 2813 = 2131 Echipamente tehnologice Amortizarea instalaţiilor.000 - Etapa 3: Contabilizarea operaţiei de reevaluare: 2131 Echipamente tehnologice = % 40.800 lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.000 lei.000 -1.000 lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea lineară = 5.000 x 3 = 60.000 5.000 -1.560 lei.000 = 4.000 x 30% = 1.200 = 2.400 .000 lei.840 = 1.000 lei. Rezolvare: a) Procedeul l (reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilor cumulate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .000 / (20.560 lei în bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă. animalelor şi plantaţiilor 105 Rezerve din reevaluare 30. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 45.200 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor .5.000 26 .000) = 3 .000 b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .000 45.Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării: Coeficient = 45.5 = 30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30. mijloacelor de transport.000 lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani-2ani = 5ani Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20% x 1.000 x 3 = 15. amortizate pentru suma de 5.000 .000 lei / 10 ani = 500 lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N si N+l = 1.000 5. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20. de 1.

400 lei.înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 = Cheltuieli cu materialele consumabile .000 x 54.000/270.în primul an: 18.salarii datorate 3.în al treilea an: 18.000 302 Materiale consumabile 2.înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi: 628 = Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi 401 Furnizori 500 . Costul reparaţiei este de 7.cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. .000 lei.cheltuieli cu consumurile materiale 2.600 lei.în al doilea an: 81. este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse.în al treilea an: 135.cheltuieli cu amortizarea 1. . cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial. . scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează: .cheltuieli cu salariile 3.000/270.în al doilea an: 18.000 = 3.000 piese în 3 ani. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitală.000 x 135.înregistrarea cheltuielilor de personal: 641 = Cheltuieli cu salariile datorate personalului .includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei): 2131 Echipamente tehnologice = 722 7. o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 18.000/270.000 = 5. . De aceea. In exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 26 . .000 . conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Potrivit I AS 16.500 lei.în primul an: 54. Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcţie de numărul de unităţi de producţie? Rezolvare: Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani. în acord cu clientul. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani.000 lei.000 piese.000 piese.000 lei. adică: . Ca atare.000 lei şi este format din: . Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate. în practica întreprinderilor româneşti.000 piese. şi nu după destinaţie. .000 x 81.349. 350.500 421 Personal . .000 = 9.înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 281 Amortizarea imobilizărilor corporale 1. în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere: . cheltuielile sunt angajate după natură.000 lei. metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere. o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă.

Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung.000 lei). terenuri si construcţii 70. credite primite de la bănci pe termen lung 20. 17.000.000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice). Datorii necurente Sume datorate instituţiilor de credit (5) Provizioane pe termen lung Alte datorii necurente (6) Total datorii necurente 5.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de l an). 4. cheltuieli de dezvoltare 5.000 lei minus deprecierea de 5.000 (din care 7. titluri de plasament 20.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani.000).000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani). Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare". Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50. licenţe 5.000 + 3. salarii datorate 70. amortizarea echipamentelor tehnologice 2. venituri în avans 3.000.000.000.000. Lichidităţile cuprind conturile la bănci şi acreditivele.000.N (în lei): mărfuri 50.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10. cifra de afaceri 200. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30.000. cifră de afaceri 100.000).000). 352.000 6.12. cheltuieli în avans 20. conturi la bănci 30.000 (din care titluri în valoare de 10.000 40.000 32.000.000).000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500).000.000.000 27 .000.351.000.000 2.000. subvenţii pentru investiţii 10.000.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 2.000 500 10. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an. împrumuturi acordate pe termen scurt 35. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10.000).000 (din care pentru un credit de 3. fond comercial achiziţionat 20. iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar).000 (din care cu scadenţa în anul următor 3. Rezolvare: Active curente Stocuri (1) Clienţi Active financiare disponibile pentru vânzare Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării (2) Alte active curente (3) Lichidităţi (4) Total active curente 45. cheltuieli în avans 8. Activele financiare deţinute în vederea tranzacţionării sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate în tranzacţionare. ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20. furnizori 40.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20.000. acreditive 2. credite primite pe termen scurt 9.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 6. 2. rezerve 1.000.000. titluri de participare 3. 3.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10. împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50. titluri de participare 30. clienţi 40.000 2. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31.000.000 30.000 129.000 52. ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5. 20.500 1.000).

000 30.000 20.000 2. impozit pe profit plătit 250.000 65.TVA de plată 2.000 -400 -300 -250 27 . 10.000 . plăţi către furnizorii de stocuri 400. 40. Flux net de trezorerie din exploatare 5.. Rezolvare: Active necurente Echipamente Terenuri şi construcţii Fond comercial Titluri de participare Total active necurente 8.furnizori 40. Rezolvare: Tabloul fluxurilor de trezorerie Fluxuri din activitatea de exploatare: încasari de la clienti Plati catre furnizorii de stocuri Salarii platite Impozit pe profit platit A. lichidităţi la începutul anului 1.000.500.000 Datorii curente Furnizori împrumuturi obligatare Provizioane pe termen scurt Venituri în avans Alte datorii curente (TVA) Total datorii curente 353.000 50. cheltuieli cu salariile 500. plăţi de dobânzi 100.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.800.. încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900.000.000. . Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare".000 10. încasări de dividende 200. . salarii plătite 300. Se cunosc următoarele informaţii (m lei): încasări de la clienţi 5.000 108.000. utilaje deţinute în leasing financiar 2. plăţi către furnizorii de imobilizări 1. încasări din credite primite de la bănci 300.000 3. încasări din emisiunea de obligaţiuni 700. încasări din vânzarea de titluri de plasament 200.

credibilitatea şi compa-rabilitatea. Informaţia poate fi relevantă. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective si prezentarea. în acest scop. în mod rezonabil. a riscului de eroare care planează asupra recunoaşterii şi evaluării. fie pe care ar putea fi de aşteptat. în alte cazuri. se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deci ziilor economice. 1. în acelaşi timp. să nu le recunoască în situaţiile financiare (de exemplu. de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate. Flux net din activitatea de investitii Fluxuri din activitatea de finantare: încasari din emisiunea de obligatiuni încasari din credite primite de la banci Plati de dobânzi C. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibilă decât ar trebui. 3. Răspuns: Situaţiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea. să le reprezinte. informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte.950 354. măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile. fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente care urmează a fi evaluate.800 -500 700 300 -100 900 4. a) Reprezentarea fidelă Pentru a fi credibilă. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare D. Inteligibilitatea O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. Aceasta nu se datorează părtinirii. informaţiile privind unele probleme complexe. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute. ci mai degrabă dificultăţilor inerente.450 1. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB. Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 4. nu este părtinitoare. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. în anumite cazuri. Relevanţa Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor. 2. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare.050 900 200 200 -1. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor tranzacţii şi evenimente. totuşi.Fluxuri din activitatea de investitii: încasari din vânzarea de imobilizari corporale încasari din vânzarea de titluri de plasament încasari de dividende Plati catre furnizorii de imobilizari B. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. Totuşi. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte. nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. relevanţa. Lichiditati la începutul anului F. în general.500 5. judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. prezente sau viitoare. Credibilitatea (fiabilitatea) Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. Variatia lichiditatilor (A + B + C) E. fondul comercial generat intern). 27 . dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare.

Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile. în astfel de circumstanţe. în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. refe-rindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor. Comparabilitatea Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. performanţa acestora şi modificările poziţiei financiare. cât şi de diferite întreprinderi. Definiţiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare. exercitarea prudenţei nu permite.b) Prevalenta economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor si cu realitatea economică. durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică. o întreprindere înstrăinează un activ altei părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective şi cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii si valorii lor. indiferent dacă sunt latente sau realizate. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. adică lipsită de influenţe. ci sunt recunoscute în masa 27 . c) Neutralitatea Pentru a fi credibilă. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. tranzacţia încheiată. Utilizatorii trebuie. e) Integralitatea Pentru a fi credibilă. rezervele din reevaluare răspund definiţiei veniturilor. De exemplu. cât şi la câştigurile/pierderile. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. Care sunt elementele care definesc performanţa financiară a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicităţi definiţiile. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punctul de vedere al relevanţei. ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (după cum aţi putut observa. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. Astfel. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. Totuşi. credibil. prin selectarea şi prezentarea informaţiei. iar datoriile si cheltuielile să nu fie subevaluate. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta. o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei. subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor. totodată. si nu doar cu forma lor juridică. Răspuns: Elementele care definesc performanţa financiară sunt veniturile şi cheltuielile. să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară. nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere. de exemplu. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici. 355. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi si de-a lungul timpului pentru acea între prindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi. dar nu sunt trecute în contul de profit şi pierdere pentru a nu fi distribuite. Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii. în aceeaşi manieră. dar si prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. d) Prudenţa Cei care elaborează situaţii financiare se confruntă cu incertitudini care. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor. precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat. inevitabil. 4. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidenţieze în contabilitate. Există însă şi elemente care.

cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile. în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli: • • cheltuieli directe 100.m. cheltuielile de depozitare.000 u. % 1012 658 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unei cheltuieli în contabilitate. ci va afecta capitalurile proprii (se recunoaşte ca primă de emisiune).000 u.. regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final.000 u. 27 .000 Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri".. Pierderea de 50. din care: .. care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. Soluţia contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acţiuni proprii este corectă? Argumentaţi răspunsul. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor. în costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.m. 357.i) ii) capitalurilor proprii).m. 356.000 = 501 550. suma de 20. energie consumată în scopuri tehnologice. câştigurile şi pierderile. Aceste definiţii acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere.cheltuieli fixe 10.m. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei.000 u.000 u.000 20.m. costurile de desfacere. pierderi din rebuturi 8. încasată peste valoarea nominală a acţiunilor emise nu se recunoaşte ca venit.. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. Argumentaţi soluţia. .. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. • • • capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi. ci va fi imputată capitalurilor proprii.000 500. % 1011 120.000 u.m. nu trebuie să afecteze o cheltuială.m.000 u. Soluţia de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni.000 50. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. 358. ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. cheltuieli indirecte 40. Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor. cheltuieli administrative 20. care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii.cheltuieli variabile 30. iii) plusurile şi minusurile de valoare. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Potrivit cadrului conceptual al IASB. Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B. în concluzie. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. si anume: materiale directe. Rezolvare: Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.000 u. Potrivit cadrului conceptual al IASB. veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile. 456 = 758 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unui venit în contabilitate. manoperă directă si alte cheltuieli directe de producţie. La definiţiile de mai sus răspund: veniturile şi cheltuielile în mărime brută.m. astfel: pierderile de materiale.000 100. Este corectă această soluţie? Argumentaţi răspunsul.

000 109.000 10.m. 6814 = 397 3. Rezolvare: In exerciţiul N-2: Valoarea amortizabilă = 290. si să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.12.10. managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani.000 9.000 u.m.000 65.) 1 20. începând cu l ianuarie N-2. Fie un utilaj cu un cost de achiziţie de 290.000 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar.m.m.Costul de producţie = 100.m.000 103.000/7 = 40. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N-1: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. Acesta se amortizează linear.2) 18. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 135.000 u.000 60. conform IAS 16.000 u.000 109. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.103.000 u.000 u. La închiderea exerciţiului N.000 60.000 + 10.000 .) 20.000 u.m.m.000 60. 40. = 135.000 0 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Pierderea din depreciere = 106.000 27 .000 9.000 Valoare realizabilă netă (în u.000 359. şi o valoare reziduală estimată la 10.000 16.000 u.000 = 3.000 9.m. /180 buc. Rezolvare: Articole Cost de achiziţie (în u.000 x 90 buc.000 17.000 .000 u.000 16. iar valoarea reziduală este reestimată la 15.000 106. Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 360.000 65.000 + 30. pe o durată estimată de 7 ani.m.m.000 Valoare în bilanţ 3=min(l.m.000 = 280.) 18.000 106. La 31.m.000 10. N-1 şi N.N.000 17.000 16. în conformitate cu IAS 2. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea în exerciţiile N-2.) 2 18.000 Valoare realizabilă netă (în u.

000 = 195.12.12. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.15..000 Valoarea amortizabilă = 290. Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u. Valoarea recuperabilă = max (500.N şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată conform IAS 36.000 .000 .. Valoarea netă = 1. La 31.000 u.m.000/10 =100 u. Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare. se estimează valoarea justă la 504 u.m. şi o valoare de utilitate de 520 u.m.000 u.000 .m.m. 6813 = 2913 Cheltuieli din exploatare Ajustări pentru privind ajustările deprecierea instalaţiilor..m. Durata reestimată = 5 ani Durata trecută = 2 ani Durata rămasă = 3 ani Amortizarea = 195.N se determină mai întâi valoarea contabilă netă: Costul = 1. Fie următorul lanţ de participaţii: 80 27 .520 = 80 u. 520) = 520 u. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1.m. 40.m.400 = 600 u.000 361.m. La această dată.000/3 = 65.000 u. metoda de amortizare lineară. cheltuieli cu vânzarea 4 u.12. Durata de amortizare este de 10 ani. Amortizarea anuală = 1.m.m. Pierderea din depreciere = 600 .m.2 x 40.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 u. pentru deprecierea imobilizărilor 362. Rezolvare: La 31. 65.

Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la o societate: Informaţii 01.2% + 12% +13.7% 65% x 11. 7% = 7.35% Tip de control Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Metoda de consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală F7 F8 F9 FIO 40% + 40% = 40% x 70% + 40% x 80% 63% = 28% + 25.2% = 53.4% = 11.3% + 5.75% + 2% = 40.12 27 .4% + 4.01 31.Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare.2% 15% +10% = 25% 0 40% 15% x 42% +10% x 54% = 6.605% 40% Control exclusiv Influenţă semnificativă Integrare globală Punere în echivalenţă în afara perimetrului de consolidare "" Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă 363. Rezolvare: Societatea FI F2 F3 F4 F5 F6 Procentaj de control 70% 40% + 20% = 60% 70% 60% 55% 20% + 30% + 25% = 75% Procentaj de interes 70% 40% + 70% x 20% = 54% 70% 70% x 60% = 42% 55% + 40% x 20% = 63% 70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8.

m.m.000 (costulbunurilor vândute) SF150 Consum materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.m. cost al produsului. Sold iniţial 345 + Obţinere produse finite . pentru fiecare masă vândută.m. de unde rezultă: Achiziţii = 1. fix. + Achiziţii .000 u.m.m.m. cost al perioadei.000 u..732 u..m.m..732 u.012 u.000 u. O întreprindere fabrică mobilă.732 (consum) SF366 D 345 C ______________Produse finite________________ SI 146 l 6. 364.Costul bunurilor vândute = Sold final 345 146 u.m. de unde rezultă: Obţinere produse finite = 6.000 u.m.Consuni = Sold final 301 328 u. d) amortizarea maşinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10.m. Rezolvare: D 331 C _______Produse în curs de execuţie_____________ SI 362 l SF354 D 301 C ______________Materii prime_________________ SI 328 l 1.m.732 u. f) firma cheltuieşte anual 30. c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonaţi de către un responsabil. Sold iniţial 301 + Achiziţii . care are un salariu anual de 25.m.. + Obţinere produse finite . costurile de producţie ale perioadei şi costurile produselor finite obţinute.000 u.m. Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii: variabil. • Produse finite obţinute + Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei = Cost de producţie al perioadei 6.m.6.m./an. Costurile asociate cu fabricarea meselor şi cu operaţiile generale ale firmei sunt următoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u. 354 u./an.Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 328 362 146 366 354 150 în timpul perioadei au fost utilizate în producţie materii prime în valoare de 1. iar costul bunurilor vândute a fost de 6. cost direct sau indirect (pentru produsul „mese"). = 150 u. Determinaţi: costul materiilor prime achiziţionate. inclusiv mese.004 u.1. = 366 u./masă./an pentru publicitate privind mesele. b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m. Rezolvare: 27 .m.m. g) vânzătorii primesc un comision de 30 u.770 u.m.m./masă.000 u. 362 u. 6.004 u. e) salariul managerului firmei reprezintă 80.

500 umbrele x 60 lei/umbrelă = 510.000 lei 27 . asamblând pânza pe un suport achiziţionat.500 suporturi x 20 lei/suport 290.500 lei Vânzare produse finite: 411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 510. e) salariul managerului. b) amortizarea maşinilor folosite pentru păpuşi.000 lei + Cheltuieli directe de asamblare = 9. c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele. A vândut în cursul lunii 8. comisionul vânzătorului fiind de 5 lei/bucată. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.500 lei Cost unitar / umbrelă = 432.000 buc.53 lei/umbrelă Venituri din vânzări: 8. + 9.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată.500 lei = Cost de producţie 432. păpuşi de plastic şi maşinuţe. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleţi de pluş.000 de suporturi la 20 lei bucata. pânză x 10 lei/buc.000 de pânze la 10 lei bucata şi 11. Societatea ALFA produce umbrele de soare.500 umbrele x 15 lei/umbrelă 142. Clasificaţi următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioadei. Rezolvare: a b c d e Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost direct Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al produsului Cost al perioadei 366. costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziţionat pentru păpuşi. d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuşi.000 lei Obţinere produse finite: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 432.a b c d e f g Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect - Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei 365. în luna mai a cumpărat 10. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele.500 umbrele = 45.53 lei/umbrelă + 5 lei/umbrelă = 50.53 lei/umbrelă Cost complet = Cost de producţie + Cheltuieli de desfacere = 45.500 de umbrele. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: • Materii prime şi materiale directe = 10.500 lei / 9. şi a asamblat 9.

şi a asamblat 18. Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele.25 lei/umbrelă) -16. x 10 lei/buc.500 lei Cost prelucrare = 18.8.000 lei Suport C CMP pânză = (10.5 lei/bucată.000 buc.000 lei Panza C D Si 5.Cheltuieli = 16. Societatea ALFA produce umbrele de soare.005 lei Rezultat = 510.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. Societatea deţinea la începutul perioadei 10.000 buc.005 lei 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 387.500 umbrele x 45.000 buc. Societatea a vândut în cursul lunii 16.000 lei Panza C D Si 5. x 8 lei/buc. comisionul vânzătorului fiind de 7. X 8lei/buc=80.) / 20.000 lei Achizitie 10.000 lei Achizitie 15.000 lei .75 lei/umbrelă = 160. + 10.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. x 9 lei/buc.produselor finite Descărcarea de gestiune: 8. = 9 lei/buc.000 buc. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 umbrele = 42. 270.000 buc X 20 lei/buc=300.000 buc.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15. 337.000 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată.000 buc.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 buc. X 15 lei/buc=75.75 lei/umbrelă Cost complet = 769.25 lei/bucată.75 lei/buc.000 buc. x 18.000 umbrele x 7. = 18.500 lei + 16.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5. asamblând pânza pe un suport achiziţionat. X 8lei/buc=80. CMP suport = (5. primul ieşit).000 de umbrele. • + + = Pânză umbrelă = 18. în luna mai a cumpărat 10.000 umbrele x (60 lei/umbrelă -7.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 lei 368.000 lei Suport umbrelă = 18. x 20 lei/buc. x 15 lei/buc.000 buc.000 buc.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 lei Suport C 28 .000 buc.500 umbrele x 5 lei/umbrelă (comisioane vânzare) + 45.53 lei/umbrelă = 387. şi a asamblat 18. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10. X 10 lei/buc = 100.000 buc. comisionul vânzătorului fiind de 2.25 lei/umbrelă = 885.75 lei/buc. X 10 lei/buc = 100.500 lei Cost unitar = 769.000 buc.500 lei / 18. x 15 lei/buc.000 de umbrele la preţul de 50 lei/bucată. Societatea a vândut în cursul lunii 16. Societatea deţinea la începutul perioadei 10. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. 162. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10.500 lei Rezultat = Venituri . în luna mai a cumpărat 10.000 lei Cost de producţie 769.495 lei (sold 711) = 512. + 15.000 de umbrele.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.) / 20. în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat. Societatea ALFA produce umbrele de soare. în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul intrat.000 buc.000 lei Achizitie 10.000 umbrele x 42.995 lei 367. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 buc. X 15 lei/buc=75.

000 lei • Pânză umbrelă = 10. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 lei 369.000 buc.000 lei. / 1. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi. capacitatea normală de producţie 1. evaluate la 25 lei/bucată.750 lei 371. Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie: Cost de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie • Cheltuieli directe 10.000 lei. x 15 lei/buc.000 buc. din care variabile 8. + 8.000 lei. = 8. + 13.000 lei x 750 buc. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.___________________________3.16.000 lei + Suport umbrelă = 5.000 lei 370.000 lei Rezultat = Venituri . în următoarele condiţii: cheltuieli variabile de producţie 5. 2. capacitatea normală de producţie 1. x 8 lei/buc.Cheltuieli = 16.000 lei / 750 buc.000 umbrele x 42. / 1.000 buc.000 lei.000 lei x 750 buc.000 umbrele x (50 lei/umbrelă -2.000 lei = Cost de producţie 765. x 28 lei/buc.000 buc.000 umbrele x 2. + 150 buc. lei D SI Intrări SF 345 Produse finite 250 buc.000 lei + Cheltuieli de vânzare (16.500 24.5 lei/umbrelă Cost complet = 765.5 lei/umbrelă) . ea vinde 900 bucăţi la 35 lei/bucată. x 25 lei/buc. SC ALFA SA obţine produse finite. x 28 lei/buc.000 buc. pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat.Achizitie 15. x 10 lei/buc.000 + Cheltuieli fixe x Capacitatea reală de producţie /Capacitatea normală de producţie = 4.000 bucăţi. x 25 lei/buc. în cursul lunii ianuarie.5 lei/umbrelă = 80. 270.000 lei + 4. 750 buc.000 lei + Cost prelucrare = 18.000 lei. cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei = Cost de producţie al perioadei 21. primul ieşit). cheltuieli fixe de producţie 4. 335.000 lei. cheltuieli indirecte de producţie 12. = 28 lei/buc.200 bucăţi. x 15 lei/buc.000 lei + Cheltuieli variabile 8. 160.: 24.000 lei / 18. capacitatea reală de producţie 1.000 lei Cost unitar = 21. 28 .000 buc X 20 lei/buc=300. capacitatea normală de producţie 1.000 bucăţi.5 lei/umbrelă) = 805.000 lei. x 20 lei/buc.000 lei.000 buc. în cursul lunii ianuarie. din care variabile 8. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucăţi de produse finite. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie Cost de producţie = 5.750 C Valoare ieşiri LIFO = 750 buc.000 lei Cost unitar = 765.000 umbrele = 42.000 bucăţi. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. în cursul lunii ianuarie.000 buc.

2.m.000 u.000 u.000 lei.m. Care este costul subactivităţii? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l .000 buc.750 buc. • + = + Materii prime consumate Salarii şi amortizări Cost de producţie Cheltuieli de desfacere 5.000 lei.m.000 lei 372.000 bucăţi.m.m.000 lei.000 u.m.000 lei x (l .000 6. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16. capacitatea reală de producţie 1. si un stoc final de 5. = 22.000 lei.Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = 10. iar pentru distribuţie sunt de 4.000 lei (cheltuieli variabile) + 4.000 Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6. Rezolvare: D SI SF c 301 Materii prime 1. din care variabile 8.000 lei.000 u.m.000 u. Societatea BETA produce ciocolată. / 1. = 5. Aceasta cumpără materii prime în valoare de 6. Calculaţi costul de producţie şi costul complet.000 u. Stocul iniţial de materii prime este de 1.000 lei x (l .000 u. + 6. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6. capacitatea normală de producţie l . / 1.Capacitatea reală de produc-tie / Capacitatea normală de producţie) = 5.) = 1. în cursul lunii ianuarie.m.m. = Cost complet 375.000 u. .000 u.m.Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie) = 4. capacitatea normală de producţie 2. 2 1. iar stocul final este de 2.000 lei.000 u.m..000 lei.) = 1. 374. în cursul lunii ianuarie.000 lei.Stoc final = 1. reprezentând o cheltuială a perioadei.000 2.500 bucăţi..000 28 .000 buc.500 buc.000 u. 25. din care cheltuieli fixe de producţie 5. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. 4. Stocul iniţial de materii prime este de 1.000 lei 373.000 bucăţi. cheltuieli indirecte de producţie 15.250 lei Costul subactivităţii nu influenţează costul produselor. C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări .000 u.m. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16.000 u. Societatea BETA produce ciocolată.m.000 u.000 lei (cheltuieli directe) + 8.m.000 u. iar stocul final este de 2.000 lei (cheltuieli fixe) x 1. / 2.1. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi. SC GAMA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 15.000 buc.m.000 u. cheltuieli indirecte de producţie 12.000 u. 16. Care este costul subactivităţii şi cum afectează acesta costul produselor? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l . Aceasta are un stoc iniţial la produse finite de 3.000 lei.m.m.000 buc.

000 lei = 5.000 lei şi un stoc final de 1. iar restul au fost montate în maşinile produse de firmă.000 lei. la producţia finită.000 lei 17. înregistrate: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 20.Stoc final = 1. Care este costul bateriilor care apare: la materii prime. totodată.000 lei 5. 2. iar la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5.000 lei 6.000 lei = 67.000 baterii x 10 lei/baterie = 80.lei.2. la costul bunurilor vândute.000 lei 1. în cursul lunii a cumpărat 8.000 SF Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.000 u.000 lei.500 baterii x 10 lei/baterie = 75.000 lei.000 lei.000 lei • + + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5.000 lei + 6.000 6. b2) pentru producţie: 7.000 301 Materii prime C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări . Din producţia lunii.000 lei. iar pentru distribuţie sunt de 5. Societatea a început perioada cu un sold iniţial la producţia în curs de execuţie de 1. Societatea DEVON produce automobile.000 lei .600 de baterii în cursul lunii. înregistrate: 301 Materii prime = 401 Furnizori 80. se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1.000 lei 23. societatea are stoc iniţial la produse finite de 3.250 lei 28 . din care: b21) produse finite: 90% x 75. înregistrate: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 67. 100 au înlocuit bateriile din maşinile utilizate de angajaţii firmei care se ocupă de vânzări. la costul de distribuţie? Rezolvare: a) Achiziţii: 8.000 lei.000 lei 16. înregistrate: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 76.600 baterii x 10 lei/baterie = 76. Calculaţi costul de producţie si costul complet. Rezolvare: D SI 1.500 lei = 20.500 lei din care: b211) vândute (descărcarea gestiunii): 30% x 67.000 lei b) Ieşiri: 7.000 lei.m. 90% a fost terminată şi transferată în depozitul de produse finite şi doar 30% din stoc a fost vândut.500 lei.250 lei.000 lei din care: b1) pentru maşini utilizate de angajaţii care se ocupă de vânzări: 100 baterii x 10 lei/baterie = 1.000 lei 376.000 lei. la producţia în curs.000 lei.000 de baterii la costul de 10 lei/baterie şi a scos din stoc 7. Dintre acestea.

din care fixe 1.000 lei = 3.000 lei .48 x 2.000 lei.000 lei x 85% = Cheltuieli ale perioadei 12.4.600 lei 378.000 lei + 8.000 lei .500 lei. Rezolvare: • Salarii personal distribuţie + Amortizarea vehiculelor de distribuţie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii = 4. Determinaţi suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societăţii.000 lei.000 lei. Rezolvare: • Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = 1. Rezolvare: • Materii prime consumate + Salariile muncitorilor + Amortizări = 8. calculaţi costul de producţie pentru A şi B. Cost baterii produse finite (sold 345) = 47. salarii pentru muncitori 4.000 lei 377. publicitate 1. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 8. din care pentru producţie 60%. A şi B.000 lei.300 lei 379.800 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (2.8.000 lei 960 lei 2. grad de subactivitate 20%.000 lei 4. salarii pentru personalul de distribuţie 2.000 lei x 10% + Cheltuieli de producţie = 4.000 lei 3.000 lei l .600 lei 2.48 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0. Cost baterii în costuri de distribuţie = 1.000 lei (subactivitate 10%).48 x 8.000 lei (din care pentru producţie 60%).000 lei x 80% = Cheltuieli indirecte de repartizat 4. Se fabrică două produse.000 lei.250 lei 5.840 lei 11. Calculaţi costurile de producţie. amortizarea vehiculelor de distribuţie ale societăţii 15. b22) producţie în curs de execuţie: 10% x 75.stocurilor de produse b212) nevândute: 70% x 67.000 lei pentru A şi 8.000 lei. grad de utilizare a capacităţii de producţie 85%. cheltuieli indirecte 5.000 lei. Cost baterii producţie în curs = 7. costuri directe 2. amortizarea vehiculelor managerilor 10.960 lei Produs B 8.000 lei = 7.000 lei 15.000 lei . Deci: 1.200 lei 2. amortizarea maşinilor productive 18.800 lei Coeficient de repartizare K = 4. amortizarea maşinilor productive 8.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.250 lei.000 lei x 60% + Amortizarea maşinilor productive = 18.18.250 lei 4. Cost baterii materii prime (sold 301) = 4. chirie 4.000 lei.840 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 2.000 lei.000 lei pentru B.500 lei = 47. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10.500 lei 3.000 lei 2.700 lei 41. chirie 4.000 lei x 60% = Cost de producţie 8.000 lei.000 lei.000 lei 10. salarii manoperă directă 14.000 lei.400 lei 21. salarii pentru personalul de distribuţie 12. Cost baterii în costul bunurilor vândute = 20.000 lei.000 lei 800 lei 4.000 lei 7. 840 lei 28 .000 lei = 960 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 0. Folosind costurile directe ca bază de repartizare.

costul de producţie este acelaşi. 381.500 lei în atelierul 1 si de 7.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3. Baza de repartizare este costul direct.875 x 5.000 lei manoperă directă = 10.000 lei materii prime = 9.000 lei 2.5 x 4. Rezolvare: a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.375 lei 12. b) numărul de ore de muncă directă. în atelierele 1 şi 2.000 lei 9.000 lei pentru A şi 20.875 x 3.375 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 12.000 lei pentru A şi 5. A se produce doar în atelierul 1. Calculaţi costul de producţie pentru A şi B utilizând ca bază de repartizare: a) materia primă.000 lei 5.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15.000 lei 4. manoperă directă 400 ore pentru A şi 200 ore pentru B.000 lei +12.625 lei 16.875 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1.625 lei +16.625 lei Produs B 5. pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3.000 lei b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15. costuri directe 10.000 lei în atelierul 2.000 lei Coeficient de repartizare K = 15. Se produc două produse.000 lei pentru B. A şi B.000 lei manoperă directă = 5.5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2.000 lei.000 lei şi amortizarea maşinilor folosite pentru ambele produse 5. salarii indirecte 10. Calculaţi costul produselor finite A şi B.380.000 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 17. iar B.000 lei) materii prime baza de repartizare = 1.000 lei 5.000 lei 12.5 x 2.000 lei 2.000 lei Indiferent de baza de repartizare. A şi B.000 lei 4. costul unei ore de manoperă fiind de 10 lei. Rezolvare: 28 .625 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1.000 lei) manoperă directă baza de repartizare = 2.000 lei Produs B 5.000 lei 10. iar cheltuielile generale de administraţie sunt de 500 lei.000 lei + 2.375 lei = 29.375 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3. Comentaţi impactul bazelor de repartizare. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.000 lei materii prime = 5.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei pentru B.000 lei + 5.000 lei = 29. Se produc două produse.000 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.000 lei 17.

m.000 lei 383. .Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru atelierul 1 în care se fabrică cele două produse: Coeficient de repartizare K = 7.000 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate + Producţia în curs la începutul perioadei .000 lei = Cost de producţie 12. Baza de repartizare este numărul de ore de manoperă directă: 1. La produsul A a existat producţie în curs la începutul lunii de 1.m.) / 38.000 lei Produs B 20.006.000 lei . x 14.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (1.000 lei = 2.m.000 lei.000 lei cheltuieli indirecte atelierul 2) 32.78 u.000 lei = 5.400 u.000 lei Cheltuielile generale de administraţie nu se includ în costul de producţie.000 lei 15.000 lei pentru A şi 20.400 u.554 u.000 lei 500 lei 1. = 38. Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate Produs A 10. iar la produsul B soldul iniţial la producţia în curs este de 500 lei.000 lei 12. Cum se interpretează aceşti indicatori? Rezolvare: Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri .000 lei + 20. = 20.000 lei Coeficient de repartizare K = 20..000 lei 2.m.000 lei = 20.25 x 20.000 ore pentru A şi 3. iar soldul final este de 1.000 ore) numărul de ore de manoperă directă baza de repartizare = 5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 5 x 1.000 lei. 28 .000 lei (5. costul subactivităţii este de 2.Costuri fixe Marja costurilor variabile = 53. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.m.m.554 u.000 lei + 7.000 lei = 5.846 u.000 lei 16.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 5 x 3.500 lei 34.000 lei 5.500 lei Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului B = 0.500 lei Produs B 20.Costul subactivităţii 2. Rezolvare: Cheltuieli indirecte de repartizat = Cheltuieli indirecte totale 22.000 ore + 3.400 u. A şi B. Calculaţi costul produselor finite A şi B obţinute. sold final O.500 lei 382.000 lei 1. costuri directe 10.000 lei pentru B. Se produc două produse.25 Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului A = 0.500 lei.25 x 10.036 u.000 ore pentru B.14.000 lei.m.846 u.m.m.000 lei = 15. CAcr = (53.Producţia în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie Produs A 10.554 u.500 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (10. Cheltuielile indirecte aferente producţiei sunt de 22. cheltuielile fixe 14. Determinaţi cifra de afaceri la prag şi intervalul de siguranţă. şi costul variabil 32.m.

m.30.000 u.m. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.78 u.m. costuri fixe 5..000 de produse. .m.m. Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi? Rezolvare: Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi evidenţiază Intervalul de siguranţă.m. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53. ..000? 28 ./produs Cheltuieli variabile q x 10 u. Is = CA . cheltuielile fixe 14. 386.m.000 lei = 30. costuri fixe 5.000 u.000 lei 10. x 12 u.m.000 u.22 u. x 5.20. O societate vinde în prezent 10. preţ de vânzare unitar 12 u. x 10 u. O societate vinde în prezent 5.393. 385.000 u./produs Cheltuieli fixe________________________________________5.m.m.006. cost variabil unitar 10 u. cost variabil unitar 10 u.m.036 u.m.m. • Cifra de afaceri = 5..000 u.m..000 de produse.000 buc.78 u./buc..393.m.m.m. cost variabil unitar 10 u.000 produse. adică în cazul de faţă cifra de afaceri poate să scadă cu 33.CA = 60.006. I = CA . Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi? Rezolvare: Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi evidenţiază coeficientul de siguranţă dinamic.006. 387.000 u.m.) / 10. şi costul variabil 32.? Rezolvare: = = Cifra de afaceri q x 12 u. Din calculele anterioare Cifra de afaceri critică este 20..000 de produse.000 u.CAcr = 53. Cheltuieli variabile = 5. 384.000 u.m.m. Profit 7.m.78 u.000 lei Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile CAcr = (60. pentru a obţine un rezultat nul. preţ de vânzare unitar 12 u.000 lei 50.Cifra de afaceri la prag este cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe şi variabile degajând un rezultat nul.000 u. pentru a nu se obţine pierderi.m.m.m./produs Marja costurilor variabile q x 2 u.400 u.m. = Marja costurilor variabile 60. = 7. 1. adică este necesară o cifră de afaceri de 20./buc./produs .. preţ de vânzare unitar 12 u.5. 2.000 u. Ce cantitate trebuie vândută pentru a obţine un profit de 7.m. rezultă q = 6.400 u.m.22 u.m.m. O societate vinde în prezent 5.m.m..554 u. Intervalul de siguranţă arată cu cât poate să scadă în mărime absolută cifra de afaceri pentru a nu se obţine pierderi.m.000 buc.m. Rezolvând ecuaţia q x 2 u.000 u. = 30. costuri fixe 10.000 u.000 u.000 u.m.m. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14. = 33.

10.000 u.000 lei. = 14.000 u.000 u.10.000 de produse. preţ de vânzare unitar 12 u.m.m.m.m.000 buc./produs = Marja costurilor variabile q x l u.m.000 u. cost variabil unitar 10 u.m.. preţ de vânzare unitar 12 u.m.m.000 produse x 5% = Cifra de afaceri = 10.m.000 u./produs Cheltuieli fixe_______________________________________10.000 u.500 produse. q = 12.500 produse x 12 u. publicitate = Profit Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu l ./produs q x 2 u. O societate vinde în prezent 10.000 u./produs . O creştere a publicităţii cu 2.000 u. 9.m.000 u.m.000 produse = 10.m.000 produse.000 produse./produs = Marja costurilor variabile Costuri fixe = 10. Deci vânzările trebuie să crească cu 12.000 u./produs .m./produs =11 u.m.000 produse = 2.m.. x 12 u. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant? Rezolvare: Calculul profitului iniţial: Cifra de afaceri = 10.000 produse./produs = 20. Cantitatea trebuie să crească cu 20.m.000 produse ..m.m.m.m. = Marja costurilor variabile 20.m. Costuri fixe_________________________________________ 10.000 produse +10.m.000 produse.m. Rezolvând ecuaţia q x 2 u. cost variabil unitar 10 u.000 u../produs .000 produse pentru ca profitul să rămână tot 10. costuri fixe 10. ar antrena o creştere a vânzărilor cu 5%. rezultă q = 20. Cheltuieli variabile = 10.000 u./produs q x 10 u. 12.m.000 u.m. = O u.m.m./produs + 10% x 10 u.m. = Profit 10. rezultă q = 5.000 u.m.000 u.m.m.m. Costuri variabile = 10 u.m.000 produse x 12 u. în cazul în care profitul trebuie să fie 14.m. + 2.10.000 u.m.. ecuaţia este: q x 2 u.m.m.. costuri fixe 10.000 u./produs 120. 389. 28 .000 u. Costuri variabile = 10.m.m.000 u../produs 120. 21.000 u. Se vor vinde: 10. 0 u. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 u.10.10.m. 126./produs _____________________________10.000 u.Rezolvare: = = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit q x 12 u. = Marja costurilor variabile 20. 388.m. Rezolvând ecuaţia q x l u. x 10 u.000 u.m./produs Costuri variabile = 10.Cheltuieli variabile q x 11 u./produs 100.000 produse .500 produse x 10 u./ produs Cifra de afaceri q x 12 u. O societate vinde în prezent 10.m.000 u.m.m.000 u.000 buc.m.m.000 u.000 u.m.m.m.m. = Profit 10. 105. Cheltuieli fixe ___________________________________ 10.m. = Profit 10.000 de produse.000 produse x l O u../produs 100. Se estimează o creştere a costurilor variabile cu 10%.m.000 u.000 u.

000 lei + 2.000 lei = Marja costurilor variabile 20. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 11. cost variabil unitar 10 lei.000 lei.500 produse.000 lei.000 de produse. Cu cât va creşte procentual rezultatul societăţii în condiţiile creşterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor rămâne nemodificate)? Rezolvare: Cifra de afaceri 100.000 lei = Marja costurilor variabile 20.000 produse x 10% = 11. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 lei Costuri variabile = 10. 392.390.000 lei = Profit 10. Dacă ar creşte preţul cu 0.500 produse x l O lei/produs 105.000 lei Costuri fixe___________________________________________ 10. costuri fixe 10.000 produse x 12 lei/produs 120.5 lei/produs 126. cheltuielile variabile corespondente sunt de 60. vânzările ar creşte cu 10%.000 lei. costuri fixe 10.000 de produse.5 lei şi s-ar investi în publicitate suma de 2.000 lei 28 .000 produse x 10 lei/produs 100.000 produse +10.5 lei.000 lei. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 10.0.000 produse.000 lei .500 lei Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 10. Preţ de vânzare =12 lei/produs + 0.500 lei Costuri variabile = 11.000 produse x 10 lei/produs 100.6. O societate vinde în prezent 10.5 lei/produs 131.000 produse x 12 lei/produs 120.500 produse x 12.500 lei = 3.000 produse + 500 produse = 10.250 lei Costuri fixe___________________________________________ 12.000 lei = Marja costurilor variabile 26. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.250 lei Costuri variabile = 10.000 lei. vânzările ar creste cu 500 bucăţi. Costuri fixe = 10.000 lei publicitate = 12.5 lei/produs = 11. O societate vinde în prezent 10.000 lei Costuri variabile = 10.500 lei 391.000 produse x 11.500 lei Costuri fixe__________________________________________ 10.000 lei = Profit 6.000 lei.000 lei = Marja costurilor variabile 16.000 lei = Profit 14.000 lei = Profit 10.250 lei.000 lei Se vor vinde: 10.000 lei. cost variabil unitar 10 lei. preţ de vânzare unitar 12 lei. preţ de vânzare unitar 12 lei.5 lei/produs. iar cheltuielile fixe sunt de 20. Cifra de afaceri a unei societăţi este în prezent de 100. Dacă ar scădea preţul cu 0.000 lei Se vor vinde: 10.5 lei/produs.000 produse x 10 lei/produs 110. Preţ de vânzare =12 lei/produs .000 lei Costuri fixe___________________________________________10.5 lei/produs = 12.250 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 4.

Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei.000 lei / 5 = 10.000 lei? Rezolvare: Levierul operaţional (Lo) = Marja costurilor variabile / Rezultat.000 lei Dacă CA = 250.000 lei în maşini de producţie ar avea drept consecinţă scăderea costului variabil unitar la 300 lei.000 lei/bucată . marja asupra cheltuielilor variabile este de 50.000 lei Profit 30.000 lei.000 lei 29 .000 lei .000 lei Cheltuieli fixe_______________________________________100.000 lei 150.000 lei/bucată 500.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________20. Managerul societăţii analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că un efort investiţional suplimentar de 200.000 lei 394. Rezolvare: Varianta veche: . prezentaţi diferite calcule care l-ar putea ajuta să ia decizia respectivă. Cifra de afaceri 250.000 lei x 10% = 110.50.000 lei 500.= = Cheltuieli variabile 60.000 lei = 150.000 lei = 40. Astfel.000 lei Cifra de afaceri = 100.000 lei = = Cifra de afaceri 110.000 lei Cheltuieli fixe Y = 50.000 lei 50.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________Y lei = Profit 10.Cheltuieli variabile X lei = Marja costurilor variabile 50.000 lei Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei Profit 20.000 lei / 30. iar costurile fixe totale sunt de 100.000 lei Cheltuieli variabile 60.000 lei Marja costurilor variabile 40.000 lei = Marja costurilor variabile 350. societatea sa produce 500 bucăţi din produsul P (singurul produs fabricat).000 lei Cheltuieli fixe________________________________________ 20.10. de unde Rezultat = 50. Cifra de afaceri a unei societăţi este de 200. Managerul unei mici societăţi de producţie este interesat de structura costului întreprinderii sale.000 lei Cheltuieli variabile X = 200. x l .000 lei.Cheltuieli variabile = 500 buc. x 300 lei/bucată 150.000 lei + 100.000 lei .000 lei bucata.000 lei Marja costurilor variabile 50.000 lei 350. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile).000 lei .000 lei.000 lei Creşterea procentuală a rezultatului = 20. x 700 lei/bucată = Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe = Profit Varianta nouă: Cifra de afaceri = 500 buc. iar nivelul levierului operaţional este 5.000 lei = 66% 393. Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri creşte la 250. x l . pe care îl vinde cu 1.000 lei • Cifra de afaceri 200.000 lei 100. în situaţia de faţă.000 lei.000 lei = Profit 250.Cifra de afaceri = 500 buc.

consum unitar de materie primă: 2 kg.preţul efectiv P .2 kg) x 3 lei/kg x 2.000 lei Pentru ca societatea să nu suporte pierderi.000 lei = 135. Care este cantitatea de produs fabricată si vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105. 29 .= = Cheltuieli variabile 150. Rezolvare: Consumul efectiv de materie primă pentru o bucată produs finit este 3.Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile .000 lei.000 lei 95.000 lei = 95.000 lei. Calculaţi abaterile pentru materia primă.000 buc.consum unitar pentru manopera directă: 2 ore.000 lei.000 buc.000 lei • = = Cifra de afaceri = 1 5 . x (3. q x 15 lei/bucată q x 9 lei/bucată q x 6 lei/bucată -95. Managerul societăţii cunoaşte faptul că are capacitatea de a produce şi de a vinde până la 20.000 bucăţi din produsul său.cost de achiziţie 3 lei/kg. O societate realizează prin vânzarea a 15.000 lei -5. rezultă q = 15. Costurile suportate pentru producerea şi vânzarea acestui produs sunt de 230. Abaterea de preţ = Oe x (Pe .000 lei = 0.000 lei Profit 60.95.000 bucăţi din produsul său o cifră de afaceri de 225. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .9 kg x 2.000 lei 0 lei 396. cantitatea pe care trebuie să o producă şi să o vândă este q. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: . =-600 lei.000 lei + 20. amortizare imobil şi maşini de producţie (fixe): 45. x 9 lei/bucată Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Pierdere 225 .1 lei/kg.1 lei/kg .Ps) = 1. personal (jumătate variabile şi jumătate fixe): 60.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________40.preţul standard 397. împărţite astfel: materie primă (variabile): 105. • Cifra de afaceri .000 x 1 5 lei/bucată Cheltuieli variabile = 1 5 . Abaterea de cost la materii prime = -600 lei + 380 lei = -220 lei.000 lei Cheltuieli fixe = 30.000 lei. achiziţionată la 3.000 lei. Abaterea de consum = (Qe .000 lei 90.cantitatea efectivă Qs . diverse (fixe): 20. unde: Qe .000 lei + 30.9 kg.Qs) x Ps = (1.000 lei Marja costurilor variabile 100.000 buc.000 bucăţi produse = 1. suportând pierderi de 5.9 kg .3 lei/kg) = 380 lei.800 kg de materie primă.000 lei + 45.Cheltuieli fixe = Profit Rezolvând ecuaţia q x 6 lei/bucată .cantitatea standard Pe . în cursul perioadei s-au fabricat 2.000 lei 395.800 kg / 2.834 bucăţi. pentru care s-au consumat 3.000 lei.000 bucăţi de produse. .000 lei.000 lei 135 .

000 buc. după următoarea schemă de repartizare (în procente): Cheltuieli/centre Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare încălzire 5 50 5 20 20 Desen 5 20 40 35 20 Producţie Vânzare cu Vânzare amănuntul angro 10 50 30 20 5 5 10 50 40 10 10 20 50 20 40 30 20 60 Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire.000 buc. Abaterea de cost la manoperă = 1.06 ore x (l l lei/oră .200 lei / 6.800 lei + 6.2 ore) x 10 lei/oră x 3.timp efectiv Qs .180 lei.000 Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizionare. în cursul perioadei s-au fabricat 3.Tg) = 2. pentru care s-au consumat 6.980 lei.200 ore de manoperă. Tariful efectiv pe oră este de 68.000 bucăţi de produse. = 1. Abaterea de tarif = Qe x (Te . unde: Qe . Abaterea de timp = (2.tarif orar 10 lei.000 5.000 500 30.000 2.000 buc. / 3. Vânzare cu amănuntul.000 10.tarif standard 398.800 lei.Qs) x Ts Ts= 10 lei pe oră Consum unitar efectiv pentru manopera directă pentru un produs = 6.200 ore x l buc. precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul următor: 29 . Acesta prestează servicii astfel pentru celelalte centre: încălzire -100% Desen +20% Producţie +50% Vânzare cu amănuntul +10% Vânzare angro +20% Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru.timp standard Te .06 ore . costul total al manoperei fiind de 68..180 lei = 7.06 ore. Desen. Calculaţi abaterile pentru manopera directă. Rezolvare: Abaterea de timp = (Qe .200 lei.10 lei/oră) x 3. întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind indirecte: Cheltuieli Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare lei 1.tarif efectiv TS . Vânzare angro.200 ore consumate = 11 lei pe oră. = 2. = 6. Producţie.000 5.

000 x 30.000x30% = 300 5.345 lei 29 .290 încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul 1.000x30% = 400 = 1.750 lei + 1.000 x 10% = 3.000 x 1. 1.000x10% = 50 50 100 5.000 2.667 lei Vânzare angro: 4.000x50% = 5.008 lei Producţie: 9.000x50% = 500 5.276 lei pe produs vândut x 1.500 12. 1.325 lei / 2.000 ore manoperă = 15.000 x 50% 2.000 Vânzare angro 1.445 lei /1.581.000 x 20% = 2.400 lei + 1.000 Calculaţi suma cheltuielilor indirecte ataşate fiecărui centru de analiză.290 lei = 10.000x5% = 1.500 35% = 40% = 10. 2.Centrul Baza de repartizare Volumul bazei de repartizare Desen Ora de manoperă 1. Calculaţi cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P.000 = 2.000 x 10% = 3.000x20% = 5.800 lei + 645 lei = 9.000 oremaşină Vânzare cu amănuntul Produsul vândut 1.000 3. 4.000 x 5% = 30.000 x 20% 10.000 x 20% 10.400 3.250 produse vândute Vânzare angro Produsul vândut 2. Rezolvare: 1.000 x 20% = 10.690 lei Costuri unitare: Desen: 15.225 Vânzare cu amănuntul 6.000 5.000x60% = 2.450 x 50% = 3.040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3.445 lei Vânzare angro: 9.800 9.450 x 20% = 1.040 lei pe oră manoperă Producţie: 18.040 lei Producţie: 15.500 produse vândute = 4.1625 lei pe oră-maşină x 500 ore = 4.290 Producţie 6.000 ore-maşină = 9.000 x 20% = 2.250 produse = 5.500 produse vândute Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă şi 500 ore-maşină şi că din acest produs se vând 750 de produse cu amănuntul şi 1.276 lei pe produs vândut 4. încălzire Total 6. 3.556 lei pe produs vândut Vânzare angro: 10. Desen: 15.100 8.000 1.500 1.556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.000 2. Calculaţi costul unei unităţi de bază de repartizare în fiecare centru.290 lei = 15.450 x 20% = 1.000 = 2.25 lei Vânzare cu amănuntul: 7.000 x 20% = 2.000 2.225 lei = 18.000 6.450 x 10% = 645 Vân/are angro 6. Calculaţi suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele principale.000 600 10.450 13.000x5% = 250 500x50% = 250 30.000 x 20% = 10.450 Desen 6. Specificare Materiale consumabile Energie Servicii terţi Cheltuieli personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare Total cheltuieli indirecte ataşate centru 2.000 ore manoperă Producţie Ora-maşină 2.250 produse vândute = 7. Cheltuieli indirecte: Desen: 13.100 lei + 3.325 lei Vânzare cu amănuntul: 8.000x40% = 5.690 lei / 2.250 de produse angro.000x5% = 1.000 500 x 40% = 200 30.040 lei /1.750 15.1625 lei pe oră-maşină Vânzare cu amănuntul: 9.000 x 5% = 250 500x10% = 50 30.

000 10.000 175. Nu există stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie.000 lei / 50. Se cer înregistrările contabile privind: a.96 lei pe minge.000 Total 37.000 lei + 5. Rezolvare: D SI Achiziţii SF 13. Cost de producţie unitar = 518.000 mingi = 4. Cifra de afaceri a societăţii este de 850.000 mingi = 10.000 mingi = 11. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13.000 lei 518.000 lei 120.000 lei .000 de acţiuni cu preţul de l leu/acţiune. încasarea făcându-se ulterior în numerar.000 • Consum materii prime + Servicii externe de producţie + Salarii producţie + Amortizare producţie = Cost de producţie global 203. 2.000 50.000 lei.000 lei. 1.000 lei / 50. Comisionul achitat societăţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este de 1%.000 lei 301 C Materii prime Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13.000 lei. achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului.000 lei Cost complet global___________________________________598.000 lei Rezultat global 225.000 lei 80.000 lei 175.399. nici de produse finite. iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate.5 lei pe minge. Se achită prin bancă suma de 30.000 155.000 lei. vânzarea şi încasarea titlurilor. 3. Titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare.000 Producţie 20. Calculaţi costul complet global si unitar.000 lei Cost de aprovizionare 27.000 200.000 lei. iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumă de 10. 400. c.36 lei pe minge.000 lei = 203. • • • = Cifra de afaceri 850. Calculaţi costul de producţie global şi unitar. în anul următor se încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15.000 25.000 10. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de analiză): Cheltuieli/centre Servicii externe Personal Amortizări Aprovizionare 2. s-au produs şi s-au vândut 50. • Cost de producţie global + Cheltuieli de desfacere = 50.000 lei = Cost complet global Cost complet unitar = 598. Calculaţi rezultatul global şi unitar.10.000 lei / 50.000 120.000 15. Ulterior se vând 1.000 240.000 lei + 25. O societate-mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 50.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune.000 de mingi.000 lei 518.000 lei + 200.000 Achiziţiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 lei 20. Societatea JOC SA produce mingi de baschet.000 lei 598. 29 . b.000 lei.000 lei.000 Distribuţie 5. plata ulterioară a vărsămintelor şi încasarea dividendelor.000 lei Rezultat unitar = 225.

Achizitie titluri 261= % 50000 5121 30000 2691 20000 Plata comision intermediar: 622=5121 500 2.000 lei (b) -vânzarea titllurilor: 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 320. conform OMFP nr. Ulterior. Se cer: a.000 263 Interese de participare 300.000 lei. c) încasarea împrumuturilor la scadenţă.000 – 300. plata ulterioara a actiunilor achizitionate: 2691=5121 20000 dreptul de a primi dividende: 461=7611 15000 Incasarea dividendelor: 5121=461 15000 3.000 lei unei alte societăţi. Dobânda anuală se calculează la o rată de 15%.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului: % =2131 Echipamente tehnologice 360. 100000 x 15%=15000 Inregistrarea veniturilor din dobanzi % 2672 2676 = 766 22500 7500 15000 Incasarea dobanzii anuale 5121= % 2672 2676 22500 7500 15000 29 Incasarea imprumuturilor la scadenta . înregistrările contabile legate de participarea societăţii ALFA la constituirea capitalului social al societăţii BETA. b) dobânda anuală si încasarea ei.000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor mijl.000 . unul în valoare de 50. înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor.1. Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entităţii nou-înfiin-ţate BETA SA cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340. iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani. animalelor şi plantaţiilor 60. privind: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung.000 lei -descărcarea gestiunii: 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare = 263 Interese de participare 170.01. amortizarea anului N 60. Acordare credite % 2671 2675 = 5121 50000 100000 150000 2. A-ceastă participaţie îi asigură un procent de control de 30%.000 lei. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360. calcul dobanda 50000 x 15%=7500. (a).000): 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40. de transport.000 lei 402. b. O entitate acordă la 01. vanzarea a 1000 act x 2 lei=2000: 461=7611 2000 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 1000 act x 1 6641=261 1000 Incasarea creantei : 5121=461 2000 401.N două împrumuturi pe termen de 5 ani. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.000 lei unei filiale şi altul în valoare de 100.înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340. entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social. 3. durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani.000 lei.000 lei -virarea rezervei la venituri: 1068 Alte rezerve = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20. la o valoare negociată de 320.055/2009.000 lei.

a) 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50.000 lei c).12. privind:  acordarea împrumutului şi încasarea dobânzii pentru primul an.5121= % 2671 2675 150000 50000 100000 403.01.000 c) 30. Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50. Pe data de 30.055/2009.000 3.500 405. • înregistrarea dobânzii cuvenite în anul al doilea.10. filiala a intrat în stare de faliment.  rambursarea primei rate şi dobânda cuvenită pentru anul al doilea.000 b. entitatea ALFA SA achiziţionează 100 de acţiuni ale societăţii BETA SA la un curs bursier de 200 lei/acţiune şi le clasifică în categoria imobilizărilor financiare (scadenţa mai mare de 12 luni de la data bilanţului).N+1 acţiunile sunt vândute la cursul de 215 lei/acţiune.000 Încasarea dobânzii în primul an 50.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 668 = 265 2.000 lei 5121 = 763 5.ctb.500 lei 2672 = 763 2. a) evaluarea la bilanţ a titlurilor.N Recunoaşterea iniţială a datoriei 265 = 462 b). sunt urm.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 265 768 20. acordarea împrumutului prin bancă 2671 = 5121 50. 3. motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă. conform OMFP nr.: 1. a).000 lei b) 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 5.000 lei pe o durată de 2 ani.000 lei 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung = 763 Venituri din creante imobilizate 5. contabilizarea dobinzii aferente intregii perioade de imprumut: 2676= 763 10000 404. l O.000 Dobânda cuvenită în anul al doilea 25.5000 2.N cursul bursier a scăzut la 180 lei/acţiune. conform OMFP nr. Pe data de 31. când se încasează şi dobânzile anuale. cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an. O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.000 lei d). Arătaţi care sunt înregistrările contabile. privind: • acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an.000 lei obs.000:2=25. Rambursarea primei rate a împrumutului 50. inreg. 3. societatea trebuie sa realizeze o recalculatie a acesteia la nivelul intregii perioade de imprumut. 01. Arătaţi cum se înregistrează conform OMFP nr. La începutul anului N. cu o dobândă preferenţială de 10% pe an. Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate d. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.In conditiile in care societatea nu incaseaza in anul II dobinda aferenta anului I deja inregistrata. • încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an.500 c.  recunoaşterea pierderii generate de starea de faliment a debitorului. Ulterior. • rambursarea împrumutului. a. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50. 2676 = 763 5. adică în cursul celui de-al doilea an. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere. care se includ în contul de profit şi pierdere.000 lei pe termen de 2 ani.000*10%=5.000*10%=2.000 21.500 18. b) vânzarea titlurilor.055/2009.055/2009: achiziţia titlurilor. 3. 663 = 2672 2. stornarea dobinzii inregistrate in cursul anului I 2676= 763 .000 lei 5121 = 2671 25.12. 31.500 29 .

3.500 1068 2.000 lei. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. Pe data de 01.000 b) 31.000 lei: 601 = 301 4. (1)Stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei: soldul iniţial al contului 301 este 3.000 lei (7)Stoc final de produse nevândute 3.Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: d) 31.000 407.000 = 18.000 lei: 711 = 345 24.000 lei (4)Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 12.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 21. produse vândute la preţ de vânzare facturate 20.000 lei– 3.000 10. Se cere: a) să se prezinte.N Recunoaşterea dobânzii la data bilanţului 5187 = 766 10.000 lei– 9.000 lei c) 31. stocuri finale de materii prime 9. b) să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut din exploatare.000 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.000 lei.000 lei (5)Produse obţinute în cost producţie: 345 = 711 15.000 lei (12)Subvenţii pentru investiţii virate la venituri: 131 = 7584 3. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plăteşte la fiecare 6 luni.000 lei (8)Amortizarea clădirilor: 6811 = 2812 700 lei (9)Salarii datorate: 641 = 421 6.000 lei şi plătite 6. stoc final de produse nevândute 3.N Recunoaşterea cuponului 265 = 462 320. stocuri iniţiale de produse finite la cost de producţie 12.000 lei.500 lei. reducere comercială înscrisă în factura iniţială 10%.12. produse obţinute în cost de producţie 15.000 lei: D 345 C Si 12.000 lei (6)Produse vândute în preţ de vânzare facturate: Net commercial =Preţ de vânzare . subvenţii de exploatare 2.0557 2009.000 (produse obţinute) Sf 3. conform OMFP nr.09. • evaluarea venitului financiar adus de investitie in anul N.000 lei + 10.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 1068 = 265 2.000 lei.000 de obligaţiuni pe termen lung.000: 4111 = 701 18. pe baza informaţiilor de mai sus.N entitatea ALFA SA a achiziţionat 2.N.000 lei.000 15. achiziţia de stocuri de materii prime 10. 3.Subvenţii de exploatare: 445 = 741 2.000 lei.000 406.000 lei. amortizarea clădirilor 700 lei.N Evaluarea venitului financiar adus de investiţie în anul N: venit financiar = 300.000 (achiziţie) C Sf 9. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3. privind: • achiziţia obligaţiunilor la O l .10 % x 20.000 lei.500 lei (11). Dispuneţi de următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei 3.12.09.000 lei: D 301 Si 3.000.leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja 0 29 .000 768 1. • recunoaşterea dobânzii la data bilanţului. salarii datorate 6.10. Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii ) = 12.12.000 lei (3)Stocuri finale: 9.000 lei = 24.000 lei. iar scadenţa este la 5 ani.055/2009. înregistrările contabile conform OMFP nr. a) 01.000 lei (2)Achiziţie stocuri de materii prime: 301 = 401 10.Reducere comercială = 20.000 lei + 15. la un cost de 160 lei/titlu.000 e) 30.000.000 lei (10)Salarii plătite: 421 = 5121 6.500 265 18. valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000 lei.000 lei = 4.000 * 4/12 * 10% = 10.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.09.000 lei.

000.500 19.000 lei (2)Vânzarea produselor finite la preţ vânzare: Net comercial =Preţ de vânzare .000 6.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.000 (produse obţinute) Sfd 9.000 D 24.000.000 lei. vinde 30% din ele la preţul de 15. salarii datorate 1.000 comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE C 9. 3.701 711 MC PE VA 741 18.500 7. b) să se calculeze marja comercială şi excedentul brut din exploatare.500 0 607 601 641 6451 6452 Cheltuieli Sume 0 1.500 lei: 4111 = 701 13. reducere comercială acordată pe o factură ulterioară 10%.(1) 0 601 9.500 700 200 Indicatori Marja comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE Sume 0 20.000 lei (5)Salarii datorate: 641 = 421 1.500 lei – 4.000 lei: 711 = 345 3.000 lei.500 lei şi plătite 1. între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate l .000 = 13.000 5.leiVenituri 707 701 711 MC PE VA 741 Sume 0 13.000 lei: 711 = 345 3. -9.400 lei = 16.000 (1) Contul 711 se prezintă astfel: 711 15.000 641 2.500 17. adică 30 % x 10. contribuţii cu caracter social 900 lei.100 29 .000 1. Se cere: a) să se prezinte.000 lei Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20. (1)Obţinere produse finite la cost producţie: 345 = 711 10.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.500 lei 711 7. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: .500 lei 701 13.3.000 lei =.800 lei (7)Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei (8)Contribuţia unităţii la fond şomaj: 6452 = 4371 200 lei (9)Dobânzi datorate: 666 = 1682 400 lei (10)Amenzi datorate autorităţilor române: 6581 = 462 600 lei (11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = % 601 1.000 1.000 lei (4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.500 lei 6451 700 lei 6452 200 lei 666 400 lei 6581 600 lei (12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20. dobânzi datorate 400 lei.500 lei (6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.000 lei 641 1.000 (descărcarea gestiunii) 408.Reducere comercială = 15.000 lei.000 0 20. pe baza informaţiilor de mai sus.000 4.500 19. înregistrările contabile conform OMFP nr.000 5.000 – 10% x 15.800 lei.500 lei (3)Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute.055/2009. amenzi datorate autorităţilor române 600 lei.

000 lei + 15.01. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform OMFP nr.500.500.1 lei/€.000 lei Plăţi 15.000 lei/€ = 720. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N? Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului Rezultatul exerciţiului = 1. şi plăţi de 20.000 lei.4 lei/€ şi de 10.409.200 lei pentru achiziţia clădirilor.800 lei 1.N cursul era de 4.500 lei 200 lei 2. încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei.000 lei 7.000. Care sunt.000 lei = 15.000 lei Total plăţi 838.m.N era de 4.500.600 lei -4.000 u.000 lei Sfd 15. numerar 2. furnizori 1. rambursări de capital în numerar către asociaţi 10 lei.000 lei La data de 31. în cursul exerciţiului N au avut loc următoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în natură 50 lei. valorile aferente trezoreriei nete a societăţii si diferenţa de curs nerealizată? Situaţia în contul 5124: D 5124 C Sold iniţial 10.000.000 Euro reprezintă 15.100 lei/€.600+1. Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.000 lei – 346.6 lei/€.000.000 lei – 838.000 lei/€ = 230.000 lei 2.500 lei.. = 361.000 lei Total încasări + sold iniţial 1. conversia datoriilor în capital 20 lei.000.500.500.12.000 u. capitaluri proprii aferente exerciţiului N-l: 600 lei.m. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.000 Euro x 23.000.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 5124 = 765 15.000 euro la cursul zilei de 4.000 lei = 131.000 euro la cursul zilei de 4. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.000 u.000 lei Plăţi 20.. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.500. salarii: 10.500 lei/€ = 352.600 lei -2. =  + + + = = = + = Plăţi privind achiziţia filialei (1) Plăţi privind achiziţia clădirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii (1) Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri Total activ Datorii (1.500 lei/€ = 235.000 euro la cursul zilei de 4.500.000 Euro x 24.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei 410. creanţe 200 lei. Cursul leu/euro la 01.100 lei 4.600 lei. 3.000 lei 411. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.000 Euro x 24.200 lei -6.N soldul final de 15.055/2009. terenuri şi clădiri 4. Se dau următoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1.000.500 lei.5 lei/€ si de 15. La 31.000 euro la cursul zilei de 4. 29 . O societate care ţine evidenţa produselor finite la cost standard efectuează următoarele operaţii în cursul lunii august: consum de materii prime: 25.600 lei 412. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4.000.600 lei -2.2 lei/€.500..600 lei 4. conform regulilor stipulate în OMFP nr.600 lei.m.12.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.000 euro. 3.000 lei.3 lei/€.000 lei Total încasări 955.185.000 Euro x 24.000.000.000 Euro x 23.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială -2.000 lei.700 lei -3.000 lei 2.055/2009.000 Euro reprezentând 346.000.000 lei 4.000 lei Încasări 10. consum de materiale consumabile: 5.000 lei Încasări: 30.300 lei/€ = 486.000 Euro x 23.

000 u.m. D SI 345 Produse finite C 5.m.684 0 316 a) consum materii prime b) consum materiale consumabile c) inregistrare salarii d) obţinere produse finite 601 = 301 25.000 u.684 2.000 348 4.000 711 40.000 u.400 701 60.316-57.090 + 11.000 11.000 635 = 446 2. iar soldul iniţial al contului 348 este 1.000 602 = 302 5.316 Cheltuieli = 25.000 641 = 421 10.000 e) vânzare produse finite 411 = % 74.m.000 + 10.061*44.000 u.000 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite= -0..600= 57.000+11.690 Rezultatul exploatării= 78. sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11.000 − 4. Cerinţe: a) b) c) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. Calculaţi valoarea la care sunt prezentate în bilanţ produsele finite.000 SF 5. La sfârşitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.000 u.626 30 .000 49.000 g) prod.640 (11.m.000 Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli D 711 Variaţia stocurilor C 22. 3. TVA 24%.400 f) descărcare gestiune 711 = 345 22.m.000 u. Calculaţi cifra de afaceri şi rezultatul din exploatare.m.000 u.000 = = −0.061*Rulajul creditor 345=-0. Soldul iniţial al contului 345 „Produse finite" este 5.000 * 24%) h) produse finite utilizate pentru acţiuni de protocol 623 = 345 11..061 5.se obţin produse finite la costul de producţie efectiv de 40.000 44.000 711 = 345 11. costul standard este de 44. cost standard al produselor finite vândute 22.684 .684.000 + 2.000+5.000= 71.000 + 4..055/2009. min(4. 4.000 K= 1.000 11.690 = 20.000 u..000 + 44.684 = 4.000) = 4.684 Evaluarea în bilanţ a produselor finite se face la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.000 =-2.000 345 = % 44.000 înregistrare depreciere 6814 = 394 684 În bilanţ produsele figurează la valoarea 4.000 − 3.000 22.000 Cifra de afaceri=grupa 70 + subvenţiile aferente cifrei de afaceri=60.684 (diferenţă favorabilă) i) înregistrare diferenţe de preţ aferente ieşirilor 348 = 711 Costul produselor finite = 5..m.000 u. se vând produse finite la preţul de 60..000 4427 14. TVA 24%.000 2.000 4. finite acordate gratuit salariaţilor 421 = 701 11.000 11.000 D SI SFC 345 Diferente de pret la produse finite C 1.000 316 SF 7. sunt utilizate produse finite pentru acţiuni de protocol la cost standard de 11.000-316 = 4.m. (diferenţă nefavorabilă în negru).m.000 40.

000 u. Societatea ALFA prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 01. privind: a) b) c) d) achiziţia clădirii. valoarea de inventar este estimată la 38. Societatea ALFA achiziţionează la 31.000-2. s-au distribuit dividende în valoare de 800 u..m.2) 1011 2.000 u.000 lei. Să se prezinte înregistrările contabile.(c) 106 C SI 5.m.(d) D 117 SI C 1.000 d) reevaluare imobilizări -anulare amortizare cumulată 281 = 213 2. 30 .m. b) Calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N+l.000 u..000 -2.m.. valoare nominală l u. a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus conform OMFP nr. amortizarea clădirii.000 .m. pe acţiune..m.000 act*1. rezerve: 2.5 u.(a) 3.N: capital social: 20.000 -Valoare justă = 8.000 (3. D 3.000 b) distribuire dividende: 129 = 457 800 c) încorporare rezerve: 106 = 1012 3.5) 1012 2.m.majorare capital social 456 = % 2.(e) 1012 C SI 20. amortizare cumulată 2.m. La 01.000) D 2.000 lei.000 u.055/2009.000 de acţiuni. SF 2. TVA 24%. D 105 C SI 3. s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.m. va loare justă 8. (c) SF 23.m. fiind emise 2.2 u.400 . 414. preţ de emisiune 1..055/2009. care au fost ulterior anulate.000 -8. reclasificarea clădirii în categoria stocurilor.m.m. 3.000 (2. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. ALFA estimează o durată de utilitate de 20 ani.000 u.m.m.000 lei...000 = 4.N-1 o clădire la un preţ de 40.. au fost răscumpărate 2. evaluarea în bilanţ a clădirii.m. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2. rezerve din reevaluare: 3.000 (2.000 de acţiuni.000 e) răscumpărare acţiuni 109 = 512 3.000 u.000 diferenţă pozitivă din reevaluare -înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare: 213 = 105 4.000 act*1) 149 1.000 u.000 u. conform OMFP nr.m.000 u. a).m.4.500 u.000 u.000 u. La sfârşitul exerciţiului N+l valoarea de inventar a clădirii este estimată la 34.m. în cursul exerciţiului N s-au realizat următoarele operaţii: s-a majorat capitalul social prin aport în numerar.m.12.transferare capital social nevărsat la capital social vărsat : 1011 = 1012 2.5) -anulare acţiuni % = 109 3. La sfârşitul exerciţiului N.000 act*1.000 (2.000 u.incasare aport: 5121 = 456 2.m.m.07.01.400 (2000 act*1.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a clădirii şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător.413.m.000 de acţiuni la preţul de 1.000 u..000 u.800 u.000 u.m.000 1041 400 .000 -Valoare netă contabilă = 6. 3..m. s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3. 4.800 u. fiind distribuite gratuit 3.000 u. rezultat reportat: 1.000 u. 2.000 = 4.

40.000 u. reevaluate.800 Repartizarea profitului 800 = Capitaluri proprii 33. La 31 decembrie N.000 + Rezerve din reevaluare 7.m.250 u.m.m.000 + Rezultat reportat 1.= -10. 281 = 213 6813 = 213 3. conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor.N) Valoare rămasă 60.12. (anulare) 10.m. pe o durată de 6 ani.000* rata amortizării lineare = 100 6 *2* = 11.000 u.000 * 12.m.) 30 .000 415.m.m.000 u.000 a) anulare amortizare b) diferenţă negativă din reevaluare (30.000 u.000 u.m.000 + Rezerve 2.250 inreg.12. pentru a achiziţiona o instalaţie. C 20.250 472 = 7584 6.000 u. Dif poz 27. D Cost VR sf N 213 60.250 u. d) NOTĂ: S-a presupus un sold iniţial al rezervelor de 5. 7. întrucât se încorporau mai mult decât existau.SF 7.500 (anulare) Vjustă sf N 30.055/2009. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.m.m. Valoarea justă este estimată la 50.000 b) primire subvenţie 445 = 472 50.m.m.000 d) înregistrare amortizare 90.000 u.m. Capital social 23. conform OMFP nr.000 u.000 u. 3. Echipamentele se amortizează linear.055/2009.000 u. Contabila e) transfer subvenţie la venituri 50. 3. e) = Cost Amortiz cumulată (N-1.000 u.m.m. Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N conform OMFP nr.000 c) încasare subvenţie 512 = 445 50.500 u.500 u.m.000 u.000 u.000 u.N şi la 31. al cărei cost este de 90.800 u.. La 01.000 u.5%*2* 6 = 6. VR sf N+1 22. 60.000 * 2 = 20.5% 8ani 681 = 281 11. 12 416.m. Valoarea justă a acestora este estimată la 30. şi care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani. 8ani 12 100 = 12.m.m.000 u. începând cu l ianuarie N-1. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.m.000 10.m. SF 1.000 u.m.07.N. echipamentele sunt. o întreprindere obţine o subvenţie de 50. a) achiziţie instalaţie 213 = 404 90. Vjustă sf N+1 50.m. 6ani 40. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 60.000u.N+1 ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. din nou.000 u. – 40. La 31 decembrie N+l.m.

m.000 u.000 u.m. – 22.m.m. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare conform OMFP nr.000 u. . % = 2111 100.m.nu au avut loc cresteri de capital prin aport in natura.000 u.) -pierdere din depreciere 100. a fost reevaluat.m. 3.m. 3.m.500 -înregistrare amortizare: -anulare amortizare d)diferenţă pozitivă din reevaluare (50.000 = 7.m. 105 50. Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300.1012 – Sold final 1.1012 – Sold initial 750 .1621 – Sold initial 600 .000 u.prima de 130 lei a fost incorporata in capitalul social (alte cresteri de capital prin operatii interne nu au avut loc).m.1621 – Rulaj debitor 100 .m.000 17.Dobanzi platite 70 .c) Amortizare N+1= 30.m.000 u.500 u.m.m.500 u.1041 – Sold initial 80 Informatii suplimentare: . 6813 50.000 u.000 . La închiderea exerciţiului N.000 u.m. 4ani 681 = 281 281 = 213 213 = % 7813 105 7.000 u. a) sfârşit N-1 reevaluare teren 2111 = 105 50. valoarea de inventar a terenului este de 250.000 u.500 27. la 350.m.000 u.1041 – Rulaj debitor 130 .1621 – Sold final 850 . D 1012 SI SF 1.000 C 750 130 (1) X = 1.000 u.500 u.500 7. b) sfârşit N -valoare recuperabilă (250. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): . conform OMFP nr.000 u.) < valoare justă (350. = 27.) 417.055/2009.1041 – Sold final 150 . Vjustă sf N-1 350. 418.000 – 750-130 =120 D 130 (1) SF 150 1041 SI C 80 1) încorporare rezerve: 2) încasare capital social 3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 4) rambursare credit pe termen lung 1041 = 1012 5121 = 456 1011 = 1012 1621 = 5121 130 120 120 100 f) Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare : Încasări din majorarea capitalului social 120 lei Dobânzi plătite 70 lei Rambursare credit pe termen lung 100 lei 30 .intregul capital social subscris a fost varsat. .000 u. Dif poz 50. între timp (din N-1 până în prezent). în exerciţiul N-1.055/2009? D 2111 C Cost 300. Ce înregistrări contabile sunt ocazionate de evaluarea în bilanţ a terenului.500 10.m.

88 SF 5 C SI 8 84. Sf 371 = 26.8 + 34. RC 704 = 575. Sf 421 = 40. Materiile prime si mărfurile intrate au fost achiziţionate. RD 641 = 700.265 D 154. Si 371 = 38. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).72 (5) D SI 411 17 558 (1) 713(6) SF 23 C Încasări = 17 + 558 + 713 – 23 = 1. D SI 301 20 620 (2) Achiziţie=620+45 -20=645 SF 45 C D 401 C SI Plăţi = 20 +799. RD 691 = 25.72 (5) 4426 161.055/2009. RC 707 = 450.8 (3) 34.m. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u. 3.52 SF 140 D SI 371 38 40 (4) Achizitie=26+40-38=28 SF C D 246 (9) 4427 108 (1) 138 (6) C 26 C 20 799. RD 607 = 40.00 6. Sf 401 = 140. Si 421 = 20. RD 601 = 620.72-140=714.8 607 = 371 40 lei 34. Si 4423 = 8. Sf 441 = 5.8 645 154. Si 411 = 17.48 (9) D 441 C SI 2 25 (7) Plăţi = 2 + 25 – 5 = 22 SF 5 D 421 Plăţi = 20 + 700 – 40 = 680 SF 40 1) vânzare mărfuri C SI 20 700 (8) 411 = % 707 4427 2) consum materii prime 601 = 301 3) achiziţie materii prime % = 401 301 4426 4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 5) achiziţie mărfuri % = 401 371 4426 6) prestare servicii către terţi 411 = % 704 558 450 108 620 799. Sf 411 = 23.52 (9) D 4423 Plăţi = 8 + 84.72 28. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare conform OMFP nr.48 – 5 = 69.): Si 301 = 20. Si 441 = 2.72 713 575 30 .+ = Contractare credit pe termen lung Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 350 lei 300 lei 419. Sf 301 = 45.8 (3) 6. Sf 4423 = 5. Si 401 = 20.

000 480 6911 = 441 600 2.g) 138 691 = 441 641 = 421 4427 = % 4426 4423 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 420.000 .371 – Sold initial .605 – Rulaj debitor 2.52 lei 680 lei 84.055/2009. 3.265 lei 714.Salarii platite 2.48 1.48 lei 25 lei -239 lei .500 .52 84. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate.000 4.704 – Rulaj creditor .641 .800 4.200 .401 – Sold initial 4.480 2.4111 – Sold final 700 . Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .707 – Rulaj creditor . Avansurile încasate au fost reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă conform OMFP nr.6911 .000 450 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%). D SI 411 100 2480 (4) 620 (6) SF D Plăţi 2200 SF 1.4111 – Sold final 100 .371 – Sold final 3.607 – Rulaj debitor 2.250 600 500 2.800 421 700 C 4000 (7) D Plati SF 398 371 4250 2500 (2) Achiziţie=3000+ 2500 – 4250 =1250 SF 3000 C 202 441 C 600 (5) C Încasări = 100+2480+ 620.Incasari de avansuri de la clienti 750 4427 7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 8) înregistrare salarii 9) regularizare TVA 25 700 246 161.500 .401 – sold final .200 2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 3) încasare avans 5121 = % 419 4427 4)vânzare mărfuri 411 = % 707 4427 5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 607 = 371 930 750 180 2.700 = 2500 D SI D 4423 SI 0 Plăţi 472 (11) 472 (10) C 1) plată salarii 421 = 5121 2.500 30 .Impozit pe profit platit 202 .

666 = 1681 600 d)plată dobândă 1681 = 5121 600 6.000 u. Ce înregistrări se efectuează.600-5.000 oblig*1 leu*10% = 600 u.m.12. Vjustă sf N+3 2. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.000 8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică 411 = % 704 4427 620 500 120 558 450 108 h) % = 401 605 4426 9) achiziţie mărfuri % = 401 1550 371 1250 4426 300 10) regularizare TVA 4427 = % 780 4426 308 4423 472 11) plată TVA 4423 = 5121 472 12) încasare creanţă şi reglare avans % = 411 2375 5121 1445 419 750 4427 180 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 2375 lei 2393 lei 2200 lei 472 lei 202 lei -2.600 (6.055/2009.700 (6. N+3) Valoare rămasă la sf N+3 C 3. Dif poz 500 u.m. SC ALFA SA contractează la data de l ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: număr de obligaţiuni emise 6. = 45 lei 20 ani e)rambursare rata 1.m.m. ce înregistrări se efectuează în N+3 si N+4? D 213 Cost 5. 3. Rezerva din reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalaţiei.000 * 3 = 3. 3. în anul N pentru acest împrumut obligatar? a) emitere obligaţiuni % = 161 6.6) prestare servicii către terţi 7) înregistrare salarii 641 = 421 4. i) = Cost Amortiz cumulată (N+1.055/2009. 5. preţ de rambursare 1.500 lei.000 u. (anulare) 5.000 lei.700) b)încasare împrumut 5121 = 461 5. N+2.N la valoarea de 5. împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului.m.000 * 0.95 lei. Dobânda se achită odată cu rata anuală. amortizată linear în 5 ani.600 =330 u.000 * 1.000u.95) 169 900 (6.1 lei.m.m.m.700 c) dobândă N 6. conform OMFP nr. preţ de emisiune 0.m. rata anuală a dobânzii 10%.000 u.1) 461 5. O societate comercială deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30.000 u.892 lei 421. In condiţiile aplicării OMFP nr. valoarea justă stabilită fiind de 2.000 u.000. La sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa.500 u.m. 161 = 5121 6868 = 169 330 45 422. VR sf N+3 2. durata împrumutului 20 ani. 5ani 2. 20ani 900 f)amortizare prime. 30 .

m..m. TVA 24%.m. 30 .m. + TVA 24%.000 u. e) la sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş.000 u.m.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) e) f) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.m. a) lipsă echipament la inventar % = 213 2.. 2.000 / 2 ani) b) chirie lunară % = 404 992 167 800 4426 192 c) plată furnizor 404 = 5121 992 d) modernizări % = 404 3.500 u. donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4.720 212 3.000 -şi debit D: 8038 60. se plăteşte factura.000 u. -înregistrare amortizare 6811 = 2805 30. se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u. a).a) anulare amortizare b) diferenţă pozitivă din reev. imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.200 4427 528 c) reţinere din salarii 421 = 4282 2.000 281 400 6583 1.000 4426 720 e) amortizarea modernizării 6811 = 2812 1.000 u.000 u.000 2812 = 212 3. 3. b) lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani.m.= 500 u. reţinerea din salariu a sumei.500 (3.500 / 2 ani) 250 (500 / 2 ani) 423.200 6582 800 Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635=4427 e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 167 4..000 4426 960 425. efectuând următoarele cheltuieli: consum de materiale în sumă de 2. 3. – 2. amortizat 20%. TVA 24%. amortizat 80%.200 u. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4..primire clădire 205 = 167 60.000 u.m.728 7581 2...m.m. chiriaşul execută lucrări de modernizare.000 u.m.000 u. Costul total al construcţiei este de 17..055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în sumă de 8.000 / 2 ani) f) transmitere 2805 = 205 60. cheltuieli cu energia în sumă de 1. + TVA 24%. societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren..000 u.618 d) donare utilaj % = 213 4. se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60.000 u.000 (60. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5.000 500 1.250 (2.m. TVA 24%.m. TVA 24%. 424.000 Credit C: 8038 60..000 f) lucrări desecare executate de o firmă % = 404 4.000 2813 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u.m. 3.000 u.m.m.960 211 4. pe o durată de 2 ani.000 u.m. c) înregistrare amortizare d) transfer 105 la 117 281 = 213 213 = 105 681 = 281 105 = 117 3.600 b) imputare 4282 = % 2.

200 + 14.500).000 4426 1.000 2. 427.2. c) sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u.m.. 3.4. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.. 3.080 404 = % 21. La sfârşitul anului N+l valorile contabile sunt: materii prime . d) sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u.000 b)Produse finite folosite ca acţiuni de protocol: 623 = 345 900 c)Plus de semifabricate la inventariere: 341 = 711 600 d)Produse reziduale distruse de incendiu 671 = 346 400 428.4.900 lei.000 lei şi produse finite .2.000).c) plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.880 = 21. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 . Restul ambalajelor sunt reţinute de client.1. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1.920 b) lucrări facturate pt prima perioadă % = 404 6.m.880 12.680 707 2. b) societăţii vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei.080 232 8.700 lei.vânzare mărfuri şi ambalaje 4111 = % 2.000) =Val contabilă (2. a)Donaţie produse finite: 6582 = % 10.880 d) recepţie la cost 212 = 231 17. a)..200 231 5.m.000 e) plată furnizor cu reţinere avans datoria totală = 6.. 345 . Se încasează creanţa clienţi.m.200 c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17. se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 6814 = 394 500 u. a) avans acordat antreprenorului % = 404 9.000 4426 1.000 lei şi pentru produse finite 4.500 lei.000 u.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt donate produse finite la cost standard de 9.055/2009? a) Materii prime: Val realizabilă netă (2.920 5121 11. b) sunt folosite pentru acţiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u.000 348 1.000) % = 404 231 4426 14. se anulează ajustarea pt depreciere existentă: 391 = 7814 700 u. iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime .000 u.000 lei. Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+l conform OMFP nr. 3.000 4426 1.m. 391 .m.000) <Val contabilă (4.160 426. cost efectiv 10.600 lei.000 – 5. b) Produse finite: Val realizabilă netă (4.600 b) restituire ambalaje 419 = 4111 100 c) restul de 100 este reţinută de client 1) preţ de facturare ambalaje 419 = 708 100 2)TVA aferent ambalaje reţinute 4111 = 4427 24 30 . care plăteşte contravaloarea acestora. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei.920 232 8.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) vânzarea de mărfuri la preţul de 2.000 345 9.000 =12.000 lei. TVA 24%. împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe principiul restituirii.m.000 4427 480 419 200 -Descărcare gestiune 607 = 371 1.

000 u. cheltuieli cu despăgubiri.480 e) achiziţie utilaj % = 404 3.200 .000 4426 480 . Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u.500 u. reţinându-se avansul. TVA 24%. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. acestea sunt scoase din evidenţă.000 c) vânzare ambalaje 4111 = % 1.200 b) descărcare gestiune 608 = 381 2. Se dau următoarele informaţii în conturi la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.000 4427 240 5121 4.055/2009. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5. pentru livrarea unor semifabricate..200 4427 288 Si 608 = 381 1.240 431.000 c) încasare creanţă cu reţinere avans % = 4111 6.000 lei.000 = 500 261 = 1068 500 c) încasare dividende 432.000 lei.720 2131 3.500 – 3.000 b) diferenţa 3. a) achiziţie amnbalaje % = 401 6.200 381 5. amortizarea cumulată 2. TVA 24%.000 lei.960 d) acordare avans pentru achiziţia utilajului % = 404 2.000 lei. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. 3.000 4426 480 5121 1. c) se încasează creanţa clienţi. cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei.m.720 232 2.480 232 2. d) este acordat un avans de 2.3) încasare creanţă 4) descărcare gestiune 5121 = 4111 608 = 381 124 100 429. 10 bucăţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/bucată.240 419 1. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.200 702 5.000 u. TVA 24%. Deoarece 20 bucăţi sunt deteriorate. reţinându-se avansul.m. e) se achiziţionează utilajul la costul de 3.000 lei. cheltuieli cu salariile personalului 14. a) încasare avans 5121 = % 1.055/2009 pentru următoarele tranzacţii: a) se încasează un avans de 1.000 4426 720 f) plată furnizor cu reţinere avans 404 = % 3. f) se plăteşte datoria către furnizorul de imobilizări.000 2813 2.000 4426 1. 3.m. Valoarea de aport a fost stabilită la 3.055/2009.şi descăcarea gestiunii 711 = 341 3. Costul semifabricatelor este de 3.000 261 3. TVA 24%.m. a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate % = 2131 5.000 4427 240 b) livrări semifabricate 4111 = % 6.000 4427 1. b) sunt livrate semifabricate pe bază de factură la preţul de vânzare de 5.000 lei. 30 .200 419 1. 3.000 lei pentru achiziţia unui utilaj.plată avans 404 = 5121 2.488 708 1. Societatea X achiziţionează ambalaje astfel: 50 bucăţi x 100 lei/bucată. TVA 19%.000 430.

000 lei. achiziţie program informatic % = 404 12. amenzi şi penalităţi Ajustarea valorii activelor circulante Total cheltuieli de exploatare Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) Venituri (ct 754 + ct7814) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 8. Societatea ALFA efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N: societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei. se achiziţionează un program informatic la preţul de 10. Amortizarea programului se realizează în 3 ani.000 480 2.400 lei. se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei.000 + 2. în acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N: • consum de materiale auxiliare 4.550 lei. înregistrare amortizare d) 1. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani.000 4426 2.400 205 60.400 lei 433. 3.055/2009 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustării activelor circulante? j) + + + = k) = Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli cu despăgubiri. societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60.000 lei 16.000 / 20 ani) 3.400 c) 1.000 lei 3. sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei.000 / 3 ani) 12. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. cheltuieli de transport facturate de cărăuş % = 401 624 4426 31 .000 lei.000 lei + TVA. înregistrare amortizare 6811 = 2805 4.000 lei + TVA.400 2.400 lei 42.000 lei. pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2. Suma se încasează ulterior în numerar.000 =18. Conform OMFP nr. pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 2. societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii.000 lei. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată. redevenţă anuală 167 = 5121 4.600 lei.000 lei + TVA 24%. 3. se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10.480 2. se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4.400 10. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani.600 lei.600 lei 16.000 lei 14.333 (10. • salarii 4.000 b) achiziţie brevet invenţie % = 404 74.000 debit D: 8038 80.600 lei 16.000 4426 14. care se achită cu ordin de plată.400 2.400 208 10.amenzi şi penalităţi 3.000 2.055/2009. cheltuieli privind sconturile acordate 1.000 (80. a) 1. la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei. La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei.000 lei + TVA 24%.000 lei 1. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2. achiziţie utilaj 6811 = 2808 % = 404 2131 4426 3. preţul concesionării fiind de 80. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată. primire în concesiune teren 205 = 167 80.000 lei + TVA 24%. venituri privind ajustarea activelor circulante 1.

m.000 (500 act* 4) 141 500 anulare act: % = 1091 1. 435.500 (500act*5) 1091 2. imputare gestionar 4282 = % 7581 4427 3.000 lei 40.000 lei 281 = 212 12.m. înregistrare TVA 635 = 4427 k) transfer produse finite la magazinul propriu 371 = 345 l) 1. Contabilizaţi conform OMFP nr. b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei/acţiune. ach actiuni 1091 = 5121 4. acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură: 2.000 lei 40.000 4. minus la inventar produse finite 711 = 345 2. 3.000 u. surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnării contractului.000 a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă.200 (300x4) 1012 600 (300x2) 149 600 (300x2) vanz % = 1091 800 (200x4) 31 . 6. vanz cladire: 461 = 7583 desc gestiune: % = 212 6583 2812 chiria anuala 612 = 401 40.000 lei b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă.000 12. încasare numerar 5311 = 4282 1.000 lei 281 = 212 12.000 u.550 7. în conformitate cu OMFP nr.01.000 lei c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă.3. iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului. eliberare spre prelucrare 711 = 341 h) obţinere produse finite 345 = 711 j) 1.m.000 (1.5 300 80 124 100 24 124 50 lei 434.440 6.m. Chiria anuală plătită este de 8. Valoarea nominală este de 2 lei/acţiune.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire. deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă. Pe data de 01. a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat: 6. obţinere semifabricate 341 = 711 2. Clădirea avea o valoare contabilă de 12. descărcare gestiune 711 = 345 3. cheltuieli cu salarii 3.000 8.000 / 10 ani) 4.000 6.000 6.055/2009. Preţul de vânzare este de 40.000 u.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.440 800 700 4. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.000 1. d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei/acţiune. c) anularea a 300 de acţiuni proprii. clădire nefinalizată f) recepţie lucrări executate 6811 = 2813 6021 = 3021 641 = 421 231 = 722 % = 404 212 4426 g) 1.000 act * 4) vanz actiuni 461 = % 2. cheltuieli cu materiale auxiliare 2. 3. orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei.000 u.000 ( 10.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.055/2009 următoarele operaţii: a) achiziţionarea a l .000 421 = 701/7588 50 9. orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat. înregistrare amortizare e) 1.550 8.

a) 1) emitere acţiuni 456 = % 4.000*70%) 6583 2. c) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune. vânzarea de marfă A.m.000 2813 16. 3.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA: 635 = 4427 960 lei 438.m. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 5%. vânzarea de mărfuri A. La începutul lunii iunie. care sunt anulate.. d) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune.. 250 bucăţi la preţul de 75 lei/buc.. achiziţia de marfă A. amortizat 70%. 31 . 3.000 b) 1) lipsă echipament la inventar % = 2131 9. TVA 24% (factura).300 (9.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune.000) 6582 4.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 635 = 4427 12.000 (80%*20.000 c) 1) răscumpărare acţiuni 1091 = 462 500 (100 acţ *5) 2) anulare acţiuni % = 1091 500 1012 300 (100 acţ *3) 149 200 d) 1) răscumpărare 100 acţ*2=200 1091 = 462 200 2) anulare acţiuni proprii 1012 = % 300 1091 200 141 100 437.000 2) încasare împrumut 5121 = 456 4. care sunt anulate..000 u. 400 bucăţi la costul de 50 lei/buc. TVA 24% (factura). 3. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%. TVA 24%. b) se emit l .m. care este imputat unui salariat la preţul de 3. Contabilizaţi conform OMFP nr. TVA 24%.055/2009 următoarele operaţii: a) se emit l . amortizat 80%. c) donarea de către un terţ a unui utilaj în valoare de 20..055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri" ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.000 u.055/2009 următoarele operaţii: a) produse finite acordate sub formă de donaţie.reţinere imputaţie din salariu 421 = 4282 3..000 2813 6.000 4427 720 .000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.700 2) imputare salariat 4282 = % 3. Contabilizaţi conform OMFP nr. rabat 10%.000 b) emitere împrumut din emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 7..000 şi transferare capital nevărsat în capital vărsat 1011 = 1012 3.461 149 600 (200x3) 200 436.m. a) produse finite acordate sub formă de donaţie 6582 = 345 50. b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9. în cursul lunii au loc următoarele operaţii: achiziţia de marfă A. Durata împrumutului este de 6 ani. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. Costul efectiv al produselor finite este de 50. Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv.720 7581 3. valoarea nominală 3 lei pe acţiune.000 u. 350 bucăţi la preţul de 80 lei/buc. Imputaţia se reţine din salariu.000 1011 3.720 c) donaţie utilaj % = 2131 20. 300 bucăţi la costul de 45 lei/buc. TVA 24% (factura). remiză 4%. TVA 24%.000 u.000 1041 1. Se încasează contravaloarea acţiunilor. întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăţi la costul de 40 lei/buc. Rata anuală a dobânzii este de 10%. împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani..

TVA 24%..344 lei =Valoare netă financiară 25.800 371 20.Rabat 10%*13.000 +TVA 24%*19.880 lei .128. Contabilizaţi conform OMFP nr.Scont 5%*20.factura Preţ de vânzare 350 buc*80=28.500 .451.2 439.000 .150 = 40. e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.025 lei: 607 = 371 10.880 4427 6.250 707 18.500 =Cost de achiziţie +TVA 24%*12.125 lei: 607 = 371 15.5+100buc*50 = 15.000 .000 lei 300 buc*45=13.D SI Rest Sold a) factura Preţ de cumpărare .000 u.000 lei 281 = 2133 16. a) casare mijloc de transport complet amortizat 16.664.contabilizare scont 401 = 767 1.2 .descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40.536 lei 6.150 =Total 371 200 buc*40 = 8. c) se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comerţ.m.5 = 10. şi piese de schimb de 2.000 4.5 = 2.025 lei c) achiziţie mărfuri.066 371 12.120 lei =Val netă comercială 26.536 lei +TVA 24%*25.560 .5 = 10.331.066 Cost de achiziţie unitar = a) achiziţie mărfuri 12.125 lei 100 buc*50 = 5..m.150 4426 2.descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40.m.încasare creanţă 5121 = 4111 33.m.plata furnizorului 401 = 5121 24.916 b) vânzare mărfuri 4111 = % 23.achizitie: % = 401 24.125 lei 400 buc*50 = 20.000 lei -Remiză 4%*28.800 .000 lei 50 buc*40.5 300buc % = 401 15.Scont 5%*26.000 u.000 1.025 lei 250 buc*40.331.64 lei =Total 31.150 lei 250 buc*40.000 =Valoare netă financiară 19.344 .5 = 12.contabilizarea scontului: 667 = 4111 1.880 -1. d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.000 lei 300 buc*50 = 15.800 d) vânzare mărfuri .350 12.500 1.916 15.factura Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.000 u.000 lei 300 buc*40.125 lei .560 =Total 23. b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u.055/2009 următoarele tranzacţii/ evenimente: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.150 2.000 4426 4.000 lei C 200 buc*40 = 8.achizitie: 4111 = % 33.000 -1.000 lei b) dezmembrare 992 lei % = 401 992 lei 800 lei 628 31 .5 = 10.64 lei ..750 (250 buc*75) 4427 4.2 707 26. 3.

750 lei (250 oblig*11) b) anulare obligaţiuni 2. o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj. La data vânzării. 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru. 3.07.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune de 9 u..171 – 34. 441. societatea va redeveni proprietara bunului. 3. orice surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi amortizat pe durata contractului de leasing.000 lei % = 161 10. pe obligaţiune. pe obligaţiune.750 lei % = 506 2. care se anulează.042.000 lei 9. în conformitate cu OMFP nr.m.000 lei (250 oblig*8) d) anulare obligaţiuni 2. d) la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.000 lei (500 oblig*10) 31 . rezultă că leasingul e clasificat drept leasing financiar 2.000 lei 506 = 5121 2.000 lei 167 8. în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42.m. întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt emise l .000 lei 3021 2. a) emitere obligaţiuni 10.500 lei oblig*10) 506 2.m.500 lei (250 161 oblig*10) 250 lei 6642 c) răscumpărare obligaţiuni 2.55%.192 lei 4426 c) plată cu efect comercial 952 lei 401 = d) recuperare materiale auxiliare şi piese de schimb 7. rata dobânzii anuală 10%.750 lei 2.m. chiria trimestrială 3. utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.m. c) după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 u.000 = 8.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului. care se anulează.000 lei 440.m.Diferenţa dintre 42.000 lei 3024 2. Rezolvare: 1.N.Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u. la data semnării contractului.000 lei 6024 = 403 7588 992 lei 7. b) după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 11 u.500 u.171 lei b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 510 lei 8. valoarea nominală 10 u. pe obligaţiune. Pe 01.000 lei 161 = 5121 5.750 lei 506 = 5121 2.500 lei (250 161 = % 2.000 lei 169 a) răscumpărare obligaţiuni 2. Rata implicită a dobânzii este 3. 75 lei pe an: 12 = 170. durata împrumutului 5 ani. Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an. durata contractului de închiriere 4 ani.000 lei % = 5.000 lei 461 1. 3. La sfârşitul perioadei de locaţie.171 lei 5121 = 213 34.m. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la această societate.000 lei 7642 500 lei e) rambursare rest 5.171: 4 ani = 2.000 lei 3024 e) utilizare piese de schimb 2. pe obligaţiune.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani a)La semnarea contractului: 42.171 u.055/2009.

1000 = 18. cheltuieli cu impozitul pe profit 2.850. salarii plătite 19. cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.300 lei 13.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94.plată salarii 421 = 5121 19.800 . Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.992.442.înregistrare depreciere titluri de plasament 6864 = 591 1.700 421 SI C 6.600 81.800.800 SFC 5. datorii salariale (sold iniţial) 6.700 .574 301 23.710 .700 lei: D 711 C 75.510 lei 22.obţinere produse finite 345 = 711 81.inregistrare venituri .descărcare gestiune produse finite vândute 711 = 345 75. Se dau următoarele informaţii (în lei): 31 .sconturi primite 401 = 767 5.210 lei = 37.370 .6 lei) + ct 7411 (4.700 lei 57.370.100+ 23.800 – 6.600 lei 4. materii prime (sold iniţial) 4.370 lei 18.100.subvenţii aferente exploataării 5121 = 7411 4.320 = 22.300 lei – 57.6 18.960 80. subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4. obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.achiziţie materii prime % = 401 29.100.850 4426 5.înregistrare servicii prestate de terţi 628 = 401 2. Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare conform OMFP nr.000.6 lei 443. materii prime (sold final) 5.300 .400 641 = 421 18.320.consum materii prime 601 = 301 22.700 lei) = 85.700.000 lei 5.850 (exclusiv TVA).967.300.000 .impozit pe profit 691 = 441 2.800 D Plăţi = 19.înregistrare amortizare D SI 4.800 .630 .5.000 + 19. ieşiri de produse finite la cost de producţie 75.400 .960.800.400. cheltuieli cu amortizarea 13.4 13.710.055/2009.630 SF 5.967.510 X= 4. 3.800.100 23.090 lei Cifra de afaceri netă = grupa 70 (80. datorii salariale (sold final) 5. Rezolvare: . achiziţii de materii prime 23.850 411 = % 70X 4427 6811 = 281 301 C 99.510. cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.724 .320 .Salarii datorate = 5.630 lei 2.100 + + = + + + = l) Grupa 70 Variaţia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare m) Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare 84.700 lei 94.800 SF 5.667. venituri din sconturi primite 5.

mărfuri (sold final) 4.500 lei 9. venituri din prestări de servicii 14.100.600. produse finite (sold final) 3.000 lei 106. cheltuieli cu sconturile acordate 8.500 lei 5121 = % 7411 7418 281 7812 4111 401 401 701 345 1682 15.100 lei 21.800 lei 105.500 + Obţinere – 106.700 41. venituri din cedarea activelor 21.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF + 41.200.700 lei 371 7583 2XX 40.000 lei 1.700 lei 105.500 lei 7.Venituri din subvenţii de exploatare 15.100 Descăcare gest = 40.600 lei 666 = j) D 345 C SI 5.200.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21. amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.700.000. venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.200 lei 6811 = c) reluare provizioane 5.200 lei 151 = d) acordare sconturi 8.055/2009? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15. cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.600 lei b) înregistrare amortizare 11.500 lei 6. Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare conform OMFP nr.500 pentru cifra de afaceri.000.100 lei 667 = e) achiziţie mărfuri 41.800 lei 626 = f) vânzare produse finite 105.000.000 lei 14.000 lei 411 = g) descărcare gestiune produse finite 106. iar restul pentru cheltuielile cu dobânda).500 – Descărcare gest = 4.100.500 SF 4. cheltuieli cu amortizarea 11.000. 3.500.100 40.500 106.000 lei 14.200 lei 5.200 lei 8.500 lei 45. achiziţii de mărfuri 41.800 = 3.700 lei 4111 = l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2.800 lei 9.000 lei 281 28.000 lei % = 17. mărfuri (sold iniţial) 2.100 lei 41.700 Obţinere = 105.700. valoarea contabilă brută a activelor cedate 45.500. cheltuieli cu dobânzile 6.800 SF 3.500 (din care 9.500 lei 31 .800 lei 711 = h) înregistrare dobânzi 6.000 lei 11.700.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5. produse finite (sold iniţial) 5.000 105.000 lei 6583 n) + + Venituri din prestări servicii Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri 711 704 105.500. venituri din exploatare privind provizioanele 5.800 lei 6.800. venituri din vânzarea mărfurilor 60.000 lei 345 = k) prestări servicii terţilor 14.500 lei 371 = f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.500 lei 461 = n) descărcare gestiune active vândute 45.

000 u.500 lei 11.000 u. 500 u. sunt pentru administraţie şi 500 u.000 mat prime+9. Cheltuielile activităţii de bază (20.000 amortiz + 500 combustibil 8.200 lei 81. 70% este pentru producţie.800 lei 40. Intocmiţi contul de rezultate cu clasificarea pe funcţii.. 2 salariaţi pentru activitatea de distribuţie si 2 salariaţi pentru serviciile administrative..000 4.100 lei 28.000 40.000 combustibil) 4.m. cheltuieli cu amortizarea 10.m.700 lei) + ct 701 (105.000 u.m.m. în ceea ce priveşte amortizarea.000 sal +7.000 u. 31 .+ = o) + + + = Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaţiile Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare 21. Cheltuielile de desfacere (2.000 u.000 sal +1..m. cheltuieli cu publicitatea 30. Se cunosc următoarele informaţii despre costurile si stocurile societăţii ALFA pentru exerciţiul N: cheltuieli salariale directe 60.000 445.900 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152.m.000 22.000 u. chirii şi asigurări pentru fabrică 10. cheltuieli materiale indirecte 10.m. CPP după destinaţie Nr crt Elemente 1. cheltuieli cu combustibil şi energie 5.000 u.000 u. venituri din producţia stocată 10.m.000 amortiz + 4.. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) 10.000 20.000 u.500 3. cheltuieli de întreţinere a echipamentelor 5.500 lei 152.500 lei – 81.000 u.m. Cheltuielile indirecte de producţie 6.m. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Sume 60..m. Firma are un manager care are salariul de 2.000 amortiz + 500 distribuţie) 9.. salariile managerilor 20. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3. Cheltuielile generale de administraţie (2. sunt pentru distribuţie. 4.m. sunt pentru producţie. cheltuieli salariale indirecte 25.600 lei Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.000 u.. Cifra de afaceri netă 2. cheltuieli cu salarii 15.900 lei = 70. Cheltuielile secţiilor auxiliare 5. Din cheltuielile cu combustibil şi energie. cheltuieli cu materii prime 20..000 u...000 40.200 lei 444.m.000 lei 5.. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informaţii: venituri din vânzări 60. şi 13 salariaţi cu salarii egale: 9 salariaţi pentru activitatea de producţie. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7..000 lei)+ ct 7411 (9.m.000 u. achiziţii de materii prime 125.000 u.000 u.500 10.m.m.000 u..500 lei) = 129. 20% este pentru distribuţie şi 10% este pentru administraţie.m.m.000 sal +2.200 lei 7.

000 35. 2.m.000+235..000 235.000 20.000 25.000 u.000 235.m.000 salarii+10.m.000=115.000 20. stoc iniţial de materii prime 5. 1.000 Sume 400.000-15.000 Obţinere produse finite: Descărcare gestiune 345=711235..000 u. sold final 15.m.000=225.. rezolvare D 301 Materii prime C SI 5.000 u.000 711=345 C 30.000 Constatare stoc final 331=71120. întocmiţi contul de profit şi pierdere după funcţii pentru exerciţiul N. sold final 20.000 5.000 u.000 D 711 Variaţia stocurilor C 25. Consum materii prime + = + + + = Nr crt 1.000 amortiz) Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost producţie Elemente 115. 2.. sold final 40.000 întreţinere echip +15.000 SF 15. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite obţinute în cursul perioadei.000 u.000 Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază 31 .000 6.000 230.000 u.000 D 345 Produse finite C SI 30.- cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor 15.000 (obţinere produse) 225.000 125.000 u.000 60..000 D 331 Producţie în curs SI 25. stoc iniţial al producţiei în curs 25.m.000 (obţinere) SF 40. Ştiind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400.m..000 175. stoc iniţial de produse finite 30.000 Achiziţii materii prime: Consum materii prime: 301=401 601=301 125. 3.000-40.m.m.000 materiale directe) Costuri indirecte fixe (5..000 (constatare (descărcare stoc final gestiune) SFC 5.000 175.000 SF 20.000 u.000+125.000 Anulare producţie în curs 711=33125. Salarii directe Total cheltuieli directe Costuri indirecte variabile (25.000 20.000 235.

............materii prime ..000 170..159..000 301 Sf 27......000 60......000 Asigurare. b) stocurile se prezintă astfel: Informaţii Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 01.. 10..000 Utilitati.............fixe Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuielile de desfacere . Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la această societate: Vanzari.........000 446..000 Achiziţie materii prime în valoare de 159............000 Amortizari echipamente de productie.......15.90................000 55.000 lei C 31 ..01 31...000 Până în prezent.. Explicaţi erorile identificate în CPP prezentat.000 40............ motiv pentru care se cere să verificaţi modul de întocmire a contului de profit şi pierdere (după funcţii şi după natură).....000 35........4.000 (preluat din contul de profit şi pierdere): 159...000 Chiria pentru fabrica....000 Salarii pt.......sal managerilor ...................000 30....32.000 lei.000 = 140.. Informaţii suplimentare: a) 60% dintre utilităţi şi 75 % din asigurare sunt pentru fabrică...................000 20.000 Materii prime achizitionate..18............000 Salarii de productie indirecte.26....000 20...000 Costuri de publicitate ..............000 21...............21....000 lei Din contul 301 rezultă un consum de: 8....000 5..4.000 Salarii de productie directe.................chirii şi asigurări fabrică Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 115....... restul sunt pentru activităţi administrative şi de distribuţie.. care are mai puţină experienţă..... 6.000 – 27...................................000 Pierdere ..........variabile . distributie si administratie............ firma a avut profit în fiecare perioadă.50..450......000 115. 5. iar contul de profit şi pierdere următor a fost întocmit de noul contabil.. 9............publicitate Cheltuielile generale de administraţie ..salarii directe Cheltuielile secţiilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie ........... înregistrat: 140.....000 159......000 c) o parte de 80% din chirie corespunde producţiei.000 30....... Contabilul societăţii ABC a demisionat.000 Amortizarea echipamentului de vanzare..................000 lei 301 = 401 159. 7....000 60.......... Rezolvare: a) D Si 8..... 12....000 + 159........75.........000 lei 601 = 301 140..000 10....000 16..........000 30.. 8..........000 27...12 8.........

Eroare 1: În contul de profit şi pierdere nu figurează achiziţii materii prime ci Cheltuieli cu materii prime 140.000 lei b) Anulare sold iniţial producţie în curs: 16.000 lei 711 = 331 16.000 lei Constatare sold final producţie în curs 21.000 lei 331 = 711 21.000 lei c) D 345 C Si 40.000 303.000 Sf 60.000 Calculul costului de producţie al produselor finite obţinute: Consum materii prime 140.000 • + Salarii directe 90.000 + Amortizare echipament producţie 21.000 + Alte cheltuieli legate de producţie 52.000 (60 % x 15.000 + 75 % x 4.000 + 80 % x 50.000) = Cost de producţie al produselor finite obţinute 303.000 Înregistrarea costului de producţie: 303.000 lei 345 = 711 303.000 lei Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.000 + 303.000 – 60.000 = 283.000 lei, înregistrate: 285.000 lei 711 = 345 285.000 lei Situaţia în contul 711: 711 21.000 303.000 Sfc 25.000

D 16.000 283.000

C

Eroare 2: În contul de profit şi pierdere trebuia să figureze Variaţia stocurilor, sold creditor 25.000 lei 447. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m. valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.) Pierdere din depreciere= 1.000 u.m. 1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

448. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 110.000 u.m. Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete si să se calculeze amortizarea pentru exerciţiul N+2, conform I AS 16 „Imobilizări corporale".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 u.m. c) AmortizareN+2=
110.000 =36.666 u.m. 3ani

30.000 u.m. 35.000

b) diferenţă pozitivă din reevaluare = 110.000 - 75.000 = 35.000: 213 = 105

D 213 C Cost 105.000 30.000 Val rămasă 75.000 Dif poz 30.000 SF 110.000 (val justă)

449. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m. Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvari: Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată : 281 = 213 30.000 u.m. b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000: 6813 = 213 3.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

450. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. şi un mod de amortizare linear, în exerciţiul N+l se estimează o durată de utilizare mai mare cu un an şi o valoare reziduală de 500 u.m. La începutul exerciţiului N+2 se efectuează modernizări în sumă de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: Cost 01.01.N = 16.000 u.m. Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213

3.000 u.m.

b) N+1 Valoare amortizabilă = 13.000 – 500 = 12.500 u.m. Amortizare anuală =
12.500 = 2.500 u.m. (4 ani rămaşi plus un an) 5ani

c) anulare amortizare: 281 = 213 D Cost 16.000 VR sf N 13.000 VR sf N+1 10.500 2.000 SF 12.500 (val rămasă) 213 3.000 (anulare) 2.500 (anulare)

2.500 u.m. C

d) în N+2 înregistrare modernizare: 213 = 404 Valoare amortizare : 12.500 - 500 = 12.000 u.m. Amortizare anuală =
12.000 = 3.000 u.m. 4ani

2.500 u.m.

451. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârşitul exerciţiului N+l acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.000 u.m. în exerciţiul N+2 se reestimează valoarea reziduală la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungeşte durata de amortizare cu un an. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: D 213 C Cost 16.000 6.000 (anulare) VR sf N+1 10.000 Dif pozitivă 2.000 Vjustă sf N+1 12.000 3.500 (anulare) SF 8.500 (val rămasă) 32

Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. AmortizareN+1= 3.000 u.m. Amortizare cumulată = 6.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 6.000 u.m. 281 =

213

6.000 u.m.

b) înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare 12.000 – 10.000 = 2.000 u.m. 2.000 u.m. 213 = 105 2.000 u.m. c) În N+2 Valoare amortizabilă = 12.000 -1.500 = 10.500 u.m. AmortizareN+2=
10.500 = 3.500 u.m. 3ani

anulare amortizare cumulată 3.500 u.m. 281

=

213

3.500 u.m.

d) În N+3 Valoare amortizabilă = 8.500 – 1.500 = 7.000 u.m. Ani rămaşi 2+majorare cu un an = 3 ani. Amortizare =
7.000 = 2.333 u.m. 3ani

452. O societate a achiziţionat la 01.07 .N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 u.m., costurile de vânzare estimate sunt de l .000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12
Amortizare anuală = AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (76.000, 73.000) = 76.000 u.m. valoarea recuperabilă (76.000 u.m.) > valoarea rămasă (75.000 u.m.), deci utilajul nu este depreciat.

453. Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi:

32

Elemente Capital social Rezerve Rezultat

Societatea M 50.000 40.000 5.000

Societatea A 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Rezolvare: 1.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii A: Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Capital social 20.000 16.000 Rezerve 10.000 8.000 Rezultat 1.000 800 Total 31.000 24.800 2.Bilanţul consolidat al grupului prin metoda integrării globale: Capital social M = 50.000 + Rezerve (40.000 M + 8.000) = 48.000 +Rezultat (5.000 M + 800) = 5.800 = Total capitaluri proprii = 103.800
454. Societatea M deţine 20% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: Elemente Societatea M Societatea A Capital social Rezerve Rezultat 50.000 40.000 5.000 20.000 10.000 1.000

Alţi asociaţi (20 %) 4.000 2.000 200 6.200

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Capital social M = 50.000 +Rezerve (40.000 + 10.000 x 20 % ) = 42.000 +Rezultat (5.000 + 1.000 x 20 %) = 5.200 = Total capital propriu = 97.200

455. Societatea M deţine 60% din acţiunile societăţii BETA. M prezintă în bilanţ stocuri de mărfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 u.m. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare în bilanţul consolidat?

1.În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: 1.000 lei 607 = 371 1.000 lei 2.Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA: 500 lei 607 = 371 500 lei 3.Valoarea mărfurilor în bilanţul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.000 + 15.000 – 1.000 – 500 = 43.500

32

456. Societatea M deţine 70% din acţiunile ALFA şi 40% din acţiunile BETA. Acţiunile au fost achiziţionate la constituirea societăţilor. La 31.12.N capitalurile proprii cuprind: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Societatea M 60.000 40.000 10.000 Societatea ALFA 30.000 20.000 5.000 Societatea BETA 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N. M integrează pe ALFA: Capitaluri proprii ALFA Capital social 30.000 Rezerve 20.000 Rezultat 5.000 Total 55.000

Total

Societate M (70 %) 21.000 14.000 3.500 38.500

Alţi asociaţi (30 %) 9.000 6.000 1.500 16.500

M integrează pe BETA, partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 % Capitaluri proprii Total Societate M (28 %) BETA Capital social 20.000 5.600 Rezerve 10.000 2.800 Rezultat 1.000 280 Total 31.000 8.680 În bilanţul consolidat: Capital social M = 60.000 +Rezerve (40.000 M + 14.000 + 2.800) = 56.800 + Rezultat (10.000 M + 3.500 + 280) = 13.780 = Capitaluri proprii din bilanţ consolidat = 130.580.

Alţi asociaţi (72 %) 14.400 7.200 720 22.320

457. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei; cheltuieli cu salariile 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

a) înregistrare cheltuieli 2.000 lei 602 = 302 2.000 lei 3.000 lei 641 = 421 3.000 lei 1.500 lei 681 = 281 1.500 lei 500 lei 628 = 401 500 lei b) costul reparaţiei este recunoscut ca activ pentru că duce la creşterea duratei de utilitate 7.000 lei 213 = 404 7.000 lei

458. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei.

32

32 .000-2.5%*2 12.000 = 5.46 751.000 14.000 lei 4 AmortizareN=5.000 lei 681 = anulare amortizare cumulată 10.5%*2 12.000 lei Amortizare anuală 2.000 lei.75 4007. Cost 22.000 lei. în acelaşi timp. 7.500 lei 281 5.000 lei AmortizareN+1=5. La data de 01.000 *90%=1.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 8 ani. Calculaţi costul echipamentului.000 1.5%*2 10.000 lei 5121 7.000 =20.25 1335.000 lei.000 lei.800 459.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresivă.000 lei Amortizare cumulată = 10. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 520.000 lei 6.000 lei Amortizare anuală = 20.500 lei 6583 460.85 N+7 N+8 N+9 Total Cota = 281 2131 Cota 12. Metoda de amortizare este cea lineară.93 751.46 0 100 = 12.000 lei vânzare conform IAS 16 22.000 lei 10. iar coeficientul de degresie este 2. fie a unei plăţi la livrare de 30.95 751.01 . Managerii estimează o durată de utilitate de 4 ani şi o valoare reziduală de 2.375 1781.93 1001.500 Valoare rămasă 7.500 N+3 7.81 3005.000 lei 2.000 – 2.81 N+6 3005.500 Anii De amortizat N+2 9. Societatea A achiziţionează de la societatea B un utilaj al cărui preţ de achiziţie este de 520.39 1502.75 N+5 4007. TVA 24%.000 lei % 9.500=9. valoarea reziduală este reestimată la 2.Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.000 lei urmată de o plată ulterioară. Pentru societatea B utilajul este produs finit.000 lei 281 = recalculare amortizare cumulată Valoare amortizabilă = 12. de 510.Producţie în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie 6. Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe*gr de activ + Producţie în curs la începutul perioadei .000 lei Valoare amortizabilă 22.800 lei 2. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5.5%*2 12.46 9.5% 8ani = 2131 22.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 22. Să se efectueze calculele şi înregistrările aferente utilizării şi vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei 10. peste l an.000 lei.125 5343.46 751.46 751.125 N+4 5343.500 lei.85 2254.

000 lei 213 20.000 lei Chelt cu dobânzile = 540.5 472 = 766 Valoarea creanţei la 31. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 10%.01.000 88.N încasare creanţă 5121 = 4111 c) 31.666 lei 472 = d)încasare finală clienţi 510.000 – 520. 30% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.01.N recunoaştere venituri din dobânzi (88.000 lei 30.000 lei i) achiziţie utilaj 540.000 lei 20.000 + 510.000 = 540.000 lei 30.000 lei 404 = 512 c) recunoaştere chelt cu dobânzile 1. Calculaţi valoarea cifrei de afaceri şi a creanţei clienţi la sfârşitul anului N.Precizaţi înregistrările contabile la cele două societăţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizări corporale".859.12.12.595 lei 01.000 30.000 lei 471 b) plată imediată furnizor 30. iar 50%.000 lei Cost = 520.000 lei 1.N încasare creanţă 5121 = 4111 d) 31.000 lei 404 Societatea B a) vânzare produse finite 540.595 11. Valoarea justă = 20.000 lei 5121 = 4111 510.000 lei 5121 = c) recunoaştere venituri din dobânzi 1.000 50.5 % 707 472 b) 01.000 lei % = 404 520.666 lei 666 = 471 d) plata finală furnizor 510.N vânzare mărfuri 32 .000)* 10%= 6.000 + = 88.000 6.000 + a) 30.01.405 20. după 2 ani de la vânzare.666 lei ( 20.000 lei 520.666 lei ( 20.000 lei 4111 540.000 ) 12luni = 512 510. respectiv IAS 18 „Venituri".N este 50.859.000 lei 461.N mărfuri în valoare de 100.595 1 (1 + 10%) (1 + 10%) 2 4111 = 100.12. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare exerciţiului N. Societatea A Plăţi ulterioare = 30.595 – 20.000 lei Valoarea cifrei de afaceri 88. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: vinde unui client pe data de 01.000 lei = % 701 472 4111 766 540. condiţiile de plată fiind: 20% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 = 20.000 lei.000 lei 1.000 ) 12luni b) încasare imediată creanţă 30.

000 100. *10*20%) 1.75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10.000*6/12) 1.N mărfuri în valoare de 200.000 + a) 100.000 2.111 – 60. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 lei.000 + = 171. iar preţul de achiziţie este de 12 lei.000 lei.5 % F Integrare globală 32 .N recunoaştere venituri din dobânzi (171.000 40.000*6/12) 01.000 22.06. care are următoarea organigramă Societatea A B C D E Relaţia SM în A SM în B SM în C SM în D SM în A în E SM în E Total SM în B în F SM în C în F Total Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 % Metodă consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare proporţională Punere în echivalenţă Integrare globală Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. condiţiile de plată fiind: 30% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 = 23.01.N încasare creanţă c) 31. Valoarea justă = 60.889 60.N un număr de 1.222 12.462.000)* 20%= 22. iar 20%.N vânzare mărfuri b) 01. după 2 ani de la vânzare.000 (1.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2 4111 = % 707 472 5121 = 4111 5121 = 4111 472 = 766 200.222 lei e) achiziţie obligaţiuni f) încasare dobândă anuală 506 = 5121 5121 = % 766 506 Venituri din dobânzi = 22.75 % 20 % 44. Calculaţi suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N.111 28.222 lei 463. Calculaţi procentajul de control.12. încasată la 31 decembrie N.01. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20%. dobânda anuală este de 20%.01. (2) Cumpără pe data de 30.000 de obligaţiuni.12.5 % 66.000 (2. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerciţiul N.222 + 1.000 obl. procentajul de interes si precizaţi metoda de consolidare aplicată pentru societăţile care fac parte din grupul M. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client pe data de 01.N încasare creanţă d) 31.000 (2.000 171.

Preţ de cumpărare + + + = Taxa vamală 4.castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate:8 (valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60. valoarea contabila bruta fiind de 140.majorarea capitalului social prin aport in natura in valoare de 80.570 lei 281 32.contractarea unui imprumut pe termen lung in valoare de 100 . .000 lei.950 = 15. Instalatia este amortizata prin metoda lineara in 5 ani.scaderea datoriilor fata de furnizori: 12 . iar aceasta se incaseaza la vanzare). TVA 24%. .465.furnizori de imobilizari – sold initial: 210 .000 404 57.950 lei.cheltuieli cu amortizarea: 40 .000 lei Cheltuieli demontare şi mutare 14. TVA 24%.190 lei AmortizareN+2 = 15.venituri din provizioane: 20 .950 lei Cheltuieli de montaj 2. .950 Amortizare anuală = 75.cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold initial 2 si sold final 7). cheltuieli de desfacere 2.emisiunea unui imprumut obligatar in valoare de 120.000 75. cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 55.000 lei. exercitiului N+3 este de 16. pretul incasat fiind de 32. de 90.620 lei 2.000 lei 666 = anulare provizion pentru dezafectare 16.incasari din cesiunea titlurilor de participare: 30 .950 lei 1. iar amortizarea cumulata.950 lei achiziţie instalaţie 213 = % 446 4. TVA 24%.000 lei.O societate comerciala importa pe data de 31. a) Calculati costul de achizitie conform IAS 16 „Imobilizari corporale” b) Efectuati inregistrarile contabile pentru anul N+3 55.achizitie de cladiri: 120. .000 lei 5121 actualizare provizion pentru dezafectare 2.vanzarea si incasarea unui utilaj la un pret de vanzare de 190. Valoarea provizionului pentru dezafectare la sf. taxa vamala 4. Se dau urmatoarele informatii (in mii lei): . decembrie N o instalatie pentru extractia gazelor naturale.000 lei.950 1513 14.000 lei activ Cost 75.000 lei.190 lei 45.000 lei 16.570 lei 681 = vânzare conform IAS 16 ?????? 77.credite bancare pe termen lung – sold initial: 90 .000 lei 8. .570 lei % = 45.000 lei 1513 = 2813 % 213 Câştig din cedarea activelor 1513 7812 45.570 lei 75.rezultatul contabil inaintea impozitarii: 200 .cresterea stocurilor: 14 .190 lei AmortizareN+3 = 15. La sfarsitul anului N+3 este vanduta. .venituri din dividende incasate: 35 .000 lei.furnizori de imobilizari – sold final: 70 . .000 lei 466.190 lei 5ani AmortizareN+1 = 15. pierderi initiale din exploatare inregistrate inainte ca activul sa atinga parametrii planificati 800 lei. cheltuieli cu montajul 2.cheltuieli privind dobanzile: 55 (soldul initial si cel final al conturilor de dobanzi de plata sunt 0) .pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5.scaderea creantelor clienti: 23 .570 lei 77. Societatea estimeaza ca valoarea actualizata a cheltuielilor cu demolara si mutarea activului la sfarsitul duratei de viata este de 14.credite bancare pe termen lung – sold final: 100 32 .

000 40.m.8 lei 35 lei 226.1 lei 8.000 150.000 175.000 (din care 200.870=282.000 1. Dividendele si dobanzile nu apartin activitatii de exploatare.000 100.8 Plăţi = 210 +142.N Venituri din subventii pentru investitii Cheltuieli cu dobanzile Rezultatul inainte de impozitare Venituri in avans la 31.N Datorii din exploatare la 31. Se cunosc urmatoarele informatii (in u.000 33 .N Creante din exploatare la 01.12.Investitiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditati. 200 lei p) Rezultat înaintea impozitării Venituri din provizioane 20 lei Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei + Cheltuieli cu dobânzile 55 lei + Cheltuieli cu amortizarea 40 lei Venituri din dividende 35 lei = Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de 105 lei fond de rulment din exploatare + Scăderea creanţelor clienţi 23 lei Creşterea stocurilor 14 lei Scăderea furnizorilor 12 lei Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7) + Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei 5121 = % 503 7642 68 lei 60 lei 8 lei 30 lei 282.): Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Stocuri la 01.N Venituri din cesiunea activelor imobilizate Venituri din cedarea invest.900. Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare. investitii)) 200. investitii si finantare.000 subventii pt.3 lei + + + = Încasări din cesiunea titlurilor Plăţi către furnizorii de imobilizări Dividende încasate Încasări din vânzarea utilajelor Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii D 404 C SI 210 142.000 800. financiare pe termen scurt 120.01.01.12.8 SF 70 + + = Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Contractare credite pe termen lung Rambursare credite pe termen lung Dobânzi plătite Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare D 162 SI 100 C 90 120 lei 100 lei 90 lei 55 lei 75 lei X=90+100-100= 90 SF 100 467.000 400.000 300.

400 Total 460. iar amortizarea cumulata.000 u.000 250.Datorii din exploatare la 01. de 100.000 lei 600.Partajul capitalurilor proprii ale lui F şi eliminarea titlurilor deţinute de M la F: Capitaluri proprii Total M (76 Interes minoritar (24 F %) %) Capital social 250.) Activ Suma Datorii + Capit.000 390.000 500.000 lei 120.01.N Venituri in avans la 01. proprii Suma Capital 200.000 468.000 600.12.030.000 lei 50. 3. Intocmiti bilantul consolidat 1.000 lei 220.000 349.000 lei 40. investitii) 600.000 +500.000 subventii pt.000) 400.000 lei (350..000 159.000 lei 2. datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.) (in u.000 din 25. dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta.12.600 110. de 250.000 100.01.N Creante din exploatare la 31.000 lei 50.000 lei 880.m.000 Rezerve Rezultat 300.000 lei 580.000 33 .900.000 diverse social Rezerve 50. Titlurile au fost achizitionate in momentul constituirii societatii F.000 Active 660.000 210.N Stocuri la 31.000 u.000 Datorii Datorii Total 580.000 actiuni) achizitionate la costul de 190.m.000 u.000 450.000 u.000 u. q) Rezultat înaintea impozitării Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul din cesiunea imobilizărilor Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creşterea stocurilor + Creşterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit plătit + + = = Creşterea creanţelor din exploatare Scăderea veniturilor ân avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.000 lei 320.000 60.m.000 (din care 180.m. Societatea M detine 76% din actiunile societatii F (19.000 Total 580..000-250.000 200. Bilanturle celor doua societati se prezinta astfel: Bilant M Bilant F (in u.m. iar la sfarsitul anului.000 660.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Informatii suplimentare: 1. in cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200.000 Capital social 30.000 Rezerve 210..400 Titluri F Active diverse 190.600 50.000 190.000 lei 100.m.000 Total Efectuati inregistrarile privind partajul capitalurilor proprii F si eliminarea titlurilor.m. 2.000 Total 660. proprii Suma Activ Suma Datorii + Capit.

000 lei 210.000 189.000 1.600) Rezultat Total capital propriu Interese minoritare Datorii (300.000 439.600 lei 110.000 lei 159.400 lei 2.400 500.5 % 75 % F5 F6 470.) Activ Suma Datorii + Capit.000) Total active Capital social M Rezerve (30. Societatea M a achizitionat la 31 dec.75 % 25 % 40.050.050.) (in u.250. Societatea F1 F2 F3 F4 Relaţia SM în F1 SM în F2 SM în F3 SM în F3 în F4 SM în F4 Total SM în F1 în F5 SM în F5 Total SM în F1 în F6 SM în F2 în F6 SM în F3 în F6 Total Procentaj control 75 % 90 % 45 % 35 % 25 % 60 % 55 % 30 % 85 % 10 % 60 % 30 % 100 % Procentaj interes 75 % 90 % 45 % 45 % x 35 % = 15.000 200.600 110.5 % 90 % x 60 % = 54 % 45 % x 30 % = 13.000 + 159.25 % 30 % 71.000 70. La data achizitiei bilanturile celor doua societati se prezentau astfel: Bilant F Bilant M (in u. proprii Capital Suma Active 170.75 % 75 % x 55 % = 41.000 469.m.600 50. N 80% din actiunile societatii F.000 33 .25 % 75 % x 10 % = 7.000 lei Capital social F Rezerve F = Titluri de participare Rezervă F ce revine lui M Interese minoritare 190.000 Active 600. proprii Capital Suma Activ Suma Datorii + Capit.050.000 + 200. Fie urmatoarea structura de grup: Determinati procentajul de control si procentajul de interes detinute de societatea SM in fiecare dintre societati.000 1.000) Total capital propriu şi datorii 1.000 + 660.Bilanţ grup: Active diverse (390.m.000 400.

000) Total active Capital social M Rezerve consolidate (180. amortizarea ar trebui să fie (100. In situatiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear in 10 ani.000 Rezerve 400.000 550. În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.01.000 + 0) Interes minoritar Datorii (150.440 lei amânat În anul N+1.000 = 20. Filiala F a achizitionat la 01. Cota de impozitare este de 16%.000 + 30.000 380.000 u.000 + 600.000 lei x 16 % = 1.000 u.000 Total 980.m.000 471.000 400.N+2 utilajul este vandut la pretul de 150.Partaj capitaluri proprii societate F: Capitaluri proprii F Total Capital social 70.N+1 si N+2 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70.000 + 400.N utilaj la costul de 100. 1.000 1.000 6. La 01.m. Intocmiti bilantul consolidat la aceasta data.Capitalurile proprii ale lui F sunt împărţite în 2 componente: a)Partea ce revine societăţii mamă compusă din: a1)capitaluri proprii achiziţionate ce au în contrapartidă titlurile achiziţionate înscrise în bilanţ – 80.000 + 300.000) – 80.000 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale F) = 10.000 lei 20.000 lei 681 = 281 9.440 lei 1.150.000 lei 70.150.000 = 0 2.m.000 lei Creanţă de impozit amânat = 9.000 lei Capitalurile proprii acumulate ce revin societăţii mamă îmbracă forma de rezervă consolidată şi rezultat consolidat.000) Total capitaluri proprii şi datorii 770. conform metodei pe fluxuri se înregistrează: 33 .000 lei 3.01.000 Rezerve 30.000 lei Conform politicii grupului.000 lei): 5 ani = 19.000 lei În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9.000 lei Valoare contabilă (din situaţiile financiare consolidate) = 19.social 30.000 Rezerve 150.000) Active curente (80.000 necurente 80. Efectuati retrataruile de omogenizare in exercitiile N.Bilanţ consolidat: Active necurente (170.000 Total 980.000 M (80 %) 56.000 24.000 necurente Active curente 80.000 social 180. Relaţiile de calcul sunt: 1.000 Total 250.000 lei – 5. Filiala F a fost achizitionata la 01.000 20.000 Titluri F1 300.000 lei Capital F Rezervă F = Titluri de participare Interese minoritare 80.000 1.Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80% x 0 = 0 b)Partea ce revine acţionarilor minoritari =Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20% x 100.000 180.000 lei a2)capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24.000 80. La nivel consolidat utilajul se amortizeaa in 5 ani si se estimeaza o valoare reziduala de 5.000 u.000 2.000 lei 30.000 La data achizitiei valoarea justa a activelor si datoriilor societatii F este egala cu valoarea lor contabila.01N-4.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit 1.000 Interes minoritar (20 %) 14.000 20.000 Datorii Active curente Datorii Total 250.000 lei: 10 ani = 10.000 Total 100.

000 lei 121 = 6811 10. (1).000 lei x 16 % = 4.000 u.01.000 lei 12.800 lei În bilanţ: 4.000 52.000 – 20.400 lei 6.440 lei Impozit amânat 472.000 lei.000 lei x 16 % = 6.N cheltuieli de constituire de 50.9.01.000 130.m.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.400 lei În bilanţ: 6.800 lei 473.000 lei .000 = Titluri de participare Cota parte în rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 40.800 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 4.N) la costul de 40. care sunt amortizate in 5 ani. În anul N în bilanţ: a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 121 = 201 50.000 12. Filiala F a capitalizat la 01.000 amortizarea) = 40. Potrivit politiciigrupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 “Imobilizari necorporale”). capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel: Elemente Valori Capital social 100. Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.000 lei.În anul N+1 Se elimină amortizarea: 10.000 lei Consecinţe asupra impozitului amânat: Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.800 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 6.000 Rezultat 30.12.000 lei 4.000 lei 2801 = 121 10.000 lei = Venituri din impozit amânat 1.000 lei 121 = 6811 Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 lei b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.400 lei 10. veniturile din vanzarea produsului principal 750.400 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 6.000 lei Şi 1.000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat : 700. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.400 lei 121 = Venituri din impozitul amânat II. I.m. La 31.000 lei Titluri puse în echivalenţă 474.000 u.000 lei Activ de impozit amânat = 40. În anul N în contul de profit şi pierdere: 6xx = 121 50.000 lei produsul principal.000 lei II.000 – 10.000 M (40 %) 40.440 lei 681 = 281 9.000 lei Activ de impozit amânat = 30.000 30. valoarea la pret de vanzare a produsului secundar 150.000 lei : 5 ani = 10. costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat 20.000 lei Total 100.000 lei costuri pentru 33 . Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.000 amortizarea) = 30. Determinati costul si marja produsului principal.800 lei 4.N. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel : costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.000 Efectuati punerea in echivalenta.000 lei produsul secundar si 70.

000 lei/buc – 1.pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570.000 lei/buc / 800 lei/buc. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: pret de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=600 lei/buc / 450 lei/buc.000 − lei = = 30 %. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vanzare unitar.00 0 lei = = 71.000 lei. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar 80. C=450 lei/buc / 250 lei /buc. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire 8000 buc / 2.000 buc × 2.000 lei) / 8.25 % CA 800.800 lei/buc = 22.400.000 lei 8.000 lei 475.Costurile totale ce revin produsului principal: 570.000 80 % lei = Marja asupra costurilor 160.000.000.000 buc × 8.500 lei/buc / 1.230.000 buc × pvu = 30 % 1 – 22. precizati si argumentati care sunt cele doua produse la fabricarea carora se va renunta pentru a se asigura marja bruta de profit maxim. costurile fixe totale sunt de 46.000.000 buc × pvu – 22. MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1.000. C=1. B= 1.800 lei/buc/ 30% .000 lei = = 230. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: prêt de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=900 lei/buc / 700 lei/buc.000 lei.000 lei 20 % variabile Costuri fixe totale 46.500 lei/buc – 1.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70.Pe 800.000 lei/ buc.000 buc × pvu – 22.000 lei/buc/ 10.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000.400. costurile fixe totale sunt de 27.000 lei Pe Pe Specificare Total  = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile (8. deci Pe = 90.000 lei costul produsului principal = 110.000 lei MCV (%) 20 % CA .000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640.000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1.000 lei/buc / 1. D=700 lei/buc / 500 lei/buc.000 lei pvu = 4.00 0 lei Coeficientul de siguranţă dinamic = 477. iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1. B= 800 lei/buc / 700 lei/ buc.000.400 buc × pvu 5. respectiv MCV cea mai mică. E=1.000. Daca restrictia de vanzare este limitata la 3 dintre cele 5 produse. 33 .200 lei /buc.000 lei/buc 8.000 buc × pvu 8. E=2.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2. D=500 lei/buc / 450 lei/buc.000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 % 476.400. Daca productia maxima pe fiecare produs este de 100 bucati.000 buc / 8.000.3 8.000 lei/buc = 640.000. Se va renunţa la produsele A şi D 478.000 Cheltuieli variabile 80.500 lei/buc / 1.Marja produsului principal: 750.400.400.000.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic.400.000 bucati.000 lei/buc = 100 %  800.000 lei / 8.00 0 lei .000 buc × 10.000 lei = 2.000 buc × pvu = 0.500 lei/buc.000 lei (3).600 buc × pvu = 22.000 lei/buc .000 lei (2).000. Specificare Total % din Cifra de afaceri Cifra de afaceri 80.000.500 lei/buc – 1.000.000 lei Punctul de echilibru (Pe) = CF 46. Fa = CF 27.000 buc × pvu – 22. Determinati cu cat pot scadea vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa atinga pragul de rentabilitate.

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: a) A . Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20.85+ 5000*2.4 lei Marja din vânzări = 10. costuri de vanzare variabile 3. Daca stocul final de produse finite contine 1.200 kg la pret unitar de 25 lei/kg. b) B .Procesul a fost castigat.6 lei.60 lei + 2.4 lei / Kg cost variabil = 138.10 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei.000 de obligatiuni la pretul de 2.85 lei/ bucata. dupa care toate obligatiunile se anuleaza. MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic.000 lei 4118 = 4111 10.2 lei/bucata. deci produsul (D).Procesul a fost pierdut. costuri indirecte de productie fixe 1.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Produsul X prezinta urmatoarle costuri unitare: materii prime 4.10 lei= 11.000 lei. 91: SC APRO SA emite 10. precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil. MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile.000 lei Rascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1. Este incerta castigarea procesului. respectiv MCV cea mai mică.000 de obligatiuni la pretul de 1.40 lei + 1.200 Kg x 11. 0 kg.20000 lei .000 lei.10 lei si costuri de vanzare fixe 1.30 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.2) = 9250+11000 = 20250 lei Anulare obligatiuni: % = 505 20250 lei . determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei.iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.240 kg din produsul X. Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10.200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10.720 lei.250 lei Plata dobanzii: 666 = 5311 30 lei 81: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.90 lei.000 lei Inregistrare cheltuieli de judecata: 622 = 5121 500 lei 33 . manopera directa 1. Costuri variabile totale = 4. 479. iar 5.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari: 5121 = 461 20. iar cel initial. costuri indirecte de productie variabile 2.30 lei + 3. care se achita in numerar.40 lei.

Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari. cursul valutar la 31.a. se efectueaza urmatoarele operatii: a. c. Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize.000 lei Transferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2. Obtinerea creditului in suma de 10. care 33 .8 lei €.000 lei b.000 lei 71: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de 8.A. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an: 1621 = 765 300 lei d. Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize.85 lei/€. b. Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani. care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii.000 lei b.000 lei 654 4427 Anularea provizionului: 1511 = 7812 10.000 lei Incasarea clientului: 5121 = 4118 10.12 fiind de 3.000 € la un curs de 3.91 lei/€. Diferentele din reevaluare se transfera ulterior in capitalul social.88 lei/€. cursul valutar la 31. d.000 lei. Rambursarea creditului la scadenta: % = 5124 39100 lei 12. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 lei c.M. se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3.000 lei a. La scadenta.12 fiind de 3.000 lei.600 lei 51: SC "U. rambursat integral la scadenta. iar valoarea lor de piata este de 10. Procesul a fost castigat: Anularea provizionului constituit: 1511 = 7812 10. Procesul a fost pierdut: Inregistrarea creantei ca pierdere: % = 4118 10. Obtinerea creditului bancar: 5124 = 1621 38.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/ actiune. Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare: 261= 1065 2. 38500 lei .

= 400 lei Total 900 lei Aport la capitalul social: 456 = 1011 500 lei 161 = 1011 400 lei 1011 = 1012 900 lei 11: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de  lei. 22: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5. .000 lei . x 20lei/oblig. divizat in 3.500 lei. Majorare capital social: 117 = 1012 1000 lei Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei 20 oblig.000 lei.valoarea primei de emisiune = 1. In acest scop se emit 1. echivalenta a 100 actiuni gratuite.000 = 500 lei Emitere actiuni: 456 = 1011 1000 lei Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari: 404 = % 1500 lei 456 1000 lei 1041 500 lei 31: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30. Obligatia fata de furnizori este de 1. valorand 12 lei. la nivelul valorii nominale.000 lei. avand valoarea nominala de 10 lei. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei. decide majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1. 33 .000 lei.400 lei un program informatic. la valoarea nominala de 10 lei.valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 actiuni emise. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea. Modalitatea de calcul a conversiei este: . Aportul adus de actionari consta din: . Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege.000 actiuni noi gratuite.1.600 lei o licenta.devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise.500 .000 actiuni a 10 lei nominalul.

5 lei valoarea nominala.000 lei Incasarea diferentei de aport: 5121 = % 2525 lei 461 2000 lei 768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile) 758 225 lei Varsarea capitalului: 1011 = 1012 2000 lei 12: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni.000 lei .000 lei Varsarea capitalului social: 1011 = 1012 38. cu o valoare nominala de 200 lei.600 lei si din numerar restul.600 lei 208 400 lei .30.7. Diferenta de aport in minus de 2.000 de actiuni.000 lei ??????????? 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale..000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile.000 lei. la cifra de 20. In acest caz se emit spre vanzare 20.000 lei cladiri.30. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.000 lei materii prime. 456 = 1011 6000 lei % = 456 6000 lei 3600 lei 5311 2400 lei 1011 = 1012 6000 lei 33 . 456 = 1011 20. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.7.000/5 = 4. Constituire capital social: 456 = 1011 40. .000 lei .000 lei Aportul in natura al capitalului social: % = 456 40.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->