CONTABILITATE 896. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumã de 3.

000 lei. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? - achizitia utilajului 2131=404 3000 - inregistrarea subventiei de primit 445=131 1500 - incasarea subventiei 5121=445 1500 -plata utilajului 404=5121 3000 -inregistrarea amortizarii 6813=2813 2400 -inregistrarea amortizarii la venituri 131=7583 1200 -vanzare utilaj 461=7583 800 -descarcarea gestiunii 2813=2131 2400 6583=2131 600 Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000 897. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculaţi suma capitalului propriu. CP=1012 + 105 + 121 ( SC) – 117 ( SD) – 129 CP= 21000+6000+5000-4000-5000 CP= 23000 91. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

1

a) emitere obligatiuni: 512 = 161 20.000 lei b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc: 505 = 512 9.250 lei c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc : 505 = 512 11.000 lei d) Anulare obligatiuni : 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei % = 505 11.000 lei 161 10.000 lei 668 1.000 lei e) Achitare dobanda :
666 = 513 30 lei

75. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. -inreg.subventiei de primit 445=131 8000 - achizitia utilajului 2131=404 8000 -inreg.amortizarii liniare anul N 6813=2813 Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani. 76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei. -achizitionarea utilajului 2131=404 4000 -incasarea subventiei 5121=131 1600 -inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 800 2000 -se include amortizarea inregistrata la venituri 131=7583 2000

2

-concomitente se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite 131=7583 320 ( 1600 : 5 ) Inregistarile se repeta pentru cei 5 ani

82. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca. - inregistrarea clientilor incerti 4118=411 11900 - inregistrarea unui provizion 6812=1511 11900 - incasarea sumelor incerte 5121 = 4118 8000 -inreg.pierderii din creante 654=4118 7900 - anularea ajustarilor pt.depreciere 1511= 7812 11900

150. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei - garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei -pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:

- incasarea taxei la licitatie 5311= 708 100 -incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311=167 10000 -vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461=7583 57000 -scaderea cladirii din gestiune:

3

6583 = 212 35.000 lei 281 = 212 10.000 lei -restituirea garantiei 167 = 5311 10.000 lei

158. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara. - inregistrarea cladirii in regie proprie 212=722 50000 4426=4427 9500 - gradul de deducere 80% 9500 x( 1-0,8) 212=4426 1900 Inregistrarea amortizarii anul N 6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10

Amortizarea se repeta pentru cei 10 ani 168. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%. - achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ; 261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei 261 = % 2692 5121 5800 2.900 lei 2.900 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ; 622 = 5121 - 116 lei - se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ; 2692 = 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ; 5121 = 7641 - 2.856 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

4

622 = 5121 - 85,68 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ; 5121 = 7641 - 2.772 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 83,16 lei - se scad din gestiune actiunile vandute 6641 = 261 - 5.800 lei 172. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Valoare contabila 10000 Valoare justa anul N 9000 Conform IAS 36, REZULTA O DEPRECIERE, SE DIMINUEAZA REZERVA DIN REEVALUARE - se inregistraeaza reevaluarea 105= 2121 - se constituie provizion 6813 = 2911 1000 1000

ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500 REZULTA O EVALUARE POZITIVA - inregistrarea reevaluarii 2121=105 - anulare provizion 500 2911=7813 500

177. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000 euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3 lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro.

185. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10 ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei.

5

188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22000, TVA 19%.

155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.

Rezolvare: • Contabilitatea locatorului - finantatorului Achizitionarea bunului de¬ catre finantator : % = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545 2131 „ Echipamente 5.500 tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) " 4426 „ TVA deductibilă” 1.045 Inregistrarea amortizarii lunare¬ : 5.500 / ( 5 * 12 ) = 92 lei/luna 6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92

6

mijloacelor amortizarea imobilizărilor" de transport. Incasarea creantei :¬ 5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienţi ” 109 Transferul dreptului de¬ proprietate la terminarea contractului: • cu valoarea reziduala: (5.884 activelor şi alte operaţii de de capital" 4427 „ TVA colectată “ 548 • cu valoarea contabila: 7 .500 – 2.884 461 „ Debitori diverşi " = % 3. pe toata durata contractului. 92 locaţii de gestiune şi chirii" 4427 „ TVA colectată “ 17 *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.612 = 2. pe toata durata contractului.432 7583 „ Venituri din vânzarea 2.exploatare privind instalaţiilor. ¬ Facturarea ratei de leasing catre utilizator : 411 „ Clienţi ” = % 109 706 „Venituri din redevenţe. animalelor şi plantaţiilor " *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.500 – ( 109 * 24 ) = 5.

432 • Contabilitatea locatarului .500 / 60 ) * 24 = 2. locaţiile de gestiune şi chiriile 4426 „ TVA deductibilă ” 17 Plata facturii reprezentand rata de leasing¬ : 401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei” 109 8 .% = 2131 „ Echipamente 5.500 2813 „ Amortizarea tehnologice (maşini. utilaje 2.utilizatorului Primirea bunului de la locator:¬ D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing ( 5. animalelor şi plantaţiilor " 6583 „ Cheltuieli privind 2. mijloacelor de şi instalaţii de lucru) " transport.884 activele cedate şi alte operaţii de capital " Incasarea¬ creantei de la locatar: 5121„Conturi la bănci în lei “ = 461 „ Debitori diverşi " 3.616 instalaţiilor.208 Inregistrarea facturii¬ reprezentand rata de leasing : % = 401 „ Furnizori " 109 612 „ Cheltuieli cu 92 redevenţele.

animalelor şi plantaţiilor " Achitarea facturii privind bunul¬ cumparat : 404„Furnizori de imobilizari" = 5121„Conturi la bănci în lei” 3.¬ Diminuarea valoarii datoriei catre locator : C8036 = lunar. utilaje şi instalatii de lucru )” 4426 „ TVA deductibilă” 548 Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului.208 tehnologice (maşini. cheltuielile de transport in suma de 200 lei. cu valoarea ratelor de leasing Transferul dreptului de proprietate :¬ % = 404„Furnizori de imobilizari" 3.432 197.000 lei.884 tehnologice (maşini.¬ reprezentind amortizarea calculata de finantator si facturata utilizatorului : 2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea 2. utilaje instalaţiilor. Costul de 9 . In cursul anului se achizitioneaza materii prime in valoare de 2. SC “ATACRET” SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1.800 lei.432 2131 „ Echipamente 2. mijloacelor şi instalaţii de lucru) " de transport.

10 . Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3. la 1 octombrie.achizitie este de 3. 900 m..c.consum materii prime 201.500 lei. la costul de achizitie de 82 lei m.c. C – metoda costului mediu ponderat (CMP).c. la 18 octombrie.c.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: .000 de euro la un curs de 3. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: 1 2 3 A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO). B – metoda costului prestabilit. la costul de achizitie de 82 lei/m. 800 m. 1000 m. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime. lemn de brad de un anumit sortiment.c. Obţinerea creditului în sumă de 10. .c.c.la 5 octombrie. 1200 m. se efectuează următoarele operaţii: a). rambursat integral la scadenţă.Consumurile lunii octombrie au fost: 0 1 la 8 octombrie.la 20 octombrie. 61. . la costul de achizitie de 80 lei/m.8 lei/euro.c.la 11 octombrie.. .c. la pretul de cumparare de 75 lei/m. 1100 m. -achizitia de materii prime % 301 4426 601=301 3500 = 401 3570 3000 570 . de 77 lei/m.Pentru obţinerea unui credit pe termen de doi ani.000 lei.. 1500 m. TVA 19%.c.

în valoare de 8.000 lei care se amortizează liniar în 5 ani. La scadenţă. % lei Conturi la banci in devize 1621 lei Credite bancare pe termen lung 665 1. Rezolvare : Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare: a) primire in concesiune masina de taiat table 11 38. Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.500 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38. SC ALFA SA primeşte în concesionare o maşină de tăiat table.000 lei Conturi la bănci în devize 665 800 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar c).12 fiind de 3. pentru care va plăti o redevenţă anuală de 600 lei. cursul valutar la 31. se rambursează creditul bancar la cursul de 3. Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.5124 = 1621 - 38. de le SC MEDA SA.100 .100 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 110.000 = 5124 39.88 lei/euro. Se vor efectua înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi comerciale. % = 1621 38.000 lei Conturi la bănci în devize 665 500 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar d). pe durată nedeterminată. % = 1621 38.12 fiind de 3.91 lei/euro.85 lei/euro.000 lei Conturi la bănci în devize Credite bancare pe termen lung b). cursul valutar la 31.800 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38.

2131 8000 lei Echipamente tehnologice = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 167 Debit 8038 “Bunuri publice primite în administrare. de la care se încasează 200 lei. Se scot din evidenţă programele informatice vândute. La SC ARTEX SA se obţin din producţie proprie programe informatice în valoare de 900 lei. De ani amortizarea anuală = 8000/5= 1600 lei c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei 6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei 6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei 6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei d) plata redeventa 167 = 5121 600 lei / an Inregistrari in contabilitatea societatii concedente: a) Predarea masinii de taiat tabla 2678 = 2131 8000 lei b) redeventa anul 1 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an c) redevanta anul 2 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an d) redevanţă anul 3 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an 116. Tva 19%. după care se vând unui beneficiar. In timpul folosirii li se înregistrează amortizarea în sumă de 600 lei. concesiune şi cu chirie 8000 lei b) calcul amortizare amortizare anuală = valoare de intrare/nr. Obţinerea programelor informatice 208 = 721 900 lei Înregistrarea amortizării 681 = 2808 600 lei Vanzarea programelor informatice 4111 = % 768 4427 238 lei 200 lei 38 lei 12 .

După 6 ani strungul se vinde la un preţ de 6500 lei. TVA 19 % şi achiziţionează un strung automat în următoarele condiţii: . iar durata ramasă de 4 ani.cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei . TVA 19% încasându-se prin bancă contravaloarea acestuia. care facturează aceste lucrări la valoarea de 3000 lei. Lucrările de modernizare se realizează de către un terţ. SC MEDA SA acordă unui furnizor un avans de 500 lei.preţ de achiziţie 5000 lei . Inregistrarea avansului % = 5121 595 lei 234 500 lei 4426 95 lei Primirea facturii % = 404 7140 lei 2131 6000 lei 4426 1140 lei Plata furnizorului 404 = % 7140 lei 234 500 lei 5121 6545 lei 4426 95 lei Înregistrarea amortizării lineare anuale Amortizarea anuala = valoarea de intrare/nr. De ani = 6000/8 = 750 lei 6813 = 2813 750 lei Înregistrarea vânzării strungului 4111 = % 7735 lei 768 6500 lei 4427 1235 lei 5121 = 4111 7735 lei Scoaterea din gestiune a strungului % = 2131 6000 lei 2813 4500 lei 668 1500 lei 138. Durata normal de utilizare a unei maşini este de 10 ani. SC PRINT TRADE hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12000 lei.Scoaterea din gestiune a programelor informatice % = 208 900 lei 2808 600 lei 668 300 lei 134.total factura 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 ani iar regimul de amortizare este liniar.TVA 19% 1140 lei . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii inclusiv 13 . TVA 19 %. achitarea facându-se cu ordin de plată.

efectuate de o societate specializată iar recuperările de piese de schimb sunt de 100 lei. Pe data de 26. Cheltuielile cu casarea camionului au fost de 40 lei.2005 se face recepţia finală a utilajului.amortizarea lunară a maşinii modernizate pe durata rămasă. Punerea în funcţiune a utilajului necesită lucrări de montaj efectuate pe data de 25. Înregistrarea modernizării maşinii % = 404 3570 lei 213 3000 lei 4426 570 lei Înregistrarea amortizării anuale Valoarea rămasă de amortizat = 12000 lei – (1200lei*6ani) = 4800 lei Amortizarea anuală = valoarea rămasă de amortizat + valoarea modernizată/nr. Utilajul are o durată de utilizare de 7 ani şi se amortizează degresiv iar după expirarea acesteia se casează.12.12. Pe data de 11. amortizat în valoare de 8000 lei. TVA 19%. Factura nr.2005 SC BETA cumpara un utilaj conform facturii nr. cheltuieli de transport înscrise în factură 500 lei. TVA 19 %.2005 de o firmă specializată.12. 4589 privind lucrările de montaj prezintă următoarele date: costul lucrărilor 1000 lei.267 în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 9000 lei. Casarea mijlocului de transport : %= 2133 10000 lei 2813 8000 lei 471 2000 lei Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: 6583 = 401 40 lei Înregistrarea pieselor de schimb 3024 = 7588 100 lei Se crediteaza contul 8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" cu suma de 2000 lei 142. de ani = (4800lei + 3000 lei) /4 = 7800 lei/4 = 1950 lei/an 6811 = 2813 1950 lei 139. SC SIMCOR SA casează un camion a cărui valoare de înregistrare este de 10000 lei. Valoarea neamortizată se suportă de unitate în 2 ani. ştiind că metoda de amortizare utlizată este cea liniară. Costul utilajului = preţul de achiziţie + cheltuielile de transport = 9000 lei + 500 lei = 9500 lei % = 404 11 305 lei 2131 9 500 lei 4426 1 805 lei % = 404 1 190 lei 2131 1 000 lei 4426 190 lei Durata de utilizare 7 ani Rata anuală de amortizare = 100/7 = 14.27 % Coeficientul de multiplicare = 2 14 .

250 lei = % 26.Rata degresivă de amortizare = 2*14.numărul ratelor prevăzute în contract – 3 rate lunare .000 lei 4427 14.775 lei 472 22.54 % Tk = (Dn+1) – 100/Ra= (7+1) – 100/28.50 lei 5121 17850 lei 461 - 15 .4 = 4 Tk = momentul pentru trecerea de la amortizarea degresivă la amortizarea lineară Dn = Durata normală de funcţionare Ra = Rata amortizării degresive Exerciţiul Valoare de intrare Amortizare degresivă şi lineară 2 2997 2141 1530 958 958 958 958 Valoare rămasă 3 7503 5362 3832 2874 1916 958 - 0 1 1 10 500 2 10500 3 10500 4 10500 5 10500 6 10500 7 10500 Înregistrarea amortizării utilajului 6811 = 2813 10500 lei Casarea utilajului 2813 = 2131 10500 lei 151.500 lei (dobanda de incasat) 4427 4.dobânda lunară – 7500 lei .avansul încasat la vânzarea cu plata în rate – 17850 lei .valoarea de înregistrare a clădirii .75000 lei .27% = 28.valoarea amortizării până la data vânzării – 12500 lei .275 lei (taxa colectata aferenta dobanzii) inregistrarea avansului incasat % = 461 21241.preţul de vânzare al clădirii .inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe 461 = % 89.52500 lei .54 = 8.250 lei 7583 75.SC ALFA SA vinde cu plata în rate o clădire pentru care se cunosc următoarele date: .

000 lei 472 includerea in venituri a dobanzii incasate = 766 7.inregistrarea scoaterii din evidenta a m.f.48 lei Încasarea creanţei 5121 = 4111 109.50 lei inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii Rata lunară =( 89250 lei -21241. Facturarea ratei de leasing către utilizator 4111 = % 109.500 lei 4 40.48 lei Scoaterea din gestiune a maşinii de frezat % = 2131 5500 lei 2813 2208 lei 6583 3292 lei Încasarea creanţei de la locatar 5121 = 461 3917.48 lei 706 92 lei 4427 17. o maşină de frezat.50 lei . la preţul de achiziţie de 5500 lei. ce urmează a fi predate unui alt agent economic în regim de leasing operaţional. Contabilitatea locatorului Achiziţia maşinii de frezat % = 404 6545 lei 2131 5500 lei 4426 1045 lei Înregistrarea amortizării lunare 5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună 6811 = 2813 92 lei Operaţia se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului.48 lei 7583 3292 lei 4427 625.50 lei) /3 = 22669.48 lei Predarea maşinii de frezat în leasing agentului economic 16 . iar durata normată de funcţionare a maşinii este de 5 ani. 12.48 lei Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei 461 = % 3917. TVA 19%.50 lei la care se adaugă luna dobânda în sumă de 7500 lei 5121 = 461 30169.4427 3391. % = 212 52. Contractul este de 2 ani.500/luna x 3 = 22. La expirarea contractului se convine vânzarea către locatar a maşinii de frezat la valoarea reziduală. SC LUKOIL SRL achiziţionează de la furnizori interni de mijloace fixe.500 155.500 lei a.

la 11 octombrie 1000 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc . Aprovizionarea în cursul lunii a fost: . SC MOBILA ALFA SA are în depozitul de materii prime la 1 octombrie 1200 mc lemn de brad de un anumit sortiment la preţul de cumpărare de 75 lei/mc. chirii şi alte datorii asimilate” 201. locaţii de gestiune.la 20 octombrie 900 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc Consumurile lunii octombrie au fost:  La 8 octombrie 1100 mc  La 18 octobrie 1500 mc 1 A – Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) Intrări Cost unitar lei 80 Ieşiri Cost unitar lei Stoc Cost unitar lei 75 75 80 75 80 82 82 82 Data 1/10 5/10 8/10 11/10 18/10 20/10 Q mc Cost total lei 64000 Q mc Cost total lei Q mc 1200 1200 800 800 Cost total lei 90000 90000 64000 7500 64000 82000 32800 10660 0 1100 1000 82 82000 100 800 600 900 82 73800 75 82500 100 800 1000 75 80 82 7500 64000 49200 400 1300 17 .2675 = 2131 5500 lei Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevenţe.la 5 octombrie 800 mc la costul de achiziţie de 80 lei/mc .

2 B – Metoda costului prestabilit de 77 lei/mc K = (Sold iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţe de preţ cumulate aferente intrărilor în cursul anului) / (Sold iniţial al stocurilo la preţ standard + Valoarea cumulată la preţ standard a stocurilor intrate) Diferenţe de preţ = Valoarea la cost standard a bunurilor ieşite * K Intrări Ieşiri Stoc Cost Cost Cost Cost Cost Cost Data Operaţia Q Q Q unitar total unita total unita total mc mc mc lei lei r lei lei r lei lei Stoc iniţial Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 800 800 77 3 61600 2400 110 0 100 0 100 0 77 77000 120 0 200 0 900 77 92400 -2400 15400 0 69300 1/10 5/10 77 8/10 77 11/1 0 18/1 0 77 5 77000 5000 150 0 77 11550 0 190 0 77 14630 0 5000 30800 2500 18 400 77 .

10.2500 20/1 0 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 900 900 77 5 73800 4500 130 0 77 10010 0 7000 Data de 08. Înregistrări în contabilitate după două variante: .632 CMP = (1200 mc*75 lei/mc + 800 mc*80 lei/mc)/(1200 mc +800 mc) = 77 lei/mc CMP = (900 mc*77lei/mc + 1000 mc*82lei/mc)/(900 mc+1000mc) = 79.632 lei/mc)/( 900 mc + 400 mc) = 81. La sosirea facturii se constată că valoarea facturată este de 1200 lei.632 8 20/10 900 82 73800 Q mc 1200 900 Stoc Cost unitar lei 75 77 Cost total lei 90000 69300 31852. TVA 19 %. TVA 19%. – consum 1500 mc K = (Si 308 +/. La SC INTEGRAL SRL se recepţionează materii prime sosite fără factură în valoare de 1000 lei.0216 = 2500 3 C – Metoda costului mediu ponderat (CMP) Intrări Ieşiri Cost Cost Cost Cost Data Q mc unitar total Q mc unitar total lei lei lei lei 1/10 5/10 800 80 64000 8/10 1100 77 84700 11/10 1000 82 82000 11944 18/10 1500 79.632 lei/mc CMP = (900 mc* 82 lei/mc + 400 mc * 79.271 mc 202.A – Varianta cu stornarea 19 .8 0 400 79.10 – consum 1100 mc K=0 Data 18.0216 Diferenţe de preţ aferente ieşirilor = 115500*0.Rd/c 308)/ (Si 301 + Rd 301) = [-2400+(2400+5000)]/[92400 + (61600+77000)] = 0.

Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). La sosirea facturii se face înregistrarea 401 = % 119 lei 301 100 lei 20 . Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 301 1 200 lei 4426 228 lei .a). La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 071 lei 301 900 lei 4426 171 lei 3. La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 408 1 190 lei 301 200 lei 4426 38 lei 4426 = 4428 190 lei Cum efectuaţi contabilizarea în condiţiile în care valoarea facturată este de 900 lei şi TVA 19%. a). a). a). 2.B – Varianta cu înregistrarea diferenţelor. Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c).

Să se efectueze înregistrările contabile în condiţiile în care: a).3325] = 5500/29400 =0. Deponentul este persoană fizică Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .4426 = 4426 4428 19 lei 190 lei 253. Din „Jurnalul cumpărăturilor” şi „Jurnalul de vânzare” rezultă că în cursul lunii martie au avut loc următoarele operaţii: a) Se achiziţionează şi se recepţionează mărfuri ştiind că preţul de cumpărare este de 14000 lei. SC DIAMANT SRL primeşte spre vânzare în consignaţie mărfuri evaluate la 500 lei. comision 20 % şi TVA 19 %. S-au vândut mărfuri în numerar în valoare de 14000 lei din care TVA 2235 lei.1871 Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc 707*k = 11 765 * 0. Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute. Si371 = 11 900 lei Si378 = 2 000 lei K = (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371+Rd371) – (Si 4428 + Rc 4428)] = (2000 +3500)/ [(11900+20825) . 371 = % 20 825 lei 401 14 000 lei 378 3 500 lei 4428 3 325 lei 4426 = 401 2660 lei b). cu un adaos comercial de 2000 lei.SC CRISUL SA are ca cativitate desfacerea cu amănuntul şi dispune la începutul lunii martie de mărfuri în valoare de 11900 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA.1871 = 2201 % = 371 14 000 lei 607 9 564 lei 378 2 201 lei 4428 2 235 lei 286. TVA 19 %.100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei 21 . 5311 = % 14 000 lei 707 11 765 lei 4427 2 235 lei c). ados comercial 25%.

Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 1.Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 22 . Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .

bunurile vandute si facturate: 5311 = 4111 500 lei 291. 1%.2005 este de 2% şi se acordă printr-o factura ulterioară. Înregistrările se vor efectua la SC ALFA SA şi SC BETA SA.suma bruta (net comercial) 2135 lei .Vanzarea de marfuri: 4111 = % 2540 lei 23 .Reflectarea în contabilitatea unităţii deponentului Transmiterea bunurilor spre vanzare consignatarului: 357 = 371 500 lei Facturarea bunurilor vandute: 4111 = % 595 lei 707 500 lei 4427 95 lei Scaderea din gestiune a bunurilor vandute: 607 = 357 500 lei Incasarea sumei repr. Remizele acordate pentru vânzări superioare sumei de 1000 lei.4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b). Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi. Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 2300 lei (-) Rabat 30 lei Net 1 2270 lei (-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 1000 lei): 2300 * 1% = 23 lei Net 2 2247 lei (-)Remiza 2 (pentru importanta clientului): 2247 * 5% = 112 lei NET COMERCIAL 2135 lei (+) TVA : 2135 * 19% = 406 lei NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) = 2541 lei .1300 din 1 februarie 2005 cu scadenţă la 28 februarie 2005. SC ALFA SA livrează la SC BETA SA produse finite (BETA le recepţionează ca mărfuri) a căror valoare este de 2300 lei. Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 2. iar remiza pentru poziţia privilegiată deţinută de SC BETA SA este de 5%.scont de decontare (2135 * 2%) = 46 lei .02. Scontul pentru decontarea facturii la 10.TVA aferenta scontului de decontare (46 * 19%) = 9 lei Total factura de reducere 55 lei In contabilitatea SC ALFA SA se inregistreaza : 1). Rabatul acordat pentru defecte este de 30 lei. conform facturii nr. Preţul de înregistrare al produselor finite este de 2000 lei.

701 2135 lei 4427 405 lei 2).D – decontează cambia prin intermediul băncii sau oficiul poşatl.A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA faţă de care are o obligaţie dintr-un raport comercial anterior.Cumpararea de marfuri: % = 401 2540 lei 371 2135 lei 4426 405 lei 2). SC ALFA SA se aprovizionează de SC GAMA SA cu mărfuri în valoare de 600 lei. SC ALFA SA vinde societăţii SC BETA SA mărfuri în valoare de 600 lei. TVA 19 %. 413 = 4111 714 lei 5131 = 413 714 lei .păstrează cambia în portofoliu până la scadenţă când se face decontarea directă cu „trasul” prin încasarea în numerar. TVA 19%. respectiv SC GAMA SA poate să utilizeze cambia într-unul din următoarele moduri: . banca reţinând un comision de 4 lei.Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura reducere): % = 4111 55 lei 667 46 lei 4427 9 lei In contabilitatea SC BETA SA se inregistreaza: 1). la scadenţă.C. % = 413 714 lei 5114 700 lei 666 14 lei . • în contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar): 401 = 413 714 lei • în contabilitatea andositului (noul beneficiar): 413 = 4111 714 lei .Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 55 lei 767 46 lei 4426 9 lei de 304. taxă scont 14 lei. SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie în favoarea SC GAMA SA. 4111 = % 714 lei 371 600 lei 4427 114 lei 413 = 4111 714 lei % = 413 714 lei 5121 710 lei 627 4 lei 24 . Posesorul cambiei.B – scontează cambia la bancă înainte de scadenţă.

000 lei si concomitent Debit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. la intern 2000 lei. TVA 19 %. % = 401 2380 lei 301 2000 lei 4426 380 lei . la export 500 lei 4111 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei 3. din care: 1.50 lei 635 = 4426 142.5 = 237. Acordarea împrumutului 2678 = 5311 3. La data scadenţei pot interveni următoarele situaţii: .50 lei 636.625 TVA de dedus = TVA deductibilă * prorata de TVA = 380 lei * 0.000 lei 25 . se percepe persoanei fizice un comision de 15 %. TVA 19 % % = 4111 2380 lei 701 2000 lei 4427 380 lei 2. proprietara unui bun de valoare.Impozabile la intern 2000 lei * 19% = 380 lei b). Pentru aceasta.340. Casa de amanet AMA SRL încheie un contract cu o persoană fizică.50 lei 4423 237. Calculul TVA aferentă produselor finite vândute: a). Scutite 1500 lei Prorata de TVA = Venituri din operaţiuni supuse TVA/Total Venituri = (2000 lei +500 lei)/ 4000 lei = 0.achiziționarea de materii prime 2000 lei.50 lei 4427 = % 475 lei 4426 237. la intern scutite de TVA 1500 lei 4111 = 701 1500 lei Să se realizeze și contabilizeze regularizarea TVA.livrarea de produse finite: 4000 lei.A – proprietarul ceasului rambursează împrumutul şi comisionul şi reprimeşte ceasul. SC CRISANA SA efectuează următoarele operații în luna decembrie: . pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3000 lei pe o perioadă de 6 luni. Export 500 lei * 19% = 95 lei c).000 lei 5311 = 2678 3.000 lei 5311 = 704 450 lei Si concomitent Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.

639. La 1 ianuarie 2005 se constituie şi îşi începe activitatea SC CONFMETAL SRL din Marghita. aportat integral la data înfiinţării. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta. Cei trei asociaţi au subscris un capital social de 500. iar dupa expirarea noului termen.000 lei.000 lei La scadenta. Pret evaluat 3. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire. având ca obiect de activitate „Confecţii metalice şi prestări de servicii în transportul auto”.000 lei 371 = 378 300 lei 371 = 4428 627 lei . se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet). drept pentru care casa de amanet măreşte comisionul. 26 .927 lei 707 3.inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute: 607 = 371 3. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet). iar dupa expirarea noului termen.000 lei .000 lei Comision 10% 300 lei TVA 627 lei (3.C – proprietarul bunului se prezintă dar nu dispune de suma necesară achitării datoriei şi solicită o prelungire.B2 – casa de amanet devine proprietara bunului pe care il înregistrează ca mijloc fix.B1 – casa de amanet vinde bunul în regim de consignaţie. La scadenta.000 lei 607= 378 300 lei 607= 4428 627 lei Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire.. TVA 19%. Şi în acest caz pot apărea două situaţii: . suma achitată fiind considerată drept contravaloarea bunului. Se inregistreaza mijlocul fix 213 = 2678 3. comision 10 %.300 x 19%) Înregistrarea vanzarii bunului: 5311 = % 3.300 lei 4427 627 lei Casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa: 371 = 2678 3. Preţ evaluat 3000 lei. . proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.B – proprietarul bunului nu se prezintăşi conform înţelegerii casa de amanet devine proprietara acestuia.

format din 85 de muncitori şi 15 persoane pentru administrare şi conducere.000 lei c).000 lei constând în numerar.10 din 10. depuse în numerar odată cu capitalul subscris.500 lei 456 = 1011 5.2005.000 lei 1011 = 1012 100.000 lei constând în: .obiecte de inventar 10.000 lei pentru finanţarea investiţiilor (instalaţii de 27 .plus 500 lei prime legate de capital.000 lei 3021 = 456 15.01.maşini.000 lei b). Asociatul „A” persoană fizică a subscris un capital social în valoare de 50. se angajează personalul salariat al societăţii.000 lei 2131 = 456 200.000 lei. Suma de 5. conform procesului verbal nr. care se capitalizează.000 lei 1011 = 1012 350. 512 = 456 5. se depune integral în contul curent la BRD. Asociatul SC ALFA SA (societate cu capital de stat) a subscris un capital de 350.000 lei format din: .500 lei 1011 = 1012 5.000 lei . 212 = 456 50.000 lei 301 = 456 70. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare de la Camera de Comerţ şi Industrie şi înregistrarea la Administraţia Financiară teritorială ca societate comercială cu personalitate juridică. astfel: a). Valorile subscrise au fost aportate integral.000 lei 212 = 456 100. stabilite prin statut.000 lei d). Pentru constituirea societăţii s-au cheltuit 500 lei.500 lei f). e).000 lei 303 = 456 10. Asociatul SC INA SRL (societate cu capital privat) a subscris un capital social în valoare de 100.000 lei 456 = 1011 50.construcţii speciale 100.000 lei .000 lei .000 lei . La 1 februarie 2005 SC CONFMETAL SRL primeşte de la stat o subvenţie.000 lei . aportul în numerar al asociaţilor. în sumă de 10.000 lei 512 = 456 5.500 lei. 456 = 104 500 lei 104 = 1012 500 lei g).numerar 5.000 lei 456 = 1011 350. TVA inclus reprezentând prima legată de capital. 512 = 456 50.000 lei 1011 = 1012 50.clădiri 50.000 lei 456 = 1011 100. utilaje şi instalaţii de lucru 200.materii prime 70.materii auxiliare 15.

scăderea stocurilor de mărfuri – 300 lei .000 lei.impozit pe profit plătit – 1000 lei. Situaţia înainte de dubla creştere a capitalului se prezintă astfel: . În faza a adoua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3000 de acţiuni la un preţ de emisiune egal cu 28 .rezerve – 5000 lei. Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4000 lei pentru care se emit 2000 de acţiuni.datorii la furnizori) impozit pe profit plãtit = 10000 lei + 2000 lei – 500 lei – 300 lei – (1500 lei – 300 lei – 1300 lei – 200 lei) – 1000 lei = 9900 lei 916. TVA 19 %). Primirea subvenţiei 445 = 4752 10000 lei Achiziţionarea utilajului % = 404 17850 lei 2131 10000 lei 2133 5000 lei 4426 2850 lei Amortizarea anuală 15000 lei /10 = 1500 lei/an 6811 = 2813 1500 lei Se include amortizarea subvenţiei la venituri 4752 = 7584 1000 lei Se încasează subvenţia 5121 = 445 10000 lei 915. CF de exploatare = rezultatul înaintea impozitării + cheltuieli cu amortizarea – venituri din provizioane – venituri din plasamente – (creşterea stocurilor de materii prime – scăderea stocurilor de mãrfuri .lucru achiziţionate de la furnizori în sumă de 10. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploare ale unui societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării şia a elementelor extraordinare – 10000 lei .scãderea conturilor de creanţe clienţi .cheltuieli cu amortizarea – 2000 lei .capital social . după care se trece cota parte din suvenţie la venituri.000 lei şi mijloace de transport 5. Se înregistrează subvenţia anuală liniară a imobilizării corporale.venituri din plasamente – 300 lei . durată de viaţă utilă 10 ani.creşterea stocurilor de materii prime – 1500 lei .10000 lei (10000 acţiuni * 1 leu valoarea nominală) .scăderea conturilor de creanţe clienţi – 1300 lei .venituri din provizioane – 500 lei .creşterea conturilor de datorii la furnizori – 200 lei .

Calculaţi valoarea DA şi DS generate de creşterea de capital. Se încasează un avans de 40 % la vânzarea mărfurilor iar restul se încasează în 5 rate egale. furajele.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea aporturilor în numerar Capital social 14000 lei Aport în numerar 3000 lei Rezerve 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acţiuni în numerar = (14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1.4000 lei = 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (14000 + 1000) / 12000 =1.618 lei 3025 800 lei 3026 700 lei 3028 500 lei 3028 200 lei 4426 418 lei Eliberarea în consum a semintelor. SC ACONALEX SA vinde mărfuri cu plata în rate în valoare de 8500 lei din care 1500 lei adaos comercial. TVA 19%.25 lei/actiune .Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea rezervelor Capital social 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei Rezerve 5000 lei . îngrăşămintele chimice şi medicamentele se eliberează în consum.25 = 0. furajelor. SC GROPITA SA se aprovizioneazo cu seminţe în valoare de 800 lei. ingrasamintelor chimice si a medicamentelor: 6025 = 3025 800 lei 6026 = 3026 700 lei 6028 = 3028 500 lei 6028 = 3028 200 lei 288. 29 .valoarea nominală. TVA 19 %. % = 401 2. TVA 19 %. Dobânda este de 850 lei şi este scadentă odată cu ultima rată.05 lei 210. furaje 700 lei şi îngrăşăminte 500 lei.1. VN = 1 leu/ acţiune .5 lei/actiune .Situaţia înainte de creşterea capitalului Capital social 10000 lei Rezerve 5000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă veche = (10000 + 5000) / 10000 = 1.2 = 0.2 lei/actiune DS = 1.25 lei /actiune DA = 1.5 .25 – 1. precum şi medicamente de uz veterinar în valoare de 200 lei. Seminţele.

descărcarea gestiunii de mărfuri în luna ianuarie: 30 .Preţul de achiziţie al marfii 7000 lei Adaos comercial 1500 lei TVA neexigibil 1615 lei Avans inclusiv TVA = 10115 lei * 40% = 4046 lei TVA aferent avansului = 4046 lei .19 = 1343 – 1128 = 215 lei Rata lunară fără TVA = 1343 lei – 215 lei = 1128 lei Rata de încasat (fără TVA şi dobândă) 1128 1128 1128 1128 1128 5640 Luna 1 2 3 4 5 TOTAL TVA aferent 215 215 215 215 215 1075 Total rată lunară 1343 1343 1343 1343 1343 6715 Rest de încasat 5372 4029 2686 1343 - Cont 472: Scadenţa conform tabelului de mai sus: Luna 1 2 3 4 5 TOTAL Suma de repartizat (cont 472) 1128 1128 1128 1128 1978 6490 Conturi corespondente 707 1128 1128 1128 1128 1128 5640 766 850 850 Facturarea şi livrarea mărfurilor cu plata în rate 4111 = % 11611 lei 707 3400 lei 4427 646 lei 472 6490 lei 4428 1075 lei Încasarea avansului de 40% 5311 = 4111 4064 Cost de achiziţie aferent avansului = 7000 lei * 40 % = 2800 lei .19 = 646 lei Avans fărăp TVA = 3400 lei Restul de încasat = 10115 lei – 3400 lei = 6715 lei Mărimea unei rate inclusiv TVA = 6715 lei/5 = 1343 lei TVA inclusă în rată = 1343 -1343/1.4046/1.

O societate comercială cu un capital social de 20. De acţiuni = 20000/4000 = 5 lei VMC veche =(20000+5000) / 4000 = 6. 456 = % 5100 lei 1011 5000 lei 1041 100 lei ??.05 lei/acţiune = 0.% = 371 “Mărfuri” 10115 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2800 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4200 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 1500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 1615 lei Încasarea primei rate 5311 = 4111 1343 Lei 4428 = 4427 215 lei Formarea veniturilor aferente primei rate 472 = 707 1128 lei Cheltuieli anticipate trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând costul de achiziţie aferent ratei încasate (4200 lei: 5 = 2863 lei) 607 = 471 2863 lei Formarea veniturilor afrente ultimei rate şi încasarea dobânzii 472 = % 1978 lei 707 1128 lei 766 850 lei ??. Capital social (4000 acţiuni * 5 lei) 20000 lei Rezerve 5000 lei Total capitaluri proprii 25000 lei VN = Capital social / Nr.25 lei/acţiune Situaţia capitalului în urma emiterii celor 1000 de acţiuni : Capital social 20000 +5000 = 25000 lei Rezerve 5000 lei Prime de emisiune 100 lei Total capitaluri proprii 30100 lei VMC nouă = 30100lei /5000 acţiuni = 6.000 de acţiuni decide majorarea acestuia prin emisiunea a 1. Să se contabilzeze operaţiunea de majorare a capitalului social şi să se explice mecanismul prin intermediul căruia se realizează protecţia vechilor acţionari.000 de acţiuni la o valoare de emisiune stabilită în urma negocierilor de 5.25 lei/acţiune – 6.20 lei/acţiune Acţiuni vechi/acţiuni noi = 4000/1000 = 4/1 Pentru fiecare acţiune veche asociaţii vor primii 0.000 de lei.1 lei/acţiune. iar acţiunile emise sunt subscrise de vechii şi noii acţionari. Rezervele pe care le deţine societatea sunt de 5. În urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.000 lei divizat în 4. la o societate comercială se decide diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei 31 .20 lei/acţiune.02 lei/ acţiune DS = VMC veche – VMC nouă = 6.

% = 117 15000 lei 106 5000 lei 1012 10000 lei Situaţia capitalului propriu după acoperirea pierderii: Capital social (5000 acţiuni * 19 lei) 95000 lei Rezerve legale 5000 lei Total capitaluri proprii 100000 lei ??. Achiziţionarea acţiunilor cu decontare imediată 263 = 5121 80000 lei 263 = 269 20000 lei 269 = 5121 20000 lei Acordarea împrumutului 2673 = 5121 60000 lei Încasarea dobânzii şi a ratei din împrumut.pierderi ce provine din exerciţiile finaciare anterioare. Societatea acordă entităţii la care deţine participaţii un împrumut de 60000 lei pe o perioadă de 3 ani. Să se explice mecanismul aferent reducerii capitalului şi să se contabilizeze operaţiunea de acoperire a pierderii. După rambursarea integrală a împrumutului acţiunile deţinute sunt vândute la preţul de 120000 lei. O societate achiziţionează acţiuni încadrate în categoria intereselor de participare în valoare de 100000 lei. împrumutul fiind rambursta de către debitor în rate egale. cu o dobândă de 5 % pe an. Capital social (5000 acţiuni * 20 lei) = 100000 lei Rezerve legale 10000 lei Report pierderi 15000 lei Total capitaluri proprii 95000 lei Valoarea matematică a unei acţiuni = 95000 lei / 5000 acţiuni = 19 lei 5000 acţiuni * 1 leu = 5000 – se decontează de la rezerva legală. Pierderea în valoare de 15000 lei se acoperă pe seama rezervelor iar diferenţa prin reducerea numărului de acţiuni. 2673 20000 lei 2674 3000 lei Se constituie venituri. Societatea are un capital social de 100000 lei. divizat în 5000 de acţiuni şi rezerve constituite în valoare de 10000 lei. decontarea efectuându-se imediat prin virament în proporţie de 80% iar pentru diferenţă decontarea fiind ulterioară tot prin virament. corespunzator dobanzii aferente imprumutului 2674 = 763 3000 lei Vânzarea intereselor de participare 461 = 7613 120000 lei Descărcarea gestiunii intereselor de participare 6641 = 263 100000 lei 5121 = % 32 . cu încasare prin virament.

428 lei 1. produse finite avand costul de productie prestabilit de 10.000 1041 lei 400 . Rezolvare: . La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.200 lei 228 lei -1.inregistrare capital subscris varsat 1011 = 1012 lei 5. Receptionarea marfurilor % 408 lei 1.folosirea primei pt. SC DELTA SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni cu o valoare nominala de 5.la 100 lei.000 lei.000 lei.lipsuri de piese de schimb 80 lei.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 200 lei.190 lei -1. tva 19%. .219.200 lei.B – varianta cu inregistrarea diferentelor. inregistrare productie inregistrare diferente de pret 345 = 711 348 = 711 lei lei 10.lipsuri de piese de schimb 80 lei. Rezolvare: . acoperirea ch. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura.800 lei.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 6021 = 3021 lei 200 cheltuiala nedeductibila daca stocul nu a fost asigurat .plus de obiecte de inventar 300 lei. plus prima de emisiune de 400 lei. Rezolvare: A.plus de materii prime 500 lei.400 . La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie. La finele lunii costul efectiv de productie. TVA 19%. .190 301 lei 1.incasarea contravalorii act 5121 = 456 lei 5. care se imputau gestionarilor.000 -40 202. . La SC “LIDO” SA cu ocazia inventarierii se constata: . 1041 = 201 lei 200 228. TVA 19% descarcare de gestiune 6024 = 3024 lei 80 imputarea pieselor de schimb 4282 / 461 = 7588 lei 100 4282 / 461 = 4427 lei 19 421 = 4282 lei 119 37.la 100 lei. stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.plus de materii prime 301 = 7584 lei 500 . in valoare de 1.000 lei -190 Concomitent.A – varianta cu stornarea.majorare capital social: 5400 lei 456 % 1011 lei 5.960 lei. . din prima de emisiune suma de 200 lei se foloseste pentru acoperirea unor cheltuileli cu emiterea de noi actiuni. stornare Inregistrari initiale 33 . TVA 19%. Varianta cu stornarea 1. care se vand cu un pret de vanzare de 10. care se imputau gestionarilor. Rezolvare: In conformitate cu IAS 2 si Directiva 3055 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.000 lei. Inregistrare factura % = 401 301 4426 % 408 301 4428 lei 1. Inregistrari in contabilitate dupa doua variante: .000 4428 lei 190 2. Ulterior.plus de obiecte de inventar 303 = 7584 lei 300 .400 .

primita de la o societate specializata. SC SIGMA SA rascumpara actiuni proprii in scopul reducerii capitalului social. SC CALIPSO SRL hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea urmatoarelor elemente de capital propriu: . achitata din contul de disponibil de la banca.A. 67. . complet amortizat.000 lei 250 44. Rezolvare: Inregistrari contabile: . pentru cercetarea pietei. dupa care se scot din evidenta. Rezolvare: Inregistrare factura 4111 % lei 11.000 lei.factura nr. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani.000 4427 lei 1.000 101. cu o cota anuala de 16 lei. fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei . in valoare de 80 lei.200 lei. S. Varianta cu inregistrarea diferentelor 1.900 Descarcare gestiune 2812 = 2812 lei 3.rezerve din reevaluare 4.250 5121 lei 1. .B. .250 109 lei 1. “ALFA” S.achitarea actiunilor rascumparate .428 408 lei 1. astfel: . impozitul pe dividende 10%.250 lei. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii.taxa de inscriere la Registrul Comertului. Receptionarea marfurilor % 408 301 4428 2. 34 . SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei. care a avut destinatia de bar de zi.C. in suma de 30 lei.000 lei. in suma de 40 lei.190 301 lei 200 4426 lei 38 4426 = 4428 lei 190 145. Inregistrare factura lei 1. Rezolvare: Inregistrari contabile . din casieria unitatii 10 lei.190 lei 1.taxa de inscriere factura 101 publicitate TV 201 = 401 401 = 5121 201 = 401 201 = 401 401 = 5311 lei lei lei lei lei 40 40 30 10 10 Total cheltuieli de constituire: 80 lei. 101.000 lei 190 si % = 401 lei 1.rezerve statutare 2.250 lei 1. iar pretul pietei 1. amortizare anuala scoaterea din evidenta 6811 = 2801 lei 2801 = 201 lei 16 80 Nota: la inregistrarea operatiilor nu am tinut cont de TVA deoarece acest lucru nu a fost precizat.sume platite pentru publicitate TV. valoarea nominala este de 1.900 7583 lei 10.rascumpararea actiunilor . TVA 19%.anularea actiunilor 109 = 462 = % 1012 149 462 lei 1.

07.000 Terenurile nu se amortizeaza. ci in data de 31.2004 . SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1. 93.000 x 2 Achitat initial: 10.200 1171 lei 3.000 167.000 Comision SSIF 10. ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar. In aceeasi situatie se afla si rezultatul reportat. Prin urmare.2004: 50.000 lei 35 .200 lei.factura servicii SSIF .000 lei = 7. iar rezervele din reevaluare inregistrate in contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”. SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului. Inregistrari contabile: . cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.000 x 2% Inregistrari contabile: . avand valoarea nominala de 2 lei/actiune. Ulterior.000 lei = 200 lei 261 % 5121 2691 622 = 401 401 = 5121 2691 = 5121 = lei 10.000 x 40% x 6/12 = 10. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei. in aceste cazuri voi ignora impozitul pe dividende si pe profit mentionate in textul problemei.07. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta.000 1068 lei 1.majorare capital social % 1012 lei 8.31.recunoastere teren si concomitent 2111 = 4753 lei 475 = 7582 lei 5. Rezolvare: Valoare actiuni: 5. impozit 10% Rezolvare: Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil si nu vor putea fi folosite pentru majorarea capitalului social decat in masura in care imobilizarile corporale pentru care au fost constituite aceste rezerve vor fi vandute. rezultatul reportat 3. Rezolvare: Inregistrari contabile: .200 1063 lei 2.000 lei = 3.000 lei.000 lei 200 lei 200 lei 3. cu o dobanda de 40%.7.000 x 70% Achitat final 10.000 5. fiind deja impozitate. achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate. prin urmare venitul din donatii se recunoaste integral la momentul inregistrarii donatiei.plata rest plata actiuni = 10.2004 cu scadenta la 31.12.2006.000 lei.000 lei 3.- alte rezerve 1. Comisionul societatii de valori mobiliare este de 2%.01. se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar.000 127. Rezervele statutare si cele inregistrate ca alte rezerve au fost constituite din profitul net.000 .000 lei 7.2005 in valoare de 50.achizitie actiuni servicii SSIF .12. Rezolvare: Calcul dobanda 1.

31.12.inregistrare credit . in suma de 2.2005 .000 x 31 x 1% = 15.600 lei .31.000 666 = 1682 lei 10.anulare actiuni 1091 = 5121 lei 9.000 149 lei 1.rascumparare actiuni 1091 = 5121 lei 2.la 31.01.000 1012 = % lei 10.000 1682 = 5121 lei 10.inregistrare varsaminte 456 = 1011 lei 2.000 lei.000 6. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie. divizat in 40 actiuni. Se diminueaza capitalul social al SC “SOMESUL” SA prin rascumpararea si anularea a 1. Aporturile actionarilor sunt: . Valoarea nominala este de 10 lei. iar 1/4 ulterior. inregisrtarea creditului ca nerambursat la scadenta 1621 = 1622 lei 50.500 - 65.600 5121 lei 300 si.2004 5121 = 1621 lei 50.000 si concomitent.000 1682 = 5121 lei 20.01.000 % = 456 lei 1.000 la 31.900 2131 lei 1.2005 666 = 1682 lei 20.000 x 40% = 20.2005 .01.2006: 50.000 666 = 1682 lei 15.000 60. costul de achizitie 9 lei. concomitent 1011 = 1012 lei 1.in natura un utilaj 1.000 lei.2005: 50.500 lei Inregistrari contabile: .900 .500 1682 = 5121 lei 15.000 lei Calcul dobanda penalizatoare 1. Rezolvare: Inregistrari contabile: .rascumparare actiuni .cheltuietuieli de constiruire in cazul in care sunt imobilizate: 201 = 5121 lei 60 si lunar amortizarea 6811 = 2801 lei xx 36 .000 la 31.12.12.000 1091 lei 9.000 actiuni proprii. Rezolvare: Inregistrari contabile: . Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.2006 1622 = 5121 lei 50.12.Calcul dobanda 1. Rezolvare: Inregistrari contabile: .in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire. in numerar. La SC MULTIMOD SA se restituie valoarea nominala a unor actiuni la solicitarea unor actionari. cu 50 lei nominalul.constituire capital social . Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.

Rezolvare: TVA-ul nu este specificat dar trebuie luat in considerare.diferente de pret .785 - ??Se subscrie societatea SC ALFA SA.000 lei. dar maxim 5 ani scoatere din evidenta la amortizarea completa 2801 = 201 lei 60 284. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute.000 lei.23 4428 lei 96. Vom folosi cota de 24%.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente.403.23 = 96. care se predau la magazine. dupa metoda inventarului permanent. iar in urma majorarii pretul devine 2.77 229. conform Borderoului de subscriere: 37 . Adaos comercial: 500 * 100/124 = 403. la pretul negociat de 1.vanzare produse finite 345 = 711 345 = 348 4111 = % 701 4427 concomitent. La sfarsitul exercitiului. din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2. prin subscrierea şi vărsarea sumei 5. Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute.inregistrare productie .000 lei. care se incaseaza de la beneficiar. descarcarea de gestiune % = 345 711 348 incasarea facturii 5121 = 4111 lei lei lei lei lei lei lei lei lei 2.500 lei. Rezolvare: Inregistrari contabile: . în numerar. Rezolvare: 1.500 lei.23 lei TVA neexigibil: 500 . Stocul existent este in valoare de 2.00 378 lei 403.000 200 1.500 285 1. subscrierea de capital pentru suma de 5.inregistrare varsaminte 371 = % lei 500. La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta.785 1. TVA 19%.in functie de durata.77 lei Inregistrari contabile: .000 100 1.100 1.000 lei.

deci societatea dispune de 1.461 = % 38 . cu decontarea prin virament.la 31.la 01.600 lei 2.12.3 lei / acţiune. Rezolvare: 5 răscumpărarea a 1000 de acţiuni la preţul de 5.000 lei.000 /5 =2.000 lei 57.2004 . constituirea capitalului social vărsat: 1. c) Vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ. Prin contractul de societate se specifică că 1/5 din valoarea capitalului să fie vărsat la bancă odată cu subscrierea (10. la preţul de 5.200 lei. 2. 456 = 1011 – 5. peste un an.060 lei . b) Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 6.000 lei.La SC CRIŞUL SA se înregistrază următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de unitate: a) Rascumpărarea a 1. d) Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii.2/ acţiune: 0 1091 = 462 – 5. Valoarea noimnală a unei acţiuni este de 10 lei.500 lei – 1012 100 lei – 149 7 0 Vânzarea de acţiuni proprii către un terţ: 1.2004: 456 = 1011 – 10. peste 1 an: 462 = 5121 – 5. 5121 = 456 – 5. cu decontarea ulterioară. la preţul de 5 lei / acţiune.000 lei). 1 Decontarea ulterioară. . Numerar la caserie: 1.000 acţiuni la preţul unitar de 5.000 lei .000 lei . cu un capital de 10.01.1.SC GAMA SA formată la 1 ian. cu încasarea imediată prin numerar.000 lei constituit din aport în bani. 5311 = 456 – 5.000 lei. 2004. Prin bancă. 1011 = 1012 – 5. 6 Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate: 0 % = 1091 – 2. Evidenţa vărsării capitalului social subscris: 1. 3.000 acţiuni. Rezolvare: . conform extrasului de cont: 1.2 lei / acţiune şi valoarea nominală de 5 lei.vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 2. 14.000 lei.000 lei.200 lei.000 lei 2.subscriere capitalului varsat: 1011 = 1012 – 8. La finele exerciţiului financiar se varsă 3/5 deci 6.

Rambursarea creditului la cursul de 3.000 lei . urmare a reclamatiilor primite de la acestia. cursul valutar la 31.100 lei 38. % = 5124 .000 lei 2.060 lei 8 0 Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii. TVA 19%.La scadenţă. ea va constitui un provizion in valoare de 2.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5.91 lei / EURO: 1. 5124 = 1621 – (10. 2133 = 404 – 8.N fiind de 3. 665 = 1621 . SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta in valoare de 8. 1621 = 765 . cu o amortizare înregistrată de 5. cursul valutar la 31.000 lei.12.000 EURO la cursul de 3.Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.000 lei.obţinerea creditului în sumă de 10.800 -38. care factureaza producatorului suma de 2400 lei.88 lei / euro i.000 X 3. care este de 25%. SC ARTIC SA produce frigidere. se estimeaza ca societatea va fi obligata in anul 2005 la efectuarea unor remedieri de 2. 2113 = 105 83.1092 – 1.000 lei: 1. In perioada de garantie oferita clientilor. Ajustarea creditului la cursul valutar de 3.040 lei 149 20 lei ii. 665 = 1621 – 600 (39100-38500=600 lei) 2. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 3.200 lei. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (anul 2004).5311 60 149 4.665 72.500 .560 lei 1. Rezolvare: .N+1 fiind de 3. Deoarece cumparatorul se afla intr-o alta localitate unde unitatea producatoare nu are reprezentanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea defectiunilor. 1. 39 - . pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de 1 an de zile. Rezolvare: 1 achiziţionarea în anul 2003 a camionetă la valoarea de 8.800-38.800 lei (38.8 lei EURO: 1.000) Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. 2 În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcţie de inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică.91 lei/ euro: 1.91: 1.39.80 ) 38.500 – 1621 600 .500 lei.500) . care este de 25%.12. cu încasarea imediată prin numerar: % = 1091 – 1.300 lei (38.85 lei/EURO 1. In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica. decontarea prin virament: 5121 = 461 – 1.

ii.19 6 Înregistrarea anulării provizioanelor pentru garanţii deoarece s-au efectuat reparaţiile: 1. in valoare de 80 lei. in suma de 40 lei. 201 = 5121 – 70 lei. factura nr. Rezolvare: a) achitarea cheltuielilor de constituire: i. 2801 = 201 – 80 lei 115.240 lei create in unitate. 6811 = 2801 – 16 lei 2. 6811 = 2801 – 16 lei 5.400. Cehltuieli de constituire se amortizeaza in 5 ani. dupa care se scot din evidenta Rezolvare: a) înregistrarea achiziţionării programului informatic de la terţi: i. . dupa care se scot din evidenta. 6811 = 2801 – 16 lei 3. sume platite pentru publicitate TV.81 4426 383. din caseria unităţii: 1.200 lei 5 Inregistrarea sumei datorate prestatorului ce a efectuat reparatiile: % = 401 . primita de la o societate specializata. pentru cercetarea pietei. 6811 = 2801 – 16 lei 4.48 40 .52 4426 57. Sau amortizarea anuală 1. astfel: taxa de inscriere la Reg Comertului. 1518 = 7812 – 2. cu o cota anuala de 16 lei. 6812 = 1518 – 2.300 lei aduse ca aport la cap soc al societatii Programele informatice se amortizeaza in 3 ani. din contul de disponibil la bancă: 1. achitata din contul de disponibilul de la banca.00 lei 208 302.360 lei achizitionate de la terti. La SC OMEGA SA se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: .Rezolvare: 4 Inregistrarea constituirii provizionului pentru garantii acordate clientilor: 1. 6811 = 2801 – 16 lei c) La finalul perioadei de 5 ani scoaterea din evidenţă: i.33 lei(80/60 luni) ii.10 lei b) Amotizarea lunară a cheltuielilor de constituire: i. 101. din caseria unitatii 10 lei.016. SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. 6811 = 2801 – 1.2.200 lei 101. 201 = 5311 .00 628 2. . % = 404 – 360. in suma de 30 lei.

în valoare de 25.400 lei 2.400 lei 2. acordand furnizorului un avans de 400 lei. 164.4426 6.000 lei.52 lei 157. Dobânda este de 10% pe an.200 – 213 808 . c) Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social: i. Achitarea cu billet la ordin 1.5 lei / euro. TVA 19%. SC ALFA SA acordă la începutul anului 2005 SC BETA SA un împrumut pe 2 ani în valoare de 20.3. Rezolvare: 4. Regularizarea avansului conform facturii primite: 1. 2808 = 208 – 842. 208 = 721 – 240 lei. 404 = 4428 – 76 lei 7.332 lei 9.000 lei 177. se regularizeaza datoria fata de furnizor prin accepatrea unui bilet la ordin scadent peste 3 luni. 232 = 5121 . Primirea facturii si receptia instalatiei: 1.40 lei lunar) i. acordare avans: 1.40 lei e) La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidenţă: i.3 lei / euro. 6811 = 2808 – 23. tva 19%. Decontarea BO peste 3 luni: 1. dar dobânda se încasează la începutul anului 2006 când cursul este de 4. % = 404 – 3808 3. 208 = 456 – 300 lei d) Amortizarea lunară timp de 3 ani (842. La sfârşitul celui de-al doilea an când se încasează împrumutul şi dobânda cursul este de 4.000 euro la cursul de 4 lei / euro.52 lei /36luni = 23. 403 = 5121 . 404 = 232 . Rezolvare: 263 = 2691 – 25.2 lei/ euro. La sfârşitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3. 4428 = 5121 – 76 lei 5. SC AURA sa achizitioneaza o instalatie de lucru. SC FLORES SA achiziţionează titluri de participare de la o filială din cadrul grupului cu plata ulterioară.b) Înregistrarea programului informatic creat în unitate: i.332 lei 8. 41 . 404 = 403 . se primeste factura furnizorului si se receptioneaza instalatia la valoarea de 3200 lei.

Costul de achiziţie este de 3000 lei.9.000 lei e. la finele anului 2007: a. Se elaborează în consum materii prime la costul de achiziţie de 3500 lei.800 d. SC ATACRET SRL are în stoc matrii prime la începutul anului de 1. regularizarea imprumutului si a dobanzii la cursul valutar de 4. 2.000 lei b.800 lei.Rezolvare: 1. cheltuieli de transport în sumă de 200 lei. inventarului intermitent (periodic).19 lei f. Rezolvare: 1. Să se efectueze înregistrările necesare în cazul: 4.570 3000 . Intrari : % = 401 3. faţă de 500 lei. inventarului permanent. incasarea dobanzii : 5124 = 267 . deci cu 100 lei mai puţin. diferente favorabile aferente dobanzii: 267 = 765 – 800 lei c.80. acordarea imprumutului la inceputul anului 2005: a. consum: 601 = 301 – 3.461 = % 7588 . 267 = 472 – 1.400 lei concomitent cu b.000 lei b. Sold initial: 301 = 1000 lei 42 .500 lei d. 119 lei . 472 = 763 – 8.000 lei 2. repartizarea veniturilor inreg inavans : 472 = 763 – 8.000 lei b. 267 = 765 – 6. incasarea dobanzii la inceputul anului 2006 la cursul de 4. Sold initial: 301 = 1000 lei 2. 400 4. În cursul anului se achiziţionează materii prime în valoare de 2. Se înregistrează diferenţa în minus constatat. minus imputat : 601 = 301 – 100 lei concomitent e. Stocul faptic la sfârşitul anului este de 400lei. 5124 = 267 – 8. 5. sold final : 400 lei.600 lei 197.2 lei / euro a. TVA 19%. inventarului permanent 1. incasarea imprumutului: 5124 = 267 . stoc faptic .301 570 -4426 c.4.100 lei 4427 . Inventarul intermitent a.3 lei/ euro a.200 lei 3. diferente favorabile aferente imprumutului: 267 = 765 . Dobanda 267 = 472 – 16.000 lei. 267 = 5124 .90.

450 lei 2.50 lei .SC ORINTEX SA se aprovizionează conform facturii nr.350 lei 4427 . sold final: 301 = 601 .90 lei .3570 lei 3000 lei – 601 570 lei .4426  lipsa prin imputatii: 1.500 lei. Cheltuielile de transport sunt în sumă de 150 lei. SC DORIS SA cumpără obiecte de inventar în valoare de 1450 lei.4282 = % 7588 . Se recepţionează suma prin stat de plată şi se achită FF nr. TVA 19%.1. 608 = 381 . La recepţie se constată o lipsă în valoare de 300 lei (9 lei ambalaje). de la SA CRISUL FAVORIT SA cu încălţăminte pentru copii.500 lei Concomitent cu debit 8035 – 2. Rezolvare:  inregistrat ff 35. 607 = 371 – 291 lei 2.579.66.500 lei 270.369.9 lei 3.972: 1. Rezolvare: 1.4426 d.50 lei . repartizându-se cheltuielile de transport aferente. 32972. 35972.Intrari : % = 401 . se anuleaza soldul initial: 601 = 301 – 1000 lei. cheltuieli de transport: % = 401 – 178. ob inv in folosinta: 603 = 303 – 2. 416. conusum : NU e. Valoarea ambalajelor este de 210 lei. c.90 lei 7000 lei .8.000 lei.4426 3.50 lei 150 lei – 624 28. TVA 19%. % = 401 . TVA 19%.b. cumparare obiecte de inventar: 303 = 401 . Minus: NU f. în valoare de 7. Se dau în folosinţă obiecte de inventar în sumă de 2. care se impută delegatului propiu la preţul de vânzare a mărfii de 341 lei plus valoarea mabalajelor lipsă.50 lei  retinerea sumelor pe stat: 43 .371 210 lei – 381 1.400 lei 205.

8.3000 lei / an 3 amortizarea anuala II: 6811 = 2811 .000 44 .000 lei CAP I Elaborarea situatiilor financiare (25 exercitii) 1.000 lei.terenuri 3. Se subscrie societatea SC ALFA SA.SC ARGO SRL executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei.000 lei.000 lei.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =456. urmatoarele bunuri: . .000 lei 512.50 lei 130. .brevete de inventii 7.1 6.3000 lei / an concomitent 2811 = 2812 .1 5.disponibil in contul bancar 6.15.000 212 4. se opereaza si inregistrarea 101.3000 lei / an 4 amortizarea anuala III: 6811 = 2811 . in numerar.000 lei 4561=1011 5.000 lei.000 lei.1=101.000 211 3.000 205 7. amortizarea anuala IV: 6811 = 2811 . 401 = 5121 .3000 lei / an 5.1 20.1=456.000 lei. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA. Total 20. .2 5. 50 lei  achitarea facurii.3000 lei / an 6.amenajarea cu forte proprii: 2112 = 722 .000 lei 456.416. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.1 20. care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani.1.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.15.000 lei. dupa care se scoate din activul patrimonial.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.579. prin subscrierea si varsarea sumei 5. 421 = 4282 . Rezolvare 1.000 lei 2 amortizarea anuala I: 6811 = 2811 .000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.1=101.000 lei 2.cladiri 4. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5. amortizarea anuala V: 6811 = 2811 .

1obligatiuni 400 lei 4.depunerea actiunilor si obligatiunilor 501 = 4561actiuni 500 lei 506 = 456. = 400 lei Total 900 lei Am considerat ca societatea pentru a efectua investitii financiare pe termen scurt este deja constituita si detine fondurile necesare investitiei iar aportul la capitalul social se prezinta sub forma unei majorari de capital social Pe baza hotarari AGA are loc subscrierea actiunilor si obligatiunilor la capitalul social si achizitia acestora 4561 =101. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : .Pe baza aceluiasi extras de cont.curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD .2 20.1 900 lei actiuni 500 lei obligatiuni 400 lei .actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei .000 lei 4561=1011 29. Aportul la capitalul social in valuta este: .9 lei/USD . se opereaza si inregistrarea 1011=1012 29. x 20lei/oblig.000 USD .9 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 30.aportul subscris in valuta 10.000 lei 4561=1011 30.curs valutar la data subscrierii 2.1=101. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5124 = % 30.000 lei 4561 29.obligatiuni 20 oblig.000 USD . care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10. Aportul la capitalul social in valuta este: .000 lei 45 . care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 29. se opereaza si inregistrarea 101.000 lei 1043 1.aportul subscris in valuta 10.000 le Datorita diferentei favorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului am considerat ca societate a realizat o prima de aport in suma de 1.curs valutar la data varsarii capitalului: 2.000 lei 5.000 USD la cursul valutar de 3 lei.000 lei 3.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.

iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie.Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.2 100 lei 46 .600 lei . ) din capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 300 lei. se opereaza si inregistrarea 101. Aporturile actionarilor sunt: . se opereaza si inregistrarea 1011=1012 30.in natura-un utilaj 1. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.600 lei 5121 300 lei Pe baza extras de cont si a raportului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza. utilajul .000 USD la cursul de 2. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 1. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. divizat in 40 actiuni.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire.000 lei 5124 29. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. % =4561 213 1.000 lei 665 1.900 lei Varsarea ultimei transe a aportului in numerar la capitalul social conform actului de constituire si a legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata (In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii ) 5121 = 4561 100 lei Pe baza extrasului de cont. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune. cu 50 lei nominalul.000 lei Ulterior se varsa cota parte ( .000 lei 4561 =1011 2.000 lei.000 lei Datorita diferentei nefovorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului societate a inregistrat o cheltuiala in suma de 1.000 lei 6. Se depune si aportul in natura.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1. iar 1/4 ulterior. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % = 4561 30.9 lei.1 =101.

un utilaj de 1. C cu un capital de 3.000 lei 4561S1 1. format din 30 parti sociale a 100 lei partea: .300 lei.Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A. dovada plati fiind extrasul de cont.asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1. din care varsa 700 lei la constituire. . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune Se depune si aportul in natura.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1. 201 = 5121 60 lei 7.000 lei.000 lei.700 lei 4561S2 300 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire.000 lei. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. B.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza =4561S1 1. iar restul la data scadenta a contractului. Amortizat de 300 lei.asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1. . Se constituie SC. utilajul .Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei.Aporturile sunt formate din: • aport in natura. achitate prin banca. .un stoc de marfuri 500 lei.600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2.000 lei.600 lei 5121 100 lei 5121 = 4561S2 300 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. “ADA” SRL cu un capital de 2. . a carui situatie contabila este: .000 lei. divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale).700 lei 213 1. asociatul S1 – un utilaj 1. dovada plati fiind extrasul de cont. 47 . Structura aporturilor este: A – face aport in numerar de 1. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei.500 lei.000 lei % =1011 2. 201 = 5121 15 lei 8.000 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca .

91. achitate prin banca. 201 = 5121 150 lei Tinand cont de legea societatilor comerciale 31/1990 actualizata conform "Art.700 La scadenta contractului asociatul A varsa si restul sumei de 300 lei Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 A 300 Pe baza aceluiasi extras de cont.lichiditati in caserie de 250 lei. -aport utilaj de 1.200 lei. Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei.Societatea in nume 48 .. .000 lei B 500 lei C 1.000 2813 300 -aport creante asupra clientilor de 280 lei. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.000 lei A 1. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 300 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . dovada plati fiind extrasul de cont. . cu provizioanele aferente de 130 lei.300 456 C 1.300 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei: 411 = % 280 456 C 150 2813 130 -aport stoc de marfuri 500 lei: 371 = 456 C 500 -aport lichiditati in caserie de 250 lei: 5311 = 456 C 250 -aport datorii la furnizori de 400 lei: 456 C = 401 400 Pe baza extrasului de cont si a situatiei contabile care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2.creante asupra clientilor de 280 lei.datorii la furnizori de 400 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 3. . amortizat de 300 lei 2131 = % 1.200 lei A 700 lei B 500 lei Situatia contabila a asociatului C ne permite sa efectuam urmatoarele inregistrari privind aporturile de active si pasive .000 lei 4561 =1011 3.500 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari A Ssi B a sumei de1.

30 parti sociale x 200 lei = 6. astfel: .Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel: .colectiv.600 lei si din numerar restul.000 lei 4561=1011 6.000 $ la cursul de 2.750 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumelor de 10.750 lei 4561C 33. 000 lei si aportul in natura cladirile si terenul.Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10. societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Se constituie SC “EMA” SRL cu un capital format din 30 parti sociale. cu o valoare nominala de 200 lei. prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 67.750 lei = 4561C 5121 30.7 lei/$.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.000 $. .000 lei 4561B 6.500 lei = 1011 67. la cursul de schimb 2. 49 .1A 27.000 lei 765 300 lei 212 = 4561B 6.750 lei Pe baza extraselor de cont si a rapoartelor se expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social. . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunile cu numerar iar pentru aporturile in natura evaluate de experti sunt evidentiate cu rapoartele de expertiza 5124 =% 456.500 lei 4561A 27. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 67.Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.000 lei 211 3. .000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 6. Capitalul social este varsat integral. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.73 lei si 30.3.000 lei in numerar. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar.750 lei.500 lei 10.400 lei si pe baza raportului de expertiza de evaluare se depuna aportul in natura." 9.73 lei/$.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.30. cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.

000 lei. 5 lei valoarea nominala. 7. un camion de 10.000 lei 205 600 lei 208 400 lei 212 30.000 lei 213 3. Diferenta de aport in minus de 2.000 lei 4561 = 1011 40.000 lei 301 7.000 de actiuni. In acest caz se emit spre vanzare 20.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 38. Aportul adus de actionari consta din: 600 lei o licenta.000 lei. lei 5121 2.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea de catre actionari a aporturilor in natura in suma de 38. in natura.000 actiuni emise. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni. conform statutului.000 lei se evidentiaza cu extrasul de cont 5121 = 4561 2.000 lei 50 .000 lei 11. Documentue care evidentiaza acesta operatiune sunt pentru licenta si programul informatic facturile si chitantele care evidentiaza achizitia iar pentru cladiri este raportul de expertiza de evaluare intocmit de un expert in evaluari .000 lei cladiri.000 lei.000/5 = 4. un teren de 8. % = 4561 38. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. la cifra de 20. Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile.000 lei si in numerar 2. 4000 actiuni x 10 lei =40. 30. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 40. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. avand valoarea nominala de 10 lei.% =4561 6.600.000 lei materii prime. lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 6.400.000 lei Depunerea diferentei de aport in numerar de 2. Actionarii aporteaza.000 lei 12. 400 lei un program informatic.

fond comercial 500 lei.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei 302 1. iar cheltuielile cu inregistrarea societatii sunt in suma de 750 lei. extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =4561FLOREA I 5. cu un capital de 10.000 lei 4561= 1011 8. Florea Ioan: 5.000 lei 211 8. Dl.000 lei constituit din aport in bani. .000 lei 207 500 lei 5121 = 4561VV 3.000 lei.4561 = 1011 20.000 lei FLOREA I 5. Dl. Vaida Vasile aporteaza 3.000 lei VAIDA V 3. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma aportul in natura.000 lei 211 2.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.marfuri 1. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004.000 lei.000 lei si aportul terenului si camionului.000 lei 5121 2.000 lei 14.000 lei format din 500 parti sociale a cate 10 lei partea.000 lei.000 lei 213 10.500 lei 371 1. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 = 1012 20.000 lei.un imobil cu drept de folosinta ca depozit 2.500 lei.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin : -raport de evaluare pentru imobil intocmit de un expert -lista de inventariere a marfurilor si materialelor consumabile -depunerea la banca de catre actionarul V.000 lei. adica dispune de 300 parti sociale a cate 10 lei partea. . astfel: . a sumei de 3. Doi asociati: Florea Ioan si Vaida Vasile subscriu la constituirea unei societati cu raspundere limitata pentru formarea capitalului social de 8. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 8.materiale consumabile pentru activitatea productiva 1.V. % = 4561 20. TVA 19%. 51 . . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5. Pentru infiintarea societatii s-a platit un onorariu juristului de 60 lei.000 lei 13.

000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 =1012 2. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15..000 lei 15. Aportul adus de actionari in contul capitalului subscris se concretizeaza in numerar depus la banca in suma de 10.000 lei 4561 = 1011 10.000 euro.8 lei/euro. deci societatea dispune de 1.000 lei 456. -valoarea capitalului la subscriere 15. La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.000 euro x 3. Cursul valutar la data subscrierii e de 4 lei/euro.000 euro x 4 lei/euro =40.000 lei.000 lei -pentru numerar 5.000 lei 10.1 60.).4 = % 41.000 euro.” Eu consider ca la finele exercitiului ar fi trebuit sa se varse intreaga suma ramasa de aportat.1 40.000 lei 456.000 actiuni.000/5 = 2.000 lei 52 . Conform legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata .1 lei/euro =41.000 euro x 4 lei/euro =60.000 lei.aportul in numerar 5.000 lei .000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.1 =101.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii.000 lei -pentru teren Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 60. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 2.000 euro si intr-un teren evaluat la 5.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5. iar cel la data receptiei terenului adus ca aport in natura e de 3. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 10.Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.000 euro x 4.1 lei/euro.000 euro x 4 lei/euro = 20.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 = 1012 6. Conform datelor problemei vom avea urmatoarea inregistrare de varsarea a capitalului evidentiata in extrasul de cont. 5121 = 4561 6. Cursul valutar la data varsarii numerarului in valuta in contul bancar al societatii este de 4. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10.000 lei –aportul in natura -valoarea capitalului la varsare 10.000 lei Extrasul de cont evidentiaza la sfarsitul exercitului varsarea a 3/5 din capital .000 lei.000 lei.8 lei/euro = 19.

fiecare aduce ca aport valori.cladire 13.000 16.000 lei Lucia Pintea aporteaza: . in natura.700 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 119 lei 201 100 4426 19 Restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii conform legi 31/1990 actualizata 17.1 =101. Cheltuielile de constituire sunt de 119 lei.1 =101.000 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris conform actului constitutiv 50% prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 4.1 21.2 60.1A1 13.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.000 lei.000 lei in numerar din care 50% la constituire.000 lei 301 500 lei 302.1 20.700 lei % = 101.numerar depus la banca 2.materii prime 500 lei . Cladirea este adusa ca aport pe baza raportului de expertiza efectuat de expert evaluator .1A1 13.000 lei .1 200 lei 512.765 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune.materii prime 4.1AA 8. la capitalul social al SC “GAMA” SA este: .1AA 4.un autoturism 8.000 lei . Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 21.Materiile prime si materialele auxiliare sunt evidentiate prin procese verbale.materiale auxiliare 200 lei Alti actionari au efectuat varsaminte de 8.700 lei 456.700 lei 212` 13.o baraca 6.1 = 456.700 lei 456.000 lei 211 19. % = 456. astfel: Ion Pintea aporteaza: . din care 19 lei TVA.000 lei 665 1.000 lei % = 456.000 lei . Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si Lucia Pintea.000 lei 53 .2 17. Aportul unui actionar.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101.

la un pret de 10.030 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 =1012 1. care se anuleaza.000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 8.000 lei 1091 1. 10.3 = 1. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei 19.000 lei 213 8.33 18.000 lei Lucia Pintea 2.000 lei Pe baza extrasului de cont.000 lei 1041 30 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 1.030 lei.000 actiuni = 10 lei/ actiune 100 x 10.000 lei 4561 = 1011 20.000 lei Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile se transfera la rezerve 1091 = 5121 1.000 actiuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi. SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei Ion Pintea 18.800 141 200 . ce va fi achitat in numerar.030 Hotararea AGA permite subscrierea la majorarea capitalului 4561 = % 1. a raportului de evaluare se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 = 1012 20.000 lei 301 4.000 lei divizat in 1.000 lei 5121 = 4561 Lucia Pintea 2.castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve: 141 = 1068 200 54 . 200 x 9 = 1.800 lei -anulare actiuni 1012 = % 2.030 lei 1011 1. iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune.000 lei/ 1.000 lei % = 4561 Ion Pintea 18.33lei 201 7 lei 4426 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.Cheltuieli de constituire 7 lei.000 lei 212 6.800 lei valoarea nominala 200 x 10 = 2. TVA 19%. SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune.3 lei/actiune.

valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.000 lei.000 lei 5121 = 4561 21. Societatea a hotarat o majorare a capitalului prin aport in natura constand din terenuri si utilaje.000 noi actiuni.000 actiuni x 11 lei/actiune = 11. utilajele 4.000 lei.400 lei.000 lei 1011 20. Valoare nominala 5.000 lei 1041 1.000 actiuni x 10 lei = 50.valoarea nominala pe actiune 10 lei .000 lei -utilaje 400 actiuni x 10 lei = 4.000actiuni x10 lei/actiune =50. 5 lei. -valoarea nominala 5.000 de noi actiuni. In urma evaluarii s-a determinat marimea aportului astfel: terenurile 6.000 lei.000 lei.000 actiuni x 10.8 lei. pentru care se emit 70 actiuni noi.000 lei 22.000 lei Actiuni noi Valoare nominala 2.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor 4561 = % 21. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 actiuni x 10 lei = 20.600 lei. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 lei Valoarea contabila 5.20. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea.000 actiuni a 10 lei actiunea. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului nevarsat la varsat 1011 =1012 20. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2. SC “OMEGA” SA dispune de un capital de 50.000 actiuni x 10 lei/actiune = 10. adica 5. la un pret de 10.000 lei actiuni noi -valoarea nominala 1. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5.5 lei = 21. echivalenta a 100 actiuni gratuite.valoarea de conversie 770 lei 55 .000 lei 23.8 lei = 54. Aportul se aduce integral la subscriere.000 lei Valoare emisiune 2. . -valoarea nominala -10 lei -valoarea contabila – 11 lei Pe baza hatarari AGA se majoreaza capitalul social 456 = 1012 1.000 lei 21.000 lei -valoarea contabila 5.000 actiuni x 10. la nivelul valorii nominale. Pentru remunerarea aportului s-au emis 1.000actiuni x 11 lei /actiune= 55. respectiv 400 actiuni.000 actiuni a 10 lei actiunea. echivalente a 600.000 lei -valoarea contabila 1. format din 5. SC “BETA” SA decide conversia unei datorii fata de salariati decurgand din participarea la profit de 770 lei.000 lei -terenurile 600 actiuni x 10 lei = 6. iar valoarea contabila a unei actiuni este de 11 lei.

valoarea nominala totala 70 actiuni x 10 lei = 700 lei . .000 obligatiuni..de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.200 lei/200 actiuni = 11 lei / actiune Hotararea AGA decide majorarea capitalului social prin -emiterea de actiuni 200 actiuni x 10 lei =2.200 lei. . . SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni. astfel: .300 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 2. cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni.emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.500 lei . La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: .profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei.300 lei. . .convertirea a 2. Pe baza hotarari AGA se majoreaza capitalul social prin incorporarea : -profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei. 117 = 1012 1.alte rezerve 2. 104 =1012 700 lei -de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 1065 = 1012 300 lei 25.500 lei.emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune.subscriere aport in natura utilajul – 12.profitului net din exercitiile precedente cu 1.000 lei -de prime legate de capital 700 lei.1.prima de emisiune 70 lei -valoarea de conversie pe actiune 770 lei /70 actiuni=11 lei / actiune 456 =1012 700 424 =456 770 456 =1041 70 24. .000 lei.trecerea rezervelor legale in valoare de 2. la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei.000 lei 200 actiuni x 11 lei =2. la capitalul social.000 lei.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12. 1068=1012 2. -valoarea nominala 10 lei / actiune -valoare emisiune 2.000 lei.000 lei 56 . 117 =1012 500 lei -profitului net din exercitiile precedente cu 1. .alte rezerve 2.300 lei 1061 = 1012 2.000 . in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.200 lei => o prima de aport de 200 lei 456 = 1011 2.000 456 = 1043 200 424 = 456 2.500 lei. .200 -trecerea rezervelor legale la capitalul social – 2.de prime legate de capital 700 lei.

cu excepţia cazului prevăzut la alin. . din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. stabilite prin reglementări legale în vigoare. (3). privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil.000 actiuni x 12 lei = 12.500 161 = 456 22. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente.000 CAP II Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii) 1.1.000 456 = 1044 7. 19. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Art.000 456 = 1011 15.000 -varsarea aportului in natura 2131 = 456 12.000 lei 1.000 456 = 1043 2. pe măsură ce ratele devin scadente. dintr-un an fiscal. conform contractului. în baza convenţiilor la care România este parte. valorificate pe baza unui contract cu plata în rate. se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil.500 lei 1041 = 1012 1.000 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 10.000 -emisia de noi actiuni 150 actiuni x 10 lei = 1. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă. (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. (2) Metodele contabile. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal. Exemple de elemente similare veniturilor: 57 .000 lei 456 = 1011 10.000 actiuni x 10 lei = 10.000 lei => o prima de aport de2.

diferenţele favorabile de curs valutar. 58 .5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă. În acest caz. (6) al art.cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. pentru o persoană. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat in determinarea venitului net in sistem real din desfasurarea unei activitati economice: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii. în interesul serviciului. d) cheltuielile sociale. 49 din Codul fiscal. mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. potrivit legii. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente. 49 din Codul fiscal. în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6) al art.. b) cheltuielile de protocol.rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale. în limita echivalentului în lei a 200 euro anual. Exemple de elemente similare cheltuielilor: . în limita stabilită potrivit legii. ca urmare a retratării sau transpunerii. cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. 2. în ţară şi în străinătate. în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. . baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale.diferenţele nefavorabile de curs valutar. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. e) pierderile privind bunurile perisabile. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. . f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate. în limitele prevăzute de actele normative în materie. în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. în limita a de 2. în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual. ca urmare a retratării sau transpunerii.

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100. leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane]. autoritatile locale si institutiile publice. 3. 149 alin. în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata. pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de 59 .rata de leasing . a) [activele corporale fixe. altele decat cele din consultanta si management. l) cheltuielile efectuate de utilizator. altele decât bunurile de capital prevazute la art.. in proportie de peste 50% din veniturile totale. 4. exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active. d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane. pe baza contractului încheiat între părţi.j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili. precum si operatiunile de constructie. transformare sau modernizare a activelor corporale fixe. stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.în cazul contractelor de leasing operaţional.000 euro. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA. b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv. respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit. o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii. reprezentând chiria . k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii. chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor? In sensul prezentului titlu. c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. (1) lit. potrivit legii. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. altele decat statul. la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaza venituri.

Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune colectarea TVA aferent valorii lor. in limitele prevazute prin lege. precum si activele corporale fixe casate. imbutelierea. . orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora). cu exceptia: . construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor. aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. care este acceptata de societatile de asigurari). . In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare. daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei. 5. cum ar fi inundatiile. inselaciune. acte de terorism. care nu mai pot fi valorificate. conform prevederilor din norme. d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale. precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale. b) locul este amplasat. delapidare.bunurile de natura stocurilor degradate calitativ.perisabilitatilor. cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme. detinerea. primirea. 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente. Art. razboi civil. neimputabile. pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile. depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile.deducere. d) bunurile constatate lipsa din gestiune. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor.180 din Codul Fiscal – Conditii de autorizare 1) Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea. marturie mincinoasa. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care 60 . dovedite legal. sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa din gestiune. ambalarea. alunecarile de teren. c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile. pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie. razboi. fals.bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora (incendiu. 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. diferentiata in functie de grupa de produse depozitate si de accizele potentiale aferente. uz de fals.

conform precizarilor din norme. (2) Prevederile alin. fals. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0. potrivit prevederilor din norme.25% si 1. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. 86/2006. republicata. reglementata de Codul penal al Romaniei. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si categorii de antrepozitari. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. delapidare. republicata. 82/1991. uz de fals. 31/1990. marturie mincinoasa. 31/1990 privind societatile comerciale. republicata. administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. 6. republicat. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. 183. de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. de Legea contabilitatii nr.50% inclusiv. (3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata. de Ordonanta Guvernului nr. 61 . 241/2005. de Ordonanta Guvernului nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. reglementata de Codul penal al Romaniei. aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. republicata. La nivelul municipiului Bucuresti. de Legea nr.aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. de Legea nr. 82/1991. republicat. de Legea nr. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice. f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art. e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. cu modificarile si completarile ulterioare. inselaciune. 253 din Codul Fiscal cuprinde –Calculul impozitului datorat de persoanele juridice 1) In cazul persoanelor juridice. cu modificarile si completarile ulterioare. Art. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata. 92/2003. cu modificarile si completarile ulterioare. impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. de Legea nr. de Legea nr.

(3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire. (7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar. (2).A. “ALFA” S. in suma de 30 lei. modificare sau extindere. acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale. (8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune. conform prevederilor legale in vigoare. conform reglementarilor contabile. conform prevederilor legale in vigoare. (4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii. b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii. consolidare. chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. pentru cercetarea pietei. primita de la o societate specializata. inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului persoana juridica. in suma de 40 lei.C. modernizare. achitata din contul de disponibil de la banca. de catre locatar. valoarea impozabila se reduce cu 15%. 62 . din punct de vedere fiscal. pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii. 101.(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu. in valoare de 80 lei. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii.S. in rezerva sau in conservare. in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. impozitul pe cladiri este datorat de locator. CAP III Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii) 101 . inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii. cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice. c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta. (5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata. factura nr. asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului. (6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. astfel: taxa de inscriere la Registrul Comertului. pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar.

sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta. Extrasul de cont evidentiaza plata taxei de inscriere de la Registrul comertului. 201 = 5121 40 lei Cheltuiala cu cercetarea pietei se inregistreaza in contabilitate pe baza facuri si chitantei iar suma achitata pentru publicitate TV pe baza chitantei 201 =% 40 lei 401 30 lei 5311 10 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 Anual (in decursul a 5 ani) se face inregistrarea urmatoare: 6811 = 280 16 lei Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei 102.S.C. “BETA” S.A. achita in numerar, unui avocat, onorariul legat de constituirea societatii in suma de 100 lei. Concomitent se inregistreaza factura furnizorului, pentru emisiunea de actiuni, in valoare de 1700 lei, TVA 19 %. Adunarea generala a actionarilor hotaraste amortizarea cheltuielilor de constituire in doua exercitii financiare. Cota anuala de amortizare este de 75 lei. A= - == 75 lei Se scot din evidenta cheltuielile de constituire integral amortizate. Dovada privind cheltuiala cu onorariul avocatului se face cu chitanta. 201 = 5311 100 lei Am considerat ca pentru emiterea de actiuni nu se aplica TVA si valoarea totala a cheltuielilor este de 2.023 lei 201 = 401 2.023 lei Datorita modificari datelor problemei cata anuala de amortizare nu mai este de 75 lei .

63

Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 2.123 1.061,5 1.061,5 1.061,5 2 1.061,5 1.061,5 2.123 0 -anual se inregistreaza 6811 = 280 1.061,5 Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 2.123 103. La S.C. “ONIX” S.R.L. se efectueaza cheltuieli cu constituirea unitatii patrimoniale (timbre fiscal, taxe, onorarii, etc.) in valoare de 80 lei achitate in numerar. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. 201 = 5311 80 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 6811 = 280 16 lei/ an Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei CAP IV Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (6 exercitii) 113. S.C. “ALFA” S.A. inregistreaza achizitionarea unui fond comercial la costul de achizitie de 1500 lei, precum si aportul de fond comercial, la constituirea societatii, de 2.700 lei, care apoi este cedat. -achizitie fond commercial 207 = % 4.200 lei 401 1.500 lei

64

456 2.700 lei -cedare fond comercial neamortizat 658 = 207 114. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de 900 lei, T.V.A 171 lei. Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta. -achizitie program informatic % = 401 1.071 lei 208 900 442,6 171 -cheltuiala cu amortizarea 900 /4 =225 lei/an anul 1 6811 = 2808 225 anul 2 6811 = 2808 225 anul 3 6811 = 2808 225 anul 4 6811 = 2808 225 -scoaterea din evidenta 2808 = 208 900 lei 115. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. Achizitionarea programelor informatice 208 = % 900 lei 401 360 lei 721 240 lei 456 300 lei Anul Valoare de intrare Amort -anul se face inregistrarea 681 = 2808 300 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 900 116. La S.C. “ARTEX” S.A. se obtine din productie proprie programe informatice in valoare de 900 lei. In timpul folosirii li se inregistreaza amortizarea in suma de 600 lei, dupa care se vand unui beneficiar, de la care se incaseaza 200 lei, TVA 19 %. Se scot din evidenta programele informatice vandute. Programele informatice sunt preluate in evidenta societatii prin procesul verbal de preluare in evidenta. 208 =721 900 lei Amortizarea cheltuielilor pentru obtinerea programelor informatice se face conform scadentarului de amortizare. 6811 =2808 600 lei Factura este domentul care evidentiaza vanzarea progamelor informatice.

65

461 = % 238 7583 200 4427 38 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 600 6583 = 208 300 lei Extrasul de cont este documentul justificativ care confirma incasarea programelor informatice . 5121 = 461 238 117. S.C. “GAMA” S.A. receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica in valoare de 800 lei, efectuate pe cont propriu care vor contribui la dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii. Activul necorporal se amortizeaza liniar intr-o perioada de doi ani, stiind ca 300 de lei se incorporeaza intr-o inventie. Conform situatiei de lucrari se receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica 203 = 721 800 lei Amortizarea cheltuielilor aferente proiectului de cercetare se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 500 250 250 250 2 250 250 500 0 -anual se inregistreaza 6811 = 2803 250 lei/ an Pe baza procesul verbal de preluere in evidenta a inventiei se efectueaza urmatoarea inregistrare 205 = 203 300 lei Scoaterea din evidenta a proiectului de cercetare stiintifica se face prin procesul verbal de scoatere din evidenta 2803 = 203 500 lei 118. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Conform situatiei de lucrari se inregistreaza brevetul 205 = 721 2.000 lei Amortizarea cheltuielilor de realizare a procedeului tehnologic se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare intrare Valoare amortizare Valoare cumulata

66

Valoare ramasa 1 2.000 500 500 1.500 2 1.500 500 1.000 1.000 3 1.000 500 1.500 500 4 500 500 2.000 0 Datorita faptului ca societatea vinde dupa un an procedeul tehnologic inregistrarea amortizarii se face pentru 1 an 6811 = 2805 500 lei Factura este documentul care evidentiaza vanzarea procedeului tehnologic 461 = 7583 1800 lei Procesul verbal de scoatere din evidenta a procedeului tehnologic permite efectuarea urmatoarelor inregistrari - descarcarea gestiuni 6811 = 2805 500 lei -scoaterea din evidenta 2805 = 205 500 lei

67

CONTABILITATE 201.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. Consumurile lunii octombrie au fost: • la 8 octombrie, 1100 m.c. • la 18 octombrie, 1500 m.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: - A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); - B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; - C – metoda costului mediu ponderat (CMP). Rezolvare:  Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator. Intrari Iesiri Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU 120 01.10 Stoc intial 0 75 05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120 0 75 800 80 08.10 Consum 110 75 8250 100 75 800 80 11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 800 80 100 0 82 18.10 Consum 150 0 100 75 7500 800 80 64000 600 82 49200 400 82 20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 900 82 Data Operatie

Valoare 90000 90000 64000 7500 64000 7500 64000 82000 32800 32800 73800

68

Rd/c 308 -2400 + 2400 K = -------------------------.= 0 Si301 + Rd 301 92400 + 61600 69 .10 Consum Cont 301 Cont 308 20. Metoda costului prestabilit.10 Stoc intial Cont 301 Cont 308 05.10 Consum Cont 301 Cont 308 11.= ------------------. de 77 lei/mc Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe (prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret). intrarilor K = ------------------------------------------------------------------------------------------Si al stocurilor la pret standard + Val cum.10 Aprovizionare Cont 301 Cont 308 08.10 – consum 1000 mc 77 Si308 +/.10 Aprovizionare Cont 301 900 Cont 308 900 Calcule: 08. la pret standart a intrarilor Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite la cost standard se calculeaza dupa formula: Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K Data Operatie Intrat Iesit Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare 120 0 200 0 110 0 100 0 100 0 77 5 77000 5000 150 0 77 5 69300 4500 77 115500 2500 400 130 0 77 77 92400 -2400 154000 0 69300 0 146300 5000 30800 2500 100100 7000 01. vanzare etc). Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza: Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af.10 Aprovizionare Cont 301 800 800 77 3 61600 2400 77 84700 0 77 900 77 190 0 77 Cont 308 18. Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum.

1 0 05.652.1 0 08.= 0.0216 Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000) Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0.000 69.000 110 0 75 79.27 0 1 Valoare 90.500 119.300. iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat.800 Calcul CMP: 70 . CI – cantitatile intrate.44 8 82 82. Potrivit acestei metode.= ------------------------------. dupa urmatoarea relatie: VP + VI CMP = ---------SP + CI Unde: VP – valoarea stocului precedent.1 0 20. calculat prin raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si cantitatea intrata.000 150 0 900 82 73.000 154. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni: . SP – stoc precedent cantitativ.63 2 82. 3 800 100 0 80 64.10 – consum 1500 mc Si308 +/.63 400 2 130 81.1 0 18.1 0 11.Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat.300 151.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Valoar e Iesit Can t PU Valoar e Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 77 900 77 190 79. 8 31. Data 01.Diferente de pret (308) = 0 18.8 105.63 0 2 79.0216 = 2500  Metoda costului mediu ponderat (CMP).852. VI – intrarile valorice.Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000) K = -------------------------.

000 + 82.= 79.= 79.80 + 73800 CMP = ----------------------.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Iesit Can P t U Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 900 190 0 400 130 79.000 150 0 900 82 73.10 20.= 77 1200 + 800 69300 + 82000 CMP = -----------------. Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune.435 1.000 + 900) 3.1 0 18.000 + 73. Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune.05.271 400 + 900 11. periodic. Data 01.800 90.1 0 08.000 110 0 82 82.200 + (800 + 1.= 81.632 900 + 1000 31852.= -------------.1 0 11.1 0 20.800 CMP = -------------------------------------------.1 0 05.000 + (64. Ii. dupa relatia: Vi + ∑ Ii CMP = ---------------Si + ∑ Ci Unde: Vi.000 800 100 0 80 64.265.900 71 . 5 Valoar e Valoar e Valoare 90.10 - Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune determinarea mediei ponderate a costurilor.800) 309. de regula la sfarsitul lunii.43 0 5 103.10 90000 + 64000 CMP = -----------------.

Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80.N . = 2. N . La sfârşitul fiecãrui exerciţiu.m.700.000 40.000 u.m. Din punct de vedere contabil.m. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.m.800./buc. în N+2.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 . în N.000 u. 699.m.000 u. 01.000 u. Se cunosc urmãtoarele informaţii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%. rata de rentabilitate speratã de piaţã (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţã al titlurilor (β) 2.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 . Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie.20%) = 30% + 20% = 50% 695.m. / 5.684.000 buc. Rezolvare: Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de productie (N) = 180 u.500 bucãţi în exerciţiul N+2.000 360.000 bucãţi în exerciţiul N+1 şi 6.000 160.m.000 u.800.N+1 .000 u.000 -120.m. Societatea X a dat în funcţiune.000 bucãţi. 12.000 u. respectiv 160.m.000 u.700.000 u.000 -120.m/buc.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.000 u. în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.000 240. 120.000 u.000 u.m.N+2 La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40.000 -120. întreprinderea posedã 800 bucãţi în stoc.m. Rezolvare: Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie = Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% .m.12.m.000 -160.000 120. Sã se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”.000 buc. 12. un utilaj cu o valoare de 360. = 540 u.000 -120.000 40.000 280. Cota de impozit pe profit: 30%. Cantitãţile fabricate au fost de 5. 4. în N+1. = 12. Costul unitar = 2. începând cu 1 ianuarie N.m.000 bucãţi în exerciţiul N. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u. utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. / 3 ani = 120. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. 72 . Informatii Valoare Baza de Diferenta contabila impozitare temporara deductibila 360.000 - Valoarea utilajului la 01. în condiţiile în care presupunem cã mãrimea capacitãţii normale de producţie este de 5. x 5. Rezolvare: Amortizarea contabila anuala = 360. + 1.000 -80. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârşitul fiecãruia dintre cele trei exerciţii.

cu decontarea peste 3 luni. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului).000 u.A. in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40. (Creanta privind impozitul amanat) 300.A. Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 12. conform facturii nr. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10..Vanzarea pe baza de factura: 411 = 701 10000 .Achizitie de stocuri: 371 = 401 10000 .B. 73 ..Decontarea BO: 403 = 5121 10000 Contabilitatea furnizorului: .m.000 u. TVA 19%.000 u.A.Creante privind impozitul amanat = Venituri din 12. la pretul de vanzare de 2000 lei.decontarea se face direct. livreaza S. ALFA S. = 12. S.m.C. Pretul de inregistrare a produselor finite este de 1500 lei.C.000 lei. se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator.m. impozitul amanat La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40. .m.m.Plata furnizorului cu BO: 401 = 403 10000 .000 u. activul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului = 12.. BETA S. SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA.Primirea BO: 413 = 411 10000 .Incasarea BO la termen: 5113 = 413 10000 5121 = 5113 10000 Decontarea cu scontare: 5114 = 413 10000 Incasarea BO inainte de termen: 667 = 5114 500 5121= 5114 9500 310. pentru care se percepe un comision de 5%. impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u. Rezolvare: Contabilitatea beneficiarului: . 410.000 u.m. in conditiile: . fara interventia bancii in numerar.m.000 u.decontarea se face prin intermediul bancii.

Rezolvare: .N.000.000.Inregistrarea si plata dobanzii anuale: 1.308.40 Inregistrari la SC DACIA SA . 666 = 5311 50.000 1044 15. dupa un an.00 5121 2. DACIA S.Plata facturii cu scont primit 401 = % 2.00 701 2. Inregistrari la S.00 301 2.40 89. 161 = % 100.00 4427 380.000 . Toate decontarile se fac in numerar. SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de 3%.000 1012 85. DACIA le receptioneaza ca materii prime.000 74 . 6868 = 169 10.380.000 .380.000 169 10. 161 = % 100.00 .C si S.Achizitia de materii prime % = 401 2. Rezolvare: Inregistrari la SC FELIX SNC 5.308.C.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.Conversia obligatiunilor in actiuni 1.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei.00 4426 380.60 767 71.La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei: 1. TVA 19% 411 = % 2. Vanzarea pe baza de factura.Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare. stiind ca S.380.000 lei. obligatiunile de convertesc in actiuni.000 . in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90.Emisiunea de obligatiuni 1.00 8 Incasarea facturii cu scont acordat % = 411 2. SC GAMA SA emite 10.000 5311 90.A.C.380.C. Dobanda anuala este de 50%.60 667 71. FELIX S.00 7 Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute 711 = 345 1.500. La scadenta.00 5121 2.

La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1.000 actiuni.200 lei.000 5121 = 4561 21. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.400 lei si durata de folosinta de 6 ani. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.50 lei = 21. valoarea nominala 4 lei/obligatiune.000 1011 20.000 1044 6.8 lei. la un pret de 10.80 lei = 54.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.100 lei.000 1012 18.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.20. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10. raport de paritate 2/1.000 53. Amortizarea anuala este de 400 lei. 5 lei.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. Aportul se aduce integral la subscriere.000 1041 1. format din 5. Totodata. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.000 de noi actiuni.000 lei.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2. Rezolvare: Achizitia instalatiei: 75 . SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 70.000 actiuni a 10 lei actiunea.

000 lei.000 78. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune. f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei.se achita factura nr.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei.000 lei si un teren evaluat la 6.000 lei 6. 800 lei . TVA 19%. e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei.conform facturii nr.contul 301 Si. d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate.000 actiuni. astfel: • 500 lei prin virament. b) pentru diferenta se emite un efect de comert. • 30 lei in numerar. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: . SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: .contul 3021 Si. 100 lei . SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8.000 lei 200.000 1012 18.contul 308 Si. c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei. raport de paritate 2/1. . 1200. cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei. Rezolvare: Primirea donatiei: % = 212 2111 133 14.213 = 404 2400 Amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii: 2813 = 213 1200 Reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 53. TVA 19%. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24.000 1044 6. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. 76 . cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei.000 lei 8.

cat si dupa metoda inventarului intermitent.Metoda inventarului permanent Achizitie de materii prime % = 401 749.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219. Rezolvare: .90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.70 301 630 4426 119. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent.90 Consum de materii prime 601 = 301 1000 Consum de materiale auxiliare 6021 = 3021 200 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Metoda inventarului intermitent Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare 601 = 301 800 6021 = 3021 100 Achizitie de materii prime - - - - - 77 .g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei.90 3021 310 4426 58.

000 x 1.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.90 6021 310 4426 58.9091 10.70 630 119.909 2 2 10.000 (1+10%)1 = 0. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. În consecinţã. Brevetul expirã peste 4 ani.m. Societatea estimeazã cã. În exerciţiul precedent.2 = 12. societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.400 (1+10%)” = 0.000 x 1.2 = 14. veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.90 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare 301 = 601 350 800+630-1000-80 3021 = 6021 170 100+300-200-80 - - - 685.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368. în fiecare dintre urmãtorii 4 ani.8264 11.901 78 . Rezolvare: Anul Fluxuri de trezorerie (1) 1 2 Factorul de Valoarea actualizata actualizare (3) = (1) x (2) (2) 10. Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum.000 u.% = 601 4426 - 401 749.

la 31.000 u. 11 Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie.12.6.000 u.000 u.m.3 4 10.956 706.m.600 u.600 u.12.000 u.12. 711.m. de impozit amanat 12.24 = 20. exista un pasiv de impozit amânat de 6.100 u.000 u. Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.500 u. Diferenta temporara impozabila 62. . La începutul exerciţiului N.7513 10.pe seama capitalurilor proprii: (127.90. Acesta se va inregistra astfel: .N = 30% x 62. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31.983 14.280 (1+10%)”3 = 0.m.m.m.pe seama cheltuielilor: (15.. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienţii nemulţumiţi.000 u.m. Rezolvare: La 31. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.m. Politica sa este cunoscutã pe piaţã. Valoarea provizionului: 79 .N: Valoarea contabila a imobilizarilor 127. Din punct de vedere fiscal.23 = 17.m. un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: 9 O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior.m. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127.000 u. datorii contingente şi active contingente”. Baza de impozitare a imobilizarilor 65. reevaluarea nu este recunoscutã. Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.000 x 1.600 u.000. .100u.m. .m.N. = 18. Cota de impozit pe profit: 30%.600 u.m. 1. 11. În anul N.6830 Valoarea de utilitate 12.m.N. -10.m. Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.000 x 1.m.m. = 12. cifra de afaceri a fost de 10.) x 30% = 11.000 u. chiar şi atunci când nu are obligaţia legalã de a o face. 10 Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara pentru a onora obligatia respectiva.736 (1+10%)”4 = 0.000 u.163 49.000 u.) x 30% = l . % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amanat Dat.12.000 u. Rezolvare: Conform IAS 37.m. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri.500 u.000 u.m.000 u.m.m.

10. Rezolvare: 19 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 18.000 Decontarea biletului la ordin 403 = 5121 10.A.000 13 14 Primirea biletului la ordin 413 = 411 10. S.000 lei.000 148. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.A. pentru care se percepe un comision de 5%. Rezolvare: Inregistrari in contabilitatea beneficiarului 12 Livrarea de produse finite 411 = 701 10.C.A. BETA S. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de 18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani.000 % = 5114 10.000 x 3% = 300.000 Decontarea directa la termen 5113 = 413 10.decontarea se face direct. in conditiile: .000 5121 9.000 Decontarea prin intermediul bancii 5114 = 413 10.000 300. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza. Chelt cu provizioane pt riscuri = Alte provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 30.decontarea se face prin intermediul bancii.000 u. fara interventia bancii in numerar.000.500 627 500 15 Inregistrari in contabilitatea platitorului 16 Achizitia de produse finite 301 = 401 10.000 5121 = 5113 10. ALFA S.000 80 .B.C. . Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului). livreaza S.000 17 18 Emiterea biletului la ordin 401 = 403 10.m.

000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 actiuni a 10 lei actiunea. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80.000 lei.000 2813 9.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. format din 5.20 21 22 9 Inregistrarea amortizarii lunare: 18. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 9. la un pret de 10.000 6588 9.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.000 1041 1. amortizabil in 4 ani prin regimul liniar.000 1011 20.8 lei.80 lei = 54.000 de noi actiuni.000 24 Inregistrarea amortizarii lunare: 80.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 : 4 : 12 = 375 6811 = 2813 375 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 375 Casarea mijlocului de transport % = 2133 18.000 : 4 : 12 = 1666 81 . SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.000 20. Aportul se aduce integral la subscriere.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.50 lei = 21.000 lei.000 79. Rezolvare: 23 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 80. 5 lei.000 5121 = 4561 21. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.

000 500 1.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 40. In cazul proiectului X... x 20% = 5. + 1. Rezolvare: Proiectul X este considerat activitate de cercetare. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic.06.07.000 2. în perioada 21.09-29.000 u. + 800 u.m.500 - 1.. în perioada 11.10. acesta îndeplineşte.m.salariul conducătorului de departament .m.m.000 u.07. chiar de la începutul exerciţiului N.500 u.000 677.000 u. 3.09. 3.m. Rezolvare: 82 . Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte. La sfârşitul analizei funcţionale.200 400 800 400 Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%. două proiecte. 678. iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent.în perioada 30.. + 1. managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia.09. în cursul exerciţiului N.m..000 u.N: pentru programare 18. În exerciţiul N.666 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 1.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u.06-30.000 u. în perioada 01.500 Proiectul Y 3.m. şi . iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la l ianuarie.000 u.. în ceea ce priveşte însă proiectul Y.m. Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3..directe .000 2813 40.m. în perioada 30.666 Casarea mijlocului de transport % = 2133 80.09.09-20.N: pentru formarea personalului 600 u.000 u.000 3. în perioada 19.m. cheltuielile departamentului. condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare.055/2009. în u. pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y.000 6588 40.m.25 26 10 6811 = 2813 1.indirecte Cheltuieli generale 600 Proiectul X 5.000 1.055/2009.N: pentru analiza funcţională 8. întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă.N: pentru teste 1. au fost următoarele: Informaţii Cheltuieli materiale şi servicii Cheltuieli cu personalul: .m.personal administrativ Cheltuieli generale: .07-10.N: pentru studiul prealabil 2. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: în perioada 01.directe .N: pentru analiza organică 11. în conformitate cu OMFP nr. + 400 u.900 u.09-25. în conformitate cu OMFP nr.m.07-18. Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare.07-29. pentru proiectul Y.m. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor.

/bucată).exerciţiul N+2 .m. întocmirea documentaţiei .m.cheltuielile de 12.000 u. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.800 u.000 u.000 16.4 30/11 400 40 20.000 Stoc Cost unitar 1. 679.000 u.m.000 4. .30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N. 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.m.280 800 40 Cost total mii u..m.m. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.analiza organică.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.055/2009. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .m.m.000 24.000 28.studiul prealabil .faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei. + 1.000./bucată.100 40 700 40 900 40 100 40 Q Q 01/11 04/11 10/11 500 41 17/11 25/11 200 41. .000 u. fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul).m.000 bucăţi x 400. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41. .m./bucată.m. programarea.formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale. 40.4 u. . 83 . cheltuieli de 30.fază de dezvoltare.. Rezolvare: .000. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare.000 u.m. Centrul de cercetare al societăţii a angajat. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.m. în luna noiembrie. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului. La începutul exerciţiului N+l. deci afectează rezultatul exerciţiului. 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41./bucată.000 36./bucată. O societate dezvoltă un nou produs. prin urmare. s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. (1. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.m.m.m. s-au cheltuit 12.m.m./bucată./bucată. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40u.000 44.000 u.500 400 40 8. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel: Data Q Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16. în luna noiembrie.000 u. criterii de capitalizare îndeplinite. în faza de cercetare..analiza funcţională ./bucată).000 u. este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul). = 30. în conformitate cu OMFP nr. 696.4 u.m. . 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. . + 8.m.faze de dezvoltare. N+l şi N+2.m.m. valoarea activului = 10.000 u. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.exerciţiul N+l .000 u.000 40 600 40 1. valoarea activului = 11. în exerciţiul N. fiind recunoscute drept cost al perioadei.m. + 800 u.000 32. .17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. testarea.ar aparţine fazei de dezvoltare.000 u.exerciţiul N . . în N+2.000 bucăţi x 400. = 18. + 18.fază de cercetare.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.000 697. .000 u. (1.000 u. 3.m.000 u.

= 40.m.Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare.000 .598.6646 u.000 41 20.400) + 200 Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel: Data Q 01/11 04/11 10/11 17/11 25/11 30/11 Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.000 600 20./bucată.4545] + (200 x 41.4 u.6646 40. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel: Data Intrări Q Cost Cost Q unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii Stoc Cost Cost total unitar mii u.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. . (l .000 200 500 16./bucată. Rezolvare: Costul mediu ponderat: .95 28.m.calculat la 10 noiembrie: [(1.000 40 24.m.4 1.4545 u.46 = 40. . în luna noiembrie.14 4. 40.500 400 40 1.4) ----------------------------------------------------------------------.000 u.m. 40 40.6646 32.000 .15 36.000 84 . .000 41 20./bucată).17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. / buc.m.000-400+ 500-400) x 40.m.400) x 40]+ (500 x 41) ------------------------------------------(l .calculat la 25 noiembrie: [(l .100 400 40.000. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.318. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.m.m./bucată.000 40 24.500 1.400 + 500 .10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41u.000 Stoc Cost total mii u./ buc.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .000 44. (1.181.000 600 600 500 16.499.000 24.000 bucăţi x 400.4545 40.4545 40.280 900 800 40. . Q Q 50 0 20 0 41 41.500 Q 01/11 04/11 10/11 17/11 400 40 50 0 41 20.000 u.m.8 700 8.500 40 8.68 100 400 40 Cost unitar 40 40 40.531.000-400)+ 500 .4545 16.6646 698.066.

742.12.04.000 360*) 3.500 8.000 20.000 u.7 3.500 1. .000 euro.000 8.000 2.000 euro.25/11 30/11 20 41. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului .055/2009.m.06.04.4 8. La închiderea exerciţiului N.06.0 3.o creanţă de 2. .280 4.000 euro la 01.N-2 31. acest echipament a fost achiziţionat la 30.4 8. consiliul de administraţie decide ca. Rezolvare: în bilanţul la 31.3 4 16. Pe 8 decembrie N.000 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei Echipamente tehnice Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare Terenuri Materii prime 20.N-1 25.000.4 41.500 4. Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel: 01.10. să lichideze activităţile externe.0 Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei.000 euro privind drepturile asupra unui client străin. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe.280 200 40 500 41 100 41.06. Pe 5 decembrie N.000 5.suma de 20.000 u.un teren achiziţionat la un cost de l .000 u.N 21.4 8. 3. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în euro Cursul de schimb 4 4 Suma în lei în care se face conversia 80.9 4. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si ch = Provizioane pentru restructurare 1.000 20.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.000 3 30. în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare.N-3 şi reevaluat la 31.140 200 500 200 100 40 41 41.12.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate.m.m.N. 3.N-2. activele cuprind: . .un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.12. în conformitate cu OMFP nr.440 85 .12. începând cu l ianuarie N+l.055/2009. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1.140 716. .06.N. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional.N-3 30.10.3 3.N 31. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.6 3.N-1 la nivelul sumei de 5.un stoc de materii prime cumpărat la 25. s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii.000. Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.000 euro în contul curent la bancă.000.000 10.N 2.

000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 50 lei 86 . l euro = 3. vânzarea produselor (10. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N.000 lei Clienţi 39.12.N.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.400 euro x 10% = 360 euro 743.9 lei/euro): Materii prime = Furnizori 19.9 lei.N. o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.1 l.500 lei + 550 lei) = % 20. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor. în fiecare an. cumpărarea stocului de materii prime (5.000 euro. evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.000 euro x 0.000 lei .000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5.050 lei Conturi curente la bănci 20. la 31 decembrie.11 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Furnizori 550 lei .01 lei/euro = 20.01 lei/euro. Societatea X îşi închide conturile. la 5 februarie N+l: 4.000 euro x l leu/euro): Conturi curente la bănci = % 40.000 euro x 3. Rezolvare: în contabilitate se vor înregistra următoarele: . iar la 25 decembrie N.000 euro.la 15 noiembrie N.la 5 februarie N+l.9 lei/euro.la 25. societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5. Pe 15 noiembrie N.500 lei .000 euro x 0. Să se contabilizeze operaţia de achiziţie.9 lei/euro): Clienţi = Venituri din vânzarea produselor 39. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1.000 lei 744. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 noiembrie N: 3.la 31 decembrie N. Rezolvare: în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări: .*) 400 euro . La 25 noiembrie N.050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.la 25.000 euro x 4. la 31 decembrie N: 4. datorii furnizori = 5.0 lei/euro. l euro = 4. încasarea creanţei faţă de clienţi (10.01 lei/euro): Furnizori (19.0 lei.000 euro x 3. plata furnizorului (5.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 1.

000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare: .000 euro x 4 lei/euro = 400.055/2009. datoria este de 100. acordarea împrumutului (100.exerciţiul N+l. Să se contabilizeze. în vederea rambursării către asociaţi. . Rezolvare: 87 . 3.000 euro x 0.000 lei 746.la 15 aprilie N. primirea împrumutului (100. Fie societatea M. societatea franceză M a acordat un împrumut de 100. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 aprilie N: 3. Să se contabilizeze.0 lei/euro. . caracterul unei finanţări permanente. cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei. de fapt.055/2009. 3. la M. în conformitate cu OMFP nr. în conformitate cu OMFP nr.Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele: .2 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Alte împrumuturi 20. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .000 euro x 0.000 u.8 lei/euro): Conturi curente la bănci = Alte împrumuturi 380.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.2 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 20. primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N.000 lei . la F.la 15 aprilie N: 3. cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.000 euro x 3.000 euro filialei F din România. creanţa este de 100. Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90.000 euro filialei franceze F. 745.900 de acţiuni cu valoarea nominală de l . al cărei capital este format din 5.m.exerciţiul N. Acest împrumut are.la 31 decembrie N.8 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 380. Acest împrumut are. acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N.8 lei/euro. societatea românească M a acordat un împrumut de 100.la 15 aprilie N. caracterul unei finanţări permanente.000 euro x 4 lei/euro = 400. La 15 aprilie N. de fapt.8 lei/euro.000 lei şi datorii asimilate 752. La 15 aprilie N.000 u.0 lei/euro.la 31 decembrie N.la 31 decembrie N: 4.000 euro x 3. la 31 decembrie N: 4. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: .m.000 lei şi datorii asimilate .

000 u.000 u.m.m. 100.500 u.m.m.600 u.durata împrumutului: o lună.000 u. la sfârşitul lunii aprilie N.600 u.. 753. . 1.500 u.000 u. Societatea M are capitalul social format din 6.m. Să se regularizeze TVA. x 12% x l lună 712 luni): 666 .900u.m. prin anularea a 10 acţiuni.600 u.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.500 u.valoarea împrumutului 100. 88 .m.Recuperarea TVA: 512 = 4424 9. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.m. 755..m.contractarea împrumutului: 512 = 519 100.plata datoriei faţă de asociaţi: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = 512 Conturi curente la bănci 90.rambursarea împrumutului: 519 = = 512 512 1.7. = 1.m. Adunarea generală a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10. Capital subscris Rezultatul vărsat reportat 754.000 u.m.m.Operaţia generează următoarele înregistrări contabile: .m.900 u. 7. Presupunem că.m. TVA de recuperat = 9.m. o societate prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9. . . .900 u.m. Rezolvare: împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile: .rata împrumutului: 12% (rată anuală). TVA colectată 7.diminuarea capitalului social şi înregistrarea datoriei faţă de asociaţi: 1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 90. . 1.Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel: %= 4426 4427 4424 . Rezolvare: Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înregistrare contabilă: 1012 = 117 10. Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii: .000 u. .000 u..plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100. Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut.000 u.000 iun.000 u.m.m.

000 euro x 3 lei/euro): 371 = 401 150.000 euro x 0. .200 456 “Decontari cu asociatii priv.virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 31.758.000 USD. Cursul valutar la data subscrierii este de 3.000 euro x 0. Aportul adus de acţionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4. 3. acordarea împrumutului (2. mărfuri în valoare de 50.capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 31.000. In contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .000.000 USD x 3.capit.000 .000 euro x 2. .000.000 lei 760.9 lei/euro = 145. La l septembrie N. plata furnizorului (50.000 lei . de fapt.de curs” 1.000. In contabilitatea societăţii româneşti vor avea loc următoarele înregistrări: .la 31 decembrie N.Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital subscris de 10.la l septembrie N: 3 lei/franc.000 USD.” 31.1 lei/USD): 456 “Decontari cu asociatii priv. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 25 octombrie N: 3 lei/euro. Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l. Cursul valutar la data recepţiei mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3.inregistrarea varsamintelor 231 “Instalatii” = 12. O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin.la l septembrie N. Acest împrumut are.000 lei 401 145. Cursul monedei elveţiene a suportat următoarea evoluţie: . datoria faţă de furnizori este de 50. la 25 octombrie N.000 lei şi recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50.9 lei/euro.la 31 decembrie N: 3.055/2009.000 lei 759.1 lei/USD.000 765 “Venituri din dif.1 lei/franc = 6.2 lei/euro. creanţele sunt de 2. la 31 decembrie N: 2.000 lei la bănci .000 euro x 3.000 franci x 3 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente 6.la 25 octombrie N.200.000 lei si recunoaşterea diferenţelor de curs (2.2 lei/USD.constituirea capitalului social (10. conform OMFP nr.la 31 decembrie N.000 franci x O.l lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 200. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii M la l septembrie si la 31 decembrie N.800 512 “Conturi la banci” 19.000 USD şi de numerar depus la bancă în sumă de 6.000 . . cumpărarea stocului de mărfuri (50.la 25 ianuarie N+l.000 89 .000 euro.000 lei .la 25 ianuarie N+l: 3.2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti.000 lei 665 15.000. întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N.05 lei/USD. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.1 lei/euro): 401 = 765 5. societatea românească M a acordat un împrumut de 2.000 franci filialei sale elveţiene F.000 franci x 3. caracterul unei finanţări permanente. iar cel de la data vărsării numerarului în valută în contul bancar al societăţii este de 3.3 lei/ euro): % = 512 160.1 lei/franc.

Se majorează capitalul social prin conversia unor obligaţiuni în valoare totală de 7.000 lei .000 lei . Suma capitalurilor proprii este de 14.capit” = % 7. .2 lei 117 Rezultatul reportat = Alte rezerve 1068 155.prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 161 “Imprumuturi din emisiunea de actiuni”= 456 “Decontari cu asociatii priv.000 lei.000 lei = 2. divizat în 10. O societate comercială hotărăşte majorarea capitalului social cu 10.000 lei.2 lei 765.majorarea capitalului social prin conversia obligatiunilor 456 “Decontari cu asociatii priv.000 de acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune. în schimbul acestor obligaţiuni. din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie. Cota de impozit pe profit este de 16%.000 lei. societatea emite 5. Rezolvare: Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4.000 lei.majorarea capitalului social: 456 “Decontari cu asociatii priv.400 763.000 lei + 800 lei = 2.4 lei/acţiune.552 lei Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1.000 1044 “Prime de capital” 2.000 de acţiuni.761. venituri obţinute: 4. Din contabilitatea unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului: capital social: 3.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor. societatea a plătit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acţiuni.000 lei + 800 lei) x 16% = 448 lei Rezultatul contabil net = 2. anim. Totodată.400 lei. Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unităţii. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile legate de aport.000 lei în acţiuni. vărsat în totalitate. Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe următoarele destinaţii: 90 .000 lei.000 .000 764.000 de acţiuni.000 104 “Prime de capital” 400 .000 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Cheltuielile nedeductibile . iar valoarea de emisiune. inclusiv. pe lângă capitalul social.2.552 lei x 10% = 155.capit” 7. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.transp.Deducerile fiscale = 2. cheltuieli efectuate: 2.000 vărsat 762. 401 “Furnizori” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.800 lei Impozitul pe profit = (2. rezerve legale: 200 lei.448 lei = 1.primirea aportului 213 “Instalatii mijl. în schimbul acestui aport se emit 1. Se dau următoarele date: societatea A are un capital social. .capit” = % 1. valoarea nominală a unei acţiuni fiind de l leu/acţiune. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.400 1012 “Capital subscris varsat” 1. fiind reprezentate.000 1012 “Capital subscris varsat” 5. plantatii” = 456 “Decontari cu asociatii priv.capit” 1. de 1. Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1. de rezervele constituite de societate în sumă de 4.

animale si plantaţii .000 lei = 404 Furnizori de imobilizări 5. valoarea reziduală nulă.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice. b) majorarea capitalului social: 500 lei. c) alte rezerve: 100 lei.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 475 Subvenţii pentru investiţii 3. ritmul linear. inclusiv amortizarea utilajului şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie.plata datoriei faţă de furnizori: 404 = 512 5. mijloace de transport.200 lei 766.000 lei pentru procurarea unui utilaj.000 lei = 445 Subvenţii 3. la sfârşitul primului an de utilizare.000 lei 91 . După achiziţionarea utilajului în valoare de 5.000 lei .încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci . se achită factura prin bancă.000 lei.a) dividende de plată: 1. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii. Rezolvare: a) 117 Rezultatul reportat b) 117 Rezultatul reportat c) 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 100 lei = 1012 Capital subscris vărsat 500 lei = 457 Dividende de plată 1. Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de utilizare de 5 ani. O societate comercială urmează să primească în contul bancar o subvenţie de 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .200 lei.

procurarea unui utilaj în valoare de 10. mijloacelor de transport.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii . Ulterior se primeşte prin virament bancar subvenţia respectivă.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 600 lei 767. animale şi plantaţii = . Din această subvenţie se finanţează.plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 404 Furnizori de imobilizări 10.000 lei.Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci . mijloace de transport.000 lei Amortizarea instalaţiilor.000 lei. animalelor şi plantaţiilor . animalelor şi plantaţiilor .000 lei . parţial. amortizabil prin metoda lineară. Societatea comercială ALFA SA obţine dreptul de a primi o subvenţie pentru investiţii în valoare de 3.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 2.000 lei 512 Conturi curente la bănci 10.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 475 Subvenţii pentru investiţii 3. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei.000 lei . utilajul respectiv este vândut la preţul de 9.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 5. durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii .000 lei / 5 ani = 1. inclusiv amortizarea şi trecerea la venituri a subvenţiei pentru investiţii.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 1. După primul an de utilizare. în aceste condiţii se restituie prin bancă subvenţia rămasă. Plata furnizorului se face prin virament bancar. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei Amortizarea instalaţiilor.vânzarea utilajului: 600 lei 92 .000 lei = 445 Subvenţii 3. mijloacelor de transport.

în condiţiile în care valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 85. mijloacelor de transport. O societate comercială emite 10.000 lei 2.461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital .000 lei .conversia obligaţiunilor în acţiuni: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = % 1012 Capital subscris vărsat 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 100. cât şi cumpărarea obligaţiunilor. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Atât vânzarea.după un an .000 lei 10. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de l leu/bucată.000 lei x 50%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 50.descărcarea gestiunii: % = 213 Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii 2813 Amortizarea instalaţiilor. mijloace de transport.000 lei 100.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.000 lei 85. Dobânda anuală este de 45%.plata dobânzii anuale (100.400 lei 768.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100.000 lei 2. La scadenţă . animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital8. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. Rezolvare: 93 .000 lei . precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.rambursarea unei părţi din subvenţie: 475 Subvenţii pentru investiţii = 512 Conturi curente la bănci 9.000 lei. Toate decontările se fac în numerar.000 lei 15000 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 769.000 lei . Dobânda anuală este de 50%. iar apoi se anulează. O societate comercială emite 10.obligaţiunile se convertesc în acţiuni.

Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 100.în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei.000 lei . O societate comercială emite un pachet de 1.plata dobânzii la sfârşitul primului an (100.plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.emisiunea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 512 Conturi curente la bănci 20. care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată.000 lei x 45%): 666 Cheltuieli privind dobânzile .emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. Rata dobânzii este de 10%. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.500 lei 25. apoi se anulează. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani.000 lei 770.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .000 lei .000 lei = 512 Conturi curente la bănci 100.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 45.500 lei 94 .amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5. Toate decontările se fac în numerar.000 lei 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5.000 lei . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. la un preţ de 25 lei/bucată.

primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.la sfârşitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.000 lei.500 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 25.000 lei / 5 ani): 162 Credite bancare pe termen lung = 512 Conturi curente la bănci 2. în tranşe egale. 4.000 lei x 40% x l lună /12 luni.000 lei la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a Xl-a până la a XlV-a se contabilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8.500 lei .la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV-a se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (10. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Dobânda anuală este de 40% şi se plăteşte lunar. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci dobânda calculată 95 .plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25.000 lei 771.000 lei / 2 ani): 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor . 2.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 333.000 lei . 6.000 lei 2.000 lei x 40% x l lună /12 luni.. O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe termen lung în sumă de 10.anularea obligaţiunilor: = 512 Conturi curente la bănci 25.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate . Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare şi până în luna a XlV-a.3 lei .000 lei x 40% x l lună / 12 luni.

la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 USD credit rămas x 10% x 2.3 lei/USD): 162 Credite bancare = % 1.550 lei .primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = Datorii faţă de entităţile afiliate 1661 8.se recunoaşte diferenţa de curs pentru împrumutul rămas: 500 USD x 3.8 lei/USD.500 USD x 3 lei/USD (sold 162) = 50 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 162 Credite bancare pe termen lung50 lei . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. 1. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitate (la filială).la sfârşitul primului an se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (500 USD x 3. O filială primeşte de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8.550 lei .400 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 150 lei 773.1 lei/USD) şi se constată o pierdere din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 lei .8 lei/USD) şi se constată un câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0.primirea împrumutului (1.1 lei/USD): % = 162 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută l.000 USD x 10% x 3.500 lei 50 lei 1.772. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . La sfârşitul primului an cursul este de 3.se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 2. care se restituie în două tranşe anuale egale.000 USD la cursul de 3 lei/USD.000 USD x 3 lei/USD): 5124 Conturi la bănci în valută = 162 Credite bancare pe termen lung 3.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (l . Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an. Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului. l lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 lei .1 lei/USD = 1.550 lei. O societate comercială primeşte un credit bancar în devize în valoare de 1.8 lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 140 lei . l lei/USD. iar la sfârşitul anului 2 cursul este de 2.550 lei 5124 Conturi la bănci în valută pe termen lung l . Rezolvare: în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele: .000 lei 96 . care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.000 lei.

plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11.la sfârşitul fiecăruia dintre cei 3 ani de utilizare se contabilizează amortizarea (10. care se achită prin virament bancar.4.900 lei = 404 Furnizori de imobilizări 11.3 lei .333.800 lei .la sfârşitul celor 3 ani de utilizare programul este scos din evidenţă: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale = 208 Alte imobilizări necorporale 10.3 lei): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 3.000 lei 97 .000 lei.000 lei .la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (8. potrivit deciziei Consiliului de Administraţie. (8.000 lei / 2 tranşe): % = 512 Conturi curente la bănci 666 Cheltuieli privind dobânzile 800 lei 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4. Rezolvare: .000 lei 1. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni.333.900 lei 10. se face în 3 ani.000 lei 774.900 lei .000 lei) x 10% = 400 lei. Amortizarea programului informatic.000 lei 4. TVA 19%. După 3 ani este scos din evidenţă.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas. şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 4.achiziţia programului: % 208 Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă ..000 lei / 3 ani = 3. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10. inclusiv amortizarea programului. prin metoda lineară.400 lei 400 lei 4.000 lei x 10%) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (8. Să se prezinte modul de înregistrare în contabilitate a operaţiilor.

TVA 24%.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = % 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 512 Conturi curente la bănci 4426 TVA deductibilă .032 lei 19. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20.achiziţia terenului: % 2111 Terenuri 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 62.000 lei.000lei 98 .800 lei 20. acestea urmând să fie recepţionate. Unitatea achită în numerar un avans de 5.plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă . care se achită cu ordin de plată. TVA 24%. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei 12. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.800 lei 5. O societate comercială hotărăşte să îşi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs.000 lei 23. TVA 24%.la sfârşitul celor 3 ani de utilizare.000 lei 50. Rezolvare: . inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate. imobilizarea este scoasă din evidenţă: 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 20. iar apoi se face recepţia finală. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni.000 lei 4.032 lei 968 lei . Pe acest teren se efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată. Rezolvare: . Decontarea facturii se face prin bancă.000 lei 4.775.800 lei 4.800 lei 968 lei = 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare.la sfârşitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20. TVA 24%.000 lei. institutul facturează documentaţia la valoarea de 20.000 lei. Se achiziţionează un teren cu preţul de 50. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 4 ani.000 lei 776.primirea facturii de la furnizori: % 203 Cheltuieli de dezvoltare 4426 TVA deductibilă . După 3 ani se vinde terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80.000 lei / 20 luni): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 1.000 lei. După finalizarea lucrărilor. ţinându-se seama de avansul achitat.

recepţia lucrărilor: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie .800 lei 512 Conturi curente la bănci 62. în a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 4. TVA 24%.primirea facturii de investiţii la sfârşitul primei luni: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 7.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = .440 lei .000 lei 4.440 lei 6.960 lei 4.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări .amortizarea anuală (10.000 lei.primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă .000 lei .la sfârşitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortizarea (20. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată.400 lei 10. depozitul se vinde cu preţul de 3.000 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 5. factura încasându-se cu ordin de plată.800 lei 20.000 lei. Rezolvare: .. După amortizarea integrală.000 lei / 4 ani = 5. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 24. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii. TVA 24%.000 lei 781. TVA 24%.primirea facturii de investiţii la sfârşitul lunii a doua: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă . constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei 960 lei 99 .000 lei.000 lei / 25 ani = 400 lei/an): = 512 Conturi curente la bănci 12.recepţia lucrărilor: 2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 20. La sfârşitul primei luni. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani.000 lei 1.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 4.

Rezolvare: .500 lei (valoarea netă reevaluată). în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.000 lei: 6811 Cheltuieli = 2813 Amortizarea 1.000 lei. Rezolvare: . animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.400 lei 10.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.500 lei.000 lei 10 .12. TVA 24%.500 lei Rezerve din reevaluare 783.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.000 lei): 105 3.vânzarea construcţiei la sfârşitul perioadei de utilizare: 461 Debitori diverşi = % 3.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.000 lei Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 720 lei . La 31. dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase. Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3.500 lei .2.000 lei 2.descărcarea gestiunii: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 10.000 lei.06.6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 400 lei . iar valoarea justă de 5. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.reevaluarea valorii nete (5.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 1.000 lei.000 lei . amortizarea pentru anul N+l şi reevaluarea pentru anul N+l prin metoda reevaluării valorii rămase. achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N.000 lei / 5 ani x 6 luni 712 luni =1.400 lei 212 Construcţii = . Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de l . Să se facă înregistrările contabile pentru: 1. La 30. 2. mijloace de transport.000 lei 782.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.720 lei 7583 3.

000 lei+ 2. mijloacelor de transport.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.N+1 = 10.400 lei 10. mijloacelor de transport.000 lei =Valoare rămasă la 31.N Amortizare cumulată (01.12. dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute şi a amortizării cumulate.N-31.000 lei / 5 ani x 6 luni/12 luni =1.12.N+1 7. animalelor şi plantaţiilor ● Cost la 30. La 31.12.400 lei 212 Construcţii = .N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10.reevaluarea valorii nete (10. La 30.07.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 3.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.N 10.000 lei = 3.000 lei 75 ani))_____________________________________3.000 lei.000 lei+ 2.000 lei / 5 ani))_______________________________________3.500 lei / 7.12.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.N) (1.500 lei Rezerve din reevaluare 784.000 lei Amortizare cumulată (01. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.000 lei amortizarea anuală (10. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12. achiziţia mijlocului de transport şi amortizarea anului N.000 lei .000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.06.07.000 lei = Valoare rămasă la 31.500 lei (valoarea netă reevaluată). 11.06.12. Rezolvare: .N-31.000 lei = 1.N+1 / Valoare rămasă la 31.000 lei Indice de actualizare = Valoare justă la 31. amortizarea anului N+l şi reevaluarea.7. TVA 24%.000 lei 10 . animalelor şi plantaţiilor 1. Să se facă înregistrările contabile pentru: 10. mijloace de transport.5 10.500 lei): 105 3.06.000 lei amortizarea anuală (10.N+1 7.12. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.500 lei .12.000 lei Cost la 30.000 lei .N) (1.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor.000 lei 2.

000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1. amortizabil în 4 ani prin regimul linear. O societate-mamă acordă un împrumut pe 2 ani de 8. etc 786.000 lei / 2 tranşe = 4.000 lei .000 lei .primirea imobilizării: 213 Instalaţii tehnice.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4. Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8.500 105 rezerve din reevaluare = 2813 amortzarea instalatiilor.000 lei x 1.000 lei /4 ani = 2.000 lei 787.la sfârşitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii la creditul rămas (8.000 lei Valoare brută iniţială___________________________________10. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii-mamă.acordarea împrumutului: 2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 512 Conturi curente la bănci 8.000 lei unei filiale.000 lei . înregistraţi în contabilitate operaţiile.500 lei .000 lei.Valoare brută actualizată (10. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .4.000 lei) x 10% şi a ultimei tranşe de împrumut: 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.500 lei Amortizare cumulată iniţial 3.000 1.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5.000 lei/an): 10 .5) 15. mijloace de transport.000 lei . Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor. După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează.contabilizarea reevaluării: 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 5.000 lei x 1. animale şi plantaţii = 4753 Donaţii pentru investiţii 8.5) 4. Dobânda anuală este de 10% şi se încasează la sfârşitul fiecărui an.800 lei 800 lei 4. care se restituie în două tranşe anuale egale. Rezolvare: .400 lei 400 lei 4.000 lei Amortizare cumulată actualizată (3.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8.000 lei x 10%) şi a primei tranşe de împrumut (8.amortizarea anuală (8.

000 lei.6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.720 lei 3. .000 lei 4. animalelor şi plantaţiilor 2. . se cumpără componente de 3. Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operaţii: . Amortizarea mijloace de transport. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital . în acest scop.casarea imobilizării după doi ani: % = 213 2813 Instalaţii tehnice. iar durata rămasă. Rezolvare: . Amortizarea investiţiei se face pe durata rămasă.virarea subvenţiei la venituri (8.000 lei = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.000 lei. instalaţiilor.plata datoriei faţă de furnizori: 401 Furnizori = 512 Conturi curente 3.000 lei 8.achitarea facturii cu ordin de plată.virarea subvenţiei rămase la venituri: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.000 lei 4. Se hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12.000 lei 720 lei 10 .000 lei 788. . care se încorporează în echipamentul supus modernizării. TVA 24%.cumpărarea accesoriilor. Durata normală de utilizare a maşinii este de 10 ani.720 lei = 401 Furnizori 3.000 lei/an): 4753 Donaţii pentru investiţii .000 lei .000 lei / 4 ani = 2.achiziţia accesoriilor: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă . animale şi plantaţii mijloacelor de transport.încorporarea accesoriilor.amortizarea anuală a maşinii pe durata rămasă după efectuarea modernizării. de 4 ani.

care se trec la pierderi. când se încasează şi dobânzile anuale.modernizarea echipamentului: 213 Instalaţii tehnice.000 lei 3.000 lei = 302 Materiale consumabile 3.500 lei 10 . Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .000 lei x 30%) şi a primei tranşe de împrumut (10.000 lei . mijloacelor de transport.000 lei x 30%). înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 8. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.la sfârşitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda la creditul rămas (5. Ulterior filiala a intrat în stare de faliment şi.consumul de accesorii: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile .000 lei 5.000 lei .amortizarea anuală (15.la bănci . animalelor si plantaţiilor 3. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.750 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. ca urmare. 2672 = Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 766 Venituri din dobânzi 1. animale şi plantaţii = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 3. mijloace de transport. O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.000 lei / 2 tranşe = 5. Decontările se fac prin bancă.000 lei .la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10.750 lei 789.000 lei / 4 ani = 3.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 30% pe an.acordarea împrumutului: 2671 = Sume datorate de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 10.

000 USD x 20% x 3.000 USD x 20% x 3.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 5124 Conturi la bănci în valută 3.500 lei 5. La sfârşitul celui de-al doilea an.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei . cursul dolarului (în funcţie de care se calculează şi dobânda) este de 3.2 lei/USD = 3.300 lei): 5124 Conturi la bănci în valută % 3. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 lei . ceea ce generează o diferenţă de curs favorabilă (1. Dobânda este de 20%.000 USD x 20% x 3.000 lei): 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = % 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 6. când se restituie împrumutul.2 lei/USD.000 lei 790.000 USD x 3. în schimbul acestui mijloc de transport 10 .5.000 USD x 0. si nu se capitalizează.1 lei/USD. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează şi se încasează tot la acelaşi curs de 3. cursul valutar este de 3. O societate comercială acordă la l ianuarie N unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de l .960 lei 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 660 lei 2675 împrumuturi acordate pe termen lung 3.200 lei. calculată anual.200 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei 791.3 lei/USD.2 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 640 lei încasarea dobânzii (1.000 lei.100 lei la sfârşitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1. La sfârşitul primului an. 000 USD.000 USD x 3. respectiv 1.3 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 660 lei .la sfârşitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1.15 lei/USD = 630 lei): % = 2676 5124 Dobânda aferentă Conturi la bănci împrumuturilor în valută acordate pe 665 termen lung Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 640 lei 630 lei 10 lei ..trecerea pe cheltuieli a creanţelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată şi a ultimei tranşe de împrumut (10. Dobânda se încasează la începutul anului următor.15 lei/USD.000 USD x 3. când cursul valutar este de 3.3 lei/USD = 660 lei) şi recuperarea împrumutului acordat (1. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se vor înregistra următoarele: .la sfârşitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului.000 lei.încasarea dobânzii (1. la cursul de 3.500 lei 1. iar amortizarea cumulată este de 2. Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societăţii Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10.000 USD x 20% x 3.3 lei/USD = 3.acordarea împrumutului la l ianuarie N (1.3 lei/USD.

.36 lei/kg = 272 lei. mijloace de transport. .se recunoaşte stocul final de materii prime la cost mediu: Costul mediu al materiilor prime: (120 lei + 560 lei) / (100 kg + 400 kg) = 1.costul de achiziţie al stocului iniţial este de 120 lei.4 lei/kg. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective. Rezolvare: .000 lei 793. 301 = 601 272 lei 10 . Valoarea stocului final: 200 kg x 1.primirea aportului: 213 Instalaţii tehnice.000 lei = 1011 Capital subscris nevărsat 8. Rezolvare: .achiziţia materiilor prime (400 kg x 1. înregistraţi în contabilitate operaţiile. . costul de achiziţie fiind de 1.4 lei/kg = 560 lei): % = 401 694 lei 601 Furnizori 560 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 134 lei TVA deductibilă La sfârşitul exerciţiului: . TVA 19%.stocul iniţial de materii prime este de 100 kg.cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg.000 acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune. . O întreprindere ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiară. Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală.36 lei/kg. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii Y.la inventarierea de la sfârşitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg.societatea Y emite 8.000 lei = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 8.se anulează stocul iniţial de materii prime: 601 = 301 120 lei Cheltuieli cu Materii prime materiile prime .majorarea capitalului social prin aport în natură: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul . animale şi plantaţii şi 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 8.

acceptarea biletului la ordin: 413 = 4111 12.000 lei. După vânzarea produselor. TVA 24%. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2.Materii prime Cheltuieli cu materiile prime 794.000 lei.livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie: 354 Produse aflate la terţi . furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 720 lei TVA colectată = 345 Produse finite 2.000 lei . Rezolvare: .vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 12.400 lei TVA colectată . se trimite factura şi se încasează în numerar. După primirea efectului comercial.400 lei 10 . Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 8. Rezolvare: . înregistraţi în contabilitate aceste operaţii.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 3.400 lei 10.720 lei 707 3. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea furnizorului (societatea A).000 lei.vânzarea produselor: 4111 Clienţi = % 3.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 354 Produse aflate la terţi 2. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10.000 lei Conturi curente Clienţi la bănci 795. Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 2.000 lei .încasarea creanţei: 512 = 4111 3.

un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2. Ulterior. furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă. Rezolvare: .emiterea biletului la ordin: 401 = Furnizori . Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului (societatea B).Efecte de primit de la clienţi .depunerea efectului comercial la bancă: 5113 Efecte de încasat = Clienţi 413 Efecte de primit de la clienţi 12.400 lei Conturi curente Efecte de încasat la bănci 796.480 lei 2. Conform contractului. Costul de producţie al produselor finite livrate este de 500 lei. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei. ţinându-se seama de avansul acordat anterior. furnizorul livrează clientului semifabricate. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului.achiziţia materiilor prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă . respectiv materii prime. După primirea efectului comercial. Rezolvare: . Decontarea facturii se face prin bancă.plata avansului: % 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă .000 lei. TVA 24%.380 lei (inclusiv TVA).achiziţia materiilor prime: = 512 Conturi curente la bănci 2.plata efectului comercial la scadenţă: 403 = Efecte de plătit 403 Efecte de plătit 512 Conturi curente la bănci 992 lei 992 lei = 401 Furnizori 992 lei 800 lei 192 lei 797. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin).000 lei. TVA 19%.400 lei încasarea efectului comercial: 512 = 5113 12.000 lei 480 lei 10 . în valoare de 15.

4 lei/USD.120lei 4426 TVA deductibil 480 lei 798.600 lei 2.600 lei 409 Furnizori . în valoare de l . ţinându-se seama de avansul acordat anterior. O societate comercială vinde mărfuri unui client extern. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10. Taxa scontului percepută de bancă.000 lei.600 lei .000 lei 480 lei 401 Furnizori = .000 lei 512 Conturi curente la bănci 16.debitori 2.000 lei 3.480 lei 2.încasarea avansului: 512 Conturi curente la bănci = % 419 Clienţi .încasarea creanţei clienţi ţinând cont de avansul primit: % 419 Clienţi . în valoare de 15. cursul valutar la data facturării fiind de 3.480 lei (inclusiv TVA). furnizorul îl depune la bancă spre scontare.000 lei 18. Ulterior. La data încasării efective a efectului comercial scontat.600 lei 15.000 lei 16. furnizorul livrează clientului semifabricate.3 lei/USD. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea furnizorului. Ulterior. Conform contractului.plata datoriei ţinând cont de avansul plătit: % 18.000 lei.600 lei .creditori 512 Conturi curente la bănci 4427 TVA colectată = 4111 Clienţi 18. TVA 24%.000 USD.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 10.600 lei 15.creditori 4427 TVA colectată 2. în condiţia de livrare FOB. 10 . Rezolvare: . respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%.vânzarea semifabricatelor: 4111 Clienţi = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată .% 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 18. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. Decontarea facturii se face prin bancă. respectiv materii prime.120 lei 480 lei 799.000 lei 3. cursul valutar este de 3.

300 lei 765 Venituri din diferente de curs valutar 100 lei 800. TVA 24%.000 lei 240 lei 1.emiterea facturii: 4111 Clienţi 4428 TVA neexigibilă 418 Clienţi .3 lei/USD = 3.achiziţia mărfurilor: 1. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.300 lei .încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienţi Contabilizarea la cumpărător .000 USD x 3. Rezolvare: .facturi de întocmit 4427 TVA colectată . Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 1.300 lei): 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.000 lei.240 lei 1.încasarea efectului comercial: 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 340 lei 512 Conturi curente la bănci 3.240 lei 240 lei 1.300 lei .înregistraţi operaţiile în contabilitatea furnizorului. ulterior se întocmeşte şi factura. Decontările se fac prin bancă.vânzarea mărfurilor: 418 Clienţi.facturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă .060 lei 5114 Efecte remise spre scontare 3.240 lei 11 .acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 3.240 lei 240 lei 1. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .vânzarea mărfurilor (1.300 lei .depunerea efectului comercial la bancă spre scontare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienţi 3.

în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exerciţiului curent: 472 Venituri înregistrate în avans Contabilizarea la utilizator plata chiriei în decembrie: % 471 Cheltuieli înregistrate în avans 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 124 lei 100 lei 24 lei = 706 Venituri din redevenţe.240 lei . în decembrie.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1. 11 . în sumă de 100 lei.primirea facturii: 408 Furnizori -facturi nesosite 4426 TVA deductibilă = 408 Furnizori.% 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă .facturi nesosite1. locaţii de gestiune şi chirii 100 lei în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exerciţiului curent: = 471 Cheltuieli înregistrate 100 lei 612 Cheltuieli cu redevenţele.240 lei 801. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.încasarea chiriei în decembrie: 512 Conturi curente la bănci = % 472 Venituri înregistrate în avans 4427 TVA colectată 124lei 100 lei 24 lei . Se încasează prin bancă. Rezolvare: Contabilizarea la proprietar .240 lei 1.240 lei 240 lei 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 240 lei 1. chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor.000 lei 240 lei 1. TVA 24%. în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei.

Dobânda este de 40% pe an şi trebuie achitată lunar.000 lei 240 lei 803.000 lei.300 lei 300 lei 11 .plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.descărcarea gestiunii: 607 Cheltuieli privind mărfurile .achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă . Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.000 lei): % 666 = 512 Conturi curente 3.240 lei 1.locaţiile de gestiune şi chiriile în avans 802. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B.000 lei. înregistraţi în contabilitate operaţiile. Rezolvare: . Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .240 lei = 371 Mărfuri 600 lei 1.000 lei x 40% x l lună 712 luni) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (9.000 lei 240 lei = 4111 Clienţi 1.240 lei = 401 Furnizori 1.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată . TVA 24%.000 lei . Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de l .la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 lei.primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 9. care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni. Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9.000 lei / 3 tranşe = 3.240 lei 1.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci Contabilizarea la cumpărător .

iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 3. de 1.200 lei . la începutul lunii februarie.2 lei/USD) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 lei .000 lei = 6.200 lei 200 lei 3. La sfârşitul lunii februarie cursul dolarului este de 3. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 lei la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 6.primirea creditului (1.200 lei): 5124 Conturi la bănci în valută = 519 Credite bancare pe termen scurt 3.2 lei/USD = 3.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.683 lei 33 lei 1. rambursarea primei tranşe de împrumut.2 lei/USD.000 USD x 1% x 3. când se restituie şi cele două rate egale.600 lei 50 lei . rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 3.000 lei 804. şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 lei .000 lei .000 USD. la cursul de 3.la sfârşitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas (500 USD x 1% x 3.3.000 lei (3.la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 9.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (l . Dobânda de l % pe lună se achită în valută la sfârşitul fiecărei luni.Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt la bănci 3.1 lei/USD): % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 512 Conturi curente la bănci 1.1 lei/USD).1 lei/USD.3. Rezolvare: .2 lei/USD).100 lei 100 lei 3.3 lei/USD.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.000 lei (6.3 lei/USD).000 USD / 2 tranşe = 500 USD (500 USD x 3.1 lei/USD): 11 . un credit bancar pe două luni în valoare de l .000 lei = 3.000 USD x 3. Se primeşte.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ. sustrase sau distruse? Răspuns: Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ. forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încunoştin-ţeze. capitaluri proprii şi datorii. . Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. inventariate de unitate. Orice persoană care constată pierderea. precum şi soldul contului pentru fiecare lună a anului curent. Salariatul responsabil este obligat ca. Procesul-verbal se semnează de către: . în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării. după caz. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora si se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. Registrul-jurnal. grupate în funcţie de natura lor. Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute. prin regruparea conturilor. registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. întocmite sau reconstituite potrivit normelor în vigoare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale.conducătorul unităţii. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 15. după caz. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii. 11 . cu ocazia fuziunii. iar în caz de pierdere. odată cu semnarea procesului-verbal. 82/1991. b) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează. conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă: a) datele de identificare a documentului dispărut.565.conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. divizării sau încetării activităţii. în termen de 24 de ore de la constatare. c) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. în scris. pe bază de inventar faptic. sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare.600 lei 5124 1. precum şi rolul registrelor si formularelor mai importante pe care acestea le utilizează în comun? Răspuns: Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-şah".şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective). forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. 806.5 lei 1. toate operaţiunile economicofinanciare. în mod cronologic. foi volante sau listări informatice.5 lei Conturi la bănci în valută 765 50 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 805. republicată. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Registrul-inventar şi Cartea mare. conducătorul unităţii (administratorul unităţii. Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare corespondente. rulajul debitor şi creditor. şi . potrivit legii. Registrul-inventar şi registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. în orice moment. . identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă.salariatul responsabil cu păstrarea documentului. capitaluri proprii şi datorii la un moment dat. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii.

a contabilului-şef sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcţie. pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit. primite sau expediate. întocmit separat pentru fiecare caz. listele de inventariere. sustragerii sau distrugerii şi declaraţia salariatului respectiv. Ori de câte ori pierderea. ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere. după caz. 807.) pierdute. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere. sub semnătura directorului economic. cântărire. prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. evidenţa tuturor reconstituirilor de documente. f) dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare. cu mijloace de identificare (cataloage. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire". vizate şi parafate de către acesta. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia. procesul-verbal de constatare a pierderii. Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuală a elementelor de activ. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. depozite etc. în cazul găsirii ulterioare a originalului.Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii. g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate. la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere. în acest caz. capitaluri proprii şi datorii. stabilirea si evidenţa responsabililor de păstrarea acestora. e) asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate. măsurile prevăzute de normele în vigoare se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. în acest caz. prin: a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni. responsabilul comisiei de inventariere ridică. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut. care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise. bilete de călătorie nenominale etc. vinovaţii de pierderea. în condiţiile legii. Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. după caz. se ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă: . 11 . c) dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului. numărare etc. precum şi cu formularele şi rechizitele necesare. salariaţilor sau altor unităţi. b) ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe. care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT". codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft. respectiv pentru sortare. b) dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a salariatului vinovat. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii. sort. unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. după care comisia se prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice. sonde etc. măsurare.gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele: a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere. d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază. cântărire etc.. aşezare. şi anume: a) sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului. administratorii. După primirea deciziei scrise. documentul reconstituit. preţ etc. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate.) cu două rânduri de încuietori diferite. mostre. Pentru pagubele generate de pierderea. o copie a documentului reconstituit. precum si pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. h) dotarea gestiunilor (magazine.). potrivit normelor în domeniu? Răspuns: în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere.

Dacă valorile materiale supuse inventarierii. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: Se înscriu în liste de inventariere separate: a) lucrările de investiţii sistate sau abandonate. Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale şi de către comisia de inventariere. ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere si se părăseşte gestiunea. d) Să bareze şi să semneze. luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. încuiate şi sigilate. 808. cu excepţia locului în care a început inventarierea.are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa. are în gestiune şi altele aparţinând terţilor. dar neînregistrate. iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere. pe durata inventarierii. ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor. . c) bunurile care aparţin altor unităţi. în fişele. indicând locul. a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor. care atestă că a fost dată în prezenţa sa. la ultima operaţiune. care va menţiona pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii". existente în gestiune. în cazul în care gestionarul lipseşte. precum şi depunerea acestui raport la contabilitate. . Conducerea unităţii are obligaţia să încunoştinţeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze. înainte de începerea inventarierii. . care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. luându-se măsurile corespunzătoare. precum şi cele privind numerarul depus la casierie. d) bunurile aflate asupra angajaţilor. solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii. se înscriu în liste de inventariere separate. . de către responsabilul comisiei de inventariere. în prezenţa gestionarului. inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane. astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. c) Să asigure închiderea si sigilarea. data si ora fixate. după caz. cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. b) bunurile aflate temporar în afara unităţii. . să se sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. Dacă operaţiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienţi.are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate). să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate. numită prin decizie scrisă. numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune. - 11 . să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale. Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate. f) Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare.în afara valorilor materiale ale unităţii patrimoniale respective. Unităţile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar. dulapuri etc.. primite cu sau fără documente. în caz contrar. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul. e) Să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă. b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate. casete. care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar. comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii patrimoniale. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat. să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii (acolo unde este cazul) şi să le păstreze în siguranţă. programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact. Sigiliul se păstrează. dacă este posibil. De asemenea. Care sunt elementele patrimoniale care.are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. pentru care s-au întocmit documentele aferente.a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale. membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces. acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare. gestionate de către o singură persoană. care să îl reprezinte pe gestionar. fişele de magazie. întocmite până în momentul începerii inventarierii. aflate în anumite situaţii. gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul. sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces. Pe toată durata inventarierii. menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale.

Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte. aşa cum a fost definită în normele în vigoare. se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. la valoarea lor de intrare. greu vandabile. de asemenea. scăză-mintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere. desen. de calitate slabă. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte. Care sunt modelele şi regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. la valoarea lor de intrare. în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere. se va proceda. în ordinea crescândă. în cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. sau se constituie o ajustare pentru depreciere. în acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: a) Pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. mărfuri. în ordine crescândă. respectiv de către ordonatorii de credite. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus. capitaluri proprii si datorii inventariate. b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: La stabilirea valorii debitului. denumită şi valoare de inventar. model. în cazul când deprecierea este ireversibilă. ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora. starea acestuia şi preţul pieţei. depreciate. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. aceste norme fiind considerate limite maxime. normele de scăzăminte nu se aplică automat. în conformitate cu dispoziţiile legale. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi 11 . La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare. în această situaţie. fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii. respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. respectiv de plată. Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. ambalaj sau alte elemente. se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. se recuperează de la persoanele vinovate. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. de asemenea. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. de asemenea. reprezentând prejudiciu pentru unitate. Listele cu sorturile de produse. 810. ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri. potrivit normelor în domeniu şi reglementărilor contabile aplicate? Răspuns: Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. respectiv a ordonatorilor de credite. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire. b) Pentru elementele de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. aceste elemente menţinându-se. De asemenea. Aceste liste sunt de uz intern.e) stocurile fără mişcare. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate. cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. 809. dimensiuni. aceste elemente menţinându-se. atunci când deprecierea este reversibilă. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării. cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate. în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare.

cât şi în contabilitate. pe următoarele destinaţii: a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale. 4. 812. întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere. 814. 2. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă. în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere. diferenţele de curs valutar. 811. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale? Răspuns: 1. alte rezerve.055/2009? Răspuns: a) b) c) d) e) f) 11 . cuprinzând: diferenţele de inventar. vărsăminte la bugetul statului. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1. remize şi risturne. Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil. în ordinea în care acestea se au în vedere. de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar. diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni. să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material. remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului. pentru repartizarea profitului net la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat? Răspuns: Profitul contabil net se repartizează. Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP nr. în conformitate cu art.pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal. c) destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare. participarea salariaţilor la profit. delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statutare. ale cărui posturi. amortizările. trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor. iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate. 813. 2. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare. 3. se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. 28 din Legea contabilităţii. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. Contabilitatea operaţiilor de regularizare. Care sunt destinaţiile. ajustările pentru deprecieri. provizioanele. respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit. lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere. 3. în mod provizoriu. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. capital social. dividende. Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor. Inventarierea generală a patrimoniului. surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active. precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură? Răspuns: Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi. cu excepţia celor prevăzute în reglementările legale în vigoare. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări şi încasări aferente.

96 lei/dolar = 792 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 792 lei c) Taxele vamale: (7. b) Cont de profit şi pierdere.51 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei 2.96 lei/dolar.920 lei + 792 lei) x 15% = 1.306. e) în ziua întocmirii declaraţiei vamale de import se practică un curs valutar de 3. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 8.000 euro.Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:  total active 3. Arătaţi cum se vor efectua calculele şi înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) valoarea materiilor prime 2.920 lei b) Cheltuielile de transport. iar la finele anului.8 lei d) TVA plătită în vamă: (7. la cursul de la data tranzacţiei: 200 dolari x 3.650. Rezolvare: a) Achiziţia materiilor prime la cursul de la data tranzacţiei: 2.920 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 7. c) Situaţia modificărilor capitalului propriu.8 lei: 301 Materii prime = 5121 Conturi la bănci în lei 1.734 lei.97 lei/dolar = 8. b) cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari.8 lei) x 24% = 2.200 dolari x 3. e) Note explicative la situaţiile financiare anuale. d) TVA în vamă = 24%. c) Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.734 lei (7.97 lei/dolar. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: a) Bilanţ.000 euro.404.300. 815.96 lei/dolar = 7.  număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: a) Bilanţ prescurtat. b) Cont de profit şi pierdere.  cifră de afaceri netă 7. d) Situaţia fluxurilor de trezorerie.920 lei + 792 lei + 1.404.51 lei e) Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2.000 dolari x 3.306.306.000 dolari.920 lei + 792 lei) = 22 lei: 665 = 401 22 lei 11 . c) taxe vamale =15%. de 3.

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Furnizori 816. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.000 euro la un curs de 38 lei/euro.8 lei/euro.000 euro x 38.000 euro x 38 lei/euro = 380.000 lei.000 lei: % = 1621 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută 391.000 lei 817.000 lei 385.000 lei = 8.000 lei = 3. împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani. şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 391.385. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.8 lei/euro = 388. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39.000 lei . h) rambursarea la scadenţă a împrumutului şi încasarea dobânzii aferente.385. O societate comercială efectuează şi înregistrează în contabilitate operaţiile economice care privesc: f) acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10.000 lei . evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.000 lei c) Evaluarea la sfârşitul anului următor a datoriei în devize: 10.000 euro x 39. care se rambursează integral la scadenţă: a) b) c) d) obţinerea creditului în sumă de 10. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.5 lei/euro = 385.000 lei: 1621 Credite bancare pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 3.000 lei.5 lei/euro. l lei/euro = 391.000 lei b) Evaluarea la sfârşitul anului a datoriei în devize: 10. g) dobânda pentru primul an.380.000 lei unei societăţi în capitalul căreia se deţine o participaţie. cu dobândă de 20%. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate de o societate comercială în legătură cu un credit bancar pe termen de 2 ani.1 lei/euro. evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea împrumutului: 12 .000 euro x 38.000 lei: 5124 Conturi la bănci în valută = 1621 Credite bancare pe termen lung 380.000 lei.000 lei 6. la scadenţă.000 lei = 6.000 lei . Rezolvare: a) Obţinerea creditului la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei d) Rambursarea creditului la scadenţă la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 1621 Credite bancare pe termen lung 8.

Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii privind producţia de bunuri şi valorificarea acestora: a) obţinerea de produse finite la preţul standard de 2.000 lei d) Rambursarea împrumutului si încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei % 14. TVA 24%. în sumă de 150 lei.000 lei 12 . c) transportul produselor se efectuează de o unitate specializată.400 lei Venituri din vânzarea produselor finite 4427 576 lei TVA colectată = c) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 2. TVA 24%.000 lei = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2. iar tariful aferent se facturează clienţilor pentru suma de 500 lei.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.000 lei Sume datorate de entităţile afiliate 2672 4.000 lei Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 818.000 lei x 20% = 2.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate c) Dobânda pentru anul 2: 2.000 lei.976 lei 701 2. Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 2.000 lei b) înregistrarea preţului de vânzare: 4111 Clienţi % 2. d) la finele lunii se calculează şi se înregistrează diferenţele nefavorabile între preţul de înregistrare şi costul efectiv al produselor finite.000 lei 2671 10.000 lei b) Dobânda pentru primul an: 10.2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 10. b) produsele finite se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 2.400 lei.

129 lei 871 lei 820. 12 . amortizare lineară. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii economice în baza unui contract de concesiune: a) primirea unei clădiri în concesiune. care este de 4.500 lei Preţ cu amănuntul = 4.500 lei x 100/124 = 3.129 lei 371 Mărfuri = % 345 Produse finite 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 348 Diferenţe de preţ la produse % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.500 lei 1.629 lei 871 lei 711 Variaţia stocurilor 1.500 lei. b) produsele finite obţinute se transferă în magazinul propriu de prezentare si desfacere. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) produse finite la preţul de înregistrare de 1.871 lei . cunoscând valoarea contabilă a acesteia.500 lei 1.500 lei 2. de 200.d) Factura privind transportul produselor: 4111 Clienţi = % 620 lei 708 500 lei Venituri din activităţi diverse 4427 120 lei TVA colectată e) Diferenţele nefavorabile aferente produselor ieşite: 711 Variaţia stocurilor = 348 150 lei Diferenţe de preţ la produse 819.250 lei 2. Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite: % = 345 Produse finite 348 Diferenţe de preţ la produse b) Transferarea produselor finite: Calculul adaosului comercial şi al TVA neexigibile: Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4.629 lei TVA neexigibilă = 4. descărcându-se şi gestiunea. amortizare anuală.250 lei 250 lei c) Vânzarea mărfurilor: 5311 Casa în lei = Şi descărcarea gestiunii: % = 607 Cheltuieli privind mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 371 Mărfuri 4.500 lei 1.500 lei 3. cu diferenţe de preţ nefavorabile de 250 lei.629 lei = 871 lei Adaos comercial = 4.000 lei.250 lei . unde evidenţa se conduce la preţul de vânzare cu amănuntul. durata de viaţă utilă 5 ani.250 lei.250 lei = 2.500 lei .129 lei 871 lei 250 lei 4.3. c) mărfurile se vând în totalitate.500 lei -1. inclusiv TVA.

locaţii de gestiune si chirii 5.000 lei Debit 8038 Bunuri publice primite în administrare.000 lei 50.000 lei: 6811 = 2812 Amortizarea construcţiilor Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea se repetă în fiecare an. concesiunilor. concesiune şi cu chirie 821. brevete. mărci comerciale.000 lei d) Amortizarea modernizării: 50. cu o unitate specializată.000 lei.000 lei Şi la plată: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi curente la bănci 5. drepturilor si activelor similare înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani. licenţe. licenţe. b) primirea clădirii şi a modernizării efectuate de către chiriaş şi amortizate integral.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2805 40. în valoare de 50. TVA 24 %.000 lei e) Transmiterea investiţiei amortizate integral şi predarea bunului: 2805 = 205 200. Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului. Se închiriază o clădire. Rezolvare: a) Redevenţa anuală: 4111 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe.000 lei. brevetelor.000 lei / 5 ani = 10. mărcilor comerciale. mărci comerciale.000 lei Amortizarea Concesiuni.000 lei Credit 8038 Bunuri publice primite în administrare. drepturilor şi activelor similare 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 50. drepturi si active similare brevetelor. 10. operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice: a) redevenţa anuală curentă este de 5. Rezolvare: a) Primirea clădirii în concesiune: 205 = 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate Concesiuni. licenţelor.000 lei Amortizarea concesiunilor. b) Redevenţa anuală datorată: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizări 5. concesiune şi cu chirie 200. mărcilor comerciale. c) cu acordul proprietarului se efectuează.000 lei 200. o modernizare a clădirii în valoare de 50.000 lei 12 .000 lei 12.000 lei Amortizarea anuală: 200.b) redevenţa anuală datorată este de 5.000 lei / 5 ani = 40. d) predarea către proprietar a clădirii şi a modernizării efectuate.000 lei.000 lei c) Modernizarea efectuată de o firmă specializată: % = 212 Construcţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 62. drepturi si active similare 200. licenţelor.000 lei. brevete.

600 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi d) Decontarea cu numerar: 20% x 62.000 lei 2812 Amortizarea construcţiilor 50.000 acţiuni x 50 lei = 25. O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al unei entităţi afiliate. după care răscumpără 300 de acţiuni la preţul de 62 lei şi alte 200 de acţiuni la preţul de 49 lei. Rezolvare: a) Lucrări în favoarea terţilor: 4111 Clienţi = % 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 62. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii.000 lei 12.000 lei 18.2 lei 823. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii: a) se execută lucrări în favoarea terţilor la tariful facturat de 50. b)unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an.000 lei b) Decontarea cu filă cec: 50% x 62.400 lei 620 lei 148.400 lei: Scont = 5% x 12.600 lei c) Decontarea cu un efect comercial onorat la scadenţă: 30% x 62. Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 1.000 acţiuni x 60 lei = 60. TVA 24%.Şi la încasare: 5121 Conturi la bănci în lei = b) Preluarea clădirii si a investiţiei amortizate: 212 Construcţii = 4111 Clienţi 5. d) 20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare. în acest scop se efectuează si se înregistrează următoarele operaţii: a)se subscriu şi se plătesc prin virament l .000 lei: 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei b) Dividende: 50% x 1.000 lei: 5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 31.000 de acţiuni care au valoarea nominală de 50 lei şi valoarea de emisiune de 60 lei.8 lei 11. cu scont acordat de 5%.000 lei = 31.631.000 lei 822.000 lei.8 lei % = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 4427 TVA colectată 5121 Conturi la bănci în lei 4111 Clienţi 12.000 lei 50.000 lei = 18.000 lei = 12. b) 50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC. c) 30% din valoarea facturată se decontează cu un efect comercial onorat la scadenţă.000 lei 12 .000 lei: 60.400 lei = 620 lei TVA aferentă scontului: 620 lei x 24% = 148.

461 Debitori diverşi = 761 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

25.000 lei

c) Vânzarea a 300 acţiuni (300 acţiuni x 62 lei = 18.600 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate Şi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate d) Vânzarea a 200 acţiuni (200 acţiuni x 49 lei = 9.800 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 9.800 lei 18.000 lei 18.600 lei

Şi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 12.000 lei

824. Arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice de mai jos în contabilitatea unei unităţi producătoare de bunuri: a) se achiziţionează ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 24%; b) ulterior, ambalajele se expediază integral către terţi, cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 5.000 lei, TVA 24%; c) de la unitatea terţă se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 400 lei, diferenţa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client. Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 744 lei 600 lei 144 lei

b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 419 Clienţi - creditori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

c) Primirea ambalajelor goale: 419 Clienţi – creditori = 4111 Clienţi 400 lei

d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară: 419 Clienţi – creditori = 708 Venituri din activităţi diverse 200 lei

12

TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată 48 lei

Şi descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei

825. O unitate cu profil comercial efectuează şi înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare: b. se achiziţionează mărfuri care se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.000 lei, însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este de 24%. c. ambalajele primite anterior, după golirea de conţinut, au următoarele destinaţii: - ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite; - ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate; - ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în sistem de restituire: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori - debitori = 401 Furnizori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 401 Furnizori c) Ambalaje nerestituite degradate: 608 Cheltuieli privind ambalajele Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 381 Ambalaje = Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 401 Furnizori 409 Furnizori – debitori 24 lei 100 lei 24lei = 409 Furnizori – debitori 100 lei = 409 Furnizori – debitori 400 lei

826. Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului l 0 ani;

12

- primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) obligaţiunile emise şi vândute; b) dobânda aferentă; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; d) rambursarea la scadenţă a împrumutului. Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (20.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 210.000 lei 192.000 lei 18.000 lei

461 Debitori diverşi (20.000 obligaţiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Şi încasarea: 5121 Conturi la bănci în lei

=

461 Debitori diverşi

192.000 lei

b) Dobânda anuală: 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 20.000 lei Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800 lei: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 1.800 lei Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Rambursarea împrumutului la scadenţă: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei210.000 lei

827. în legătură cu obligaţiunile emise anterior în vederea obţinerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; - primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) cu trei ani înainte de scadenţă se răscumpără 3.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,75 lei/obligaţiune şi alte 2.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,1 lei/obligaţiune. b) obligaţiunile totale răscumpărate se anulează. Rezolvare: a) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 3.000 obligaţiuni x 10,75 lei = 32.250 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărat = 5121 Conturi la bănci în lei b) Anularea: 32.250 lei

12

% = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 31.500 lei (3.000 obligaţiuni x 10,5 iei) 668 Alte cheltuieli financiare 750 lei

32.250 lei

c) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 2.000 obligaţiuni x 10,1 lei = 20.200 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate d) Anularea: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni =% 21.000 lei (2.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 20.200 lei 768 Alte venituri financiare 800 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 20.200 lei

828. Să se reflecte în contabilitate următoarele operaţii economice: a) potrivit facturii fiscale, se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 24%; b) se aprovizionează materii prime cunoscând: preţul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate l .000 lei, remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depăşesc 40.000 lei, TVA 24%; c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziţionate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata. Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 401 Furnizori 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă Şi plata: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 12.400 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

b) Factura: Preţ de cumpărare 100.000 lei Rabat 1.000 lei = 99.000 lei Remiză (2% x 99.000 lei) l .980 lei = Net comercial 97.020 lei + TVA (24% x 97.020 lei)_________________________________ 23.284,8 lei = Total factură 120.304,8 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 120.304,8 lei 97.020 lei 23.284,8 lei

c) Deschiderea acreditivului pentru diferenţă: 120.304,8 lei -12.400 lei = 107.904,8 lei: 581 Viramente interne = Şi: 5121 Conturi la bănci în lei 107.904,8 lei

12

5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne d) Plata diferenţei:

107.904,8 lei

401 Furnizori = % 120.304,8 lei 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei 4426 TVA deductibilă 2.400 lei 5411 Acreditive în lei 107.904,8 lei 829. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice care privesc: a) vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj şi o construcţie neterminată, evaluate la 30.000 lei si respectiv 270.000 lei; b) finalizarea în regie proprie a construcţiei, până la recepţia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320.000 lei; c) duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj şi de 50 de ani pentru clădire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an de utilizare). Rezolvare: a) Eliberarea aporturilor: % = 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie Şi: 1011 Capital subscris nevărsat b) Finalizarea construcţiei: 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 320.000 lei = 1012 Capital subscris vărsat 300.000 lei 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 300.000 lei 30.000 lei

270.000 lei

Şi recepţia la cost: 270.000 lei + 320.000 lei = 590.000 lei: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 590.000 lei

c) Amortizarea utilajului: 30.000 lei / 10 ani = 3.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.000 lei

d) Amortizarea clădirii: 590.000 lei / 50 ani = 11.800 lei:

12

6811 = 2812 Cheltuieli Amortizarea clădirilor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

11.800 lei

830. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice efectuate de un agent economic: a) se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cărei valoare este de 20.000 lei; b) investiţia realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentă primului an; c) după un an de la realizarea investiţiei terenul este vândut la preţul total de 130.000 lei, TVA 24%. Valoarea sa contabilă este de 70.000 lei. Rezolvare: a) Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu: 2112 Amenajări de terenuri = 722 20.000 lei Venituri din producţia de imobilizări corporale

b) Amortizarea anuală: 20.000 lei / 5 ani = 4.000 lei: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor c) înregistrarea preţului de vânzare: 461 Debitori diverşi = % 161.200 lei 7583 130.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 31.200 lei 2811 4.000 lei Amortizarea amenajărilor de terenuri

d) Scoaterea din evidenţă a terenului: 6583 = 2111 Terenuri Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 70.000 lei

2112 Amenajări de terenuri

20.000 lei 4.000 lei 16.000 lei

831 Se achiziţionează cu plata în rate o linie de fabricaţie referitor la care se cunosc următoarele: 6. valoarea imobilizării achiziţionate este de 800.000 lei, iar avansul plătit de întreprindere este de 10%, TVA 24%; 7. plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totală datorată fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentă primei rate este de 7.000 lei (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an). Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii?

13

000 lei x 19% = 152. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 471 Cheltuieli înregistrate în avans b) Avansul: = 5121 Conturi la bănci în lei 80.000 lei 404 Furnizori de imobilizări c) Rata 1: (952.pentru decontarea obligaţiei faţă de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial.000 lei 832.200 lei: = 5121 Conturi la bănci în lei 91. care este acceptat.000 lei.operaţia de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă specializată. . Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind casarea unei imobilizări corporale: . Rezolvare: a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei 1.ca urmare a dezmembrării activului.000 lei 70.000 lei b) Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: % 628 401 Furnizori Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi = 7.piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport.062.se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160. mijloacelor de transport.000 lei) /10 rate = 87.000 lei . TVA 24%.000 lei 800. se recuperează materiale auxiliare şi piese de schimb reprezentând 5% şi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.000 lei 1.000 lei TVA deductibilă = 800. pentru serviciul prestat.000 lei x 10% = 80.Rezolvare: a) Factura: Avans = 800.440 lei 4426 TVA deductibilă c) Emiterea efectului: 13 .200 lei 404 Furnizori de imobilizări d) Dobânda: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 7. .000 lei 192. .000 lei % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. emite o factură în valoare de 6. animalelor şi plantaţiilor = 2133 Mijloace de transport 160. care.000 lei.80. .440 lei 6.

000 lei 8. a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani. mijloacelor de transport.000 lei 16.401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 7. utilaje si instalaţii de lucru) 2131 15.000 lei / 4 ani = 5. utilaje şi instalaţii de lucru) = Donaţii pentru investiţii 4753 20.000 lei.000 lei: % 3021 Materiale auxiliare 3024 Piese de schimb e) Consumul pieselor de schimb: 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 16.000 lei. evaluat la 20. se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă. Rezolvare: a) Casarea unui calculator complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor. după care.440 lei d) Recuperarea de materiale auxiliare: 160. mijloacelor de transport.000 lei x 5% = 8. regimul de amortizare utilizat fiind cel linear.000 lei 13 .000 lei = Amortizarea instalaţiilor.000 lei/an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi transferul subvenţiei: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite d) Scoaterea calculatorului din evidenţă din cauza incendiului: 5.000 lei 833. animalelor şi plantaţiilor = Echipamente tehnologice (maşini.000 lei. şi piese de schimb: 160.000 lei = 7588 Alte venituri din exploatare 24. animalelor şi plantaţiilor 2813 5. din cauza unui incendiu. Arătaţi cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice: a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15.000 lei c) Amortizarea anuală: 20.000 lei b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit: 2131 Echipamente Tehnologice (maşini. c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator. b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator.000 lei x 10% = 16.

un utilaj a cărui valoare contabilă este de 40.000 lei 834. Rezolvare: a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură parţial amortizat: 20% x 30.salarii datorate = 4282 29. în valoare de 30.000 lei 5. utilaje şi instalaţii de lucru) 2131 Echipamente 20. (maşini. cu titlu gratuit.000 lei: % 2813 Amortizarea instalaţiilor. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital b) Imputarea aparatului la valoarea netă de 24.760 lei Alte creanţe în legătură cu personalul = % 29.760 lei 30. mijloacelor de transport.000 lei 13 .000 lei 15. cunoscându-se că activul respectiv este imputat unui salariat al unităţii la nivelul valorii contabile nete.000 lei 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite 15.000 lei: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 421 Personal .000 lei = 6.760 lei 7581 24. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitatea unei societăţi comerciale următoarele operaţii economice privind ieşirea din gestiune a unor imobilizări corporale: a) un aparat de măsură şi control constatat lipsă la inventariere.000 lei = 36. TVA 24%.000 lei şi amortizat 20%.000 lei Venituri din despăgubiri. utilaje şi mijloacelor de transport. utilaje şi instalaţii de lucru) 40.000 lei. animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice (maşini.% 2813 Amortizarea instalaţiilor. cu reţinerea din salariu a debitului. b) se transmite unui terţ.000 lei 36. animalelor şi plantaţiilor 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare Şi transferul subvenţiei pentru sold: = tehnologice (maşini.000 lei c) Donaţia unui utilaj parţial amortizat: 90% x 40.000 lei 24. este scos din evidenţă. mijloacelor de transport. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 5. amortizat 90%.000 lei 6.

000 lei 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 868.000 lei 90. cu reţinerea avansului: Datoria totală = 372.000 lei Imobilizări corporale în curs de execuţie e) Plata furnizorului. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 835. b) taxe vamale 10% şi TVA 24%.000 lei: 212 Construcţii = 231 700.000 lei = 868.000 lei + 400.000 lei.000 lei 300.000 lei 72.000 lei 96. b) execuţia construcţiei se desfăşoară pe parcursul a două perioade de gestiune. Se realizează în antrepriză o construcţie referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei 21. costul total al lucrărilor facturate de antreprenor este de 700.000 euro. c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea şi recepţia construcţiei. TVA 24%.600 lei b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 372.000 lei 400.600 lei 90. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Avansul acordat antreprenorului: % = 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 111.5 lei/euro.000 lei + 469.000 lei d) Recepţia la cost total: 300. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate achiziţia unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) preţul de achiziţie 10.6582 Donaţii acordate 4.000 lei = 700.000 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA.000 lei 21.600 lei 756.400 lei 836. 13 .000 lei c) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 496.000 lei.000 lei. pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite. exclusiv TVA. valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade de gestiune fiind de 300. cursul de schimb la data achiziţiei 3.

240 lei 837.240 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei d) Transportul intern efectuat de o firmă specializată: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. taxe şi vărsăminte asimilate 35. cantitate recepţionată 3.500 lei Alte impozite.500 lei 13 . iar contra valoarea transportului. utilaje şi instalaţii de lucru) 446 3.400 lei 9.500 lei: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini.000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3.100 lei 2.000 lei.400 lei 10.c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1.000 euro x 3. din care 500 kg se impută cărăuşului şi 100 kg.500 lei: 461 Debitori diverşi = % 7581 Venituri din despăgubiri. delegatului unităţii. amenzi şi penalităţi 3.000 euro x 10% x 35 lei/euro = 3.000 lei + 3. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 12.000 lei % = 401 24.000 lei c) Imputarea lipsei cărăuşului: 500 kg x 5 lei/kg = 2.400 kg. TVA 24%. Se recepţionează şi se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livrată 4. este în sumă de 1.500 lei) x 24% = 9. TVA 24%.000 lei: 2131 = 404 Furnizori de imobilizări Echipamente tehnologice (maşini. Rezolvare: a) Achiziţia autoturismului: 10.000 lei 2.400 kg x 5 lei/kg = 17.5 lei/euro = 35. conform facturii terţului. utilaje şi instalaţii de lucru) b) Taxa vamală: 10.800 lei TVA deductibilă b) Descărcarea gestiunii pentru lipsă: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.000 lei c) TVA: (35. b) preţul de evidenţă este prestabilit în sumă de 5 lei/kg. Rezolvare: a) Achiziţia: Cantitate recepţionată: 3. lipsă 600 kg.000 kg la preţ de 5 lei/kg.000 lei. TVA 24%.000 lei Materii prime 4426 4.800 lei 301 Furnizori 20.

b) cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei.4427 TVA colectată d) Imputarea lipsei delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul = % 7581 Venituri din despăgubiri. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 600 lei 620 lei 500 lei 120 lei e) Transportul în cazul în care evidenţa este ţinută la preţ prestabilit: % 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 1.548 lei 7. TVA 24%.000 lei x 9% = 270 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 3. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare: 700 kg x 1 1 lei/kg + TVA (24% x 7. preţul unitar de facturare 11 lei/kg.000 lei 270 lei 13 .848 lei 700 lei 7.548 lei c) Materiale consumate şi diferenţe de preţ nefavorabile: 3. în valoare de 9%.700 lei 1. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta metodei inventarului permanent şi a preţului standard: a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preţul unitar standard 10 lei/kg.270 lei 3. Diferenţele de preţ sunt nefavorabile.000 lei. TVA facturată 24%.700 lei) = Total factură Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7. cantitatea aprovizionată 700 kg.500 lei.848 lei 9. în valoare de 1. c) materiale lansate în consum în valoare de 3.000 lei 1. precum şi predate cu titlu gratuit.000 lei % = 401 Furnizori 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 992 lei 800 lei 192 lei 9.240 lei 838.000 lei 240 lei = 401 Furnizori 1.

TVA 24%.800 lei Costul standard = 21.000 lei. c) conform facturii primite ulterior.500 lei x 9% =135 lei: 6582 Donaţii acordate = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului: 13 . care suportă 50% din costuri. pentru care nu s-a primit factura.000 lei. 12 echipamentul este distribuit integral salariaţilor.000 lei % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Şi diferenţele de preţ: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1. înregistrându-se totodată şi repartizarea diferenţelor de preţ aferente.800 lei 20.000 lei)___________________________________4. să se înregistreze operaţiile: 11 aprovizionarea cu echipament de lucru. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 839.000 lei. cunoscând: preţul facturat de furnizor de 20.000 lei + TVA (19% x 20.500 lei 135 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite. b) materii prime recepţionate. TVA 24%. Obligaţia faţă de furnizor se decontează în mod obişnuit. inclusiv TVA.d) Donaţii şi diferenţe de preţ nefavorabile: 1. Utilizându-se metoda inventarului permanent şi preţul prestabilit ca preţ de evidenţă.000 lei 401 Furnizori 24.635 lei 1.000 lei 10.000 lei. plătit prin virament furnizorului. Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor: a) avans în valoare de 20.000 lei şi TVA de 24%.000 lei 840.000 lei 10.800 lei b) Distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor. care suportă 50% din costuri: % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 21. valoarea materiilor prime recepţionate este de 51. evaluate la 50.000 lei 1.000 lei 4. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare 20. preţul standard de 21.800 lei = Total factură 24.

000 lei = 408 Furnizori . X 700 lei/buc.240 lei 1. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .000 lei 401 Furnizori 4.500 lei: % = 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 4426 TVA deductibilă b) Trimiterea matriţelor la terţi spre a fi prelucrate: 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 5. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii eco nomice: .240 lei 841. TVA 24%.000 lei 50. .871 lei 62.000 lei 16.000 lei 240 lei 401 Furnizori 62.871 lei 43.129 lei 3. TVA 24%.trimiterea de matriţe la terţi pentru a fi prelucrate.facturi nesosite 20.000 lei = 4428 TVA neexigibilă 12.240 lei 16.000 lei 12.129 lei 3.% = 5121 Conturi curente la bănci 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Materiile prime recepţionate pentru care nu s-a primit factura: % 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă c) La primirea facturii: 4426 TVA deductibilă Şi: 408 Furnizori . costul facturat al prelucrării reprezentând 20% din valoarea matriţelor. în valoare de 5. al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată.reparaţia a cinci SDV-uri.000 lei d) Plata furnizorului. efectuată de o firmă specializată. Rezolvare: a) Reparaţia SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc.340 lei 3. = 3.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 63.000 lei.500 lei 840 lei 13 .facturi nesosite = Şi: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.

000 lei 21. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate operaţiile economice de mai jos: a) se acordă produse finite propriilor salariaţi.000 lei b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5.600 lei 90. c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90.000 lei. iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%. x 20 lei/buc.000 lei.000 lei = 401 Furnizori 1. la preţul de înregistrare total de 40.000 lei 240 lei 842. = 100. Rezolvare: a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii: 711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 60.000 buc.000 lei = 1. costul efectiv fiind de 22 lei/bucată. produsele în cauză nefiind scutite de TVA.000 bucăţi de produse finite.000 lei.000 lei d) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 Variaţia stocurilor e) Diferenţe de preţ: 75. = 345 Produse finite 75.500 lei: 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ la produse 4.000 lei: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 100.c) Costul prelucrării: 20% x 5. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75. TVA 24%.000 lei. iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10. = 110. evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/bucată.000 lei.240 lei 1. b) se obţin 5.000 lei Costul efectiv este de 5.000 lei: % 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Si: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terţi 5.600 lei = 711 Variaţia stocurilor 10.000 lei: 348 Diferenţe de preţ la produse c) Preţul de vânzare: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 111. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive: a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60.000 x 6% = 4.000 buc.500 lei 843. x 22 lei/buc.000 lei 13 .

000 lei.000 lei = 3. Referitor la producţia vândută. scontul reţinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial.200 lei .720 lei d) % încasarea cambiei. Rezolvare: a) Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 124.554. scont 2% x 127.5% şi respectiv 5.5% = 2.200 lei Impozitul pe profit = (40.000 lei Şi TVA: 635 Cheltuieli cu alte impozite.salarii datorate = % 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 8.000 lei .5%.416 lei 6.000 lei 100.4 lei: = 5114 Efecte remise spre scontare 127.salarii datorate = 345 Produse finite 40.000 lei 24.720 lei c) Depunerea cambiei spre scontare: 5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi Şi: 5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 127.b) pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit de 16%.600 lei Contribuţia la asigurările sociale de sănătate = 40. acceptându-se o cambie la a cărei valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanţei.000 lei şi dobânda: 3% x 124.000 lei b) Acceptarea cambiei în valoare de 124. TVA 24%. b) cambia se depune la bancă spre scontare.016 lei 200 lei 2.000 lei 3. arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) produsele facturate clienţilor la preţul de vânzare de 100. iar contribuţiile acestora la fondul de şomaj şi fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 0.5% = 200 lei 4427 TVA colectată 9.016 lei 421 Personal. taxe si vărsăminte asimilate = b) Reţinerile din salarii: Contribuţia la fondul de şomaj = 40.720 lei = 2.200 lei) x 16% = 6.200 lei 844.000 lei x 5.2.000 lei x 0.720 lei 124.720 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi % 4111 Clienţi 766 Venituri din dobânzi = 127.720 lei 14 . c) preţul de evidenţă al produselor vândute este de 75.720 lei 127.000 lei. Rezolvare: a) Acordarea produselor finite propriilor salariaţi: 421 Personal .

5121 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125.400 lei 10.000 lei 2.400 lei 6.165.000 lei. 70% din valoare fiind suportată de întreprindere: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 635 = Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 3.000 lei: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 4426 TVA deductibilă c) Plata furnizorului.500 lei 4.000 lei 2.600 lei 15. c) distribuirea integrală a biletelor către salariaţi. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . din care se restituie 80%. iar 5% sunt deteriorate din vina clientului. taxe şi vărsăminte asimilate 4427 TVA colectată 3.000 lei. TVA 24%.4 lei e) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 75.500 lei 846. şi achitarea cu numerar a diferenţei în momentul ridicării biletelor. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) împreună cu mărfurile achiziţionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.000 lei = 15.600 lei 15.400 lei d) Distribuirea biletelor către salariaţi. Rezolvare: a) Plata avansului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Achiziţia biletelor de tratament: 5 bilete x 3.600 lei 10. b) achiziţia a cinci bilete în valoare unitară de 3.6 lei 2.000 lei 10. în vederea achiziţionării unor bilete de tratament şi odihnă.000 lei 845. având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea acestora. fapt pentru care 14 .554. b) 15% din totalul ambalajelor se reţin de către client.200 lei 401 Furnizori 18. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumă de 10.000 lei.600 lei 12.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5311 Casa în lei 18.

000 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2.000 lei = 1.600 lei: 401 Furnizori = 409 Furnizori .se primeşte factura furnizorului. TVA 24%.000 lei = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 381 Ambalaje 2. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409 Furnizori .debitori 300 lei Şi TVA: 300 lei x 24% = 72 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 72 lei 409 Furnizori . Rezolvare: a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare: 358 Ambalaje aflate la terţi = b) Costul prelucrării: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă Şi reprimirea ambalajelor: 381 Ambalaje = 358 Ambalaje aflate la terţi 2.000 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 381 Ambalaje c) Vânzarea ambalajelor: = 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 100 lei 14 .600 lei c) Ambalajele nerestituite degradate: 5% x 2.debitori 1.000 lei = 300 lei: 381 Ambalaje = 409 Furnizori . b) odată cu mărfurile se vând şi ambalaje în valoare de l .000 lei. preţul prestabilit al ambalajelor primite 2. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare. iar coeficientul mediu pe baza căruia se repartizează diferenţele favorabile este de 5%.800 lei. cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2. TVA 24%.debitori = 401 Furnizori 2.debitori 100 lei 848.000 lei = 100 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = Şi TVA: 100 lei x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24 lei d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 15% x 2. costul facturat al prelucrării 400 lei.500 lei.

800 lei = 90 lei: 388 Diferenţe de preţ la ambalaje = 608 Cheltuieli privind ambalajele 90 lei 848. d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4. b) anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate.000 lei c) încorporarea altor rezerve în capital: 2.000 acţiuni x 5 lei = 35.000 lei 75.000 lei Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul b) Realizarea aportului: 2131 = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul Echipamente tehnologice (maşini. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 15. 35. în capitalul social aferent unei societăţi comerciale se efectuează şi se înregistrează următoarele modificări: a) subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalaţii tehnice evaluate la 75.000 acţiuni x 5.000 de acţiuni la preţul unitar de 5.000 de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei. la preţul de 5. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de o unitate: a) răscumpărarea a 1.500 lei 849. emiţându-se 2.000 lei: 456 = 1011 Capital subscris nevărsat 75. la preţul de 5 lei/acţiune.000 de acţiuni noi la valoarea unitară de 5 lei. cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7.2 lei şi valoarea nominală aferentă de 5 lei.000 de acţiuni noi cu o valoare unitară de 5 lei.000 lei total capital. d) vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii unităţii.000 acţiuni x 5 lei = 10.000 lei.4111 Clienţi = % 708 Venituri din activităţi diverse 4427 TVA colectată 2. b) primirea aportului în natură subscris anterior.800 lei 432 lei d) Descărcarea gestiunii: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 1.000 lei x 10% = 3.000 lei ce provine din exerciţiul N2.000 lei d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7. cu decontare prin virament. pentru care corespund 15.000 lei: 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 10.2 lei = 5. utilaje şi instalaţii de lucru) Şi transferul capitalului: 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 75. cu încasare imediată în numerar. c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve. Rezolvare: a) Răscumpărarea acţiunilor cu preţul de răscumpărare de 1. cu decontare ulterioară.200 lei: 14 .000 acţiuni x 5 lei = 75.500 lei: 1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultatul reportat 3.232 lei 1. c) vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.3 lei/acţiune.800 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 5% x 1.

200 lei 109 Acţiuni proprii 2.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4.500 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1. vânzarea. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 10. cu decontare în numerar.3 lei) 109 Acţiuni proprii (200 acţiuni x 5. b) încasarea integrală a sumelor de la obligatari.000 obligaţiuni x 4. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Vânzarea a 200 de acţiuni cu decontare prin virament: 5121 Conturi la bănci în lei = % 1.060 lei 1.600 lei (500 acţiuni x 5.7 lei) 1.560 lei (300 acţiuni x 5.000 obligaţiuni x 5.500 lei (300 acţiuni x 5 lei) 149 60 lei Pierderi legate de emiterea.000 lei 9.000 obligaţiuni x 5 lei x 15% = 1.2 lei) 1012 Capital subscris vărsat 2. răscumpărarea. cunoscând că emisiunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%.400 lei (2.040 lei 20 lei (200 acţiuni x 5.2 lei) 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii d)Vânzarea a 300 de acţiuni cu încasare în numerar: = 109 Acţiuni proprii 1. precum şi anularea acestora.2 lei) 5121 Conturi la bănci în lei 1. c) dobânda datorată obligatarilor pentru primul an. răscumpărarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 850.109 Acţiuni proprii b) Anularea acţiunilor: % = = 462 Creditori diverşi 5.500 lei (500 acţiuni x 5 lei) 149 100 lei Pierderi legate de emiterea.400 lei (2. Se realizează un împrumut obligator referitor la care se înregistrează următoarele operaţii: a) subscrierea de către terţi a 2.2 lei/obligaţiune. e) răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni. vânzarea. d) amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului.2 lei) 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 9.400 lei % b) Dobânda anuală: 2.500 lei 14 . valoarea nominală de 5 lei/obligaţiuneşi valoarea de rambursare de 5. cu decontare prin virament.7 lei/obligaţiune.

000 lei 852.040 lei 851. TVA24%.000 lei = 1682 100.040 lei e) Anularea obligaţiunilor: 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 1. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) acordarea unui avans de 20.040 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 5121 Conturi la bănci în lei 1.000 lei) x 20% = 100. b) primirea în acelaşi exerciţiu a facturii finale aferente lucrărilor executate de terţ.000 lei. la un preţ mai mare cu 10% decât valoarea rămasă neamortizată. şi decontarea acesteia. rambursarea ratei restante determinate la finele primului an. TVA 24%. în valoare de 100. referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaţiile ce privesc: a) b) c) d) obţinerea creditului în valoare de 600.000 lei Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = Credite bancare 1621 600.000 lei . Se obţine un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%.000 lei.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile Şi plata: 1682 = 5121 Conturi la bănci în lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100. cunoscând că valoarea investiţiei se va recupera pe o perioadă de 10 ani.000 lei pe termen lung b) Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului: 14 . pe baza facturii primite în acest sens.2 lei = 1.c) Amortizarea primelor pentru toată perioada: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Răscumpărarea a 200 obligaţiuni x 5.100. TVA 24%. c) amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare.000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung c) Rata restantă: 1621 = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. dobânda datorată băncii pentru al doilea an.000 lei Credite bancare pe termen lung d) Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. ştiind că în anul l s-a rambursat rata. 1. rata devenită restantă la scadenţa fixată pentru primul an. d) vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an.000 lei.

000 lei 20. şi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc.000 lei 20. a cărui valoare de intrare este de 5. diferenţa achitându-se în numerar.000 lei = 88.000 lei 100.000 lei .000 lei Preţul de vânzare = 80.800 lei 20.000 lei / 10 ani = 10.000 lei 853.000 lei/an: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.000 lei 24. cu reţinerea avansului: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuriacordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 124.000 lei c) Amortizarea anuală este de 100.000 lei + 10% x 80.200 lei 100.000 lei 4427 TVA colectată 21.120lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 Amenajări de terenuri 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital f) Plata furnizorului.% = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 2112 Amenajări de terenuri 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei 80.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor d) înregistrarea preţului de vânzare: Valoarea rămasă = 100. d) decontarea obligaţiei faţă de executantul lucrării.000 lei 461 Debitori diverşi = % 109. b) valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terţ la tariful de 10 lei/oră. evaluate la 20 lei/buc. c) scăderea din evidenţă a activului casat.000 lei 4.120 lei 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 88..000 lei 4.000 lei = 80. cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei..20.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi la fel pentru anul 2: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10. recuperată în proporţie de 85% prin intermediul amortizării. fiind luate în calcul 40 ore.800 lei 124. TVA 24%. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: 14 . Casarea unui echipament tehnologic amortizat parţial ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb. TVA 24%.000 lei.800 lei 99.

utilaje şi instalaţii de lucru) instalaţiilor. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: Avans = 200.000 lei 7583 200.000 lei: % 2813 = 2131 Echipamente 400.250 lei Amortizarea tehnologice (maşini. exclusiv TVA.000 lei = 461 Debitori diverşi 50. în condiţiile încasării unui avans de 25% din preţul negociat de 200. şi a 10 buc.000 lei x 25% = 50.000 lei x 24% = 48. b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător.000 lei.000 lei 220. = 500 lei: % = 3024 Piese de schimb 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7588 Alte venituri din exploatare 900 lei 400 lei 500 lei b) Lucrări de casare facturate de terţi: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei: % = 6588 Alte cheltuieli de exploatare 4426 TVA deductibilă 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei c) Scoaterea din evidenţă a echipamentului casat parţial amortizat: 5. a cărui valoare de intrare este de 400.000 lei 401 Furnizori = b) Avansul: 5121 Conturi la bănci în lei c) Scoaterea din evidenţă a utilajului amortizat pentru 400. cu o dobândă totală de 40. cu reţinerea avansului: % 496 lei 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 200 lei 4426 TVA deductibilă 48 lei 5121 Conturi la bănci în lei 248 lei 854. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut.000 lei.250 lei: % = 2131 5. TVA 24%.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 48. AMC x 50 lei/buc.000 lei 2813 Echipamente 4. amortizată în proporţie de 55%.000 lei. animalelor şi plantaţiilor 6583 750 lei Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital d) Plata furnizorului.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 40.000 lei x 85% = 4. = 400 lei.000 lei 461 Debitori diverşi =% 288.000 lei 14 . c) scăderea din evidenţă a utilajului.000 lei TVA colectată = 200. mijloacelor de transport.000 lei x 55% = 220. x 20 lei/buc.a) Recuperarea reperelor: 20 buc.

000 lei 855.10. animalelor şi plantaţiilor 30. iar regimul de amortizare aplicat este cel linear. mijloacelor de transport.960 lei 4.000 lei 856. durata contractului este de 5 ani. valoarea reziduală prevăzută este de 10. de 4.000 lei / 5 ani = 30. utilaje şi mijloacelor de transport.400 lei 7583 10.Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei 10.000 lei Amortizarea anuală = 150. c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opţiunii utilizatorului. In vederea achiziţionării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrări contabile.400 lei d) Scăderea din evidenţă: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei.000 lei. b) evidenţierea amortizării care a stat la baza calculării redevenţei. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4. utilaje şi mijloacelor de transport. după cum urmează: 14 .000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 2.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. cunoscând că valoarea de intrare este de 160. în baza unui contract de leasing operaţional pentru o instalaţie de lucru. TVA 24%.000 lei 150.000 lei . (maşini.000 lei = 150. (maşini. locatorul înregistrează următoarele operaţii: a) întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevenţa aferentă lunii curente. instalaţii de lucru) animalelor si plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 160. d) scăderea din evidenţă a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate.000 lei c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală: 461 Debitori diverşi = % 12. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 180.000 lei. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura privind redevenţa lunii curente: 4111 Clienţi = % 706 Venituri din redevenţe.000 lei 960 lei b) Amortizarea: Valoarea amortizabilă = 160.

c) recepţionarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantităţii totale livrate este de 10. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia mobilierului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Recepţia mobilierului: % = 404 Furnizori de imobilizări 214 Mobilier.480 lei 2. b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei. d) decontarea la scadenţă a biletului la ordin subscris.040 lei 2.000 lei. în care este consemnat preţul de vânzare de 21. b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ. TVA 24%. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate care privesc achiziţionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2.000 lei.a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20. iar furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%. TVA 24%. TVA 24%.480 lei 2.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializată: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 2.000 lei 480 lei 14 .560 lei 26.040 lei 2. c) diminuarea obligaţiei faţă de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rămasă.000 lei.040 lei 21.000 lei 480 lei 857.000 lei 5.560 lei 26.000 lei.000 lei 480 lei 23. aparatură birotică. Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia de materii prime: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori. echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale şi alte active corporale 4426 TVA deductibilă c) Diminuarea obligaţiei şi subscrierea biletului la ordin: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 405 Efecte de plătit pentru imobilizări d) Decontarea biletului la ordin: 405 Efecte de plătit pentru imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 23. d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului.

000 lei.648 lei Diferenţă de plată = 12. Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la preţul prestabilit. s-au consumat materiale de 10.500 lei 9. fiind facturate de o unitate specializată. d) lipsurile nesoluţionate sunt de 5. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3.000 lei.168 lei = 581 Viramente interne 10.2.000 lei. a efectuat aprovizionări de 35.500 lei: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 46.800 lei)___________________________________2.800 lei 2.000 lei .Rabat (2% x 10.648 lei 2.648 lei .000 lei 720 lei 15 . x 50 lei = 37.800 lei + TVA (24% x 9. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepţionarea a 750 unităţi din sortimentul A la preţul unitar facturat de furnizor de 50 lei.152 lei 9.352 lei d) Decontarea din acreditiv a diferenţei datorate: Total datorie = 496 lei + 12. Rezolvare: a) Recepţia materialelor consumabile: 750 buc.168 lei Deschiderea acreditivului: 581 Viramente interne Şi: 5411 Acreditive în lei Plata diferenţei: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . c) costul total efectiv de achiziţie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente. TVA 24%.000 lei 480 lei 10. TVA 24%.168 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 10.152 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 12.352 lei = Total factură 12.480 lei avans = 10.168 lei 858.720 lei 3.500 lei 37.152 lei = 12.000 lei.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5411 Acreditive în lei 12.000 lei) 200 lei = Net comercial 9.000 lei b) Cheltuielile de transport în condiţiile în care evidenţa se ţine la preţ prestabilit: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 3. cu diferenţe de preţ favorabile de 10% constatate la inventarierea anuală.000 lei şi se aplică varianta inventarului intermitent. ştiind că la începutul perioadei unitatea deţinea materiale în valoare de 20.c) Factura: • Preţ de cumpărare 10.

200 lei = 13.200 lei. d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare. salariaţii suportând 50% din cost: 50% x 55.000 lei x 30% = 1.600 lei: % = 3024 Piese de schimb 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi TVA: 24% x 55.000 lei: 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 20. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.c) Anularea soldului iniţial: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile Şi constatarea stocului final: 20.200 lei 860.000 lei = 55.000 lei 43. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180.600 lei d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4. şi anume: 15 . a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior.000 lei x 10% = 500 lei: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4.200 lei = 27.200 lei 180.000 lei: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 223.500 lei 5.200 lei b) Cheltuielile de transport facturate de o firmă specializată: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4.000 lei 960 lei c) Predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.000 lei stoc iniţial + 35.960 lei 4.000 lei 45.000 lei -500 lei 859.200 lei: 6024 = Cheltuieli privind piesele de schimb 3024 Piese de schimb 1. fiind facturate de o unitate specializată.200 lei 27. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi. se efectuează şi se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) cumpărarea a 300 halate la preţul unitar de 600 lei.000 lei d) Lipsurile nesoluţionate cu diferenţe de preţ favorabile: 5. salariaţii suportă 50% din cost.000 lei. în cadrul unui agent economic cu activitate de producţie se realizează şi se înregistrează mai multe operaţii economice. c) predarea către salariaţi.600 lei 27.248 lei: 4282 = Alte creanţe în legătură cu personalul 4427 TVA colectată 13. TVA 24%.10.248 lei 55. în baza tabelelor întocmite în acest sens.000 lei achiziţii .000 lei consum = 45.

2 x Re 345 . = 12.000 lei 345 Produse finite 12. de 5 lei/unitate.000 buc.000 lei 15 . în contabilitatea unei unităţi cu profil de producţie se înregistrează operaţiile economice referitoare la: d) obţinerea a 1.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse 5. care se urmăresc la preţul prestabilit de 25 lei/unitate.000 lei .000 lei / Rd 345 . e) livrarea integrală. g) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.000 lei x 20% = 24. f) întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite. d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite la cost standard: 1.000 lei = 0.000 buc.000 lei = 20. x 25 lei/buc.000 lei 4111 Clienţi = % 28. x 50 lei/buc.000 lei: 345 Produse finite = 711 50.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse = 711 2.2 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite: 0. x 50% = 500 buc.000 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Diferenţe de preţ favorabile: 1. x 5 lei/buc. TVA 24%. fără facturare.: Costul efectiv = 25.000 buc. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite la cost de producţie efectiv: 1. c) vânzarea a 50% din bunurile obţinute la un preţ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producţie aferent.000 buc.500 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse e) Diferenţele de preţ aferente produselor vândute: K = Re 348 . b) diferenţa de preţ aferentă producţiei înregistrate anterior este favorabilă.000 lei 4427 TVA colectată 4. = 25.500 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 861.000 lei + 20.500 lei = 2.000 lei Preţul de vânzare = 20.12.a) obţinerea a 1.5.5.560 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 24. a producţiei obţinute la un preţ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producţie.000 unităţi din produsul A.000 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse c) Vânzarea: 1.560 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. = 50. = 5.000 bucăţi din produsul A la costul de producţie unitar de 50 lei.25. x 25 lei/buc.000 lei: 345 Produse finite = 711 25.

Preţul standard aferent este de 9.500 lei 13.000 lei 240 lei 15 . TVA 24%.facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă c) La întocmirea facturii: 4111 Clienţi Şi 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată d) Descărcarea gestiunii 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite 50.400 lei Costul standard = 9.400 lei = Total factură 12. c) vânzarea a jumătate din mărfurile achiziţionate.000 lei 2.500 lei Livrarea fără factură: 418 Clienţi .000 lei.000 lei = 57. cunoscând că preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard aferent.240 lei 1.000 lei + 15% x 50.000 lei b) Cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4426 TVA deductibilă 542 Avansuri de trezorerie 1. TVA 24%. şi decontate dintr-un avans de trezorerie.300 lei 71.800 lei = 418 Clienţi .000 lei + TVA (19% x 10.800 lei 862. d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute.000 lei)___________________________________2.400 lei 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 10.facturi de întocmit 71.300 lei 57.000 lei. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l . e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens.400 lei 9.000 lei 13.000 lei. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operaţiile de mai jos. cu decontare ulterioară.000 lei % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 378 Diferenţe de preţ la mărfu = 401 Furnizori 12. în condiţiile utilizării preţului prestabilit: a) recepţionarea mărfurilor cumpărate la preţul facturat de furnizor de 10.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Preţul de vânzare = 50.

387 lei 5. dobânda cuvenită vânzătorului este de 800lei. inclusiv TVA.600lei TVA colectată aferentă avansului = 1.9. 8.710 lei 800lei b) Descărcarea gestiunii: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 607 Cheltuieli privind mărfurile c) Contabilizarea venitului din dobânzi: 472 Venituri înregistrate în avans = 766 Venituri din dobânzi 800lei 371 Mărfuri 8.c) Costul standard aferent mărfurilor vândute = 9.840.000lei .296 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.500 lei x 0. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate: a) facturarea mărfurilor către cumpărător.156 lei 1.1.000 lei / Rd 371 .000lei 611. b) scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute anterior.500 lei Preţul de vânzare = 4.156 lei.000 lei. iar preţul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic.238. c) evidenţierea veniturilor corespunzătoare dobânzii.400lei x 100 / 124 = 1.400lei .600lei x 100/l 24 = 209.000 lei 863.548.400lei va fi: 6.000 lei x 20% = l. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efectuarea înregistrărilor pentru operaţiile care se prezintă în continuare: a) recepţionarea ambalajelor.4. 15 .238.222 Diferenţe de preţ aferente mărfurilor ieşite = Re 371 .71 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 472 Venituri înregistrate în avans 8.678 lei 1.600lei .651.000lei 5.457 lei 864.400 lei 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: Avans = 8.000 lei x 50% = 4.000 lei = 0.000lei.2.400 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.500 lei + 4. cunoscându-se în plus TVA de 1.612 lei 309. avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor.500 lei: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri e) Repartizarea diferenţelor de preţ: K = Rd 378 . cunoscând că preţul înscris în factură.696 lei 5.678 lei TVA neexigibilă aferentă diferenţei de 8. în valoare totală de 20. cunoscându-se următoarele elemente: preţul cu amănuntul.222 =1.500 lei x 20% = 5.600 lei avans = 6. este de 4.000 lei 607 Cheltuieli privind mărfurile = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.1.548. b) repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte unităţi.387 lei şi adaosul comercial de 611.6.000 lei x 50% = 4.000 lei preţ prestabilit.500 lei 6. exclusiv TVA.

329.000 lei) 960 lei Net comercial 47. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 4. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor: a) facturarea a 400 unităţi din sortimentul de marfă A. cu facturare ulterioară.6 lei 47.000 lei c) Ambalajele reţinute pentru nevoile proprii: 381 Ambalaje = 409 Furnizori .000 lei: 6582 Donaţii acordate = % 381 Ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 22. x 120 lei/buc. d) primirea a 100 bucăţi ambalaje restituite de altă unitate. în condiţiile utilizării sistemului de restituire directă. b) încasarea creanţei de l .000 lei Şi TVA: 5.040 lei)_________________________________11. din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate. c) livrarea.040.000 lei 2.000 $ faţă de un partener extern la cursul de 2.c) reţinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5.200 lei 865. fapt pentru care se facturează.000 lei.000 lei. a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei.6 lei Total factură 58. e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70.000 lei 20. 48.329.000 lei)_____________________________________960 lei = Total factură 4.6 lei 15 . Rezolvare: a) Factura: • = + = Preţ de vânzare: 400 buc.200 lei 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1.960 lei Costul standard = 4.000 lei Rabat (2% x 48. cunoscând că preţul unitar. facturate anterior proforma la valoarea unitară de 130.000 lei de către un client. TVA fiind de 24%.000 lei .040 lei TVA (24% x 47. este de 120 lei.000 lei x 10% = 2.000 lei = 3.960 lei 381 Ambalaje 3.9 lei/$.6 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 58.600 lei 4426 TVA deductibilă 960 lei 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 400 lei b) Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unităţi şi repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile: 20.10% x 4.289.000 x 24% = 1.000 lei + TVA (19% x 4.0 lei 11. exclusiv TVA.289.600 lei % = 401 Furnizori 4.debitori 5. având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor.

134 lei (8.000 lei = 401 Furnizori 130. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operaţia anterioară. remiză de 2%. TVA 24%.000 lei 49.000 lei 50.000 lei 11. iar la momentul plăţii a înregistrat o scădere cu 7%.000 lei 12. d) recepţionarea.755 lei 145 lei 2.8 lei/$) 5124 Conturi la bănci în valută 22.000$x2. Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare .000 lei) = Net comercial + TVA (24% x 49.760 lei 60.604 lei: 404 Furnizori de imobilizări = % 23.debitori e) Acceptarea unui bilet la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 70.8 lei/$ .9lei/$) 4111 Clienţi 1. TVA 24%.8 lei/$. fără factură.000 lei 2.b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 2.760 lei 403 Efecte de plătit c) Cursul de schimb la plată = 2.500 $ x 2.2.5% x 2.facturi de întocmit = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4428 TVA neexigibilă d) Primirea ambalajelor restituite: 409 Furnizori .604 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000 lei.000$x2.755 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar c) Livrarea cu factură ulterioară 418 Clienţi .900 lei 866.760 lei 49. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50. iar diferenţa este achitată cu numerar.760 lei 401 Furnizori 60.000 lei 11. avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un avans de 10%.000 lei 1.Remiză (2% x 50.500 $ faţă de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj. cunoscând că la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2.000 lei) = Total factură % = 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilă b) Subscrierea biletului la ordin: 401 Furnizori= 50.755 lei/$: încasarea creanţei: 5124 Conturi la bănci în valută = % (1.500 $ x 2.000 lei 62.000 lei.666 lei 15 .800 lei (8.8 lei/$ x 7% = 2. a 500 kg de materie primă din sortul A la preţul unitar de 75 lei. e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30.9 lei/$ = 2. c) achitarea obligaţiei de 8.9 lei/$ .760 lei 60.

adică 3. Dispuneţi de următoarele date: o societate a achiziţionat mărfuri din import. paritatea de conversie fiind: o acţiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligaţiune.d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 30.000 lei.000 lei e) Avans: 30.090 lei Valoarea realizabilă netă = 3. Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni? Rezolvare: Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4.500 lei 37. 878.400 = 3. cheltuieli de transport pe parcurs intern 300 lei.000 obligaţiuni) . obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni.400 . taxe vamale 250 lei.60 = 3. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii. mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.000 lei ca rezultat al deciziei din instanţă. Purtătorii a 2.200 lei.500 lei: % = 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă 408 Furnizori facturi nesosite 46. cheltuielile legate de achiziţie fiind: valoarea în vamă 2. Ce valoare au mărfurile la închiderea exerciţiului financiar? Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 2.419 lei 581 lei 27.000 acţiuni x 3 lei/acţiune) = 2. l lei/obligaţiune x 2.000 Iar provizionul rămas fără obiect este anulat: 1511 Provizioane = 7812 Venituri 60. întreprinderea estimează că mărfurile vor putea fi vândute la preţul de 3.000 lei 870. Cum este afectat contul de profit şi pierdere în anul N+1? Rezolvare: în exerciţiul N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40. diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10 lei. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de 60.000 15 . 874. La data bilanţului.costuri estimate de vânzare 400 lei. în cursul anului N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.400 lei .000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare de 4.500 lei. La dorinţa purtătorului. cheltuieli de manipulare 10 lei.1 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de 4 lei/obligaţiune.500 lei 9.000 lei 2.000 lei: 658 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC.Valoarea nominală a acţiunilor emise (2.000 lei: 401 Furnizori = % 409 Furnizori . prime de asigurare 90 lei.000 lei x 10% = 3. reducere comercială primită 60 lei.500 + 250 + 300 + 10 + 90 .000 lei La închiderea exerciţiului financiar.

048 = 25. vânzări de produse finite 10. valoare contabilă 5.000 lei. mărfuri 1.000 lei.800 lei Datorii: 2. societatea practică un adaos de 20%. Valoarea produselor finite în bilanţ este de 900 lei.000 lei.000 lei. Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: imobilizări 6.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 22. locaţii de gestiune şi chirii 4.000 lei = 63.000 $.000 (vânzări de produse finite) + 4. capital subscris vărsat 3. vânzări de produse finite 31.000 lei.8 lei.000 lei + Alte venituri din exploatare________________________________10. 887.000 lei.200 lei.000 lei 885.000 (redevenţe) = 22. O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial 2. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 8.200 = 21.4.900 lei.000 lei.248 x 24/124 = 6.200 lei Costul de producţie al produselor finite vândute = 25.600 lei.000 = 1.200 lei. preţ de cumpărare 4. exclusiv TVA = 31. stoc final de produse finite 12.nu se actualizează 889. furnizori 2. stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei.8 lei/$ = 2.000 $. clienţi creditori 600 lei. inclusiv TVA 24%. alte rezerve 1. 883.8 lei/$ = 280 lei Utilaje: 11. valoare contabilă 260 lei. utilaje din import 11.000 lei . disponibil la bancă 400 lei.000 $ x 2.248 lei.200 lei Adaos comercial = 25. Conform OMFP nr.000 lei.400 lei.000 lei.000 lei.200 .000 lei. care este mărimea cifrei de afaceri şi a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = 8. valoare contabilă 2.8 lei/$ = 5. venituri din ajustări privind deprecierea creanţelor clienţi 3. costul mărfurilor vândute 6. Ce valoare prezintă în bilanţ stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 31.000 lei SF scriptic: 2.000 lei. producţie imobilizată 20.000 (vânzări de mărfuri) + 10. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanţul de deschidere? Rezolvare: Creanţe: 1. datorii în valută 2. O societate are la data bilanţului creanţe în valută de 1.248 – 6.pentru litigii din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Rezultatul exerciţiului N+1 este majorat cu 20.000 $.000 $ x 2. cursul dolarului a fost l $ = 2.000 lei.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se înregistrează un minus de 100 lei.600 lei Disponibilităţi: 100 $ x 2. subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei. La închiderea exerciţiului. producţie curentă 20. disponibilităţi în valută 100 $. 3. producţie obţinută la cost de producţie 40.200 x 20/120 = 4.000 lei.048 lei Valoarea produselor finite vândute.000 + 20.800 lei. Care este mărimea activului net contabil? Rezolvare: 15 .21.000 lei + Venituri din producţia imobilizată 20.000 .055/2009.000 lei + Variaţia stocurilor de produse finite (Sf .400 lei. stoc iniţial de produse finite 1. alte venituri din exploatare 10. venituri din redevenţe.Si) 11.

400 + 1.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor şi utilajelor .000 lei Plus de valoare = 8. O societate achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 500 u.600 lei 890.600 lei sau ANC = Cpr = 3. Societatea X achiziţionează o sondă de extracţie din import.Datorii = 6.000 x 1% + 1..m.9 u. Se ştie că: preţul de import (valoarea în vamă) este de 20.m.ANC = Active .la data achiziţiei se înregistrează: % 301 = 401 Furnizori 601.249 u. mutarea sondei şi refacerea amplasamentului la terminarea extracţiei sunt de 1.400 +1. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la preţul de 25.m. remiză 1%. Rezolvare: Amortizarea anuală = 25.2. 10 u.Remiză = l % x 490 Valoare netă comercială Scont de decontare = l % x 485. rabat 2%.000 lei Taxa vamală = 2.000 lei Valoarea justă = 18. comisionul vamal 1%.000 = 2131 Echipamente tehnologice 15.200 = 5.800 = 24.000 lei.000 lei.m. 15 .m.328 lei 891. scont de decontare 1%.000 lei. amortizabil linear.000 + 20.200 = 4. l Valoare netă financiară .înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 8.000/5 = 5. 480.m.1 500 u. Precizaţi efectele generate în exerciţiul N privind plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicării metodei de reevaluare prin creşterea valorii contabile nete. 485.000 893. Care vor fi efectele în situaţiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii? Rezolvare: Preţ de achiziţie . în exerciţiul N (după 3 ani de funcţionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18.200 + 400 .Rabat = 2% x 500 . Indicaţi mărimea costului de achiziţie şi a taxelor datorate în vamă.1 u. taxa vamală 10%. 4. 4.800 . iar cheltuielile estimate cu demontarea. TVA 24%.000 lei .000 lei Comisionul vamal = 200 lei TVA achitată în vamă = 24% x 22.000 x 10% + 20.524 485.000 lei Valoarea netă contabilă = 10.851 u.600 = 4.m. Rezolvare: Costul de achiziţie = 20.800 lei.000 lei Amortizarea cumulată după trei ani de funcţionare = 15. durata 5 ani. TVA 24 %.

000 lei cost standard.900.nefavorabil RC 348 = RC 345 x K = 900.851 Venituri din sconturi acordate 5121 596. Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400.contabilizarea scontului la data decontării: 116.000 lei. Rezolvare: K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20.524 767 4.500 445 Subvenţii 1.000 .000 lei SF 348 = -20.000 + 80.000 lei cost standard.424 % 601.Materii prime 4426 TVA deductibilă . după care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei.000 + 600. intrări de produse finite în cursul lunii 600.400 lei.000 2.reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri proporţional cu amortizarea: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1.000 = 6.000 x 6% = 54.000) x 100 = 6% .000 + 600.subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 16 . Precizaţi influenţa asupra situaţiilor financiare determinată de diferenţele de preţ.54. diferenţe de preţ favorabile la produsele în stoc 20.000 lei.achiziţia utilajului: 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări .amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor .vânzarea utilajului se înregistrează astfel: 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 800 3.400 600 300 .000) /(400.000 lei. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumă de 3.000 lei în bilanţ stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.000 lei Variaţia stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) . diferenţe de preţ nefavorabile aferente produselor intrate 80.000 2.000 + 6. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.200 .000 lei în negru SF 345 = 400. care afectează negativ rezultatul 896. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? Rezolvare: 401 Furnizori = - contabilizarea subvenţiei de primit: 445 Subvenţii 5121 Conturi la bănci în lei = = 475 Subvenţii pentru investiţii 1.673 Conturi la bănci în lei 895.000 + 80.000 lei cost standard.000 .500 3.000 = 100.000 = 106. ieşiri de produse finite 900.400 încasarea subvenţiei pentru investiţii: .(600 + 80) = 274 lei.

000 lei.500 lei .01. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO şi LIFO? Rezolvare: FIFO: .000 .4.000 .000 lei 899. mărfuri şi asociate lor ale societăţii X prezintă următoarele solduri: cont 345 = 100.000 lei.01.000 lei. cont 129 = 5. conturile prezintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei.000 + 6. cont 117 (SD) = 4.01.N.500 lei Total 6.SFC ct. cont 371 = 234.000 lei Total 5.000 lei. cont 169 = 1. cont 121 (SC) = 5. ieşiri pe data de 15.000 lei 16 .000 lei.000 lei.500 300 0 3.000 . 394 = 100. 348 . cont 105 = 6.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2. cont 151 = 2.N.000 600 0 897.N 400 kg şi pe 25. Care este valoarea postului bilanţier „Produse finite şi mărfuri"? Rezolvare: Produse finite = SFD ct.000 lei.000 lei.000 -8.000 + 146. cont 394 = 2. 345 . cont 161 = 8.Ieşiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.000-2.000 lei. cont 331 = 1.01.000 = 236.000 lei.39.000 + 5.Impactul asupra bilanţului este următorul: Active Echipamente tehnologice Datorii Venituri înregistrate în avans Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din activele cedate Cheltuieli cu activele cedate Rezultat 2. cont 397 = 4.000 lei.12. Rezolvare: Total capital propriu = 21.400 1.N 100 kg a 17 lei.5.000 lei.000 lei ___________________________200 kg x 15 lei = 3.SFC ct. conturile de stocuri de produse. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.000 = 90. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.45. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materia primă X: stoc iniţial 200 kg a 10 lei.000 lei.000 .12.000 lei Mărfuri = 234. cont 378 (SC) = 45.200 300 800 600 +500 1.000 lei. cont 348 (SC) = 8.000 lei. Calculaţi suma capitalului propriu.000 .000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4. intrări pe data de 10.4.200 -1.000 lei Produse finite şi mărfuri = 90. cont 4428 = 39.000 lei 898.N 150 kg.000 = 23.000 = 146.N 300 kg a 15 lei şi pe 20.

cheltuieli de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei.200 lei Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei 900.000 lei Total 5. Care vor fi efectele în situaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţă a instalaţiei? Rezolvare: . materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei.700 lei Ieşiri:150 kg: 100 kg x 17 lei = 1.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.700 lei ..Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.500 lei ___________________________100 kg x 10 lei =1.500 lei Intrări: 100 kg x 17 lei = l .înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 290 2131 Echipamente tehnologice 2.700 lei _________________________50 kg x 10 lei = 500 lei Total 2.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate .înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 110 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: 16 .700 lei. amortizarea calculată 1.000 lei. Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalaţii 2.500 lei Total 6.350 lei Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei LIFO: .700 300 .Ieşiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1.000 1.Intrări: 100 kg x 17 lei = l .500 lei ______________________________50 kg x 17 lei = 850 lei Total 2.Ieşiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4.500 lei .

din care dividende încasate 400 lei.000 lei. TVA de recuperat 5. şi vinde societăţii C produse finite de aceeaşi valoare decontabile cu un efect de comerţ (cambie).000 lei. Rezolvare: Active circulante = 100.000 lei. furnizori debitori 15. cont 766 = 300 lei. titluri de participare deţinute pe termen lung 45.1.000 + 5.000 Furnizori B Efecte de primit 903.000 + 10. Pentru decontarea cu furnizorul B. furnizori debitori pentru stocuri 10.000 lei. cont 758 = 90 lei. (Venitul din dobândă nu provine din contracte de leasing.000 lei.000 lei. TVA 24%.000 lei. ajustări pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.B = 413 124. diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20. Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100.000 lei 904.000 + 80. efecte de plată 1. credite bancare 3.000 lei.000 lei.000 lei. clienţi creditori 25. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat şi înregistrat la 30.000 lei. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: capital social 100. Cum se reflectă în contabilitatea societăţii A decontarea cu societăţile B şi C? Rezolvare: Societatea A înregistrează: 401.000 = 395.000 lei.000 lei.000 lei. cont 708 = 100 lei. precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit şi pierdere? 16 . produse finite 150. Care este suma datoriilor? Rezolvare: Datorii = 1.000 lei. clienţi 80.000 + 3.) Indicaţi mărimea cifrei de afaceri. cheltuielile aferente exerciţiului N 5.000 + 5.000 + 20. din care plătit 100 lei.000 lei.000 . acţiuni proprii 15.000 lei.000 lei 905. La sfârşitul exerciţiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societăţii X sunt următoarele: cont 701 = 8. cont 722 = 2. veniturile aferente exerciţiului N 8.000 lei. clienţi creditori 2. Precizaţi mărimea activelor circulante. scade rezultatul cu 120 lei.000 + 400 + 100 = 8.000 + 2.000 = 10. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: stocuri de materii prime 100. societatea A andosează cambia acceptată de clientul C. cont 707 = 400 lei. prime privind rambursarea obligaţiunilor 1. cont 711 = 500 lei. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 5.000 lei. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N. cresc materialele consumabile cu 180 lei.000 lei.000 .000 lei. conturi la bănci 60.N 200 lei. Cota impozitului pe profit este de 16%.000 + 150.600 lei.09.000 + 60. din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei.000 lei. Rezolvare: CA = 8.Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 300 110 290 -120 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei. 901.500 lei 902.30.

000 x 30% = 1.000 + 3.000 $ la cursul de schimb de 2.000 + 16.800 lei Valoarea justă = 3. Societatea X achiziţionează un utilaj din import ştiind că preţul de import stabilit la frontiera română este de 1. cont 151 = 19.000 lei. cont 425 = 3. TVA 24%. Calculaţi costul de achiziţie al utilajului din import. comisionul vamal l %.000 lei 909. TVA 24%. durata de funcţionare 5 ani.700 + 270 + 27 + 800 = 3. Rezolvare: Creanţe = 20.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 1058 Rezerve din reevaluare 200 908.000 lei.000 .200 = 2. taxa vamală 10%.000 = 45.000 lei. amortizarea se calculează degresiv (coeficient de amortizare degresivă 1.000 lei Plus de valoare = 200 lei înregistrarea reevaluării: . cont 121 (SC) = 8.000 lei.7 lei/$.797 lei 907.000 -1. cont 169 = 1.N rezultă următoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111= 20.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor = 2131 Echipamente tehnologice 1.000 lei.000 lei. Cheltuielile interne de transportmanipulare sunt de 800 lei. cont 129 = 7.200 . Care este mărimea capitalului propriu şi a capitalului permanent? 16 .000 + 4.600 + 200 + 300 .000 lei.000 lei.000 lei.500 lei Impozit pe profit = 2.000 lei.Rezolvare: Rezultat fiscal = 8.400 = 2.5. Valoarea justă este de 3.000 + 4. Din balanţa de verificare a conturilor încheiată la 31.000 lei. cont 418 = 4. cont 106 = 10.12. cont 491 = 2. cont 419 = 7. Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achiziţionare (sfârşitul lunii decembrie N-l) 4.000 lei.5). Rezolvare: Costul de achiziţie al utilajului = 2.200 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N = 4.500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei Impozit pe profit de plătit = 300 lei 906. Peste un an are loc reevaluarea utilajului. cont 413 = 16. Determinaţi mărimea creanţelor întreprinderii.000 .2. cont 161 = 4. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: cont 1012 = 50. cont 5187 = 4. cont 519 = 6.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei. Cum se reflectă reevaluarea utilajului? Rezolvare: Amortizarea pentru anul N = 4.

000 = 83.000 8.000 lei.000 lei. Dispuneţi de următoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.000 lei.200 + 300 + 500 + 100 = 4. salarii plătite 32.1.000 2.8 lei. salarii datorate 35. TVA 24%.020 Cu ocazia achiziţiei stocurile cresc cu 98.000 .3. cont 462 = 150 lei. reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de 10%.000 + 8.000 lei.000 lei. iar datoria faţă de furnizori creşte cu 121.284.8 90. cont 281 = 3. amortizare 1.600 lei.000 lei (valoarea netă comercială). Rezolvare: Preţ de achiziţie .000 lei 910.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 980 401 Furnizori 121. cont 301 = 4.000 lei.000 23.000 98.000 lei ca preţ de evidenţă şi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii. scont de decontare l %.000 lei.000 + 4. Dispuneţi de următoarele informaţii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 . 911.000 Active circulante = 4.7. cont 409 = 300 lei.8 100. Rezolvare: Active imobilizate = 10. cont 4111 = 500 lei.Rezolvare: Capitaluri proprii = 50. cont 419 = 600 lei. cont 461 = 100 lei. Scontul de care beneficiază cumpărătorul conduce la recunoaşterea unui venit financiar.000 .700 912.000 lei.la data achiziţiei se înregistrează: % = 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime 4426 TVA deductibilă . Precizaţi care este mărimea activelor imobilizate si a activelor circulante.000 Valoare netă financiară .000 + 19.284.000 = 7.284. cont 391 = 200 lei.000 .000 = 61. dobânzi 400 lei. Indicaţi efectele în situaţiile financiare dacă se utilizează preţul standard de 90.000 + 10. Care este mărimea rezultatului contabil? Rezolvare: Societatea înregistrează următoarele venituri: 16 . Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preţ de vânzare 100. rabat 2%. ea vinde 30% din ele la preţul de 38.Rabat 2% x 100.000 lei Capital permanent = 61.000 980 97.000 Valoare netă comercială Scont de decontare: 1% x 98.900 lei.

respectiv de 250 u. cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10.. impozit pe profit plătit 1.000 = 10. Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societăţi se prezintă după cum urmează: Acţiuni A: Achiziţie pe 16 decembrie: 4. Rezolvare: FNT din activităţile de exploatare = 10. C = 3.000 lei. costul lor de producţie fiind de 300.500 .m.000 lei şi a vândut produse la preţul de vânzare de 380.500 acţiuni x 3. plătindu-se băncii comerciale un comision de 10.300 + 200 . Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1.600 40.m.000 Venituri din vânzarea produselor finite = 38.m. Preţul de cumpărare 400 lei. TVA 24%.1 u.m.010 Total 56. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării 10.010 Şi următoarele cheltuieli: Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu amortizarea Total Societatea înregistrează un profit de 16. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv TVA). scont de decontare 1%.m.2-l.m.m.904 lei 914.2 u.000 lei. variaţia stocurilor a crescut cu 100.000 acţiuni x 1.000 acţiuni x 3 u.000 lei.m.000 21.000 obligaţiuni x 10 u.000 35. iar rezultatul brut a crescut cu 470. creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei. în exerciţiul N. venituri din provizioane 500 lei. scăderea conturilor de creanţe clienţi 1. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerţ.l) = 400 u.m.500 lei 151.000 lei.000 .m.000 lei. B = 9.000 lei. scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei.3 u.1.500 lei.000 lei.Variaţia stocurilor = 30.m.000 lei.000 .500 + 300 + 1. Se suplimentează ajustarea pentru acţiuni cu 250 u.000 lei.010 lei.30% x 30.10% x 38.000 16 . care este preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate? Rezolvare: Costul de achiziţie = 400 .900 35. 913.. 915..2% x 400 = 392 lei Preţul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +24% x 509. cheltuieli cu amortizarea 2.2 u.300 lei. Achiziţie pe 23 decembrie: 1. societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400.300 -1. creşterea stocurilor de materii prime 1. O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza facturii.1 u.900 . Precizaţi înregistrările contabile în situaţiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u. Rezolvare: Pentru acţiunile A ajustarea de valoare necesară = 4. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2.000 400 1.000 + 2. Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumă? Rezolvare: Cifra de afaceri a crescut cu 380. Obligaţiuni B: Achiziţie pe 5 decembrie: 1. Pentru acţiunile C nu este necesară o ajustare de valoare. în condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%. 3. rabat 2%.6 = 631.000 lei.000 x(l. venituri din plasamente 300 lei.

în ianuarie. la preţul de 5.m.iar vânzătorul înregistrează: 411 Clienţi = % 418 Clienţi -facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4427 TVA colectată 360 1.860 100 24 = 401 Furnizori 1.250 u. Se vând produse finite. valoarea este de 4. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 450 152. în decembrie.984 1. fără factură.m. TVA 24%. la întocmirea facturii. Se cumpără.000 x (10 . TVA 24%? Rezolvare: . valoarea este de 1.m.984 1. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 250 Pentru obligaţiuni ajustarea necesară = 1. = 450 u.m. Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă. la sosirea facturii. materii prime fără factură în valoare de 1. TVA 24%. Se suplimentează ajustarea pentru obligaţiuni cu 700 u.stornarea înregistrării efectuate la achiziţie: 16 . în ianuarie.500 lei. în luna decembrie.000 lei.9.800 lei.3) = 700 u. . cost de producţie 4.860 100 24 = 4428 TVA neexigibilă 360 4428 TVA neexigibilă = 153.la primirea facturii cumpărătorul înregistrează: % 408 Furnizori -facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 4426 TVA deductibilă .600 lei.500 lei. TVA 24%? Rezolvare: La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: .

800 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 1. Din casare rezultă materiale în valoare de 7.000 .000 lei.307664 lei 155.200 = 401 Furnizori 5.152 .117.9056 = 1. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 20. Calculaţi valoarea acestui preţ. Societatea practică un adaos comercial de 20% şi vinde toate mărfurile din depozit la preţ de vânzare cu amănuntul.000 14.200 5000 1.şi înregistrarea facturii: % 5.stornarea înregistrării efectuate la vânzare: 418 Clienţi facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă 6.000 lei.% 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă .3% x 1. rabat 3%. Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 1. Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folosită este cea lineară.588 + 19% x 1.800 1.000 .6 = 931. Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului? Rezolvare: .000 411 Clienţi = 16 .200 5.952 4.000 lei. risturn 2%.şi înregistrarea facturii: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă Iar vânzătorul înregistrează: = 408 Furnizori facturi nesosite 6. remiză 2%. cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.2% x 970 -2% x 950.000 1.152 TVA colectată 154.200 .588 + 20% x 931.952 701 4.330.000 lei este casat în exerciţiul N+6.588 lei Preţ de vânzare cu amănuntul = 931. Se cumpără mărfuri în sumă de l . scont 4%.000 6.

000 lei.000 .000 lei Se constată o depreciere de 1. în momentul plăţii cursul fiind de 2.000 Fluxul din activităţile din exploatare scade cu 24. se reestimează durata de viaţă rămasă la 3 ani.000 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6. în anul N+l. Care sunt consecinţele asupra contului de profit şi pierdere în anul N şi în anul N+l? Rezolvare: Amortizarea în anul N-2 = 16. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10.000 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 6. stabilindu-i-se o amortizare în sistem linear pe o perioadă de 8 ani.achiziţia mărfurilor de la furnizorul extern: 371 = Mărfuri .6 lei/dolar.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 2.6.plata datoriei faţă de furnizorul extern: 401 Furnizori = % 26.000 dolari la un curs de schimb în momentul tranzacţiei de 2.000 lei 16 .000 Conturi la bănci în valută 765 2. 157.000 lei La sfârşitul anului N valoarea netă contabilă = 16.000 lei. scade rezultatul cu 1. 156.înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 7.000 2. valoarea recuperabilă este de 9.000 lei. La sfârşitul anului N.000 lei (plata către furnizorul extern). Un echipament tehnic este cumpărat la începutul anului N-2 pentru 16. cresc materialele consumabile cu 5.000 lei Valoarea recuperabilă = 9.000 5124 24.000/8 = 2.000 = 10..000 lei.000 7.4 lei/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? Rezolvare: .000 lei.000 .000 Venituri din diferenţe de curs valutar 401 Furnizori 26.000 -1.

Cost de achiziţie = 30. Receptionarea şi punerea în funcţiune au loc la începutul anului 2008.2 = 25. 159.500 lei 160.000 lei. Se construieşte o clădire în regie proprie. Un echipament tehnic achiziţionat în anul 2006 la valoarea de 10. Determinaţi valoarea costului de achiziţie. 40% sunt aferente anului N. care vor fi efectele în situaţiile financiare? Rezolvare: Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16.m.000/1.200 = 7.000 lei si recepţia clădirii la costul de 30. 162.222 lei 17 .000 u. remiză 500 lei.m.000 lei.33% = 3.000 lei.000 lei şi contabilizează imobilizări în curs de execuţie la costul de 12. Din totalul de cheltuieli în sumă de 30. cheltuieli salariale aferente gestionarului 4. Nici rezultatul anului N+l nu este afectat.m.67% Cota de amortizare degresivă = 16. Se cumpără materii prime în valoare de 15.000 200.în anul N+l societatea înregistrează o amortizare de 9.000 lei 158. Care vor fi modificările în situaţiile financiare ale celor doi ani? Rezolvare: în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12. Cost de achiziţie + 20% x Cost de achiziţie = 30.000 x 33.000 u.000 lei. transport inclus în factură 1.000 lei. Rezolvare: Costul de achiziţie = 15.333 lei Amortizarea în anul 2007 = 6. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producţia de imobilizări compensează cheltuielile după natură).000 161.667 x 33.500 = 15.200 u.m.33% = 2. Rezolvare: TVA = 24%/124% x 37. Determinaţi valoarea costului de achiziţie pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la preţ cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% şi valoarea încasată din vânzare este de 37. lucrarea începând în martie anul N si finalizându-se în octombrie N+l. (suma include TVA).200 u.000/3 = 3. inclusiv TVA. înregistrând un venit din producţia de imobilizări de 18.000 48.000 + 1. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la preţul de 248. Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute. Cum vor fi afectate situaţiile financiare ale anului 2007? Rezolvare: în anul 2007 societatea înregistrează achiziţia astfel: % = 231 Imobilizări în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori 248.000 lei.67% x 2 = 33.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani (coeficient de amortizare degresivă = 2) este evaluat la sfârşitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6.000 lei.000 lei.000 .33% Amortizarea în anul 2006 = 10.000 lei. în anul N+l societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18.

163.000 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 17 .250 lei Amortizarea cumulată după reevaluare = 7. O societate de producţie prezintă următoarea situaţie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.000 u.037 lei Valoarea netă contabilă = 10. Rezolvare: Valoarea ieşirilor de produse finite la cost de producţie = 28.m.m.ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată: 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8.2 = 24.suplimentarea valorii brute: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini. rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3. determinaţi producţia lunii curente.33% = 1.7.Ieşiri = Stoc final Intrări = Stoc final .m.000 lei.963 lei Coeficient de reevaluare = 6.m. utilaje şi instalaţii de lucru) . stoc final 2.3.000 u.800/1.213 Amortizarea instalaţiilor..000/2. cont 371 = 30. cont 391 = 8.037 = 2.250 lei Rezerva din reevaluare = 3.m.000 u.Stoc iniţial + Ieşiri Producţia lunii curente = 2.000 + 24.m.000 = 23. iar cele de inventar: cont 301 = 21.m. şi cont 371 = 30.025 Valoarea brută după reevaluare = 10.suplimentarea amortizării cumulate: 105 Rezerve din reevaluare 2813 7.963 = 2.037 lei. şi cont 371 = 35. valoarea vânzărilor 28.000 u.şi se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 397 5.Amortizarea în anul 2008 = 4.482 lei Amortizarea cumulată = 7. mijloacelor de transport.000 u.025 = 14.000 u.000 u. La 31 decembrie N+l valorile contabile sunt: cont 301 =21. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+l? Rezolvare: .000 .025 = 20.000 .m. Ştiind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%. exclusiv TVA.. Stoc iniţial + Intrări .000 u.m..000 u.037 x 2.000 u..445 x 33.m.037 lei .m.000 x 2. 164.000 . animalelor şi plantaţiilor = 105 Rezerve din reevaluare 10.250 în bilanţ echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6.800 u. La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20.m.000 u.

500 u..000 u.500 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate .m. Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit si pierdere? Rezolvare: .000 u. iar în 2010 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%.m. Se vând mărfuri având un cost de achiziţie de 9.vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări: 4111 = 707 Clienţi Venituri din vânzarea mărfurilor . Valoarea creanţei clienţi în bilanţ. inclusiv TVA.şi descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 9.000 u.000 508 2. la preţul de 11. adică cu 5. In anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 62. este de 47.. ajustare pentru depreciere existentă l . şi ajustarea existentă. la sfârşitul anului 2010.m. TVA va putea fi recuperată în cazul falimentului clientului.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 1.000 u.000 = 20.000 11.000 .500 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 7642 1.000 .000 u..anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate = 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 500 17 .m.m. în anul 2010 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.m. (exclusiv TVA).000 u.m.000 = 15. 166.vânzarea investiţiilor pe termen scurt generează următoarele înregis trări: 5121 Conturi la bănci în lei = % 4. costul lor de achiziţie fiind de 2. riscul de neîncasare a creanţei este de 40%.m.pentru deprecierea activelor circulante 165.000 u.m.000 u..m.000 u. şi titluri (investiţii pe termen scurt) la valoarea de 4.000 u. în bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoarea de 42. La sfârşitul anului.m. de 500 u. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani? Rezolvare: în anul 2009 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienţi de 40% x 50.m.

3.m.125 u.000 u./actiune.. cifra de afaceri creşte cu 11. în al doilea an dobânda = 8% x 4..m.m.000 u.250 u./acţiune..000 u. rezultat reportat: 56. Capitalul rambursat = 345 u. cheltuielile din exploatare cresc cu 8.m. furnizorii debitori 64.655 = 372 u..m.000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u.m.125 u.4 u.m. ajustări pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15. 167. veniturile financiare cresc cu 1.m.136.750 u.m.000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0. cheltuielile financiare scad cu 500 u. Valoarea bilanţieră totală este de 1. şi terenurile 255.m.. rezultatul din exploatare creşte cu 3.000 u.. şi mărfurile 65. rezultatul financiar creşte cu 2.000 u.. capitalul social 800.850 u.m. construcţiile (la valoare netă) 600./actiune. interesele de participare 90. rezerve: 280.m. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65.055/2009: se vând 1. 17 . se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0. amortizarea construcţiilor: 354.m.5 u.7 u.m. conform OMFP nr.m.m.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.500 u..000 u.5 u. Capital rămas de rambursat = 5.m.000 u.m.5 u.m..000 u.000 u.m. Care este dobânda calculată pentru al doilea an? Rezolvare: în primul an dobânda = 8% x 5.000 u.m.m./acţiune.m.m.000 u.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 2. investiţii financiare pe termen scurt: 68. capital social: 800.000 = 400 u. 3. determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate. interese de participare deţinute pe termen lung: 90. Rezolvare: Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la valoare netă) 637.m.m.000 u.m..000 u..000 .000 u.582./acţiune.în urma acestor operaţii.m.m.655 u.m.345 = 4.. materialele consumabile 268. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.m.. şi rezultatul reportat 56.000 u.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.m..4 u.m.. Sunt active circulante: investiţiile financiare pe termen scurt 68.. materiale consumabile: 268.000 u.. terenuri: 255.m.m.. se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0. Rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante în sumă de 745 u.055/2009: împrumuturi acordate pe termen lung: 653.5 u.000 u. se încasează contravaloarea titlurilor vândute.m.000 u.m.m.m.m.475 u. Anuitatea = 745 u. mărfuri: 65.m.m. se achiziţionează 1.. Valoarea bilanţieră totală este de 1. 169. pe o perioadă de 10 ani si rata anuală a dobânzii de 8%.000 u. Pe baza următoarelor informaţii.500 u.. Valoarea bilanţieră totală este de 465.. subvenţii pentru investiţii: 65.m.m. preţ de emisiune 2. 168. Sunt capitaluri proprii: rezervele 280. costul de achiziţie al acţiunilor este de l u. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii.m. furnizori debitori: 64.350 u..000 u.350 u...m. construcţii: 954.500 u.m./actiune./actiune. înregistraţi următoarele tranzacţii conform OMFP nr.m.000 u..250 u.500 u.

000 .055/2009? Rezolvare: .5 u.înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 Clienţi = % 86.: % 350 5081 250 Alte titluri de plasament 7642 100 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5121 Conturi la bănci - se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0.800 1174 70.000 17 .: 461 Debitori diverşi = 7611 Venituri din titluri de participare 263 Interese de participare 4.000 . ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2009 factura primită de la un furnizor de prestări servicii.m.m.000 de acţiuni reprezentând interese de participare.se achiziţionează 1. la preţul de 4 u.: = 5081 Alte titluri de plasament 200 160 40 Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate % 5121 Conturi la bănci 6642 170.4 u.: 5081 Alte titluri de plasament = 462 Creditori diverşi 500 se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0.Rezolvare: .000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0. Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.000 u.m. în luna mai 2010 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2009 venituri dintr-un contract de prestări servicii în sumă de 70.m.m.corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii: % 1174 = 401 Furnizori 124. Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 3.800 .m.m.7 u.000 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4427 TVA colectată 16.000 u.000 100.000 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 1.vânzarea a 1.încasarea intereselor de participare vândute: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 4. Acestea au fost achiziţionate la preţul de l u.

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4426 TVA deductibilă 24.000 171. .000 lei reprezentând 2. (200 x 2.m. astfel: Clienţi = O u.m. întocmiţi bilanţul contabil după aceste înregistrări şi calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă. informaţiile din bilanţ se prezintă.m.actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere (100 USD x (2./USD.5 .5 u.500 acţiuni cu o valoare nominală de 2 lei/acţiune./USD.m.m.m. Cont la bancă în devize = 500 u. la sfârşitul exerciţiului N+l.): 5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 200 4111 Clienţi 300 200 100 Această diferenţă de curs valutar (200 u.m.m. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5.055/2009. Rezolvare: 17 .m. Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr. Rezolvare: înregistrările în contabilitate sunt următoarele: . Se diminuează valoarea capitalului social pentru acţiunile răscumpărate./USD) Datorii = 300 u. Capital social =100 u. Rezultatul exerciţiului =100 u.m.5) Datorii =100 u. (100 USD x l u. în urma acestor operaţii. în timpul exerciţiului N+l se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u.5 . Efectuaţi înregistrările corespunzătoare în contabilitate.m.m. Capital social = 300 u.1) + 100 USD x (2./USD) Cont la bancă în devize = 100 u.m.2) = 200 u. (100 USD x 3 u. 3.încasarea creanţei: % = 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Această diferenţă de curs valutar este realizată. Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel: Rezultatul exerciţiului (-) Diferenţa de curs nerealizată aferentă lichidităţilor (câştig) (=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment (-) Variaţia creanţelor clienţi (=) Fluxul de trezorerie din exploatare +100 -200 -100 -(0-300) = +300 +200 172.m.m. La sfârşitul exerciţiului N+l cursul de schimb este de 2. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Clienţi = 300 u.) se referă la lichidităţi şi trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 acţiuni la un preţ de răscumpărare de 2 lei/acţiune.

m. în cursul exerciţiului au loc operaţiile: achiziţia unui utilaj. Cont la bancă = 5.m.000 u.anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală: 1012 Capital subscris vărsat = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1..095 u.000 173.000 u.m. TVA de recuperat =120 u.m. se prezintă astfel: Utilaje (valoare netă) = 2.Sold final404 Soldurile sunt oferite de bilanţul contabil.400 + 200) .400 u. de 300 u.răscumpărarea propriilor acţiuni: 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în lei 1.m.Rulaj creditor2131 = Sold final2131 Rulaj debitor2131 = Sold fmal2131 .m. Intreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Mărfuri = 5. Rezolvare: Sold iniţial 404 .m.(1. Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la începutul exerciţiului N: Utilaje (valoare netă) = 1.550 u.190 + 1.550 % = 2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 6583 Cheltuieli din cedarea activelor 174.m. TVA 24%.m.Rulaj debitor 404 = Sold final 404 Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor 404 = Sold iniţial404 + Rulaj creditor404 .m. Cont la bancă = 3.3.m.000 240 2.m. Rezultat = 400 u. 17 . Rulaj creditor404= 1.Rulaj creditor 404 .500 + 500) + 400 = 1.m. plata furnizorilor de imobilizări... amortizarea cumulată. Informaţiile din bilanţ.240 u.000 u.190 u.500 u.240 = 2.m.240 1.000 x 1. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare şi determinaţi suma plătită furnizorilor de imobilizări.achiziţia unui utilaj: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări = .500 u. Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u. Furnizori de imobilizări = 3. Capital social = 2. Valoarea achiziţiei utilajului poate fi reconstituită astfel: Sold iniţial2131 + Rulaj debitor2131 .500 .m.Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 = (2.m.000 . Furnizori de imobilizări = 4.24 = 1.000 u.m. vânzarea unui utilaj la preţul de vânzare de 500 u. după aceste operaţii.m.vânzarea unui utilaj: 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 TVA colectată 2131 Echipamente tehnologice 620 500 120 400 300 100 5121 Conturi la bănci în lei 1. .000 u. Capital social = 2. Rulaj debitor404 = 4.

După această nouă emisiune de obligaţiuni.m.000 + 6.000 u. ar trebui să procedăm astfel: Sold iniţial creditor161 + Rulaj creditor161.Sold iniţial creditor161 + Rulaj debitor161 Să ne amintim că în bilanţul contabil întocmit conform OMFP nr.000 u.000 u.000 175.000 u.000 u.000 + 2.000 u.12.m.m. Capital social = 15. Cont la bancă = 28.): Venituri din vânzarea produselor finite Venituri înregistrate în avans Venituri din servicii prestate Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli cu personalul Variaţia stocurilor (de stocaj) Venituri din producţia de imobilizări corporale Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului Venituri din chirii Venituri din dividende Venituri din creanţe reactivate Cheltuieli privind dobânzile 17 .m. încasarea = 12.000 + O = 12. pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea din bilanţ prima de rambursare.m.000 u.000 8.000 = 12.m.000 = 8.m. în cursul exerciţiului N se emit 100 obligaţiuni.m. Prin urmare.000 u. Sold final creditor161 = 18.m. informaţiile din bilanţ se prezintă astfel: Mărfuri = 5.000 u.000 .000 . Capital social = 15. Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2.055/2009.000 u.m. 3.m.Cont la bancă = 20. iar la sfârşitul anului este de 6.000 900 150 330 120 200 50 175 110 20 145 80 30 70 12.m.4.Rulaj debitor169 Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 . S-au efectuat următoarele înregistrări: . împrumutul obligatar evaluat la preţ de rambursare este corectat prin scădere cu prima de rambursare.m.000 = 24.subscrierea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 4.000 u.000 u. Sold iniţial creditor161 = 10.000 u.000 .încasarea contravalorii obligaţiunilor: 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 8..m. Rezultă că: Rulaj creditor161 = 24. Rezolvare: Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vânzarea obligaţiunilor.Rulaj debitor161 = Sold final creditor161 încasarea = Rulaj creditor161 . Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare. Efectuaţi înregistrările contabile legate de emisiunea obligaţiunilor şi determinaţi preţul de emisiune. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 10. Se cunosc următoarele informaţii (u. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 18.

610 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 130 + Cheltuieli cu personalul 200 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului + Cheltuieli cu energia şi apa 85 . amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale vândute 200. venituri din subvenţii pentru investiţii 140. 700 (din care 440 subvenţii pentru investiţii).600. stocuri la 31.12. veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare.375 Venituri din exploatare = Cifra de afaceri l .01 .12.): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.N. creanţe din exploatare la 01. venituri în avans la 01.12. conform OMFP nr.N.12. 400. costul de achiziţie al imobilizărilor corporale vândute 400.685 + Scăderea stocurilor 150 + Scăderea creanţelor din exploatare 100 Scăderea datoriilor din exploatare 120 + Creşterea veniturilor în avans 40 Impozit pe profit plătit 220 = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1. 680. stocuri la 01.N.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 + Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante . datorii din exploatare la 31.01.OLN. 700.Venituri din creanţe reactivate 30 = 270 25 20 176. 800.N. venituri în avans la 31. impozit pe profit plătit 220. Rezolvare: Se utilizează metoda indirectă: Rezultat înainte de impozitare 1.635 175 17 . 550.600 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320 Venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor Venituri din subvenţii pentru investiţii 140 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120 + Cheltuieli cu activele cedate 200 Rezultat înainte de variaţia NFR l . Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activităţii de exploatare.055/2009.01.m. Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea produselor finite 900 + Venituri din servicii prestate 330 + Venituri din chirii 145 = 1. Se cunosc următoarele informaţii (în u. venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120. 3. creanţe din exploatare la 31.N.N.375 Variaţia stocurilor (destocaj) 50 + Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 + Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 = 1. rezultat înainte de impozitare 1. datorii din exploatare laOl. 800 (din care 580 subvenţii pentru investiţii). cheltuiala cu impozitul pe profit 300. venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175.N.Cheltuieli cu energia şi apa Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu materiile prime 85 25 130 Calculaţi cifra de afaceri netă. 300.

500 lei 12.000 lei. anul 3 = 350 lei. iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul l = 200 lei. producţie imobilizată 5.294 lei (300/850) x 1. locaţiile de gestiune şi chiriile 24. Rezolvare: înregistrarea contractului de leasing la locatar: a) Primirea facturii: % = 401 Furnizori 612 Cheltuieli cu redevenţele.765 lei Anul 1: 4111 Clienţi = 704 235.200 lei. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei. Rezolvare: Anul 1 2 3 Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execuţie (200/850) x 1. 3.000 lei fiecare.941 lei (350/850) x 1.000 lei = Total venituri din exploatare 1.000 lei. Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie şi precizaţi înregistrarea contabilă aferentă anului l (se aplică IAS 18 „Venituri"). calculaţi cifra de afaceri netă şi total venituri din exploatare.800 lei 20. costul mărfurilor vândute l .055/2009.800 lei.000 lei + Vânzări de mărfuri + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei = Cifra de afaceri netă . vânzări de mărfuri 1. Rezolvare: ● Vânzări de produse finite 6.294 lei Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 179. Conform OMFP nr. anul 2 = 300 lei. venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 800 lei.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) -800 lei + Producţia imobilizată 5. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 6.000 lei 17 .000 lei.800 lei 8.000 lei = 411.000 lei = 352.000 lei = 235. durata de viaţă 20 ani. iar durata de realizare este de 3 ani.177. MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l . valoarea clădirii 900. plăţile se efectuează trimestrial şi sunt în sumă de 20.700 lei 178.000 lei = Producţia vândută 6. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing operaţional o clădire necesară desfăşurării producţiei în următoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani.000 lei. Precizaţi înregistrările contabile efectuate de locatar şi de locator conform IAS 17 „Contracte de leasing".

800 lei b) înregistrarea amortizării clădirii: 900. 3.m.m.m.000 u. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.m.N = 50.000 = 15.000 .4426 TVA deductibilă înregistrarea contractului de leasing la locator: a) Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială: 4111 Cheltuieli cu redevenţele.000 .12.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din 15. / 5 ani = 10.000 u.055/2009.12.12. imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60. La 31.15. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4.5.000 u.000 lei/an Amortizarea lunară = 45. Amortizarea anuală = 50. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. pe o durată de 5 ani.m.m.12.N = 15.m.N+1.N+1 = 15.m.000 provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 18 . ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 180.10.000 u.N+l: a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la31.000 = 50. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.000 u.750 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizările.m.000 u. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.m.000 = 30. La 31 decembrie N.m.750 lei 681 = 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3.000 u. Valoarea justă la 31.000 u.000 u. / 3 ani = 5. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.000 lei / 12 luni = 3.N şi la 31.m.12. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. La 31 decembrie N+l.000 u. Valoarea contabilă netă la 31.000 lei: 20 ani = 45.000 pentru deprecierea imobilizărilor necorporale Amortizarea anuală începând cu N+l = 15. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.12. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u. conform OMFP nr.000 lei 4.m. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50. Valoarea contabilă netă la 31. Valoarea justă = 60.000 u.800 lei 20.12.000 . La31.000 .000 = 10. locaţiile de gestiune şi chiriile = % 706 Venituri din redevenţe.2 x 10.800 lei 24.12.000 u.000 u.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor Provizion 15.m.

10. La 31.m.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 15.000 u. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.N+1.m.N = 15.4 = 120.000 18 .055/2009.OOO = 30.000 u. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.m.000 15.25.m.N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31.12. Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Imobilizări necorporale = % 70.m.000 c) Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale: Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35. Valoarea justă la 31. / 3 ani = 5.000) = 2. 60.m. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.000 u. Amortizarea anuală = 50. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.m.N şi la 31.000u.000 x 2.12.000 u. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.b) Se anulează amortizarea cumulată în exerciţiile N-1.N: Provizion = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale La aceeaşi dată se realizează următoarele operaţii: .4 = 60.000 u. / 5 ani = 10. Valoarea contabilă netă la 31.N+1 = 15.12.000 Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.000 u.000 .000 u.000 u.000 181.000 u.m. 3.m.000 = 10. imobilizările sunt din nou reevaluate. N şi N+l şi se diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor: Amortizarea imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al imobilizărilor: 50.m.000 / (50.000 u.12. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.5. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.m.000 .12.000 = 50.15. La 31 decembrie N+l.m. La 31.000 u.m.000-2xlO.000 u. Valoarea contabilă netă la31.12.m.reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale şi a amortizării cumulate.000 . Valoarea justă a acestora este estimată la 15.m.000 = 15.000 u.000 u. Valoarea justă = 60. La 31 decembrie N.m.12. conform OMFP nr.4 . Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.000 .000 u.000 x 2.m. Amortizările cumulate reevaluate: 25. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.000 u.N = 50.12. pe o durată de 5 ani. Valoarea justă este estimată la 60.calculul raportului între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale: 60.

locaţii de gestiune si chirii 18 . Chiria anuală este de 10.000 în exerciţiul N+1: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 în exerciţiul N+2: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 10. locaţiile de gestiune şi chiriile în contabilitatea societăţii BETA: în exerciţiul N: . în exerciţiul N.000 182.000 lei.000 Venituri din redevenţe. locaţii de gestiune si chirii încasarea chiriei în avans: 5121 Conturi la bănci în lei = 472 Venituri în avans 20.000 recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 = 471 Cheltuieli în avans 10. Care este incidenţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societăţilor ALFA şi BETA? Rezolvare: în contabilitatea societăţii ALFA: în exerciţiul N: plata chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei 10. locaţii de gestiune si chirii 10.000 Cheltuieli cu redevenţele.încasarea chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei = 706 10. locaţiile de gestiune şi chiriile plata chiriei în avans: = 5121 Conturi la bănci în lei 471 Cheltuieli în avans în exerciţiul N+1: - 20.000 Venituri din redevenţe.000 612 = 471 Cheltuieli în avans Cheltuieli cu redevenţele. locaţiile de gestiune şi chiriile în exerciţiul N+2: recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 10. întreprinderea ALFA plăteşte întreprinderii BETA chiria aferentă exerciţiului curent şi următorilor 2 ani pentru un depozit închiriat.000 Venituri din redevenţe.Amortizarea imobilizărilor necorporale 35.000 612 = Cheltuieli cu redevenţele.000 Rezerve din reevaluare 35.

) în care se face conversia 3.5 lei).N.000 $.000 20.2 lei/$.000 $ (cursul zilei: 3.000 11.000 $.2 Suma în unitatea de măsură (u.2 3.08 .4.12.m. şi c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.000 2. 3. un teren achiziţionat la un cost de 10. Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanţ conform OMFP nr. în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a beneficia de scont)? Rezolvare: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30. Se consideră o vânzare în valoare de 30.600 $ 184.000 $ . o creanţă de 8. Care este soluţia contabilă.000 185.055/2009.8 lei.000 $. în bilanţul de la 31. activele societăţii ALFA cuprind: un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30. atunci când un dolar valora 2.600 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere: Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei: Utilaje Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare: Terenuri Stocuri de mărfuri *) 1.520 4.183.N-2.8 84. 18 . cu un scont de decontare de 2%.000 $ x 10% = 3.N este de 3. în casierie. cu un scont de decontare de 2%. dată la care dolarul valora 3 lei. b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei.11. 3. atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3.N-1 la nivelul sumei de 20. suma de 1.000 lei. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în dolari Cursul de schimb 3.12.18 lei.000 $ privind drepturile asupra unui client străin. achitabilă după 60 de zile sau imediat.055/2009? Rezolvare: La fiecare dată a bilanţului: a) elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere. un stoc de mărfuri cumpărat la 30.12. achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 8. conform OMFP nr.2 60. Se consideră o vânzare în valoare de 30. La închiderea exerciţiului N.000 30. Cursul dolarului la 31. acest utilaj a fost achiziţionat la 01.000 $. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 01.1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.200 25.N.04.000 3.000 lei.600 *) 3 3.N la un cost de 4. şi reevaluat la 31.

Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr. 3.000 150.055/2009. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: Planul contabil din cadrul OMFP nr.400 600 186.000 18 .000 3. sugerând că se păstrează tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o cheltuială. după 60 de zile: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.000 147.055/2009? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .000 3. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.055/2009 menţine contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate".000 Şi.000 4111 Clienţi dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor Şi. întreprinderea care acordă scontul înregistrează: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 29.dacă încasarea se face pe loc: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = .400 30.000 = % 401 Furnizori 767 Venituri din sconturi obţinute 150.000 29.Care este soluţia contabilă.000 150. conform OMFP nr.000 147.000 147. 3. 3. în aceste condiţii. pentru exemplul prezentat mai sus. după 60 de zile: 5121 Conturi la bănci în lei In contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .000 = 411 Clienţi 150.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri Şl 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.

Se vând produse finite clientului CI. 4.01 Produse finite PI 345. situaţia stocurilor era următoarea: PI: 270 bucăţi. (nefavorabilă). 3./buc. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.m.700 500 1./buc. Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite. 2.. evaluate la costul standard de 10 u. P2: 1.000 3.388 8.02 Produse finite P2 16. La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12 u.170 C (4b) 1. La începutul lunii martie.000 C (2) (3) D Si (4a) (4a) Sf 3485 15. Rezolvare: D Si (1) Sf 345.5 u.000 2.000 8./buc.000 bucăţi. Se înregistrează diferenţele constatate.000 345. curs de schimb l $ = 3.m.000 40. Exportul de produse finite: 4111/C2 Clienţi 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 12. preţ de vânzare 15 u..000 18 . Vânzarea de produse finite: 4111/C1 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3.02 Produse finite P2 24.600 4.m.m.02 40../buc.m. preţ de vânzare 46 u. evaluate la costul standard de 40 u.187.000 345.200 C (2) D Si (1) Sf 345. P2: 200 bucăţi. Factura cuprinde: PI: 50 bucăţi. Se obţin produse finite: PI: 100 bucăţi. TVA 19%..000 8.m. Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.000 42. Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2.01 Produse finite PI 1.000 % 345../buc. P2: 600 bucăţi.950 2. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus.000 24. PI şi P2.338 9. iar cel al produselor P2 este de 35 u. Obţinerea de produse finite: % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 25.m.500 500 8.01 2. dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard.000 16./buc.02 Produse finite P2 = 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 345.600 u.m. la preţul de 30 $/buc.630 200 -3.

000 600 864 4426 TVA deductibilă 2.35) = +3.5 u. Vânzarea de mărfuri: 5311 Casa = = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 27. la începutul lunii martie.980 lei în cursul lunii martie au loc operaţiile: 1. 5 buc.4. Societatea comercială ALFA SA prezintă.226 5.334 18 .m. TVA 24%.m. Adaosul comercial practicat este de 20%. Achiziţie de mărfuri. x (40 .12) = -200 u.630. Ml la costul de 600 lei/buc. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 401 Furnizori 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 720 4.000 b) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc: Diferenţa aferentă ieşirilor = Re 345 x k = 24. (favorabilă): 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 3.m. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 4. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul.630.000 lei Si 4428 = 7. (nefavorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 200 Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc. următoarea situaţie a stocului de marfă Ml: Si371 = 70 buc.980 lei Si378 = 7.5 188.500 x 0.560 22. 2. inclusiv TVA.189 = 4. Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27.000 u.464 3. Rezolvare: 1. La sfârşitul perioadei de gestiune: a) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferentă produselor PI = 100 buc.560 lei. x (10 . = 49.. x 714 lei/buc.

523 3.703 5.% = 607 Cheltuieli cu mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA colectată 371 Mărfuri 27.334 18 .560 18.

500 lei (evaluat la cost de achiziţie).980 864 C (2) D (2) Sf C Si (1) Sf D 378 3.000 600 C Si (1) 189. 3.000 1. Achiziţia de mărfuri: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 248 200 48 = 401 Furnizori 1. orice intrare sau ieşire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care a avut loc. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2.240 1.703lei D Si (1) 371 49. Consumul de materii prime: 18 . stoc faptic mărfuri 6. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1.500 200 7.464 27. Rezolvare: Potrivit acestei metode.226 x 0.700 Sold faptic Sold scriptic 1.149 707 22.500 lei.226 C (2) 7. TVA 24%.297.510 7.500 C (3) D Sold iniţial (2) 371 Mărfuri 7. 2. în conturi de stoc după natură.980 4.100 600 6. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent.702. D Sold iniţial (1) (5a) 301 Materii prime 2.Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc707 x k= 22.500 Sold scriptic (5b) Sold faptic 600 C (4) 1. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.560 26.000 240 3.500 lei.700 lei.851 lei ≈ 3. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic.702. TVA 24%.000 lei (evaluat la cost de achiziţie).000 lei. 4.851 3.500 200 1. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.334 3. sold iniţial mărfuri 7. TVA 24%. Acesta se compară cu soldul final faptic şi se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri şi minusuri la inventar.88 4 D (2) Sf 4428 5. Achiziţia de materii prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 2. consum de materii prime la costul de l.1666 = 3.000 1. costul de achiziţie fiind de 600 lei. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .

consum de materii prime la costul de l .500 lei (evaluat la cost de achiziţie). stoc faptic mărfuri 6.500 lei Plus la inventar 200 lei 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: Sold final faptic = Sold final scriptic = Minus la inventar = 6. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile iniţiale şi sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2. TVA 24%. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru materiile prime: Sold final faptic = l . Rezolvare: Potrivit acestei metode.700 lei Sold final scriptic =______________________1. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .500 lei. TVA 24%. Ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.000 lei (evaluat la cost de achiziţie).500 C (6b) 1.500 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată = 371 Mărfuri 992 800 192 600 607 Cheltuieli cu mărfurile 5. TVA 24%. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.700 1.500 Sold final faptic 7. intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură.700 Sold final faptic 2.500 6. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei. costul de achiziţie fiind de 600 lei. 3.000 C (5a) D Sold iniţial (6b) 371 Mărfuri 7. 4.100 lei 600 lei = 371 Mărfuri 600 601 Cheltuieli cu materiile prime 200 607 Cheltuieli cu mărfurile 190. D Sold iniţial (6a) 301 Materii prime 2.000 lei.700 lei.500 lei 7.000 1. ci doar la locurile de gestiune.500 lei. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = 301 Materii prime1. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei. 2. sold iniţial mărfuri 7.601 Cheltuieli cu materiile prime 4. Achiziţia de materii prime: 18 .500 6. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1.

550 1.000 4.000 lei.500 lei (evaluat la cost de producţie). obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite.550 lei. TVA 24%. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: .500 5. Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime: 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. 2. Anularea soldurilor iniţiale: a) Pentru materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime b) Pentru mărfuri: 607 Cheltuieli cu mărfurile 6.240 1. Rezolvare: D Sold iniţial (1) (3) 345 Produse finite 2. se constată un sold final faptic de produse finite de 4.000 lei. Obţinerea de produse finite: 19 . La sfârşitul perioadei de gestiune. în urma inventarierii. la preţul de vânzare de 4.000 240 401 Furnizori 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 992 800 192 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.700 191. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent. 4. conform bonurilor de predare. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1. 5. la costul de producţie de 5.500 C (2) 4. conform facturii.500 = 301 Materii prime = 371 Mărfuri 2.500 lei.500 = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1. Costul producţiei vândute este de 3.sold iniţial produse finite 2. vânzarea de produse finite.000 Sold final scriptic 550 Sold final faptic 3. Consumul de materii prime: Nu se contabilizează. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = = 401 Furnizori 1.000 7.% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 4426 TVA deductibilă 2. Achiziţia de mărfuri: % 607 Cheltuieli cu mărfurile 4426 TVA deductibilă 3.

000 960 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 3.550 lei Sold scriptic =__________________________4. 2.500 lei. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: sold iniţial produse finite 2.345 Produse finite 2. TVA 24%.960 4.000 lei Plus la inventar 550 lei 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produs 550 192. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1. Preluarea soldurilor finale: 19 .550 lei. Costul producţiei vândute este de 3. Obţinerea de produse finite: Nu se contabilizează. sold final faptic producţie în curs 800 lei.500 2. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. La sfârşitul perioadei de gestiune. în urma inventarierii. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. vânzarea de produse finite conform facturii. la preţul de vânzare de 4. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5. nici intrările şi nici ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.960 4. sold iniţial producţie în curs l .000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4.000 lei.000 960 4.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4. 3. Rezolvare: în acest caz.000 lei.000 lei (evaluată la cost de producţie). se constată următoarele solduri faptice: sold final faptic produse finite 4. Anularea soldurilor iniţiale: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = % 345 Produse finite 331 Producţie în curs 3.500 lei (evaluate la cost de producţie). înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: Pentru produse finite: Sold faptic = 4.500 1. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile finale şi se preiau în contabilitate soldurile constatate la inventar. 2.500 3. l.

055/2009? Răspuns: 1. b) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing. Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de LAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăţilor minimale acoperă cea mai mare parte a valorii juste.% 345 Produse finite 331 Producţie în curs = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. mai puţin cheltuielile accesorii. 3. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului. sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. 7. la începutul contractului de leasing. întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere. e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială. 3. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. c) Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar. termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului. de către locator/finanţator. iar în cazul leasingului operaţional. 5. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii.350 4. 19 . Se observă că în ordin au fost preluate definiţiile din IAS 17. în schimbul unei plăti sau serii de plăţi. există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată. astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat. 3. sunt tratate ca investiţii. Formatul este predefinit. înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/ utilizator. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual. Entităţile ţin cont şi de cerinţele principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar. c) Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viaţă economică a bunului. astfel încât. 3. 8. ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an. în cazul leasingului financiar. respectiv costul de achiziţie. Această caracteristică este preluată ca atare din I AS 17. 194.055/2009 pentru contractele de leasing financiar? Există diferenţe faţă de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing"? Răspuns: La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi.055/2009. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat. 4. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe. b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă. Care sunt prevederile OMFP nr. 6.550 800 193. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit. aşa cum solicită practica internaţională. reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator. d) Valoarea totală a ratelor de leasing. fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. precum şi legislaţia în vigoare. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile. în înţelesul OMFP nr. 2.

sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) . Din schema de mai sus.9. 195.055/2009. înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori.Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) .Subvenţii pentru investiţii). Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt.Subvenţii pentru investiţii Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Surse pe termen scurt: Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii) Fond de rulment (E) Capitaluri permanente (F) La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii.Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii). Din schema de mai sus. Variaţia stocurilor şi producţia de imobilizări sunt asimilate veniturilor din exploatare şi sunt considerate venituri latente 19 . Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii. în mod normal. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) . sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate . precum si veniturile din dobânzi înregistrate de societăţile de leasing. 2. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. deşi ele sunt contabilizate ca venituri financiare pentru entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing. La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. 3. 3. fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A . Acest model de cont de profit şi pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE.055/2009. Cifra de afaceri netă include şi veniturile din subvenţii dacă au fost primite pentru cifra de afaceri. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H). 3. Care sunt particularităţile contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP nr. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an. numite şi capitaluri permanente. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: Active pe termen lung: Active imobilizate (A) . 3. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. 3. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung.055/2009? Răspuns: 1. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans).Subvenţiile pentru investiţii). Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar.Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii).055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar.

Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor. iar în contul de profit şi pierdere se prezintă câştigul sau pierderea rezultat(ă). Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea. iar contabilul nu a înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două. TVA 24%. 6. după caz.000 lei (din care TVA 24%). Cu toate acestea.000 4427 2. în cursul lunii octombrie N au avut loc două tranzacţii. în acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din ajustarea pentru depreciere. 5. venitul din vânzare este recunoscut la nivelul preţului de vânzare şi cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată. De asemenea. 196.N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări.055/2009 se poate constata că normalizatorii au preluat definiţiile activelor. Veniturile din subvenţii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit. Soluţia găsită de contabil este: 4111 = % 12.000 419 8. 8. precum şi definiţiile cheltuielilor şi veniturilor şi criteriile de recunoaştere. şi nu transferuri de cheltuieli. din despăgubiri etc.935 b) 15.000 lei. De asemenea. iar cheltuielile se prezintă în mărime netă. Conform principiului necompensării.venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50.10.sau nerealizate.000 lei. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului.înregistrarea încasării avansului de la client: 5121 = % 10.N . cu respectarea prevederilor legale.000 607 = 197. Pe 10. La postul „Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri sau câştiguri care pot fi semnificative. Care ar fi fost soluţia corectă? Rezolvare: Contabilul a încălcat principiul necompensării. vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe termen scurt. Existenţa posturilor de ajustare a valorii activelor şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în vederea prezentării lor în bilanţ. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.800 18. iar diminuarea lor va genera un venit din provizioane.10.N s-au vândut mărfuri clientului.Vânzarea de mărfuri: 4111 = % 707 4427 371 24. 7. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 18. se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate.10. Soluţia contabilă corectă este: a) 10.venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10.000. La o simplă lectură a OMFP nr. . orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. Pe 15. veniturile din subvenţii pentru investiţii. datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB.000 4. dacă se cunosc următoarele informaţii (în lei): .400 707 10. Pentru a fi prezentate în bilanţ. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20.400 607 = 371 18.000 Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentaţi răspunsul. majorate sau diminuate aceste datorii. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit şi pierdere conform OMFP nr.N . La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi.000. Ordinul prevede ca în contul de profit şi pierdere să fie recunoscute câştigurile şi pierderile din cesiunea de imobilizări. precum câştigurile din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale.10. în acest model cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt prezentate distinct. 19 .065 4427 1. 4.800 20. 3.055/2009. 3.

.reduceri comerciale acordate 5.5 lei-3.01.venituri din dividende 20. La 31.000 $.12): 4111 clienti = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 2.000.N se cunosc următoarele informaţii: • preţul de vânzare total 5.000$x3.000 $. . Rezolvare: Potrivit OMFP nr.500 3.000 30. .ooo $ x 3.N se încasează de la clientul extern suma de 3. Date fiind informaţiile de mai sus. .000. .3.000 $.3 lei/$) = 371 Mărfuri 13.12): 5124 Conturi la bănci în valută = % 4111 Clienţi 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.ooo $ x 3.500 lei 3.câştiguri din vânzarea titlurilor de plasament 30.000 $.500 (3. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10.venituri din servicii prestate terţilor 30.Actualizarea creanţelor şi a disponibilităţilor în devize la cursul de închidere: D Sold iniţial (1) (4) 4111 Clienţi 0 5.venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20. Vânzarea de mărfuri (10.000 5.6 lei/$ 3.N 31.12.N 12.000.3 lei/$ = 6.000 $ x 3.000 $ x 3.000 198. • costul mărfurilor vândute 13.000 20.01.425 lei.000.3 lei/$ = 16.N .12.000 80. .000. contravaloarea acestora în lei fiind de 6.12.3 lei/$) = 600 lei C 2.000.5 iei/$) 9.6 lei/$ .3 lei/$ = 9. .12.venituri din subvenţii pentru investiţii 70.000.600 lei 19 . Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli cu mărfurile 16. • la data de 10.000 5.5 lei/$ 3.3 iei/$) 600 (3.venituri din chirii 5. .venituri din vânzarea de produse finite 80. . • la data de 12.000 190.000.venituri din vânzarea de mărfuri 40.900 Sold neactualizat lei 2.venituri din onorarii şi comisioane 20. • disponibilităţi în devize existente la începutul lunii august 2.000 $ x 3. cifra de afaceri netă se determină astfel: Venituri din vânzarea de mărfuri (+) Venituri din vânzarea de produse finite (+) Venituri din onorarii şi comisioane (+) Venituri din chirii (+) Venituri din servicii prestate terţilor (+) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (-) Reduceri comerciale acordat (=) Cifra de afaceri netă 40.000 $ (12. .12.900 (3.500 lei.055/2009. 3.000.12.N 10.500 (5.000.N+1 se încasează suma de 2.3 lei)) 4.000 20.000 $ x (3.3 lei/$ 3.000. .000 $ x(3.45 lei/$ Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N şi N+l? Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1. cifra de afaceri netă cuprinde: Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri.venituri din producţia de imobilizări 60.N+1 3. încasarea sumei de 3. • cursurile de schimb au evoluat astfel: 10.

075 înregistrările aferente exerciţiului N+l: 1.520 22.3 lei/$ = 6.200 (2. apreciată ca fiind recuperabilă pentru 20% din valoare. s-au constatat următoarele: clientul A şi-a onorat integral obligaţia de plată.6 lei/$ = 7. încasarea sumei de 2.000$ x cm = 6. dar situaţia sa financiară s-a ameliorat.6 lei/$) 6.075 lei 5124 Conturi la bănci în valută = 600 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.200 lei C 5. creanţa fiind apreciată ca irecuperabilă (s-a declanşat procedura de lichidare).000 $ x 3.16. situaţia creanţelor clienţi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă astfel: Client Creanţă (inclusiv Grad de Provizion de TVA) recuperare (%) constituit (%) A B C D Total 5.000 $ x 3.600 = 600 lei 4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar b) Actualizarea soldului contului de disponibilităţi în devize: Sold neactualizat = 5. gradul de recuperare a creanţei fiind evaluat la 90%.000 lei Diferenţă favorabilă de curs = 18.000 $: % 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 4111 Clienţi 7.593 1.45 iei/$) 199.425 lei 3.000 $ x 3. La inventarul exerciţiului N.5 lei/$ = 10.000 lei.6 lei/$ = 18.925 = 1.500 lei Sold neactualizat 1075 lei Sold actualizat 2.900 (2.600 lei Sold actualizat = 2. clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4.000 lei (4) * cm = curs mediu lei/$ a) Actualizarea creanţei în devize: Sold neactualizat = 2.190 9.000 $ x 3.200 lei Câştig nerealizat din diferenţe de curs = 7.000 lei.200 .000 .6 lei/$ .925 lei 5. clientul E.3.000$ x(3. Care este tratamentul contabil al creanţelor clienţi în exerciţiile N şi N+l? 19 .000$ x cm = 16.45 iei/$) 300 (2.6. clientul D nu a plătit nimic. Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanţelor.000 $ x 3. faţă de care există o creanţă inclusiv TVA de 248.000 $ x 3.253 80 30 60 70 X 20 70 40 30 X în cursul şi la închiderea exerciţiului N+l.6 lei/$ = 7. suma rămasă de încasat fiind considerată irecuperabilă.000 $ x cm = 16.Sold actualizat D Sold iniţial 5124 Conturi la bănci în valută 2.925 lei Sold actualizat = 5. clientul C nu a plătit nimic.000 $ x 3.6 lei/$ = 18.000 $ x 3.950 5.

200 lei.02. La 10.240 4.000 lei.668 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante .828 1.reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor A.920 23.240 x 40% = 496 9.constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei E: 6814 = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 198400 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .N+l: a) înregistrarea creanţelor devenite incerte în exerciţiul N+l (creanţa faţă de clientul E): 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 248. TVA 24%.200+4.000 260.188 = Provizion necesar 6. După o săptămână se primeşte factura. La31.N: 1. B şi D.828 1.976 8. în baza avizului de însoţire.000 10. 19 .240x10% = 124 2.668 Creanţe irecuperabile 1.748 200.976 8.792 1.188 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+1: 8.12.Rezolvare: La 31.920 11.988 Provizion Existen Necesar t 1. Virarea creanţelor clienţi în categoria creanţelor incerte: 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 2.400 1.000 x 80% = 198.080 372 2. iar aceasta cuprinde un cost de 1.240 9.240 0 4.828 x 70% = 4.828 9.400 198.200 x 20%= 1.976 8. şi diminuarea provizionului privind creanţa C: 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi = 7814 8.N+ 1 0 1.N.200 5. TVA 24%.748 A B C D E Total .240 5.200 (6.792 0 248.920 248. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.920 x 30% = 2. încasarea unor creanţe incerte (faţă de A şi B): 5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 2.240 9.trecerea pe cheltuieli a creanţelor irecuperabile: 654 = Pierderi din creanţe si debitori diverşi 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 11. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.524 Ajustări Cheltuieli Venituri 198.000) b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa la 31.792 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 23.400 198.12.080 1.080 0 496 1.12. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client A B C D Total Creanţa 6.

După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.200 lei. Primirea facturii: 408 Furnizori facturi nesosite 4426 TVA deductibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 1.240 = 408 Furnizorifacturi nesosite 1.N.Rezolvare: 1.000 240 = = 240 248 200 48 201.000 240 2. Rezolvare: 1. TVA 24%. La 10. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1.240 1.240 1. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii. iar aceasta cuprinde un preţ de l . în baza avizului de însoţire. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 1.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 19 . După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. costul mărfurilor vândute 800 lei. TVA 24%. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2.02. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3.000 lei.

02.240 1. Primirea facturii: = 408 Furnizori .240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 = % (124) 707 (100) Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 (24) TVA colectată 19 .000 lei. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 240 % 1. După o săptămână se primeşte factura.202. Rezolvare: 1. Rezolvare: 1.240 240 (124) (100) (24) 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 203. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei.facturi nesosite 1.000 240 408 Furnizori . Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2. în baza avizului de însoţire.N.000 lei.240 1. iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei.02. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.facturi nesosite = 401 Furnizori 1. TVA 24%. în baza avizului de însoţire. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura. TVA 24%. TVA 24%.000 2. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.N. La 10. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. La 10. costul mărfurilor vândute 800 lei. TVA 24%.

250 buc. la preţul de 18 lei/buc..3 acordate 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 4.. x 15 1ei/buc. 325 buc.3 5. x 16 lei/buc.4 240 4.204.238.. = 4. Vânzarea de mărfuri X. la costul de 12 lei/buc. = 1.4 3. în cantitate de 100 buc. TVA 24% (factura): Costul de achiziţie = 200 buc.971. x (100% -2%) = 5. la costul de 12 lei/buc. TVA 24% (factura).750 (250 buc.620 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 buc..8 lei/buc.971.160 300x16 = 4.. TVA 24% (factura). rabat 10%. + 150 buc.4 371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci în lei 4.8 = 2.8 lei/buc.000 200x10. x 16 lei/buc.940 6. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr.800 (300 buc x 5.94 0 400 Sf C 20 . TVA 24%.Achiziţia de marfă X.733 lei % = % 6. 200 buc. x 10 lei/buc. x (100% . vânzare de mărfuri X. în cursul lunii au loc operaţiile: 1. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%: % = % 5. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%.. La începutul lunii mai.094. x 10.) 900 371 Mărfuri 2. x 12 lei/buc. la costul de 16 lei/buc. 3. achiziţie de marfă X. 300 buc. + 275 buc. 2...398 mărfurilor 667 Cheltuieli cu sconturile 4427 TVA colectată 573. ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.620 = 2. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%. întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X. remiză 2%.650 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 607 Cheltuieli privind mărfurile = 401 Furnizori 2. x 18 lei/buc. 3.. Achiziţia de marfă X. TVA 24% (factura). TVA 24%: Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc.. vânzare de marfă X.940 lei Stoc final = 25 buc. la costul de 16 lei/buc. la preţul de 18 lei/buc.4 2.000 + 1. 325 buc.160 lei % = 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă Costul unitar = 2. 200 buc. TVA 24% (factura). rabat 10%..894.10%) = 2.4 16 lei/buc) 4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obţinute 1.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului Mărfuri.678...8 lei/buc. = 10.. = 400 lei Situaţia în contul de stoc este următoarea: D Si 371 Mărfuri 100x10=1.645. remiză 2%. 4. la preţul de 15 lei/buc.160 lei / 200 buc.894. achiziţie de marfă X.160 518. 300 buc.800 2. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 4..62 0 4.4 5. 2.3 5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea 6. x 10.3 Costul mărfurilor vândute determinat prin MFO = 50 buc. la costul de 10 lei/buc.733 1. Rezolvare: 1.620 lei 3.

pentru 15%. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.000 lei 208.500 lei 4.420 lei 20. Soluţia corectă este: % 371 4426 = 401 25. iar în al treilea an. în cei 3 ani. Conducerea întreprinderii şi experţii săi estimează că în primul an un vehicul se depreciază pentru 30% din valoare.5 = 1. 3. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. în al doilea an.055/2009.5 = 300 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 300 lei -200 lei =100 lei Construcţii = % Amortizarea construcţiilor Rezerve din reevaluare 400 lei 100 lei 300 lei 207.000 lei x 25% = 75.000 lei 500 lei 4. stabilită prin deducerea amortizărilor din costul imobilizărilor. preţul de cumpărare fiind de 10 lei/buc. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. O întreprindere.. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. 20 . în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei Amortizare anul 3: 300.200 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute = 1. al cărei obiect de activitate este locaţia de mijloace de transport. Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la costul istoric. Deci durata de utilitate a vehiculelor achiziţionate este de 3 ani. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile. dar si în acord cu IAS 2. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. cheltuielile de transport. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate.200 lei = 600 lei Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900 lei /600 lei =1. pune în practică o politică de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani. costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare.000 lei Amortizare anul 2: 300.5 Valoarea brută reevaluată = 800 lei x 1. Factura cuprinde: 2.920 lei = 401 25. pentru 25% din valoare.000 lei.205. după care le vinde la valoarea lor netă contabilă. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. Este corectă următoarea soluţie contabilă? % 371 624 4426 Argumentaţi răspunsul.000 lei x 30% = 90. iar cheltuielile de transport 500 lei.000 lei x 15% = 45.000 bucăţi.920 lei 206. ştiind că societatea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.420 lei 20. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Rezolvare: Amortizare anul 1: 300. Se achiziţionează un stoc de mărfuri. Potrivit OMFP nr. Rezolvare: Valoarea netă contabilă = 800 lei . Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziţionat la un cost de 300.200 lei -800 lei = 400 lei Amortizarea cumulată reevaluată = 200 lei x 1.

în acord cu clientul. Rezolvare: Valoarea justă = 720 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 lei x (25.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 120 lei = Construcţii 200 lei 20 .000 lei x (100.000 lei Amortizare anul 2: 240.000 piese) = 55.000 piese 55.m. Amortizare anul 1: 240.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 900 lei .000 lei 210. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor .000 piese) = 25. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 720 lei .000 lei Amortizare anul 4: 240. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 720 lei. scadenţarul livrărilor de piese a fost programat după cum urmează: Total: în primul an: în al doilea an: în al treilea an: în al patrulea an: 25.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300 lei = Construcţii 200 lei 209. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale" folosind ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile.000 lei x (60. o întreprindere a pus la punct o maşină specială al cărei cost de producţie este de 240.000 piese) = 100.000 piese 100.000 piese / 240.600 lei = 300 lei .000 piese) = 60. Rezolvare: Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unităţi de producţie.000 piese Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului.000 u.000 de piese în 4 ani.000 piese / 240.Rezolvare: Valoarea justă = 900 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 piese 240.000 piese / 240.000 lei x (55.000 piese / 240.000 lei Amortizare anul 3: 240. stabilită prin deducerea amortizării cumulate din costul imobilizărilor.000 piese 60. Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.600 lei =120 lei anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor . Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.

Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 lei x 3/15 = 48. 2 şi 1.000 lei x 2/20 = 24. de 20.000 lei Amortizare anul 3: 240.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. iar valoarea reziduală.000 lei x 1/20 = 12. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 8.000 lei .000 lei 212. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 lei Ani de amortizare Cifre ataşate Total = 8 + 6 + 3 + 2+1 = 20 Amortizare anul 1: 240.000 lei.000 lei x 4/15 = 64.000 lei x 5/15 = 80. de 20. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 5.000 lei. dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare.4. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.000 lei .000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei = 240. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260. Valoarea reziduală este estimată la 47.000 lei: Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea echipamentelor 20. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.000 lei Cheltuiala cu amortizarea în N+l = 100.000 lei 213.000 lei = 100.000 lei Amortizare anul 2: 240.000 lei .000 lei.000 lei Amortizare anul 2: 240.000 lei Amortizare anul 3: 240. 3.000 lei x 2/15 = 32. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu LAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD). Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . 6.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. iar valoarea reziduală. 2 şi 1. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei x 3/20 = 36.000 lei / 5 ani = 20.000 lei x 8/20 = 96.000 lei = 240.000 lei x 6/20 = 72.000 lei Ani de amortizare 1 Cifre ataşate 5 Total = 5 + 4 + 3 + 2+1 = 15 2 4 3 3 4 2 5 1 Amortizare anul 1: 240.000 lei Amortizare anul 5: 240.20. o întreprindere achiziţionează un echipament la un cost de 147.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei 1 8 2 6 3 3 4 2 5 1 20 . Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani.000 lei. 3.Valoarea reziduală = 147.000 lei x 1/15 = 16. La 30 decembrie N.47. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+l în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".211.000 lei.20.

96.214. societatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia. 4.Amortizarea lineară ar fi: (240.000/6 ani = 20.000 u.m.m.m.000-20. Să se calculeze amortizarea aferentă exerciţiilor N-2.000 lei x 40% = 96.000 25. N.000 = 75.m.000 / 2 ani = 25.920 lei.m.000 lei Amortizare anul 2: (240.000 lei . De asemenea. N-1.m.57.34.34.000=100.000 / (3 ani + 1 an) = 25. Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".000 lei .600 lei) x 40% = 34.000 120.57.000 100.000 u.96.560 lei). iar valoarea reziduală.96.000 lei .000-20. N+l.000 u. Rezolvare: Exerciţiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) N-2 N-l N N+l N+2 N+3 140. . 1.Amortizarea degresivă ar fi: (240.96. 20. Se presupun un cost de achiziţie de 140. .000 u. se apreciază că durata sa reziduală de utilitate este de numai 3 ani din acest moment. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la 7 ani.m.600 lei . O societate deţine un echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă. Prin analiza stării activului respectiv. .800 lei. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260. la închiderea exerciţiului N.000 lei. Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la 750.000 75.20.000-25.560 lei. utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%.600 lei .Se menţine amortizarea degresivă (34.000 u.560 lei) x 40% = 20. ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4.000 / 3 ani = 25.000 lei = 240.000=120. .000 u.000 = 50.736 lei.000/7 ani = 20.000 50.000 .000 lei . Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda degresivă.000-25.000 75.000 lei . N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale". Pentru a vinde echipamentul.000 lei Amortizare anul 1: 240.000 100.000-25.57.000 u.000 lei .000 lei) x 40% = 57.000 lei .000 u.000 50.Amortizarea degresivă ar fi: (240.000 lei.000 = 0 216.000 lei .000 25.600 lei Amortizare anul 3: . Rezolvare: • Valoarea justă estimată Cheltuielile estimate de vânzare Costuri de dezinstalare Costuri de ambalare Costuri cu acte 750.000 = 25. Amortizare anul 4: .000 Valoarea netă contabilă (lei) 140.000 lei şi o valoare reziduală nulă estimată la data punerii în funcţiune.000 lei .000 lei .000 120.600 lei) / 3 = 28.Amortizarea lineară ar fi: (240.96. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.m.57.25.920 lei 215.920 lei).000 u. 20 . 15. ceea ce ar antrena cheltuieli de 15. şi cheltuieli cu actele de 1.m. Pentru a stabili valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator. de 20.560 lei) / 2 = 25. Amortizare anul 5: 25.Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exerciţiului este de 25.

8 1.315 2.5 u. Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6.m.nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă).m. în anul N+2. + 257..m.m.766. . impozitul asupra rezultatului. s-au vândut 2.12.5 u.942.= Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730.552 Flux de trezorerie 3 = 1x2 540. 20 .m.100 2. fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de utilitate..2 273.0 632. costul de producţie pe unitatea de produs 750 u.000 u. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.m. în anul N.000 u.000.000 bucăţi de produs.000 u.Pentru anul N+l: 250 u. respectiv anii N+l şi N+2 = 15.4 Cantitate 2 2. De asemenea.5) 35. Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: costul de achiziţie al utilajului 4. Pentru anii următori.. se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului. în anul N+3.0 584.516.8 298. x 3% = 257.m.000 u. costurile finanţării (dobânda). Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".569.2 Explicaţii: Pentru anul N.552 2. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25.5 3. x 3% = 265.226.000 u. costul de producţie = 250 u. + 250 u.750.000 u.2 (15.m.m.m. La 31.m.913.205 2.m.m.m. Subtotal reprezentând intrări de numerar ce rezultă din vânzarea produselor fabricate cu activul în cauză 2.5 u. Ieşiri de numerar ce rezultă din folosirea activului reprezentate de revizia plătită actualizată pe 2 ani.1 281.431 2.includ reparaţiile curente. venitul net din vânzarea unui produs se va calcula ţinând cont de creşterea datorată inflaţiei.m. utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul performanţelor estimate iniţial.3 289.N. preţul de vânzare .000 u. astfel: . dar societatea estimează că volumul vânzărilor va creşte cu 5% pe an. venitul net din vânzarea unui produs = l .5 683.577. Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei.669.m. preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1. Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Venit net pe unitatea de produs 1 257. Intrări de numerar ce rezultă din ultima vânzare a activului reprezentate de valoarea reziduală actualizată pe 6 ani (anii N+l până la N+6 inclusiv) = 30.2 u. Rezolvare: Fluxurile de trezorerie luate în calcul: . x (1 + 3%)6 Total fluxuri de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate = 1-2 + 3 3.962. de 3%. 217.Pentru anul N+2: 257.750 u.6 761.000 u.000 u.821.. . Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30.000 u.840.m.3 739.m. există indicii că un utilaj şi-a pierdut din valoare.5 265. pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 20. x (1 + 3%)2 3.m.

Pentru anul N, cantitatea vândută este de 2.000 bucăţi. Pentru anii N+l-N+5, cantitatea vândută se calculează ţinând cont de estimarea creşterii volumului vânzărilor cu 5% pe an, respectiv: - Pentru anul N+l: 2.000 bucăţi + 2.000 bucăţi x 5% = 2.100 bucăţi; - Pentru anul N+2: 2.100 bucăţi + 2.100 bucăţi x 5% = 2.205 bucăţi. Algoritmul continuă pentru anii N+3-N+5. în anul N+6 cantitatea rămâne aceeaşi ca în anul N+5, respectiv 2.552 bucăţi, deoarece creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani, dincolo de această durată trebuind justificată utilizarea unei rate de creştere. 218. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc* (Rf) 20%, rata de rentabilitate sperată de piaţă (R m) 30% şi riscul sistematic de piaţă al titlurilor (P) 2. Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Rata de randament = Rf + ß (Rm - Rf) = 20% + 2 x (30% - 20%) = 40%. * Este, de regulă, rata de dobândă a bonurilor de tezaur. 219. O societate deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet, în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. în exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 Flux de numerar 1 10.000 u.m. x (1 + 20%) 10.000 u.m. x (1+20%)
1

Rată de actualizare 2 1 / (1 + 10%) 1/(1 + 10%)
1

Flux de numerar actualizat 3= 1x2 10.909,0 u.m. 11. 900,8 u.m. 12.982,7 u.m. 14.169,2 u.m. 49.961, 7 u.m.

10.000 u.m. x (1+20%)2
3

1/(1 + 10%)2
3

10.000 u.m. x (1 + 20%)4

1/(1 + 10%)4

Total = Valoarea de utilitate Explicaţii: Fluxuri: N+l = 10.000 u.m. + 10.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)1 = 12.000 u.m. N+2 = 12.000 u.m. + 12.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)2 = 14.400 u.m. N+3 = 14.400 u.m. + 14.400 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)3 = 17.280 u.m. N+4 = 17.280 u.m. + 17.280 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)4 = 20.736 u.m.

220. O societate deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare, în cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat l .000 ore. Managerii estimează că în fiecare dintre următorii 4 ani utilajul va funcţiona câte 2.250 ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţional. Preţul de vânzare (valoarea justă) ar fi de 510.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".

20

Rezolvare: Amortizarea exerciţiului N = 600.000 u.m. x (1.000 ore / 10.000 ore) = 60.000 u.m. Valoarea netă contabilă = 600.000 u.m. - 60.000 u.m. = 540.000 u.m. Valoarea justă - Costurile estimate = 510.000 u.m. - 10.000 u.m. = 500.000 u.m. Valoarea de utilitate: - flux anual = 4 bucăţi/oră x 2.250 ore x 15 u.m./bucată = 135.000 u.m. Valoarea de utilitate = 135.000 u.m. / 1,1 + 135.000 u.m. / 1,1 2 + 135.000 u.m. / 1,13 + 135.000 u.m. /1,l4 = 427.930 u.m. Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă - Costurile; Valoarea de utilitate) = 500.000 u.m. Valoarea recuperabilă de 500.000 u.m. este mai mică decât valoarea netă contabilă de 540.000 u.m., deci activul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere egală cu 540.000 u.m. - 500.000 u.m. = 40.000 u.m.: a) în cazul folosirii conturilor de ajustări pentru deprecierea valorii activelor: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 40.000 u.m.

sau b) în cazul diminuării valorii activului: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Utilaje

40.000 u.m.

221. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 420.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: • Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2_________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

Terenuri

=

Rezerve din reevaluare

150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 420.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 420.000 u.m. = 130.000 u.m. Pierderea din depreciere fiind mai mică decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută pe seama diminuării acestei rezerve. Rezerve din reevaluare = Terenuri 130.000 u.m. Situaţia în conturi este următoarea: Terenuri C Cost la31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 130.000 Depreciere Valoare recuperabilă la 31.12.N= 420.000 D 130.000 Depreciere Rezerve din reevaluare 150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare C D

20

20.000 Sold 222. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare: Terenuri = Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 350.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 350.000 u.m. = 200.000 u.m. Pierderea din depreciere de 200.000 u.m. fiind mai mare decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută astfel: - 150.000 u.m. pe seama „Rezervelor din reevaluare" (soldul contului); - restul de 50.000 u.m., pe seama cheltuielilor cu deprecierea: a) Dacă se folosesc conturile de ajustări pentru deprecieri: Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor

= Ajustări 50.000 u.m. pentru deprecierea imobilizărilor corporale

b) Dacă se foloseşte metoda diminuării valorii activului: % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale Terenuri 200.000 u.m. 150.000 u.m. 50.000 u.m.

Situaţia în conturi este următoarea: D Costla31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 350.000 D 150.000 Depreciere Rezerve din reevaluare

Terenuri

C

200.000 Depreciere

C

150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare O Sold

223. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l0 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.

20

Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. /10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporale =

Utilaje

45.000 u.m.

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.

Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. /10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., nu depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 216.000 u.m.-180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 36.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 u.m.

Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2 = 300.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N-2 = 225.000 Valoare rămasă la 31.12.N în condiţiile deprecierii = 180.000 Reluarea pierderii din depreciere = 36.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 216.000

Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizării cumulate)

C

224. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului. Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. - Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporal =

Utilaje 45.000 u.m.

20

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m. Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. / 10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 240.000 u.m. (valoarea care nu trebuie depăşită) -180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 60.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 60.000 u.m. Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2=300.000 Valoare recuperabila la 31.12.N-2=225.000 Valoare ramasa la 31.12.N in conditiile deprecierii=180.000 Reluarea pierderii din depreciere=60.000 Valoare ramasa la 31.12.N daca activul nu ar fi fost depreciat=240.000 Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizarii cumulate) C

225. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. Valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing se determină prin actualizarea cu rata de 10% a celor 3 redevenţe anuale şi a valorii reziduale garantate. Valoarea actualizată=50.000 u.m. /1,1 + 50.000 u.m. /1,12 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / 1,13 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

21

226. Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faţă de locator pentru întreaga perioadă a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing (redevenţele anuale şi valoarea reziduală garantată). Valoarea actualizată = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

Data 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

Flux 50.000 50.000 60.000

Dobândă 131.856x10% = 13.185,6 95.041,6x10% = 9.504,16 54.545,76 x 10% = 5.454,5

Rambursare 50.000-13.185,6 = 36.814,4 50.000-9.504,16 = 40.495,84 60.000 - 5.454,5 = 54.545,5

Sold datorie 131,856 131.856-36.814,4 = 95.041,6 95.041,6-40.495,84 = 54.545,76 54.545,76 - 54.545,76 = 0

227. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: în cazul leasingului operaţional, locatarul recunoaşte bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de leasing. Locatarul înregistrează cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma înregistrează: Cheltuieli cu chiriile = Furnizori 8.000 u.m.

228. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: - locatorul amortizează clădirea: Amortizarea anuală: 500.000 u.m. / 50 ani = 10.000 u.m. Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 10.000 u.m.

21

redevenţe. Să se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri". La sfârşitul fiecărui exerciţiu. începând cu l ianuarie N.800.m. .chiriile primite sunt venituri. 4. întreprinderea posedă 800 bucăţi în stoc.m.m.m.000 u.m. Cantităţile fabricate au fost de 5. în momentul recuperării activului. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţei 85.N.000 bucăţi în exerciţiul N+l şi 6.000 u. baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv.000 u. utilajul se amortizează linear pe trei ani. Diferenţa temporară rezultată (85. La data bilanţului.m.500 bucăţi în exerciţiul N+2.12.400. locaţii de gestiune şi chirii 8. Baza de impozitare a creanţei_______________________________85. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u. Rezolvare: Valoarea contabilă a utilajului = 900.000 u.000 buc.000 u.800. Amortizarea fiscală aferentă utilajului în anul N este de 400. . + 1. Diferenţă temporară impozabilă 600. Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere.m.m.m. Din punct de vedere fiscal. = 2.300.m.m.m.000 u. 21 . Costul unitar = 2. în condiţiile în care presupunem că mărimea capacităţii normale de producţie este de 5.m. 500.000 u./buc.m/buc.m. Nu există diferenţă temporară. 100.cheltuielile de căutare a chiriaşului se includ în valoarea activului şi se repartizează pe durata contractului (IAS 17.000 u. .000 u.000 u. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". (Amortizarea anuală = 900. Din punct de vedere contabil. 231.000 u.000 bucăţi în exerciţiul N. Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanţa privind dividendele de încasat are o bază fiscală nulă. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1. Societatea X a dat în funcţiune.m.000 u.700. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31. 230. nu sunt impozabile. (100umxl/5anix31uni/12hm) locaţii de gestiune şi chirii 229.) se impozitează însă cu o rată nulă.000 u.000 u.m.m.m. x 5. 52): Clădiri = Conturi curente la bănci 100 u. o societate are o creanţă privind dividendele de încasat de 85.000 bucăţi.000 u.000 u.m.000 u.privind amortizarea imobilizărilor clădirilor .700.000 buc. / 3 ani) Baza de impozitare a utilajului = 900.m. / 5.000 u. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m. un utilaj în valoare de 900. Rezolvare: Costul de producţie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de producţie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de producţie (N) = 180 u. dividendele nu sunt impozabile. se înregistrează: Clienţi = Venituri din redevenţe. Cheltuieli cu = Clădiri 5 u. = 540 u.m.000 u.m. lunar.

m. Presupunem că din punct de vedere fiscal redevenţele sunt impozabile în anul încasării acestora.500 7.m. 800 u. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie.m.m. .m. la 31.2.m.000 u.m. amortizarea contabilă a fost de 2. aferente trimestrului 1 din exerciţiul N+1.000 u.000 u.m.000 u. 17. începând cu 01. . . Până la închiderea exerciţiului N nu au apărut reglementări privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor. Rezolvare: Valoarea contabilă a veniturilor în avans 10. La începutul exerciţiului N.000 u. = 350u.000 u. 233.m. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31.12. . în decembrie N.000 u..000 u.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu I AS 12 „Impozitul pe profit". în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m. = 128 u. şi există o ajustare de depreciere a creanţelor de 12.200 u.m.800 u. Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 35% x 1. La începutul exerciţiului N.m. La 31. Rezolvare: Valoarea contabilă a activului la 31. 21 .232.000 u.m.m.000 u. s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%.0 10.m.800 u.000 u.500 (1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705. Baza de impozitare a veniturilor în avans = 10.000 u. 235. Rezolvare: Valoarea contabilă a datoriei Baza de impozitare a datoriei Diferenţă temporară deductibilă l .m.000 u. 234. = 0 u. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X.m. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 162. există un pasiv de impozit amânat de 3.m.12.m.000u.m. 0 u.N. de 2.m.01.12.000 u.m.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Diferenţă temporară deductibilă = 10. cota de impozit pe profit va creşte de la 30% la 35%.N = 20.200 u.12.12.000 150.N+1.000 u.N = 20. a apărut o reglementare conform căreia. . o societate a încasat redevenţe în valoare de 10. o societate are o datorie privind dobânzile de plătit de 1.000 16. fără a compensa creanţele şi datoriile de impozit. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N.000 u. în anul N. în cursul lunii decembrie N. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.10. 18.m. Baza de impozitare a activului la 31. Ajustarea nu este deductibilă fiscal.m.m. Presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care generează fluxuri de trezorerie.000 u. iar amortizarea fiscală.m.m.2. Cota de impozit pe profit: 30%.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 750. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 16% x 800 u. Diferenţă temporară impozabilă = 18.000 15.m. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.17. l .m.000 u.m.000 u.

Din punct de vedere contabil.. = Venituri din impozitul amânat 236. înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozitul amânat Creanţe privind impozitul amânat 15. N .Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.000 u.500 Pasivul de impozit amânat la 31.000 _ 15.m.000 -120. un utilaj cu o valoare de 360.m. Informaţii Valoare contabilă 360.m.m.850 u.000 -160.000 deductibilă _ 12.000 u. 120. Cota de impozit pe profit: 30%. / 3 ani = 120.3. în N.000 Diferenţă temporară deductibilă Valoarea utilajului la 01.000 u.m.000 16. în N+l.m.m.000 15.000 240. Societatea X a dat în funcţiune.m.000 u. impozitul amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul curent = 0 u.12.m.N+2 40. 5. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 3.000 _ _ 60.m.m.m.000 -120. activul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului = 12. = 12.500 Bază de impozitare 705. Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din 12.000 u.000 150. se anulează activul de impozit amânat corespunzător.000u.000 _ 7.000 120.000 u.m. x 30% = 5.000u.500 Diferenţă temporară impozabilă 45.m.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u.000 280.12.000 -120. 01. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12„Impozitul pe profit" la sfârşitul fiecăruia dintre cele trei exerciţii. utilajul se amortizează linear pe trei ani.000 u. impozitul amânat La sfârşitul exerciţiului N+l: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 u.N = 19.000 160.N .m.000 u. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18. în anul N+2: se resoarbe diferenţa temporară de 40.500 19..000 16. în N+2. x 30% = 18.000 u. 12.m. = 12. 12.000 40.m.N = 60.m.000 u.000 u.m.000 u.000 u.m.N+1 . = 15. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80.m.12. Activul de impozit amânat la 31.Rezolvare: Calculul diferenţelor temporare: Informaţii Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe Valoare contabilă 750.m.500 u. Rezolvare: Amortizarea contabilă anuală = 360.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u.850 u.m.. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 12. respectiv 160.m.000 u.500 7.000 -120.000 u.m. .000 La sfârşitul exerciţiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 Bază de impozitare 360.000 -80.000 u. 21 .000 162. începând cu l ianuarie N.

) x 30% = l .90.12. Acesta se va înregistra astfel: .Amortizarea în anul N = Valoarea clădirilor la 31. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere contabil şi pe 4 ani.12. l $ = 3 lei.100u. = 12. societatea românească M a achiziţionat 100% societatea americană F.500 u.100 u.000 $ x 3 lei/$ = 300.m. 1.000 u.000 u. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri.pe seama capitalurilor proprii: (127.500 21 .000 Bază de impozitare 80.000-25.m.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 127.000-20.01.N Valoare contabilă 100. din punct de vedere fiscal.m.000 lei. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.000) Diferenţă temporară deductibilă Societatea M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7. La începutul exerciţiului N. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6. 65. Rezolvare: La31.m.600 u.500 lei = 2. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.pe seama cheltuielilor: (15.m.N . exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 Curs de schimb 3 3.250 lei: Valoare î n$ 80.m.6.m.000 u. Rezolvare: La31.000 $.000 u.000) Baza de impozitare a imobilizării (100.m.600 u.000 (10.N. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amânat Datorie de impozit amânat 11.000) 65.000) 90.600 u.000 u.N = 30% x 62. La acea dată.12. Presupunem că moneda funcţională a societăţii F coincide cu moneda de raportare. 12.m.000 u.(Creanţă privind impozitul amânat) 237. Din punct de vedere fiscal. valoarea reevaluată fiind de 127.12. reevaluarea nu este recunoscută. F deţinea o imobilizare cumpărată recent cu 100. activul va fi evaluat la 100.N. La data achiziţiei.000 u.000 75.N.000 u. 238. Cota de impozit pe profit: 30%.m.m. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18. .000 u. 62. -10.000 u.3* Valoare în lei 240.12.m.000 u.600 u.000 La 31.12.m.000 247. la 31.N: Informaţii Valoarea contabilă a imobilizării (100.3 lei. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".500 u. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoarea clădirilor la 01.) x 30% = 11.m. în consecinţă.m. l $ = 3.m.000 (15. La începutul exerciţiului N.. La 31. .m.000 u.m.m.500 7. = 18.12. în situaţiile financiare consolidate. Cota de impozit pe profit este de 30%. .

000 u.000 u. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri. în contract se precizează că. 20. 240.: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 4.000 u. Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului ajustat = (1.m. = 4.000.m. rafinăria va fi mutată într-o altă locaţie strategică. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m. Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exerciţiului curent = 6. Provizioane 200. Rezolvare: Active imobilizate = 21 . x 30% = 6. O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat. = 200 u.N: Valoarea contabilă a utilajului Baza de impozitare a utilajului Diferenţă temporară impozabilă = Datorie de impozit amânat 200 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea rafinăriei creează o obligaţie legală deoarece contractul de licenţă prevede înlăturarea acesteia.200 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. .12. Se estimează că pentru mutarea rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200.000 u.055/2009.000 u.000 u. La deschiderea exerciţiului N. baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere. 100.m.1.000u.200 u. pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 241.000 u. în anul N. cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.m.N.m.000 u. Această datorie este un element monetar şi va fi convertită la cursul de închidere.m. cifra de afaceri a fost de 10. o societate deţine un utilaj cu valoarea contabilă de 100. Rezolvare: Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului = 1. x 30%) / 25% = 1.000 u.000 u.m.000 u.800 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200.12.000 u.000 u.m.200 u.m.m.800 u. La 31.m. în cursul exerciţiului N. 3. chiar şi atunci când nu are obligaţia legală de a o face. -1.250 lei impozitul amânat impozitul amânat * Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil.m. exista un pasiv de impozit amânat de l.000 u.m. 3. la sfârşitul perioadei de închiriere. Ca urmare.m. Politica sa este cunoscută pe piaţă. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.Creanţe privind = Venituri din 2.055/2009.m.m.m. 80.m. Cheltuieli cu impozitul amânat La31. 239.000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei. şi baza de impozitare de 80.m.12.m. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de către clienţii nemulţumiţi.m.N = 20.m. Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = l .

ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele şi să recoperteze solul.m. = 300.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 100.m.055/2009. care dă naştere unei obligaţii legale.000 u. 3.000 u. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea. = 100. Conform contractului. ● Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate. societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani.m. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului . Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.055/2009. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea 21 . 25% prezintă defecte minore şi 5% prezintă defecte majore. o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane 300. • Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200. 3.m. Dacă toate produsele ar avea defecte majore.rn.obligaţie legală deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens.000 u. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 1.000 U. 3. La sfârşitul anului l.000 u. există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens şi este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat.obligaţie implicită deoarece politica anterioară a magazinului i-a făcut pe clienţi să spere că în caz de nemulţumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor cumpărate. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea echipamentului creează o obligaţie legală deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia şi recopertarea solului. Prin contract.m.m.000 u.●Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor . cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 200. Deşi ţara în care îşi desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparaţiile. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600. Dacă toate produsele ar avea defecte minore. + 5% x 1.000 u.m. Să se verifice dacă la sfârşitul anului l sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600.000 u.000. Presupunem o rată de actualizare de 5%. O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale.000 u.000. ● Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate: 3% x 10. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600. 243.000 u. 244.000 u.m. pentru riscuri şi cheltuieli 242.000.m. Statisticile arată că 70% dintre produsele vândute nu prezintă defecte.QOO u.m.055/2009. Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600.000 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m.

m.m. • Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea echipamentului şi cu recopertarea solului: 600. în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele: indemnizaţii pentru concedierea unei părti din salariaţi: 2..000. câştigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900.m. Cheltuieli cu = Provizioane provizioane pentru pentru dezafectare riscuri şi cheltuieli imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 470. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăţilor inevitabile aferente contractului: 2 x 140.000 u. Durata contractului: 5 ani. Redevenţa anuală: 150. 21 .m. (indemnizaţiile pentru concedierea salariaţilor). La sfârşitul exerciţiului N.000 u. societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcţioneze sediul societăţii.m. cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii: 300.).m.000 u.000/1.m. Acest anunţ a indus salariaţilor. în contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar.000 u.000 u..000 u.m.000. rezultatele ultimelor exerciţii au fost mult mai mici decât cele bugetate.m.cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800.000 u.000 u.000 u.116 u.m. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. Cheltuieli cu provizioane pentru = Provizioane pentru restructurare 2.000. care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze.) nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului.m.000 u. .000 u.).000 u.Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor directe generate de restructurare: 2.055/2009. profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe: 900. O societate îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui.000 u. Din cauza concurenţei pe piaţă. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevenţele aferente ultimelor două exerciţii sau penalizările în caz de reziliere a contractului.116 u.m. consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe şi să înceapă producţia de cremă de brânză.. 3.). sau investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie (9. clienţilor şi furnizorilor . clienţilor şi furnizorilor aşteptarea că societatea va implementa procesul de restructurare. Rezolvare: . în exerciţiul N.m. 3.m. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. = 280.m. .000.000. pentru fiecare ari de neîndeplinire a contractului. . 245.echipamentului şi cu recopertarea solului. 246.Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare salariaţilor.055/2009.m. La începutul exerciţiului N-2. iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140. marketing (800.Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de restructurare.055 = 470.m.. cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză: 9.000 u.000 u.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că procesul de restructurare va fi implementat. Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare (300. societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă naştere unei obligaţii legale. chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării. La sfârşitul exerciţiului N s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. Din acest motiv. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 280.000 u.m. De asemenea.

N.N. iar pe 30. La 31. 248. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion.N+l: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor . La 31. dar există o datorie contingenţă. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 800.000 u. pentru societatea X. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. situaţia financiară a societăţii Y era solidă.N+1. în conformitate cu OMFP nr.000 u. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară.12.12.12.N+l: • Pe baza datelor disponibile există o obligaţie prezentă.obligaţie contractuală. avocaţii consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700.m.000 u.06.N+l se declară falimentul. recursul nu a fost soluţionat.000 u. Să se verifice dacă. o societate a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat.N: • Pe baza datelor disponibile se constată o obligaţie probabilă a cărei existenţă nu va fi confirmată decât de decizia tribunalului.m. susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei muncii.m. avocaţii societăţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă.N+1.m. 21 . 249. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru litigii 700.N+1. La acea dată. în conformitate cu OMFP nr.12.N: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor . ţinând cont de evoluţia procesului.12.000 u.riscuri şi cheltuieli 247. în cursul exerciţiului N. dar există o datorie contingenţă. la 31. 3. La31.Nşila31. • Nu este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare deoarece situaţia financiară a societăţii Y este solidă.11. în cursul exerciţiului N+l.055/2009.12. în luna februarie exerciţiul N. 3. se estimează că sumele ce trebuie acoperite în numele societăţii Y sunt de 800. Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru societate.12.12.obligaţie contractuală. Până la închiderea exerciţiului N. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului garantat.N si la 31. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion.12. 3. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. la31. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor. societatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licenţe. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700.000 u. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100. societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y. în conformitate cu OMFP nr. Rezolvare: La31. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800.m.12. La 31.055/2009.m.12. Pe 01.055/2009.m. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societăţii X.000 u. La31. situaţia financiară a societăţii Y se agravează. Rezolvare: La31.N+l.

Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări: .m.000u.261 u. 25% peste un an şi 25% peste doi ani. o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.m.000 + = 96. 96.m.. + 2.000. .m.m.476 u. servicii prestate Furnizori 85.514.în exerciţiul N+1: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1.261 u.485.25.739 u.) x 5% = 2. Ea percepe un comision de 15% din preţul de vânzare. Rezolvare: Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: 100.261 u. 261u. restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea.324. = 3.în exerciţiul N: Venituri în avans = Venituri din dobânzi .m.485.514. 22 . . 2.m.190.m. .000u.324.m.000u.263 u.190.000u.261 u. *) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanţei clienţi în bilanţ.50.în numele exerciţiului N: (96.în numele exerciţiului N+1: (96.m.485.m. O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.m. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciţii în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m. Rezolvare: Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacţie este de: Clienţi = % 50.000u. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". 3.000u. înregistrarea vânzării stocului de mărfuri: Clienţi = % Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri în avans*) 100.000u.485.m. Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul creditului rămas.000u. Venituri din 15.m.50.m. • Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară. . La l ianuarie N.000 25. Se estimează că societateaclient ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa bancară la o rată de 5%.000 u.263 u. 250.000 + 25.485.m. Condiţiile de decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului.m.000u.324.m.) x 5% = 1.96.Rezolvare: • Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de (decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent. 05 1. adică: . .739 u. eşalonabile pe cele două exerciţii de credit.m 1.476 u.m.263 u. 251. 052 Se poate considera că preţul de vânzare conţine venituri din dobânzi în sumă de 100. dar există un activ contingent.m.

000 u.000 u.000 u.000 u. Rezolvare: Remarcă: în România. Preţul de vânzare (60.000 u. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u.m. Prin urmare. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari calculaţi pe seama situaţiilor financiare.m. 50.compensarea datoriei şi a creanţei generate de operaţia de schimb.m. se contabilizează distinct cedarea unui stoc şi achiziţia altui stoc. în exerciţiul N. A.000 u. Conturi curente * în unele ţări.m. ea se angajează să furnizeze servicii de întreţinere timp de doi ani de la data vânzării. 50. Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+l. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". / 2 ani): Venituri în avans = Venituri din prestări de servicii 5. 100.m.cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:* Debitori diverşi = Alte venituri 100.000 u. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150.000 u.000 u. societatea X a transferat societăţii Y mărfuri în valoare de 10.m. Prin contract.m. întreprinderea A achita diferenţa de valoare.).m. în fiecare dintre cei 2 ani în care se execută activitatea de service se va înregistra (5.000 u. = 10. 22 .m.000 u. Din acest motiv.m.000 u.m. O întreprindere. întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări: . din exploatare . 253. 10. pentru a le vinde în regim de consignaţie la un preţ de 12. reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul materialelor consumabile în categoria mărfurilor şi apoi la vânzarea mărfurilor.000 u. schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100.m.000 u.m. şi plata diferenţei: Furnizori = % Debitori diverşi la bănci 150. trocul nu este admis.000 u.descărcarea gestiunii de materialele consumabile: Cheltuieli cu materiale consumabile = Materiale consumabile 100. la societatea A.000 u. Rezolvare: Clienţi = % Venituri din vânzarea produselor Venituri în avans 60. Să se contabilizeze operaţia de schimb.m.primirea prin schimb a stocului de materii prime: Materii prime = Furnizori 150. .252.) trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor-program (50.m.m. 254. Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităţilor ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt executate. .) si suma identificabilă a serviciilor ulterioare (10.m.000 u.m. Pe 25 decembrie N.000 u. societatea X vinde produse-program.m.

500 u. înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: . societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani.000 u. societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta.Să se contabilizeze transferul şi vânzarea mărfurilor. în numele obligaţiunilor.m.m. se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terţi 10. Pe data de 10 decembrie N.m. Rezolvare: Cuponul încasat pe l august N va fi descompus astfel: . Rezolvare: Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt de: 120.m. dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (l mai N . / 10 ani = 12.000 u.000 u.m. societatea A vinde mărfuri în următoarele condiţii: preţ de vânzare 70. Pe data de l octombrie N.m. Pe l august N.000 u. costul mărfurilor vândute 62.000 u. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri". societatea X recunoaşte venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 12. Acest contract generează venituri totale de 120. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 u. o societate a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ unitar de 2.m.000 u. 255.m.m./obligaţiune x 9 luni / 12 luni = 4.descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri 62. dobânda aferentă perioadei l august N-1 -30 iulie N. La l mai N. La data transferului.dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (l august N-l . Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului şi se încasează anual pe 30 septembrie.m. Rezolvare: Deşi stocul a fost transferat în decembrie N. Să se contabilizeze veniturile aferente exerciţiului N în conformitate cuIAS 18 „Venituri".m. 256.500 u. la societatea X./obligaţiune. Creditul acordat nu depăşeşte duratele obişnuite de creditare.): Obligaţiuni = .30 iulie N): 100 obligaţiuni x 60 u.m. ./obligaţiune. Concomitent.000 u.m. Conturi curente la bănci = Conturi curente la bănci 200.vânzarea mărfurilor: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 70. societatea încasează.000 u.m.m. 257.000 u. 22 . Obligaţiuni 4. Venituri din dobânzi 1. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".achiziţia obligaţiunilor (100 obligaţiuni x 2.000 u. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt: . în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u.31 aprilie N): 100 obligaţiuni x 60 u.500 u. ea înregistrează: Mărfuri aflate la terţi = Mărfuri 10../obligaţiune x 3 luni / 12 luni = 1.m.m.m./obligaţiune = 200.m.500 u..m.000 u.000 u.încasarea cuponului: % 6.m.000 u.000u. Pe 5 ianuarie N+l.m.

m./acţiune./acţiune = 5. rezultă că SI.m. Pe l iunie N+l.m.000 u. ea este influenţată notabil pentru 47%. S2. Pentru confirmarea 22 .m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri". x 3 luni / 12 luni = 3. s-au achiziţionat 1.achiziţia acţiunilor (1. Rezolvare: Societatea Calculul procentajului ProcenMetoda de de control tajul de consolidare SI 80% Integrare globală S2 Cel mai mic procentaj 65% Integrare globală din lanţul până la S2 S4 85% Integrare globală S5 Legătură directă (21%) 51% Integrare globală + Legătură indirectă S3 Legătură indirectă 47% Punere în (25%) echivalenţă sau + Legătură directă Integrare globală (10%) (în caz de control Calculul procentajului de 80% x 65% Procentajul de interes 80% 52% 85% 46.): Acţiuni = Conturi curente la bănci 5.Veniturile aferente exerciţiului N sunt de: 12.m. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: . iar pentru 37% în mod indirect.000 u. ALFA devine societate afiliată. . Problema care rămâne în discuţie este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt.m. Fie următoarea organigramă de grup: Venituri din dividende 2. Să se calculeze procentajul de control.m.000 de acţiuni ALFA la un preţ unitar de 5 u. din care pentru 10% în mod direct. în ceea ce priveşte S3. Prin achiziţia acestor acţiuni. S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept.5% x 12% Remarcă: Din analiza procentajelor de control.m.m. în viziunea organismului internaţional de normalizare (ca şi a celui american).5% 28.000 u./acţiune.constatarea dreptului de încasare a dividendelor: Debitori diverşi = 259. 258. Clienţi = Venituri din redevenţe 3.000 acţiuni x 5 u.000 u. La l octombrie N. să se determine metoda de consolidare şi să se calculeze procentajul de interes. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor si dreptul de a încasa dividende.000 u. la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 2 u.58% 21% + 85% x 30% 80% x 65% x 25% +10% + 46.000 u.

Presupunem o cotă de impozit pe profit de 16%.12.000 u. în cursul exerciţiului N. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor.000.controlului exclusiv de fapt al societăţii M asupra societăţii S3 trebuie ca una dintre condiţiile realizării acestui tip de control să fie îndeplinită. în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor necorporale: Venituri din producţia de imobilizări necorporale = Cheltuieli de dezvoltare 10. în vederea consolidării.m. Rezolvare: în situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31... se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea: Imobilizări corporale = Provizioane pentru 15. Rezolvare: în bilanţul individual întocmit de F. Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F2 deţinută conjunctiv (integrare proporţională) = 33%.4%.000 u. sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10.N. acestea urmând să se amortizeze linear. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 15. procentajul de interes şi procentajul de integrare.m. 260.m. Procentajul de interes deţinut de SM în F2 = 80% x 33% = 26. 261.000 u.m.000. Pe 30. la 31. c) Pentru determinarea procentajelor de integrare: Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală). b) Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes deţinut de SM în FI = 80%. 22 .000 u.000 u.000 u. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.m. Fie următoarea organigramă de grup: Societatea F2 este deţinută în mod conjunctiv cu alte două grupuri. societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 80.m. Să se calculeze procentajul de control.m.12.N. dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 262.12. începând cu l ianuarie N+l.m.000 u. Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei FI) x 33% (procentajul de deţinere al filialei FI în F2) = 33%. cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 5.000 u. pe o perioadă de 5 ani. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.000. societatea F a capitalizat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 10. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei.N imobilizarea corporală este prezentată la o valoare de 85. Rezolvare: a) Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala FI (integrare globală) = 80%.

la un cost de achiziţie de 200. la 01. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.000 u. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.000 u.000 u. la 01. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă.m. Rezolvare: în anul N. se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60. Diferenţă temporară deductibilă 10.000 u.000.000 u. Creanţă privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 1.N.m.m. Conform politicii grupului. Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli 2. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de fluxuri.m.000 u. Presupunem o cotă de impozit de 16%.N.200 u.m.200 u. în vederea consolidării.m.m. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200.m. x 30% = 60.m.m.600. normă de amortizare degresivă = 30%). Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 320 u.000 u.m.m. o datorie de impozit amânat de: 2. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate) 0 u. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. . Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F) 10.40. la un cost de achiziţie de 200.000 u.m.m.m.m.000 u. 22 .m. în N+l se are în vedere diferenţa de 42. normă de amortizare degresivă = 30%). exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi. amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.000 u. Presupunem o cotă de impozit de 16%. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utili ţaţe de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l. 264.000.01.m. Activ de impozit amânat: 10.m.000 u.000 u. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 3. x 16% = 3. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. o datorie de impozit amânat de: 20. x 16% = 1.01.m. 40.000 u. = 2.m.m.000 u. = 20.000 u.m.000 u.m.000 u.m.): Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de 20.000 u. 263.000 u.000 u. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.000. x 16% = 320 u.000 u.600.Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.m. x 20% = 40. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi. implicit. implicit.

m. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere. retratarea amortizării din exerciţiul N trebuie contabilizată din nou în N+l.000 u. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Datorie de impozit amânat 320 u. achiziţionează o bandă transportoare în valoare de 4.m.m.01.achiziţia benzii transportoare şi includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării: 213 Instalaţii tehnice.112 lei / 9 ani = 568 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. prin intermediul contului de rezerve. Durata de viaţă a benzii transportoare este de 9 ani. animale şi plantaţii % 404 Furnizori de imobilizări 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acţiuni similare legate de acestea = 5. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l. mijloace de transport. normă de amortizare degresivă = 30%).000 u. 266.000 u. mijloacelor de transport. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. la un cost de achiziţie de 200. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri.900 lei.amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5. Cum se înregistrează această situaţie în contabilitate? Rezolvare: .N. în N+l se recunosc pe seama rezultatului diferenţa de amortizare aferentă exerciţiului curent şi impozitul amânat corespunzător acesteia: Amortizări privind imobilizările corporale Cheltuieli cu impozitul amânat = = Cheltuieli 2.000 u. în schimb.265. animalelor şi plantaţiilor 568 lei 267. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de solduri. la 01. amortizabile în 5 ani. O societate-filială F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Presupunem o cotă de impozit de 16%.m. în plus. estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei.000 lei. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. = Datorie de impozit amânat 5.m.112 lei 4. 22 . Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. O unitate de exploatare minieră. care aplică IAS.900 lei 212 lei . deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societăţiimamă nu ţin cont de aceste corectări: Amortizări privind imobilizările corporale Rezerve = Rezerve 20.

000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.400 lei 2. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O Baza fiscală = 7.200 lei Diferenţe temporare deductibile = 7.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N): 121 Rezultat = 201 12.400 22 . Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: . amortizabile în 5 ani. Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N.000 lei . dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri.400 lei 4.800 lei 2.000 Cheltuieli de constituire . Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .152 lei 768 lei 384 lei .eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 12.200 x 16% = 1.la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: Rezultat = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.000 lei.152 lei Contabilizarea activului de impozit amânat: .eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 = Amortizarea cheltuielilor de constituire 121 Rezultat 2. O societate-filială F a înregistrat în exerciţiul N cheltuieli de constituire de 12.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-l): Rezerve = Cheltuieli de constituire 12. în schimb.la nivelul bilanţului: Impozit pe profit amânat = % Rezerve Rezultat 1.Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N.la nivelul contului de profit si pierdere: Rezultat = Venit din impozitul pe profit amânat 384 lei 268.200 lei Activ de impozit amânat = 7.400 lei Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit si pierdere.800 lei: Amortizarea cheltuielilor de constituire = % Rezerve Rezultat .

creştere datorii furnizori 120 lei. Activitatea de service se realizează în anul N+l. creştere cheltuieli în avans 36 lei. O întreprindere de servicii de consultanţă contabilă efectuează o prestaţie către un client în următoarele condiţii: durata contractului 01. . Conform IAS 18 „Venituri".N . pentru componenta service. Care este valoarea venitului contabilizat la 31. achiziţia de maşini. dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei. în conformitate cu IAS 7.350 lei + Cheltuieli cu amortizarea 270 lei + Diminuarea creanţei clienţi 90 lei . să se calculeze venitul care afectează contul de profit şi pierdere al anului N. Rezolvare: în anul N se efectuează următoarea înregistrare: 4111 Clienţi = % 85. diminuarea creanţei clienţi 90 lei. Dispuneţi de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1. plăţi privind: achiziţia de terenuri 300 lei. utilaje. împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120 lei.La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură Şi: 121 Rezultat = 6811 2. instalaţii 120 lei. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85. valoarea devizului: 20.Plăţi pentru achiziţia de clădiri 450 lei .03. 271.000 lei? 22 .000 Venituri înregistrate în avans Conform IAS 18. ştiind că pentru execuţia contractului s-au angajat cheltuieli de 10.350 lei.000 707 76.000 lei şi include în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 9. pentru componenta soft. costul total estimat este de 16.în momentul vânzării. plăţi impozit pe profit 540 lei.Plăţi pentru achiziţia de terenuri 300 lei .000 lei.Plăţi pentru achiziţia de maşini 120 lei = FNT din activităţile de investiţii -870 lei + împrumuturi încasate prin emisiunea de obligaţiuni 120 lei . Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare. Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1.Plăţi de impozit pe profit 540 lei = FNT din activităţile de exploatare 1. achiziţia unei clădiri 450 lei. veniturile sunt recunoscute astfel: .Dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei = FNT din activităţile de finanţare_______________________________-192 lei Flux net de trezorerie = 1.31.000 lei.08.N conform I AS 18 „Venituri".000 lei.pe parcursul perioadei de postgaranţie (după instalare).400 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor = 121 Rezultat 12.254-192-870 192 lei 270.Creşterea cheltuielilor în avans 36 lei + Creşterea datoriilor la furnizori 120 lei .000 269. cheltuieli cu amortizarea 270 lei. investiţii si finanţare.254 lei .12.N+1.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 472 9.

000 Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200.000 = 216.000 u. partea eliberată fiind plătită imediat la achiziţie. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi că în cursul anului N+l se menţine estimarea privind valoarea reziduală.000/8 = 25.200. valoarea reziduală estimată 16.m.000 = 175.500 lei 22 . 272.900.000 lei Valoarea amortizabilă = 216.m. La sfârşitul exerciţiului N+3.000 lei . dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani. La sfârşitul exerciţiului N. să se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentă acestui exerciţiu şi valoarea contabilă netă.100.000 lei. 273.000 .000 u.000 lei Durata de viaţă rămasă = 10 ani Amortizarea în anul N+l = 175.000 lei.000 lei. s-au încasat 32.000 ..000 lei = 300. Rezolvare: Fluxul net din activitatea de investiţii = + încasări din vânzarea unei imobilizări . preţul de cumpărare a fost de 40.000 lei.000 .000 lei. s-a efectuat o plată de 9.000 u.000/10 = 17. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-au achiziţionat titluri de participare eliberate în proporţie de 90%.10.Plăţi aferente titlurilor de participare = 40.m.000 = 12. terenul este reevaluat la valoarea justă de 1.000 lei: 211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 300.Rezolvare: în anul N sunt recunoscute venituri de 20. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar. care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3? Rezolvare: La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.01.000 u.împrumut acordat unei filiale = . Indicaţi care este. durata de utilizare estimată 8 ani.m. din vânzarea unei imobilizări corporale.000 lei.000 + 20.25.000/16. reducere comercială primită 4.N: preţ de cumpărare 200. 32. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizării = 200.500 lei.m.4.m.000 lei Valoarea rămasă de amortizat = 200.000 . conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".000 La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.000 6. s-au emis la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 20. fluxul de numerar din activitatea de investiţii.000 lei Amortizarea în anul N = 200. terenul este reevaluat la 1. metoda de amortizare lineară. în schimbul unui teren de aceeaşi valoare.000 lei. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale". SC ABC SA deţine un teren cu o valoare contabilă de 900.000 u. s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6.000 x 10.000 x 90% 36.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = 211 Terenuri 100. Se cunosc următoarele informaţii pentru o imobilizare corporală achiziţionată la 01.000 u.000 274.200.000 lei.16. taxe vamale 20.000 = 200.

m. Indicaţi care este.000 lei Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400. dividende plătite legate de exploatare aferente anului curent 1.8.300 lei si final 200 lei. Dispuneţi de următoarele informaţii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziţie 400.40.000/10 = 40. 6.700 lei.700 lei 23 .000 .000 lei. calculaţi fluxul de trezorerie provenit din exploatare. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziţionat pe 01.Plata ratei de leasing = 15.000 lei.000 .000 u. stocuri: sold iniţial 10.500/4 = 14.m. durata utilă de viaţă 10 ani.000 lei Valoarea justă = 160.000 u.000 lei.000/4 = 160.000 lei Rezerva din reevaluare = 640. valoarea reziduală 8. fluxul de numerar din activitatea de finanţare.N să fie stabilită la 8 ani.160.000 u.500 lei şi final 500 lei. conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu l an şi reestimarea valorii reziduale la 6.000 = 59. costul de achiziţie al imobilizării respective este de 100.000 .500 lei Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.000 lei. sau 160.000 = 160.000 lei.m.m.000 lei. metoda de amortizare lineară.000 = 92.000 x 6 = 240. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie". Activul va fi amortizat în sistem linear.275.000 .000 = 480. cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire. venituri din investiţii financiare 2.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an = 480. clienţi: sold iniţial 6.500 lei Valoarea rămasă de amortizat = 100.000 lei.240. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10.000 u. s-a încasat suma de 3.000 lei si final 4. Rezolvare: Fluxul de numerar din activitatea de finanţare = + încasări din emisiunea de obligaţiuni .500 .m.000 lei 900 lei 2.000/4 = 120.000 lei După reevaluare.000 lei 276. impozit pe profit datorat: sold iniţial 1. calculaţi rezerva din reevaluare realizată în fiecare an. După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată. După 3 ani. 277.m.000 lei.000 lei Amortizarea anuală în anul N = 92. cheltuieli cu amortizarea 900 lei. Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizări corporale". Conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie". reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar.000 .000 x 4 = 640.000/8 = 11.34.01. Dispuneţi de datele: profit net 3. s-au emis şi încasat la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 15. Rezolvare: Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.000 = 120.000 lei Amortizarea cumulată după 6 ani = 40.000 u.875 lei 278. Rezolvare: Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 u. furnizori: sold iniţial 1.000 lei.Venituri din investiţii financiare 3.000 u. amortizarea anuală = 640.500 lei Amortizarea anuală în anul N+4 = 59. mai puţin amortizarea corespunzătoare (indice = 4).000 lei şi final 8.. în conformitate cu IAS 16.500 x 3 = 34. Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura amortizării echipamentului. reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale. s-a efectuat o plată de 6.6. 9. Rezolvare: Rezultat net + Cheltuieli cu amortizarea .m..

000 lei. avans la data semnării contractului 40.10.N o societate a achiziţionat l .m.Dividende plătite legate de exploatare = FNT din activităţile de exploatare 2.000 lei.m.m. In urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obţinut următoarele date: în exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei.05.Diminuarea datoriei cu impozitul . 284.000 lei 1.. 282. este plătită la data de 31 octombrie anual. rata implicită a contractului la locatar 10% pe an.+ Diminuarea stocurilor + Diminuarea creanţelor . Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300. La sfârşitul anului N+l. Următoarea reevaluare va determina diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei şi înregistrarea unei cheltuieli pentru depreciere pentru 20 lei. dar se cunoaşte că aproximativ 3% din bunurile tranzacţionale sunt returnate. Dobânda în sumă de 20. de 12. 281.000 u.100 lei 1.000 = 67. iar la locator 6% pe an.000 lei.000 u. Care este valoarea dobânzii şi a recuperării investiţiei contabilizate la locator la închiderea exerciţiului N. 283.000 lei = 52. în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300.m. Se mai cunoaşte că societatea practică un adaos mediu la total vânzări de 15% din preţul de vânzare.m.18. data semnării contractului l ianuarie N.000 lei .100 lei 279. achiziţionat în anul N.000 x 6/12 = 10. La sfârşitul anului N+2.000 lei 280. pentru perioada 01.000 lei. Societatea ABC achiziţionează un hotel cu durata de viaţă utilă de 30 de ani. precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încă două etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menţinerea nivelului actual de performanţă a activului afectează contul de profit si pierdere.000 u.000 u.m. iar în exerciţiul N+l o reducere de valoare de 120 lei. Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.05 . amortizabil linear pentru valoarea de 200.000 lei. în conformitate cu IAS 16.m. La data de 01. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate şi majorează valoarea activului.m.Diminuarea furnizorilor . Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 u. costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului.m. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costului de achiziţie al obligaţiunilor. iar diferenţa de 10. Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Returnarea unor produse nu este un motiv pentru a nu contabiliza venitul din vânzări.N. redevenţa anuală plătibilă la 31 decembrie 70. iar amortizarea cumulată.000 lei 2. valoarea recuperabilă este de 15. Deci se contabilizează venituri din vânzări de 15. Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Prima reevaluare determină creşterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei.000 lei = 18. valoarea 23 .000 u. Cum se vor reflecta.. Apoi societatea constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în sumă de 3% x 15% x 15.000 lei 2.000.000 u.000 lei l .5 u. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u. valoarea actualizată a plăţilor minimale 280.N31.000 lei Recuperarea investiţiei în anul N = 70.

Determinaţi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16. animalelor şi plantaţiilor 108. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: 23 . Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile.000 + 20.. iar rezultatul financiar scade cu 500 lei. transport pe parcurs intern 10. Societatea M acordă filialei sale F pe 01..000 u. cât şi pentru filiala sa? Rezolvare: Societatea M înregistrează un venit din dobânzi şi o creanţă privind dobânda de primit în sumă de 10. Societatea înregistrează o depreciere de 3. comision vamal 3%.m.m.000 + 3% x 300. costuri ale proiectului de amplasare 20. la 14. Rezolvare: în exerciţiile N-2 şi N-1.000 u. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400. iar valoarea reziduală.000 u..000 x 10% x 1/2 = 500 lei.000) / 3 = 108. metoda de amortizare este cea lineară.000 14.m.000 lei pe o perioadă de 4 ani.000 u. Societatea F înregistrează o cheltuială cu dobânda şi o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei. 287. Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500.m.m. rambursabil în 4 tranşe egale. în situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost.m.000 lei.000 . Jmobilizări corporale". Societatea ALFA dispune de următoarele informaţii cu privire la un utilaj: costul de achiziţie 500. cu o rată anuală a dobânzii de 10%.000 u. durata de amortizare este de 6 ani.667 288. valoarea reziduală este estimată la 20. Dacă activul nu ar fi fost depreciat. ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală a acestuia. Deprecierea nu este modificată în exerciţiul N+2. Valoarea recuperabilă = 15.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2). Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300.recuperabilă devine 12.000 u. adică (500.000 -160.000u.667 lei. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor". Valoarea recuperabilă = 12. 286. N-1 şi N în conformitate cu IAS 16.m. ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3. Rezolvare: La sfârşitul anului N+l valoarea netă contabilă a softului = 18..000 u.000 lei. Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12. Cum va fi afectat contul de profit şi pierdere al anului N atât pentru societatea M.m.m. amortizarea cumulată până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.000 u. Cheltuielile financiare ale societăţii F cresc cu 500 lei. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2.000 = 12.000 u.000 u.m. La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimează durata totală de utilizare la 5 ani.07.m.3.m. Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+2 = 15.000 .000) / 6.20. La sfârşitul exerciţiului N. ALFA înregistrează în exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. scont de decontare 2%.m. Veniturile financiare şi implicit rezultatul financiar al societăţii M cresc cu 500 lei.m.000 u. mijloacelor de transport.000 = 339. ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80.000 lei. 285. Rezolvare: Costul de achiziţie = 300.N un împrumut de 10.000 + 10.000 u.

250 lei 3. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: în Secţia l. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D. în Secţia 4.000 1.000 390. Din procesul de producţie se obţin. produsul secundar PS şi deşeul D.242 (+) 4.200 Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 3. Cota de impozitare este de 16%. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.600 lei 23 .200 289. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292.500 lei 20.000 Datorie de impozit amânat: 16% x 20.000 3.000 430.242 lei Costul materiilor prime consumate este de: M2 4.500 lei 27.000 La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute.871 lei 12.000 lei M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2 „Stocuri". operaţie în urma căreia se obţin produsul finit PF. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP l. în Secţia 2.000 lei 4. la Pil se adaugă MP2 şi MP3. MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în Secţia 2. în Secţia 3.000 440.000 Diferenţe temporare impozabile 20. de asemenea. Rezolvare: Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manoperă directă S2 -leiValoare (+) 292.000 Baza fiscală__________________________________400. PS este tratat pentru a putea fi comercializat.500 (+) 20. fără valoare.573 lei 5.000 (+) 1. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare: Retratările de omogenizare sunt următoarele: Echipamente tehnologice = Rezerve din reevaluare 20.Anul N N+l N+2 N+3 Valoarea justă 420. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului. Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420. MP2 şi MP3.

12.890 (+) 4.500 (-) 27.500 u.000 292. La data clasificării. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării. Potrivit normei IAS 36.000 u.000 lei. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-1 repara.000 lei. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul 23 .01.50 . durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2. La sfârşitul exerciţiului N-1.m.m. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u. La 31.N este de 300/3 x 1/2 = 50 u. Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare: Amortizarea pe perioada 01.187.07.871 (+) 12.m. valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.50 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat. GAMA vinde utilajul la 10.N are o amortizare cumulată de 1.m.890 290. Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani. Valoarea netă contabilă = 2. Managementul societăţii ALFA nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia.600 305. utilajul avea o valoare brută de 102.N-01. iar scăderea preţului reflectă condiţii existente înainte de data bilanţului.300 = 512.500 .m.: 6813 = 2913 512.m.500 .50 Amortizarea pentru perioada 01. O estimare realistă a valorii juste este de 100 u.Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele care s-ar obţine în condiţii normale) Costul de producţie al produsului finit PF Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 305.m. dar la o capacitate redusă.000 lei.50 = 812. amortizare cumulată de 20.m. costul acestuia fiind de 20. în aceste condiţii.12.12.07. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenţionează să-1 cedeze la 15.000 lei.000 lei.N-31.01 .50 u.m.1. motiv pentru care la l iulie N se efectuează testul de depreciere. GAMA înregistrează la această dată o ajustare pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.000 lei.500 x 15% x 1/2 = 187.m. La l iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident.500 u. Decizia de a ceda utilajul fusese luată înainte de 31. şi care la 01.000 lei. ALFA contabilizează ajustarea pentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5.: 6811 = 2813 50 291.: 6811 = 2813 187.m.50 u. acesta este utilizat. GAMA trebuie sau nu să ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce? Rezolvare: Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia.250 (+) 3. Cota de amortizare anuală este de 15%.N. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3. Deprecierea constatată = 812. deoarece societatea ALFA nu doreşte să realizeze schimbul.N este de 2. iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul. Pe 15 februarie N+l.573 (-) 5.m. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u.50 u.

sunt prevăzute 4 rate de 500 lei.000.000 15. • cheltuieli cu personalul 3. vărsământul iniţial 2. -leiValori 32. durata contractului 4 ani.000 20.000 10. Rezolvare: Costul vânzărilor reprezintă ieşirile de produse finite în decursul perioadei.000 77.000.000 lei.000. Utilajul încetează să mai fie amortizat. La l septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. Rezolvare: în calculul valorii actualizate a plăţilor minimale se ţine cont numai de fluxurile de numerar sigure.000. Calculaţi costul vânzărilor şi cheltuielile administrative conform IAS 1.500.333 lei şi . cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1.000 . Structura costului de producţie este următoarea: Elemente Materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii.82.70. venituri din participării la societăţile asociate 8.200.000 lei.500 lei 294.000 + 2. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. La l septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre: . TVA colectată 19.(82.000 lei.000) / 8 x 8/12 = 75.000.000 lei Cheltuielile administrative = 1. ratele anuale şi preţul aferent opţiunii de cumpărare. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22. venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2.500.700. Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. cheltuieli cu personalul 18. prestaţii externe Total Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei): • cheltuieli cu redevenţe.000.000 23 . ieşiri de produse finite 58.500 + 3.exerciţiului N-1 de 78. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare: La sfârşitul exerciţiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.500.000 lei.000.2.000 . intrări de produse finite 77. Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 = 2913 8.000. cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1.000 = 6.000. adică avansul plătit. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. Dispunem de următoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50. chirii 1. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16. cheltuieli cu dobânzile 7. cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10.000 lei.000. Ce înregistrare se efectuează la l septembrie N. venituri din vânzarea semifabricatelor 30. Costul vânzărilor = 58.000 Cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor tehnologice imobilizărilor 293.000. opţiunea de cumpărare se exercită la preţul de 400 lei. Structura costului de producţie prezentată în textul aplicaţiei se referă la produsele finite obţinute în decursul perioadei.000. cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32. cheltuiala cu impozitul pe profit 2.500.752. • cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2. valoarea reziduală a activului este 600 lei. venituri din diferenţe de curs valutar 18.500.000. plătibile în ultima zi a anului.

000 lei. metoda de amortizare este lineară. vărsământul iniţial 2. valoarea reziduală a activului este 40. vărsământul iniţial 7.000 lei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280. durata de viaţă a bunului 8 ani. durata de viaţă a bunului 8 ani.000 lei. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. valoarea reziduală a activului este 50.000 lei.13 lei 295. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.858. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.711 lei Activ = Datorii din contracte 265.711 de locaţie-finanţare 296. Min (280. Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar. plătibile în ultima zi a anului.567 lei 23 . conform I AS 17.711 lei) = 265.594 lei. plătibile în ultima zi serviciului financiar. sunt prevăzute 3 rate de 100. Precizaţi. Rezolvare: a) Calculul VAPML: b) Conform IAS 17. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20. înregistrarea contabilă efectuată de locatar. b) Calculul VAPML: c) Conform IAS 17. Conform I AS 17. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. un contract de locaţiefinanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară".000 lei. 402.000 lei. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar.594 lei.000 lei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417. durata contractului 3 ani. sunt prevăzute 3 rate de 150.738 lei.=3. Rezolvare: a) IAS 17 precizează: „în situaţiile financiare ale locatarului. precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată. durata contractului 3 ani. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. 265.567 lei) = 402. Min (417.000 lei. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30. pentru fiecare exerciţiu contabil.738 lei. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N.

23 . bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului.567 lei .000 lei = 352.567 lei e) Conform I AS 17.d) Valoarea amortizabilă = Costul . în caz contrar. în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani. amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului.Valoarea reziduală = 402.50.

posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.N 456. Plata redevenţei la 31. conform IAS 17.223-130.252 lei Conturi la bănci 200.000 660.000 . sunt prevăzute 3 rate de 200.555 = 216.668 0 d) Valoarea amortizabilă = 456.000 lei = 386.223 347.12.668 203.806 lei.000-43.N+1 31.204 200.N+2 Total 200.12.019 lei b) Conform IAS 17. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20%.Amortizarea anului N 297. Rezolvare: a) Calculul VAPML: =456.000 lei.69.796 = 347.019 lei 2.000 lei 108.019 456.223 x 20% = 69.000 260.019 lei) = 456.000 456.796 347.445 200. Prezentaţi. Min (461.019 lei Amortizarea anului N 1. astfel: Data Flux de Dobânzi Rambursarea capitalului Capital rămas trezorerie datorat 01.019x20% = 91.204 lei f) La sfârşitul anului N. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului. în situaţiile financiare ale locatarului.12.334 = 216. valoarea reziduală a activului este 70.01. La data încheierii contractului: Activ = Datorii din contracte de locatie-finanţare 456.019 lei c) Conform IAS 17. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.334 260.019-108.N 31.796 lei 91.000-91.12. 456. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.204 = 108.019 31. Intre o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.000 200.N: % = Datorii din contracte de locaţie-finanţare Cheltuieli cu dobânzi 3. durata contractului 3 ani. durata de viaţă a bunului 8 ani.000 lei.70.445 = 130. Amortizarea anului N: Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48. în situaţiile financiare ale locatarului figurează: 23 . plătibile în ultima zi a anului.555 216. la sfârşitul anului N.983 456.000 lei.806 lei.668 x 20% = 43.019 lei . plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.

371 2. 298. 300.12. în conformitate cu IAS 17? Rezolvare: a) Conform IAS 17. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.629 = 75.711-2.767 lei. Rezolvare: 23 .629 2.48. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.738 lei.204 lei. valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing 265. durata de viaţă a bunului 8 ani.12. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.N 01.000 lei. Care este valoarea dobânzii si a rambursării privind capitalul datorat. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.000 263.000 lei. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.711 263. Societatea A deţine 20% din acţiunile unei societăţi B.000 = 263.019 lei .000 lei.N Avans 2.711 lei.N Total la 31.000 100.252 lei. sunt prevăzute 3 rate de 100. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. valoarea reziduală a activului este 40. deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C în proporţie de 40%.252 lei = 407. • în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare. durata contractului 3 ani. Societatea A deţine 70% din acţiunile unei societăţi B. datorii din contracte de locatie-finanţare = 456.01. astfel: Data 01.N 31.000 100.371 26.711 lei) = 265.371 = 73. Min (280.711 265. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%.000-26.000 lei.01.711-73. în situaţiile financiare ale locatarului plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.223 lei. 265. vărsământul iniţial 2.711 lei b) Conform IAS 17. cheltuieli cu amortizarea 48.629 = 190. care deţine 90% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.796 lei = 347.629 Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat Capital rămas 265. contabilizate la locatar la închiderea exerciţiului N.000 + 73. II. plătibile în ultima zi a anului.082 299.738 lei.711x10% = 26. Rezolvare: L Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B un procent majoritar de 70% şi indirect în C un procent de 40%. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.108.019 lei . care deţine 40% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.• în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456.

I. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%.8% 302. Rezolvare: 24 . Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. Rezolvare: Societatea A în B în C în D De control 60% 70% 90% Procentaj De interes 60% 60% x 70% = 42% 42% x 90% = 37. Legăturile dintre patru societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societăţile B. C şi D. Procentaj de control: Societatea A nu controlează în mod exclusiv societatea B. deci procentul de control deţinut direct în B este de 20%. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. iar indirect în C. de 0%. Rezolvare: Societatea A în B în C Direct Indirect prin B Total în C De control 70% 10% 80% 10% + 80% = 90% Procentaj De interes 70% 10% 70% x 80% = 56% 10% + 56% = 66% 303. 301. II.

000 u. 305. costurile fiind de 13.m.000 lei 24 .000 u.m. achiziţia şi amortizările corespunzătoare. Perioada de instalare şi montare a durat două luni. costuri de instalare 49. 49.m. o societate comercială nou-înfîinţată. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.500 u.000 u. respectiv 500..000 u.m. Ca atare.) 10. 25.000 u.000 u.000 u. Costurile de demontare estimate recunoscute printr-un provizion se ridică la 25. 42. conform I AS 16.m.000 u..m.m. societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de transport 36. . Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500..500 u.m.m. Rezolvare: Preţ de cumpărare 500.m.000 u. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.000 u.000 u. 5.m.m. 683. care va fi recunoscut separat.m.m.000 lei.000 u.000 u.000 u.500 u. 25. .Societatea A De control în B în C Direct Indirect prin B Total în C 40% 40% 20% Procentaj De interes 20% 40% 20% x 50% = 10% 40% + 10% = 50% 304. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. a importat un echipament în valoare de 500.000 u.000 u. comision vamal 500 u..000 u.m.m.000 u..000 u.000 lei: 2133 = 404 350.000 u. în vederea achiziţiei. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30..Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18. specializată în producţia ciocolatei.m. costuri generale de administraţie 6.m.înregistrarea achiziţiei: 2131 = % 404 1513 446 683.m.000 u.000 u. + Comision vamal 500 u. + Costurile estimate cu demontarea activului = COST .m.m. Preţul unui motor este de 150. rabat primit de la furnizor 2.m.150.m.000 lei = 350..000 lei . onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.m. La data de l ianuarie anul N.m. + Taxe vamale 5. Rezolvare: a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului. cheltuieli cu reclama 20. Calculaţi.m. Contabilizaţi. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.m.000 u. taxe vamale 5.000 u.m.000 u. 36. costul si precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie. TVA plătită în vamă l . 653.m.. iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.2.000 u.. -2.200 u.000 u.m. conform IAS 16. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică. cu durata de viaţă de 50 ani. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment. Costurile legate de începerea utilizării noului echipament 25.m.m.000 u.m.000 lei. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.m.

000 lei 25 ani 24.368 lei 5 ani 142.000 lei pentru motor: 6811 6811 = = 2813 2813 7.000 lei.100 + 2. Calculaţi. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. Calculaţi. De asemenea.000 lei 10.000 lei 306.000 lei pentru aeronavă.632 lei = 714.500 + 2.000 lei.000 lei. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. luna 5 = 3. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani Valoarea amortizabilă = Costul .Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 714. şi 150.000 lei 290.000 lei : 5 ani 800. amortizarea anuală. luna 3 = 2.000 lei = 190.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 510.368 lei : 5 ani 800.000 10.000 lei 800.000 lei. cheltuielile cu cedarea 100.200 rotaţii.000 rotaţii.000 lei = 610. Conform cărţii tehnice.000 lei 308. Calculaţi.000 rotaţii.100 rotaţii. conform I AS 16.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 610.000 lei: 15 ani = 10. amortizarea anuală. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. respectiv 50 ani si 15 ani. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.400 lei 307. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1.2131 = 404 150. adică 350.500 rotaţii.874 lei 800.000 lei -190.000 lei = 5 10.000 lei 309.000 lei: 50 ani = 7. conform I AS 16.000 lei.000 lei 800. Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este 90. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna l = 1.000 lei. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei b) Amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite.000 lei. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani -Cheltuielile cu cedarea Valoarea amortizabilă = Costul . amortizarea anuală. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Valoarea de piaţă actualizată în funcţie de indicele de inflaţie Valoarea amortizabilă = Costul .300 rotaţii 24 .200 + 1. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este 290. el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani este 290.500 rotaţii.000 lei -290.000 lei -100. mărimea amortizării cumulate. conform IAS 16. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500. Calculaţi. luna 2 = 1.000 lei 5 ani 102.500 + 3.000 lei -85. conform IAS 16.000 lei. luna 4 = 2.000 lei : 25 ani 800. rata anuală de creştere a preţurilor l %.000 lei 290. acesta este garantat pentru 200.

în cazul de faţă. Amortizarea anuală pentru anul 2008 = 200.300 rotaţii : 200. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 24 .01 .m.Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului de aerisire: 10.000 lei 25. pe data de O l .000 lei: 5 ani = 16.amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creştere a beneficiilor: 80. Rezolvare: 1. urmând a cultiva roşii. vinde unui client.N. durata de viaţă utilă rămasă = 7 ani + l an (anul 2010) = 8 ani.000 lei 200.000 u. Prin urmare. profitul societăţii va creşte cu 4% în următorii 5 ani. 2. La data achiziţiei s-au efectuat lucrări de restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni.000 lei .m.000 lei 312. Ca urmare a vânzării pepenilor. Rezolvare: . Durata de viaţă utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani.0515 500. adică 2010. Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotaţie a culturilor.000 u. Dar această informaţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent. mărfuri în valoare de 100 lei.000 lei 80.recunoaşterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 500. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%..0515 x 500. O societate achiziţionează 20 ha de teren la costul de 500.000 lei: 6811 = 2811 16.000 u.000 u. Tranzacţia 1: 1.1. valoare reziduală nulă.m. Amortizarea anuală pentru anul 2009 = 200. Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120.m.000 u.000 lei.000 rotaţii Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0. . = 120. amortizarea aferentă anului 2010.000 rotaţii 0. iar 40%.000 u. costul lucrărilor fiind 80. durata de viaţă utilă 5 ani.000 u. 2.m.m.000 u.m. la data de l ianuarie 2008.000 lei incluzând în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 150 lei. Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200.m. Rezolvare: 1.m. Să se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri". condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. după 2 ani de la vânzare. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.80. estimarea duratei de viaţă utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2010.achiziţia terenului: 2111 = 404 . O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. conform I AS 16. / 5 ani = 40.750 lei 310.000 u. achiziţia şi amortizarea. Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2009 = 200. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2. / 5 ani = 40. / 8 ani = 15. activitatea de service se realizează timp de 3 ani începând cu anul N.m. Contabilizaţi. Calculaţi. 3.000 lei. 311.000 u. conform IAS 16. Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decembrie 2010.

cumpără. după 2 ani de la vânzare. 2. Tranzacţia 2: = 766 28.125 lei 1.125 lei 2.875 lei .56. mărfuri în valoare de 100 lei. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.125 lei 24 . în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri".125 lei): 47X 2. începând cu anul N.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.000 de obligaţiuni. iar 40%.150 lei 2.2. vinde unui client.07. pe data de 01. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. Tranzacţia 1: 1. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. In momentul vânzării: 5121 = % 7583 472 2.10 lei) x 60% = 28. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.N.1. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.125 lei): 47X 2.01 . Rezolvare: 1. Tranzacţia 2: 2.N.875 lei 43. încasată la 31 decembrie N.56.1. preţul de achiziţie 1.Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat de: 100 lei . un număr de 1.875 lei = 43. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei . o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. La sfârşitul exerciţiului N. o parte din veniturile necâstigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. timp de trei ani se recunoaşte venitul din lucrări executate şi servicii prestate pe baza formulei: 472 = 704 50 lei 313.875 lei .000 lei 150 lei = 766 28.875 lei = 43.125 lei l .125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56.10 lei) x 60% = 28.2.2. pe data de 30.2 lei.875 lei 43. dobânda anuală este de 30%. să se contabilizeze operaţiile de mai sus. La sfârşitul exerciţiului N.

Rambursări de împrumuturi obligatare ./titlu.30 iulie (7 luni): 1. 315. conform IAS7. majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1..000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.Acordarea unui împrumut filialei -850 u. şi le încasează.m. -240 u.m. încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. preţ de rambursare 1.400 u.m.m.330 u. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă de 700 u.8 u.m.m. rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni./titlu.m..2 u.000 titluri. şi contractează un credit bancar pe termen lung de 1.. +300 u. .Plata anuală a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung = Flux de finanţare -300 u.600 u. preţ de rambursare 1.800 u. valoare nominală l u.1 u. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară.2 u.1. primind un scont de 5%. preţ de emisiune 0. 24 . Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii + încasarea împrumutului acordat filialei + încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei .1 u.m.. preţ de emisiune 1.m. + încasări din majorarea capitalului social +800 u. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii . -1.m. valoare nominală 1.m. valoare nominală 0..m.m. rata dobânzii 30%..m.Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar . preţ de cesiune 900 u. din care numerar dobândit 400 u. valoare matematică contabilă 0.m./titlu. conform IAS7.. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.100 u.m.9 u. achiziţionează o filială de 1.000 u. +1.m. -1.450 u. legate de activitatea de exploatare. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie .Plăţi de dobânzi şi dividende .Veniturile din dobânzi pe perioada l august . calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare. partea neeliberată 400 u. -50 u.000 titluri.m.m.m.m.400u. +810 u.m.31 decembrie (5 luni): 1..m. din care 600 u.200 u. vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA). plăteşte rata anuală de leasing financiar de 50 u..000. = Flux de finanţare +600 u. + încasări din vânzarea calculatoarelor + 1. achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflate în dificultate financiară de 850 u.m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA./titlu. vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală. -1. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.m. preluate în leasing financiar.m.m. în cursul anului N.6 u..m.Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar) .m.m. şi dobânda aferentă de 300 u.Plăţi privind achiziţia autoturismelor = Flux de investiţii +700 u. din care 100 u. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1. = Flux de investiţii +1.. 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei 314. Flux de finanţare + încasarea împrumutului obligatar +900 u. restul achitate pe loc. în cursul anului N.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.m.m.m.m.000 u. preţ de emisiune 0.m..m.9 u. plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.200 u.m. Flux de finanţare .m.m. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u.530 u.m.m.

iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%.4 lei Deci provizionul va fi diminuat cu 2. procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5.856.188 lei x 90% = 5.712.712.500 lei.600 Se 2.4 lei = 618.2(1) Provizion existent 1.569. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N.8 lei 6812 = 1511 3.800 lei 4. 100 1.055/2009.475. în mod similar.500 lei/produs. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni.2 lei .8(2) Sc 1.316. 3.2 lei 2.2 (1) 3. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.188 lei. La sfârşitul anului N.500 (1) C Si la 01.2 lei Deci provizionul va fi majorat cu 5.01. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs.856.8 lei: 1511 = 7812 618.055/2009. provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4.856.569. în exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.8 lei 3. înregistrări contabile la sfârşitul anului N+l: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.4 lei Provizion necesar 5.569. 3.475.475.4 lei Provizion existent 2.8 lei 4. probabilitatea de pierdere se estimează la 90%. N+2 şi N+3 conform OMFP nr. O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.1.569. La l ianuarie N.2. procesul nu este terminat.2 1511 = 7812 5.4 lei = 3.856.2 lei C 2. Anularea provizionului: Concomitent cu plata amenzii.2 lei .2 lei Situaţia în contul 1511 este: D 1151 618. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc.1.569. Rezolvare: D 1512 2.856. societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%.8 (2) Sc 5. Precizaţi înregistrările contabile aferente anului N. conform OMFP nr.1. Rezolvare: 1.600 lei.2 lei Provizion necesar 1. în anul N+3. TVA inclusă. la sfârşitul anului N+2.8 (3) 317. înregistrări în anul N+2: Provizion pentru litigii necesar=Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6. înregistrări contabile în cursul anului N: 24 .800 lei.188 lei x 30% = 1. N+l. provizionul existent a rămas fără obiect şi va fi anulat prin reluare la venituri: D 1511 618.712.475.2 lei 6812 = 1511 2.475.856. Plata amenzii: 6581 = 5121 5. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. La sfârşitul anului N+l. înregistrări contabile în anul N+3: 4.188 lei x 40% = 2.N-1 4.475.4 C 2. înregistrări contabile la sfârşitul anului N: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.

+ 1. .Rambursări de credite bancare pe termen lung + încasarea împrumutului obligator .Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare + încasări de dobânzi şi dividende legate de investiţii Flux de finanţare ..Plăţi de dobânzi şi dividende legate de finanţare .500 lei 318. 2. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2. 169 200 u. .m.m. preţ de rambursare 1.100 u.500 lei.m. rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u. legate de activitatea de exploatare.m.100 u..2.8 u.450 u.500 u. 24 .m. Rezolvare: 1. preţ de cesiune 2.m.m.600 lei 7. Vânzarea acţiunilor: 2. acordă filialei sale un împrumut de 850 u.000 titluri.m. din care 200 u.m..500 lei: 6812 = 1511 2. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 2.m.m.m.200 lei 9. legate de activitatea de exploatare.m.m. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: Specificare 60% din TV vândute nu vor avea defecte 36% din TV vândute vor avea defecte minore 4% din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL Calcul 60% x 0 lei 36% x 30 produse x 500 lei/produs 4% x 30 produse x 3. Fluxurile de numerar se prezintă astfel: Flux de investiţii . şi încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.m.m.300 u. în cursul anului N. 4.000 u. + 800 u. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 2.500 u.. 2. şi le încasează.600 lei .100 lei 9.m.1. conform I AS 7. din care 100 u.S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2. preţ de emisiune 0.500 lei 2.400 u.1.m. 3. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală.400 u.m. 5121 800 u. Pentru preţul de vânzare: % = 7641 5121 269 2.500 lei/produs Cost 0 lei 5. restul neeliberate.2.9 u.m. încasarea contravalorii împrumutului obligatar: % = 161 1. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350 u. 1.m.000 u.m. 600 u.100 lei = 7. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650 u.m.400 lei 4.000 u..m..600 u.m.000 u.. Precizaţi înregistrările contabile şi determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare. valoare nominală 0.600 Iei Provizion existent Provizion necesar Deci provizionul va fi majorat cu 9. din care 30% eliberate şi achitate imediat. + 250 u.m.000 u.m. 1. 1. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 1512 = 7812 2.

iar 40%. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u. = Flux de finanţare + 50 u.. pe data de 30.850 u.000 u. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi valoarea totală a veniturilor curente la 31 decembrie N.m. -500 u.Acordarea de împrumuturi filialei = Flux de investiţii .2 lei.07. (2) Cum pără.m. 2. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. .1.m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 1.m.m.N.N. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.75 lei = 431. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. 150 u. +180 u.m. 320. un număr de 1.01.. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. 700 u. Vânzarea acţiunilor: 2. preţ de cesiune 850 u. Rezolvare: 1.m. conform I AS 7. după 2 ani de la vânzare. din care 30% eliberate si achitate imediat.m.000 de obligaţiuni. restul fiind preluat în leasing financiar.m. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. 3. Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde: .m.000 lei .m. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de l .m. -470 u. Pentru preţul de vânzare: % 5121 269 = 7641 850 u.m.m.m. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2. +150 u. 24 . precizaţi înregistrările contabile şi calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii.m.568. 300 u. preţul de achiziţie 1. şi le încasează. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u. 319. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 1. dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N. achitate pe loc.100 u.000 u..Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare . achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u.25 lei.m. restul neeliberate. 700 u.m.2.Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport + încasări de dobânzi şi dividende = Flux de numerar din activitatea de investiţii -300 u. mărfuri în valoare de l . Rezolvare: 1. din care 500 u.m. pe data de 0l.m.1.000 lei.. Tranzacţia 1: 1.m. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. 1.000 u.

75 lei 431. anul N+2 .2.100 lei) x 60% = 281. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 lei .25 lei 24 . Rezolvare: 1.25 lei Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat (1.400 lei.01.75 lei = 431.75 lei + 766 (281.75 lei .500 lei. pe data de 01. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.2.25 lei 1.N. 5121 = % 766 506 3. iar 40%. Tranzacţia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.200 lei = 766 281.1. (2) încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l . Veniturile curente la sfârşitul anului N cuprind: • 707 568. anul N+l .75 lei 100 lei) x 60% = 281.4111 = 707 47X % 1. mărfuri în valoare de 1. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie . Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. după 2 ani de la vânzare. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 300 lei 125 lei 175 lei = 766 281. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.000 lei 568. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi cifra de afaceri netă în anul N.000 lei. Tranzacţia l: 1.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.30 iulie (7 luni): 1.25 lei = Total venituri curente 975 lei 321.568.25 lei): 47X 2.000 lei 568.25 lei + 125 lei)_______________406.300 lei.75 lei 431.25 lei): 4111 = % 707 47X 1.25 lei 1.000 lei. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client.25 lei): 47X 2. costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N . 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1. durata de realizare 3 ani.

cheltuieli cu transportul.000 dezafectarea imobilizărilor şi alte acţiuni similare Costul iniţial al instalaţiei este: 320.m. Să se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.m.m.m. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.000 u.75 lei + 704_____________________________250. instalarea şi probele facturate de furnizori 20.000 u. societatea X a achiziţionat o instalaţie în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.00 lei = Cifra de afaceri netă 818. Presupunem că.recepţia utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300.000 = 320.5 = .000 u.000 u.000 u.000 = 330.000 u.000 Rezerve din reevaluare 300.000 u.m.000 u.000 u. Amortizările cumulate reevaluate: 200.m.se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor: 200. şi sunt amortizate pentru suma de 200. societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalaţia şi să restaureze amplasamentul..000 x 1.000 - .000 + 20.m. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. 900.000) = 1. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al construcţiilor: 800. 25 .m. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900. Rezolvare: .m.costul imobilizărilor şi amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Construcţii = % Amortizarea construcţiilor 100. Cifra de afaceri cuprinde: ● 707 568. 323. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800.m.recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei şi restaurarea amplasamentului: Instalaţii = Provizion pentru 10.Venituri recunoscute în anul N 4111 3.000 u. şi sunt amortizate pentru suma de 200. prin contractul de licenţă.000 u.000 x 1. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute şi a amortizării cumulate. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată la 10.000 = 704 250 lei . 324.75 lei 322.000 400.000 + 10. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. Rezolvare: .200. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900. Pe data de 15 decembrie N.5 900.000 u.000 300. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.5 = 1.m.m.m.000 u.000 / (800.000 u.m.): Instalaţii = Furnizori de imobilizări 320.

12.N: 225.m.m. (egală cu valoarea recuperabilă).000 u.N: .m. Analiza situaţiei la 31.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216. /10 ani = 45. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 .000 u.000 u.000 C a) 800.N în conformitate cu IAS 36. 25 .N în conformitate cu IAS 36. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.12. societatea a constatat o pierdere de 75. /10 ani = 30.N.000 u.45.m.000 u.000 u.12.000 u.Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.N-2 se înregistrează pierderea de 75. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.12. animalelor şi plantaţiilor 326.m.N-2.000 Sold final debitor 900.000 u.000 300. La 31.12.valoarea contabilă netă a utilajului la 31. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete.12.000 u. Diminuarea pierderii cu 36.m.12.000 = 225.000 . Să se contabilizeze pierderea la 31.000 u.12. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.m. Presupunem că la 31.m. Rezolvare: a) Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200.75. La 31. .N-2.000 D Sold iniţial b) Construcţii 200.000 u.000 = 240.000 u.m.000 = 180.N.12. La 31. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.12.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor. Provizioane = Venituri 36.000 b) Reevaluarea construcţiilor: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300. societatea a constatat o pierdere de 75.m. Presupunem că la 31.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.m.m.12.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior de preciat: 300. . Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.m.m.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12. imobilizărilor mijloacelor de transport. mijloacelor de transport.m.m. Rezolvare: La 31.2 x 30. care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u. Să se contabilizeze pierderea la 31. La 31.000 u.000 325.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 si N: 2 ani x 225.: Cheltuieli = Provizioane 75.m.000 u.000 u.). . Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l O ani.000 .12.000 u.

amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.45.m.m.12. De la data punerii în funcţiune.300 .m.m. pierderea maximă care poate fi reluată este de 60.N se contabilizează următoarele: .m. / 10 ani = 30.. Pe l august N. animalelor şi plantaţiilor 327.000 = 240.12. imobil care se află în proprietatea sa.12.300 u.000 .valoarea contabilă netă a utilajului la 31.: Cheltuieli = Provizioane 75.12. Rezolvare: La 31.m. ştiind că societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste.m. . estimată la 25.000 u. Până pe l august N.m.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 700 328.m.N+1.m. valoarea de intrare 10.N+1. astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.N: 225.12. La 31.000 u. Să se prezinte înregistrările contabile la 31.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.N.500 u. valoarea justă a imobilului este de 26.000 .000 u.12.000 u.000 u.000 u. activul este evaluat la valoarea sa justă. în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare". .000 = 225. la 31.m.anularea amortizării cumulate.000 u.N şi 14. Ca urmare.). 25 .000 u. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe l iulie N.recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.000 u.000 u.12. întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25. la 31.N: ..m.25. Presupunem că valoarea justă devine 13.. imobilul a fost amortizat pentru 500 u.75. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări. amortizarea cumulată 4.).Rezolvare: La 31.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300. societatea 1-a închiriat altor societăţi.000 = 180.m. Analiza situaţiei la 31. .N şi la 31.000 500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament La 31.N+1.m.12.m.000 u.2 x 30.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor. La 31.000 . mijloacelor de transport.200 u.m.12. valoarea contabilă a utilajului devine: 300.m.000 u. Provizioane = Venituri 60.m.m.(25.m.N-2 se înregistrează pierderea de 75. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14.12. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea Imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 .000 u.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (26.000 u. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.000 u.000 . valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255. imobilizărilor mijloacelor de transport.000 u.12.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor. / 10 ani = 45.m.

N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (14.(10.51.000 4. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.000 Valoare de piaţă (în u.m.N în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.000)] ca elemente de capitaluri proprii: Imobile de plasament = % Clădiri Rezerve din reevaluare La 31.200 51.500 8.anularea amortizării cumulate.m.000 5.000 8.13. evaluat la valoarea justă.Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N şi evaluarea acestuia la 31.000 .) 10.000 .) 9.) 9.000 Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare.700 Rezultă o pierdere de valoare de 53.000 6.12.000 . care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere: 25 .12. valoarea stocului în bilanţul de la închiderea exerciţiului N este: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare (în u.000 53.12.. Rezolvare: Schimbarea clasificării imobilului la l august N generează următoarele înregistrări contabile: .000 30.000 30. La 31.4.13.N.000 .000 500 700 14.700 = 1.N+1.500): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 329. Să se evalueze stocurile la 31.500): Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament La 31.m.000 8.500 8. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.recunoaşterea imobilului de plasament.12.200 . prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.N şi la 31.12.m.200 54.12.000 .N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14. luat separat. în conformitate cu IAS 40. Ca urmare. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Cost de achiziţie (în u. Rezolvare: Testul valorii minime dintre cost şi valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc.300 u.300 32.000 4.

pe seama cheltuielilor: 20.000 lei.000 0.000 25 .. TVA 24%.000 150.572 Valoarea de utilitate 175.m.15)' Flux net actualizat 47. Rezerve din reevaluare = Terenuri Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = 150.000 lei.m.000 u.000 lei. valoarea recuperabilă a terenului este 180.000 u. 100.m.850 132.000 u.000 0.300 330.000 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 331. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20. Valoarea recuperabilă a terenului = 180. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.000 u.000 0. între timp (din N-2 până în prezent).000 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 404 Furnizori de imobilizări 620. La începutul exerciţiului N.610 N+l 55. Pierderea de valoare = 350.000 u.. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani.000 = 170.870 N+2 N+3 N+4 80. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: în exerciţiul N: 1. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor". valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320. înregistrarea amortizării echipamentului: 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor. Să se efectueze testul de depreciere a terenului si să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu IAS 36.000 20.000 u.180. a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la 350.000 lei.pe seama rezervei din reevaluare: 150. iar metoda de amortizare este cea lineară. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 u.658 La sfârşitul exerciţiului N+l.m.m.m. Achiziţia echipamentului: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2.000 120. La închiderea exerciţiului N.000 500. la 290. Rezolvare: Valoarea contabilă a terenului = 350.m.300 98. iar valoarea de utilitate. şi ..000 lei. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani Flux net Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1+0.Cheltuieli = Provizioane pentru deprecierea stocurilor privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 1.000 . Aceasta se înregistrează astfel: .700 45.756 0. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare.760 324.m.000 u. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.

Prin urmare.000 lei.000 lei şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 . preţul de vânzare estimat este de 150. întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100.000 -300.000 lei Valoarea de utilitate = 290..000 . Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 75. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.100..153 lei 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor.153 2.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizio-nului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+l: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.75.000 lei.000 .457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.3.000.Amortizare . valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.20.543 lei.000 100.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.610/4 = 81.610 = 75.000 x 2 = 300.. iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.324. Altfel spus. 332.610 lei Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă .Ajustarea pentru depreciere = 500. 324. TVA 24%. nu se va relua întregul provizion de 75. Dacă deprecierea nu ar fi existat.. 320. La sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500. înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324.000 lei Valoarea recuperabilă = max (290.000 nu se contabilizează. = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 56.153 = 243.610) = 324.100.000 lei Valoarea de utilitate = 324. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000) = 320. ci 56.000 lei.610 lei în exerciţiul N+1: 1.000 lei.000 lei Apreciere de valoare = 320.000 lei. Achiziţia mărfurilor: 25 .. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avuto dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.000. La sfârşitul exerciţiului N+l se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.390 = 324.81.390 lei.610 .Valoarea recuperabilă = 400. La începutul exerciţiului N.000 lei = 320..000 .000 = 400. Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 81.000 .543 Din motive de prudenţă plusul de valoare de 20.000 .610 lei Valoarea recuperabilă = max (280. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: In exerciţiul N: 1. La sfârşitul exerciţiului N+l.243.000 = 280.457 = 76. cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat. după reluarea deprecierii.390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost .

000 2.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000 lei. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N? Rezolvare: Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului cu 80.000 lei şi a înregistrat.000 lei Deprecierea contabilizată deja = 20.% 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 124. Pe 15 ianuarie N+l. = 7814 20.000 lei. La sfârşitul exerciţiului. 80. 80. 334. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+l: La sfârşitul exerciţiului N+l stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea realizabilă netă: Costul activului = 100. stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea. adică 80.000 = 120.10. societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90. o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.N. durata de viaţă economică estimată: 5 ani.000).000 lei.000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10..000 nu se contabilizează din prudenţă.30. 25 .000 20.. Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.100.000) = 100.000 lei.. Prin urmare.000 lei Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+l = O lei Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor.000 lei.000 lei Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. La 31. Costul activului = 100.000 100.000 .000.000.12.000 Valoarea în bilanţ a stocului va fi min (100. societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000) = 80.000. 120.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150.000 .000 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 394 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 10.000 lei = 120. Plusul de valoare de 20.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000 .000 = 80.000 24.000 lei Valoarea realizabilă netă = 90.000 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. iar deprecierea aferentă exerciţiului N este de 20. potrivit IAS 2. 333.. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.

Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă. Valoarea justă = 31.442 25. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.000 lei Plăţile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%: Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.000 = 30.947 Soldul datoriei 4 = 4 anterior . rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.000 / (l + i)3 = 4.000 / (l + 0.12)3 + 2.000 / (l + 0. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%.442 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 + 10.000 lei (+) Preţul de opţiune =___________________2. valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei.01.000 25 . valoarea justă a utilajului: 31.12)3 = 29.000 / (l + i)3 + 2.442 18.000 / (l + i)3 b) Plata avansului: 167 = Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 2.577 .000 10. Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuaţie.3.000 / (l + 0. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.N 31. obiectul contractului: utilaj.000 lei (=) Plăţi minimale = 36.000 / (l + 0.01.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.12. Tabloul de rambursare a datoriei Data 0 01.12)1 + 10. Altfel spus.000 lei fiecare.000 Dobândă 2 = 4 x 12% 3.12)2 + 10. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract.01 .577 lei.000 lei.000 / (l + i)1 + 10.577 lei Plăţile minimale includ: Avansul = 4. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.3 29.053 Rambursarea de datorie 3 = 1-2 4. sunt prevăzute un avans de 4.N se înregistrează: a) Primirea bunului în leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice = 167 29.000 lei (+) 3 chirii x 10.495 5121 Conturi la bănci în lei 4.N Flux 1 4.000 + 10.000 6. La 31.000 lei. rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%. iar valoarea ei este de 2. achitabile în ultima zi a anului. unde i este rata căutată: 31.12.- data începerii contractului: l ianuarie N. La 01.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate.N 01.000 / (l + i)2 + 10. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.

000 2. pentru un bun luat în leasing financiar: . între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-fînanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani. este foarte probabil transferul de proprietate. data începerii contractului: l ianuarie N. în exemplul nostru.714 2. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.947 3. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.000 10.442 5.714 2. achitabile în ultima zi a anului. valoarea justă a utilajului: 29.000 2. sunt prevăzute un avans de 5. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract. în consecinţă.000 36.N+2 31.31.805 25 . Amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare. dacă va avea loc transferul de proprietate. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24.N+1 31.442 lei).000 lei.888 Amortizarea imobilizărilor etc. La 0l. .558 7. • cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate. 335.valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru. valoarea amortizabilă este 29.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă: 2678 = Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci = 2678 Alte creanţe 5.053 10. chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului.12.N+2 Total 10.805 lei. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 = 24. iar valoarea ei este de 3.219 1. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.durata de amortizare este: • durata de viaţă economică. obiectul contractului: utilaj. valoarea reziduală este estimată la 5. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.12.781 8.000 lei fiecare.442 10.000 6.01.12.000 29.442/5 = 4.000 0 X % = 5121 Conturi la bănci în lei 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile 3.000 2131 Echipamente tehnologice 29.888 lei. 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 4.286 6. Conform IAS 16.000 lei.

12. data începerii contractului: l ianuarie N. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.805 lei Dobânda aferentă contractului = 38.12.12.526 11.N: 25 .12.N 31. valoarea reziduală este estimată la 5.000 3.000 10.N încasarea primei chirii. valoarea justă a utilajului: 29.000 lei. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.000 / (l + i)2 + 10.000 + 10. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.000 29.000 0 X 0 01. precum si algoritmul de calcul al ratei de 10%. La 01. La 31.779 1.în lei imobilizate / Contracte de leasing financiar 2. iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%.000 + 3 x 10. obiectul contractului: utilaj. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.695 8. Investiţia brută = 5.195 Rambursarea investiţiei nete 3 = 1-2 5.805 lei.12.000 + 3. sunt prevăzute un avans de 5.000 lei fiecare. achitabile în ultima zi a anului. s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.305 3.000 10.N 31.000 .000 = 3. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 29. iar valoarea ei este de 3.000 38.000 2678 6.721 2.721 Venituri din dobânzi 336.000 lei.805 = 5.N+2 Total 5121 Conturi la bănci în lei 1 % 10. care în cazul nostru este 15%.000 10.000 / (l + i)3 + 3.195 lei Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 15% 5.000 lei Investiţia netă = Valoarea justă = 29.279 7.305 3.N+2 31.221 8.000 = 38.805 18.01.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie şi partea de dobândă.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.N 01. de 10.805 24.805 = 8.000 6.317 lei.01.000 / (l + i) + 10.279 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 3. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.N+1 31.805 Soldul investiţiei nete 4 = 4-3 29.0007(1+i) 3 Din această ecuaţie se determină i.29.01. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.

aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă si au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).N 31.288 8.a) Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform I AS 17 revizuit.000 3. 01.122 19.000 7.N+2 31.000 400.12.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie.122 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 2. ci diminuează veniturile din dobânzi.878 Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile directe 3 = 1-2 5.000 1.000 (din care 240.000 % 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 337. 01.000+ 10. N Furnizori de stocuri la 31.N Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Venituri în avans la 31. cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului.712 1.000 10.000 Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 10% 2.122 = 5. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 10.12. inclusiv cheltuielile directe.12.0007(1 + i)3 + 3.000 32. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32.000 900.000 300.01. care în cazul nostru este 10%. de 10.000 0 X 5.122 27.N 31.0007(1 + i)2 + 10.01. N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 5121 Conturi la bănci în lei = 10.12.12.983 1.000 500.N+2 Total Flux 1 5.N 01. La 31. Tabloul de recuperare a investiţiei Data 0 01.000 38.000 120.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din noi emisiuni de acţiuni Clienţi la 01.N+1 31.183 5.000 10.834 11.000 100.712 320.000 7.N încasarea primei chirii.12.0007(1 + i) + 10.700.817 3.000 26 .122 Soldul investiţiei nete plus cheltuielile directe 4 = 4-3 32.000 20.817 3.000 subvenţii pentru investiţii) 75.12. şi partea de dobândă.017 8. Astfel. 2678 = 2131 Echipamente tehnologice 32.000 7 ( 1 + i)3 Din această ecuaţie se determină i.288 2.000 60.

000 500. Care este valoarea lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit l .000 600.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 900.000 .Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Furnizori de stocuri la 01.000 580.1 2.000 +320.000 (-) Variaţia stocurilor 450.000 Sold iniţial441 + Rulaj creditor 441 .000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.020.000 26 . N Aporturi de capital în natură Stocuri la 3 1.000 .000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +120.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 = 700.000 (-) Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt -175. N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 3 1.000 300.000 150.000 (+) Variaţia veniturilor în avans din exploatare (400.000 = 300.000* (=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.000 .580.000) .700.000 500.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +20.000 (din care 180.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 600.000 50.000 (-) Venituri din provizioane -75.000 Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000 .000 460.000 400.000 (-) Venituri din subvenţii pentru investiţii -60.000 subvenţii pentru investiţii) 100.000 = 320. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.180.500.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.240.Sold final441 + Rulaj creditor 441= 450.000 .000 450.000 + 500.1 2.000 (-) Impozit pe profit________________________________________ -700.000 250.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului Plăti de dobânzi încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 175. 01.000 -300.000 +400.250.000 .000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +1.000 = -50.000 600.Rulaj debitor441 = Sold final441 *Rulaj debitor 441 = Sold iniţial 441 .(600.910.N Venituri în avans la 01.000 +50.000) = -260.000 450. 01.300.

000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = 460.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31.000 (-) Venituri din provizioane 500.000 480.000 +270.000 500.01.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.040.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 338.000 200.000 26 . Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +100.000 300.N Cheltuieli în avans la 01.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului ? 500.000 400. 01.000 + 460. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.250.000 150.000 700.000 100.000 500.000 10.000 = +1.000=1.000 -20.Plăţi către furnizorii de imobilizări_______________________________ (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: -150.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -250.12.000 Plăţi de dobânzi______________________________________________ -50.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01.000 50.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = +1.000 70.01. conform IAS 7.000 .000 200. N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 3 1.000 300.N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31.000 10.000 180.020.000 încasări din noi emisiuni de acţiuni +100. 12.000 + 270.000 360.01.12.040.000 Rambursări de credite -300.12.000 200.000 230.000 300.000 100.500. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.N Furnizori de stocuri la 31.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +1.000 850.000 20.

000 Dividende plătite____________________________________________-200.000 X=? Y=? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din credite primite de la bănci +300. .000 +30.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 360.30% peste un an.000 lei la semnarea contractului.000 .50% la semnarea contractului.000 = 500.000 = -120. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N: .000 (+) Cheltuieli cu dobânzile_________________________________________ (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20. .000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -70.000 (=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.20% peste doi ani.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +290.230. .761 lei Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 (-) Impozit pe profit_________________________________________-400.000 +10.vânzarea pe credit: 26 .000 / (l + 10%) + 4. Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiară.000 -120.000 Rambursări de credite -150.480.000 Y = -140.000 lei peste un an.761 = 1.239 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: .000 +150.4.000 + 6.000 lei peste doi ani.000 339.000 +70.000 -l8.000 = -150.000 -120. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de: . la o rată de 10%.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 700.000 . .10.850. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -50.000 / (l + 10%)2= 18.6.000 Z = 400.000 (-) Variaţia stocurilor 300.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = Z +100. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.000 = +100.000 lei. La l ianuarie N.50.000 (-) Venituri din dobânzi -10.000 X = -220.180.000 +50.000 .000 = -30.000 (-) Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.000 .000 = 120.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 500.Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000 + Y .

Se consideră o vânzare în valoare de 30.încasarea imediată: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10. La 31 decembrie N: . şi se deduce suma plătită de client de 6.400 26 . în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: Conform IAS 18. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 = 8.000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani.761 lei. după 60 de zile: = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. 3.încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4.761 = 876 lei. adică 18. cu un scont de decontare de 2%.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+l: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+2: .încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei La 31 decembrie N+1: . scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare. dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8. inspirându-se din planul existent în OMFP nr. In bilanţ. Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri".239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat.000 = 766 Venituri din dobânzi 364 = 411 Clienţi 6. Astfel. Pentru a determina dobânda pentru primul an.055/2009 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8. mai puţin avansul primit.761 -10.000 = 766 Venituri din dobânzi 876 340.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobandă (1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziţiei Ministerului Finanţelor Publice.637 x 10%).000 18.000 lei). achitabilă după 60 de zile sau imediat. întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi.761 lei. de 876 lei.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+l: .411 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 20. la care se adaugă dobânda pentru primul an. în al doilea an. .000 lei.761 1. soluţia va fi: 411 Clienţi Şi. obtinându-se o sumă pentru exerciţiul N+l de 364 lei (adică 3. considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului.

scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.000 3.dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri Şi.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri 401 Furnizori Şi = = 401 Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 147.000 147.000 lei.000 4111 Clienţi 147.000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: . vânzarea se contabilizează astfel: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 29. Dacă întreprinderea plăteşte imediat.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 3. achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 lei.411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 5121 = 411 30.400 342. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 Conturi la bănci Clienţi în lei 341. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.400 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 29. Care este soluţia contabilă. Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică prevederile IAŞI 8? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: . în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: în cazul în care se beneficiază de scont. conform IAS 18 „Venituri".dacă încasarea se face pe loc: 4111 Clienţi Şi 5121 Conturi la bănci în lei = . achitabili după 60 de zile sau imediat.000 26 . după 60 de zile: 666 Cheltuieli cu dobânzi = = 401 Furnizori 401 Furnizori 147. cu un scont de decontare de 2%.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi Şi. după 60 de zile: 411 Clienţi 5121 Conturi la bănci în lei = = 766 Venituri din dobânzi 411 Clienţi 150.000 .

TVA 24%. TVA 24%.000 343. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii.401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni La l august N: . Rezolvare: Conform IAS 18. conform IAS 18 „Venituri". Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. în valoare de 600 lei.33 Venituri din dobânzi 344. conform IAS 18 „Venituri".000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 lei/obligaţiune. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli: consumuri materiale 100 lei. Pentru aplicarea prevederilor normei. b) dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile = 1. consum de energie 200 lei. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit. veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs.30 iulie N în valoare de l leu/obligaţiune.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) dobânda aferentă perioadei l august N-1 .l aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) = 1. O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.000 x 8/12 = 666.000 x 4/12 = 333. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei l august N-1 . 26 .000 lei.000 666. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l octombrie N: . înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l aprilie N: . obligaţiuni). La l octombrie N sunt achiziţionate 1.încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţiuni 1.000 766 333.33 lei.000 345. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor. La data de l aprilie N.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate La 28 octombrie N: .încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-l: 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 600 = 5121 Conturi la bănci în lei 2.67 = 5121 Conturi la bănci în lei 50. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi (de exemplu.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune = 1. societatea a achiziţionat 1. La l august N.67 lei.

000 lei. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus? Rezolvare: a) înregistrarea achiziţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă b) înregistrarea cheltuielilor de transport: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 2. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.000 347. 26 .înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 4426 TVA deductibilă .000 lei.consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime . gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.800 20. iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară. TVA 19%.480 2. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizează acesta.000 lei.800 10.800 lei 2131 Echipamente tehnologice % 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 231 Imobilizări corporale în curs = 30.000 + 800 + 200 = 3.5.- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului. cheltuieli directe 7.000 lei şi fixe 1.000 480 248 200 48 404 Furnizori de imobilizări c) înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnologice: . cheltuieli administrative 2. Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani).000 + 3. din care variabile 3. dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20.000 + 7.000 +1. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.înregistrarea facturii de prestări servicii: % = 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 4426 TVA deductibilă d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 401 Furnizori 401 Furnizori 100 248 200 48 620 500 120 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800 Costul iniţial = 2.000 lei. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani. cheltuieli indirecte 4. iar acesta a facturat serviciul la 500 lei.000 lei. Cheltuielile efectuate au fost: costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20. Se decide trecerea la amortizarea degresivă si se stabileşte un coeficient de degresie de 1.000 lei 346.000 x 80% = 30.000 lei.

La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3 conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5.5 = 30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.000 x 30% = 1. 348.000 lei.000 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+l = 5. Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea lineară = 5.000 5.000 45.000 x 3 = 15.000 lei / 10 ani = 500 lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N si N+l = 1.Etapa 2: Reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate: Valoarea brută reevaluată (-) Amortizarea cumulată reevaluată (=) Valoarea netă reevaluată 20. Rezolvare: a) Procedeul l (reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilor cumulate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .560 lei în bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă. amortizate pentru suma de 5. mijloacelor de transport. mijloacelor de transport. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.840 = 1. animalelor şi plantaţiilor .560 lei.000 lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani-2ani = 5ani Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20% x 1.000 - Etapa 3: Contabilizarea operaţiei de reevaluare: 2131 Echipamente tehnologice = % 40. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 45.000 b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .000 Amortizarea instalaţiilor.000 5.000 2813 10. de 1.Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30.000) = 3 .800 lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării: Coeficient = 45.000 / (20.000 = 4. animalelor şi plantaţiilor 105 Rezerve din reevaluare 30.400 .Etapa l: Anularea amortizărilor cumulate: 2813 = 2131 Echipamente tehnologice Amortizarea instalaţiilor.000 .000 26 .5.000 -1.000 lei.200 = 2.800 x 30% = 840 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.000 lei.200 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.000 -1.000 x 3 = 60.

000 lei. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270. .000 = 3. .000 piese. Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcţie de numărul de unităţi de producţie? Rezolvare: Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani. 350.000 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. In exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii.includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei): 2131 Echipamente tehnologice = 722 7.000 x 54.în al treilea an: 135.000 lei. .000 piese.cheltuieli cu amortizarea 1.000/270. în acord cu clientul. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Potrivit I AS 16. este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse.salarii datorate 3.000 lei şi este format din: . şi nu după destinaţie. cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial.500 lei. . cheltuielile sunt angajate după natură. .cheltuieli cu salariile 3.în al treilea an: 18.000 lei.000 = 5.înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 281 Amortizarea imobilizărilor corporale 1.500 421 Personal .000/270. Costul reparaţiei este de 7.în primul an: 18.000 piese în 3 ani.400 lei. De aceea. o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 18.000 .înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi: 628 = Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi 401 Furnizori 500 . Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 26 . adică: .înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 = Cheltuieli cu materialele consumabile .cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei.349.000 x 135.în al doilea an: 18.600 lei.în al doilea an: 81. în practica întreprinderilor româneşti.000 x 81.înregistrarea cheltuielilor de personal: 641 = Cheltuieli cu salariile datorate personalului . Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitală. Ca atare. scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează: . o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă.000/270.000 = 9. .în primul an: 54.000 302 Materiale consumabile 2.cheltuieli cu consumurile materiale 2. în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere: .000 piese. . metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere.

20.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 2.000). titluri de participare 30.351.000.000.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10.000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani).000.000 129. fond comercial achiziţionat 20.000). ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31. Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung. rezerve 1.000 52.000 40. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an. Activele financiare deţinute în vederea tranzacţionării sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate în tranzacţionare.000). iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar). Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10.000 32.N (în lei): mărfuri 50. cheltuieli în avans 8.000 lei).000. Lichidităţile cuprind conturile la bănci şi acreditivele. titluri de plasament 20.000 + 3. conturi la bănci 30.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3.000.000.000 30.000.500 1. licenţe 5.000. Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50. 2. amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000 (din care titluri în valoare de 10. 3.000 2. cheltuieli de dezvoltare 5.000 (din care pentru un credit de 3.000 (din care 7.000. cifra de afaceri 200.000.12. 352.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de l an). salarii datorate 70. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000. terenuri si construcţii 70. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30. titluri de participare 3.000 6. ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20. Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare". 17.000.000 lei minus deprecierea de 5.000).000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 6.000 2. subvenţii pentru investiţii 10.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20. venituri în avans 3.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10. cheltuieli în avans 20.000 500 10. cifră de afaceri 100. credite primite de la bănci pe termen lung 20. 4.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500). împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50.000.000).000.000). Rezolvare: Active curente Stocuri (1) Clienţi Active financiare disponibile pentru vânzare Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării (2) Alte active curente (3) Lichidităţi (4) Total active curente 45.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani. clienţi 40. împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000.000.000. credite primite pe termen scurt 9.000.000. furnizori 40. acreditive 2. Datorii necurente Sume datorate instituţiilor de credit (5) Provizioane pe termen lung Alte datorii necurente (6) Total datorii necurente 5.000 27 .000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice).

000 . plăţi către furnizorii de imobilizări 1.000 108.000. plăţi de dobânzi 100.000 2. . 10.furnizori 40. impozit pe profit plătit 250..000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 30.000 -400 -300 -250 27 . . încasări din credite primite de la bănci 300. lichidităţi la începutul anului 1.000 20..000 Datorii curente Furnizori împrumuturi obligatare Provizioane pe termen scurt Venituri în avans Alte datorii curente (TVA) Total datorii curente 353.000.TVA de plată 2. Flux net de trezorerie din exploatare 5.000 50. utilaje deţinute în leasing financiar 2.000 10.000.500. încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900. încasări din vânzarea de titluri de plasament 200. cheltuieli cu salariile 500. Rezolvare: Active necurente Echipamente Terenuri şi construcţii Fond comercial Titluri de participare Total active necurente 8. 40. plăţi către furnizorii de stocuri 400.800.000 65. Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare". încasări de dividende 200. salarii plătite 300. Se cunosc următoarele informaţii (m lei): încasări de la clienţi 5.000.000 3. încasări din emisiunea de obligaţiuni 700. Rezolvare: Tabloul fluxurilor de trezorerie Fluxuri din activitatea de exploatare: încasari de la clienti Plati catre furnizorii de stocuri Salarii platite Impozit pe profit platit A.

Informaţia poate fi relevantă. a riscului de eroare care planează asupra recunoaşterii şi evaluării. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare. Credibilitatea (fiabilitatea) Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective si prezentarea. Variatia lichiditatilor (A + B + C) E. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. Inteligibilitatea O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori.050 900 200 200 -1. dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare.500 5. Flux net din activitatea de investitii Fluxuri din activitatea de finantare: încasari din emisiunea de obligatiuni încasari din credite primite de la banci Plati de dobânzi C. informaţiile privind unele probleme complexe. ci mai degrabă dificultăţilor inerente. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB. măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile. totuşi. 3. fie pe care ar putea fi de aşteptat. Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 4.450 1. 1. Relevanţa Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor.950 354. credibilitatea şi compa-rabilitatea. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare D.800 -500 700 300 -100 900 4. nu este părtinitoare. în acest scop. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute. 27 . se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice. Răspuns: Situaţiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibilă decât ar trebui. 2. în anumite cazuri. fondul comercial generat intern). de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate. în alte cazuri. a) Reprezentarea fidelă Pentru a fi credibilă. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor tranzacţii şi evenimente. să nu le recunoască în situaţiile financiare (de exemplu. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte.Fluxuri din activitatea de investitii: încasari din vânzarea de imobilizari corporale încasari din vânzarea de titluri de plasament încasari de dividende Plati catre furnizorii de imobilizari B. Totuşi. în mod rezonabil. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deci ziilor economice. în acelaşi timp. fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente care urmează a fi evaluate. să le reprezinte. Lichiditati la începutul anului F. nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. Aceasta nu se datorează părtinirii. relevanţa. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. în general. informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte. prezente sau viitoare.

deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. Care sunt elementele care definesc performanţa financiară a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicităţi definiţiile. o întreprindere înstrăinează un activ altei părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective şi cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv. ci sunt recunoscute în masa 27 . totodată. indiferent dacă sunt latente sau realizate. Definiţiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare. ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (după cum aţi putut observa. d) Prudenţa Cei care elaborează situaţii financiare se confruntă cu incertitudini care. Răspuns: Elementele care definesc performanţa financiară sunt veniturile şi cheltuielile. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici. si nu doar cu forma lor juridică. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică. performanţa acestora şi modificările poziţiei financiare. c) Neutralitatea Pentru a fi credibilă. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. Utilizatorii trebuie. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta. de exemplu. refe-rindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor. informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. cât şi de diferite întreprinderi. plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei. 4. inevitabil. credibil. tranzacţia încheiată. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punctul de vedere al relevanţei. nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere. Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. în aceeaşi manieră. Comparabilitatea Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. dar nu sunt trecute în contul de profit şi pierdere pentru a nu fi distribuite. Totuşi. adică lipsită de influenţe. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive. dar si prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. iar datoriile si cheltuielile să nu fie subevaluate. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi si de-a lungul timpului pentru acea între prindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi. rezervele din reevaluare răspund definiţiei veniturilor. Astfel. să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară. deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii. Există însă şi elemente care. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidenţieze în contabilitate. e) Integralitatea Pentru a fi credibilă. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. exercitarea prudenţei nu permite. influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat. subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor. 355. De exemplu. precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. cât şi la câştigurile/pierderile. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii.b) Prevalenta economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor si cu realitatea economică. cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. în astfel de circumstanţe. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii si valorii lor. prin selectarea şi prezentarea informaţiei.

cheltuieli indirecte 40. Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor. Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B.000 u.m. 456 = 758 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unui venit în contabilitate. iii) plusurile şi minusurile de valoare.000 u. cheltuieli administrative 20.i) ii) capitalurilor proprii). câştigurile şi pierderile. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile.cheltuieli variabile 30. costurile de desfacere. Soluţia contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acţiuni proprii este corectă? Argumentaţi răspunsul. ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. • • • capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie.000 u.000 Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri". precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.000 50. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. Potrivit cadrului conceptual al IASB. încasată peste valoarea nominală a acţiunilor emise nu se recunoaşte ca venit. % 1012 658 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unei cheltuieli în contabilitate.m.m.. astfel: pierderile de materiale. Pierderea de 50. 358.000 u. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. 27 . % 1011 120. regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final.000 = 501 550. care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. 356. pierderi din rebuturi 8.000 u. La definiţiile de mai sus răspund: veniturile şi cheltuielile în mărime brută. în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli: • • cheltuieli directe 100. ci va fi imputată capitalurilor proprii. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei.m. manoperă directă si alte cheltuieli directe de producţie.000 500.cheltuieli fixe 10. Soluţia de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni. ci va afecta capitalurile proprii (se recunoaşte ca primă de emisiune). nu trebuie să afecteze o cheltuială. Aceste definiţii acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere. suma de 20.000 u. Potrivit cadrului conceptual al IASB. cheltuielile de depozitare.000 u.m. si anume: materiale directe. în costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului. în concluzie. Rezolvare: Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.. Este corectă această soluţie? Argumentaţi răspunsul. din care: .m. energie consumată în scopuri tehnologice. 357.. care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii.000 20. .m.m. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor..000 100. Argumentaţi soluţia.000 u..

Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea în exerciţiile N-2.000 106.m.) 2 18.000 u.000 u.2) 18.000 Valoare realizabilă netă (în u.m.m.000 359.000 = 3.000 17.12. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u.000 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar.000 10. La închiderea exerciţiului N.m. iar valoarea reziduală este reestimată la 15.000 60.000 0 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Pierderea din depreciere = 106. Acesta se amortizează linear.000 103.) 18. Rezolvare: Articole Cost de achiziţie (în u.000 27 . şi o valoare reziduală estimată la 10.000 9.Costul de producţie = 100.000 60.000 Valoare în bilanţ 3=min(l.000 109.000 16. 40.m. = 135.000 65.m.000 60.m. 6814 = 397 3. începând cu l ianuarie N-2.000 + 30.000 .000 u.N. managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani.000/7 = 40. N-1 şi N.000 = 280. Rezolvare: In exerciţiul N-2: Valoarea amortizabilă = 290.103.) 20.000 u.000 + 10.m.000 u. pe o durată estimată de 7 ani.000 u.000 . La 31.000 u.m.000 17.m. si să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.m.000 65. Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 360.000 x 90 buc.000 9.000 16.000 109.000 106. conform IAS 16. în conformitate cu IAS 2. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.000 16. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 135.000 9.000 10.000 Valoare realizabilă netă (în u. Fie un utilaj cu un cost de achiziţie de 290. /180 buc.) 1 20.m.000 u.10. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N-1: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.

15. La această dată.000 .000/10 =100 u.000 361. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.2 x 40. Fie următorul lanţ de participaţii: 80 27 . Amortizarea anuală = 1.m.000 u..m.m.m.N şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată conform IAS 36. Valoarea recuperabilă = max (500.N se determină mai întâi valoarea contabilă netă: Costul = 1.520 = 80 u.12.000/3 = 65.. pentru deprecierea imobilizărilor 362.000 u. Durata de amortizare este de 10 ani. La 31. Durata reestimată = 5 ani Durata trecută = 2 ani Durata rămasă = 3 ani Amortizarea = 195.m.m.m.12.000 u.m. metoda de amortizare lineară. Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u. 520) = 520 u.000 .000 .m. Rezolvare: La 31. 6813 = 2913 Cheltuieli din exploatare Ajustări pentru privind ajustările deprecierea instalaţiilor.m.000 Valoarea amortizabilă = 290.m. 65. Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. cheltuieli cu vânzarea 4 u..400 = 600 u. Valoarea netă = 1.m. şi o valoare de utilitate de 520 u. Pierderea din depreciere = 600 .000 = 195.000 u.12. se estimează valoarea justă la 504 u. 40.

Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la o societate: Informaţii 01.12 27 .2% 15% +10% = 25% 0 40% 15% x 42% +10% x 54% = 6.7% 65% x 11.3% + 5. 7% = 7.605% 40% Control exclusiv Influenţă semnificativă Integrare globală Punere în echivalenţă în afara perimetrului de consolidare "" Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă 363.4% + 4.75% + 2% = 40.Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare. Rezolvare: Societatea FI F2 F3 F4 F5 F6 Procentaj de control 70% 40% + 20% = 60% 70% 60% 55% 20% + 30% + 25% = 75% Procentaj de interes 70% 40% + 70% x 20% = 54% 70% 70% x 60% = 42% 55% + 40% x 20% = 63% 70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8.4% = 11.2% = 53.2% + 12% +13.01 31.35% Tip de control Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Metoda de consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală F7 F8 F9 FIO 40% + 40% = 40% x 70% + 40% x 80% 63% = 28% + 25.

732 u. e) salariul managerului firmei reprezintă 80. iar costul bunurilor vândute a fost de 6.m.Consuni = Sold final 301 328 u./masă.000 u.1.m. inclusiv mese. = 150 u.004 u.m.000 u. b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u. costurile de producţie ale perioadei şi costurile produselor finite obţinute.m. cost al produsului. cost al perioadei.m. care are un salariu anual de 25.732 u.. de unde rezultă: Achiziţii = 1.000 u.m. Rezolvare: D 331 C _______Produse în curs de execuţie_____________ SI 362 l SF354 D 301 C ______________Materii prime_________________ SI 328 l 1.m.m.000 u. + Achiziţii .004 u.732 u. de unde rezultă: Obţinere produse finite = 6.770 u. = 366 u.Costul bunurilor vândute = Sold final 345 146 u. 362 u.m. c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonaţi de către un responsabil./masă. Costurile asociate cu fabricarea meselor şi cu operaţiile generale ale firmei sunt următoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u. 354 u.m.m. f) firma cheltuieşte anual 30./an.m.m. fix. Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii: variabil.000 u. g) vânzătorii primesc un comision de 30 u. O întreprindere fabrică mobilă.. Sold iniţial 345 + Obţinere produse finite . Rezolvare: 27 .m.732 (consum) SF366 D 345 C ______________Produse finite________________ SI 146 l 6. • Produse finite obţinute + Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei = Cost de producţie al perioadei 6.m..012 u.m.000 u. cost direct sau indirect (pentru produsul „mese").m.m. 364.6. 6.m./an. pentru fiecare masă vândută. + Obţinere produse finite .m..m.Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 328 362 146 366 354 150 în timpul perioadei au fost utilizate în producţie materii prime în valoare de 1.000 (costulbunurilor vândute) SF150 Consum materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1. Determinaţi: costul materiilor prime achiziţionate.m. d) amortizarea maşinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10. Sold iniţial 301 + Achiziţii ./an pentru publicitate privind mesele.

500 umbrele = 45.500 umbrele x 60 lei/umbrelă = 510. costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziţionat pentru păpuşi. b) amortizarea maşinilor folosite pentru păpuşi. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. Rezolvare: a b c d e Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost direct Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al produsului Cost al perioadei 366.500 lei / 9. comisionul vânzătorului fiind de 5 lei/bucată. în luna mai a cumpărat 10.53 lei/umbrelă + 5 lei/umbrelă = 50.500 de umbrele. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 lei Obţinere produse finite: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 432. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele. Societatea ALFA produce umbrele de soare.000 lei 27 .500 lei Cost unitar / umbrelă = 432.53 lei/umbrelă Cost complet = Cost de producţie + Cheltuieli de desfacere = 45. e) salariul managerului.500 lei = Cost de producţie 432. c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele. d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuşi.a b c d e f g Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect - Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei 365. păpuşi de plastic şi maşinuţe.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată.500 lei Vânzare produse finite: 411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 510.500 umbrele x 15 lei/umbrelă 142.000 lei + Cheltuieli directe de asamblare = 9. Clasificaţi următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioadei.53 lei/umbrelă Venituri din vânzări: 8.000 de suporturi la 20 lei bucata. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: • Materii prime şi materiale directe = 10. + 9. şi a asamblat 9.000 de pânze la 10 lei bucata şi 11.000 buc. pânză x 10 lei/buc. A vândut în cursul lunii 8. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleţi de pluş.500 suporturi x 20 lei/suport 290.

produselor finite Descărcarea de gestiune: 8. x 10 lei/buc.25 lei/bucată.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. = 9 lei/buc.000 de umbrele la preţul de 50 lei/bucată. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.000 buc.000 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. şi a asamblat 18.500 lei Rezultat = Venituri . Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10. 270. Societatea ALFA produce umbrele de soare.000 lei Suport umbrelă = 18.75 lei/buc.8. în luna mai a cumpărat 10.000 buc.500 lei Cost prelucrare = 18. Societatea deţinea la începutul perioadei 10.000 buc. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele. x 9 lei/buc.000 buc.000 umbrele x 42.500 lei Cost unitar = 769.000 buc.000 lei Achizitie 15.000 buc. Societatea ALFA produce umbrele de soare.000 buc.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.000 buc. • + + = Pânză umbrelă = 18. x 20 lei/buc.000 buc.495 lei (sold 711) = 512. 162.000 lei Cost de producţie 769.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5. X 8lei/buc=80. x 8 lei/buc. în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat. x 15 lei/buc. x 18. x 15 lei/buc.005 lei 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 387. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10.000 lei Suport C CMP pânză = (10.000 buc.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 lei Panza C D Si 5.000 buc. Societatea a vândut în cursul lunii 16.53 lei/umbrelă = 387.000 buc.000 umbrele x (60 lei/umbrelă -7.000 lei . X 10 lei/buc = 100.995 lei 367.500 umbrele x 45. = 18.000 de suporturi la 20 lei bucata.75 lei/buc.000 lei Achizitie 10. X 15 lei/buc=75. + 10.000 de umbrele.75 lei/umbrelă = 160.000 de umbrele. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 buc.75 lei/umbrelă Cost complet = 769. X 10 lei/buc = 100.000 buc. comisionul vânzătorului fiind de 7.) / 20.000 lei Achizitie 10.000 buc X 20 lei/buc=300.) / 20.000 lei 368.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.5 lei/bucată.000 de suporturi la 20 lei bucata. şi a asamblat 18. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 umbrele x 7.000 lei Suport C 28 .005 lei Rezultat = 510. Societatea a vândut în cursul lunii 16. + 15. Societatea deţinea la începutul perioadei 10.Cheltuieli = 16. CMP suport = (5. 337. comisionul vânzătorului fiind de 2.500 umbrele x 5 lei/umbrelă (comisioane vânzare) + 45.25 lei/umbrelă = 885.500 lei + 16.25 lei/umbrelă) -16. primul ieşit). X 8lei/buc=80. în luna mai a cumpărat 10.000 lei Panza C D Si 5. în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul intrat. X 15 lei/buc=75.000 umbrele = 42.500 lei / 18.000 buc.

000 buc.000 lei 370.5 lei/umbrelă) = 805.000 bucăţi. lei D SI Intrări SF 345 Produse finite 250 buc. x 15 lei/buc.000 lei + Suport umbrelă = 5.000 buc.000 lei. pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat.000 lei = Cost de producţie 765.000 buc. 160. + 13. / 1. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucăţi de produse finite.Cheltuieli = 16.000 umbrele x (50 lei/umbrelă -2.000 lei / 750 buc.000 lei = Cost de producţie al perioadei 21. capacitatea normală de producţie 1.000 lei + Cost prelucrare = 18.000 umbrele = 42. = 28 lei/buc.000 lei 369.000 buc.000 lei. din care variabile 8. x 10 lei/buc.000 lei.750 lei 371. capacitatea reală de producţie 1.5 lei/umbrelă) .000 buc X 20 lei/buc=300.000 lei • Pânză umbrelă = 10.000 lei x 750 buc. x 25 lei/buc. din care variabile 8.000 lei. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie Cost de producţie = 5.000 + Cheltuieli fixe x Capacitatea reală de producţie /Capacitatea normală de producţie = 4.___________________________3. evaluate la 25 lei/bucată.16.: 24.000 lei Rezultat = Venituri . / 1. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 buc. x 28 lei/buc. + 150 buc. în următoarele condiţii: cheltuieli variabile de producţie 5.000 bucăţi. SC ALFA SA obţine produse finite.000 lei Cost unitar = 765.750 C Valoare ieşiri LIFO = 750 buc. = 8. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.Achizitie 15. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 umbrele x 42. 750 buc.000 umbrele x 2.500 24. în cursul lunii ianuarie.000 lei + 4. în cursul lunii ianuarie. Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie: Cost de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie • Cheltuieli directe 10. cheltuieli indirecte de producţie 12. x 28 lei/buc. capacitatea normală de producţie 1.000 lei / 18. x 25 lei/buc.200 bucăţi. x 20 lei/buc.000 lei.000 lei.000 lei.5 lei/umbrelă Cost complet = 765. în cursul lunii ianuarie.000 buc.000 buc. 28 . capacitatea normală de producţie 1.5 lei/umbrelă = 80. 2.000 lei + Cheltuieli de vânzare (16.000 lei x 750 buc. + 8.000 lei. 270. x 15 lei/buc. cheltuieli fixe de producţie 4. ea vinde 900 bucăţi la 35 lei/bucată. 335. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei Cost unitar = 21.000 lei + Cheltuieli variabile 8.000 bucăţi. primul ieşit). x 8 lei/buc.

500 buc. + 6.Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie) = 4.m.Capacitatea reală de produc-tie / Capacitatea normală de producţie) = 5.000 lei (cheltuieli directe) + 8.000 lei x (l . Care este costul subactivităţii şi cum afectează acesta costul produselor? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l . 2 1. 4. Rezolvare: D SI SF c 301 Materii prime 1.000 u.000 28 .000 lei (cheltuieli fixe) x 1.m.000 u.000 bucăţi. capacitatea normală de producţie l .) = 1.000 6. cheltuieli indirecte de producţie 15.000 u.m.) = 1. capacitatea normală de producţie 2.000 u.m.m.000 u.000 lei. SC GAMA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 15.m. Societatea BETA produce ciocolată.000 u. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16.000 u.m. • + = + Materii prime consumate Salarii şi amortizări Cost de producţie Cheltuieli de desfacere 5.Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = 10.000 lei.m. Stocul iniţial de materii prime este de 1. Care este costul subactivităţii? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l .m. = 5.750 buc. în cursul lunii ianuarie.000 u. / 2.2.000 buc. Calculaţi costul de producţie şi costul complet. Aceasta are un stoc iniţial la produse finite de 3. / 1.000 buc.000 u.000 lei.000 lei 373. în cursul lunii ianuarie.000 lei x (l . = 22.000 lei.000 u.Stoc final = 1. Aceasta cumpără materii prime în valoare de 6. iar stocul final este de 2.250 lei Costul subactivităţii nu influenţează costul produselor. 374. Societatea BETA produce ciocolată.m. din care variabile 8.000 2. si un stoc final de 5. capacitatea reală de producţie 1.000 lei. / 1. 25.m. Stocul iniţial de materii prime este de 1. reprezentând o cheltuială a perioadei.000 lei 372. 16.000 u.000 lei (cheltuieli variabile) + 4.m..m.000 lei.000 u.000 Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.m.000 u. iar pentru distribuţie sunt de 4. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. .m.000 bucăţi. = Cost complet 375.000 buc. C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări .m. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6.000 u. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi..000 u.000 buc.500 bucăţi.000 lei. iar stocul final este de 2.1.000 lei. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16.000 u. cheltuieli indirecte de producţie 12. din care cheltuieli fixe de producţie 5.000 lei.m.000 u.

Calculaţi costul de producţie si costul complet.000 lei = 67. la costul de distribuţie? Rezolvare: a) Achiziţii: 8.000 u.000 lei 16. Rezolvare: D SI 1.000 lei.000 lei • + + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5. înregistrate: 301 Materii prime = 401 Furnizori 80.lei.000 lei din care: b1) pentru maşini utilizate de angajaţii care se ocupă de vânzări: 100 baterii x 10 lei/baterie = 1. totodată. iar restul au fost montate în maşinile produse de firmă. Din producţia lunii.000 lei 5.Stoc final = 1.000 lei 6.000 lei. 2.000 lei.000 lei + 6.2.000 301 Materii prime C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări . 90% a fost terminată şi transferată în depozitul de produse finite şi doar 30% din stoc a fost vândut. iar la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5.000 lei.000 lei.000 SF Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.000 de baterii la costul de 10 lei/baterie şi a scos din stoc 7.000 lei . Societatea DEVON produce automobile.600 de baterii în cursul lunii. Dintre acestea.000 lei 17.000 lei. societatea are stoc iniţial la produse finite de 3.250 lei 28 . la producţia finită.000 lei.500 lei = 20.500 lei din care: b211) vândute (descărcarea gestiunii): 30% x 67.000 lei.000 lei 376.m.000 lei = 5.500 baterii x 10 lei/baterie = 75.000 lei 1. înregistrate: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 20.000 lei 23. iar pentru distribuţie sunt de 5.000 lei şi un stoc final de 1. Care este costul bateriilor care apare: la materii prime.000 lei.000 6.000 lei b) Ieşiri: 7. înregistrate: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 67. b2) pentru producţie: 7. în cursul lunii a cumpărat 8. la producţia în curs. 100 au înlocuit bateriile din maşinile utilizate de angajaţii firmei care se ocupă de vânzări. la costul bunurilor vândute.250 lei. Societatea a început perioada cu un sold iniţial la producţia în curs de execuţie de 1. înregistrate: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 76.600 baterii x 10 lei/baterie = 76.000 baterii x 10 lei/baterie = 80. din care: b21) produse finite: 90% x 75.500 lei. se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1.

A şi B. chirie 4.48 x 8.000 lei pentru A şi 8. grad de subactivitate 20%.000 lei.000 lei = 3. Determinaţi suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societăţii.000 lei.000 lei + 8.000 lei 4.000 lei.000 lei. publicitate 1.700 lei 41.000 lei l .8.300 lei 379. calculaţi costul de producţie pentru A şi B.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.200 lei 2.800 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (2.000 lei. Cost baterii produse finite (sold 345) = 47.840 lei 11. Cost baterii materii prime (sold 301) = 4.18.48 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0.840 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 2. 840 lei 28 . O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 8. salarii pentru muncitori 4.000 lei 377.000 lei 7.000 lei x 60% + Amortizarea maşinilor productive = 18.000 lei = 960 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 0.000 lei .000 lei 800 lei 4.000 lei.000 lei x 80% = Cheltuieli indirecte de repartizat 4.stocurilor de produse b212) nevândute: 70% x 67.000 lei 15. amortizarea maşinilor productive 8. Cost baterii în costuri de distribuţie = 1. Cost baterii în costul bunurilor vândute = 20. salarii pentru personalul de distribuţie 12. din care pentru producţie 60%. Rezolvare: • Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = 1.000 lei (subactivitate 10%). O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10. chirie 4. Calculaţi costurile de producţie.000 lei .000 lei. Se fabrică două produse. amortizarea maşinilor productive 18. b22) producţie în curs de execuţie: 10% x 75. grad de utilizare a capacităţii de producţie 85%.000 lei x 60% = Cost de producţie 8.000 lei.000 lei (din care pentru producţie 60%).250 lei. salarii pentru personalul de distribuţie 2. amortizarea vehiculelor managerilor 10.800 lei Coeficient de repartizare K = 4. Deci: 1.600 lei 2.250 lei 5.600 lei 378.000 lei = 7.4.000 lei.000 lei.250 lei 4.000 lei 3. costuri directe 2. Folosind costurile directe ca bază de repartizare. Cost baterii producţie în curs = 7. din care fixe 1. amortizarea vehiculelor de distribuţie ale societăţii 15.000 lei 10. salarii manoperă directă 14. Rezolvare: • Salarii personal distribuţie + Amortizarea vehiculelor de distribuţie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii = 4.500 lei 3.000 lei x 85% = Cheltuieli ale perioadei 12.400 lei 21.000 lei.48 x 2.000 lei pentru B.000 lei.000 lei 2.000 lei 960 lei 2. Rezolvare: • Materii prime consumate + Salariile muncitorilor + Amortizări = 8.500 lei = 47.960 lei Produs B 8.000 lei . cheltuieli indirecte 5.500 lei.000 lei x 10% + Cheltuieli de producţie = 4.000 lei.

000 lei +12.000 lei + 5.000 lei amortizare = 15. Se produc două produse. salarii indirecte 10. Se produc două produse.000 lei 2.875 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1.000 lei pentru A şi 5.000 lei salarii + 5.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2. costul de producţie este acelaşi.000 lei pentru B.000 lei pentru B.000 lei 12. în atelierele 1 şi 2. 381.625 lei 16.000 lei + 2.000 lei în atelierul 2.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3. A se produce doar în atelierul 1.375 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 12.625 lei Produs B 5.000 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.625 lei +16.000 lei) manoperă directă baza de repartizare = 2.000 lei) materii prime baza de repartizare = 1.000 lei manoperă directă = 5. pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3. A şi B.875 x 5.000 lei materii prime = 9. Calculaţi costul de producţie pentru A şi B utilizând ca bază de repartizare: a) materia primă.380.000 lei 17.000 lei 5.5 x 2.000 lei manoperă directă = 10.000 lei 5.000 lei Produs B 5.000 lei = 29.5 x 4.000 lei şi amortizarea maşinilor folosite pentru ambele produse 5.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4.000 lei pentru A şi 20. Rezolvare: a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei materii prime = 5. manoperă directă 400 ore pentru A şi 200 ore pentru B.625 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1. costul unei ore de manoperă fiind de 10 lei.000 lei 4.375 lei = 29. Rezolvare: 28 .000 lei salarii + 5. iar cheltuielile generale de administraţie sunt de 500 lei.000 lei 2.875 x 3. b) numărul de ore de muncă directă.500 lei în atelierul 1 si de 7. costuri directe 10.375 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.375 lei 12.000 lei Indiferent de baza de repartizare.000 lei amortizare = 15. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.000 lei 4.000 lei b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei 10.000 lei 9. iar B. Comentaţi impactul bazelor de repartizare.000 lei. A şi B. Calculaţi costul produselor finite A şi B.000 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 17. Baza de repartizare este costul direct.5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2.

25 Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului A = 0. sold final O. şi costul variabil 32.554 u..000 ore + 3. Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate Produs A 10. Determinaţi cifra de afaceri la prag şi intervalul de siguranţă.006.000 lei Produs B 20.000 lei 15. iar soldul final este de 1. Rezolvare: Cheltuieli indirecte de repartizat = Cheltuieli indirecte totale 22. La produsul A a existat producţie în curs la începutul lunii de 1.000 lei 5.m.000 lei = 2.m.000 ore pentru A şi 3.m.000 lei 12.14.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.m. Baza de repartizare este numărul de ore de manoperă directă: 1.000 lei = Cost de producţie 12.Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru atelierul 1 în care se fabrică cele două produse: Coeficient de repartizare K = 7.000 lei 16. = 20.846 u.000 lei + 7.25 x 20. A şi B.000 lei 383. costul subactivităţii este de 2.500 lei Produs B 20.500 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (10.000 ore) numărul de ore de manoperă directă baza de repartizare = 5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 5 x 1.554 u.25 x 10.m.400 u.400 u.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 5 x 3.554 u.000 lei cheltuieli indirecte atelierul 2) 32. Cum se interpretează aceşti indicatori? Rezolvare: Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri .500 lei.78 u.000 lei pentru B.000 lei = 15. Calculaţi costul produselor finite A şi B obţinute.000 lei 1.000 lei.000 lei. costuri directe 10.m.400 u.000 lei = 5.036 u.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (1.000 lei pentru A şi 20. .500 lei 34.000 lei. x 14. Cheltuielile indirecte aferente producţiei sunt de 22.000 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate + Producţia în curs la începutul perioadei .000 lei .500 lei 382. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.000 lei 500 lei 1.m.000 lei Cheltuielile generale de administraţie nu se includ în costul de producţie.000 lei = 20.Producţia în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie Produs A 10.000 lei 2. cheltuielile fixe 14. CAcr = (53.000 lei = 5.000 lei + 20.Costul subactivităţii 2.m.846 u.m.500 lei Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului B = 0.) / 38.m.000 lei Coeficient de repartizare K = 20. Se produc două produse. = 38. 28 . iar la produsul B soldul iniţial la producţia în curs este de 500 lei.000 lei (5.Costuri fixe Marja costurilor variabile = 53.000 ore pentru B.

2.m.000 u.006./buc.000 u./produs Cheltuieli variabile q x 10 u.000 de produse.000 de produse. preţ de vânzare unitar 12 u. cheltuielile fixe 14.m.m.CA = 60.m.? Rezolvare: = = Cifra de afaceri q x 12 u. şi costul variabil 32. preţ de vânzare unitar 12 u.000 u.000 u.m.006. x 5. O societate vinde în prezent 5.) / 10. = 7.000 u./produs Cheltuieli fixe________________________________________5. Intervalul de siguranţă arată cu cât poate să scadă în mărime absolută cifra de afaceri pentru a nu se obţine pierderi. preţ de vânzare unitar 12 u..m. costuri fixe 5.000 lei 10.m. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.000 u.78 u.78 u. Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi? Rezolvare: Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi evidenţiază coeficientul de siguranţă dinamic.m. . = 33.400 u. rezultă q = 6. Rezolvând ecuaţia q x 2 u. Profit 7. Is = CA .m.. O societate vinde în prezent 5.m.m..000 lei Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile CAcr = (60.000 u.Cifra de afaceri la prag este cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe şi variabile degajând un rezultat nul.m.000 lei 50.000 buc.400 u.. • Cifra de afaceri = 5.20.m.m. costuri fixe 10.000 u. x 10 u.000 u.393. 386. adică în cazul de faţă cifra de afaceri poate să scadă cu 33.m. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.000 de produse.m. x 12 u.m. 384.m.m.000 u./buc.000 u./produs .000 buc. 1.m.30.CAcr = 53. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14..m.m.78 u.. 387.. costuri fixe 5. pentru a nu se obţine pierderi./produs Marja costurilor variabile q x 2 u.m.m. I = CA .m.000 u. adică este necesară o cifră de afaceri de 20.m. = Marja costurilor variabile 60. Cheltuieli variabile = 5. Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi? Rezolvare: Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi evidenţiază Intervalul de siguranţă.000 produse.m.m. cost variabil unitar 10 u.554 u. cost variabil unitar 10 u.22 u. cost variabil unitar 10 u.006.393. .5.m.m..000 u. Din calculele anterioare Cifra de afaceri critică este 20.m.22 u.000? 28 .000 u.m. pentru a obţine un rezultat nul.m. 385.000 lei = 30. = 30. Ce cantitate trebuie vândută pentru a obţine un profit de 7.m.036 u.m. O societate vinde în prezent 10.

105.000 u.000 u.m./produs + 10% x 10 u.m. Rezolvând ecuaţia q x l u.000 u.000 produse..000 u./produs Cheltuieli fixe_______________________________________10.m.10.Rezolvare: = = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit q x 12 u.m.m. = O u.m.000 buc..m./produs 120.000 u.m.500 produse.000 u. = Marja costurilor variabile 20.m. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant? Rezolvare: Calculul profitului iniţial: Cifra de afaceri = 10.m. ar antrena o creştere a vânzărilor cu 5%.000 u.10.000 u.m. 0 u.m.000 u.m.000 produse x 12 u./produs = Marja costurilor variabile Costuri fixe = 10./produs _____________________________10.m.m.000 u.m. 126.000 produse = 10. ecuaţia este: q x 2 u.000 u. O creştere a publicităţii cu 2.000 lei.m.m. 388.500 produse x 10 u. rezultă q = 20.m.m. cost variabil unitar 10 u. Costuri variabile = 10 u.m. 28 .m.10.m./produs q x 2 u. = Profit 10./produs = 20..m.000 u. cost variabil unitar 10 u. publicitate = Profit Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu l ./produs . Rezolvând ecuaţia q x 2 u. în cazul în care profitul trebuie să fie 14.000 produse +10.m.m.m.m.000 u.m./produs .000 de produse. Costuri variabile = 10. 9..m.000 produse pentru ca profitul să rămână tot 10. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10. 389.m./produs q x 10 u. preţ de vânzare unitar 12 u.000 u.m.m./produs Costuri variabile = 10../produs 120. O societate vinde în prezent 10.000 u.m.000 produse .m. x 12 u. x 10 u.000 u.m. Deci vânzările trebuie să crească cu 12. q = 12.000 u. = 14. O societate vinde în prezent 10.m.500 produse x 12 u.m..m.m. Cantitatea trebuie să crească cu 20. = Marja costurilor variabile 20. 12.000 u. preţ de vânzare unitar 12 u. costuri fixe 10. Costuri fixe_________________________________________ 10.000 u.m.m.000 buc.000 u. + 2.000 u.m.m./produs ./produs =11 u.000 u./produs 100. 21..m.m.000 u. rezultă q = 5. Se estimează o creştere a costurilor variabile cu 10%. costuri fixe 10. Cheltuieli variabile = 10.000 produse.000 produse x 5% = Cifra de afaceri = 10.000 produse.m. = Profit 10.000 produse .m.000 produse x l O u.000 produse. = Profit 10.10. Se vor vinde: 10.m. Cheltuieli fixe ___________________________________ 10.000 produse = 2.000 u.m.m./ produs Cifra de afaceri q x 12 u. 10.000 u.000 u.000 de produse./produs = Marja costurilor variabile q x l u.000 u.000 u.m.Cheltuieli variabile q x 11 u./produs 100..m.000 u.

000 lei = Profit 6.000 lei = Marja costurilor variabile 26.000 lei = Profit 10.000 lei.250 lei. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 lei Costuri fixe___________________________________________ 10. iar cheltuielile fixe sunt de 20.6.500 lei = 3.000 lei Costuri variabile = 10.500 lei Costuri fixe__________________________________________ 10.5 lei/produs = 12.000 lei 28 .000 lei = Marja costurilor variabile 20.000 produse x 10 lei/produs 110.000 de produse. costuri fixe 10.500 lei Costuri variabile = 11.000 lei Se vor vinde: 10. cost variabil unitar 10 lei.000 lei. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 11.000 lei Se vor vinde: 10. Dacă ar scădea preţul cu 0. 392. O societate vinde în prezent 10.000 lei = Marja costurilor variabile 16.500 produse. cost variabil unitar 10 lei.000 lei.000 produse x 10 lei/produs 100. Costuri fixe = 10.500 lei 391.5 lei/produs.500 produse x 12. Cifra de afaceri a unei societăţi este în prezent de 100.390.000 produse +10. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 10. Preţ de vânzare =12 lei/produs .000 lei publicitate = 12.000 lei. vânzările ar creste cu 500 bucăţi.250 lei Costuri variabile = 10.000 de produse. preţ de vânzare unitar 12 lei.000 lei Costuri variabile = 10.000 produse x 10 lei/produs 100.000 produse x 12 lei/produs 120.5 lei.000 produse x 11. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.5 lei/produs.000 produse x 12 lei/produs 120.250 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 4.000 lei .000 lei = Profit 14.000 lei = Marja costurilor variabile 20.000 produse. costuri fixe 10.000 lei Costuri fixe___________________________________________10.500 produse x l O lei/produs 105. preţ de vânzare unitar 12 lei. Preţ de vânzare =12 lei/produs + 0.000 produse + 500 produse = 10.000 lei.000 lei + 2.000 lei. O societate vinde în prezent 10. Cu cât va creşte procentual rezultatul societăţii în condiţiile creşterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor rămâne nemodificate)? Rezolvare: Cifra de afaceri 100.0.5 lei şi s-ar investi în publicitate suma de 2. Dacă ar creşte preţul cu 0.5 lei/produs 131. vânzările ar creşte cu 10%.5 lei/produs 126.000 produse x 10% = 11.500 lei Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 10.5 lei/produs = 11.000 lei = Profit 10. cheltuielile variabile corespondente sunt de 60.000 lei.250 lei Costuri fixe___________________________________________ 12.

000 lei Dacă CA = 250. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile).000 lei = 150. Managerul unei mici societăţi de producţie este interesat de structura costului întreprinderii sale.000 lei Cheltuieli fixe Y = 50.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________ 20.000 lei = Marja costurilor variabile 350. în situaţia de faţă. x 700 lei/bucată = Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe = Profit Varianta nouă: Cifra de afaceri = 500 buc. marja asupra cheltuielilor variabile este de 50.000 lei/bucată 500.000 lei • Cifra de afaceri 200.000 lei.Cheltuieli variabile = 500 buc. Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei. de unde Rezultat = 50.000 lei . societatea sa produce 500 bucăţi din produsul P (singurul produs fabricat). Cifra de afaceri 250.000 lei Marja costurilor variabile 40.000 lei Cheltuieli fixe_______________________________________100.50. x 300 lei/bucată 150.000 lei Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________20. Managerul societăţii analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că un efort investiţional suplimentar de 200.000 lei = 66% 393. iar costurile fixe totale sunt de 100.000 lei 150. pe care îl vinde cu 1.000 lei / 30.000 lei Profit 20.000 lei 350.000 lei 29 .000 lei / 5 = 10.000 lei 100.000 lei Cheltuieli variabile 60.000 lei 394.= = Cheltuieli variabile 60.000 lei? Rezolvare: Levierul operaţional (Lo) = Marja costurilor variabile / Rezultat.000 lei 500.000 lei Cifra de afaceri = 100.000 lei bucata.000 lei . Rezolvare: Varianta veche: .000 lei x 10% = 110.000 lei = Profit 250.000 lei = 40.10.000 lei .000 lei = = Cifra de afaceri 110.000 lei.000 lei. Cifra de afaceri a unei societăţi este de 200.Cifra de afaceri = 500 buc.000 lei 50.000 lei + 100. iar nivelul levierului operaţional este 5. prezentaţi diferite calcule care l-ar putea ajuta să ia decizia respectivă.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________Y lei = Profit 10.000 lei Cheltuieli variabile X = 200.000 lei Profit 30. Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri creşte la 250.000 lei în maşini de producţie ar avea drept consecinţă scăderea costului variabil unitar la 300 lei. x l .000 lei Creşterea procentuală a rezultatului = 20.000 lei.000 lei/bucată . x l . Astfel.Cheltuieli variabile X lei = Marja costurilor variabile 50.000 lei Marja costurilor variabile 50.

000 buc.000 lei Cheltuieli fixe = 30.000 lei -5. 29 . =-600 lei. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .95.Qs) x Ps = (1.000 lei Marja costurilor variabile 100.3 lei/kg) = 380 lei. O societate realizează prin vânzarea a 15.000 lei Pentru ca societatea să nu suporte pierderi. Costurile suportate pentru producerea şi vânzarea acestui produs sunt de 230.cantitatea efectivă Qs . q x 15 lei/bucată q x 9 lei/bucată q x 6 lei/bucată -95.1 lei/kg . Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .000 bucăţi din produsul său.000 bucăţi de produse.000 lei + 20.000 lei.1 lei/kg.000 lei • = = Cifra de afaceri = 1 5 . x (3.000 lei 0 lei 396.000 x 1 5 lei/bucată Cheltuieli variabile = 1 5 .000 buc. Abaterea de consum = (Qe .000 lei. suportând pierderi de 5. Abaterea de cost la materii prime = -600 lei + 380 lei = -220 lei.000 buc.000 lei = 95.000 lei. în cursul perioadei s-au fabricat 2.consum unitar de materie primă: 2 kg.cantitatea standard Pe .Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile .000 lei 135 .000 lei.Ps) = 1.000 lei 95.preţul efectiv P . cantitatea pe care trebuie să o producă şi să o vândă este q. personal (jumătate variabile şi jumătate fixe): 60. Managerul societăţii cunoaşte faptul că are capacitatea de a produce şi de a vinde până la 20. Care este cantitatea de produs fabricată si vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105. pentru care s-au consumat 3.000 lei. diverse (fixe): 20.2 kg) x 3 lei/kg x 2. unde: Qe . Calculaţi abaterile pentru materia primă.Cheltuieli fixe = Profit Rezolvând ecuaţia q x 6 lei/bucată .= = Cheltuieli variabile 150.000 lei 90.9 kg.000 lei.000 lei = 0.000 lei + 30.9 kg . • Cifra de afaceri .834 bucăţi.cost de achiziţie 3 lei/kg. x 9 lei/bucată Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Pierdere 225 .000 lei.000 lei 395. amortizare imobil şi maşini de producţie (fixe): 45.000 bucăţi produse = 1.000 lei + 45.000 lei Profit 60.preţul standard 397.800 kg de materie primă.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________40. împărţite astfel: materie primă (variabile): 105.consum unitar pentru manopera directă: 2 ore. . rezultă q = 15.9 kg x 2. Rezolvare: Consumul efectiv de materie primă pentru o bucată produs finit este 3. achiziţionată la 3.800 kg / 2. Abaterea de preţ = Oe x (Pe .000 bucăţi din produsul său o cifră de afaceri de 225.000 lei = 135.

000 10.2 ore) x 10 lei/oră x 3.06 ore.000 Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizionare..tarif efectiv TS . Abaterea de timp = (2.200 lei. Abaterea de cost la manoperă = 1. Calculaţi abaterile pentru manopera directă.Tg) = 2. / 3.000 buc.180 lei = 7.timp standard Te .200 ore de manoperă. unde: Qe .000 5. Desen. = 1. Abaterea de tarif = Qe x (Te .000 buc.tarif orar 10 lei. Tariful efectiv pe oră este de 68.800 lei.10 lei/oră) x 3.000 2. Rezolvare: Abaterea de timp = (Qe . Acesta prestează servicii astfel pentru celelalte centre: încălzire -100% Desen +20% Producţie +50% Vânzare cu amănuntul +10% Vânzare angro +20% Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru.timp efectiv Qs .200 ore x l buc. Producţie.800 lei + 6. Vânzare cu amănuntul.Qs) x Ts Ts= 10 lei pe oră Consum unitar efectiv pentru manopera directă pentru un produs = 6.180 lei. costul total al manoperei fiind de 68. precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul următor: 29 .06 ore .000 bucăţi de produse.000 500 30. în cursul perioadei s-au fabricat 3. = 6. pentru care s-au consumat 6.200 ore consumate = 11 lei pe oră.980 lei. = 2.200 lei / 6. întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind indirecte: Cheltuieli Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare lei 1. Vânzare angro. după următoarea schemă de repartizare (în procente): Cheltuieli/centre Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare încălzire 5 50 5 20 20 Desen 5 20 40 35 20 Producţie Vânzare cu Vânzare amănuntul angro 10 50 30 20 5 5 10 50 40 10 10 20 50 20 40 30 20 60 Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire.tarif standard 398.000 buc.000 5.06 ore x (l l lei/oră .

500 12. Calculaţi costul unei unităţi de bază de repartizare în fiecare centru.250 de produse angro.581.000x20% = 5.450 Desen 6.000 = 2. 2.100 8.000 x 5% = 250 500x10% = 50 30.500 produse vândute = 4.040 lei Producţie: 15.000x10% = 50 50 100 5.000 x 50% 2.000 2.000 x 30. Rezolvare: 1.400 3.000 x 20% = 2. 4.000x60% = 2.000 500 x 40% = 200 30.000 6.000x40% = 5.325 lei Vânzare cu amănuntul: 8.1625 lei pe oră-maşină x 500 ore = 4. Calculaţi cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P.008 lei Producţie: 9.000 ore-maşină = 9.000 2. Desen: 15.450 13.Centrul Baza de repartizare Volumul bazei de repartizare Desen Ora de manoperă 1.000 oremaşină Vânzare cu amănuntul Produsul vândut 1.000x5% = 1.000 x 20% = 10.450 x 20% = 1.445 lei Vânzare angro: 9.000 x 20% = 10.040 lei /1.250 produse = 5.000x5% = 1.400 lei + 1.100 lei + 3.000 x 10% = 3.000x50% = 5.000 Vânzare angro 1.450 x 20% = 1.250 produse vândute Vânzare angro Produsul vândut 2. Specificare Materiale consumabile Energie Servicii terţi Cheltuieli personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare Total cheltuieli indirecte ataşate centru 2.000x30% = 300 5.556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.000 x 20% 10.800 9.25 lei Vânzare cu amănuntul: 7.450 x 10% = 645 Vân/are angro 6.290 lei = 15.345 lei 29 .500 1.000 5.1625 lei pe oră-maşină Vânzare cu amănuntul: 9.000 x 20% = 2.800 lei + 645 lei = 9.500 produse vândute Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă şi 500 ore-maşină şi că din acest produs se vând 750 de produse cu amănuntul şi 1. 1.000x50% = 500 5.276 lei pe produs vândut 4.000 2.000 = 2.667 lei Vânzare angro: 4.000 x 20% 10.276 lei pe produs vândut x 1.000x30% = 400 = 1.290 lei = 10.750 lei + 1.040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3.250 produse vândute = 7.040 lei pe oră manoperă Producţie: 18.000 1. Calculaţi suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele principale.690 lei Costuri unitare: Desen: 15. Cheltuieli indirecte: Desen: 13. încălzire Total 6.000 x 20% = 2.000 x 10% = 3.000 ore manoperă = 15.000 Calculaţi suma cheltuielilor indirecte ataşate fiecărui centru de analiză.290 încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul 1.000 600 10. 1. 3.000 3.690 lei / 2.750 15.225 Vânzare cu amănuntul 6.000 x 1.290 Producţie 6.325 lei / 2.000 ore manoperă Producţie Ora-maşină 2.556 lei pe produs vândut Vânzare angro: 10.500 35% = 40% = 10.225 lei = 18.450 x 50% = 3.000 x 5% = 30.445 lei /1.000x5% = 250 500x50% = 250 30.

000 Achiziţiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 lei 518. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. plata ulterioară a vărsămintelor şi încasarea dividendelor. • Cost de producţie global + Cheltuieli de desfacere = 50. nici de produse finite.5 lei pe minge.96 lei pe minge. Calculaţi costul de producţie global şi unitar.000 lei Cost complet global___________________________________598. iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumă de 10.000 lei + 5. Nu există stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie.000 lei + 25.000 lei + 200.399.000 lei Cost de aprovizionare 27. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13.000 lei. 3. b.36 lei pe minge.000 200.000 lei 301 C Materii prime Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13. achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de analiză): Cheltuieli/centre Servicii externe Personal Amortizări Aprovizionare 2.000 155. 1.000 lei. Rezolvare: D SI Achiziţii SF 13. iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate.000 Producţie 20. Titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare.000 120.000 lei 20.000 240.000 mingi = 11.000 lei 598.000 de mingi.000 Total 37.000 lei.000 de acţiuni cu preţul de l leu/acţiune.000 50. 400. Cifra de afaceri a societăţii este de 850. 29 . Se achită prin bancă suma de 30.000 lei 518. 2. Ulterior se vând 1. • • • = Cifra de afaceri 850.000 lei / 50.000 10.000 Distribuţie 5.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune.000 15.000 175.000 10.000 lei 120. O societate-mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 50.000 lei / 50.000 lei Rezultat global 225.000 lei.000 lei = 203. Calculaţi rezultatul global şi unitar.000 25.000 lei Rezultat unitar = 225. Comisionul achitat societăţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este de 1%.000 mingi = 10.000 lei / 50.000 lei.000 lei.000 lei 80.000 • Consum materii prime + Servicii externe de producţie + Salarii producţie + Amortizare producţie = Cost de producţie global 203.000 lei. încasarea făcându-se ulterior în numerar. vânzarea şi încasarea titlurilor.000 lei 175. Cost de producţie unitar = 518.10. s-au produs şi s-au vândut 50.000 lei = Cost complet global Cost complet unitar = 598.000 lei .000 mingi = 4. c. Calculaţi costul complet global si unitar. în anul următor se încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15. Se cer înregistrările contabile privind: a.

conform OMFP nr. entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social.1.000 lei unei alte societăţi. plata ulterioara a actiunilor achizitionate: 2691=5121 20000 dreptul de a primi dividende: 461=7611 15000 Incasarea dividendelor: 5121=461 15000 3.000 lei (b) -vânzarea titllurilor: 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 320. durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani. iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani.055/2009.000 lei -descărcarea gestiunii: 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare = 263 Interese de participare 170. Acordare credite % 2671 2675 = 5121 50000 100000 150000 2.000 lei -virarea rezervei la venituri: 1068 Alte rezerve = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20. înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor. privind: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung.000 lei.000 lei 402.N două împrumuturi pe termen de 5 ani. Se cer: a. b) dobânda anuală si încasarea ei. vanzarea a 1000 act x 2 lei=2000: 461=7611 2000 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 1000 act x 1 6641=261 1000 Incasarea creantei : 5121=461 2000 401. b. O entitate acordă la 01.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului: % =2131 Echipamente tehnologice 360. calcul dobanda 50000 x 15%=7500. înregistrările contabile legate de participarea societăţii ALFA la constituirea capitalului social al societăţii BETA. de transport. 3. unul în valoare de 50.Achizitie titluri 261= % 50000 5121 30000 2691 20000 Plata comision intermediar: 622=5121 500 2. A-ceastă participaţie îi asigură un procent de control de 30%.000 lei unei filiale şi altul în valoare de 100. Ulterior.01.000 lei. amortizarea anului N 60. animalelor şi plantaţiilor 60.000 – 300.înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340. la o valoare negociată de 320.000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor mijl. 100000 x 15%=15000 Inregistrarea veniturilor din dobanzi % 2672 2676 = 766 22500 7500 15000 Incasarea dobanzii anuale 5121= % 2672 2676 22500 7500 15000 29 Incasarea imprumuturilor la scadenta . Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entităţii nou-înfiin-ţate BETA SA cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340. (a). Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.000 .000 263 Interese de participare 300. Dobânda anuală se calculează la o rată de 15%. c) încasarea împrumuturilor la scadenţă.000 lei.000 lei.000): 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.

b) vânzarea titlurilor.055/2009. 663 = 2672 2.01.12. care se includ în contul de profit şi pierdere.000:2=25. Pe data de 31.10. 3. când se încasează şi dobânzile anuale. 2676 = 763 5. Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate d. • încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an. motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă. cu o dobândă preferenţială de 10% pe an.  recunoaşterea pierderii generate de starea de faliment a debitorului. a. privind: • acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an. a) evaluarea la bilanţ a titlurilor.5121= % 2671 2675 150000 50000 100000 403.000 c) 30. Ulterior.055/2009: achiziţia titlurilor. 01. Rambursarea primei rate a împrumutului 50.000 lei b) 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 5.000 lei 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung = 763 Venituri din creante imobilizate 5.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 265 768 20.000 21. La începutul anului N. cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an. Arătaţi cum se înregistrează conform OMFP nr. Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50.000 3. filiala a intrat în stare de faliment. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere. societatea trebuie sa realizeze o recalculatie a acesteia la nivelul intregii perioade de imprumut.500 18. privind:  acordarea împrumutului şi încasarea dobânzii pentru primul an.N cursul bursier a scăzut la 180 lei/acţiune.000 lei pe termen de 2 ani.500 29 . contabilizarea dobinzii aferente intregii perioade de imprumut: 2676= 763 10000 404.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 668 = 265 2. Pe data de 30. 31.: 1. a).000 Încasarea dobânzii în primul an 50.000 lei d).000 b. adică în cursul celui de-al doilea an. acordarea împrumutului prin bancă 2671 = 5121 50.  rambursarea primei rate şi dobânda cuvenită pentru anul al doilea. • înregistrarea dobânzii cuvenite în anul al doilea.000*10%=2.500 lei 2672 = 763 2.000 lei pe o durată de 2 ani.000 lei obs. inreg.000 lei 5121 = 763 5. 3. entitatea ALFA SA achiziţionează 100 de acţiuni ale societăţii BETA SA la un curs bursier de 200 lei/acţiune şi le clasifică în categoria imobilizărilor financiare (scadenţa mai mare de 12 luni de la data bilanţului).000 lei 5121 = 2671 25. a) 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50.000*10%=5. conform OMFP nr. stornarea dobinzii inregistrate in cursul anului I 2676= 763 . Arătaţi care sunt înregistrările contabile.12. 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50.ctb. conform OMFP nr.000 lei c).055/2009.500 405. l O. • rambursarea împrumutului. sunt urm.In conditiile in care societatea nu incaseaza in anul II dobinda aferenta anului I deja inregistrata. 3.5000 2.500 c.N+1 acţiunile sunt vândute la cursul de 215 lei/acţiune.000 Dobânda cuvenită în anul al doilea 25.N Recunoaşterea iniţială a datoriei 265 = 462 b). O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.

pe baza informaţiilor de mai sus. la un cost de 160 lei/titlu. amortizarea clădirilor 700 lei.500 lei (11).055/2009.N.000 lei– 3.N Evaluarea venitului financiar adus de investiţie în anul N: venit financiar = 300.N entitatea ALFA SA a achiziţionat 2.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 21.09.000 lei: 601 = 301 4.000 lei + 10.000 * 4/12 * 10% = 10.000 lei (5)Produse obţinute în cost producţie: 345 = 711 15.000 lei.000 lei: D 345 C Si 12.12.000 407.000 lei (10)Salarii plătite: 421 = 5121 6.000 lei şi plătite 6. 3.000 lei.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 1068 = 265 2.000 de obligaţiuni pe termen lung.000 lei (3)Stocuri finale: 9.000 768 1.500 lei.09. (1)Stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei: soldul iniţial al contului 301 este 3. conform OMFP nr. stocuri iniţiale de produse finite la cost de producţie 12. stocuri finale de materii prime 9.000 lei + 15. valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu.000 lei.000 lei (7)Stoc final de produse nevândute 3.000 lei.09.500 265 18.000 lei (2)Achiziţie stocuri de materii prime: 301 = 401 10.000 e) 30. Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii ) = 12. achiziţia de stocuri de materii prime 10. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. Pe data de 01.000 15. a) 01.leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja 0 29 . privind: • achiziţia obligaţiunilor la O l .000 (produse obţinute) Sf 3.500 1068 2.000 lei. • recunoaşterea dobânzii la data bilanţului.12. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3.Subvenţii de exploatare: 445 = 741 2. reducere comercială înscrisă în factura iniţială 10%.000 lei: 711 = 345 24.000 b) 31. salarii datorate 6. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plăteşte la fiecare 6 luni.0557 2009. stoc final de produse nevândute 3. 3.000 lei.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.000 lei.N Recunoaşterea cuponului 265 = 462 320.000 lei. înregistrările contabile conform OMFP nr. Dispuneţi de următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei 3.Reducere comercială = 20. produse obţinute în cost de producţie 15. produse vândute la preţ de vânzare facturate 20.000 lei (12)Subvenţii pentru investiţii virate la venituri: 131 = 7584 3.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000.000 lei– 9. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.000.10 % x 20.000 406.000 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:. Se cere: a) să se prezinte.000 lei (6)Produse vândute în preţ de vânzare facturate: Net commercial =Preţ de vânzare .Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: d) 31.000 lei = 24.000: 4111 = 701 18.000 = 18.000 lei: D 301 Si 3.000 (achiziţie) C Sf 9.000 lei.000 lei.N Recunoaşterea dobânzii la data bilanţului 5187 = 766 10. iar scadenţa este la 5 ani.000 10.000 lei. • evaluarea venitului financiar adus de investitie in anul N.10.12. subvenţii de exploatare 2.000 lei (8)Amortizarea clădirilor: 6811 = 2812 700 lei (9)Salarii datorate: 641 = 421 6. b) să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut din exploatare.000 lei (4)Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 12.000 lei = 4.000 lei c) 31.

701 711 MC PE VA 741 18. 3.500 19. pe baza informaţiilor de mai sus.500 700 200 Indicatori Marja comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE Sume 0 20.500 0 607 601 641 6451 6452 Cheltuieli Sume 0 1.000 1.055/2009.000.500 lei (3)Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute.500 lei (6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.000 = 13.500 lei 701 13.000 comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE C 9.000 0 20. salarii datorate 1.000 (produse obţinute) Sfd 9. amenzi datorate autorităţilor române 600 lei. b) să se calculeze marja comercială şi excedentul brut din exploatare.000 1.000 lei.000 – 10% x 15.000 D 24.leiVenituri 707 701 711 MC PE VA 741 Sume 0 13.000 lei.500 lei: 4111 = 701 13.000 641 2.000 (descărcarea gestiunii) 408.Reducere comercială = 15. -9. Se cere: a) să se prezinte.000 lei =.500 lei 6451 700 lei 6452 200 lei 666 400 lei 6581 600 lei (12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20.000 lei (5)Salarii datorate: 641 = 421 1.000 lei: 711 = 345 3. între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate l .000 lei. contribuţii cu caracter social 900 lei.000 6.000 lei 641 1.500 19.000 5.500 lei şi plătite 1. (1)Obţinere produse finite la cost producţie: 345 = 711 10.(1) 0 601 9.000 lei (2)Vânzarea produselor finite la preţ vânzare: Net comercial =Preţ de vânzare .100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.000 5.500 lei – 4.500 lei 711 7.000 lei: 711 = 345 3.000 lei (4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.500 17.100 29 .800 lei. reducere comercială acordată pe o factură ulterioară 10%.800 lei (7)Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei (8)Contribuţia unităţii la fond şomaj: 6452 = 4371 200 lei (9)Dobânzi datorate: 666 = 1682 400 lei (10)Amenzi datorate autorităţilor române: 6581 = 462 600 lei (11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = % 601 1.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16. vinde 30% din ele la preţul de 15. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10.000.000 lei Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20. înregistrările contabile conform OMFP nr.000 (1) Contul 711 se prezintă astfel: 711 15.3.500 7. dobânzi datorate 400 lei.000 4. adică 30 % x 10.400 lei = 16.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: .

409. creanţe 200 lei.500. Se dau următoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1.600 lei 4.600 lei -2. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.100 lei 4.600+1.185.3 lei/€.000.000 lei 2.000 lei 411.000. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.4 lei/€ şi de 10.000 lei Încasări 10.000 Euro x 24.055/2009.000. conform regulilor stipulate în OMFP nr.500 lei/€ = 235. furnizori 1.800 lei 1.000 euro la cursul zilei de 4.000 euro la cursul zilei de 4.500.000 lei/€ = 230.000 lei/€ = 720.000 lei Sfd 15. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N? Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului Rezultatul exerciţiului = 1. şi plăţi de 20.000 u.000. 3.m.100 lei/€. conversia datoriilor în capital 20 lei.000 Euro reprezintă 15.12.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.000 lei La data de 31.700 lei -3. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.N era de 4.m.000 lei Plăţi 15. în cursul exerciţiului N au avut loc următoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în natură 50 lei. =  + + + = = = + = Plăţi privind achiziţia filialei (1) Plăţi privind achiziţia clădirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii (1) Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri Total activ Datorii (1.000 lei.600 lei. 3.000.000 Euro x 24.000.500.000 lei Total plăţi 838. numerar 2.500..200 lei -6.N cursul era de 4. Cursul leu/euro la 01.2 lei/€.000 Euro x 23. încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei.N soldul final de 15.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.000 lei = 15.000 euro la cursul zilei de 4.600 lei -4.600 lei -2.500 lei/€ = 352.000 lei 7.000 lei.000.12.000 Euro x 23. La 31.000.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei 410. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform OMFP nr. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4.000 euro.000 lei = 131.1 lei/€.000.. Care sunt.000 lei Încasări: 30.600 lei.000 u.000 lei 2.000 lei – 346. 29 . valorile aferente trezoreriei nete a societăţii si diferenţa de curs nerealizată? Situaţia în contul 5124: D 5124 C Sold iniţial 10. capitaluri proprii aferente exerciţiului N-l: 600 lei.000 lei Plăţi 20.000 Euro reprezentând 346.5 lei/€ si de 15.500.600 lei 412.500 lei 200 lei 2.000 Euro x 24.000 lei Total încasări 955.000 lei. = 361.500.000 lei 4.000 lei – 838.055/2009. Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.500 lei. rambursări de capital în numerar către asociaţi 10 lei.500 lei.000 euro la cursul zilei de 4.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială -2.000 lei Total încasări + sold iniţial 1.6 lei/€. O societate care ţine evidenţa produselor finite la cost standard efectuează următoarele operaţii în cursul lunii august: consum de materii prime: 25. consum de materiale consumabile: 5.m.000 lei + 15.000 u.01.000 Euro x 23. terenuri şi clădiri 4.000. salarii: 10.200 lei pentru achiziţia clădirilor.500.500.300 lei/€ = 486.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 5124 = 765 15..

m. 3.684 (diferenţă favorabilă) i) înregistrare diferenţe de preţ aferente ieşirilor 348 = 711 Costul produselor finite = 5.000 u.061*Rulajul creditor 345=-0. (diferenţă nefavorabilă în negru).000 = = −0. Cerinţe: a) b) c) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000 Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli D 711 Variaţia stocurilor C 22.000) = 4..684 = 4.000 u. sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11.000 44.000 + 2..000 u.061 5.000-316 = 4.000 2.626 30 .m.684 Evaluarea în bilanţ a produselor finite se face la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.se obţin produse finite la costul de producţie efectiv de 40.684 2.400 701 60.684..000 4.000 22. Calculaţi cifra de afaceri şi rezultatul din exploatare.000 40.061*44.000 11.000 − 3.000 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite= -0.090 + 11. Calculaţi valoarea la care sunt prezentate în bilanţ produsele finite.000 Cifra de afaceri=grupa 70 + subvenţiile aferente cifrei de afaceri=60.000 D SI SFC 345 Diferente de pret la produse finite C 1.000 11.000 e) vânzare produse finite 411 = % 74..000 u.000 11.000 316 SF 7.000 g) prod. TVA 24%.600= 57.000 =-2.000 SF 5.000 + 44.000 641 = 421 10. iar soldul iniţial al contului 348 este 1.m.000 635 = 446 2. La sfârşitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.000 49.316 Cheltuieli = 25.000+11. D SI 345 Produse finite C 5.690 Rezultatul exploatării= 78..000 u.000 711 = 345 11.000+5.684 0 316 a) consum materii prime b) consum materiale consumabile c) inregistrare salarii d) obţinere produse finite 601 = 301 25.000 u.000 u.000 + 10.000 u.400 f) descărcare gestiune 711 = 345 22. Soldul iniţial al contului 345 „Produse finite" este 5.m.000 4427 14.m. TVA 24%.000= 71.000 K= 1.000 − 4.000 u. min(4.. 4. cost standard al produselor finite vândute 22. finite acordate gratuit salariaţilor 421 = 701 11. costul standard este de 44.m.000 înregistrare depreciere 6814 = 394 684 În bilanţ produsele figurează la valoarea 4.000 602 = 302 5.000 * 24%) h) produse finite utilizate pentru acţiuni de protocol 623 = 345 11.m.640 (11.m.684 .055/2009.000 + 4.000 711 40.000 348 4.000 345 = % 44.m. sunt utilizate produse finite pentru acţiuni de protocol la cost standard de 11. se vând produse finite la preţul de 60.316-57.690 = 20.

D 3. Societatea ALFA achiziţionează la 31.(e) 1012 C SI 20.000 (2.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a clădirii şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător.000 -Valoare netă contabilă = 6.000 -2.000 u..000 u.m.000 u. 2.000 u. (c) SF 23.. fiind emise 2.transferare capital social nevărsat la capital social vărsat : 1011 = 1012 2.majorare capital social 456 = % 2.000 .2 u.m. rezerve din reevaluare: 3. evaluarea în bilanţ a clădirii. D 105 C SI 3. a).(a) 3.incasare aport: 5121 = 456 2.07. fiind distribuite gratuit 3. 414.m.000 u.055/2009.4. valoare nominală l u.000 act*1.m.000 -Valoare justă = 8.000 u.000 b) distribuire dividende: 129 = 457 800 c) încorporare rezerve: 106 = 1012 3.400 (2000 act*1.m.01.000-2.m. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni.000 lei.000 d) reevaluare imobilizări -anulare amortizare cumulată 281 = 213 2.. valoarea de inventar este estimată la 38.000 lei.500 u.000 lei.000 u.000 1041 400 .m.12.5) 1012 2.m.m.m..800 u. s-au distribuit dividende în valoare de 800 u.000 u.m.000 (2.m.m. Societatea ALFA prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 01. La 01. au fost răscumpărate 2.000 (3.000) D 2.413.m.055/2009.800 u. amortizare cumulată 2.m. în cursul exerciţiului N s-au realizat următoarele operaţii: s-a majorat capitalul social prin aport în numerar. s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.000 diferenţă pozitivă din reevaluare -înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare: 213 = 105 4. privind: a) b) c) d) achiziţia clădirii. SF 2.000 u.000 (2.m.m.000 de acţiuni.m. b) Calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N+l.(d) D 117 SI C 1. La sfârşitul exerciţiului N+l valoarea de inventar a clădirii este estimată la 34.000 u.m.000 u.000 u.000 u. amortizarea clădirii.000 = 4.000 de acţiuni.m..N-1 o clădire la un preţ de 40.m.m.N: capital social: 20.5) -anulare acţiuni % = 109 3. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2.000 -8.5 u. a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus conform OMFP nr. 30 . preţ de emisiune 1. Să se prezinte înregistrările contabile. care au fost ulterior anulate.000 u.2) 1011 2.(c) 106 C SI 5.000 u.. s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 u..m. 4.000 u.400 .000 de acţiuni la preţul de 1.000 = 4. conform OMFP nr.. 3.. reclasificarea clădirii în categoria stocurilor.m.000 e) răscumpărare acţiuni 109 = 512 3. TVA 24%. ALFA estimează o durată de utilitate de 20 ani. La sfârşitul exerciţiului N. va loare justă 8. rezerve: 2..000 act*1) 149 1. pe acţiune. 3. rezultat reportat: 1.000 act*1.

5%*2* 6 = 6.SF 7.07.250 u. Contabila e) transfer subvenţie la venituri 50.000 d) înregistrare amortizare 90. D Cost VR sf N 213 60.m.m.m. din nou.000 u.m. 8ani 12 100 = 12.m.000 u. – 40.500 u.250 472 = 7584 6. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.000 u.m.800 u.m. Dif poz 27.000 u.m. SF 1.12.000 u. 12 416. Valoarea justă a acestora este estimată la 30.m.000 415.m.N şi la 31.055/2009.000 10.m.000 u. începând cu l ianuarie N-1.m.N. (anulare) 10.000 + Rezultat reportat 1. Echipamentele se amortizează linear. reevaluate. pentru a achiziţiona o instalaţie.5% 8ani 681 = 281 11.. conform OMFP nr.000 u.000 u.250 inreg.000 u. d) NOTĂ: S-a presupus un sold iniţial al rezervelor de 5. pe o durată de 6 ani. Valoarea justă este estimată la 50. 6ani 40.000 * 12.800 Repartizarea profitului 800 = Capitaluri proprii 33.000 u. al cărei cost este de 90. C 20.000 b) primire subvenţie 445 = 472 50.000 u.000u. VR sf N+1 22.m.055/2009. Capital social 23. întrucât se încorporau mai mult decât existau.250 u.N) Valoare rămasă 60. La 31 decembrie N+l.000 a) anulare amortizare b) diferenţă negativă din reevaluare (30. 40. e) = Cost Amortiz cumulată (N-1.000 u.m.000 + Rezerve din reevaluare 7.000 u.500 (anulare) Vjustă sf N 30.500 u.m. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.000* rata amortizării lineare = 100 6 *2* = 11.000 u. a) achiziţie instalaţie 213 = 404 90.) 30 . Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N conform OMFP nr.m. Vjustă sf N+1 50. La 01. 7.12.000 u.m.= -10.m.m.000 u. 281 = 213 6813 = 213 3.N+1 ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. şi care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani. echipamentele sunt. 3.m. o întreprindere obţine o subvenţie de 50. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 60. La 31 decembrie N.000 * 2 = 20.m. conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor.000 + Rezerve 2.m.000 c) încasare subvenţie 512 = 445 50. 3.000 u.m.m. 60.000 u.

m.1041 – Sold initial 80 Informatii suplimentare: .m. D 1012 SI SF 1.1621 – Sold final 850 .) 417. 4ani 681 = 281 281 = 213 213 = % 7813 105 7. Dif poz 50.m.m.000 u. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): . Vjustă sf N-1 350.m.m. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000 u. 3. a) sfârşit N-1 reevaluare teren 2111 = 105 50. 105 50.m. .000 u.1621 – Sold initial 600 .500 -înregistrare amortizare: -anulare amortizare d)diferenţă pozitivă din reevaluare (50. La închiderea exerciţiului N. în exerciţiul N-1.000 u.000 u.m.500 u.m.m.prima de 130 lei a fost incorporata in capitalul social (alte cresteri de capital prin operatii interne nu au avut loc). 418.055/2009? D 2111 C Cost 300.1012 – Sold final 1. între timp (din N-1 până în prezent). Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300.1041 – Sold final 150 . – 22.nu au avut loc cresteri de capital prin aport in natura. la 350.055/2009.500 u.) -pierdere din depreciere 100. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare conform OMFP nr.000 17. . % = 2111 100. valoarea de inventar a terenului este de 250.m.000 u.000 u.000 u.000 – 750-130 =120 D 130 (1) SF 150 1041 SI C 80 1) încorporare rezerve: 2) încasare capital social 3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 4) rambursare credit pe termen lung 1041 = 1012 5121 = 456 1011 = 1012 1621 = 5121 130 120 120 100 f) Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare : Încasări din majorarea capitalului social 120 lei Dobânzi plătite 70 lei Rambursare credit pe termen lung 100 lei 30 . = 27.1012 – Sold initial 750 .000 C 750 130 (1) X = 1. a fost reevaluat.m.m.m.c) Amortizare N+1= 30.Dobanzi platite 70 .m. conform OMFP nr.500 7.500 10. 3.000 u.000 .1041 – Rulaj debitor 130 .) < valoare justă (350.intregul capital social subscris a fost varsat.000 u.500 27.000 u. 6813 50.000 u.000 u.000 u. Ce înregistrări contabile sunt ocazionate de evaluarea în bilanţ a terenului.m.m.1621 – Rulaj debitor 100 .500 u.000 = 7. b) sfârşit N -valoare recuperabilă (250.

Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare conform OMFP nr.72 713 575 30 . Si 371 = 38.8 (3) 34.72 (5) D SI 411 17 558 (1) 713(6) SF 23 C Încasări = 17 + 558 + 713 – 23 = 1. Si 441 = 2. Sf 441 = 5. RD 641 = 700.72 (5) 4426 161.8 645 154. Sf 411 = 23. Si 411 = 17. Sf 4423 = 5. D SI 301 20 620 (2) Achiziţie=620+45 -20=645 SF 45 C D 401 C SI Plăţi = 20 +799.52 (9) D 4423 Plăţi = 8 + 84.48 – 5 = 69. RD 607 = 40.48 (9) D 441 C SI 2 25 (7) Plăţi = 2 + 25 – 5 = 22 SF 5 D 421 Plăţi = 20 + 700 – 40 = 680 SF 40 1) vânzare mărfuri C SI 20 700 (8) 411 = % 707 4427 2) consum materii prime 601 = 301 3) achiziţie materii prime % = 401 301 4426 4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 5) achiziţie mărfuri % = 401 371 4426 6) prestare servicii către terţi 411 = % 704 558 450 108 620 799.265 D 154.055/2009. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).): Si 301 = 20. Materiile prime si mărfurile intrate au fost achiziţionate.8 + 34. Sf 401 = 140. RD 601 = 620. RC 704 = 575. Sf 301 = 45. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u.72 28.88 SF 5 C SI 8 84.8 607 = 371 40 lei 34. 3. RD 691 = 25.m.8 (3) 6. Sf 371 = 26. Sf 421 = 40.72-140=714.52 SF 140 D SI 371 38 40 (4) Achizitie=26+40-38=28 SF C D 246 (9) 4427 108 (1) 138 (6) C 26 C 20 799. Si 421 = 20.+ = Contractare credit pe termen lung Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 350 lei 300 lei 419. Si 4423 = 8. Si 401 = 20. RC 707 = 450.00 6.

000 480 6911 = 441 600 2. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă conform OMFP nr.371 – Sold final 3.000 4. 3.800 4.401 – sold final . Avansurile încasate au fost reţinute la încasarea creanţei.4111 – Sold final 700 .500 30 .371 – Sold initial .800 421 700 C 4000 (7) D Plati SF 398 371 4250 2500 (2) Achiziţie=3000+ 2500 – 4250 =1250 SF 3000 C 202 441 C 600 (5) C Încasări = 100+2480+ 620.055/2009.605 – Rulaj debitor 2.500 . D SI 411 100 2480 (4) 620 (6) SF D Plăţi 2200 SF 1.607 – Rulaj debitor 2.g) 138 691 = 441 641 = 421 4427 = % 4426 4423 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 420.Impozit pe profit platit 202 .704 – Rulaj creditor .641 .52 84.000 .700 = 2500 D SI D 4423 SI 0 Plăţi 472 (11) 472 (10) C 1) plată salarii 421 = 5121 2.4111 – Sold final 100 .480 2. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate.000 450 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).265 lei 714.401 – Sold initial 4.48 1.48 lei 25 lei -239 lei .250 600 500 2.200 2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 3) încasare avans 5121 = % 419 4427 4)vânzare mărfuri 411 = % 707 4427 5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 607 = 371 930 750 180 2. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .Salarii platite 2.200 .707 – Rulaj creditor .52 lei 680 lei 84.500 .Incasari de avansuri de la clienti 750 4427 7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 8) înregistrare salarii 9) regularizare TVA 25 700 246 161.6911 .

000 u.000 u.000 u. (anulare) 5. i) = Cost Amortiz cumulată (N+1.1) 461 5.12.m. 161 = 5121 6868 = 169 330 45 422.000 u.000 oblig*1 leu*10% = 600 u.m.m. Dif poz 500 u.m. 3.000 lei.m. 30 . valoarea justă stabilită fiind de 2. 5ani 2.95 lei. conform OMFP nr.N la valoarea de 5.000 u.500 u.700 (6. Dobânda se achită odată cu rata anuală.055/2009.m.m. Vjustă sf N+3 2. La sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa. 3. = 45 lei 20 ani e)rambursare rata 1. N+3) Valoare rămasă la sf N+3 C 3. O societate comercială deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30. Rezerva din reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalaţiei. rata anuală a dobânzii 10%. Ce înregistrări se efectuează. ce înregistrări se efectuează în N+3 si N+4? D 213 Cost 5. durata împrumutului 20 ani.m. amortizată linear în 5 ani.000 * 0.1 lei. N+2. 5.600-5. SC ALFA SA contractează la data de l ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: număr de obligaţiuni emise 6.892 lei 421.500 lei.600 =330 u. VR sf N+3 2.m.700) b)încasare împrumut 5121 = 461 5. 666 = 1681 600 d)plată dobândă 1681 = 5121 600 6. In condiţiile aplicării OMFP nr. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.000 8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică 411 = % 704 4427 620 500 120 558 450 108 h) % = 401 605 4426 9) achiziţie mărfuri % = 401 1550 371 1250 4426 300 10) regularizare TVA 4427 = % 780 4426 308 4423 472 11) plată TVA 4423 = 5121 472 12) încasare creanţă şi reglare avans % = 411 2375 5121 1445 419 750 4427 180 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 2375 lei 2393 lei 2200 lei 472 lei 202 lei -2.600 (6.000u.055/2009.m.000. 20ani 900 f)amortizare prime.700 c) dobândă N 6.000 * 1. împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului.95) 169 900 (6. preţ de emisiune 0. în anul N pentru acest împrumut obligatar? a) emitere obligaţiuni % = 161 6.6) prestare servicii către terţi 7) înregistrare salarii 641 = 421 4.000 * 3 = 3. preţ de rambursare 1.

000 (60.a) anulare amortizare b) diferenţă pozitivă din reev. b) lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani.m.m. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4.000 u.500 u.. e) la sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş. a). 3. + TVA 24%. 3. TVA 24%. 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. efectuând următoarele cheltuieli: consum de materiale în sumă de 2.000 u. amortizat 20%.. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u. societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren. Costul total al construcţiei este de 17.000 f) lucrări desecare executate de o firmă % = 404 4.000 Credit C: 8038 60.000 u. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 4426 720 e) amortizarea modernizării 6811 = 2812 1. pe o durată de 2 ani. 30 .000 / 2 ani) f) transmitere 2805 = 205 60.000 u.000 4426 960 425.000 u.000 u.000 500 1.000 u. a) lipsă echipament la inventar % = 213 2.= 500 u. – 2.960 211 4.618 d) donare utilaj % = 213 4.m..000 -şi debit D: 8038 60.000 u.000 u.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60. TVA 24%.m. imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2. + TVA 24%. se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.728 7581 2.m.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) e) f) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2..m.m. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5.000 / 2 ani) b) chirie lunară % = 404 992 167 800 4426 192 c) plată furnizor 404 = 5121 992 d) modernizări % = 404 3.200 6582 800 Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635=4427 e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 167 4. chiriaşul execută lucrări de modernizare.200 u.500 (3..m. donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4.250 (2.m.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în sumă de 8. 2..m. TVA 24%.m.600 b) imputare 4282 = % 2. 424.000 u.m.000 u. -înregistrare amortizare 6811 = 2805 30. c) înregistrare amortizare d) transfer 105 la 117 281 = 213 213 = 105 681 = 281 105 = 117 3.m.primire clădire 205 = 167 60.500 / 2 ani) 250 (500 / 2 ani) 423. TVA 24%.m. se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4.m. cheltuieli cu energia în sumă de 1... reţinerea din salariu a sumei.000 2813 3. se plăteşte factura.m.m..000 u. amortizat 80%.200 4427 528 c) reţinere din salarii 421 = 4282 2.000 2812 = 212 3.720 212 3.000 281 400 6583 1.

600 b) restituire ambalaje 419 = 4111 100 c) restul de 100 este reţinută de client 1) preţ de facturare ambalaje 419 = 708 100 2)TVA aferent ambalaje reţinute 4111 = 4427 24 30 .000 4426 1.000 – 5.m. 345 . Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+l conform OMFP nr.000 lei şi produse finite .vânzare mărfuri şi ambalaje 4111 = % 2.700 lei. 3. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) vânzarea de mărfuri la preţul de 2. Restul ambalajelor sunt reţinute de client.000 lei şi pentru produse finite 4.000 u.m.000 u.000 2. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 . a)Donaţie produse finite: 6582 = % 10. Se încasează creanţa clienţi.880 12.000 4427 480 419 200 -Descărcare gestiune 607 = 371 1.000 345 9. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.. 3.160 426. a).m.c) plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.500 lei.000 =12. La sfârşitul anului N+l valorile contabile sunt: materii prime .000) % = 404 231 4426 14.880 d) recepţie la cost 212 = 231 17.000 4426 1. b) sunt folosite pentru acţiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u..000 4426 1. care plăteşte contravaloarea acestora.000) =Val contabilă (2.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt donate produse finite la cost standard de 9.2.600 lei.055/2009? a) Materii prime: Val realizabilă netă (2.680 707 2..080 404 = % 21. b) Produse finite: Val realizabilă netă (4. se anulează ajustarea pt depreciere existentă: 391 = 7814 700 u.4.000 b)Produse finite folosite ca acţiuni de protocol: 623 = 345 900 c)Plus de semifabricate la inventariere: 341 = 711 600 d)Produse reziduale distruse de incendiu 671 = 346 400 428.000 348 1. cost efectiv 10. iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime .000 e) plată furnizor cu reţinere avans datoria totală = 6.m.000 lei.m. 3. c) sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u.080 232 8.4.000). 427..880 = 21. se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 6814 = 394 500 u.m. a) avans acordat antreprenorului % = 404 9.000) <Val contabilă (4.1. d) sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u.000 lei.200 231 5. TVA 24%.500).200 c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17.900 lei.2.200 + 14. împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe principiul restituirii.920 5121 11. 391 .920 b) lucrări facturate pt prima perioadă % = 404 6. b) societăţii vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei.m. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei.920 232 8.

000 u. reţinându-se avansul. cheltuieli cu despăgubiri. TVA 24%. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. reţinându-se avansul.000 4426 480 5121 1.3) încasare creanţă 4) descărcare gestiune 5121 = 4111 608 = 381 124 100 429. 3.240 431.m.000 261 3.000 b) diferenţa 3.000 4426 1.055/2009 pentru următoarele tranzacţii: a) se încasează un avans de 1.000 lei.200 b) descărcare gestiune 608 = 381 2. 3.200 419 1.000 4426 720 f) plată furnizor cu reţinere avans 404 = % 3. d) este acordat un avans de 2.m. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5.şi descăcarea gestiunii 711 = 341 3.000 u. TVA 19%.000 = 500 261 = 1068 500 c) încasare dividende 432. amortizarea cumulată 2.000 lei.200 . Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. a) achiziţie amnbalaje % = 401 6. cheltuieli cu salariile personalului 14. a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate % = 2131 5.055/2009.plată avans 404 = 5121 2.000 lei.000 c) încasare creanţă cu reţinere avans % = 4111 6. b) sunt livrate semifabricate pe bază de factură la preţul de vânzare de 5..720 232 2. 3. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u.000 c) vânzare ambalaje 4111 = % 1. 30 .m.200 4427 288 Si 608 = 381 1. acestea sunt scoase din evidenţă. 10 bucăţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/bucată. Costul semifabricatelor este de 3. pentru livrarea unor semifabricate.m.000 4427 240 b) livrări semifabricate 4111 = % 6. TVA 24%. TVA 24%.480 e) achiziţie utilaj % = 404 3.200 702 5. cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2. a) încasare avans 5121 = % 1.720 2131 3.000 lei. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 4427 1.000 lei.000 lei.000 4427 240 5121 4. e) se achiziţionează utilajul la costul de 3.960 d) acordare avans pentru achiziţia utilajului % = 404 2.000 lei. c) se încasează creanţa clienţi.055/2009.000 lei pentru achiziţia unui utilaj.240 419 1.000 2813 2.000 4426 480 . TVA 24%. Societatea X achiziţionează ambalaje astfel: 50 bucăţi x 100 lei/bucată.200 381 5. Valoarea de aport a fost stabilită la 3.500 – 3.500 u.488 708 1.000 430. f) se plăteşte datoria către furnizorul de imobilizări.480 232 2. Se dau următoarele informaţii în conturi la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8. Deoarece 20 bucăţi sunt deteriorate.

000 lei 16. redevenţă anuală 167 = 5121 4. achiziţie utilaj 6811 = 2808 % = 404 2131 4426 3. pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.400 2. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei.000 lei 3. cheltuieli de transport facturate de cărăuş % = 401 624 4426 31 .000 + 2.400 c) 1. societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit.600 lei.000 / 3 ani) 12.000 lei 14.550 lei. achiziţie program informatic % = 404 12. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani.480 2. Suma se încasează ulterior în numerar. sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei.400 lei 433.000 480 2.000 lei. pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2. înregistrare amortizare d) 1. la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. Amortizarea programului se realizează în 3 ani. 3.333 (10. se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4.000 lei + TVA.000 lei.000 lei + TVA 24%.000 (80.000 lei. primire în concesiune teren 205 = 167 80.000 lei. Societatea ALFA efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N: societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani.055/2009 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustării activelor circulante? j) + + + = k) = Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli cu despăgubiri.000 2. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată. a) 1. cheltuieli privind sconturile acordate 1.600 lei 16.000 lei.000 debit D: 8038 80. se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10.400 10.000 lei + TVA 24%. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.400 lei.000 / 20 ani) 3. amenzi şi penalităţi Ajustarea valorii activelor circulante Total cheltuieli de exploatare Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) Venituri (ct 754 + ct7814) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 8.000 4426 2.000 lei + TVA. care se achită cu ordin de plată.000 lei 1.400 208 10. venituri privind ajustarea activelor circulante 1.000 b) achiziţie brevet invenţie % = 404 74.400 2. înregistrare amortizare 6811 = 2805 4. societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60. La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6. 3. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani.amenzi şi penalităţi 3.000 4426 14. preţul concesionării fiind de 80. • salarii 4. Conform OMFP nr.000 2. se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei. se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei. în acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N: • consum de materiale auxiliare 4. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată.055/2009.600 lei 16. se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.400 lei 42.400 205 60.600 lei. societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii.000 =18.000 lei + TVA 24%.

3.550 8.000 6. ach actiuni 1091 = 5121 4. d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei/acţiune.000 lei 281 = 212 12. înregistrare TVA 635 = 4427 k) transfer produse finite la magazinul propriu 371 = 345 l) 1.000 u.000 / 10 ani) 4. 3.000 (500 act* 4) 141 500 anulare act: % = 1091 1.000 (1.000 8.440 800 700 4. eliberare spre prelucrare 711 = 341 h) obţinere produse finite 345 = 711 j) 1.000 ( 10.000 421 = 701/7588 50 9.000 lei 281 = 212 12.m. acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură: 2. obţinere semifabricate 341 = 711 2. Valoarea nominală este de 2 lei/acţiune. b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei/acţiune. în conformitate cu OMFP nr.000 12.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.055/2009 următoarele operaţii: a) achiziţionarea a l .000 1. Clădirea avea o valoare contabilă de 12. Chiria anuală plătită este de 8. clădire nefinalizată f) recepţie lucrări executate 6811 = 2813 6021 = 3021 641 = 421 231 = 722 % = 404 212 4426 g) 1.000 act * 4) vanz actiuni 461 = % 2.m.550 7. Contabilizaţi conform OMFP nr.000 a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă.m.000 u.000 lei b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă.000 6. vanz cladire: 461 = 7583 desc gestiune: % = 212 6583 2812 chiria anuala 612 = 401 40.200 (300x4) 1012 600 (300x2) 149 600 (300x2) vanz % = 1091 800 (200x4) 31 . 3.01.000 4.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34. a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat: 6. Preţul de vânzare este de 40. Pe data de 01. cheltuieli cu materiale auxiliare 2.000 u. 6. cheltuieli cu salarii 3.000 u.500 (500act*5) 1091 2.m.055/2009. orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnării contractului. înregistrare amortizare e) 1.000 lei 40. 435. imputare gestionar 4282 = % 7581 4427 3. surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă. iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.000 lei c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire. c) anularea a 300 de acţiuni proprii.5 300 80 124 100 24 124 50 lei 434.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune.000 lei 40. orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat. minus la inventar produse finite 711 = 345 2. încasare numerar 5311 = 4282 1.440 6. descărcare gestiune 711 = 345 3.

TVA 24%. vânzarea de marfă A.000 u.000 u.. Durata împrumutului este de 6 ani. 31 .000 (80%*20.000 1011 3. Costul efectiv al produselor finite este de 50.700 2) imputare salariat 4282 = % 3. 250 bucăţi la preţul de 75 lei/buc..reţinere imputaţie din salariu 421 = 4282 3.000 şi transferare capital nevărsat în capital vărsat 1011 = 1012 3. în cursul lunii au loc următoarele operaţii: achiziţia de marfă A.m. 3. Contabilizaţi conform OMFP nr. care este imputat unui salariat la preţul de 3.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune..300 (9.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 635 = 4427 12.000 2813 16.. TVA 24% (factura). TVA 24% (factura).055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri" ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.000 2813 6.000 b) emitere împrumut din emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 7. b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9. care sunt anulate. achiziţia de marfă A.m. c) donarea de către un terţ a unui utilaj în valoare de 20. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. amortizat 80%. Se încasează contravaloarea acţiunilor. vânzarea de mărfuri A. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.720 7581 3. Imputaţia se reţine din salariu.000 u. 3. Contabilizaţi conform OMFP nr. valoarea nominală 3 lei pe acţiune.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.000 2) încasare împrumut 5121 = 456 4. 350 bucăţi la preţul de 80 lei/buc...000 c) 1) răscumpărare acţiuni 1091 = 462 500 (100 acţ *5) 2) anulare acţiuni % = 1091 500 1012 300 (100 acţ *3) 149 200 d) 1) răscumpărare 100 acţ*2=200 1091 = 462 200 2) anulare acţiuni proprii 1012 = % 300 1091 200 141 100 437. a) produse finite acordate sub formă de donaţie 6582 = 345 50.055/2009 următoarele operaţii: a) produse finite acordate sub formă de donaţie.. amortizat 70%. rabat 10%. La începutul lunii iunie.461 149 600 (200x3) 200 436..m. întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăţi la costul de 40 lei/buc. c) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune.000 b) 1) lipsă echipament la inventar % = 2131 9. care sunt anulate. TVA 24%. b) se emit l . Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv. 400 bucăţi la costul de 50 lei/buc. TVA 24%. împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani.055/2009 următoarele operaţii: a) se emit l .000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA: 635 = 4427 960 lei 438. TVA 24% (factura). încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 5%. a) 1) emitere acţiuni 456 = % 4. 300 bucăţi la costul de 45 lei/buc. Rata anuală a dobânzii este de 10%. 3.720 c) donaţie utilaj % = 2131 20.000) 6582 4.m. remiză 4%.000 u. d) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune.000 4427 720 .000*70%) 6583 2.000 1041 1.

000 1.500 =Cost de achiziţie +TVA 24%*12.750 (250 buc*75) 4427 4.000 lei -Remiză 4%*28.055/2009 următoarele tranzacţii/ evenimente: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.5 = 10.2 .125 lei: 607 = 371 15.plata furnizorului 401 = 5121 24. Contabilizaţi conform OMFP nr.000 lei C 200 buc*40 = 8.350 12.5 = 2.achizitie: % = 401 24.500 1.000 .344 .000 lei 300 buc*50 = 15.250 707 18. 3.150 4426 2.5 = 10.800 d) vânzare mărfuri . c) se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comerţ.000 lei 281 = 2133 16.D SI Rest Sold a) factura Preţ de cumpărare .880 lei .916 15.150 2.m.m.344 lei =Valoare netă financiară 25.025 lei 250 buc*40.125 lei .000 u.066 371 12.000 u.descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40.Scont 5%*26.descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40.contabilizarea scontului: 667 = 4111 1. a) casare mijloc de transport complet amortizat 16.025 lei: 607 = 371 10.Scont 5%*20.000 lei 300 buc*45=13.128.331.331.5 300buc % = 401 15. d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.m.000 -1.560 . TVA 24%.încasare creanţă 5121 = 4111 33.000 lei 300 buc*40.000 .880 4427 6..500 . b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u.120 lei =Val netă comercială 26.000 u.000 4.125 lei 100 buc*50 = 5.025 lei c) achiziţie mărfuri. şi piese de schimb de 2.2 707 26.contabilizare scont 401 = 767 1.000 =Valoare netă financiară 19.achizitie: 4111 = % 33.125 lei 400 buc*50 = 20.5+100buc*50 = 15.150 = 40.800 371 20.m.2 439.560 =Total 23.916 b) vânzare mărfuri 4111 = % 23.536 lei 6.800 .factura Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.066 Cost de achiziţie unitar = a) achiziţie mărfuri 12.150 =Total 371 200 buc*40 = 8.000 4426 4.64 lei .000 lei 50 buc*40.000 +TVA 24%*19.880 -1.536 lei +TVA 24%*25.5 = 12.factura Preţ de vânzare 350 buc*80=28.150 lei 250 buc*40. e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.664.451.000 lei b) dezmembrare 992 lei % = 401 992 lei 800 lei 628 31 .64 lei =Total 31.Rabat 10%*13...5 = 10.

000 lei 3021 2. în conformitate cu OMFP nr. Rata implicită a dobânzii este 3.m.171 lei b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 510 lei 8.000 lei 506 = 5121 2.000 lei (500 oblig*10) 31 .055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt emise l ..07. pe obligaţiune.171 lei 5121 = 213 34.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani a)La semnarea contractului: 42. utilajul avea o valoare contabilă netă de 34. durata împrumutului 5 ani. 3.192 lei 4426 c) plată cu efect comercial 952 lei 401 = d) recuperare materiale auxiliare şi piese de schimb 7.000 lei 3024 2. 3.m. la data semnării contractului. rata dobânzii anuală 10%.000 = 8.750 lei (250 oblig*11) b) anulare obligaţiuni 2. pe obligaţiune. 3. d) la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor. orice surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi amortizat pe durata contractului de leasing.000 lei % = 5.m.000 lei 461 1.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului.55%.m. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei (250 oblig*8) d) anulare obligaţiuni 2.042. pe obligaţiune.000 u.171: 4 ani = 2. întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei.171 u. Rezolvare: 1.055/2009.000 lei 6024 = 403 7588 992 lei 7.000 lei % = 161 10.750 lei % = 506 2.m. chiria trimestrială 3. care se anulează. a) emitere obligaţiuni 10. 75 lei pe an: 12 = 170.000 lei 161 = 5121 5. rezultă că leasingul e clasificat drept leasing financiar 2.500 lei (250 161 oblig*10) 250 lei 6642 c) răscumpărare obligaţiuni 2.500 u. durata contractului de închiriere 4 ani.000 lei 440. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la această societate. 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru. La sfârşitul perioadei de locaţie.000 lei 9.000 lei 167 8. La data vânzării.m.Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar.Diferenţa dintre 42.171 – 34.N.500 lei (250 161 = % 2. valoarea nominală 10 u. Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.750 lei 2. care se anulează.750 lei 506 = 5121 2. Pe 01. c) după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 u.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune de 9 u. b) după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 11 u. în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42. 441. pe obligaţiune. societatea va redeveni proprietara bunului.500 lei oblig*10) 506 2.000 lei 3024 e) utilizare piese de schimb 2.000 lei 7642 500 lei e) rambursare rest 5. o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj.m.000 lei 169 a) răscumpărare obligaţiuni 2.

967. cheltuieli cu impozitul pe profit 2.100.800 SF 5. ieşiri de produse finite la cost de producţie 75.442. subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.600 81.630 . obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.710 .000 lei 5.510.630 SF 5. cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.370.320 = 22.960.inregistrare venituri .800.300 lei 13.impozit pe profit 691 = 441 2.700 lei 57. cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.724 .6 lei) + ct 7411 (4.850.300 lei – 57.210 lei = 37.800 .320 .5. Rezolvare: .obţinere produse finite 345 = 711 81.370 lei 18.înregistrare amortizare D SI 4.510 lei 22.600 lei 4.înregistrare servicii prestate de terţi 628 = 401 2. materii prime (sold final) 5.000 + 19.Salarii datorate = 5.800 SFC 5.400 .667.400.800.000 .6 lei 443.992.100 23.1000 = 18. materii prime (sold iniţial) 4.înregistrare depreciere titluri de plasament 6864 = 591 1.370 .630 lei 2.700.6 18.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94. datorii salariale (sold iniţial) 6.850 4426 5.710.055/2009.800.700 .subvenţii aferente exploataării 5121 = 7411 4.100.800 – 6.320.sconturi primite 401 = 767 5.700 421 SI C 6.960 80.300 .850 411 = % 70X 4427 6811 = 281 301 C 99. achiziţii de materii prime 23.100+ 23.090 lei Cifra de afaceri netă = grupa 70 (80.574 301 23. venituri din sconturi primite 5.967.consum materii prime 601 = 301 22. Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare conform OMFP nr. datorii salariale (sold final) 5. 3.800 D Plăţi = 19.4 13.300.700 lei) = 85. Se dau următoarele informaţii (în lei): 31 .700 lei: D 711 C 75.800 .510 X= 4. salarii plătite 19.000.descărcare gestiune produse finite vândute 711 = 345 75. cheltuieli cu amortizarea 13.achiziţie materii prime % = 401 29.400 641 = 421 18. Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.100 + + = + + + = l) Grupa 70 Variaţia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare m) Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare 84.850 (exclusiv TVA).700 lei 94.plată salarii 421 = 5121 19.

700 Obţinere = 105.500 lei 45.500 lei 5121 = % 7411 7418 281 7812 4111 401 401 701 345 1682 15.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF + 41.800 lei 711 = h) înregistrare dobânzi 6.100 40.800 lei 6.500 + Obţinere – 106.Venituri din subvenţii de exploatare 15. venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.200 lei 8. iar restul pentru cheltuielile cu dobânda).000 lei 6583 n) + + Venituri din prestări servicii Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri 711 704 105.500 106.000.000 lei 14.500 lei 6. cheltuieli cu amortizarea 11.600.500 SF 4.500. Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare conform OMFP nr.100.700 lei 105. produse finite (sold final) 3.500 lei 461 = n) descărcare gestiune active vândute 45.800.700.500 – Descărcare gest = 4.200 lei 151 = d) acordare sconturi 8. cheltuieli cu sconturile acordate 8.500.100 Descăcare gest = 40. achiziţii de mărfuri 41.500 pentru cifra de afaceri.100 lei 667 = e) achiziţie mărfuri 41. cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.000. mărfuri (sold final) 4.600 lei b) înregistrare amortizare 11.000 lei 281 28.700 41.800 SF 3. mărfuri (sold iniţial) 2.055/2009? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15.700 lei 4111 = l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2.000 lei % = 17. 3.200. venituri din prestări de servicii 14.100 lei 21.500 (din care 9.600 lei 666 = j) D 345 C SI 5.500 lei 31 .800 lei 626 = f) vânzare produse finite 105.200.200 lei 6811 = c) reluare provizioane 5.100.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5.700.000 lei 1.000 lei 411 = g) descărcare gestiune produse finite 106.700.000. venituri din cedarea activelor 21.800 lei 105. venituri din vânzarea mărfurilor 60.800 = 3.500.500 lei 9.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21.000 105.000 lei 14. venituri din exploatare privind provizioanele 5. cheltuieli cu dobânzile 6. produse finite (sold iniţial) 5.100 lei 41.500 lei 371 = f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.000 lei 106. valoarea contabilă brută a activelor cedate 45.200 lei 5.000.500 lei 7.000 lei 11. amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.700 lei 371 7583 2XX 40.000 lei 345 = k) prestări servicii terţilor 14.800 lei 9.

CPP după destinaţie Nr crt Elemente 1. 70% este pentru producţie.... Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Sume 60.000 u.000 sal +7. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3. achiziţii de materii prime 125..000 u.m.000 u.m. sunt pentru distribuţie.200 lei 444. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7.000 u. Intocmiţi contul de rezultate cu clasificarea pe funcţii.700 lei) + ct 701 (105. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informaţii: venituri din vânzări 60. 4..500 lei 11.600 lei Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.000 u. Din cheltuielile cu combustibil şi energie.500 10. sunt pentru producţie.000 u. chirii şi asigurări pentru fabrică 10. cheltuieli cu combustibil şi energie 5.900 lei = 70.000 u.000 22.000 u.m. venituri din producţia stocată 10.000 u.000 lei 5. cheltuieli cu publicitatea 30.000 445. şi 13 salariaţi cu salarii egale: 9 salariaţi pentru activitatea de producţie. Cheltuielile generale de administraţie (2.000 sal +1.000 amortiz + 500 distribuţie) 9. Se cunosc următoarele informaţii despre costurile si stocurile societăţii ALFA pentru exerciţiul N: cheltuieli salariale directe 60.m. Cifra de afaceri netă 2. cheltuieli materiale indirecte 10.m.m. Firma are un manager care are salariul de 2.500 lei – 81.m.500 lei) = 129. în ceea ce priveşte amortizarea. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) 10.000 amortiz + 500 combustibil 8.000 4. 2 salariaţi pentru activitatea de distribuţie si 2 salariaţi pentru serviciile administrative.000 u.000 lei)+ ct 7411 (9.m..000 u.m.000 20. cheltuieli de întreţinere a echipamentelor 5.m. Cheltuielile de desfacere (2.m.000 u.m.000 sal +2.. cheltuieli cu amortizarea 10.000 u.800 lei 40.200 lei 7. Cheltuielile indirecte de producţie 6.m. salariile managerilor 20.500 3.. 31 ..000 mat prime+9. Cheltuielile secţiilor auxiliare 5.000 40.000 amortiz + 4. Cheltuielile activităţii de bază (20. sunt pentru administraţie şi 500 u.m.m.m..000 40.000 u..200 lei 81.m. 500 u.m. cheltuieli cu salarii 15. 20% este pentru distribuţie şi 10% este pentru administraţie.000 u. cheltuieli salariale indirecte 25.500 lei 152.+ = o) + + + = Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaţiile Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare 21.. cheltuieli cu materii prime 20.100 lei 28.000 combustibil) 4..000 u.900 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152.

întocmiţi contul de profit şi pierdere după funcţii pentru exerciţiul N.m.m.000 20.000+235..000 125.000 materiale directe) Costuri indirecte fixe (5.000 35.000 20..000 (obţinere produse) 225. sold final 20.000 u. Ştiind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400.000 175.000=225. sold final 40.. 2.000 u.- cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor 15.m. rezolvare D 301 Materii prime C SI 5.000 Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază 31 .. stoc iniţial al producţiei în curs 25.000 711=345 C 30.000 5.000 Obţinere produse finite: Descărcare gestiune 345=711235.000 u.000 235.000-40.000 D 345 Produse finite C SI 30. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite obţinute în cursul perioadei.000 u. 2.000 (obţinere) SF 40.m.000 întreţinere echip +15.000-15.000+125.000 Sume 400.000 salarii+10.000 (constatare (descărcare stoc final gestiune) SFC 5..000 u.000=115. 1.000 D 331 Producţie în curs SI 25. Salarii directe Total cheltuieli directe Costuri indirecte variabile (25.000 SF 15. Consum materii prime + = + + + = Nr crt 1.000 175.000 235.000 235. 3.000 Achiziţii materii prime: Consum materii prime: 301=401 601=301 125. stoc iniţial de produse finite 30.000 SF 20.000 230.m.000 u.000 u.000 6..m.000 u.m.000 20. stoc iniţial de materii prime 5.m. sold final 15.000 Anulare producţie în curs 711=33125.000 amortiz) Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost producţie Elemente 115..000 25.000 60.000 D 711 Variaţia stocurilor C 25.000 Constatare stoc final 331=71120.

. Informaţii suplimentare: a) 60% dintre utilităţi şi 75 % din asigurare sunt pentru fabrică.....000 Amortizarea echipamentului de vanzare...000 lei C 31 ....000 lei 301 = 401 159.chirii şi asigurări fabrică Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 115..32.............. 6.000 115......000 30.... 8....... Contabilul societăţii ABC a demisionat........000 30... 9..01 31.......450..000 Asigurare.....000 = 140...000 Costuri de publicitate .........000 10........ 5.......000 lei 601 = 301 140...000 20..000 159...... 10... 12....000 20..000 Salarii pt.000 16......12 8.000 Până în prezent......................4..90....000 Achiziţie materii prime în valoare de 159....21.............000 170... iar contul de profit şi pierdere următor a fost întocmit de noul contabil.....4..... înregistrat: 140.....50........18.. restul sunt pentru activităţi administrative şi de distribuţie.. distributie si administratie..........000 Amortizari echipamente de productie........................000 27..........materii prime ........000 lei Din contul 301 rezultă un consum de: 8........000 Utilitati..159....15.......000 301 Sf 27.000 35.............000 Salarii de productie indirecte. b) stocurile se prezintă astfel: Informaţii Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 01.fixe Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuielile de desfacere ... 7......000 Materii prime achizitionate................000 60..000 c) o parte de 80% din chirie corespunde producţiei.000 lei..75...salarii directe Cheltuielile secţiilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie ........ firma a avut profit în fiecare perioadă...........................000 Chiria pentru fabrica..000 21..000 55.000 60................000 Salarii de productie directe...........000 Pierdere .............000 40.... motiv pentru care se cere să verificaţi modul de întocmire a contului de profit şi pierdere (după funcţii şi după natură)....000 446..000 – 27......sal managerilor . care are mai puţină experienţă..............publicitate Cheltuielile generale de administraţie ...000 5...... Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la această societate: Vanzari........000 (preluat din contul de profit şi pierdere): 159.26. Explicaţi erorile identificate în CPP prezentat....... Rezolvare: a) D Si 8.000 30..........................variabile ...000 + 159.. .....

Eroare 1: În contul de profit şi pierdere nu figurează achiziţii materii prime ci Cheltuieli cu materii prime 140.000 lei b) Anulare sold iniţial producţie în curs: 16.000 lei 711 = 331 16.000 lei Constatare sold final producţie în curs 21.000 lei 331 = 711 21.000 lei c) D 345 C Si 40.000 303.000 Sf 60.000 Calculul costului de producţie al produselor finite obţinute: Consum materii prime 140.000 • + Salarii directe 90.000 + Amortizare echipament producţie 21.000 + Alte cheltuieli legate de producţie 52.000 (60 % x 15.000 + 75 % x 4.000 + 80 % x 50.000) = Cost de producţie al produselor finite obţinute 303.000 Înregistrarea costului de producţie: 303.000 lei 345 = 711 303.000 lei Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.000 + 303.000 – 60.000 = 283.000 lei, înregistrate: 285.000 lei 711 = 345 285.000 lei Situaţia în contul 711: 711 21.000 303.000 Sfc 25.000

D 16.000 283.000

C

Eroare 2: În contul de profit şi pierdere trebuia să figureze Variaţia stocurilor, sold creditor 25.000 lei 447. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m. valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.) Pierdere din depreciere= 1.000 u.m. 1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

448. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 110.000 u.m. Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete si să se calculeze amortizarea pentru exerciţiul N+2, conform I AS 16 „Imobilizări corporale".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 u.m. c) AmortizareN+2=
110.000 =36.666 u.m. 3ani

30.000 u.m. 35.000

b) diferenţă pozitivă din reevaluare = 110.000 - 75.000 = 35.000: 213 = 105

D 213 C Cost 105.000 30.000 Val rămasă 75.000 Dif poz 30.000 SF 110.000 (val justă)

449. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m. Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvari: Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată : 281 = 213 30.000 u.m. b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000: 6813 = 213 3.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

450. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. şi un mod de amortizare linear, în exerciţiul N+l se estimează o durată de utilizare mai mare cu un an şi o valoare reziduală de 500 u.m. La începutul exerciţiului N+2 se efectuează modernizări în sumă de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: Cost 01.01.N = 16.000 u.m. Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213

3.000 u.m.

b) N+1 Valoare amortizabilă = 13.000 – 500 = 12.500 u.m. Amortizare anuală =
12.500 = 2.500 u.m. (4 ani rămaşi plus un an) 5ani

c) anulare amortizare: 281 = 213 D Cost 16.000 VR sf N 13.000 VR sf N+1 10.500 2.000 SF 12.500 (val rămasă) 213 3.000 (anulare) 2.500 (anulare)

2.500 u.m. C

d) în N+2 înregistrare modernizare: 213 = 404 Valoare amortizare : 12.500 - 500 = 12.000 u.m. Amortizare anuală =
12.000 = 3.000 u.m. 4ani

2.500 u.m.

451. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârşitul exerciţiului N+l acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.000 u.m. în exerciţiul N+2 se reestimează valoarea reziduală la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungeşte durata de amortizare cu un an. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: D 213 C Cost 16.000 6.000 (anulare) VR sf N+1 10.000 Dif pozitivă 2.000 Vjustă sf N+1 12.000 3.500 (anulare) SF 8.500 (val rămasă) 32

Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. AmortizareN+1= 3.000 u.m. Amortizare cumulată = 6.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 6.000 u.m. 281 =

213

6.000 u.m.

b) înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare 12.000 – 10.000 = 2.000 u.m. 2.000 u.m. 213 = 105 2.000 u.m. c) În N+2 Valoare amortizabilă = 12.000 -1.500 = 10.500 u.m. AmortizareN+2=
10.500 = 3.500 u.m. 3ani

anulare amortizare cumulată 3.500 u.m. 281

=

213

3.500 u.m.

d) În N+3 Valoare amortizabilă = 8.500 – 1.500 = 7.000 u.m. Ani rămaşi 2+majorare cu un an = 3 ani. Amortizare =
7.000 = 2.333 u.m. 3ani

452. O societate a achiziţionat la 01.07 .N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 u.m., costurile de vânzare estimate sunt de l .000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12
Amortizare anuală = AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (76.000, 73.000) = 76.000 u.m. valoarea recuperabilă (76.000 u.m.) > valoarea rămasă (75.000 u.m.), deci utilajul nu este depreciat.

453. Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi:

32

Elemente Capital social Rezerve Rezultat

Societatea M 50.000 40.000 5.000

Societatea A 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Rezolvare: 1.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii A: Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Capital social 20.000 16.000 Rezerve 10.000 8.000 Rezultat 1.000 800 Total 31.000 24.800 2.Bilanţul consolidat al grupului prin metoda integrării globale: Capital social M = 50.000 + Rezerve (40.000 M + 8.000) = 48.000 +Rezultat (5.000 M + 800) = 5.800 = Total capitaluri proprii = 103.800
454. Societatea M deţine 20% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: Elemente Societatea M Societatea A Capital social Rezerve Rezultat 50.000 40.000 5.000 20.000 10.000 1.000

Alţi asociaţi (20 %) 4.000 2.000 200 6.200

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Capital social M = 50.000 +Rezerve (40.000 + 10.000 x 20 % ) = 42.000 +Rezultat (5.000 + 1.000 x 20 %) = 5.200 = Total capital propriu = 97.200

455. Societatea M deţine 60% din acţiunile societăţii BETA. M prezintă în bilanţ stocuri de mărfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 u.m. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare în bilanţul consolidat?

1.În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: 1.000 lei 607 = 371 1.000 lei 2.Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA: 500 lei 607 = 371 500 lei 3.Valoarea mărfurilor în bilanţul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.000 + 15.000 – 1.000 – 500 = 43.500

32

456. Societatea M deţine 70% din acţiunile ALFA şi 40% din acţiunile BETA. Acţiunile au fost achiziţionate la constituirea societăţilor. La 31.12.N capitalurile proprii cuprind: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Societatea M 60.000 40.000 10.000 Societatea ALFA 30.000 20.000 5.000 Societatea BETA 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N. M integrează pe ALFA: Capitaluri proprii ALFA Capital social 30.000 Rezerve 20.000 Rezultat 5.000 Total 55.000

Total

Societate M (70 %) 21.000 14.000 3.500 38.500

Alţi asociaţi (30 %) 9.000 6.000 1.500 16.500

M integrează pe BETA, partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 % Capitaluri proprii Total Societate M (28 %) BETA Capital social 20.000 5.600 Rezerve 10.000 2.800 Rezultat 1.000 280 Total 31.000 8.680 În bilanţul consolidat: Capital social M = 60.000 +Rezerve (40.000 M + 14.000 + 2.800) = 56.800 + Rezultat (10.000 M + 3.500 + 280) = 13.780 = Capitaluri proprii din bilanţ consolidat = 130.580.

Alţi asociaţi (72 %) 14.400 7.200 720 22.320

457. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei; cheltuieli cu salariile 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

a) înregistrare cheltuieli 2.000 lei 602 = 302 2.000 lei 3.000 lei 641 = 421 3.000 lei 1.500 lei 681 = 281 1.500 lei 500 lei 628 = 401 500 lei b) costul reparaţiei este recunoscut ca activ pentru că duce la creşterea duratei de utilitate 7.000 lei 213 = 404 7.000 lei

458. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei.

32

000 lei Valoare amortizabilă 22. Managerii estimează o durată de utilitate de 4 ani şi o valoare reziduală de 2.000 lei urmată de o plată ulterioară.000 lei.000 lei 681 = anulare amortizare cumulată 10. Calculaţi costul echipamentului. 7.000 lei Amortizare anuală 2.5%*2 12.93 751. TVA 24%.000 lei.85 N+7 N+8 N+9 Total Cota = 281 2131 Cota 12. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 22.000 lei AmortizareN+1=5.000 lei vânzare conform IAS 16 22. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 520.46 751. de 510.000 lei 6. fie a unei plăţi la livrare de 30. La data de 01.125 N+4 5343.500 N+3 7.000 lei.000 1.39 1502. peste l an.000 = 5. Cost 22.000 lei 4 AmortizareN=5.800 lei 2.500 lei.Producţie în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie 6. Metoda de amortizare este cea lineară.000 lei Amortizare cumulată = 10.01 .81 3005.500=9.46 0 100 = 12.375 1781.46 9.000 lei.500 Valoare rămasă 7. valoarea reziduală este reestimată la 2.75 4007.125 5343.5%*2 10.000 14.25 1335.000 lei. iar coeficientul de degresie este 2.000 lei % 9.000 lei 5121 7.81 N+6 3005.500 Anii De amortizat N+2 9. în acelaşi timp.500 lei 281 5.000 lei.000 lei 2.93 1001. Pentru societatea B utilajul este produs finit.000 lei.5%*2 12.5% 8ani = 2131 22.000 lei Amortizare anuală = 20.85 2254.5%*2 12.000-2. Să se efectueze calculele şi înregistrările aferente utilizării şi vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale".000 =20.000 lei 10.000 *90%=1.46 751.000 lei 281 = recalculare amortizare cumulată Valoare amortizabilă = 12. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 8 ani. 32 .75 N+5 4007. Societatea A achiziţionează de la societatea B un utilaj al cărui preţ de achiziţie este de 520. Se decide trecerea la metoda degresivă.000 lei 10.Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.500 lei 6583 460.46 751.95 751. Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe*gr de activ + Producţie în curs la începutul perioadei .000 – 2.800 459.

5 472 = 766 Valoarea creanţei la 31.N mărfuri în valoare de 100.000 lei 30. respectiv IAS 18 „Venituri".000 = 540.000 lei 404 Societatea B a) vânzare produse finite 540.N este 50.5 % 707 472 b) 01.000 6.405 20.000 lei 404 = 512 c) recunoaştere chelt cu dobânzile 1.000 lei 5121 = 4111 510. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare exerciţiului N. iar 50%.000 – 520.000 30.595 1 (1 + 10%) (1 + 10%) 2 4111 = 100.000 lei 30.N vânzare mărfuri 32 .000 lei 5121 = c) recunoaştere venituri din dobânzi 1.595 lei 01.12. Valoarea justă = 20.Precizaţi înregistrările contabile la cele două societăţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei.000 + a) 30.666 lei 472 = d)încasare finală clienţi 510.000 lei 461.000 lei i) achiziţie utilaj 540. Societatea A Plăţi ulterioare = 30.000 lei 20.000 ) 12luni b) încasare imediată creanţă 30.595 – 20.12.01. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 10%.000)* 10%= 6.000 lei 471 b) plată imediată furnizor 30.000 50. Calculaţi valoarea cifrei de afaceri şi a creanţei clienţi la sfârşitul anului N.N încasare creanţă 5121 = 4111 c) 31. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: vinde unui client pe data de 01.000 lei 4111 540.000 ) 12luni = 512 510.666 lei ( 20.000 lei 1.000 = 20.000 + = 88. după 2 ani de la vânzare.595 11.000 + 510.N recunoaştere venituri din dobânzi (88.12. condiţiile de plată fiind: 20% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 lei Valoarea cifrei de afaceri 88.000 lei 213 20.859.N încasare creanţă 5121 = 4111 d) 31.01.000 lei Cost = 520.000 lei 520.000 lei = % 701 472 4111 766 540.000 lei % = 404 520.000 88.000 lei 1.01.666 lei 666 = 471 d) plata finală furnizor 510. 30% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.859.000 lei Chelt cu dobânzile = 540.666 lei ( 20.

000 + = 171. care are următoarea organigramă Societatea A B C D E Relaţia SM în A SM în B SM în C SM în D SM în A în E SM în E Total SM în B în F SM în C în F Total Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 % Metodă consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare proporţională Punere în echivalenţă Integrare globală Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24.01. *10*20%) 1.000 (2.000 100.222 12.000 171.000 22.000 de obligaţiuni.111 – 60.222 lei e) achiziţie obligaţiuni f) încasare dobândă anuală 506 = 5121 5121 = % 766 506 Venituri din dobânzi = 22. iar 20%.N încasare creanţă d) 31. Calculaţi suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N.000*6/12) 01.000 = 23. după 2 ani de la vânzare.75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10.889 60.000 (1.111 28.000 + a) 100.5 % 66.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2 4111 = % 707 472 5121 = 4111 5121 = 4111 472 = 766 200. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerciţiul N. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20%.000 lei.01.000)* 20%= 22.462.12.000 40.06.000 2.000*6/12) 1. (2) Cumpără pe data de 30. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 lei. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. Valoarea justă = 60. încasată la 31 decembrie N.12.5 % F Integrare globală 32 . Calculaţi procentajul de control.N vânzare mărfuri b) 01.000 (2.N încasare creanţă c) 31.222 + 1. iar preţul de achiziţie este de 12 lei.N recunoaştere venituri din dobânzi (171.75 % 20 % 44.01.N un număr de 1. dobânda anuală este de 20%. condiţiile de plată fiind: 30% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client pe data de 01.222 lei 463.000 obl.N mărfuri în valoare de 200. procentajul de interes si precizaţi metoda de consolidare aplicată pentru societăţile care fac parte din grupul M.

emisiunea unui imprumut obligatar in valoare de 120.000 lei Cheltuieli demontare şi mutare 14. TVA 24%. valoarea contabila bruta fiind de 140. .pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5. Instalatia este amortizata prin metoda lineara in 5 ani.570 lei 75.000 lei 5121 actualizare provizion pentru dezafectare 2.465.scaderea datoriilor fata de furnizori: 12 .achizitie de cladiri: 120.scaderea creantelor clienti: 23 . iar amortizarea cumulata.contractarea unui imprumut pe termen lung in valoare de 100 .190 lei AmortizareN+2 = 15. La sfarsitul anului N+3 este vanduta. TVA 24%.950 lei Cheltuieli de montaj 2. decembrie N o instalatie pentru extractia gazelor naturale.000 lei activ Cost 75. a) Calculati costul de achizitie conform IAS 16 „Imobilizari corporale” b) Efectuati inregistrarile contabile pentru anul N+3 55. .950 = 15.000 lei 16. Se dau urmatoarele informatii (in mii lei): . cheltuieli de desfacere 2.000 lei 466. . .950 lei achiziţie instalaţie 213 = % 446 4. .000 lei 8. Preţ de cumpărare + + + = Taxa vamală 4.000 75.570 lei 77.570 lei 281 32.000 lei. cheltuieli cu montajul 2.190 lei 45.570 lei 681 = vânzare conform IAS 16 ?????? 77. de 90.950 lei 1.570 lei % = 45. Valoarea provizionului pentru dezafectare la sf.furnizori de imobilizari – sold final: 70 .950 1513 14.000 lei.950 lei.000 lei 1513 = 2813 % 213 Câştig din cedarea activelor 1513 7812 45.950 Amortizare anuală = 75. taxa vamala 4.cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold initial 2 si sold final 7).620 lei 2.majorarea capitalului social prin aport in natura in valoare de 80. iar aceasta se incaseaza la vanzare).000 404 57.credite bancare pe termen lung – sold final: 100 32 .000 lei 666 = anulare provizion pentru dezafectare 16.furnizori de imobilizari – sold initial: 210 .190 lei AmortizareN+3 = 15.vanzarea si incasarea unui utilaj la un pret de vanzare de 190.venituri din dividende incasate: 35 . exercitiului N+3 este de 16.cheltuieli privind dobanzile: 55 (soldul initial si cel final al conturilor de dobanzi de plata sunt 0) .000 lei.000 lei.castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate:8 (valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60. pierderi initiale din exploatare inregistrate inainte ca activul sa atinga parametrii planificati 800 lei.000 lei.incasari din cesiunea titlurilor de participare: 30 .000 lei.credite bancare pe termen lung – sold initial: 90 . pretul incasat fiind de 32. Societatea estimeaza ca valoarea actualizata a cheltuielilor cu demolara si mutarea activului la sfarsitul duratei de viata este de 14. cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 55.venituri din provizioane: 20 .cheltuieli cu amortizarea: 40 . .cresterea stocurilor: 14 . .190 lei 5ani AmortizareN+1 = 15. TVA 24%.O societate comerciala importa pe data de 31.rezultatul contabil inaintea impozitarii: 200 .

Se cunosc urmatoarele informatii (in u.870=282.000 175.01.900.8 lei 35 lei 226.Investitiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditati.000 1.000 400.12. investitii si finantare. 200 lei p) Rezultat înaintea impozitării Venituri din provizioane 20 lei Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei + Cheltuieli cu dobânzile 55 lei + Cheltuieli cu amortizarea 40 lei Venituri din dividende 35 lei = Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de 105 lei fond de rulment din exploatare + Scăderea creanţelor clienţi 23 lei Creşterea stocurilor 14 lei Scăderea furnizorilor 12 lei Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7) + Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei 5121 = % 503 7642 68 lei 60 lei 8 lei 30 lei 282.000 300. financiare pe termen scurt 120.01.000 33 .000 subventii pt.000 (din care 200.N Datorii din exploatare la 31.1 lei 8.N Venituri din cesiunea activelor imobilizate Venituri din cedarea invest.N Creante din exploatare la 01. Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare.000 150.8 SF 70 + + = Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Contractare credite pe termen lung Rambursare credite pe termen lung Dobânzi plătite Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare D 162 SI 100 C 90 120 lei 100 lei 90 lei 55 lei 75 lei X=90+100-100= 90 SF 100 467.): Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Stocuri la 01.8 Plăţi = 210 +142.m.000 100. Dividendele si dobanzile nu apartin activitatii de exploatare.000 40. investitii)) 200.12.000 800.N Venituri din subventii pentru investitii Cheltuieli cu dobanzile Rezultatul inainte de impozitare Venituri in avans la 31.3 lei + + + = Încasări din cesiunea titlurilor Plăţi către furnizorii de imobilizări Dividende încasate Încasări din vânzarea utilajelor Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii D 404 C SI 210 142.

000 lei 320.000 lei 50. proprii Suma Capital 200. 2. Societatea M detine 76% din actiunile societatii F (19.000 468.000 Rezerve Rezultat 300.000 lei 880. dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta.030.000 actiuni) achizitionate la costul de 190.000 450.900.000 subventii pt.000 u.000 diverse social Rezerve 50.000 u.m.000 210.000 Capital social 30.000 din 25.600 50.000 100.000 200. proprii Suma Activ Suma Datorii + Capit.000 lei 40..12.Datorii din exploatare la 01.m. q) Rezultat înaintea impozitării Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul din cesiunea imobilizărilor Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creşterea stocurilor + Creşterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit plătit + + = = Creşterea creanţelor din exploatare Scăderea veniturilor ân avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.000 660.000 lei 2.01. 3.. de 250.000 lei 100.000 (din care 180. de 100. datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.12.000 +500.000 Rezerve 210.N Stocuri la 31.000 33 ..000 390.) Activ Suma Datorii + Capit. in cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200.000 Total Efectuati inregistrarile privind partajul capitalurilor proprii F si eliminarea titlurilor.m.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Informatii suplimentare: 1.N Creante din exploatare la 31. iar la sfarsitul anului. investitii) 600.600 110.000 Total 580. Intocmiti bilantul consolidat 1.000 Active 660.000 u.000 lei 600.000 190.000 lei 120. Bilanturle celor doua societati se prezinta astfel: Bilant M Bilant F (in u.) (in u.400 Total 460.m. Titlurile au fost achizitionate in momentul constituirii societatii F. iar amortizarea cumulata.m.000 600.000 lei 580.000 Datorii Datorii Total 580.000 lei 220.01.000 250.000 159.m.000 500.m.000 lei 50.000 349.Partajul capitalurilor proprii ale lui F şi eliminarea titlurilor deţinute de M la F: Capitaluri proprii Total M (76 Interes minoritar (24 F %) %) Capital social 250.000 60.000 u.000 Total 660.400 Titluri F Active diverse 190.N Venituri in avans la 01.000 lei (350.000) 400.000-250.000 u.

N 80% din actiunile societatii F.400 500.000 1.) Activ Suma Datorii + Capit.000 189.000 33 .000 lei 210.Bilanţ grup: Active diverse (390.400 lei 2.) (in u.75 % 25 % 40.600) Rezultat Total capital propriu Interese minoritare Datorii (300.050. proprii Capital Suma Activ Suma Datorii + Capit.000 70.75 % 75 % x 55 % = 41.25 % 30 % 71.000) Total capital propriu şi datorii 1.000 400.050.000) Total active Capital social M Rezerve (30. Societatea M a achizitionat la 31 dec.m.000 lei 159.000 439. Societatea F1 F2 F3 F4 Relaţia SM în F1 SM în F2 SM în F3 SM în F3 în F4 SM în F4 Total SM în F1 în F5 SM în F5 Total SM în F1 în F6 SM în F2 în F6 SM în F3 în F6 Total Procentaj control 75 % 90 % 45 % 35 % 25 % 60 % 55 % 30 % 85 % 10 % 60 % 30 % 100 % Procentaj interes 75 % 90 % 45 % 45 % x 35 % = 15.000 Active 600.m.600 lei 110. proprii Capital Suma Active 170.600 50.600 110.5 % 90 % x 60 % = 54 % 45 % x 30 % = 13.000 + 200.000 + 159.250.000 469. Fie urmatoarea structura de grup: Determinati procentajul de control si procentajul de interes detinute de societatea SM in fiecare dintre societati.000 + 660. La data achizitiei bilanturile celor doua societati se prezentau astfel: Bilant F Bilant M (in u.050.000 lei Capital social F Rezerve F = Titluri de participare Rezervă F ce revine lui M Interese minoritare 190.25 % 75 % x 10 % = 7.000 1.000 200.5 % 75 % F5 F6 470.

000 La data achizitiei valoarea justa a activelor si datoriilor societatii F este egala cu valoarea lor contabila.000 lei Valoare contabilă (din situaţiile financiare consolidate) = 19.000 471.Partaj capitaluri proprii societate F: Capitaluri proprii F Total Capital social 70.000 380.000 180.000 lei 30. La 01. amortizarea ar trebui să fie (100.000 u. Relaţiile de calcul sunt: 1.000 Titluri F1 300.000 u.000 20.000 Rezerve 400.440 lei amânat În anul N+1.000 Interes minoritar (20 %) 14.01.000 20.000 lei Creanţă de impozit amânat = 9.000 Total 980.150.000 lei x 16 % = 1. Efectuati retrataruile de omogenizare in exercitiile N. Filiala F a achizitionat la 01.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit 1.000 Total 100.01.000 6. In situatiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear in 10 ani.000 necurente 80.000 lei a2)capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24. Cota de impozitare este de 16%.000 lei 20.000 lei În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9.social 30.Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70.N+2 utilajul este vandut la pretul de 150.000 + 400.000) Total capitaluri proprii şi datorii 770. La nivel consolidat utilajul se amortizeaa in 5 ani si se estimeaza o valoare reziduala de 5.000 = 0 2.000 = 20. Filiala F a fost achizitionata la 01.Bilanţ consolidat: Active necurente (170.000 Total 980. conform metodei pe fluxuri se înregistrează: 33 .000 550.000 M (80 %) 56.000 1.440 lei 1.000 u.000 + 300.000 2.000 Total 250.000 lei 3. 1.N utilaj la costul de 100.01N-4.000 24.000 lei: 10 ani = 10.000 social 180.Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80% x 0 = 0 b)Partea ce revine acţionarilor minoritari =Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20% x 100.000 Rezerve 150.000 lei 681 = 281 9.000 lei – 5. Intocmiti bilantul consolidat la aceasta data. În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.m.000) – 80.000 + 600.000 lei Capital F Rezervă F = Titluri de participare Interese minoritare 80.000 + 0) Interes minoritar Datorii (150.000 Rezerve 30.m.N+1 si N+2 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.000 lei): 5 ani = 19.000 lei 70.000 Datorii Active curente Datorii Total 250.Capitalurile proprii ale lui F sunt împărţite în 2 componente: a)Partea ce revine societăţii mamă compusă din: a1)capitaluri proprii achiziţionate ce au în contrapartidă titlurile achiziţionate înscrise în bilanţ – 80.000 400.000) Active curente (80.000 lei Conform politicii grupului.000 lei Capitalurile proprii acumulate ce revin societăţii mamă îmbracă forma de rezervă consolidată şi rezultat consolidat.000 necurente Active curente 80.m.000) Total active Capital social M Rezerve consolidate (180.150.000 + 30.000 1.000 80.000 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale F) = 10.

000 lei Total 100.400 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 6.000 lei x 16 % = 6.N) la costul de 40.000 lei 2801 = 121 10.000 u.000 lei.000 lei Titluri puse în echivalenţă 474.400 lei 10. Determinati costul si marja produsului principal.400 lei 121 = Venituri din impozitul amânat II.800 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 6.000 lei Consecinţe asupra impozitului amânat: Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 lei costuri pentru 33 .000 lei b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.N.000 lei 12. (1).m.000 lei 121 = 6811 10.800 lei În bilanţ: 4.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.000 12.000 u. I.01.440 lei Impozit amânat 472.000 lei : 5 ani = 10.000 52. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel : costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.01.000 lei 121 = 6811 Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 lei.000 lei .N cheltuieli de constituire de 50.000 – 20.000 lei II.000 lei produsul principal. care sunt amortizate in 5 ani.m. capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel: Elemente Valori Capital social 100.000 = Titluri de participare Cota parte în rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 40. costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat 20.12.800 lei 4.000 Rezultat 30.000 lei Activ de impozit amânat = 40.În anul N+1 Se elimină amortizarea: 10.Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat : 700.000 30. veniturile din vanzarea produsului principal 750. În anul N în contul de profit şi pierdere: 6xx = 121 50.000 amortizarea) = 40.800 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 4.000 amortizarea) = 30.000 lei x 16 % = 4.000 lei 4. La 31. Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.000 lei Activ de impozit amânat = 30. Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.000 lei Şi 1.000 lei = Venituri din impozit amânat 1.000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.400 lei 6.000 Efectuati punerea in echivalenta. În anul N în bilanţ: a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 121 = 201 50. Filiala F a capitalizat la 01.000 130.400 lei În bilanţ: 6.440 lei 681 = 281 9.000 M (40 %) 40.000 lei produsul secundar si 70.000 – 10.9. Potrivit politiciigrupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 “Imobilizari necorporale”). valoarea la pret de vanzare a produsului secundar 150.800 lei 473.

000 buc × pvu – 22.000.000 lei 20 % variabile Costuri fixe totale 46.000 lei costul produsului principal = 110.000 lei 8. respectiv MCV cea mai mică.000 buc × 8. MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1. Se va renunţa la produsele A şi D 478.000.000.000 lei/buc/ 10. C=1.500 lei/buc / 1.Pe 800. C=450 lei/buc / 250 lei /buc.000 buc × pvu = 30 % 1 – 22.000 lei/buc = 640.000 lei.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70.000 lei (2).400 buc × pvu 5.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic. deci Pe = 90.000. D=700 lei/buc / 500 lei/buc.3 8.000.000.pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570.000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 % 476. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire 8000 buc / 2.800 lei/buc = 22. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar 80.00 0 lei = = 71.600 buc × pvu = 22. E=1.00 0 lei .000 buc × 10. Daca productia maxima pe fiecare produs este de 100 bucati. Fa = CF 27. costurile fixe totale sunt de 46.000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640.500 lei/buc.000. Specificare Total % din Cifra de afaceri Cifra de afaceri 80.400.000 lei Punctul de echilibru (Pe) = CF 46.000 lei / 8.400.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2.000 lei/buc / 1.000.500 lei/buc – 1.Costurile totale ce revin produsului principal: 570. iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.000 buc / 8. B= 1.400.000 lei pvu = 4.000 lei/buc 8. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vanzare unitar.000 lei.000 lei = = 230.000 lei/buc – 1.000 buc × pvu – 22.000 bucati. D=500 lei/buc / 450 lei/buc.000 Cheltuieli variabile 80. B= 800 lei/buc / 700 lei/ buc.400.000 lei 475. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: prêt de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=900 lei/buc / 700 lei/buc.400. Daca restrictia de vanzare este limitata la 3 dintre cele 5 produse.000 lei (3).000 lei/buc = 100 %  800.000 buc × pvu = 0. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: pret de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=600 lei/buc / 450 lei/buc.000 buc × 2.000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1.25 % CA 800.000 lei/buc / 800 lei/buc. precizati si argumentati care sunt cele doua produse la fabricarea carora se va renunta pentru a se asigura marja bruta de profit maxim.000. E=2.000 buc × pvu – 22.000.000.000 80 % lei = Marja asupra costurilor 160.230.400. 33 .000 lei/ buc.00 0 lei Coeficientul de siguranţă dinamic = 477.000 lei) / 8.000 lei Pe Pe Specificare Total  = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile (8.000. Determinati cu cat pot scadea vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa atinga pragul de rentabilitate.Marja produsului principal: 750.000.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei MCV (%) 20 % CA .000 buc × pvu 8.800 lei/buc/ 30% . costurile fixe totale sunt de 27.000 lei = 2.500 lei/buc / 1.200 lei /buc.000 lei/buc .000 − lei = = 30 %.500 lei/buc – 1.

10 lei. Produsul X prezinta urmatoarle costuri unitare: materii prime 4. Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10. b) B . deci produsul (D). care se achita in numerar.000 lei Rascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.20000 lei . Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei.200 Kg x 11.4 lei Marja din vânzări = 10. Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20. respectiv MCV cea mai mică. costuri indirecte de productie variabile 2.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic.iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5. 91: SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni la pretul de 2.6 lei. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei. iar 5. 479. Costuri variabile totale = 4. dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: a) A . MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile.200 kg la pret unitar de 25 lei/kg.000 de obligatiuni la pretul de 1.10 lei si costuri de vanzare fixe 1.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei.60 lei + 2.30 lei + 3. costuri indirecte de productie fixe 1.85 lei/ bucata. precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil. 0 kg. Este incerta castigarea procesului. Daca stocul final de produse finite contine 1. determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari: 5121 = 461 20.250 lei Plata dobanzii: 666 = 5311 30 lei 81: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10.30 lei. iar cel initial.Procesul a fost pierdut.2) = 9250+11000 = 20250 lei Anulare obligatiuni: % = 505 20250 lei .720 lei.85+ 5000*2.240 kg din produsul X.Procesul a fost castigat.40 lei.40 lei + 1.4 lei / Kg cost variabil = 138. manopera directa 1.000 lei Inregistrare cheltuieli de judecata: 622 = 5121 500 lei 33 . MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1.10 lei= 11.90 lei.2 lei/bucata.000 lei.000 lei 4118 = 4111 10.000 lei. costuri de vanzare variabile 3.

000 lei Incasarea clientului: 5121 = 4118 10. Procesul a fost castigat: Anularea provizionului constituit: 1511 = 7812 10. Obtinerea creditului bancar: 5124 = 1621 38. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 lei c.000 lei Transferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2.000 lei.000 lei. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari. rambursat integral la scadenta. Procesul a fost pierdut: Inregistrarea creantei ca pierdere: % = 4118 10. Rambursarea creditului la scadenta: % = 5124 39100 lei 12. La scadenta.85 lei/€. se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3.91 lei/€. Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare: 261= 1065 2. Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani. care 33 .600 lei 51: SC "U. b. Diferentele din reevaluare se transfera ulterior in capitalul social. c. 38500 lei .000 lei b. cursul valutar la 31.M.000 lei 71: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de 8.8 lei €.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/ actiune. se efectueaza urmatoarele operatii: a. Obtinerea creditului in suma de 10. d.12 fiind de 3.000 € la un curs de 3.000 lei a. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an: 1621 = 765 300 lei d.000 lei b.88 lei/€.a. cursul valutar la 31. care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize.A. iar valoarea lor de piata este de 10.000 lei 654 4427 Anularea provizionului: 1511 = 7812 10.12 fiind de 3. Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize.

valorand 12 lei. = 400 lei Total 900 lei Aport la capitalul social: 456 = 1011 500 lei 161 = 1011 400 lei 1011 = 1012 900 lei 11: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4. . In acest scop se emit 1.000 actiuni a 10 lei nominalul. divizat in 3.000 lei .000 = 500 lei Emitere actiuni: 456 = 1011 1000 lei Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari: 404 = % 1500 lei 456 1000 lei 1041 500 lei 31: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30.500 lei. decide majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1. 22: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5. 33 . la valoarea nominala de 10 lei.000 actiuni emise.500 .000 actiuni noi gratuite. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei. Aportul adus de actionari consta din: .000 lei.600 lei o licenta. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de  lei. echivalenta a 100 actiuni gratuite.valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege. Modalitatea de calcul a conversiei este: .valoarea primei de emisiune = 1. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea.devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. avand valoarea nominala de 10 lei.400 lei un program informatic. Majorare capital social: 117 = 1012 1000 lei Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei 20 oblig.1.000 lei. la nivelul valorii nominale. x 20lei/oblig.000 lei. Obligatia fata de furnizori este de 1.

000 lei materii prime. la cifra de 20. 5 lei valoarea nominala. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile.000/5 = 4.000 de actiuni.000 lei. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.000 lei Incasarea diferentei de aport: 5121 = % 2525 lei 461 2000 lei 768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile) 758 225 lei Varsarea capitalului: 1011 = 1012 2000 lei 12: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni.000 lei .600 lei si din numerar restul. 456 = 1011 20.600 lei 208 400 lei ..000 lei cladiri.30. Diferenta de aport in minus de 2. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. 456 = 1011 6000 lei % = 456 6000 lei 3600 lei 5311 2400 lei 1011 = 1012 6000 lei 33 . .000 lei ??????????? 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale. Constituire capital social: 456 = 1011 40.000 lei Varsarea capitalului social: 1011 = 1012 38. In acest caz se emit spre vanzare 20.7.000 lei .30.7. cu o valoare nominala de 200 lei.000 lei Aportul in natura al capitalului social: % = 456 40.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful