CONTABILITATE 896. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumã de 3.

000 lei. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? - achizitia utilajului 2131=404 3000 - inregistrarea subventiei de primit 445=131 1500 - incasarea subventiei 5121=445 1500 -plata utilajului 404=5121 3000 -inregistrarea amortizarii 6813=2813 2400 -inregistrarea amortizarii la venituri 131=7583 1200 -vanzare utilaj 461=7583 800 -descarcarea gestiunii 2813=2131 2400 6583=2131 600 Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000 897. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculaţi suma capitalului propriu. CP=1012 + 105 + 121 ( SC) – 117 ( SD) – 129 CP= 21000+6000+5000-4000-5000 CP= 23000 91. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

1

a) emitere obligatiuni: 512 = 161 20.000 lei b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc: 505 = 512 9.250 lei c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc : 505 = 512 11.000 lei d) Anulare obligatiuni : 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei % = 505 11.000 lei 161 10.000 lei 668 1.000 lei e) Achitare dobanda :
666 = 513 30 lei

75. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. -inreg.subventiei de primit 445=131 8000 - achizitia utilajului 2131=404 8000 -inreg.amortizarii liniare anul N 6813=2813 Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani. 76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei. -achizitionarea utilajului 2131=404 4000 -incasarea subventiei 5121=131 1600 -inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 800 2000 -se include amortizarea inregistrata la venituri 131=7583 2000

2

-concomitente se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite 131=7583 320 ( 1600 : 5 ) Inregistarile se repeta pentru cei 5 ani

82. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client, pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza prin banca. - inregistrarea clientilor incerti 4118=411 11900 - inregistrarea unui provizion 6812=1511 11900 - incasarea sumelor incerte 5121 = 4118 8000 -inreg.pierderii din creante 654=4118 7900 - anularea ajustarilor pt.depreciere 1511= 7812 11900

150. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei - garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei -pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:

- incasarea taxei la licitatie 5311= 708 100 -incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311=167 10000 -vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461=7583 57000 -scaderea cladirii din gestiune:

3

6583 = 212 35.000 lei 281 = 212 10.000 lei -restituirea garantiei 167 = 5311 10.000 lei

158. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA 19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa metoda liniara. - inregistrarea cladirii in regie proprie 212=722 50000 4426=4427 9500 - gradul de deducere 80% 9500 x( 1-0,8) 212=4426 1900 Inregistrarea amortizarii anul N 6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10

Amortizarea se repeta pentru cei 10 ani 168. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii intermediare a vanzarii este de 3%. - achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ; 261 = % se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la valoarea de 5.800 lei 261 = % 2692 5121 5800 2.900 lei 2.900 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ; 622 = 5121 - 116 lei - se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ; 2692 = 5121 - 2.900 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ; 5121 = 7641 - 2.856 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

4

622 = 5121 - 85,68 lei - se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ; 5121 = 7641 - 2.772 lei - se inregistreaza plata comisionului de 3% ; 622 = 5121 - 83,16 lei - se scad din gestiune actiunile vandute 6641 = 261 - 5.800 lei 172. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Valoare contabila 10000 Valoare justa anul N 9000 Conform IAS 36, REZULTA O DEPRECIERE, SE DIMINUEAZA REZERVA DIN REEVALUARE - se inregistraeaza reevaluarea 105= 2121 - se constituie provizion 6813 = 2911 1000 1000

ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500 REZULTA O EVALUARE POZITIVA - inregistrarea reevaluarii 2121=105 - anulare provizion 500 2911=7813 500

177. SC ALFA SA acorda la inceputul anului 2005 SC BETA SA un imprumut pe 2 ani in valoare de 20000 euro la cursul de 4 lei/euro. Dobanda este de 10% pe an. La sfarsitul anului 2005 cursul a crescut la 4.3 lei/euro, dar dobanda se incaseaza la inceputul anului 2006 cand cursul este de 4.2 lei/euro. La sfarsitul celui de-al doilea an cand se incaseaza imprumutul si dobanda cursul este de 4.5 lei/euro.

185. SC ELCO SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 8000 lei, TVA 19%, care se amortizeaza liniar in 10 ani. La sfarsitul primului an de functionare valoarea utilajului este de 7000 lei, iar la inceputul anului urmator utilajul se vinde cu 5000 lei, TVA 19% si avand o amortizare inregistrata de 800 lei.

5

188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22000, TVA 19%.

155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.

Rezolvare: • Contabilitatea locatorului - finantatorului Achizitionarea bunului de¬ catre finantator : % = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545 2131 „ Echipamente 5.500 tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) " 4426 „ TVA deductibilă” 1.045 Inregistrarea amortizarii lunare¬ : 5.500 / ( 5 * 12 ) = 92 lei/luna 6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92

6

500 – ( 109 * 24 ) = 5.500 – 2.432 7583 „ Venituri din vânzarea 2. ¬ Facturarea ratei de leasing catre utilizator : 411 „ Clienţi ” = % 109 706 „Venituri din redevenţe. pe toata durata contractului. Incasarea creantei :¬ 5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienţi ” 109 Transferul dreptului de¬ proprietate la terminarea contractului: • cu valoarea reziduala: (5. 92 locaţii de gestiune şi chirii" 4427 „ TVA colectată “ 17 *Nota : operatia se repeta in fiecare luna. pe toata durata contractului.884 activelor şi alte operaţii de de capital" 4427 „ TVA colectată “ 548 • cu valoarea contabila: 7 . mijloacelor amortizarea imobilizărilor" de transport.exploatare privind instalaţiilor. animalelor şi plantaţiilor " *Nota : operatia se repeta in fiecare luna.884 461 „ Debitori diverşi " = % 3.612 = 2.

432 • Contabilitatea locatarului . mijloacelor de şi instalaţii de lucru) " transport.utilizatorului Primirea bunului de la locator:¬ D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing ( 5.884 activele cedate şi alte operaţii de capital " Incasarea¬ creantei de la locatar: 5121„Conturi la bănci în lei “ = 461 „ Debitori diverşi " 3.208 Inregistrarea facturii¬ reprezentand rata de leasing : % = 401 „ Furnizori " 109 612 „ Cheltuieli cu 92 redevenţele.% = 2131 „ Echipamente 5. locaţiile de gestiune şi chiriile 4426 „ TVA deductibilă ” 17 Plata facturii reprezentand rata de leasing¬ : 401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei” 109 8 . animalelor şi plantaţiilor " 6583 „ Cheltuieli privind 2.616 instalaţiilor. utilaje 2.500 / 60 ) * 24 = 2.500 2813 „ Amortizarea tehnologice (maşini.

¬ reprezentind amortizarea calculata de finantator si facturata utilizatorului : 2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea 2. cu valoarea ratelor de leasing Transferul dreptului de proprietate :¬ % = 404„Furnizori de imobilizari" 3.208 tehnologice (maşini.432 2131 „ Echipamente 2.¬ Diminuarea valoarii datoriei catre locator : C8036 = lunar. In cursul anului se achizitioneaza materii prime in valoare de 2. SC “ATACRET” SRL are in stoc materii prime la inceputul anului de 1.800 lei.432 197. Costul de 9 . animalelor şi plantaţiilor " Achitarea facturii privind bunul¬ cumparat : 404„Furnizori de imobilizari" = 5121„Conturi la bănci în lei” 3. utilaje instalaţiilor.884 tehnologice (maşini. utilaje şi instalatii de lucru )” 4426 „ TVA deductibilă” 548 Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului. cheltuielile de transport in suma de 200 lei. mijloacelor şi instalaţii de lucru) " de transport.000 lei.

10 . lemn de brad de un anumit sortiment. la 18 octombrie.la 5 octombrie. B – metoda costului prestabilit.la 11 octombrie. 1500 m. de 77 lei/m. Obţinerea creditului în sumă de 10. la costul de achizitie de 82 lei m..c.c.Pentru obţinerea unui credit pe termen de doi ani. 1100 m. -achizitia de materii prime % 301 4426 601=301 3500 = 401 3570 3000 570 . la pretul de cumparare de 75 lei/m.consum materii prime 201.la 20 octombrie. 800 m. .c. TVA 19%.Consumurile lunii octombrie au fost: 0 1 la 8 octombrie. la 1 octombrie.c. Se elaboreaza in consum materii prime la costul de achizitie de 3.c.c.c. 61. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: .c. .c. 900 m. se efectuează următoarele operaţii: a). C – metoda costului mediu ponderat (CMP).500 lei. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime... 1200 m. 1000 m.achizitie este de 3. la costul de achizitie de 82 lei/m.000 lei.000 de euro la un curs de 3.c.c. . rambursat integral la scadenţă. la costul de achizitie de 80 lei/m.8 lei/euro. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: 1 2 3 A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO).

în valoare de 8.5124 = 1621 - 38.500 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38. % = 1621 38.000 lei Conturi la bănci în devize 665 800 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar c). pe durată nedeterminată. Se vor efectua înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.12 fiind de 3.000 = 5124 39.000 lei care se amortizează liniar în 5 ani. Rezolvare : Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare: a) primire in concesiune masina de taiat table 11 38. cursul valutar la 31.85 lei/euro.000 lei Conturi la bănci în devize 665 500 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar d).800 lei Credite bancare pe termen lung 5124 38.000 lei Conturi la bănci în devize Credite bancare pe termen lung b). Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. % = 1621 38.100 lei Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 110. La scadenţă. Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. de le SC MEDA SA. % lei Conturi la banci in devize 1621 lei Credite bancare pe termen lung 665 1. se rambursează creditul bancar la cursul de 3.88 lei/euro. cursul valutar la 31.12 fiind de 3. pentru care va plăti o redevenţă anuală de 600 lei. SC ALFA SA primeşte în concesionare o maşină de tăiat table.100 .91 lei/euro.

Tva 19%. Se scot din evidenţă programele informatice vândute.2131 8000 lei Echipamente tehnologice = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 167 Debit 8038 “Bunuri publice primite în administrare. In timpul folosirii li se înregistrează amortizarea în sumă de 600 lei. La SC ARTEX SA se obţin din producţie proprie programe informatice în valoare de 900 lei. Obţinerea programelor informatice 208 = 721 900 lei Înregistrarea amortizării 681 = 2808 600 lei Vanzarea programelor informatice 4111 = % 768 4427 238 lei 200 lei 38 lei 12 . de la care se încasează 200 lei. De ani amortizarea anuală = 8000/5= 1600 lei c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei 6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei 6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei 6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei d) plata redeventa 167 = 5121 600 lei / an Inregistrari in contabilitatea societatii concedente: a) Predarea masinii de taiat tabla 2678 = 2131 8000 lei b) redeventa anul 1 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an c) redevanta anul 2 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an d) redevanţă anul 3 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an 116. după care se vând unui beneficiar. concesiune şi cu chirie 8000 lei b) calcul amortizare amortizare anuală = valoare de intrare/nr.

După 6 ani strungul se vinde la un preţ de 6500 lei.cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei . Lucrările de modernizare se realizează de către un terţ. TVA 19% încasându-se prin bancă contravaloarea acestuia.preţ de achiziţie 5000 lei . TVA 19 %. care facturează aceste lucrări la valoarea de 3000 lei. De ani = 6000/8 = 750 lei 6813 = 2813 750 lei Înregistrarea vânzării strungului 4111 = % 7735 lei 768 6500 lei 4427 1235 lei 5121 = 4111 7735 lei Scoaterea din gestiune a strungului % = 2131 6000 lei 2813 4500 lei 668 1500 lei 138. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii inclusiv 13 . SC PRINT TRADE hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12000 lei.TVA 19% 1140 lei . iar durata ramasă de 4 ani. TVA 19 % şi achiziţionează un strung automat în următoarele condiţii: . Durata normal de utilizare a unei maşini este de 10 ani. SC MEDA SA acordă unui furnizor un avans de 500 lei. Inregistrarea avansului % = 5121 595 lei 234 500 lei 4426 95 lei Primirea facturii % = 404 7140 lei 2131 6000 lei 4426 1140 lei Plata furnizorului 404 = % 7140 lei 234 500 lei 5121 6545 lei 4426 95 lei Înregistrarea amortizării lineare anuale Amortizarea anuala = valoarea de intrare/nr.total factura 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 ani iar regimul de amortizare este liniar.Scoaterea din gestiune a programelor informatice % = 208 900 lei 2808 600 lei 668 300 lei 134. achitarea facându-se cu ordin de plată.

Pe data de 26. Cheltuielile cu casarea camionului au fost de 40 lei.267 în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 9000 lei. efectuate de o societate specializată iar recuperările de piese de schimb sunt de 100 lei.12. Costul utilajului = preţul de achiziţie + cheltuielile de transport = 9000 lei + 500 lei = 9500 lei % = 404 11 305 lei 2131 9 500 lei 4426 1 805 lei % = 404 1 190 lei 2131 1 000 lei 4426 190 lei Durata de utilizare 7 ani Rata anuală de amortizare = 100/7 = 14. Pe data de 11.2005 SC BETA cumpara un utilaj conform facturii nr. 4589 privind lucrările de montaj prezintă următoarele date: costul lucrărilor 1000 lei. SC SIMCOR SA casează un camion a cărui valoare de înregistrare este de 10000 lei.2005 se face recepţia finală a utilajului. Punerea în funcţiune a utilajului necesită lucrări de montaj efectuate pe data de 25.27 % Coeficientul de multiplicare = 2 14 . ştiind că metoda de amortizare utlizată este cea liniară. Utilajul are o durată de utilizare de 7 ani şi se amortizează degresiv iar după expirarea acesteia se casează.2005 de o firmă specializată.amortizarea lunară a maşinii modernizate pe durata rămasă. TVA 19%. TVA 19 %. Valoarea neamortizată se suportă de unitate în 2 ani. de ani = (4800lei + 3000 lei) /4 = 7800 lei/4 = 1950 lei/an 6811 = 2813 1950 lei 139.12. cheltuieli de transport înscrise în factură 500 lei. Înregistrarea modernizării maşinii % = 404 3570 lei 213 3000 lei 4426 570 lei Înregistrarea amortizării anuale Valoarea rămasă de amortizat = 12000 lei – (1200lei*6ani) = 4800 lei Amortizarea anuală = valoarea rămasă de amortizat + valoarea modernizată/nr. Factura nr. amortizat în valoare de 8000 lei. Casarea mijlocului de transport : %= 2133 10000 lei 2813 8000 lei 471 2000 lei Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: 6583 = 401 40 lei Înregistrarea pieselor de schimb 3024 = 7588 100 lei Se crediteaza contul 8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" cu suma de 2000 lei 142.12.

54 % Tk = (Dn+1) – 100/Ra= (7+1) – 100/28.275 lei (taxa colectata aferenta dobanzii) inregistrarea avansului incasat % = 461 21241.54 = 8.Rata degresivă de amortizare = 2*14.50 lei 5121 17850 lei 461 - 15 .250 lei 7583 75.000 lei 4427 14.inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe 461 = % 89.75000 lei .avansul încasat la vânzarea cu plata în rate – 17850 lei .500 lei (dobanda de incasat) 4427 4.preţul de vânzare al clădirii .27% = 28.4 = 4 Tk = momentul pentru trecerea de la amortizarea degresivă la amortizarea lineară Dn = Durata normală de funcţionare Ra = Rata amortizării degresive Exerciţiul Valoare de intrare Amortizare degresivă şi lineară 2 2997 2141 1530 958 958 958 958 Valoare rămasă 3 7503 5362 3832 2874 1916 958 - 0 1 1 10 500 2 10500 3 10500 4 10500 5 10500 6 10500 7 10500 Înregistrarea amortizării utilajului 6811 = 2813 10500 lei Casarea utilajului 2813 = 2131 10500 lei 151.250 lei = % 26.numărul ratelor prevăzute în contract – 3 rate lunare .775 lei 472 22.SC ALFA SA vinde cu plata în rate o clădire pentru care se cunosc următoarele date: .valoarea amortizării până la data vânzării – 12500 lei .valoarea de înregistrare a clădirii .52500 lei .dobânda lunară – 7500 lei .

500 lei 4 40.48 lei Scoaterea din gestiune a maşinii de frezat % = 2131 5500 lei 2813 2208 lei 6583 3292 lei Încasarea creanţei de la locatar 5121 = 461 3917. Contabilitatea locatorului Achiziţia maşinii de frezat % = 404 6545 lei 2131 5500 lei 4426 1045 lei Înregistrarea amortizării lunare 5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună 6811 = 2813 92 lei Operaţia se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului.50 lei la care se adaugă luna dobânda în sumă de 7500 lei 5121 = 461 30169.inregistrarea scoaterii din evidenta a m.48 lei Încasarea creanţei 5121 = 4111 109. % = 212 52.50 lei . la preţul de achiziţie de 5500 lei.000 lei 472 includerea in venituri a dobanzii incasate = 766 7.500/luna x 3 = 22.48 lei Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei 461 = % 3917.48 lei Predarea maşinii de frezat în leasing agentului economic 16 . SC LUKOIL SRL achiziţionează de la furnizori interni de mijloace fixe.500 lei a. o maşină de frezat. La expirarea contractului se convine vânzarea către locatar a maşinii de frezat la valoarea reziduală. Contractul este de 2 ani.48 lei 706 92 lei 4427 17.50 lei inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii Rata lunară =( 89250 lei -21241.48 lei 7583 3292 lei 4427 625.500 155. TVA 19%. Facturarea ratei de leasing către utilizator 4111 = % 109.50 lei) /3 = 22669. 12.4427 3391. iar durata normată de funcţionare a maşinii este de 5 ani. ce urmează a fi predate unui alt agent economic în regim de leasing operaţional.f.

SC MOBILA ALFA SA are în depozitul de materii prime la 1 octombrie 1200 mc lemn de brad de un anumit sortiment la preţul de cumpărare de 75 lei/mc. Aprovizionarea în cursul lunii a fost: .la 11 octombrie 1000 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc . locaţii de gestiune.la 20 octombrie 900 mc la costul de achiziţie de 82 lei/mc Consumurile lunii octombrie au fost:  La 8 octombrie 1100 mc  La 18 octobrie 1500 mc 1 A – Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) Intrări Cost unitar lei 80 Ieşiri Cost unitar lei Stoc Cost unitar lei 75 75 80 75 80 82 82 82 Data 1/10 5/10 8/10 11/10 18/10 20/10 Q mc Cost total lei 64000 Q mc Cost total lei Q mc 1200 1200 800 800 Cost total lei 90000 90000 64000 7500 64000 82000 32800 10660 0 1100 1000 82 82000 100 800 600 900 82 73800 75 82500 100 800 1000 75 80 82 7500 64000 49200 400 1300 17 . chirii şi alte datorii asimilate” 201.2675 = 2131 5500 lei Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevenţe.la 5 octombrie 800 mc la costul de achiziţie de 80 lei/mc .

2 B – Metoda costului prestabilit de 77 lei/mc K = (Sold iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţe de preţ cumulate aferente intrărilor în cursul anului) / (Sold iniţial al stocurilo la preţ standard + Valoarea cumulată la preţ standard a stocurilor intrate) Diferenţe de preţ = Valoarea la cost standard a bunurilor ieşite * K Intrări Ieşiri Stoc Cost Cost Cost Cost Cost Cost Data Operaţia Q Q Q unitar total unita total unita total mc mc mc lei lei r lei lei r lei lei Stoc iniţial Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 Consum Cont 301 Cont 308 800 800 77 3 61600 2400 110 0 100 0 100 0 77 77000 120 0 200 0 900 77 92400 -2400 15400 0 69300 1/10 5/10 77 8/10 77 11/1 0 18/1 0 77 5 77000 5000 150 0 77 11550 0 190 0 77 14630 0 5000 30800 2500 18 400 77 .

271 mc 202.0216 = 2500 3 C – Metoda costului mediu ponderat (CMP) Intrări Ieşiri Cost Cost Cost Cost Data Q mc unitar total Q mc unitar total lei lei lei lei 1/10 5/10 800 80 64000 8/10 1100 77 84700 11/10 1000 82 82000 11944 18/10 1500 79. – consum 1500 mc K = (Si 308 +/.632 8 20/10 900 82 73800 Q mc 1200 900 Stoc Cost unitar lei 75 77 Cost total lei 90000 69300 31852. La SC INTEGRAL SRL se recepţionează materii prime sosite fără factură în valoare de 1000 lei. TVA 19 %.632 CMP = (1200 mc*75 lei/mc + 800 mc*80 lei/mc)/(1200 mc +800 mc) = 77 lei/mc CMP = (900 mc*77lei/mc + 1000 mc*82lei/mc)/(900 mc+1000mc) = 79.10 – consum 1100 mc K=0 Data 18.Rd/c 308)/ (Si 301 + Rd 301) = [-2400+(2400+5000)]/[92400 + (61600+77000)] = 0. Înregistrări în contabilitate după două variante: .0216 Diferenţe de preţ aferente ieşirilor = 115500*0.10.632 lei/mc CMP = (900 mc* 82 lei/mc + 400 mc * 79.632 lei/mc)/( 900 mc + 400 mc) = 81. TVA 19%.A – Varianta cu stornarea 19 .2500 20/1 0 Aproviziona re Cont 301 Cont 308 900 900 77 5 73800 4500 130 0 77 10010 0 7000 Data de 08.8 0 400 79. La sosirea facturii se constată că valoarea facturată este de 1200 lei.

La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 301 1 200 lei 4426 228 lei . a). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 071 lei 301 900 lei 4426 171 lei 3. Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). Ştornarea operaţiei 408 = % 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei c). 2. a). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). a). Înregistrarea recepţiei materiilor prime sosite fără factură % = 408 1 190 lei 301 1 000 lei 4428 190 lei b). La sosirea facturii se face înregistrarea % = 401 1 428 lei 408 1 190 lei 301 200 lei 4426 38 lei 4426 = 4428 190 lei Cum efectuaţi contabilizarea în condiţiile în care valoarea facturată este de 900 lei şi TVA 19%.a). La sosirea facturii se face înregistrarea 401 = % 119 lei 301 100 lei 20 .B – Varianta cu înregistrarea diferenţelor.

SC DIAMANT SRL primeşte spre vânzare în consignaţie mărfuri evaluate la 500 lei. Deponentul este persoană fizică Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei 21 .1871 Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc 707*k = 11 765 * 0. comision 20 % şi TVA 19 %. TVA 19 %. ados comercial 25%. Din „Jurnalul cumpărăturilor” şi „Jurnalul de vânzare” rezultă că în cursul lunii martie au avut loc următoarele operaţii: a) Se achiziţionează şi se recepţionează mărfuri ştiind că preţul de cumpărare este de 14000 lei. S-au vândut mărfuri în numerar în valoare de 14000 lei din care TVA 2235 lei.4426 = 4426 4428 19 lei 190 lei 253.3325] = 5500/29400 =0. 5311 = % 14 000 lei 707 11 765 lei 4427 2 235 lei c). Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute. 371 = % 20 825 lei 401 14 000 lei 378 3 500 lei 4428 3 325 lei 4426 = 401 2660 lei b).SC CRISUL SA are ca cativitate desfacerea cu amănuntul şi dispune la începutul lunii martie de mărfuri în valoare de 11900 lei la pret cu amanuntul inclusiv TVA. cu un adaos comercial de 2000 lei. Să se efectueze înregistrările contabile în condiţiile în care: a).1871 = 2201 % = 371 14 000 lei 607 9 564 lei 378 2 201 lei 4428 2 235 lei 286. Si371 = 11 900 lei Si378 = 2 000 lei K = (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371+Rd371) – (Si 4428 + Rc 4428)] = (2000 +3500)/ [(11900+20825) .

Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi. Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 1.Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie Calculul preţului de vânzare cu amănuntul Valoarea mărfurilor 500 lei Comision 20 % .Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).100 lei TVA aferentă comisionului – 19 lei Valoarea totală a mărfurilor 619 lei Recepţia la primirea mărfurilor şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul Se înregistrează extracontabil mărfurile primite în regim de consignaţie Debit 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau în custodie” – 500 lei Vânzarea bunurilor la preţil de vânzare 5311 = % 736 lei 707 619 lei 4427 117 lei Emiterea facturii 371 = 401 500 lei Înregistrarea adosului comercial 371 = % 378 100 lei 4428 19 lei Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 22 .

Deponentul este persoană juridică – în acest caz se efectueză înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi. Rabatul acordat pentru defecte este de 30 lei.Reflectarea în contabilitatea unităţii deponentului Transmiterea bunurilor spre vanzare consignatarului: 357 = 371 500 lei Facturarea bunurilor vandute: 4111 = % 595 lei 707 500 lei 4427 95 lei Scaderea din gestiune a bunurilor vandute: 607 = 357 500 lei Incasarea sumei repr.bunurile vandute si facturate: 5311 = 4111 500 lei 291. 1%. iar remiza pentru poziţia privilegiată deţinută de SC BETA SA este de 5%.TVA aferenta scontului de decontare (46 * 19%) = 9 lei Total factura de reducere 55 lei In contabilitatea SC ALFA SA se inregistreaza : 1). SC ALFA SA livrează la SC BETA SA produse finite (BETA le recepţionează ca mărfuri) a căror valoare este de 2300 lei.Vanzarea de marfuri: 4111 = % 2540 lei 23 . Remizele acordate pentru vânzări superioare sumei de 1000 lei. Scontul pentru decontarea facturii la 10. Preţul de înregistrare al produselor finite este de 2000 lei.4428 19 lei Descărcarea gestiunii extracontabil Credit 8033 – 500 lei b).02.scont de decontare (2135 * 2%) = 46 lei . Înregistrările se vor efectua la SC ALFA SA şi SC BETA SA.1300 din 1 februarie 2005 cu scadenţă la 28 februarie 2005.suma bruta (net comercial) 2135 lei . Achitarea mărfurilor vândute către deponent 401 = 5311 500 lei 2.2005 este de 2% şi se acordă printr-o factura ulterioară. conform facturii nr. Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 2300 lei (-) Rabat 30 lei Net 1 2270 lei (-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 1000 lei): 2300 * 1% = 23 lei Net 2 2247 lei (-)Remiza 2 (pentru importanta clientului): 2247 * 5% = 112 lei NET COMERCIAL 2135 lei (+) TVA : 2135 * 19% = 406 lei NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) = 2541 lei .

D – decontează cambia prin intermediul băncii sau oficiul poşatl. % = 413 714 lei 5114 700 lei 666 14 lei . SC ALFA SA vinde societăţii SC BETA SA mărfuri în valoare de 600 lei. SC ALFA SA se aprovizionează de SC GAMA SA cu mărfuri în valoare de 600 lei.701 2135 lei 4427 405 lei 2). taxă scont 14 lei. Posesorul cambiei. TVA 19%. SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie în favoarea SC GAMA SA.Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 55 lei 767 46 lei 4426 9 lei de 304. respectiv SC GAMA SA poate să utilizeze cambia într-unul din următoarele moduri: . • în contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar): 401 = 413 714 lei • în contabilitatea andositului (noul beneficiar): 413 = 4111 714 lei .Cumpararea de marfuri: % = 401 2540 lei 371 2135 lei 4426 405 lei 2).păstrează cambia în portofoliu până la scadenţă când se face decontarea directă cu „trasul” prin încasarea în numerar.B – scontează cambia la bancă înainte de scadenţă. 413 = 4111 714 lei 5131 = 413 714 lei .C. TVA 19 %.A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA faţă de care are o obligaţie dintr-un raport comercial anterior. banca reţinând un comision de 4 lei. 4111 = % 714 lei 371 600 lei 4427 114 lei 413 = 4111 714 lei % = 413 714 lei 5121 710 lei 627 4 lei 24 . la scadenţă.Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura reducere): % = 4111 55 lei 667 46 lei 4427 9 lei In contabilitatea SC BETA SA se inregistreaza: 1).

pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3000 lei pe o perioadă de 6 luni. Casa de amanet AMA SRL încheie un contract cu o persoană fizică.Impozabile la intern 2000 lei * 19% = 380 lei b). Export 500 lei * 19% = 95 lei c). TVA 19 % % = 4111 2380 lei 701 2000 lei 4427 380 lei 2.50 lei 4427 = % 475 lei 4426 237.50 lei 636. SC CRISANA SA efectuează următoarele operații în luna decembrie: . TVA 19 %. la intern scutite de TVA 1500 lei 4111 = 701 1500 lei Să se realizeze și contabilizeze regularizarea TVA.625 TVA de dedus = TVA deductibilă * prorata de TVA = 380 lei * 0. la intern 2000 lei. La data scadenţei pot interveni următoarele situaţii: . % = 401 2380 lei 301 2000 lei 4426 380 lei .000 lei 5311 = 704 450 lei Si concomitent Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.50 lei 635 = 4426 142. se percepe persoanei fizice un comision de 15 %. Calculul TVA aferentă produselor finite vândute: a).000 lei 25 . Acordarea împrumutului 2678 = 5311 3. din care: 1.000 lei 5311 = 2678 3.000 lei si concomitent Debit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. Pentru aceasta.5 = 237.340. la export 500 lei 4111 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei 3.livrarea de produse finite: 4000 lei.A – proprietarul ceasului rambursează împrumutul şi comisionul şi reprimeşte ceasul.50 lei 4423 237. Scutite 1500 lei Prorata de TVA = Venituri din operaţiuni supuse TVA/Total Venituri = (2000 lei +500 lei)/ 4000 lei = 0. proprietara unui bun de valoare.achiziționarea de materii prime 2000 lei.

TVA 19%. iar dupa expirarea noului termen.inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute: 607 = 371 3.C – proprietarul bunului se prezintă dar nu dispune de suma necesară achitării datoriei şi solicită o prelungire. având ca obiect de activitate „Confecţii metalice şi prestări de servicii în transportul auto”. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta. iar dupa expirarea noului termen. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet). Cei trei asociaţi au subscris un capital social de 500.000 lei 607= 378 300 lei 607= 4428 627 lei Credit cont 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3. Preţ evaluat 3000 lei. La scadenta.000 lei . 26 . comision 10 %. Se inregistreaza mijlocul fix 213 = 2678 3.000 lei La scadenta. 639.000 lei.000 lei Comision 10% 300 lei TVA 627 lei (3.000 lei 371 = 378 300 lei 371 = 4428 627 lei . Şi în acest caz pot apărea două situaţii: .927 lei 707 3. proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.B2 – casa de amanet devine proprietara bunului pe care il înregistrează ca mijloc fix.. drept pentru care casa de amanet măreşte comisionul.300 x 19%) Înregistrarea vanzarii bunului: 5311 = % 3. Pret evaluat 3. aportat integral la data înfiinţării.B1 – casa de amanet vinde bunul în regim de consignaţie. se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).B – proprietarul bunului nu se prezintăşi conform înţelegerii casa de amanet devine proprietara acestuia. suma achitată fiind considerată drept contravaloarea bunului. La 1 ianuarie 2005 se constituie şi îşi începe activitatea SC CONFMETAL SRL din Marghita. Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire. . Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire.300 lei 4427 627 lei Casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa: 371 = 2678 3.

000 lei 301 = 456 70.000 lei.000 lei 512 = 456 5.000 lei b).materii auxiliare 15.500 lei. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare de la Camera de Comerţ şi Industrie şi înregistrarea la Administraţia Financiară teritorială ca societate comercială cu personalitate juridică. Suma de 5.000 lei d).000 lei .000 lei pentru finanţarea investiţiilor (instalaţii de 27 .000 lei 1011 = 1012 50.clădiri 50.maşini.2005. care se capitalizează.000 lei .000 lei constând în numerar. TVA inclus reprezentând prima legată de capital.000 lei 456 = 1011 100. Asociatul SC ALFA SA (societate cu capital de stat) a subscris un capital de 350. conform procesului verbal nr. La 1 februarie 2005 SC CONFMETAL SRL primeşte de la stat o subvenţie. se depune integral în contul curent la BRD. Pentru constituirea societăţii s-au cheltuit 500 lei.000 lei 1011 = 1012 350.000 lei 303 = 456 10. astfel: a).construcţii speciale 100.000 lei constând în: . 456 = 104 500 lei 104 = 1012 500 lei g). 512 = 456 50.000 lei .000 lei 456 = 1011 50. se angajează personalul salariat al societăţii.numerar 5.500 lei 456 = 1011 5.500 lei 1011 = 1012 5. e).000 lei 2131 = 456 200.materii prime 70. 212 = 456 50.000 lei .000 lei . 512 = 456 5. utilaje şi instalaţii de lucru 200. format din 85 de muncitori şi 15 persoane pentru administrare şi conducere.000 lei 1011 = 1012 100.10 din 10. Valorile subscrise au fost aportate integral. aportul în numerar al asociaţilor. stabilite prin statut.000 lei 3021 = 456 15.obiecte de inventar 10. Asociatul „A” persoană fizică a subscris un capital social în valoare de 50.500 lei f).000 lei format din: .000 lei 456 = 1011 350. Asociatul SC INA SRL (societate cu capital privat) a subscris un capital social în valoare de 100. depuse în numerar odată cu capitalul subscris.plus 500 lei prime legate de capital.01.000 lei c). în sumă de 10.000 lei 212 = 456 100.

scăderea stocurilor de mărfuri – 300 lei .scãderea conturilor de creanţe clienţi .10000 lei (10000 acţiuni * 1 leu valoarea nominală) . Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploare ale unui societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării şia a elementelor extraordinare – 10000 lei .creşterea stocurilor de materii prime – 1500 lei .000 lei. Situaţia înainte de dubla creştere a capitalului se prezintă astfel: . Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4000 lei pentru care se emit 2000 de acţiuni.impozit pe profit plătit – 1000 lei. TVA 19 %).rezerve – 5000 lei.cheltuieli cu amortizarea – 2000 lei .capital social .scăderea conturilor de creanţe clienţi – 1300 lei . Se înregistrează subvenţia anuală liniară a imobilizării corporale.datorii la furnizori) impozit pe profit plãtit = 10000 lei + 2000 lei – 500 lei – 300 lei – (1500 lei – 300 lei – 1300 lei – 200 lei) – 1000 lei = 9900 lei 916.venituri din plasamente – 300 lei . CF de exploatare = rezultatul înaintea impozitării + cheltuieli cu amortizarea – venituri din provizioane – venituri din plasamente – (creşterea stocurilor de materii prime – scăderea stocurilor de mãrfuri . durată de viaţă utilă 10 ani.000 lei şi mijloace de transport 5. Primirea subvenţiei 445 = 4752 10000 lei Achiziţionarea utilajului % = 404 17850 lei 2131 10000 lei 2133 5000 lei 4426 2850 lei Amortizarea anuală 15000 lei /10 = 1500 lei/an 6811 = 2813 1500 lei Se include amortizarea subvenţiei la venituri 4752 = 7584 1000 lei Se încasează subvenţia 5121 = 445 10000 lei 915.lucru achiziţionate de la furnizori în sumă de 10. după care se trece cota parte din suvenţie la venituri. În faza a adoua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3000 de acţiuni la un preţ de emisiune egal cu 28 .creşterea conturilor de datorii la furnizori – 200 lei .venituri din provizioane – 500 lei .

5 . Calculaţi valoarea DA şi DS generate de creşterea de capital. VN = 1 leu/ acţiune . TVA 19 %. furajele. Se încasează un avans de 40 % la vânzarea mărfurilor iar restul se încasează în 5 rate egale.25 – 1. precum şi medicamente de uz veterinar în valoare de 200 lei. SC GROPITA SA se aprovizioneazo cu seminţe în valoare de 800 lei. Dobânda este de 850 lei şi este scadentă odată cu ultima rată. 29 .25 = 0.618 lei 3025 800 lei 3026 700 lei 3028 500 lei 3028 200 lei 4426 418 lei Eliberarea în consum a semintelor. SC ACONALEX SA vinde mărfuri cu plata în rate în valoare de 8500 lei din care 1500 lei adaos comercial. furaje 700 lei şi îngrăşăminte 500 lei. TVA 19%.Situaţia înainte de creşterea capitalului Capital social 10000 lei Rezerve 5000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă veche = (10000 + 5000) / 10000 = 1.2 = 0. TVA 19 %.05 lei 210.25 lei /actiune DA = 1. îngrăşămintele chimice şi medicamentele se eliberează în consum.Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea rezervelor Capital social 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei Rezerve 5000 lei . Seminţele. furajelor.25 lei/actiune . % = 401 2.5 lei/actiune .Situaţia capitalurilor proprii după încorporarea aporturilor în numerar Capital social 14000 lei Aport în numerar 3000 lei Rezerve 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acţiuni în numerar = (14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1.1.valoarea nominală.4000 lei = 1000 lei Capital propriu 15000 lei Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (14000 + 1000) / 12000 =1.2 lei/actiune DS = 1. ingrasamintelor chimice si a medicamentelor: 6025 = 3025 800 lei 6026 = 3026 700 lei 6028 = 3028 500 lei 6028 = 3028 200 lei 288.

19 = 646 lei Avans fărăp TVA = 3400 lei Restul de încasat = 10115 lei – 3400 lei = 6715 lei Mărimea unei rate inclusiv TVA = 6715 lei/5 = 1343 lei TVA inclusă în rată = 1343 -1343/1.19 = 1343 – 1128 = 215 lei Rata lunară fără TVA = 1343 lei – 215 lei = 1128 lei Rata de încasat (fără TVA şi dobândă) 1128 1128 1128 1128 1128 5640 Luna 1 2 3 4 5 TOTAL TVA aferent 215 215 215 215 215 1075 Total rată lunară 1343 1343 1343 1343 1343 6715 Rest de încasat 5372 4029 2686 1343 - Cont 472: Scadenţa conform tabelului de mai sus: Luna 1 2 3 4 5 TOTAL Suma de repartizat (cont 472) 1128 1128 1128 1128 1978 6490 Conturi corespondente 707 1128 1128 1128 1128 1128 5640 766 850 850 Facturarea şi livrarea mărfurilor cu plata în rate 4111 = % 11611 lei 707 3400 lei 4427 646 lei 472 6490 lei 4428 1075 lei Încasarea avansului de 40% 5311 = 4111 4064 Cost de achiziţie aferent avansului = 7000 lei * 40 % = 2800 lei .4046/1.descărcarea gestiunii de mărfuri în luna ianuarie: 30 .Preţul de achiziţie al marfii 7000 lei Adaos comercial 1500 lei TVA neexigibil 1615 lei Avans inclusiv TVA = 10115 lei * 40% = 4046 lei TVA aferent avansului = 4046 lei .

20 lei/acţiune Acţiuni vechi/acţiuni noi = 4000/1000 = 4/1 Pentru fiecare acţiune veche asociaţii vor primii 0.1 lei/acţiune.000 de acţiuni la o valoare de emisiune stabilită în urma negocierilor de 5. iar acţiunile emise sunt subscrise de vechii şi noii acţionari.25 lei/acţiune – 6. 456 = % 5100 lei 1011 5000 lei 1041 100 lei ??. În urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor. la o societate comercială se decide diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei 31 .05 lei/acţiune = 0. O societate comercială cu un capital social de 20. Rezervele pe care le deţine societatea sunt de 5.% = 371 “Mărfuri” 10115 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2800 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4200 lei 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 1500 lei 4428 “TVA neexigibilă” 1615 lei Încasarea primei rate 5311 = 4111 1343 Lei 4428 = 4427 215 lei Formarea veniturilor aferente primei rate 472 = 707 1128 lei Cheltuieli anticipate trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând costul de achiziţie aferent ratei încasate (4200 lei: 5 = 2863 lei) 607 = 471 2863 lei Formarea veniturilor afrente ultimei rate şi încasarea dobânzii 472 = % 1978 lei 707 1128 lei 766 850 lei ??.20 lei/acţiune.000 de lei. De acţiuni = 20000/4000 = 5 lei VMC veche =(20000+5000) / 4000 = 6.02 lei/ acţiune DS = VMC veche – VMC nouă = 6.000 lei divizat în 4. Capital social (4000 acţiuni * 5 lei) 20000 lei Rezerve 5000 lei Total capitaluri proprii 25000 lei VN = Capital social / Nr.000 de acţiuni decide majorarea acestuia prin emisiunea a 1. Să se contabilzeze operaţiunea de majorare a capitalului social şi să se explice mecanismul prin intermediul căruia se realizează protecţia vechilor acţionari.25 lei/acţiune Situaţia capitalului în urma emiterii celor 1000 de acţiuni : Capital social 20000 +5000 = 25000 lei Rezerve 5000 lei Prime de emisiune 100 lei Total capitaluri proprii 30100 lei VMC nouă = 30100lei /5000 acţiuni = 6.

Societatea are un capital social de 100000 lei. Să se explice mecanismul aferent reducerii capitalului şi să se contabilizeze operaţiunea de acoperire a pierderii.pierderi ce provine din exerciţiile finaciare anterioare. cu încasare prin virament. După rambursarea integrală a împrumutului acţiunile deţinute sunt vândute la preţul de 120000 lei. O societate achiziţionează acţiuni încadrate în categoria intereselor de participare în valoare de 100000 lei. decontarea efectuându-se imediat prin virament în proporţie de 80% iar pentru diferenţă decontarea fiind ulterioară tot prin virament. 2673 20000 lei 2674 3000 lei Se constituie venituri. Societatea acordă entităţii la care deţine participaţii un împrumut de 60000 lei pe o perioadă de 3 ani. corespunzator dobanzii aferente imprumutului 2674 = 763 3000 lei Vânzarea intereselor de participare 461 = 7613 120000 lei Descărcarea gestiunii intereselor de participare 6641 = 263 100000 lei 5121 = % 32 . Achiziţionarea acţiunilor cu decontare imediată 263 = 5121 80000 lei 263 = 269 20000 lei 269 = 5121 20000 lei Acordarea împrumutului 2673 = 5121 60000 lei Încasarea dobânzii şi a ratei din împrumut. divizat în 5000 de acţiuni şi rezerve constituite în valoare de 10000 lei. Capital social (5000 acţiuni * 20 lei) = 100000 lei Rezerve legale 10000 lei Report pierderi 15000 lei Total capitaluri proprii 95000 lei Valoarea matematică a unei acţiuni = 95000 lei / 5000 acţiuni = 19 lei 5000 acţiuni * 1 leu = 5000 – se decontează de la rezerva legală. cu o dobândă de 5 % pe an. Pierderea în valoare de 15000 lei se acoperă pe seama rezervelor iar diferenţa prin reducerea numărului de acţiuni. împrumutul fiind rambursta de către debitor în rate egale. % = 117 15000 lei 106 5000 lei 1012 10000 lei Situaţia capitalului propriu după acoperirea pierderii: Capital social (5000 acţiuni * 19 lei) 95000 lei Rezerve legale 5000 lei Total capitaluri proprii 100000 lei ??.

Rezolvare: A.000 lei.A – varianta cu stornarea. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 6021 = 3021 lei 200 cheltuiala nedeductibila daca stocul nu a fost asigurat .plus de materii prime 301 = 7584 lei 500 .la 100 lei.190 301 lei 1.200 lei.000 lei -190 Concomitent.200 lei 228 lei -1. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura. tva 19%. . TVA 19% descarcare de gestiune 6024 = 3024 lei 80 imputarea pieselor de schimb 4282 / 461 = 7588 lei 100 4282 / 461 = 4427 lei 19 421 = 4282 lei 119 37. . Inregistrari in contabilitate dupa doua variante: . stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.lipsuri de piese de schimb 80 lei.plus de materii prime 500 lei. .lipsuri de piese de schimb 80 lei.000 -40 202. .la 100 lei.plus de obiecte de inventar 303 = 7584 lei 300 .majorare capital social: 5400 lei 456 % 1011 lei 5.190 lei -1. Rezolvare: In conformitate cu IAS 2 si Directiva 3055 stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. SC DELTA SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni cu o valoare nominala de 5. La SC “LIDO” SA cu ocazia inventarierii se constata: . care se imputau gestionarilor. Rezolvare: .960 lei.400 . plus prima de emisiune de 400 lei.800 lei.folosirea primei pt.219. acoperirea ch. Receptionarea marfurilor % 408 lei 1.000 lei. inregistrare productie inregistrare diferente de pret 345 = 711 348 = 711 lei lei 10. in valoare de 1.000 lei.lipsuri de materilae auxiliare neimputabile 200 lei. La finele lunii costul efectiv de productie.000 1041 lei 400 .inregistrare capital subscris varsat 1011 = 1012 lei 5. TVA 19%. Inregistrare factura % = 401 301 4426 % 408 301 4428 lei 1. din prima de emisiune suma de 200 lei se foloseste pentru acoperirea unor cheltuileli cu emiterea de noi actiuni.plus de obiecte de inventar 300 lei.400 .incasarea contravalorii act 5121 = 456 lei 5.000 4428 lei 190 2.B – varianta cu inregistrarea diferentelor. 1041 = 201 lei 200 228. Ulterior. La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1. Rezolvare: . TVA 19%. care se vand cu un pret de vanzare de 10. care se imputau gestionarilor. produse finite avand costul de productie prestabilit de 10. Varianta cu stornarea 1.428 lei 1. stornare Inregistrari initiale 33 .

A. valoarea nominala este de 1.achitarea actiunilor rascumparate . 34 . TVA 19%. din casieria unitatii 10 lei.anularea actiunilor 109 = 462 = % 1012 149 462 lei 1. in suma de 30 lei. cu o cota anuala de 16 lei. pentru cercetarea pietei.250 109 lei 1. dupa care se scot din evidenta.C. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani. S.factura nr. . care a avut destinatia de bar de zi. Rezolvare: Inregistrare factura 4111 % lei 11.rascumpararea actiunilor . iar pretul pietei 1. Inregistrare factura lei 1.taxa de inscriere factura 101 publicitate TV 201 = 401 401 = 5121 201 = 401 201 = 401 401 = 5311 lei lei lei lei lei 40 40 30 10 10 Total cheltuieli de constituire: 80 lei.taxa de inscriere la Registrul Comertului.190 lei 1.900 Descarcare gestiune 2812 = 2812 lei 3. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei.250 lei 1.000 lei.000 lei 250 44. fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei . Receptionarea marfurilor % 408 301 4428 2.900 7583 lei 10.000 lei.rezerve din reevaluare 4. . impozitul pe dividende 10%. “ALFA” S. Varianta cu inregistrarea diferentelor 1. amortizare anuala scoaterea din evidenta 6811 = 2801 lei 2801 = 201 lei 16 80 Nota: la inregistrarea operatiilor nu am tinut cont de TVA deoarece acest lucru nu a fost precizat. in valoare de 80 lei.200 lei.B. in suma de 40 lei. primita de la o societate specializata. Rezolvare: Inregistrari contabile .250 5121 lei 1.428 408 lei 1.250 lei.190 301 lei 200 4426 lei 38 4426 = 4428 lei 190 145. astfel: .000 lei 190 si % = 401 lei 1. achitata din contul de disponibil de la banca. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. 67.sume platite pentru publicitate TV. SC SIGMA SA rascumpara actiuni proprii in scopul reducerii capitalului social. complet amortizat.rezerve statutare 2. .000 101.000 4427 lei 1. SC CALIPSO SRL hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea urmatoarelor elemente de capital propriu: . 101. Rezolvare: Inregistrari contabile: .

200 lei.000 x 2% Inregistrari contabile: . In aceeasi situatie se afla si rezultatul reportat.07. impozit 10% Rezolvare: Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil si nu vor putea fi folosite pentru majorarea capitalului social decat in masura in care imobilizarile corporale pentru care au fost constituite aceste rezerve vor fi vandute.000 x 40% x 6/12 = 10. SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului.01. Inregistrari contabile: .000 lei 200 lei 200 lei 3. ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar.000 lei = 7.majorare capital social % 1012 lei 8. ci in data de 31.000 lei 3. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei. iar rezervele din reevaluare inregistrate in contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.000 Terenurile nu se amortizeaza.000 lei = 200 lei 261 % 5121 2691 622 = 401 401 = 5121 2691 = 5121 = lei 10. prin urmare venitul din donatii se recunoaste integral la momentul inregistrarii donatiei.2004 cu scadenta la 31.2004: 50.000 lei.12.000 lei 7.31.000 5. fiind deja impozitate. Comisionul societatii de valori mobiliare este de 2%.000 lei 35 .07.plata rest plata actiuni = 10.000 x 2 Achitat initial: 10. avand valoarea nominala de 2 lei/actiune. Rezolvare: Calcul dobanda 1.200 1171 lei 3. cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.recunoastere teren si concomitent 2111 = 4753 lei 475 = 7582 lei 5.000 127.200 1063 lei 2.000 x 70% Achitat final 10.000 Comision SSIF 10. 93.000 lei.factura servicii SSIF .2006.000 1068 lei 1.000 . in aceste cazuri voi ignora impozitul pe dividende si pe profit mentionate in textul problemei.7. Rezolvare: Inregistrari contabile: . achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate. SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1. cu o dobanda de 40%.12. Rezervele statutare si cele inregistrate ca alte rezerve au fost constituite din profitul net.achizitie actiuni servicii SSIF .000 lei = 3. Rezolvare: Valoare actiuni: 5. Prin urmare.000 167. rezultatul reportat 3. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta.2005 in valoare de 50. Ulterior.2004 . se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar.- alte rezerve 1.

rascumparare actiuni .inregistrare varsaminte 456 = 1011 lei 2.2005 666 = 1682 lei 20.rascumparare actiuni 1091 = 5121 lei 2.31. Valoarea nominala este de 10 lei.2005: 50.500 lei Inregistrari contabile: .01.000 la 31.000 si concomitent.01.31. in suma de 2.000 6.000 lei.2004 5121 = 1621 lei 50.000 x 31 x 1% = 15. La SC MULTIMOD SA se restituie valoarea nominala a unor actiuni la solicitarea unor actionari.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire.000 666 = 1682 lei 15.000 lei.000 60. concomitent 1011 = 1012 lei 1.600 5121 lei 300 si.inregistrare credit .12. inregisrtarea creditului ca nerambursat la scadenta 1621 = 1622 lei 50.000 1012 = % lei 10. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.la 31.000 lei Calcul dobanda penalizatoare 1.900 2131 lei 1.600 lei .2005 .000 149 lei 1. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie.500 1682 = 5121 lei 15. in numerar.2006 1622 = 5121 lei 50. Rezolvare: Inregistrari contabile: .anulare actiuni 1091 = 5121 lei 9.Calcul dobanda 1.constituire capital social .000 666 = 1682 lei 10.000 1682 = 5121 lei 10. costul de achizitie 9 lei. cu 50 lei nominalul.000 1091 lei 9.2006: 50.000 1682 = 5121 lei 20.000 x 40% = 20.12.cheltuietuieli de constiruire in cazul in care sunt imobilizate: 201 = 5121 lei 60 si lunar amortizarea 6811 = 2801 lei xx 36 . Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.000 la 31.12. Rezolvare: Inregistrari contabile: .01.900 . Rezolvare: Inregistrari contabile: .in natura un utilaj 1.000 actiuni proprii.2005 .500 - 65. Se diminueaza capitalul social al SC “SOMESUL” SA prin rascumpararea si anularea a 1. iar 1/4 ulterior.12. Aporturile actionarilor sunt: .000 % = 456 lei 1. divizat in 40 actiuni.

La sfarsitul exercitiului. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute.77 229.inregistrare varsaminte 371 = % lei 500.00 378 lei 403. Stocul existent este in valoare de 2. La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta. Vom folosi cota de 24%. Adaos comercial: 500 * 100/124 = 403.inregistrare productie .000 lei. Rezolvare: 1.500 285 1.500 lei.000 lei.vanzare produse finite 345 = 711 345 = 348 4111 = % 701 4427 concomitent. conform Borderoului de subscriere: 37 .23 = 96.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente. subscrierea de capital pentru suma de 5.403. Rezolvare: TVA-ul nu este specificat dar trebuie luat in considerare. iar in urma majorarii pretul devine 2. care se predau la magazine. prin subscrierea şi vărsarea sumei 5.000 lei. Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute.23 4428 lei 96. în numerar.500 lei.000 200 1.785 - ??Se subscrie societatea SC ALFA SA. la pretul negociat de 1.77 lei Inregistrari contabile: .in functie de durata. descarcarea de gestiune % = 345 711 348 incasarea facturii 5121 = 4111 lei lei lei lei lei lei lei lei lei 2.000 lei. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2. dupa metoda inventarului permanent.23 lei TVA neexigibil: 500 . din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2.000 100 1.100 1. Rezolvare: Inregistrari contabile: . TVA 19%. care se incaseaza de la beneficiar.diferente de pret . dar maxim 5 ani scoatere din evidenta la amortizarea completa 2801 = 201 lei 60 284.785 1.

461 = % 38 . Prin bancă.000 /5 =2. 2004. Rezolvare: 5 răscumpărarea a 1000 de acţiuni la preţul de 5.01.000 lei .2 lei / acţiune şi valoarea nominală de 5 lei.12. cu încasarea imediată prin numerar.060 lei .vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 2. 6 Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate: 0 % = 1091 – 2.2004 .vărsarea a 1/5 din valoarea capitalului la bancă: 5121 = 456 – 6. cu un capital de 10.000 lei constituit din aport în bani.la 01.200 lei. La finele exerciţiului financiar se varsă 3/5 deci 6. 5311 = 456 – 5.subscriere capitalului varsat: 1011 = 1012 – 8. b) Anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate. Rezolvare: . Prin contractul de societate se specifică că 1/5 din valoarea capitalului să fie vărsat la bancă odată cu subscrierea (10. deci societatea dispune de 1. conform extrasului de cont: 1. peste 1 an: 462 = 5121 – 5.600 lei 2.SC GAMA SA formată la 1 ian. Valoarea noimnală a unei acţiuni este de 10 lei. peste un an. 2. la preţul de 5.La SC CRIŞUL SA se înregistrază următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de unitate: a) Rascumpărarea a 1. . 14.000 lei.la 31. cu decontarea ulterioară. 3. Evidenţa vărsării capitalului social subscris: 1. 456 = 1011 – 5. 1011 = 1012 – 5.2004: 456 = 1011 – 10.000 lei. 1 Decontarea ulterioară.000 lei 57.000 acţiuni la preţul unitar de 5.1.2/ acţiune: 0 1091 = 462 – 5.000 lei). 5121 = 456 – 5.000 lei.3 lei / acţiune. d) Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii.000 lei.500 lei – 1012 100 lei – 149 7 0 Vânzarea de acţiuni proprii către un terţ: 1. constituirea capitalului social vărsat: 1. cu decontarea prin virament. la preţul de 5 lei / acţiune.000 acţiuni.200 lei. c) Vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.000 lei. Numerar la caserie: 1.000 lei 2.000 lei .

060 lei 8 0 Vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii societăţii.La scadenţă.000 lei 2.000) Evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize. pentru care la vanzare acorda o perioada de garantie de 1 an de zile.500 – 1621 600 . TVA 19%. cu o amortizare înregistrată de 5.12. care este de 25%. se estimeaza ca societatea va fi obligata in anul 2005 la efectuarea unor remedieri de 2.000 lei . cursul valutar la 31. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta in valoare de 8. urmare a reclamatiilor primite de la acestia.560 lei 1. 5124 = 1621 – (10. 1. care este de 25%.000 lei.85 lei/EURO 1.Evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. Ajustarea creditului la cursul valutar de 3.5311 60 149 4. Pentru remedierea eventualelor defectiuni neimputabile intervenite in aceasta perioada (anul 2004). % = 5124 . cu încasarea imediată prin numerar: % = 1091 – 1.91 lei / EURO: 1. ea va constitui un provizion in valoare de 2.91: 1. Rezolvare: . Deoarece cumparatorul se afla intr-o alta localitate unde unitatea producatoare nu are reprezentanta se va apela la o terta persoana pentru remedierea defectiunilor. care factureaza producatorului suma de 2400 lei.000 X 3.500 lei.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5.800 -38. 2 În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcţie de inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică.1092 – 1.88 lei / euro i.200 lei.800-38. In perioada de garantie oferita clientilor.000 lei: 1.100 lei 38. decontarea prin virament: 5121 = 461 – 1.8 lei EURO: 1.000 lei.obţinerea creditului în sumă de 10. SC ARTIC SA produce frigidere. Rambursarea creditului la cursul de 3.91 lei/ euro: 1.80 ) 38.665 72.12. 665 = 1621 . 665 = 1621 – 600 (39100-38500=600 lei) 2. cursul valutar la 31. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 3.500 .500) .040 lei 149 20 lei ii.000 EURO la cursul de 3. In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica. 39 - . 2133 = 404 – 8.800 lei (38.N fiind de 3. 1621 = 765 .300 lei (38. Rezolvare: 1 achiziţionarea în anul 2003 a camionetă la valoarea de 8.N+1 fiind de 3. 2113 = 105 83.39.

factura nr.33 lei(80/60 luni) ii. 6811 = 2801 – 1.400. 6811 = 2801 – 16 lei 5.016. in suma de 30 lei.81 4426 383. 6811 = 2801 – 16 lei 3. din contul de disponibil la bancă: 1. 101. . Cehltuieli de constituire se amortizeaza in 5 ani.52 4426 57.19 6 Înregistrarea anulării provizioanelor pentru garanţii deoarece s-au efectuat reparaţiile: 1. 201 = 5121 – 70 lei. 201 = 5311 . achitata din contul de disponibilul de la banca. primita de la o societate specializata. 6811 = 2801 – 16 lei c) La finalul perioadei de 5 ani scoaterea din evidenţă: i. dupa care se scot din evidenta Rezolvare: a) înregistrarea achiziţionării programului informatic de la terţi: i. La SC OMEGA SA se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: .00 628 2. . % = 404 – 360. 6812 = 1518 – 2. din caseria unitatii 10 lei.240 lei create in unitate.360 lei achizitionate de la terti. 1518 = 7812 – 2. 6811 = 2801 – 16 lei 4.48 40 .300 lei aduse ca aport la cap soc al societatii Programele informatice se amortizeaza in 3 ani.00 lei 208 302.10 lei b) Amotizarea lunară a cheltuielilor de constituire: i. SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. pentru cercetarea pietei. 2801 = 201 – 80 lei 115. Sau amortizarea anuală 1. in valoare de 80 lei. cu o cota anuala de 16 lei.200 lei 5 Inregistrarea sumei datorate prestatorului ce a efectuat reparatiile: % = 401 .200 lei 101. dupa care se scot din evidenta. 6811 = 2801 – 16 lei 2. din caseria unităţii: 1. astfel: taxa de inscriere la Reg Comertului. ii. Rezolvare: a) achitarea cheltuielilor de constituire: i.2. sume platite pentru publicitate TV.Rezolvare: 4 Inregistrarea constituirii provizionului pentru garantii acordate clientilor: 1. in suma de 40 lei.

TVA 19%. c) Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social: i. 4428 = 5121 – 76 lei 5.000 lei.3. 403 = 5121 . % = 404 – 3808 3. Rezolvare: 263 = 2691 – 25. dar dobânda se încasează la începutul anului 2006 când cursul este de 4. 404 = 4428 – 76 lei 7. 232 = 5121 .400 lei 2. Rezolvare: 4. în valoare de 25. Decontarea BO peste 3 luni: 1. 404 = 232 .3. tva 19%.332 lei 8.000 lei 177. 208 = 721 – 240 lei. La sfârşitul anului 2005 cursul a crescut la 4.4426 6. Dobânda este de 10% pe an.000 euro la cursul de 4 lei / euro.40 lei e) La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidenţă: i.52 lei 157. 2808 = 208 – 842.b) Înregistrarea programului informatic creat în unitate: i. SC ALFA SA acordă la începutul anului 2005 SC BETA SA un împrumut pe 2 ani în valoare de 20.200 – 213 808 . acordare avans: 1. 208 = 456 – 300 lei d) Amortizarea lunară timp de 3 ani (842. 41 . 6811 = 2808 – 23. Primirea facturii si receptia instalatiei: 1. 164. 404 = 403 . SC AURA sa achizitioneaza o instalatie de lucru.2 lei/ euro.5 lei / euro.400 lei 2.52 lei /36luni = 23. SC FLORES SA achiziţionează titluri de participare de la o filială din cadrul grupului cu plata ulterioară.40 lei lunar) i.3 lei / euro. se primeste factura furnizorului si se receptioneaza instalatia la valoarea de 3200 lei. La sfârşitul celui de-al doilea an când se încasează împrumutul şi dobânda cursul este de 4. Achitarea cu billet la ordin 1.332 lei 9. Regularizarea avansului conform facturii primite: 1. se regularizeaza datoria fata de furnizor prin accepatrea unui bilet la ordin scadent peste 3 luni. acordand furnizorului un avans de 400 lei.

90.800 lei. 267 = 5124 . incasarea dobanzii : 5124 = 267 .570 3000 . acordarea imprumutului la inceputul anului 2005: a. Inventarul intermitent a.000 lei b.200 lei 3. incasarea dobanzii la inceputul anului 2006 la cursul de 4.4.301 570 -4426 c.100 lei 4427 .000 lei b. Sold initial: 301 = 1000 lei 42 . Să se efectueze înregistrările necesare în cazul: 4. minus imputat : 601 = 301 – 100 lei concomitent e. la finele anului 2007: a. 267 = 472 – 1. Rezolvare: 1.000 lei e. deci cu 100 lei mai puţin. 5. regularizarea imprumutului si a dobanzii la cursul valutar de 4. faţă de 500 lei. consum: 601 = 301 – 3.3 lei/ euro a. 267 = 765 – 6. Dobanda 267 = 472 – 16.600 lei 197. sold final : 400 lei. Se înregistrează diferenţa în minus constatat. SC ATACRET SRL are în stoc matrii prime la începutul anului de 1. În cursul anului se achiziţionează materii prime în valoare de 2. Se elaborează în consum materii prime la costul de achiziţie de 3500 lei. 400 4. TVA 19%. stoc faptic . diferente favorabile aferente dobanzii: 267 = 765 – 800 lei c.80.19 lei f. Costul de achiziţie este de 3000 lei.2 lei / euro a. diferente favorabile aferente imprumutului: 267 = 765 .461 = % 7588 .000 lei.000 lei b. inventarului permanent. 472 = 763 – 8.800 d. Sold initial: 301 = 1000 lei 2. cheltuieli de transport în sumă de 200 lei. 119 lei . Intrari : % = 401 3. 5124 = 267 – 8. repartizarea veniturilor inreg inavans : 472 = 763 – 8. Stocul faptic la sfârşitul anului este de 400lei.400 lei concomitent cu b. 2.Rezolvare: 1.000 lei 2. inventarului intermitent (periodic). inventarului permanent 1.500 lei d.9. incasarea imprumutului: 5124 = 267 .

cumparare obiecte de inventar: 303 = 401 . TVA 19%.66. TVA 19%. Se dau în folosinţă obiecte de inventar în sumă de 2.579. La recepţie se constată o lipsă în valoare de 300 lei (9 lei ambalaje). Rezolvare:  inregistrat ff 35.1. 35972. 416. cheltuieli de transport: % = 401 – 178. repartizându-se cheltuielile de transport aferente.90 lei 7000 lei . Cheltuielile de transport sunt în sumă de 150 lei.90 lei .8.4426 d.371 210 lei – 381 1. 608 = 381 . Se recepţionează suma prin stat de plată şi se achită FF nr.3570 lei 3000 lei – 601 570 lei .500 lei Concomitent cu debit 8035 – 2. SC DORIS SA cumpără obiecte de inventar în valoare de 1450 lei.369. c.50 lei .450 lei 2. ob inv in folosinta: 603 = 303 – 2. 607 = 371 – 291 lei 2. de la SA CRISUL FAVORIT SA cu încălţăminte pentru copii.b. sold final: 301 = 601 . Rezolvare: 1.4426 3.972: 1. TVA 19%.50 lei 150 lei – 624 28.4426  lipsa prin imputatii: 1. în valoare de 7.000 lei. Minus: NU f.400 lei 205. conusum : NU e. se anuleaza soldul initial: 601 = 301 – 1000 lei. 32972.500 lei.SC ORINTEX SA se aprovizionează conform facturii nr.50 lei . care se impută delegatului propiu la preţul de vânzare a mărfii de 341 lei plus valoarea mabalajelor lipsă. % = 401 .500 lei 270. Valoarea ambalajelor este de 210 lei.9 lei 3.50 lei  retinerea sumelor pe stat: 43 .4282 = % 7588 .350 lei 4427 .Intrari : % = 401 .

2 5.000 lei.000 lei 2.1=456.000 212 4.000 lei 4561=1011 5.15. amortizarea anuala IV: 6811 = 2811 .3000 lei / an 5.amenajarea cu forte proprii: 2112 = 722 .1.50 lei 130.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.1=101.000 211 3.579.1 5. Rezolvare 1.1 6. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512. urmatoarele bunuri: .000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.1 20.cladiri 4.416. 50 lei  achitarea facurii.3000 lei / an 3 amortizarea anuala II: 6811 = 2811 . dupa care se scoate din activul patrimonial. Se subscrie societatea SC ALFA SA. 421 = 4282 .000 lei 2 amortizarea anuala I: 6811 = 2811 .000 lei.000 lei CAP I Elaborarea situatiilor financiare (25 exercitii) 1.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. . .brevete de inventii 7.000 lei 512.000 lei.3000 lei / an 4 amortizarea anuala III: 6811 = 2811 .SC ARGO SRL executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5.000 lei.disponibil in contul bancar 6. amortizarea anuala V: 6811 = 2811 .1=101. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. in numerar.000 205 7. se opereaza si inregistrarea 101. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =456.8.15.3000 lei / an concomitent 2811 = 2812 .000 lei.terenuri 3.1 20.000 lei 456. care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.3000 lei / an 6.000 44 . . prin subscrierea si varsarea sumei 5. 401 = 5121 .000 lei.000 lei. Total 20.

Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5124 = % 30.curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 29.000 le Datorita diferentei favorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului am considerat ca societate a realizat o prima de aport in suma de 1.000 lei 1043 1.1obligatiuni 400 lei 4.curs valutar la data subscrierii 2. Aportul la capitalul social in valuta este: . Aportul la capitalul social in valuta este: . se opereaza si inregistrarea 101. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 USD la cursul valutar de 3 lei.000 lei 4561=1011 30. = 400 lei Total 900 lei Am considerat ca societatea pentru a efectua investitii financiare pe termen scurt este deja constituita si detine fondurile necesare investitiei iar aportul la capitalul social se prezinta sub forma unei majorari de capital social Pe baza hotarari AGA are loc subscrierea actiunilor si obligatiunilor la capitalul social si achizitia acestora 4561 =101.1=101.000 lei 4561 29.depunerea actiunilor si obligatiunilor 501 = 4561actiuni 500 lei 506 = 456. x 20lei/oblig.curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD .Pe baza aceluiasi extras de cont.actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei .000 lei 45 . Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : .000 lei 3.9 lei/USD .000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.9 lei/USD Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 30.000 lei 5. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 29.000 USD .aportul subscris in valuta 10.curs valutar la data varsarii capitalului: 2.2 20.aportul subscris in valuta 10.obligatiuni 20 oblig. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.1 900 lei actiuni 500 lei obligatiuni 400 lei .000 USD .000 lei 4561=1011 29.

Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2. cu 50 lei nominalul.in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire.000 lei Datorita diferentei nefovorabile de curs valutar de la data varsarii capitalului societate a inregistrat o cheltuiala in suma de 1. se opereaza si inregistrarea 1011=1012 30.000 lei 4561 =1011 2.000 lei Pe baza aceluiasi extras de cont. se opereaza si inregistrarea 101. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.000 lei 665 1. % =4561 213 1. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.600 lei . Se depune si aportul in natura. divizat in 40 actiuni. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % = 4561 30. iar 1/4 ulterior. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 1.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1.000 lei 6.000 lei.2 100 lei 46 .900 lei Varsarea ultimei transe a aportului in numerar la capitalul social conform actului de constituire si a legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata (In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii ) 5121 = 4561 100 lei Pe baza extrasului de cont.Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie.1 =101. ) din capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 300 lei.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza. utilajul .600 lei 5121 300 lei Pe baza extras de cont si a raportului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.9 lei.000 lei Ulterior se varsa cota parte ( . Aporturile actionarilor sunt: .000 USD la cursul de 2.000 lei 5124 29.in natura-un utilaj 1.

B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire.700 lei 213 1.000 lei.asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1. utilajul . C cu un capital de 3.000 lei.700 lei 4561S2 300 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2. 47 . C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale).000 lei.300 lei. format din 30 parti sociale a 100 lei partea: .Aporturile sunt formate din: • aport in natura. dovada plati fiind extrasul de cont. “ADA” SRL cu un capital de 2.500 lei. iar restul la data scadenta a contractului.evaluat de un expert evaluator la valoarea de 1. din care varsa 700 lei la constituire.Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . . divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 2. Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A. dovada plati fiind extrasul de cont. 201 = 5121 15 lei 8. 201 = 5121 60 lei 7.000 lei. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. .asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei. Amortizat de 300 lei.600 lei valoare evidentiata in raportul de expertiza =4561S1 1. B. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. achitate prin banca.600 lei 5121 100 lei 5121 = 4561S2 300 lei Pe baza aceluiasi extras de cont.un utilaj de 1.000 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca .600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei . Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune Se depune si aportul in natura. Se constituie SC. Structura aporturilor este: A – face aport in numerar de 1.000 lei 4561S1 1.000 lei % =1011 2. .000 lei.asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1. . a carui situatie contabila este: . asociatul S1 – un utilaj 1.un stoc de marfuri 500 lei.Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei.

Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei. cu provizioanele aferente de 130 lei: 411 = % 280 456 C 150 2813 130 -aport stoc de marfuri 500 lei: 371 = 456 C 500 -aport lichiditati in caserie de 250 lei: 5311 = 456 C 250 -aport datorii la furnizori de 400 lei: 456 C = 401 400 Pe baza extrasului de cont si a situatiei contabile care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.300 456 C 1.000 lei A 1. .000 2813 300 -aport creante asupra clientilor de 280 lei.200 lei A 700 lei B 500 lei Situatia contabila a asociatului C ne permite sa efectuam urmatoarele inregistrari privind aporturile de active si pasive .000 lei 4561 =1011 3.300 lei. care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. amortizat de 300 lei 2131 = % 1.Societatea in nume 48 . .. achitate prin banca.creante asupra clientilor de 280 lei.200 lei.000 lei B 500 lei C 1. 201 = 5121 150 lei Tinand cont de legea societatilor comerciale 31/1990 actualizata conform "Art.700 La scadenta contractului asociatul A varsa si restul sumei de 300 lei Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 A 300 Pe baza aceluiasi extras de cont. .datorii la furnizori de 400 lei. dovada plati fiind extrasul de cont. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1.lichiditati in caserie de 250 lei. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 300 lei Cheltuielile de constituire evidentiate prin facturi se achita prin banca . 91.500 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari A Ssi B a sumei de1. -aport utilaj de 1. se opereaza si inregistrarea 1011 =1012 2. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 3.

600 lei si din numerar restul. la cursul de schimb 2. cu o valoare nominala de 200 lei.000 lei 211 3.Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel: .000 $ la cursul de 2.000 lei 4561=1011 6.1A 27. Capitalul social este varsat integral.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 6. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunile cu numerar iar pentru aporturile in natura evaluate de experti sunt evidentiate cu rapoartele de expertiza 5124 =% 456.000 lei 4561B 6. astfel: .500 lei 10. In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social. .750 lei Pe baza extraselor de cont si a rapoartelor se expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris.750 lei 4561C 33. prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic.500 lei = 1011 67. cursul de schimb comunicat de BNR este de 2. 49 .500 lei 4561A 27. . Se constituie SC “EMA” SRL cu un capital format din 30 parti sociale.73 lei si 30.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.Partenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.750 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumelor de 10. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3. societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.000 $.750 lei = 4561C 5121 30.400 lei si pe baza raportului de expertiza de evaluare se depuna aportul in natura. .000 lei in numerar. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 67.Partenerul “B” subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.000 lei 765 300 lei 212 = 4561B 6. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2." 9.30.73 lei/$. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 67.7 lei/$. 30 parti sociale x 200 lei = 6.colectiv. 000 lei si aportul in natura cladirile si terenul.3.750 lei.

000 lei. Diferenta de aport in minus de 2.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea de catre actionari a aporturilor in natura in suma de 38. la cifra de 20.000/5 = 4.000 lei se evidentiaza cu extrasul de cont 5121 = 4561 2. Aportul adus de actionari consta din: 600 lei o licenta.000 lei materii prime.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. conform statutului.000 lei Depunerea diferentei de aport in numerar de 2.000 lei si in numerar 2.000 lei 301 7. in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii.000 lei. 7.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile. in natura.000 lei 12.000 lei 50 . Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4.000 lei Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 40.000 lei cladiri.000 lei. lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei 213 3.000 lei 4561 = 1011 40. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni. % = 4561 38. In acest caz se emit spre vanzare 20. 400 lei un program informatic.% =4561 6. lei 5121 2.600. 30.000 lei.000 lei 11.000 actiuni emise. un camion de 10. Actionarii aporteaza. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 38. 5 lei valoarea nominala. Documentue care evidentiaza acesta operatiune sunt pentru licenta si programul informatic facturile si chitantele care evidentiaza achizitia iar pentru cladiri este raportul de expertiza de evaluare intocmit de un expert in evaluari . 4000 actiuni x 10 lei =40.000 de actiuni.000 lei 205 600 lei 208 400 lei 212 30. un teren de 8. avand valoarea nominala de 10 lei.400. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 6.

un imobil cu drept de folosinta ca depozit 2. . astfel: . Dl. adica dispune de 300 parti sociale a cate 10 lei partea.000 lei constituit din aport in bani.500 lei. 51 . Vaida Vasile aporteaza 3. iar cheltuielile cu inregistrarea societatii sunt in suma de 750 lei.000 lei 302 1.000 lei 211 8. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 =1012 8. cu un capital de 10. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 5.000 lei 5121 2.000 lei 213 10. Florea Ioan: 5.000 lei. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma aportul in natura.000 lei 211 2.000 lei. se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 = 1012 20.000 lei 4561= 1011 8.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. TVA 19%. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004.V.fond comercial 500 lei.000 lei 13.000 lei si aportul terenului si camionului.000 lei 207 500 lei 5121 = 4561VV 3. Pentru infiintarea societatii s-a platit un onorariu juristului de 60 lei.000 lei. Dl. a sumei de 3.000 lei Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris. Doi asociati: Florea Ioan si Vaida Vasile subscriu la constituirea unei societati cu raspundere limitata pentru formarea capitalului social de 8. extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune % =4561FLOREA I 5.000 lei.000 lei 14. % = 4561 20.000 lei VAIDA V 3.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin : -raport de evaluare pentru imobil intocmit de un expert -lista de inventariere a marfurilor si materialelor consumabile -depunerea la banca de catre actionarul V. .000 lei FLOREA I 5. .000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.000 lei format din 500 parti sociale a cate 10 lei partea.4561 = 1011 20.500 lei 371 1.materiale consumabile pentru activitatea productiva 1.marfuri 1.000 lei.

000 lei.8 lei/euro.000 euro x 4.” Eu consider ca la finele exercitiului ar fi trebuit sa se varse intreaga suma ramasa de aportat.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 = 1012 6.000 lei.000 lei 456.1 lei/euro =41. Conform datelor problemei vom avea urmatoarea inregistrare de varsarea a capitalului evidentiata in extrasul de cont.000 lei .000 euro.000 actiuni.000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 5.000 lei 15.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului soc de catre toti semnatari actului constitutiv cap soc varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 512.000 lei 4561 = 1011 10.8 lei/euro = 19.1 60.aportul in numerar 5. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10. Conform legi societatilor comerciale 31/1990 actualizata . Cursul valutar la data varsarii numerarului in valuta in contul bancar al societatii este de 4. -valoarea capitalului la subscriere 15. iar cel la data receptiei terenului adus ca aport in natura e de 3. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 2.000 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 10.000/5 = 2.000 lei -pentru teren Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 60.4 = % 41.1 lei/euro. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15.000 lei 52 .000 lei –aportul in natura -valoarea capitalului la varsare 10. 5121 = 4561 6.000 euro x 3. deci societatea dispune de 1.000 euro.000 euro x 4 lei/euro = 20. La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.1 =101. Aportul adus de actionari in contul capitalului subscris se concretizeaza in numerar depus la banca in suma de 10.000 euro x 4 lei/euro =40.000 lei 10.000 lei Extrasul de cont evidentiaza la sfarsitul exercitului varsarea a 3/5 din capital ..000 lei -pentru numerar 5. Cursul valutar la data subscrierii e de 4 lei/euro.000 lei 456.000 euro x 4 lei/euro =60.000 lei.).000 lei Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 10.000 euro si intr-un teren evaluat la 5.1 40.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare 1011 =1012 2.

000 lei % = 456.000 lei . astfel: Ion Pintea aporteaza: .1A1 13.1 200 lei 512.000 lei 301 500 lei 302.000 lei .700 lei 456.2 60.1 20.700 lei 456.700 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 119 lei 201 100 4426 19 Restul aportului in numerar de depune in termen de 12 luni de la data inmatricularii conform legi 31/1990 actualizata 17.1AA 4.Materiile prime si materialele auxiliare sunt evidentiate prin procese verbale.000 lei.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101. la capitalul social al SC “GAMA” SA este: .765 1.000 lei Lucia Pintea aporteaza: .000 lei 53 .1 =101.700 lei 212` 13.o baraca 6. Cladirea este adusa ca aport pe baza raportului de expertiza efectuat de expert evaluator .2 17.materii prime 500 lei .un autoturism 8. in natura.1AA 8.000 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris conform actului constitutiv 50% prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 4.cladire 13. fiecare aduce ca aport valori. Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si Lucia Pintea. % = 456.700 lei % = 101.000 lei .1 =101. Cheltuielile de constituire sunt de 119 lei.numerar depus la banca 2.1A1 13.000 lei in numerar din care 50% la constituire.materiale auxiliare 200 lei Alti actionari au efectuat varsaminte de 8.1 21.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 101. din care 19 lei TVA.1 = 456. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 21.000 lei 211 19. Aportul unui actionar.000 lei 665 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune.000 16.materii prime 4.

000 lei 1091 1.33lei 201 7 lei 4426 1.000 lei 212 6.castigurilor obtinute din anularea actiunilorse trec la rezerve: 141 = 1068 200 54 .000 lei 19.800 141 200 .030 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 =1012 1. 10. ce va fi achitat in numerar.000 lei Conform hatararii AGA se rascumpara actiuni dupa care se anuleaza iar castigurile se transfera la rezerve 1091 = 5121 1.000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor % = 5121 8.000 lei 5121 = 4561 Lucia Pintea 2.000 lei 213 8.000 lei Pe baza extrasului de cont.Cheltuieli de constituire 7 lei.000 lei 1041 30 lei Ulterior se varsa capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 1.000 actiuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi.3 = 1.000 lei 301 4. SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune.030 lei 1011 1. la un pret de 10. iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune.000 lei divizat in 1. 200 x 9 = 1. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza acesta operatiune 5121 = 4561 1. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.800 lei valoarea nominala 200 x 10 = 2. care se anuleaza.000 lei/ 1. SC GLADY SA avand un capital de 10.3 lei/actiune. TVA 19%.000 actiuni = 10 lei/ actiune 100 x 10.000 lei 4561 = 1011 20.33 18.000 lei Lucia Pintea 2.000 lei Ion Pintea 18.800 lei -anulare actiuni 1012 = % 2.030 Hotararea AGA permite subscrierea la majorarea capitalului 4561 = % 1.000 lei % = 4561 Ion Pintea 18. a raportului de evaluare se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului la varsat 1011 = 1012 20.030 lei.

000 lei 5121 = 4561 21.5 lei = 21. echivalente a 600.600 lei.000actiuni x 11 lei /actiune= 55.000 lei 22. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 lei Valoarea contabila 5.000 actiuni a 10 lei actiunea. adica 5.valoarea de conversie 770 lei 55 .20. pentru care se emit 70 actiuni noi.000 lei 23.000 lei 1041 1.000 lei Valoare emisiune 2. SC “BETA” SA decide conversia unei datorii fata de salariati decurgand din participarea la profit de 770 lei. respectiv 400 actiuni. iar valoarea contabila a unei actiuni este de 11 lei. Pentru remunerarea aportului s-au emis 1.8 lei = 54.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actiunilor 4561 = % 21.000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei -utilaje 400 actiuni x 10 lei = 4. Aportul se aduce integral la subscriere.000 lei Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatorea inregistrare transferarea capitalului nevarsat la varsat 1011 =1012 20.000 lei -valoarea contabila 5. la nivelul valorii nominale.000 de noi actiuni.400 lei.000 lei. In urma evaluarii s-a determinat marimea aportului astfel: terenurile 6. . SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 actiuni a 10 lei actiunea. 5 lei. la un pret de 10. utilajele 4.000 lei 1011 20. Valoare nominala 5.000 lei Actiuni noi Valoare nominala 2. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1. -valoarea nominala -10 lei -valoarea contabila – 11 lei Pe baza hatarari AGA se majoreaza capitalul social 456 = 1012 1.000 actiuni x 10 lei = 20.8 lei.000actiuni x10 lei/actiune =50. format din 5.000 lei -terenurile 600 actiuni x 10 lei = 6.valoarea nominala pe actiune 10 lei .000 actiuni x 10.000 lei actiuni noi -valoarea nominala 1.000 actiuni x 10 lei/actiune = 10.000 lei 21. Societatea a hotarat o majorare a capitalului prin aport in natura constand din terenuri si utilaje. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5.000 lei. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.000 lei.000 noi actiuni. echivalenta a 100 actiuni gratuite.000 lei -valoarea contabila 1. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 lei. SC “OMEGA” SA dispune de un capital de 50.000 actiuni x 10. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea.000 actiuni x 11 lei/actiune = 11. -valoarea nominala 5.

astfel: . -valoarea nominala 10 lei / actiune -valoare emisiune 2. la capitalul social. .000 obligatiuni. .500 lei.500 lei .emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.000 lei.000 456 = 1043 200 424 = 456 2.000 ..profitului net din exercitiile precedente cu 1.000 lei 200 actiuni x 11 lei =2. .500 lei.de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.200 lei/200 actiuni = 11 lei / actiune Hotararea AGA decide majorarea capitalului social prin -emiterea de actiuni 200 actiuni x 10 lei =2.000 lei 56 . SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni.300 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 2.000 lei -de prime legate de capital 700 lei. 1068=1012 2.alte rezerve 2.200 -trecerea rezervelor legale la capitalul social – 2. 117 = 1012 1.alte rezerve 2.000 lei.subscriere aport in natura utilajul – 12.de prime legate de capital 700 lei.prima de emisiune 70 lei -valoarea de conversie pe actiune 770 lei /70 actiuni=11 lei / actiune 456 =1012 700 424 =456 770 456 =1041 70 24.000 lei. Pe baza hotarari AGA se majoreaza capitalul social prin incorporarea : -profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei.1. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: .convertirea a 2. .000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12.200 lei.200 lei => o prima de aport de 200 lei 456 = 1011 2. . in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei. la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei. . 117 =1012 500 lei -profitului net din exercitiile precedente cu 1. .valoarea nominala totala 70 actiuni x 10 lei = 700 lei .trecerea rezervelor legale in valoare de 2. 104 =1012 700 lei -de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 1065 = 1012 300 lei 25.300 lei 1061 = 1012 2.300 lei.emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune.profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei. . cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni.

19. se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil.(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri.1. valorificate pe baza unui contract cu plata în rate. stabilite prin reglementări legale în vigoare.500 161 = 456 22.000 456 = 1011 15. Exemple de elemente similare veniturilor: 57 . (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile. în baza convenţiilor la care România este parte. (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.000 -varsarea aportului in natura 2131 = 456 12.000 CAP II Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii) 1.000 lei => o prima de aport de2. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. conform contractului.000 456 = 1043 2. pe măsură ce ratele devin scadente. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă.000 lei 1. (3).500 lei 1041 = 1012 1. privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil.000 -emisia de noi actiuni 150 actiuni x 10 lei = 1. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.000 actiuni x 12 lei = 12. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. (2) Metodele contabile.000 -realizarea efectiva a capitalului 1011 = 1012 10.000 actiuni x 10 lei = 10.000 456 = 1044 7. Art. cu excepţia cazului prevăzut la alin. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. dintr-un an fiscal. . La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.000 lei 456 = 1011 10. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. 2. . în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil. respectiv durata iniţială stabilită conform legii. 49 din Codul fiscal. i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă. 58 . înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual. potrivit legii. în limita echivalentului în lei a 200 euro anual.diferenţele favorabile de curs valutar.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. ca urmare a retratării sau transpunerii. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută. în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. ca urmare a retratării sau transpunerii. d) cheltuielile sociale.. pentru o persoană.cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate. cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor. cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat in determinarea venitului net in sistem real din desfasurarea unei activitati economice: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii. rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută.rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. (6) al art.diferenţele nefavorabile de curs valutar. în conformitate cu legislaţia în vigoare. e) pierderile privind bunurile perisabile. înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat. în limita a de 2. g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar. sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente. . în limita stabilită potrivit legii. în ţară şi în străinătate. Exemple de elemente similare cheltuielilor: . (6) al art. în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. b) cheltuielile de protocol. baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale. În acest caz. c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. în interesul serviciului. în limitele prevăzute de actele normative în materie. 49 din Codul fiscal. mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea.

precum si operatiunile de constructie. respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere.rata de leasing . la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaza venituri. altele decat statul. b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv.. 149 alin. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. a) [activele corporale fixe. altele decât bunurile de capital prevazute la art. k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii. c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta. c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100. o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii. pe baza contractului încheiat între părţi. pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de 59 . reprezentând chiria . in proportie de peste 50% din veniturile totale. 4. în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor? In sensul prezentului titlu. l) cheltuielile efectuate de utilizator. 3. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA. (1) lit. transformare sau modernizare a activelor corporale fixe. exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active. potrivit legii. stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit.j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili.în cazul contractelor de leasing operaţional. Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata. autoritatile locale si institutiile publice.000 euro. d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane. leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane]. altele decat cele din consultanta si management.

construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor. ambalarea. inselaciune. cum ar fi inundatiile. diferentiata in functie de grupa de produse depozitate si de accizele potentiale aferente. precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale. 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Art. d) bunurile constatate lipsa din gestiune. in limitele prevazute prin lege. detinerea. primirea. d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat. dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale. alunecarile de teren. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor. fals. razboi. depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. care nu mai pot fi valorificate. aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. delapidare. In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare. acte de terorism. pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile. uz de fals. b) locul este amplasat. sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa din gestiune. marturie mincinoasa. neimputabile. conform prevederilor din norme. .180 din Codul Fiscal – Conditii de autorizare 1) Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea. razboi civil.bunurile de natura stocurilor degradate calitativ. daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei. Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune colectarea TVA aferent valorii lor. cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme. dovedite legal. precum si activele corporale fixe casate. care este acceptata de societatile de asigurari). orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora). 5. pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie. imbutelierea. 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care 60 . .deducere. cu exceptia: .perisabilitatilor.bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora (incendiu. c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.

de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. conform precizarilor din norme.25% si 1. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si categorii de antrepozitari. de Legea nr. (2) Prevederile alin. potrivit prevederilor din norme. 31/1990 privind societatile comerciale. uz de fals. 6. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei. 86/2006. 61 . aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. de Legea nr. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice. La nivelul municipiului Bucuresti. republicata. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata. sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal. de Legea nr. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. de Legea nr. sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod. de Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. 82/1991.50% inclusiv. Art. de Legea contabilitatii nr. 31/1990. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. cu modificarile si completarile ulterioare. 253 din Codul Fiscal cuprinde –Calculul impozitului datorat de persoanele juridice 1) In cazul persoanelor juridice. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0. (3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare. marturie mincinoasa. cu modificarile si completarile ulterioare. impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata. inselaciune. 92/2003. de Legea nr. 183. dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani. republicata. republicata. de Ordonanta Guvernului nr. de Ordonanta Guvernului nr. republicata. delapidare. republicat. republicat. 82/1991. fals. f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art. reglementata de Codul penal al Romaniei. reglementata de Codul penal al Romaniei. 241/2005. e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat.aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani.

achitata din contul de disponibil de la banca. in suma de 30 lei. 62 . (2). in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. consolidare. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii. factura nr. (8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune. c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta.S. de catre locatar. (5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata. in valoare de 80 lei. pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului persoana juridica. “ALFA” S. valoarea impozabila se reduce cu 15%. din punct de vedere fiscal. conform reglementarilor contabile. valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii. CAP III Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii) 101 . (6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii. 101. in rezerva sau in conservare. primita de la o societate specializata. acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale. (7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar.(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu. (4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii.C. (3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire. pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar. cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice. modificare sau extindere. pentru cercetarea pietei. in suma de 40 lei. astfel: taxa de inscriere la Registrul Comertului. asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului. chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. modernizare. inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii. conform prevederilor legale in vigoare. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii. impozitul pe cladiri este datorat de locator. conform prevederilor legale in vigoare.A. in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective.

sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta. Extrasul de cont evidentiaza plata taxei de inscriere de la Registrul comertului. 201 = 5121 40 lei Cheltuiala cu cercetarea pietei se inregistreaza in contabilitate pe baza facuri si chitantei iar suma achitata pentru publicitate TV pe baza chitantei 201 =% 40 lei 401 30 lei 5311 10 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 Anual (in decursul a 5 ani) se face inregistrarea urmatoare: 6811 = 280 16 lei Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei 102.S.C. “BETA” S.A. achita in numerar, unui avocat, onorariul legat de constituirea societatii in suma de 100 lei. Concomitent se inregistreaza factura furnizorului, pentru emisiunea de actiuni, in valoare de 1700 lei, TVA 19 %. Adunarea generala a actionarilor hotaraste amortizarea cheltuielilor de constituire in doua exercitii financiare. Cota anuala de amortizare este de 75 lei. A= - == 75 lei Se scot din evidenta cheltuielile de constituire integral amortizate. Dovada privind cheltuiala cu onorariul avocatului se face cu chitanta. 201 = 5311 100 lei Am considerat ca pentru emiterea de actiuni nu se aplica TVA si valoarea totala a cheltuielilor este de 2.023 lei 201 = 401 2.023 lei Datorita modificari datelor problemei cata anuala de amortizare nu mai este de 75 lei .

63

Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 2.123 1.061,5 1.061,5 1.061,5 2 1.061,5 1.061,5 2.123 0 -anual se inregistreaza 6811 = 280 1.061,5 Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 2.123 103. La S.C. “ONIX” S.R.L. se efectueaza cheltuieli cu constituirea unitatii patrimoniale (timbre fiscal, taxe, onorarii, etc.) in valoare de 80 lei achitate in numerar. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. 201 = 5311 80 lei Amortizarea cheltuielilor de constituire se face conform scadentarului de amortizare Anu l Valoare de intrare Amortizarea anuala Amortizarea cumulate Amortizarea ramasa 1 80 16 16 64 2 64 16 32 48 3 48 16 48 32 4 32 16 64 16 5 16 16 80 0 6811 = 280 16 lei/ an Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta 280 = 201 80 lei CAP IV Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (6 exercitii) 113. S.C. “ALFA” S.A. inregistreaza achizitionarea unui fond comercial la costul de achizitie de 1500 lei, precum si aportul de fond comercial, la constituirea societatii, de 2.700 lei, care apoi este cedat. -achizitie fond commercial 207 = % 4.200 lei 401 1.500 lei

64

456 2.700 lei -cedare fond comercial neamortizat 658 = 207 114. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de 900 lei, T.V.A 171 lei. Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta. -achizitie program informatic % = 401 1.071 lei 208 900 442,6 171 -cheltuiala cu amortizarea 900 /4 =225 lei/an anul 1 6811 = 2808 225 anul 2 6811 = 2808 225 anul 3 6811 = 2808 225 anul 4 6811 = 2808 225 -scoaterea din evidenta 2808 = 208 900 lei 115. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. Achizitionarea programelor informatice 208 = % 900 lei 401 360 lei 721 240 lei 456 300 lei Anul Valoare de intrare Amort -anul se face inregistrarea 681 = 2808 300 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 900 116. La S.C. “ARTEX” S.A. se obtine din productie proprie programe informatice in valoare de 900 lei. In timpul folosirii li se inregistreaza amortizarea in suma de 600 lei, dupa care se vand unui beneficiar, de la care se incaseaza 200 lei, TVA 19 %. Se scot din evidenta programele informatice vandute. Programele informatice sunt preluate in evidenta societatii prin procesul verbal de preluare in evidenta. 208 =721 900 lei Amortizarea cheltuielilor pentru obtinerea programelor informatice se face conform scadentarului de amortizare. 6811 =2808 600 lei Factura este domentul care evidentiaza vanzarea progamelor informatice.

65

461 = % 238 7583 200 4427 38 Scoatere din evidenta se face pe baza procesului verbal de scoatere din evidenta. 2808 = 208 600 6583 = 208 300 lei Extrasul de cont este documentul justificativ care confirma incasarea programelor informatice . 5121 = 461 238 117. S.C. “GAMA” S.A. receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica in valoare de 800 lei, efectuate pe cont propriu care vor contribui la dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii. Activul necorporal se amortizeaza liniar intr-o perioada de doi ani, stiind ca 300 de lei se incorporeaza intr-o inventie. Conform situatiei de lucrari se receptioneaza proiectele de cercetare stiintifica 203 = 721 800 lei Amortizarea cheltuielilor aferente proiectului de cercetare se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare de intrare Amortizare anuala Amortizare cumulata Amortizare ramasa 1 500 250 250 250 2 250 250 500 0 -anual se inregistreaza 6811 = 2803 250 lei/ an Pe baza procesul verbal de preluere in evidenta a inventiei se efectueaza urmatoarea inregistrare 205 = 203 300 lei Scoaterea din evidenta a proiectului de cercetare stiintifica se face prin procesul verbal de scoatere din evidenta 2803 = 203 500 lei 118. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Conform situatiei de lucrari se inregistreaza brevetul 205 = 721 2.000 lei Amortizarea cheltuielilor de realizare a procedeului tehnologic se face conform scadentarului de amortizare Anul Valoare intrare Valoare amortizare Valoare cumulata

66

Valoare ramasa 1 2.000 500 500 1.500 2 1.500 500 1.000 1.000 3 1.000 500 1.500 500 4 500 500 2.000 0 Datorita faptului ca societatea vinde dupa un an procedeul tehnologic inregistrarea amortizarii se face pentru 1 an 6811 = 2805 500 lei Factura este documentul care evidentiaza vanzarea procedeului tehnologic 461 = 7583 1800 lei Procesul verbal de scoatere din evidenta a procedeului tehnologic permite efectuarea urmatoarelor inregistrari - descarcarea gestiuni 6811 = 2805 500 lei -scoaterea din evidenta 2805 = 205 500 lei

67

CONTABILITATE 201.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. Consumurile lunii octombrie au fost: • la 8 octombrie, 1100 m.c. • la 18 octombrie, 1500 m.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: - A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); - B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; - C – metoda costului mediu ponderat (CMP). Rezolvare:  Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator. Intrari Iesiri Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU 120 01.10 Stoc intial 0 75 05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120 0 75 800 80 08.10 Consum 110 75 8250 100 75 800 80 11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 800 80 100 0 82 18.10 Consum 150 0 100 75 7500 800 80 64000 600 82 49200 400 82 20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 900 82 Data Operatie

Valoare 90000 90000 64000 7500 64000 7500 64000 82000 32800 32800 73800

68

Rd/c 308 -2400 + 2400 K = -------------------------. intrarilor K = ------------------------------------------------------------------------------------------Si al stocurilor la pret standard + Val cum. Metoda costului prestabilit. de 77 lei/mc Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe (prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret). Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza: Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af.10 Aprovizionare Cont 301 800 800 77 3 61600 2400 77 84700 0 77 900 77 190 0 77 Cont 308 18.10 – consum 1000 mc 77 Si308 +/.= 0 Si301 + Rd 301 92400 + 61600 69 .10 Aprovizionare Cont 301 900 Cont 308 900 Calcule: 08. la pret standart a intrarilor Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite la cost standard se calculeaza dupa formula: Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K Data Operatie Intrat Iesit Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare 120 0 200 0 110 0 100 0 100 0 77 5 77000 5000 150 0 77 5 69300 4500 77 115500 2500 400 130 0 77 77 92400 -2400 154000 0 69300 0 146300 5000 30800 2500 100100 7000 01.10 Consum Cont 301 Cont 308 20.10 Aprovizionare Cont 301 Cont 308 08.10 Consum Cont 301 Cont 308 11. Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum. vanzare etc).= ------------------.10 Stoc intial Cont 301 Cont 308 05.

1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Valoar e Iesit Can t PU Valoar e Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 77 900 77 190 79.000 110 0 75 79.652.= 0.1 0 18.63 2 82.852.44 8 82 82.0216 Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000) Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0. 3 800 100 0 80 64. iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat. Data 01.000 69.8 105.000 150 0 900 82 73.300 151. calculat prin raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si cantitatea intrata.= ------------------------------.27 0 1 Valoare 90.63 0 2 79.1 0 11.Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000) K = -------------------------.300. Potrivit acestei metode. SP – stoc precedent cantitativ. dupa urmatoarea relatie: VP + VI CMP = ---------SP + CI Unde: VP – valoarea stocului precedent. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni: . CI – cantitatile intrate.1 0 05.500 119.Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat.10 – consum 1500 mc Si308 +/.000 154.63 400 2 130 81.0216 = 2500  Metoda costului mediu ponderat (CMP).1 0 08.Diferente de pret (308) = 0 18. 8 31. VI – intrarile valorice.1 0 20.800 Calcul CMP: 70 .

80 + 73800 CMP = ----------------------.1 0 18.= 79. Ii.800) 309.1 0 05.265.10 - Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune determinarea mediei ponderate a costurilor.43 0 5 103.= 81. 5 Valoar e Valoar e Valoare 90.000 + 900) 3.271 400 + 900 11.10 20.= -------------.= 79.200 + (800 + 1.1 0 08.05.000 150 0 900 82 73.000 + (64.1 0 20.= 77 1200 + 800 69300 + 82000 CMP = -----------------.800 CMP = -------------------------------------------.000 + 82. Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune.000 + 73. Data 01.800 90.435 1. Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune.900 71 .632 900 + 1000 31852.1 0 11.1 0 Operatie Stoc intial Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Consum Aprovizionar e Intrat Can P t U Iesit Can P t U Stocuri Can t PU 120 0 75 200 0 900 190 0 400 130 79. de regula la sfarsitul lunii.000 110 0 82 82. periodic.000 800 100 0 80 64.10 90000 + 64000 CMP = -----------------. dupa relatia: Vi + ∑ Ii CMP = ---------------Si + ∑ Ci Unde: Vi.

utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. rata de rentabilitate speratã de piaţã (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţã al titlurilor (β) 2.700.000 -120.000 -120.000 u. 12.000 - Valoarea utilajului la 01.700.000 u.m.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 . Informatii Valoare Baza de Diferenta contabila impozitare temporara deductibila 360.m. Sã se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”.000 u. 120.000 -120.12. Rezolvare: Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de productie (N) = 180 u.500 bucãţi în exerciţiul N+2. La sfârşitul fiecãrui exerciţiu. 4. 01. / 5. întreprinderea posedã 800 bucãţi în stoc. începând cu 1 ianuarie N.000 160.000 bucãţi în exerciţiul N+1 şi 6. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie. + 1.m. 699. în condiţiile în care presupunem cã mãrimea capacitãţii normale de producţie este de 5.20%) = 30% + 20% = 50% 695.000 u.000 u.m. Cantitãţile fabricate au fost de 5.000 -160. 72 . Rezolvare: Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie = Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% . în N+1. în N.000 u.m.000 40.m. = 12. Se cunosc urmãtoarele informaţii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%.000 u.000 buc.m. un utilaj cu o valoare de 360. în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.N . respectiv 160. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului.000 buc.684.000 u. Rezolvare: Amortizarea contabila anuala = 360.000 u. Din punct de vedere contabil. în N+2. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârşitul fiecãruia dintre cele trei exerciţii.m.800./buc. Societatea X a dat în funcţiune.000 280. N .N+2 La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40. Cota de impozit pe profit: 30%.m.000 120.000 bucãţi în exerciţiul N. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.m.000 bucãţi.m.m. = 2.N+1 .m/buc.000 40.800.000 u. Costul unitar = 2. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.000 u.000 -80.m.m.000 u. x 5.000 360.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 . = 540 u. 12.Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31. / 3 ani = 120.000 -120.000 240.

m. in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40.000 u..B. . in conditiile: ..m. 410.000 u. impozitul amanat La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40.m.m. Rezolvare: Contabilitatea beneficiarului: .C. SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA. cu decontarea peste 3 luni. Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 12.m. = 12..A.A.000 u. Pretul de inregistrare a produselor finite este de 1500 lei.000 u. BETA S.decontarea se face prin intermediul bancii.000 u.C. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10. S.Primirea BO: 413 = 411 10000 .Vanzarea pe baza de factura: 411 = 701 10000 .decontarea se face direct. fara interventia bancii in numerar.000 u. conform facturii nr. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului). se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator.A. la pretul de vanzare de 2000 lei.Creante privind impozitul amanat = Venituri din 12.Incasarea BO la termen: 5113 = 413 10000 5121 = 5113 10000 Decontarea cu scontare: 5114 = 413 10000 Incasarea BO inainte de termen: 667 = 5114 500 5121= 5114 9500 310. impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u.Plata furnizorului cu BO: 401 = 403 10000 . (Creanta privind impozitul amanat) 300. ALFA S. 73 . TVA 19%. activul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului = 12. pentru care se percepe un comision de 5%.Achizitie de stocuri: 371 = 401 10000 . livreaza S.000 lei.m.Decontarea BO: 403 = 5121 10000 Contabilitatea furnizorului: .m.

SC GAMA SA emite 10.60 667 71. dupa un an.C. Toate decontarile se fac in numerar.000 74 .380.000. FELIX S.380. Rezolvare: Inregistrari la SC FELIX SNC 5.000.000 .C.Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare. 6868 = 169 10.000 169 10. Rezolvare: .00 7 Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute 711 = 345 1.00 8 Incasarea facturii cu scont acordat % = 411 2. SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de 3%.00 5121 2.40 89.C si S.60 767 71. Inregistrari la S. obligatiunile de convertesc in actiuni.500. in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90.00 4426 380. La scadenta.000 . TVA 19% 411 = % 2. Dobanda anuala este de 50%.La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei: 1.000 5311 90. 161 = % 100. Vanzarea pe baza de factura.00 701 2.000 lei.308.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.000 1012 85.Inregistrarea si plata dobanzii anuale: 1. stiind ca S.A.Achizitia de materii prime % = 401 2.00 5121 2. DACIA S.380. 161 = % 100.00 .Conversia obligatiunilor in actiuni 1.Emisiunea de obligatiuni 1.000 .Plata facturii cu scont primit 401 = % 2.380. DACIA le receptioneaza ca materii prime. 666 = 5311 50.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei.00 301 2.N.00 4427 380.C.308.000 1044 15.40 Inregistrari la SC DACIA SA .

400 lei si durata de folosinta de 6 ani.200 lei.80 lei = 54.000 1041 1.000 53. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune. la un pret de 10. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2. Amortizarea anuala este de 400 lei. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei.20.000 actiuni.000 1012 18. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.50 lei = 21. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 5121 = 4561 21. Totodata.8 lei. Rezolvare: Achizitia instalatiei: 75 .000 actiuni a 10 lei actiunea. La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1. 5 lei. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. format din 5.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50. raport de paritate 2/1.100 lei.000 70.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. Aportul se aduce integral la subscriere.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 1011 20.000 de noi actiuni.000 1044 6.

000 lei 200. TVA 19%. valoarea nominala 4 lei/obligatiune. . 800 lei . • 30 lei in numerar. in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.213 = 404 2400 Amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii: 2813 = 213 1200 Reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 53.000 lei. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.contul 308 Si. c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei. Rezolvare: Primirea donatiei: % = 212 2111 133 14.000 78.contul 3021 Si.000 lei 8. astfel: • 500 lei prin virament. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24. d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate.000 actiuni.contul 301 Si.000 lei si un teren evaluat la 6. cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei.000 lei 6. raport de paritate 2/1.se achita factura nr.000 1044 6. 76 . SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: . SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8.000 1012 18. TVA 19%. 100 lei . b) pentru diferenta se emite un efect de comert. f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei. 1200. e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei.conform facturii nr. cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: .

90 Consum de materii prime 601 = 301 1000 Consum de materiale auxiliare 6021 = 3021 200 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Metoda inventarului intermitent Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare 601 = 301 800 6021 = 3021 100 Achizitie de materii prime - - - - - 77 .90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei. Rezolvare: .70 301 630 4426 119. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent. cat si dupa metoda inventarului intermitent.Metoda inventarului permanent Achizitie de materii prime % = 401 749.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.90 3021 310 4426 58.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.

cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%.000 x 1. În exerciţiul precedent.70 630 119.000 x 1.400 (1+10%)” = 0.2 = 12.000 u. Societatea estimeazã cã. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Rezolvare: Anul Fluxuri de trezorerie (1) 1 2 Factorul de Valoarea actualizata actualizare (3) = (1) x (2) (2) 10.2 = 14.70 Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.90 Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.m.9091 10.% = 601 4426 - 401 749.901 78 . veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 (1+10%)1 = 0. Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet.90 6021 310 4426 58.909 2 2 10. Brevetul expirã peste 4 ani. în fiecare dintre urmãtorii 4 ani.8264 11. În consecinţã.70 Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30 Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.90 Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30 Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare 301 = 601 350 800+630-1000-80 3021 = 6021 170 100+300-200-80 - - - 685. societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.

N. 11.. 11 Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie.163 49. Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.m.12.6. 1.000 x 1.500 u.100u.500 u.m.12.m.600 u. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienţii nemulţumiţi.m.000 u.23 = 17.N = 30% x 62.m. = 18.000 u.N: Valoarea contabila a imobilizarilor 127.m. Rezolvare: La 31.m. reevaluarea nu este recunoscutã.100 u. Diferenta temporara impozabila 62.m. Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18. datorii contingente şi active contingente”. Din punct de vedere fiscal.3 4 10.m. la 31.000 u.000 x 1.90. 711.000 u.pe seama capitalurilor proprii: (127.m. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amanat Dat. Rezolvare: Conform IAS 37. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127.m.736 (1+10%)”4 = 0. chiar şi atunci când nu are obligaţia legalã de a o face.m.pe seama cheltuielilor: (15. Cota de impozit pe profit: 30%. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.000.m. Valoarea provizionului: 79 . de impozit amanat 12.600 u. Acesta se va inregistra astfel: .956 706.m.000 u.000 u.000 u. Baza de impozitare a imobilizarilor 65.N.000 u. cifra de afaceri a fost de 10. exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 u. un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: 9 O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior. -10.000 u. La începutul exerciţiului N.6830 Valoarea de utilitate 12.m.000 u. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri.) x 30% = 11.280 (1+10%)”3 = 0.m.983 14.7513 10. . = 12. Politica sa este cunoscutã pe piaţã.24 = 20.600 u.m. Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.000 u. .600 u.m.m.m.000 u.) x 30% = l .12. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31. În anul N.12. .m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane. 10 Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara pentru a onora obligatia respectiva.

A. BETA S.000 17 18 Emiterea biletului la ordin 401 = 403 10.500 627 500 15 Inregistrari in contabilitatea platitorului 16 Achizitia de produse finite 301 = 401 10. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului).decontarea se face direct.B.000 300.m.A.000 80 .000 5121 9. Rezolvare: Inregistrari in contabilitatea beneficiarului 12 Livrarea de produse finite 411 = 701 10.decontarea se face prin intermediul bancii. fara interventia bancii in numerar.000 Decontarea prin intermediul bancii 5114 = 413 10.C.000 x 3% = 300. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de 18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10. ALFA S.10.000 Decontarea biletului la ordin 403 = 5121 10. Chelt cu provizioane pt riscuri = Alte provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 30.000 % = 5114 10. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza.A.000 148. livreaza S.000. . pentru care se percepe un comision de 5%. Rezolvare: 19 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 18.000 u.000 13 14 Primirea biletului la ordin 413 = 411 10.000 lei.000 5121 = 5113 10.000 Decontarea directa la termen 5113 = 413 10. S. in conditiile: .C.

8 lei.000 : 4 : 12 = 1666 81 .000 1041 1. la un pret de 10.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10. Aportul se aduce integral la subscriere.000 79. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10.000 de noi actiuni.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.000 : 4 : 12 = 375 6811 = 2813 375 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 375 Casarea mijlocului de transport % = 2133 18. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.000 24 Inregistrarea amortizarii lunare: 80.000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 9.000 lei.20 21 22 9 Inregistrarea amortizarii lunare: 18.000 6588 9.000 2813 9.000 actiuni a 10 lei actiunea.50 lei = 21. amortizabil in 4 ani prin regimul liniar.000 20.000 5121 = 4561 21. format din 5. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 lei.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21. Rezolvare: 23 Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 80.80 lei = 54.000 1011 20. 5 lei. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80.

09-20.000 u..N: pentru formarea personalului 600 u.07-18.m.055/2009.N: pentru analiza organică 11.000 u.06-30.500 - 1. întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia.900 u.06. In cazul proiectului X.07-29. acesta îndeplineşte.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u. x 20% = 5.000 3.000 2813 40. La sfârşitul analizei funcţionale.. iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent.000 6588 40. pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y. iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la l ianuarie. chiar de la începutul exerciţiului N.000 2. pentru proiectul Y.N: pentru studiul prealabil 2. în perioada 01. în ceea ce priveşte însă proiectul Y. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: în perioada 01.N: pentru teste 1.500 u.personal administrativ Cheltuieli generale: .000 u. O societate a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor.000 u. Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3.m.000 u.. în perioada 19. Rezolvare: Proiectul X este considerat activitate de cercetare.07-10.09.m. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic.m. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte. două proiecte.09..m.500 Proiectul Y 3.m.000 677. în perioada 21.N: pentru analiza funcţională 8.000 1. şi . Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare. 3.200 400 800 400 Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%.directe .indirecte Cheltuieli generale 600 Proiectul X 5. în conformitate cu OMFP nr.N: pentru programare 18.m. în cursul exerciţiului N.07. în u.25 26 10 6811 = 2813 1.m. cheltuielile departamentului.666 Casarea mijlocului de transport % = 2133 80.m. + 1. În exerciţiul N. în conformitate cu OMFP nr.09-29.666 Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 1. managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia. + 1. + 800 u..m.directe .055/2009..m. condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare.09.în perioada 30. în perioada 11. + 400 u.m.000 u. în perioada 30.10.09-25.O societate are un departament de cercetare care dezvoltă.07. Rezolvare: 82 .000 trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 40.000 500 1.000 u..m. au fost următoarele: Informaţii Cheltuieli materiale şi servicii Cheltuieli cu personalul: .m. 3.salariul conducătorului de departament . 678.

000 u. .000 u. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel: Data Q Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16.000 16.000 u.analiza organică. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40u. La începutul exerciţiului N+l.m. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului. prin urmare.m. în exerciţiul N. deci afectează rezultatul exerciţiului.m. 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.000 u. 83 . s-au cheltuit 12.055/2009.000 40 600 40 1.m./bucată./bucată.000 u. 3. valoarea activului = 10.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.000 u. 40. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.formarea personalului determină cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale.280 800 40 Cost total mii u. în luna noiembrie.m.m. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: . + 800 u./bucată. Cheltuielile angajate în N+l au fost: cheltuieli cu personalul 10./bucată. O societate dezvoltă un nou produs.m. cheltuieli de 30.000 u./bucată).exerciţiul N+l .m.000 4.000 u.000.000. . s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. programarea. .m.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u. 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi./bucată).4 u.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.m. testarea.000 bucăţi x 400.500 400 40 8.exerciţiul N ./bucată. + 8. (1. Centrul de cercetare al societăţii a angajat.m. fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul).studiul prealabil . .m. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.000 u. fiind recunoscute drept cost al perioadei. + 18. efectuate pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului reprezintă cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale.m. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.cheltuielile de 12. însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare.m.000 28. 696. = 18.m. în faza de cercetare..m.000 36.000 Stoc Cost unitar 1. întocmirea documentaţiei .25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41.m.000 u. în luna noiembrie.000 u.000 u.fază de cercetare. (1. criterii de capitalizare îndeplinite. + 1.000 24.faze de dezvoltare. Rezolvare: .000 bucăţi x 400.000 u. .m. . = 30..m.ar aparţine fazei de dezvoltare./bucată.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.000 u. N+l şi N+2. valoarea activului = 11. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.faza de cercetare este recunoscută ca o cheltuială a perioadei. este recunoscută ca o cheltuială a perioadei (afectează rezultatul). în N+2.m.m.exerciţiul N+2 . fiind recunoscute drept costuri ale perioadei.fază de dezvoltare.analiza funcţională .4 30/11 400 40 20. în conformitate cu OMFP nr.000 697.000 44. .800 u.m. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N.100 40 700 40 900 40 100 40 Q Q 01/11 04/11 10/11 500 41 17/11 25/11 200 41.000 32.m. . 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41 u.. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u. . 679.4 u.

8 700 8.400) x 40]+ (500 x 41) ------------------------------------------(l .6646 40.000 24. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel: Data Intrări Q Cost Cost Q unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii Stoc Cost Cost total unitar mii u. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: ./bucată.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.6646 u.m. (l .500 1.500 400 40 1.calculat la 25 noiembrie: [(l . 40 40.000 u.4) ----------------------------------------------------------------------.598. .100 400 40.500 40 8.531.000 40 24.500 Q 01/11 04/11 10/11 17/11 400 40 50 0 41 20. Stocul mărfii M la l noiembrie era evaluat la 400.6646 32.m. 40.000-400+ 500-400) x 40.400 + 500 .000 600 600 500 16.000 84 .68 100 400 40 Cost unitar 40 40 40.= 40. în luna noiembrie.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 41./bucată.m.000 41 20.000 40 24.calculat la 10 noiembrie: [(1.000 200 500 16. Rezolvare: Costul mediu ponderat: . ./ buc.000 Stoc Cost total mii u.m./bucată).10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 41u.Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare.4545 40.46 = 40.000 .30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.m.000 u. . / buc.4545 u.000 bucăţi x 400.4545 16.14 4.000 600 20.318.000-400)+ 500 .400) + 200 Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel: Data Q 01/11 04/11 10/11 17/11 25/11 30/11 Intrări Cost Cost unitar total mii Ieşiri Cost Cost unitar total mii 16. (1. Q Q 50 0 20 0 41 41.181.4 1. .4 u.6646 698. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză) este de 40 u.066.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.95 28.000 .499.15 36.4545 40.4545] + (200 x 41.280 900 800 40.m.m./bucată.000 41 20.m.000.000 44.

12.000 euro. începând cu l ianuarie N+l. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în euro Cursul de schimb 4 4 Suma în lei în care se face conversia 80.m.06. La închiderea exerciţiului N.000 u.000 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei Echipamente tehnice Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare Terenuri Materii prime 20. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si ch = Provizioane pentru restructurare 1. în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare.N-2.N-1 la nivelul sumei de 5.4 41.4 8.m.000.000 u.12.000 10.suma de 20.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate.6 3.055/2009. O societate prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional.0 Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei.140 200 500 200 100 40 41 41.0 3. consiliul de administraţie decide ca. .06.o creanţă de 2.un stoc de materii prime cumpărat la 25.280 200 40 500 41 100 41.000 20.25/11 30/11 20 41. Pe 8 decembrie N.000 euro la 01.000.3 4 16.N-3 şi reevaluat la 31. Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1. acest echipament a fost achiziţionat la 30.140 716. 3. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. activele cuprind: .7 3.N-1 25.000 euro.9 4.N 31. Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel: 01.000 u.500 8.un teren achiziţionat la un cost de l . Pe 5 decembrie N.000 8.04.N.4 8.06.500 4.N-3 30. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului . în conformitate cu OMFP nr. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1.N 21. să lichideze activităţile externe.4 8.000.10.000 euro în contul curent la bancă. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe. 742.12.un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.N. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21.10.000 euro privind drepturile asupra unui client străin.280 4.055/2009.000 20.N la un cost de 400 euro si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.000 360*) 3. . .3 3.12.000 2. . Rezolvare: în bilanţul la 31.440 85 . s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii.m.000 3 30.500 1.06. 3.N 2.04.N-2 31.000 5.

Societatea X îşi închide conturile. Rezolvare: în contabilitate se vor înregistra următoarele: . vânzarea produselor (10. Să se contabilizeze operaţia de achiziţie. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor.N.la 25.500 lei . iar la 25 decembrie N.000 euro.500 lei + 550 lei) = % 20.*) 400 euro .000 euro x 3.01 lei/euro): Furnizori (19.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10. plata furnizorului (5.0 lei/euro.12.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1.000 euro x l leu/euro): Conturi curente la bănci = % 40. la 31 decembrie.la 31 decembrie N.9 lei/euro): Clienţi = Venituri din vânzarea produselor 39.000 lei 744.000 euro x 0.la 15 noiembrie N.la 5 februarie N+l.050 lei Conturi curente la bănci 20.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 1. la 5 februarie N+l: 4.000 euro. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 noiembrie N: 3. evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări: .0 lei. cumpărarea stocului de materii prime (5.000 euro x 3.la 25. La 25 noiembrie N. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N.050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.11 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Furnizori 550 lei .9 lei. o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10. datorii furnizori = 5. l euro = 3.1 l.9 lei/euro): Materii prime = Furnizori 19.000 euro x 0.01 lei/euro.400 euro x 10% = 360 euro 743.000 euro x 4.N.000 lei . încasarea creanţei faţă de clienţi (10. societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5. în fiecare an.000 lei Clienţi 39. l euro = 4.01 lei/euro = 20.000 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 50 lei 86 . Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N. Pe 15 noiembrie N. la 31 decembrie N: 4.9 lei/euro.

societatea românească M a acordat un împrumut de 100.8 lei/euro. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .000 euro x 4 lei/euro = 400. caracterul unei finanţări permanente.exerciţiul N+l.2 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Alte împrumuturi 20. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 aprilie N: 3.000 euro filialei franceze F. acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N.la 31 decembrie N.8 lei/euro): Conturi curente la bănci = Alte împrumuturi 380. 3.000 euro filialei F din România. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare: . . la M.2 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 20. 745.Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei.la 15 aprilie N: 3. primirea împrumutului (100. în vederea rambursării către asociaţi. Acest împrumut are.8 lei/euro): Imprumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 380.055/2009.000 u. 3.000 lei şi datorii asimilate 752.exerciţiul N.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. la F. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social. acordarea împrumutului (100.0 lei/euro. de fapt. La 15 aprilie N. Rezolvare: în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele: .055/2009.m. în conformitate cu OMFP nr. datoria este de 100.m. societatea franceză M a acordat un împrumut de 100. în conformitate cu OMFP nr.000 lei .900 de acţiuni cu valoarea nominală de l . Acest împrumut are. cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.000 lei şi recunoaşterea diferenţelor de curs (100. Rezolvare: 87 .la 31 decembrie N. primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N.0 lei/euro.000 euro x 0. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: .la 31 decembrie N: 4.000 lei 746.000 lei şi datorii asimilate . creanţa este de 100. al cărei capital este format din 5.000 euro x 3. Să se contabilizeze. de fapt. caracterul unei finanţări permanente.000 u. cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei.8 lei/euro.000 euro x 4 lei/euro = 400.la 15 aprilie N. Să se contabilizeze.000 euro x 3. Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90.000 euro x 0.la 15 aprilie N. la 31 decembrie N: 4. Fie societatea M. . La 15 aprilie N.

o societate prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9. Societatea M are capitalul social format din 6.500 u.plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100.m.Operaţia generează următoarele înregistrări contabile: . 100.500 u.000 u. x 12% x l lună 712 luni): 666 . Rezolvare: Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înregistrare contabilă: 1012 = 117 10.diminuarea capitalului social şi înregistrarea datoriei faţă de asociaţi: 1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 90.900u. 88 .m. 1. Presupunem că.600 u. TVA de recuperat = 9. .000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.m. la sfârşitul lunii aprilie N..000 u. Capital subscris Rezultatul vărsat reportat 754.rata împrumutului: 12% (rată anuală).Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel: %= 4426 4427 4424 . TVA colectată 7. Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut. . .000 u.m.m.000 u.m.600 u.m.m.m.rambursarea împrumutului: 519 = = 512 512 1. 755. Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii: .m..000 u. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social. 753. .m.000 u. = 1.600 u.500 u. 7.plata datoriei faţă de asociaţi: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = 512 Conturi curente la bănci 90. .m.000 iun.000 u.m.m. Adunarea generală a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10.m.Recuperarea TVA: 512 = 4424 9.000 u. Rezolvare: împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile: . 1.contractarea împrumutului: 512 = 519 100.7. .m.000 u. prin anularea a 10 acţiuni.m.m..900 u. Să se regularizeze TVA.valoarea împrumutului 100.900 u.durata împrumutului: o lună.

000 USD x 3. conform OMFP nr.la l septembrie N. .inregistrarea varsamintelor 231 “Instalatii” = 12.la 31 decembrie N.000 lei . Cursul valutar la data recepţiei mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3.000 .capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 31.Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital subscris de 10. Acest împrumut are.000 lei 665 15.000.2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50.1 lei/franc = 6.3 lei/ euro): % = 512 160.000 lei la bănci .000. Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l. In contabilitatea societăţii româneşti vor avea loc următoarele înregistrări: .la 25 ianuarie N+l.1 lei/euro): 401 = 765 5. .000 .000 euro x 2.2 lei/USD.200.000 89 . Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 25 octombrie N: 3 lei/euro.9 lei/euro.800 512 “Conturi la banci” 19.000. 3.l lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs valutar 200.000 franci x 3. Aportul adus de acţionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4.000 lei 401 145.de curs” 1.200 456 “Decontari cu asociatii priv.9 lei/euro = 145.1 lei/USD): 456 “Decontari cu asociatii priv. datoria faţă de furnizori este de 50. In contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .000.000 euro x 3.000 lei 760.000 franci x 3 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente 6. iar cel de la data vărsării numerarului în valută în contul bancar al societăţii este de 3.la 31 decembrie N.000 lei .000 lei şi recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50.1 lei/franc. caracterul unei finanţări permanente.000 lei si recunoaşterea diferenţelor de curs (2.000 franci x O. întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N. plata furnizorului (50.000 euro x 0.000 USD.05 lei/USD.la 31 decembrie N: 3.000 euro x 3 lei/euro): 371 = 401 150.1 lei/USD.capit.000 USD. Cursul monedei elveţiene a suportat următoarea evoluţie: .2 lei/euro.055/2009. mărfuri în valoare de 50.000.la l septembrie N: 3 lei/franc. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.758. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti. de fapt. la 31 decembrie N: 2.” 31.000 lei 759. La l septembrie N.000 euro.la 25 octombrie N.constituirea capitalului social (10. acordarea împrumutului (2.000 euro x 0.virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 31.000 USD şi de numerar depus la bancă în sumă de 6.la 25 ianuarie N+l: 3. creanţele sunt de 2. cumpărarea stocului de mărfuri (50. . societatea românească M a acordat un împrumut de 2. O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin.000 765 “Venituri din dif. Cursul valutar la data subscrierii este de 3.000 franci filialei sale elveţiene F. la 25 octombrie N. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii M la l septembrie si la 31 decembrie N.

.400 lei.prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 161 “Imprumuturi din emisiunea de actiuni”= 456 “Decontari cu asociatii priv. Se dau următoarele date: societatea A are un capital social.000 lei + 800 lei) x 16% = 448 lei Rezultatul contabil net = 2.000 lei în acţiuni. 401 “Furnizori” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.2 lei 117 Rezultatul reportat = Alte rezerve 1068 155.primirea aportului 213 “Instalatii mijl. valoarea nominală a unei acţiuni fiind de l leu/acţiune. Se majorează capitalul social prin conversia unor obligaţiuni în valoare totală de 7. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 lei.000 de acţiuni. .000 lei = 2. vărsat în totalitate.000 764. venituri obţinute: 4. Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe următoarele destinaţii: 90 .majorarea capitalului social prin conversia obligatiunilor 456 “Decontari cu asociatii priv.000 104 “Prime de capital” 400 . Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1. de 1.000 lei.000 de acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune. Cota de impozit pe profit este de 16%.capit” 1. iar valoarea de emisiune.majorarea capitalului social: 456 “Decontari cu asociatii priv. Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unităţii.552 lei x 10% = 155.000 .400 763.000 lei + 800 lei = 2.000 lei.000 lei. din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie.000 vărsat 762.capit” = % 1.000 de acţiuni.448 lei = 1. plantatii” = 456 “Decontari cu asociatii priv.000 lei . în schimbul acestui aport se emit 1.transp.capit” 7. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile. pe lângă capitalul social. inclusiv. Inregistraţi în contabilitate operaţiunile legate de aport. fiind reprezentate. divizat în 10. anim. rezerve legale: 200 lei.4 lei/acţiune. de rezervele constituite de societate în sumă de 4. Totodată.761.552 lei Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1. societatea a plătit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acţiuni.Deducerile fiscale = 2.000 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Cheltuielile nedeductibile . societatea emite 5.capit” = % 7.2 lei 765.400 1012 “Capital subscris varsat” 1.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor.800 lei Impozitul pe profit = (2. cheltuieli efectuate: 2. Suma capitalurilor proprii este de 14.000 lei .000 1012 “Capital subscris varsat” 5.000 lei. Rezolvare: Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4.2. O societate comercială hotărăşte majorarea capitalului social cu 10.000 1044 “Prime de capital” 2. în schimbul acestor obligaţiuni. Din contabilitatea unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului: capital social: 3.

dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 475 Subvenţii pentru investiţii 3. b) majorarea capitalului social: 500 lei. ritmul linear.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci .000 lei = 404 Furnizori de imobilizări 5. valoarea reziduală nulă.a) dividende de plată: 1. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . mijloace de transport. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii. inclusiv amortizarea utilajului şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie. la sfârşitul primului an de utilizare.200 lei 766.000 lei.000 lei 91 . După achiziţionarea utilajului în valoare de 5. Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de utilizare de 5 ani. animale si plantaţii .plata datoriei faţă de furnizori: 404 = 512 5. se achită factura prin bancă. c) alte rezerve: 100 lei.000 lei = 445 Subvenţii 3. Rezolvare: a) 117 Rezultatul reportat b) 117 Rezultatul reportat c) 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 100 lei = 1012 Capital subscris vărsat 500 lei = 457 Dividende de plată 1.000 lei pentru procurarea unui utilaj.000 lei . O societate comercială urmează să primească în contul bancar o subvenţie de 3.200 lei.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice.

achiziţia utilajului: 213 Instalaţii tehnice. animalelor şi plantaţiilor . în aceste condiţii se restituie prin bancă subvenţia rămasă. animalelor şi plantaţiilor .000 lei Amortizarea instalaţiilor.000 lei Amortizarea instalaţiilor. procurarea unui utilaj în valoare de 10. amortizabil prin metoda lineară. parţial. mijloacelor de transport.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii .încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 475 Subvenţii pentru investiţii 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani. mijloace de transport.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 5. Plata furnizorului se face prin virament bancar. mijloacelor de transport.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii . După primul an de utilizare.000 lei / 5 ani = 1.000 lei 512 Conturi curente la bănci 10. utilajul respectiv este vândut la preţul de 9. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei .000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 1.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 2.000 lei = 445 Subvenţii 3.000 lei.plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 404 Furnizori de imobilizări 10. Din această subvenţie se finanţează.000 lei. inclusiv amortizarea şi trecerea la venituri a subvenţiei pentru investiţii.000 lei. animale şi plantaţii = . Societatea comercială ALFA SA obţine dreptul de a primi o subvenţie pentru investiţii în valoare de 3.Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci .virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 600 lei 767.000 lei . Ulterior se primeşte prin virament bancar subvenţia respectivă.vânzarea utilajului: 600 lei 92 .

000 lei.plata dobânzii anuale (100. O societate comercială emite 10.461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital .000 lei 100.000 lei 85. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. Dobânda anuală este de 50%. în condiţiile în care valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 85.descărcarea gestiunii: % = 213 Instalaţii tehnice.000 lei .000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de l leu/bucată.000 lei . La scadenţă . Toate decontările se fac în numerar.000 lei 2.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100. Atât vânzarea.obligaţiunile se convertesc în acţiuni. mijloace de transport.000 lei 15000 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 769.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.conversia obligaţiunilor în acţiuni: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul = % 1012 Capital subscris vărsat 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 100.după un an . animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital8. iar apoi se anulează. cât şi cumpărarea obligaţiunilor.400 lei 768. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . animale şi plantaţii 2813 Amortizarea instalaţiilor. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală. mijloacelor de transport.000 lei 10.rambursarea unei părţi din subvenţie: 475 Subvenţii pentru investiţii = 512 Conturi curente la bănci 9. O societate comercială emite 10.000 lei 2. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei . Dobânda anuală este de 45%. Rezolvare: 93 .000 lei x 50%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 50. precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.

000 lei x 45%): 666 Cheltuieli privind dobânzile .500 lei 25.000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei. Rata dobânzii este de 10%.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 100.plata dobânzii la sfârşitul primului an (100.500 lei 94 . care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .000 lei .000 lei . Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5. apoi se anulează.000 lei 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 100.000 lei = 512 Conturi curente la bănci 45. O societate comercială emite un pachet de 1. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.emisiunea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 512 Conturi curente la bănci 20. la un preţ de 25 lei/bucată. Toate decontările se fac în numerar.000 lei 770.000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate .000 lei .anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 100.

000 lei x 40% x l lună / 12 luni.plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 lei x 40% x l lună /12 luni.000 lei 771. 6.000 lei 2.000 lei x 40% x l lună /12 luni.000 lei la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a Xl-a până la a XlV-a se contabilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8.la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV-a se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (10.000 lei .000 lei / 2 ani): 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor .500 lei .anularea obligaţiunilor: = 512 Conturi curente la bănci 25.3 lei .. Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare şi până în luna a XlV-a. 4.la sfârşitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci dobânda calculată 95 . 2.000 lei / 5 ani): 162 Credite bancare pe termen lung = 512 Conturi curente la bănci 2.500 lei 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 25.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5.000 lei x 40% x l lună / 12 luni): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 333.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.000 lei x 10%): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate . O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe termen lung în sumă de 10. în tranşe egale. Dobânda anuală este de 40% şi se plăteşte lunar.000 lei.

000 USD la cursul de 3 lei/USD.000 USD x 3 lei/USD): 5124 Conturi la bănci în valută = 162 Credite bancare pe termen lung 3.400 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 150 lei 773. O filială primeşte de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8.1 lei/USD): % = 162 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută l.1 lei/USD) şi se constată o pierdere din diferenţe de curs (500 USD x 0. l lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 lei .500 lei 50 lei 1.8 lei/USD. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an. care se restituie în două tranşe anuale egale.primirea împrumutului (1.000 USD x 10% x 3. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.1 lei/USD = 1.3 lei/USD): 162 Credite bancare = % 1. iar la sfârşitul anului 2 cursul este de 2. O societate comercială primeşte un credit bancar în devize în valoare de 1. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = Datorii faţă de entităţile afiliate 1661 8. Rezolvare: în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele: .550 lei.se recunoaşte diferenţa de curs pentru împrumutul rămas: 500 USD x 3. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitate (la filială).550 lei . La sfârşitul primului an cursul este de 3.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 USD credit rămas x 10% x 2.550 lei .la sfârşitul primului an se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (500 USD x 3.000 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 2.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (l .000 lei . Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului.8 lei/USD): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 140 lei .000 lei 96 .8 lei/USD) şi se constată un câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0. l lei/USD. 1.550 lei 5124 Conturi la bănci în valută pe termen lung l .772.500 USD x 3 lei/USD (sold 162) = 50 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 162 Credite bancare pe termen lung50 lei .

400 lei 400 lei 4.000 lei) x 10% = 400 lei.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (8.4.000 lei / 2 tranşe): % = 512 Conturi curente la bănci 666 Cheltuieli privind dobânzile 800 lei 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4.3 lei): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 3.333.achiziţia programului: % 208 Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă . (8.000 lei 97 .800 lei . Să se prezinte modul de înregistrare în contabilitate a operaţiilor. Amortizarea programului informatic. Rezolvare: . TVA 19%.000 lei x 10%) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (8.000 lei 4. prin metoda lineară.000 lei.3 lei . Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni. care se achită prin virament bancar.333.900 lei = 404 Furnizori de imobilizări 11.000 lei / 3 ani = 3.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11.000 lei .000 lei 1. După 3 ani este scos din evidenţă. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.900 lei 10.la sfârşitul fiecăruia dintre cei 3 ani de utilizare se contabilizează amortizarea (10. inclusiv amortizarea programului..la sfârşitul celor 3 ani de utilizare programul este scos din evidenţă: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale = 208 Alte imobilizări necorporale 10.900 lei .000 lei 774. se face în 3 ani. şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 4. potrivit deciziei Consiliului de Administraţie.

imobilizarea este scoasă din evidenţă: 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 20.la sfârşitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20.achiziţia terenului: % 2111 Terenuri 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 62.000 lei 4.800 lei 5.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.775. TVA 24%.000 lei 4. institutul facturează documentaţia la valoarea de 20. inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate.032 lei 19.la sfârşitul celor 3 ani de utilizare. Decontarea facturii se face prin bancă.primirea facturii de la furnizori: % 203 Cheltuieli de dezvoltare 4426 TVA deductibilă . O societate comercială hotărăşte să îşi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs. ţinându-se seama de avansul achitat. Pe acest teren se efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată.plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă .plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = % 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 512 Conturi curente la bănci 4426 TVA deductibilă .032 lei 968 lei .000 lei. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni. Unitatea achită în numerar un avans de 5. După 3 ani se vinde terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80. care se achită cu ordin de plată. TVA 24%.000 lei 12. iar apoi se face recepţia finală. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei. acestea urmând să fie recepţionate. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000lei 98 .000 lei 23.000 lei.000 lei. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 4 ani.800 lei 4. Rezolvare: .000 lei / 20 luni): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 1.800 lei 20. Rezolvare: . TVA 24%.800 lei 968 lei = 404 Furnizori de imobilizări 24. Se achiziţionează un teren cu preţul de 50. TVA 24%.000 lei 776. După finalizarea lucrărilor.000 lei 50.

960 lei 4.recepţia lucrărilor: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie .000 lei 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei.primirea facturii de investiţii la sfârşitul lunii a doua: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă . depozitul se vinde cu preţul de 3.440 lei .000 lei .000 lei 4.recepţia lucrărilor: 2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 20.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări . La sfârşitul primei luni.primirea facturii de investiţii la sfârşitul primei luni: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 7.440 lei 6.800 lei 20.000 lei. TVA 24%.000 lei 960 lei 99 .000 lei 1.primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.000 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 5. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. TVA 24%.amortizarea anuală (10. Rezolvare: .800 lei 512 Conturi curente la bănci 62. TVA 24%..000 lei.000 lei 781.000 lei / 4 ani = 5.400 lei 10. După amortizarea integrală. în a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 4. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată.la sfârşitul fiecăruia dintre primii 3 ani se contabilizează amortizarea (20. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = . constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6. factura încasându-se cu ordin de plată.000 lei / 25 ani = 400 lei/an): = 512 Conturi curente la bănci 12.000 lei 404 Furnizori de imobilizări 4.

anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 1.12. TVA 24%.000 lei. 2.vânzarea construcţiei la sfârşitul perioadei de utilizare: 461 Debitori diverşi = % 3.720 lei 7583 3. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani. Să se facă înregistrările contabile pentru: 1.000 lei Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 720 lei . La 30.500 lei.descărcarea gestiunii: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 10.000 lei 10 . Rezolvare: .000 lei: 6811 Cheltuieli = 2813 Amortizarea 1. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.400 lei 212 Construcţii = . iar valoarea justă de 5. mijloace de transport.500 lei .000 lei 2. achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N.000 lei): 105 3. Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3.reevaluarea valorii nete (5.2.achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.06. Rezolvare: .500 lei Rezerve din reevaluare 783. La 31.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.000 lei / 5 ani x 6 luni 712 luni =1. amortizarea pentru anul N+l şi reevaluarea pentru anul N+l prin metoda reevaluării valorii rămase.000 lei 782.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12.400 lei 10.000 lei . Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de l . Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.000 lei.6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 400 lei .000 lei. dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase.500 lei (valoarea netă reevaluată).amortizarea în primul an de utilizare este de 10.

000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei+ 2.000 lei 2.000 lei+ 2.000 lei = 3.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 3. mijloacelor de transport. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.000 lei / 5 ani))_______________________________________3. Rezolvare: .achiziţia utilajului: % = 213 Instalaţii tehnice.000 lei 75 ani))_____________________________________3. mijloacelor de transport. amortizarea anului N+l şi reevaluarea.500 lei / 7.500 lei .12.07. 11.000 lei =Valoare rămasă la 31.N+1 7.N Amortizare cumulată (01. Să se facă înregistrările contabile pentru: 10.12.N-31.N-31.500 lei (valoarea netă reevaluată).07.N+1 7. mijloace de transport. La 31.7.12.N) (1.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor.06.500 lei): 105 3.400 lei 212 Construcţii = .12.000 lei .500 lei Rezerve din reevaluare 784.06.000 lei . achiziţia mijlocului de transport şi amortizarea anului N.N+1 / Valoare rămasă la 31.000 lei Cost la 30.000 lei Indice de actualizare = Valoare justă la 31. TVA 24%.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.000 lei amortizarea anuală (10.000 lei = 1.000 lei Amortizare cumulată (01.400 lei 10. animalelor şi plantaţiilor ● Cost la 30.000 lei.reevaluarea valorii nete (10.N 10.N) (1. animalelor şi plantaţiilor 1. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.000 lei amortizarea anuală (10.12.000 lei 10 .000 lei = Valoare rămasă la 31. La 30.5 10.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10.12. animale şi plantaţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 12.12.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10.N+1 = 10.000 lei / 5 ani x 6 luni/12 luni =1. dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute şi a amortizării cumulate.06.

400 lei 400 lei 4.000 lei 787. etc 786. O societate-mamă acordă un împrumut pe 2 ani de 8.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 lei x 1.000 lei / 2 tranşe = 4.000 lei .000 lei x 1.000 lei/an): 10 .500 lei .000 lei. Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8. Dobânda anuală este de 10% şi se încasează la sfârşitul fiecărui an. care se restituie în două tranşe anuale egale.contabilizarea reevaluării: 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 5.000 1.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1. Rezolvare: .la sfârşitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii la creditul rămas (8.500 105 rezerve din reevaluare = 2813 amortzarea instalatiilor. mijloace de transport.000 lei x 10%) şi a primei tranşe de împrumut (8.acordarea împrumutului: 2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 512 Conturi curente la bănci 8.amortizarea anuală (8.5) 15. Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor.800 lei 800 lei 4.000 lei . După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează.000 lei unei filiale.000 lei = Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5. animale şi plantaţii = 4753 Donaţii pentru investiţii 8.primirea imobilizării: 213 Instalaţii tehnice.Valoare brută actualizată (10.000 lei Amortizare cumulată actualizată (3. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii-mamă.4.5) 4.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4.500 lei Amortizare cumulată iniţial 3.000 lei) x 10% şi a ultimei tranşe de împrumut: 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 4. amortizabil în 4 ani prin regimul linear.000 lei .000 lei .000 lei /4 ani = 2.000 lei Valoare brută iniţială___________________________________10. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .

Durata normală de utilizare a maşinii este de 10 ani.000 lei/an): 4753 Donaţii pentru investiţii .000 lei = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.casarea imobilizării după doi ani: % = 213 2813 Instalaţii tehnice. .000 lei / 4 ani = 2. animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital . instalaţiilor.000 lei 4. care se încorporează în echipamentul supus modernizării. Amortizarea mijloace de transport.amortizarea anuală a maşinii pe durata rămasă după efectuarea modernizării. TVA 24%.720 lei 3.achiziţia accesoriilor: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă .720 lei = 401 Furnizori 3.încorporarea accesoriilor.000 lei.000 lei 720 lei 10 . Rezolvare: .6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. animalelor şi plantaţiilor 2.virarea subvenţiei rămase la venituri: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4. mijloacelor de transport.000 lei 788.cumpărarea accesoriilor. în acest scop.000 lei 8. .000 lei. animale şi plantaţii mijloacelor de transport. de 4 ani. se cumpără componente de 3. Se hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12. Amortizarea investiţiei se face pe durata rămasă.000 lei . Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operaţii: . .achitarea facturii cu ordin de plată.000 lei 4.plata datoriei faţă de furnizori: 401 Furnizori = 512 Conturi curente 3. iar durata rămasă.virarea subvenţiei la venituri (8.

înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 lei x 30%). împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.000 lei 3.000 lei): 512 Conturi curente la bănci = % 766 Venituri din dobânzi 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 8.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.la bănci .500 lei 10 . mijloacelor de transport. care se trec la pierderi.750 lei/an): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.acordarea împrumutului: 2671 = Sume datorate de entităţile afiliate 512 Conturi curente la bănci 10.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 30% pe an.750 lei 789.000 lei . 2672 = Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 766 Venituri din dobânzi 1. animalelor si plantaţiilor 3.000 lei .amortizarea anuală (15.000 lei / 2 tranşe = 5. ca urmare. mijloace de transport. Decontările se fac prin bancă.000 lei x 30%) şi a primei tranşe de împrumut (10.000 lei / 4 ani = 3.la sfârşitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda la creditul rămas (5.modernizarea echipamentului: 213 Instalaţii tehnice.000 lei 5. O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.000 lei .000 lei = 302 Materiale consumabile 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .consumul de accesorii: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile . Ulterior filiala a intrat în stare de faliment şi. când se încasează şi dobânzile anuale. animale şi plantaţii = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 3.

La sfârşitul celui de-al doilea an.000 lei . Dobânda este de 20%.000 USD x 20% x 3.3 lei/USD.2 lei/USD = 3. în schimbul acestui mijloc de transport 10 .2 lei/USD.trecerea pe cheltuieli a creanţelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată şi a ultimei tranşe de împrumut (10.15 lei/USD.000 USD x 3.200 lei 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei 791.3 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 660 lei .000 USD x 20% x 3.000 USD x 20% x 3. respectiv 1.3 lei/USD = 3.1 lei/USD.2 lei/USD): 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung = 766 Venituri din dobânzi 640 lei încasarea dobânzii (1.000 lei.500 lei 5. Dobânda se încasează la începutul anului următor. iar amortizarea cumulată este de 2.000 lei): 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = % 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 6.100 lei la sfârşitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1.acordarea împrumutului la l ianuarie N (1.000 USD x 20% x 3. O societate comercială acordă la l ianuarie N unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de l .960 lei 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 660 lei 2675 împrumuturi acordate pe termen lung 3. calculată anual. si nu se capitalizează.la sfârşitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului. înregistraţi în contabilitate operaţiile.300 lei): 5124 Conturi la bănci în valută % 3.000 lei 790.15 lei/USD = 630 lei): % = 2676 5124 Dobânda aferentă Conturi la bănci împrumuturilor în valută acordate pe 665 termen lung Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 640 lei 630 lei 10 lei . 000 USD. cursul valutar este de 3. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se vor înregistra următoarele: .3 lei/USD = 660 lei) şi recuperarea împrumutului acordat (1.încasarea dobânzii (1. când cursul valutar este de 3.000 lei..000 USD x 3.la sfârşitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1. cursul dolarului (în funcţie de care se calculează şi dobânda) este de 3.200 lei. la cursul de 3.5.3 lei/USD. ceea ce generează o diferenţă de curs favorabilă (1. Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societăţii Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10.500 lei 1.000 USD x 0.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 5124 Conturi la bănci în valută 3. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează şi se încasează tot la acelaşi curs de 3.000 USD x 3.1 lei/USD): 2675 împrumuturi acordate pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 100 lei . când se restituie împrumutul. La sfârşitul primului an.

Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală.stocul iniţial de materii prime este de 100 kg. .cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg.4 lei/kg = 560 lei): % = 401 694 lei 601 Furnizori 560 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 134 lei TVA deductibilă La sfârşitul exerciţiului: .36 lei/kg = 272 lei. Rezolvare: . 301 = 601 272 lei 10 .000 lei 793. TVA 19%.societatea Y emite 8. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii Y.majorarea capitalului social prin aport în natură: 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul .36 lei/kg. Rezolvare: .000 lei = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 8. mijloace de transport. costul de achiziţie fiind de 1. .se recunoaşte stocul final de materii prime la cost mediu: Costul mediu al materiilor prime: (120 lei + 560 lei) / (100 kg + 400 kg) = 1. Valoarea stocului final: 200 kg x 1. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000 acţiuni cu valoarea nominală de l leu/acţiune. O întreprindere ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiară. animale şi plantaţii şi 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 8. .primirea aportului: 213 Instalaţii tehnice.000 lei = 1011 Capital subscris nevărsat 8. .costul de achiziţie al stocului iniţial este de 120 lei.la inventarierea de la sfârşitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg.4 lei/kg. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective.se anulează stocul iniţial de materii prime: 601 = 301 120 lei Cheltuieli cu Materii prime materiile prime .achiziţia materiilor prime (400 kg x 1.

Materii prime Cheltuieli cu materiile prime 794.400 lei 10.livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie: 354 Produse aflate la terţi . se trimite factura şi se încasează în numerar. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. TVA 24%. Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 2. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10.vânzarea produselor: 4111 Clienţi = % 3.000 lei. înregistraţi în contabilitate aceste operaţii. După primirea efectului comercial.400 lei TVA colectată .400 lei 10 . După vânzarea produselor.încasarea creanţei: 512 = 4111 3. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 8.000 lei Conturi curente Clienţi la bănci 795.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 2. furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea furnizorului (societatea A).000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 3.000 lei.acceptarea biletului la ordin: 413 = 4111 12.000 lei .720 lei 707 3. Rezolvare: .000 lei .000 lei.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 12.000 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 720 lei TVA colectată = 345 Produse finite 2.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 354 Produse aflate la terţi 2. Rezolvare: .

în valoare de 15.Efecte de primit de la clienţi .000 lei. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin). respectiv materii prime. Conform contractului. Ulterior. TVA 19%. ţinându-se seama de avansul acordat anterior. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei. Rezolvare: . Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului (societatea B).000 lei 480 lei 10 .plata avansului: % 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă .achiziţia materiilor prime: = 512 Conturi curente la bănci 2. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.400 lei Conturi curente Efecte de încasat la bănci 796.400 lei încasarea efectului comercial: 512 = 5113 12.480 lei 2.depunerea efectului comercial la bancă: 5113 Efecte de încasat = Clienţi 413 Efecte de primit de la clienţi 12.000 lei. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului.achiziţia materiilor prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă . Decontarea facturii se face prin bancă. După primirea efectului comercial. furnizorul livrează clientului semifabricate. TVA 24%. Costul de producţie al produselor finite livrate este de 500 lei. furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10. Rezolvare: .emiterea biletului la ordin: 401 = Furnizori .380 lei (inclusiv TVA).plata efectului comercial la scadenţă: 403 = Efecte de plătit 403 Efecte de plătit 512 Conturi curente la bănci 992 lei 992 lei = 401 Furnizori 992 lei 800 lei 192 lei 797.

în valoare de 15.000 lei.600 lei 2.600 lei .4 lei/USD.000 lei 16. ţinându-se seama de avansul acordat anterior.% 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 18. un client acordă unui furnizor un avans în numerar de 2.000 lei. La data încasării efective a efectului comercial scontat.000 lei 3. Rezolvare: . 10 . furnizorul livrează clientului semifabricate.creditori 512 Conturi curente la bănci 4427 TVA colectată = 4111 Clienţi 18. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. furnizorul îl depune la bancă spre scontare.descărcarea gestiunii: 711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 10. O societate comercială vinde mărfuri unui client extern.000 lei 480 lei 401 Furnizori = .debitori 2.încasarea creanţei clienţi ţinând cont de avansul primit: % 419 Clienţi .600 lei .600 lei 409 Furnizori .600 lei 15.creditori 4427 TVA colectată 2. TVA 24%. în condiţia de livrare FOB. Conform contractului. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.480 lei (inclusiv TVA).000 USD. respectiv materii prime.000 lei 18. Ulterior.000 lei 3. respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%. cursul valutar la data facturării fiind de 3.600 lei 15. în valoare de l .vânzarea semifabricatelor: 4111 Clienţi = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată .000 lei 512 Conturi curente la bănci 16.480 lei 2.120 lei 480 lei 799.120lei 4426 TVA deductibil 480 lei 798. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea furnizorului.3 lei/USD.plata datoriei ţinând cont de avansul plătit: % 18. Ulterior. Taxa scontului percepută de bancă.încasarea avansului: 512 Conturi curente la bănci = % 419 Clienţi . Decontarea facturii se face prin bancă. cursul valutar este de 3.

300 lei 765 Venituri din diferente de curs valutar 100 lei 800. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător . ulterior se întocmeşte şi factura.încasarea efectului comercial: 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 340 lei 512 Conturi curente la bănci 3.acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 3.facturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă . Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 1.000 lei 240 lei 1.300 lei . Rezolvare: . Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.060 lei 5114 Efecte remise spre scontare 3.achiziţia mărfurilor: 1.vânzarea mărfurilor (1.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienţi Contabilizarea la cumpărător .000 lei.240 lei 240 lei 1.emiterea facturii: 4111 Clienţi 4428 TVA neexigibilă 418 Clienţi .300 lei): 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.300 lei .000 USD x 3. Decontările se fac prin bancă.vânzarea mărfurilor: 418 Clienţi.300 lei . TVA 24%.înregistraţi operaţiile în contabilitatea furnizorului.facturi de întocmit 4427 TVA colectată .depunerea efectului comercial la bancă spre scontare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienţi 3.240 lei 1.240 lei 240 lei 1.240 lei 11 .3 lei/USD = 3.

locaţii de gestiune şi chirii 100 lei în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exerciţiului curent: = 471 Cheltuieli înregistrate 100 lei 612 Cheltuieli cu redevenţele. 11 .plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.240 lei 801.în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exerciţiului curent: 472 Venituri înregistrate în avans Contabilizarea la utilizator plata chiriei în decembrie: % 471 Cheltuieli înregistrate în avans 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 124 lei 100 lei 24 lei = 706 Venituri din redevenţe.facturi nesosite1. Rezolvare: Contabilizarea la proprietar .240 lei 240 lei 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 240 lei 1.240 lei 1.încasarea chiriei în decembrie: 512 Conturi curente la bănci = % 472 Venituri înregistrate în avans 4427 TVA colectată 124lei 100 lei 24 lei . în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei.primirea facturii: 408 Furnizori -facturi nesosite 4426 TVA deductibilă = 408 Furnizori.000 lei 240 lei 1.% 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă . Se încasează prin bancă. în sumă de 100 lei. în decembrie.240 lei . TVA 24%. chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.

primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 9. înregistraţi în contabilitate operaţiile.240 lei = 401 Furnizori 1.240 lei 1.descărcarea gestiunii: 607 Cheltuieli privind mărfurile .la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci Contabilizarea la cumpărător .240 lei = 371 Mărfuri 600 lei 1. TVA 24%.000 lei.000 lei 240 lei 803.300 lei 300 lei 11 .240 lei 1. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri.achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă . Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .locaţiile de gestiune şi chiriile în avans 802.000 lei): % 666 = 512 Conturi curente 3. Rezolvare: . Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B.000 lei . Dobânda este de 40% pe an şi trebuie achitată lunar.000 lei x 40% x l lună 712 luni) şi rambursarea primei tranşe de împrumut (9.000 lei 240 lei = 4111 Clienţi 1.vânzarea mărfurilor: 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată . Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 lei.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de l .000 lei / 3 tranşe = 3. care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni.000 lei.

la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 9. rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 USD x 3.000 USD x 1% x 3.2 lei/USD).la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (l .000 lei .000 lei = 3. iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 3.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.2 lei/USD = 3.primirea creditului (1. La sfârşitul lunii februarie cursul dolarului este de 3. Rezolvare: .3.000 USD.2 lei/USD. când se restituie şi cele două rate egale.000 lei .000 lei 804.1 lei/USD): 11 .1 lei/USD.100 lei 100 lei 3. de 1.000 lei . înregistraţi în contabilitate operaţiile.1 lei/USD): % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 512 Conturi curente la bănci 1.la sfârşitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas (500 USD x 1% x 3.000 lei (3.000 USD / 2 tranşe = 500 USD (500 USD x 3. la începutul lunii februarie.000 lei = 6.200 lei .683 lei 33 lei 1.000 lei (6.2 lei/USD) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (500 USD x 0.600 lei 50 lei .3 lei/USD. Dobânda de l % pe lună se achită în valută la sfârşitul fiecărei luni.3.000 USD x 3.200 lei): 5124 Conturi la bănci în valută = 519 Credite bancare pe termen scurt 3. un credit bancar pe două luni în valoare de l . la cursul de 3.3 lei/USD). rambursarea primei tranşe de împrumut. Se primeşte.000 lei la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii la creditul rămas de 6.1 lei/USD).200 lei 200 lei 3. şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (500 USD x 0.000 lei x 40% x l lună / 12 luni) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 3.Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt la bănci 3.

identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ. capitaluri proprii şi datorii la un moment dat. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. divizării sau încetării activităţii. prin regruparea conturilor. pe bază de inventar faptic. precum şi soldul contului pentru fiecare lună a anului curent. în orice moment. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă. conducătorul unităţii (administratorul unităţii. sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare.şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului. inventariate de unitate.salariatul responsabil cu păstrarea documentului. Orice persoană care constată pierderea. conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă: a) datele de identificare a documentului dispărut. întocmite sau reconstituite potrivit normelor în vigoare. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. iar în caz de pierdere.conducătorul unităţii. în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării. precum şi rolul registrelor si formularelor mai importante pe care acestea le utilizează în comun? Răspuns: Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-şah". capitaluri proprii şi datorii. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale.5 lei 1. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează. în scris. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective). rulajul debitor şi creditor. . 11 . în termen de 24 de ore de la constatare.666 Cheltuieli privind dobânzile 519 Credite bancare pe termen scurt 15. 82/1991. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate.5 lei Conturi la bănci în valută 765 50 lei Venituri din diferenţe de curs valutar 805. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare corespondente. c) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. cu ocazia fuziunii. Procesul-verbal se semnează de către: . b) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului. republicată. după caz.600 lei 5124 1. Registrul-jurnal. grupate în funcţie de natura lor. sustrase sau distruse? Răspuns: Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute. toate operaţiunile economicofinanciare. şi . forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. Registrul-inventar şi Cartea mare. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. foi volante sau listări informatice. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încunoştin-ţeze. să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora si se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. Salariatul responsabil este obligat ca. odată cu semnarea procesului-verbal. . 806. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii. Registrul-inventar şi registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.565. după caz. în mod cronologic. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii. potrivit legii.conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie.

responsabilul comisiei de inventariere ridică. unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare. a contabilului-şef sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcţie.. reconstituirea se va face de unitatea emitentă.. 11 . documentul reconstituit. b) ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe. g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. sub semnătura directorului economic. măsurile prevăzute de normele în vigoare se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii.Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT". după caz. vizate şi parafate de către acesta. 807. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. în condiţiile legii. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. prin: a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni.). în acest caz. h) dotarea gestiunilor (magazine. Ori de câte ori pierderea. depozite etc. preţ etc. prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. o copie a documentului reconstituit. cu mijloace de identificare (cataloage. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia. capitaluri proprii şi datorii. numărare etc. e) asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate. care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise. sort. în cazul găsirii ulterioare a originalului. sonde etc. care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Pentru pagubele generate de pierderea. vinovaţii de pierderea. d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază.gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare.) cu două rânduri de încuietori diferite. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut. procesul-verbal de constatare a pierderii. stabilirea si evidenţa responsabililor de păstrarea acestora. c) dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului. După primirea deciziei scrise. codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft. evidenţa tuturor reconstituirilor de documente. respectiv pentru sortare. la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere. sustragerii sau distrugerii şi declaraţia salariatului respectiv. după care comisia se prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate. precum şi cu formularele şi rechizitele necesare. măsurare. şi anume: a) sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele: a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere. în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere. bilete de călătorie nenominale etc. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. precum si pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. administratorii. ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere. salariaţilor sau altor unităţi. Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite. cântărire. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuală a elementelor de activ. aşezare. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire". primite sau expediate. cântărire etc. b) dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a salariatului vinovat. listele de inventariere. se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. se ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă: .) pierdute. după caz. întocmit separat pentru fiecare caz. mostre. f) dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare. în acest caz.

programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil. în cazul în care gestionarul lipseşte. - 11 . încuiate şi sigilate. 808. . potrivit normelor în domeniu? Răspuns: Se înscriu în liste de inventariere separate: a) lucrările de investiţii sistate sau abandonate. indicând locul. a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor. fişele de magazie. casete. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact. menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale. c) bunurile care aparţin altor unităţi. ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor. existente în gestiune. să se sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate. se înscriu în liste de inventariere separate. care atestă că a fost dată în prezenţa sa. are în gestiune şi altele aparţinând terţilor. numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune. . iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere. d) Să bareze şi să semneze. pe durata inventarierii. ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere si se părăseşte gestiunea. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat. luându-se măsurile corespunzătoare. e) Să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă. luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. dacă este posibil. aflate în anumite situaţii. Dacă operaţiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienţi. comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii patrimoniale. sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces. în prezenţa gestionarului.a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale. Conducerea unităţii are obligaţia să încunoştinţeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze. în fişele. solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii. pentru care s-au întocmit documentele aferente. Pe toată durata inventarierii. c) Să asigure închiderea si sigilarea. numită prin decizie scrisă. înainte de începerea inventarierii. astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate. dulapuri etc. Care sunt elementele patrimoniale care. inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane. după caz.are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate). De asemenea. precum şi cele privind numerarul depus la casierie. Dacă valorile materiale supuse inventarierii. f) Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare. primite cu sau fără documente.are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare. cu excepţia locului în care a început inventarierea. Sigiliul se păstrează. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul. gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul. gestionate de către o singură persoană. . b) bunurile aflate temporar în afara unităţii..are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale şi de către comisia de inventariere. dar neînregistrate. de către responsabilul comisiei de inventariere. să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii (acolo unde este cazul) şi să le păstreze în siguranţă. în caz contrar. data si ora fixate. care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar. . Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate. să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale. Unităţile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar.deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa. cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. precum şi depunerea acestui raport la contabilitate. care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. întocmite până în momentul începerii inventarierii.în afara valorilor materiale ale unităţii patrimoniale respective. d) bunurile aflate asupra angajaţilor. membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces. care să îl reprezinte pe gestionar. la ultima operaţiune. . care va menţiona pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii".

se recuperează de la persoanele vinovate. se va proceda. aceste elemente menţinându-se. Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere. se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. în ordine crescândă. Care sunt modelele şi regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ. la valoarea lor de intrare. în ordinea crescândă. respectiv a ordonatorilor de credite. în cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte. atunci când deprecierea este reversibilă. ambalaj sau alte elemente. Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. Aceste liste sunt de uz intern. ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori. cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare. dimensiuni. La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare. starea acestuia şi preţul pieţei. de asemenea. în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate. model. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire. în această situaţie. 809. b) Pentru elementele de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. scăză-mintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri. b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. mărfuri. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute. în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri.e) stocurile fără mişcare. sau se constituie o ajustare pentru depreciere. la valoarea lor de intrare. cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Listele cu sorturile de produse. potrivit normelor în domeniu? Răspuns: La stabilirea valorii debitului. normele de scăzăminte nu se aplică automat. potrivit normelor în domeniu şi reglementărilor contabile aplicate? Răspuns: Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. în acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: a) Pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi 11 . De asemenea. 810. respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. de asemenea. respectiv de plată. în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere. greu vandabile. în cazul când deprecierea este ireversibilă. aceste elemente menţinându-se. aceste norme fiind considerate limite maxime. denumită şi valoare de inventar. în conformitate cu dispoziţiile legale. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării. ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora. fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. desen. respectiv de către ordonatorii de credite. capitaluri proprii si datorii inventariate. la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. reprezentând prejudiciu pentru unitate. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. depreciate. de calitate slabă. de asemenea. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. aşa cum a fost definită în normele în vigoare. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus.

în mod provizoriu. 812. remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. capital social. pentru repartizarea profitului net la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat? Răspuns: Profitul contabil net se repartizează. Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil. lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere. c) destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare. Contabilitatea operaţiilor de regularizare. 3. să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material. respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit. iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate. Care sunt destinaţiile. 2. 813.pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal. b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statutare.055/2009? Răspuns: a) b) c) d) e) f) 11 . cât şi în contabilitate. 2. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor. întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere. Inventarierea generală a patrimoniului. 4. cuprinzând: diferenţele de inventar. alte rezerve. 3. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. 811. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor. precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură? Răspuns: Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi. 814. ajustările pentru deprecieri. pe următoarele destinaţii: a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1. 28 din Legea contabilităţii. provizioanele. vărsăminte la bugetul statului. în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere. dividende. în ordinea în care acestea se au în vedere. de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări şi încasări aferente. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale? Răspuns: 1. ale cărui posturi. amortizările. surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active. Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP nr. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni. remize şi risturne. delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. cu excepţia celor prevăzute în reglementările legale în vigoare. trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă. în conformitate cu art. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare. diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate. diferenţele de curs valutar. participarea salariaţilor la profit.

b) Cont de profit şi pierdere. d) TVA în vamă = 24%.97 lei/dolar = 8. c) Situaţia modificărilor capitalului propriu. 815.000 dolari x 3. d) Situaţia fluxurilor de trezorerie. Rezolvare: a) Achiziţia materiilor prime la cursul de la data tranzacţiei: 2. Arătaţi cum se vor efectua calculele şi înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) valoarea materiilor prime 2.300.96 lei/dolar = 7. b) cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari. iar la finele anului. c) taxe vamale =15%.97 lei/dolar.  număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: a) Bilanţ prescurtat.96 lei/dolar = 792 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 792 lei c) Taxele vamale: (7. b) Cont de profit şi pierdere. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 8.306.734 lei (7.000 dolari. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: a) Bilanţ.51 lei e) Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2.000 euro.Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:  total active 3.920 lei + 792 lei) = 22 lei: 665 = 401 22 lei 11 .404.96 lei/dolar.306. la cursul de la data tranzacţiei: 200 dolari x 3. de 3.000 euro.306.650.51 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei 2. e) Note explicative la situaţiile financiare anuale.404. e) în ziua întocmirii declaraţiei vamale de import se practică un curs valutar de 3.920 lei: 301 Materii prime = 401 Furnizori 7.8 lei) x 24% = 2.920 lei b) Cheltuielile de transport.734 lei.920 lei + 792 lei + 1.200 dolari x 3.920 lei + 792 lei) x 15% = 1. c) Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.8 lei: 301 Materii prime = 5121 Conturi la bănci în lei 1.8 lei d) TVA plătită în vamă: (7.  cifră de afaceri netă 7.

şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate de o societate comercială în legătură cu un credit bancar pe termen de 2 ani. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39. şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 391.000 lei 385. h) rambursarea la scadenţă a împrumutului şi încasarea dobânzii aferente. l lei/euro = 391.000 euro la un curs de 38 lei/euro.000 lei d) Rambursarea creditului la scadenţă la cursul de la data tranzacţiei: 10.385.000 lei: % = 1621 Credite bancare pe termen lung 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută 391. evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.8 lei/euro. Rezolvare: a) Obţinerea creditului la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei: 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 1621 Credite bancare pe termen lung 8.8 lei/euro = 388.000 lei .000 lei.Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Furnizori 816.000 lei = 8. g) dobânda pentru primul an.000 lei: 1621 Credite bancare pe termen lung = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 3.380. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.000 euro x 39.000 euro x 38.000 lei unei societăţi în capitalul căreia se deţine o participaţie.000 lei . Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea împrumutului: 12 .000 lei 817.000 lei c) Evaluarea la sfârşitul anului următor a datoriei în devize: 10.5 lei/euro.5 lei/euro = 385.1 lei/euro. la scadenţă.385.000 lei.000 lei: 5124 Conturi la bănci în valută = 1621 Credite bancare pe termen lung 380.000 lei = 6. O societate comercială efectuează şi înregistrează în contabilitate operaţiile economice care privesc: f) acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10. cu dobândă de 20%.000 lei = 3.000 euro x 38. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.000 lei b) Evaluarea la sfârşitul anului a datoriei în devize: 10. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38. împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani.000 lei. evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize.000 lei .000 euro x 38 lei/euro = 380.000 lei 6. care se rambursează integral la scadenţă: a) b) c) d) obţinerea creditului în sumă de 10.

000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii privind producţia de bunuri şi valorificarea acestora: a) obţinerea de produse finite la preţul standard de 2.976 lei 701 2.000 lei b) înregistrarea preţului de vânzare: 4111 Clienţi % 2. Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 2. iar tariful aferent se facturează clienţilor pentru suma de 500 lei. TVA 24%. TVA 24%.400 lei Venituri din vânzarea produselor finite 4427 576 lei TVA colectată = c) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 2.000 lei 12 .000 lei Sume datorate de entităţile afiliate 2672 4.000 lei d) Rambursarea împrumutului si încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei % 14. d) la finele lunii se calculează şi se înregistrează diferenţele nefavorabile între preţul de înregistrare şi costul efectiv al produselor finite.000 lei b) Dobânda pentru primul an: 10. c) transportul produselor se efectuează de o unitate specializată.000 lei.000 lei x 20% = 2. în sumă de 150 lei.000 lei 2671 10.000 lei: 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate c) Dobânda pentru anul 2: 2.2671 Sume datorate de entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000 lei Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate = 818.400 lei. b) produsele finite se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 2.000 lei = 763 Venituri din creanţe imobilizate 2.

250 lei 2.500 lei Preţ cu amănuntul = 4. unde evidenţa se conduce la preţul de vânzare cu amănuntul.500 lei 2.500 lei -1.3. inclusiv TVA.629 lei 871 lei 711 Variaţia stocurilor 1.000 lei. cunoscând valoarea contabilă a acesteia.d) Factura privind transportul produselor: 4111 Clienţi = % 620 lei 708 500 lei Venituri din activităţi diverse 4427 120 lei TVA colectată e) Diferenţele nefavorabile aferente produselor ieşite: 711 Variaţia stocurilor = 348 150 lei Diferenţe de preţ la produse 819. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) produse finite la preţul de înregistrare de 1.250 lei. b) produsele finite obţinute se transferă în magazinul propriu de prezentare si desfacere. descărcându-se şi gestiunea.500 lei.500 lei . care este de 4. durata de viaţă utilă 5 ani.250 lei 250 lei c) Vânzarea mărfurilor: 5311 Casa în lei = Şi descărcarea gestiunii: % = 607 Cheltuieli privind mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 371 Mărfuri 4.629 lei TVA neexigibilă = 4. amortizare lineară.500 lei x 100/124 = 3. cu diferenţe de preţ nefavorabile de 250 lei.500 lei 1.629 lei = 871 lei Adaos comercial = 4.250 lei .500 lei 1.129 lei 871 lei 250 lei 4. c) mărfurile se vând în totalitate.500 lei 3. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii economice în baza unui contract de concesiune: a) primirea unei clădiri în concesiune.500 lei 1.871 lei . de 200. amortizare anuală.129 lei 371 Mărfuri = % 345 Produse finite 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 348 Diferenţe de preţ la produse % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.129 lei 871 lei 820. Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite: % = 345 Produse finite 348 Diferenţe de preţ la produse b) Transferarea produselor finite: Calculul adaosului comercial şi al TVA neexigibile: Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4. 12 .250 lei = 2.

000 lei c) Modernizarea efectuată de o firmă specializată: % = 212 Construcţii 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 62.000 lei Amortizarea anuală: 200. mărcilor comerciale.000 lei / 5 ani = 10. locaţii de gestiune si chirii 5.000 lei. b) Redevenţa anuală datorată: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizări 5.000 lei 50.000 lei 200. drepturilor şi activelor similare 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 50. drepturilor si activelor similare înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani.000 lei.000 lei Amortizarea concesiunilor. d) predarea către proprietar a clădirii şi a modernizării efectuate. brevetelor. cu o unitate specializată. Rezolvare: a) Primirea clădirii în concesiune: 205 = 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate Concesiuni. c) cu acordul proprietarului se efectuează. 10.b) redevenţa anuală datorată este de 5. concesiune şi cu chirie 821.000 lei 12. drepturi si active similare brevetelor.000 lei d) Amortizarea modernizării: 50. TVA 24 %. drepturi si active similare 200. licenţe. în valoare de 50.000 lei. licenţe.000 lei Şi la plată: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi curente la bănci 5. brevete. mărcilor comerciale.000 lei Credit 8038 Bunuri publice primite în administrare. licenţelor. concesiunilor.000 lei: 6811 = 2812 Amortizarea construcţiilor Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea se repetă în fiecare an. mărci comerciale. concesiune şi cu chirie 200.000 lei Debit 8038 Bunuri publice primite în administrare. o modernizare a clădirii în valoare de 50. licenţelor.000 lei Amortizarea Concesiuni. Se închiriază o clădire.000 lei. brevete. mărci comerciale.000 lei e) Transmiterea investiţiei amortizate integral şi predarea bunului: 2805 = 205 200.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2805 40. Rezolvare: a) Redevenţa anuală: 4111 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe. b) primirea clădirii şi a modernizării efectuate de către chiriaş şi amortizate integral. operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice: a) redevenţa anuală curentă este de 5.000 lei / 5 ani = 40.000 lei 12 . Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului.

c) 30% din valoarea facturată se decontează cu un efect comercial onorat la scadenţă.000 lei 822.8 lei 11.631. Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 1.000 acţiuni x 50 lei = 25. b) 50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC.8 lei % = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 4427 TVA colectată 5121 Conturi la bănci în lei 4111 Clienţi 12.000 lei 50.000 lei = 12. Arătaţi cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii: a) se execută lucrări în favoarea terţilor la tariful facturat de 50.600 lei c) Decontarea cu un efect comercial onorat la scadenţă: 30% x 62.400 lei: Scont = 5% x 12.000 lei: 5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 31. cu scont acordat de 5%.000 lei: 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei b) Dividende: 50% x 1.000 lei 2812 Amortizarea construcţiilor 50.2 lei 823. d) 20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii.000 lei b) Decontarea cu filă cec: 50% x 62.400 lei = 620 lei TVA aferentă scontului: 620 lei x 24% = 148. în acest scop se efectuează si se înregistrează următoarele operaţii: a)se subscriu şi se plătesc prin virament l .Şi la încasare: 5121 Conturi la bănci în lei = b) Preluarea clădirii si a investiţiei amortizate: 212 Construcţii = 4111 Clienţi 5.000 lei = 18.000 lei 12.000 acţiuni x 60 lei = 60. Rezolvare: a) Lucrări în favoarea terţilor: 4111 Clienţi = % 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 62.600 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi d) Decontarea cu numerar: 20% x 62.000 lei 18.000 lei = 31. b)unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an. TVA 24%.000 lei. O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al unei entităţi afiliate.000 lei: 60.000 lei 12 . după care răscumpără 300 de acţiuni la preţul de 62 lei şi alte 200 de acţiuni la preţul de 49 lei.400 lei 620 lei 148.000 de acţiuni care au valoarea nominală de 50 lei şi valoarea de emisiune de 60 lei.

461 Debitori diverşi = 761 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

25.000 lei

c) Vânzarea a 300 acţiuni (300 acţiuni x 62 lei = 18.600 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate Şi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate d) Vânzarea a 200 acţiuni (200 acţiuni x 49 lei = 9.800 lei): 5121 Conturi la bănci în lei = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 9.800 lei 18.000 lei 18.600 lei

Şi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei: 6641 = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 12.000 lei

824. Arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice de mai jos în contabilitatea unei unităţi producătoare de bunuri: a) se achiziţionează ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 24%; b) ulterior, ambalajele se expediază integral către terţi, cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 5.000 lei, TVA 24%; c) de la unitatea terţă se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 400 lei, diferenţa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client. Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 744 lei 600 lei 144 lei

b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 419 Clienţi - creditori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

c) Primirea ambalajelor goale: 419 Clienţi – creditori = 4111 Clienţi 400 lei

d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară: 419 Clienţi – creditori = 708 Venituri din activităţi diverse 200 lei

12

TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată 48 lei

Şi descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei

825. O unitate cu profil comercial efectuează şi înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare: b. se achiziţionează mărfuri care se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.000 lei, însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este de 24%. c. ambalajele primite anterior, după golirea de conţinut, au următoarele destinaţii: - ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite; - ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate; - ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în sistem de restituire: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori - debitori = 401 Furnizori 6.800 lei 5.000 lei 1.200 lei 600 lei

b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 401 Furnizori c) Ambalaje nerestituite degradate: 608 Cheltuieli privind ambalajele Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 381 Ambalaje = Şi TVA: 100 x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 401 Furnizori 409 Furnizori – debitori 24 lei 100 lei 24lei = 409 Furnizori – debitori 100 lei = 409 Furnizori – debitori 400 lei

826. Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului l 0 ani;

12

- primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) obligaţiunile emise şi vândute; b) dobânda aferentă; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; d) rambursarea la scadenţă a împrumutului. Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (20.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 210.000 lei 192.000 lei 18.000 lei

461 Debitori diverşi (20.000 obligaţiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Şi încasarea: 5121 Conturi la bănci în lei

=

461 Debitori diverşi

192.000 lei

b) Dobânda anuală: 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 20.000 lei Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800 lei: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 1.800 lei Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Rambursarea împrumutului la scadenţă: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei210.000 lei

827. în legătură cu obligaţiunile emise anterior în vederea obţinerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; - primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) cu trei ani înainte de scadenţă se răscumpără 3.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,75 lei/obligaţiune şi alte 2.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,1 lei/obligaţiune. b) obligaţiunile totale răscumpărate se anulează. Rezolvare: a) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 3.000 obligaţiuni x 10,75 lei = 32.250 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărat = 5121 Conturi la bănci în lei b) Anularea: 32.250 lei

12

% = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 31.500 lei (3.000 obligaţiuni x 10,5 iei) 668 Alte cheltuieli financiare 750 lei

32.250 lei

c) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 2.000 obligaţiuni x 10,1 lei = 20.200 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate d) Anularea: 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni =% 21.000 lei (2.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 20.200 lei 768 Alte venituri financiare 800 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 20.200 lei

828. Să se reflecte în contabilitate următoarele operaţii economice: a) potrivit facturii fiscale, se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 24%; b) se aprovizionează materii prime cunoscând: preţul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate l .000 lei, remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depăşesc 40.000 lei, TVA 24%; c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziţionate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata. Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 401 Furnizori 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă Şi plata: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 12.400 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

b) Factura: Preţ de cumpărare 100.000 lei Rabat 1.000 lei = 99.000 lei Remiză (2% x 99.000 lei) l .980 lei = Net comercial 97.020 lei + TVA (24% x 97.020 lei)_________________________________ 23.284,8 lei = Total factură 120.304,8 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 120.304,8 lei 97.020 lei 23.284,8 lei

c) Deschiderea acreditivului pentru diferenţă: 120.304,8 lei -12.400 lei = 107.904,8 lei: 581 Viramente interne = Şi: 5121 Conturi la bănci în lei 107.904,8 lei

12

5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne d) Plata diferenţei:

107.904,8 lei

401 Furnizori = % 120.304,8 lei 4091 Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 10.000 lei 4426 TVA deductibilă 2.400 lei 5411 Acreditive în lei 107.904,8 lei 829. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice care privesc: a) vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj şi o construcţie neterminată, evaluate la 30.000 lei si respectiv 270.000 lei; b) finalizarea în regie proprie a construcţiei, până la recepţia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320.000 lei; c) duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj şi de 50 de ani pentru clădire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an de utilizare). Rezolvare: a) Eliberarea aporturilor: % = 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie Şi: 1011 Capital subscris nevărsat b) Finalizarea construcţiei: 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 320.000 lei = 1012 Capital subscris vărsat 300.000 lei 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 300.000 lei 30.000 lei

270.000 lei

Şi recepţia la cost: 270.000 lei + 320.000 lei = 590.000 lei: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 590.000 lei

c) Amortizarea utilajului: 30.000 lei / 10 ani = 3.000 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.000 lei

d) Amortizarea clădirii: 590.000 lei / 50 ani = 11.800 lei:

12

6811 = 2812 Cheltuieli Amortizarea clădirilor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

11.800 lei

830. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice efectuate de un agent economic: a) se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cărei valoare este de 20.000 lei; b) investiţia realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentă primului an; c) după un an de la realizarea investiţiei terenul este vândut la preţul total de 130.000 lei, TVA 24%. Valoarea sa contabilă este de 70.000 lei. Rezolvare: a) Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu: 2112 Amenajări de terenuri = 722 20.000 lei Venituri din producţia de imobilizări corporale

b) Amortizarea anuală: 20.000 lei / 5 ani = 4.000 lei: 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor c) înregistrarea preţului de vânzare: 461 Debitori diverşi = % 161.200 lei 7583 130.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 31.200 lei 2811 4.000 lei Amortizarea amenajărilor de terenuri

d) Scoaterea din evidenţă a terenului: 6583 = 2111 Terenuri Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 70.000 lei

2112 Amenajări de terenuri

20.000 lei 4.000 lei 16.000 lei

831 Se achiziţionează cu plata în rate o linie de fabricaţie referitor la care se cunosc următoarele: 6. valoarea imobilizării achiziţionate este de 800.000 lei, iar avansul plătit de întreprindere este de 10%, TVA 24%; 7. plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totală datorată fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentă primei rate este de 7.000 lei (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an). Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii?

13

000 lei 800. TVA 24%.operaţia de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă specializată. mijloacelor de transport.062.80.000 lei) /10 rate = 87.000 lei 404 Furnizori de imobilizări c) Rata 1: (952.000 lei.440 lei 4426 TVA deductibilă c) Emiterea efectului: 13 . Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind casarea unei imobilizări corporale: .000 lei 192. .pentru decontarea obligaţiei faţă de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial.Rezolvare: a) Factura: Avans = 800.000 lei 1. pentru serviciul prestat. . care.000 lei. . .200 lei 404 Furnizori de imobilizări d) Dobânda: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 7. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 471 Cheltuieli înregistrate în avans b) Avansul: = 5121 Conturi la bănci în lei 80.000 lei . Rezolvare: a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor. care este acceptat.440 lei 6.000 lei x 10% = 80.000 lei x 19% = 152.000 lei % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini. se recuperează materiale auxiliare şi piese de schimb reprezentând 5% şi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.000 lei 70. animalelor şi plantaţiilor = 2133 Mijloace de transport 160.piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport.000 lei b) Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: % 628 401 Furnizori Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi = 7.000 lei 1.se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160.200 lei: = 5121 Conturi la bănci în lei 91.ca urmare a dezmembrării activului.000 lei TVA deductibilă = 800.000 lei 832. emite o factură în valoare de 6.

regimul de amortizare utilizat fiind cel linear. a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani.000 lei/an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi transferul subvenţiei: 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite d) Scoaterea calculatorului din evidenţă din cauza incendiului: 5. b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator. şi piese de schimb: 160.000 lei / 4 ani = 5. mijloacelor de transport.000 lei: % 3021 Materiale auxiliare 3024 Piese de schimb e) Consumul pieselor de schimb: 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 16.000 lei 833. se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă. c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator.000 lei = 7588 Alte venituri din exploatare 24.000 lei 13 .000 lei x 5% = 8.000 lei.000 lei 16. utilaje şi instalaţii de lucru) = Donaţii pentru investiţii 4753 20.000 lei. evaluat la 20.000 lei x 10% = 16.000 lei c) Amortizarea anuală: 20.440 lei d) Recuperarea de materiale auxiliare: 160.000 lei 8.000 lei = Amortizarea instalaţiilor. animalelor şi plantaţiilor = Echipamente tehnologice (maşini. Arătaţi cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice: a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15. animalelor şi plantaţiilor 2813 5. mijloacelor de transport.401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 7. după care. din cauza unui incendiu. Rezolvare: a) Casarea unui calculator complet amortizat: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei.000 lei b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit: 2131 Echipamente Tehnologice (maşini. utilaje si instalaţii de lucru) 2131 15.

000 lei 15.000 lei 6.000 lei = 6.000 lei = 36. utilaje şi instalaţii de lucru) 2131 Echipamente 20.000 lei şi amortizat 20%.% 2813 Amortizarea instalaţiilor. cu reţinerea din salariu a debitului.000 lei.000 lei Venituri din despăgubiri. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 5. utilaje şi instalaţii de lucru) 40. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitatea unei societăţi comerciale următoarele operaţii economice privind ieşirea din gestiune a unor imobilizări corporale: a) un aparat de măsură şi control constatat lipsă la inventariere.000 lei: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor. TVA 24%.000 lei c) Donaţia unui utilaj parţial amortizat: 90% x 40.000 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 421 Personal .000 lei 4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite 15.000 lei 5. (maşini. este scos din evidenţă.760 lei 7581 24. Rezolvare: a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură parţial amortizat: 20% x 30. cu titlu gratuit. animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice (maşini. mijloacelor de transport. mijloacelor de transport. în valoare de 30. amortizat 90%. b) se transmite unui terţ. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital b) Imputarea aparatului la valoarea netă de 24.000 lei 834.760 lei 30.000 lei 13 . animalelor şi plantaţiilor 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare Şi transferul subvenţiei pentru sold: = tehnologice (maşini. utilaje şi mijloacelor de transport. cunoscându-se că activul respectiv este imputat unui salariat al unităţii la nivelul valorii contabile nete. un utilaj a cărui valoare contabilă este de 40.000 lei 36.salarii datorate = 4282 29.760 lei Alte creanţe în legătură cu personalul = % 29.000 lei 24.000 lei: % 2813 Amortizarea instalaţiilor.

000 lei + 400.000 lei: 212 Construcţii = 231 700.6582 Donaţii acordate 4.400 lei 836.000 euro. TVA 24%.000 lei 300.000 lei 72.000 lei 21. b) execuţia construcţiei se desfăşoară pe parcursul a două perioade de gestiune.000 lei.000 lei 21.000 lei. valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei Imobilizări corporale în curs de execuţie e) Plata furnizorului.000 lei + 469.000 lei 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 868.000 lei = 868.000 lei 400.600 lei 756.000 lei 96. c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea şi recepţia construcţiei.000 lei = 700. pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.000 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA.000 lei d) Recepţia la cost total: 300. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 835.000 lei 90.000 lei c) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 496. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate achiziţia unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) preţul de achiziţie 10.600 lei b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 372. costul total al lucrărilor facturate de antreprenor este de 700. Se realizează în antrepriză o construcţie referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Avansul acordat antreprenorului: % = 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 111. 13 .5 lei/euro. cu reţinerea avansului: Datoria totală = 372. exclusiv TVA.000 lei. cursul de schimb la data achiziţiei 3.600 lei 90. b) taxe vamale 10% şi TVA 24%.

000 lei % = 401 24.000 euro x 3.500 lei) x 24% = 9.400 lei 9. TVA 24%.000 lei: 2131 = 404 Furnizori de imobilizări Echipamente tehnologice (maşini.000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3. Rezolvare: a) Achiziţia autoturismului: 10.800 lei TVA deductibilă b) Descărcarea gestiunii pentru lipsă: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1.800 lei 301 Furnizori 20.500 lei: 461 Debitori diverşi = % 7581 Venituri din despăgubiri.000 lei c) Imputarea lipsei cărăuşului: 500 kg x 5 lei/kg = 2.500 lei: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini. cantitate recepţionată 3.000 kg la preţ de 5 lei/kg. TVA 24%.400 kg. taxe şi vărsăminte asimilate 35. utilaje şi instalaţii de lucru) 446 3. iar contra valoarea transportului. utilaje şi instalaţii de lucru) b) Taxa vamală: 10.5 lei/euro = 35.000 lei Materii prime 4426 4. TVA 24%.000 lei.000 lei c) TVA: (35.000 lei + 3. b) preţul de evidenţă este prestabilit în sumă de 5 lei/kg. conform facturii terţului.000 lei. lipsă 600 kg.000 euro x 10% x 35 lei/euro = 3.240 lei 837. amenzi şi penalităţi 3.400 lei 10. delegatului unităţii.500 lei Alte impozite.100 lei 2. utilaje şi instalaţii de lucru) 4426 TVA deductibilă 12. este în sumă de 1. Se recepţionează şi se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livrată 4.000 lei 2.240 lei: 4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei d) Transportul intern efectuat de o firmă specializată: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice (maşini.500 lei 13 . din care 500 kg se impută cărăuşului şi 100 kg.400 kg x 5 lei/kg = 17. Rezolvare: a) Achiziţia: Cantitate recepţionată: 3.

700 lei) = Total factură Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7. în valoare de 9%.548 lei c) Materiale consumate şi diferenţe de preţ nefavorabile: 3. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta metodei inventarului permanent şi a preţului standard: a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preţul unitar standard 10 lei/kg.000 lei 270 lei 13 .000 lei x 9% = 270 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 3.000 lei % = 401 Furnizori 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 992 lei 800 lei 192 lei 9. TVA facturată 24%.240 lei 838.848 lei 9.548 lei 7. c) materiale lansate în consum în valoare de 3.000 lei 240 lei = 401 Furnizori 1. amenzi şi penalităţi 4427 TVA colectată 600 lei 620 lei 500 lei 120 lei e) Transportul în cazul în care evidenţa este ţinută la preţ prestabilit: % 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 1. Diferenţele de preţ sunt nefavorabile. TVA 24%. în valoare de 1.000 lei.500 lei.4427 TVA colectată d) Imputarea lipsei delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul = % 7581 Venituri din despăgubiri. preţul unitar de facturare 11 lei/kg.700 lei 1.270 lei 3. cantitatea aprovizionată 700 kg. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare: 700 kg x 1 1 lei/kg + TVA (24% x 7.000 lei 1. precum şi predate cu titlu gratuit. b) cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei.848 lei 700 lei 7.

TVA 24%. Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor: a) avans în valoare de 20. Utilizându-se metoda inventarului permanent şi preţul prestabilit ca preţ de evidenţă.800 lei Costul standard = 21. care suportă 50% din costuri. pentru care nu s-a primit factura.000 lei şi TVA de 24%.000 lei. Obligaţia faţă de furnizor se decontează în mod obişnuit. preţul standard de 21.000 lei.800 lei b) Distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor. taxe şi vărsăminte asimilate = 4427 TVA colectată 839.d) Donaţii şi diferenţe de preţ nefavorabile: 1. înregistrându-se totodată şi repartizarea diferenţelor de preţ aferente. inclusiv TVA.000 lei % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Şi diferenţele de preţ: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare 20.000 lei 1.500 lei 135 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA pe baza formulei: 635 Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 401 Furnizori 24.000 lei. să se înregistreze operaţiile: 11 aprovizionarea cu echipament de lucru. evaluate la 50.000 lei 10.000 lei 4. cunoscând: preţul facturat de furnizor de 20.000 lei)___________________________________4.000 lei + TVA (19% x 20. valoarea materiilor prime recepţionate este de 51. plătit prin virament furnizorului. 12 echipamentul este distribuit integral salariaţilor. TVA 24%. care suportă 50% din costuri: % = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 21. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului: 13 .000 lei 840. b) materii prime recepţionate. c) conform facturii primite ulterior.635 lei 1.800 lei 20.800 lei = Total factură 24.000 lei.500 lei x 9% =135 lei: 6582 Donaţii acordate = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1.000 lei 10.

TVA 24%.000 lei 12.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 63.500 lei 840 lei 13 .340 lei 3.129 lei 3.871 lei 43.240 lei 16. costul facturat al prelucrării reprezentând 20% din valoarea matriţelor.reparaţia a cinci SDV-uri. .000 lei d) Plata furnizorului.000 lei 50.000 lei = 408 Furnizori .facturi nesosite 20. efectuată de o firmă specializată.000 lei.facturi nesosite = Şi: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii eco nomice: . TVA 24%. al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată. Rezolvare: a) Reparaţia SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc.129 lei 3.% = 5121 Conturi curente la bănci 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Materiile prime recepţionate pentru care nu s-a primit factura: % 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă c) La primirea facturii: 4426 TVA deductibilă Şi: 408 Furnizori .000 lei 401 Furnizori 4. = 3.240 lei 841.500 lei: % = 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 4426 TVA deductibilă b) Trimiterea matriţelor la terţi spre a fi prelucrate: 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 5.trimiterea de matriţe la terţi pentru a fi prelucrate.000 lei 16.000 lei 240 lei 401 Furnizori 62.240 lei 1. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori . X 700 lei/buc.000 lei = 4428 TVA neexigibilă 12. în valoare de 5.871 lei 62.

iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive: a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60.000 lei 240 lei 842. la preţul de înregistrare total de 40.000 lei = 401 Furnizori 1.000 lei: % 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibilă Si: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terţi 5. b) se obţin 5. = 100. Rezolvare: a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii: 711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 60.600 lei 90.000 bucăţi de produse finite.000 lei = 1.000 lei.000 lei Costul efectiv este de 5.000 lei d) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 Variaţia stocurilor e) Diferenţe de preţ: 75.000 lei b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5. TVA 24%. costul efectiv fiind de 22 lei/bucată.000 lei: 348 Diferenţe de preţ la produse c) Preţul de vânzare: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 111. c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90.000 lei.000 lei.000 lei 21. evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/bucată. x 20 lei/buc. produsele în cauză nefiind scutite de TVA.240 lei 1.500 lei: 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ la produse 4.000 lei: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 100.000 buc.000 lei.000 x 6% = 4.000 lei 13 .600 lei = 711 Variaţia stocurilor 10. x 22 lei/buc. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate operaţiile economice de mai jos: a) se acordă produse finite propriilor salariaţi. = 345 Produse finite 75.000 buc.c) Costul prelucrării: 20% x 5.000 lei. iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%. = 110.500 lei 843. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75.

000 lei. iar contribuţiile acestora la fondul de şomaj şi fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 0. acceptându-se o cambie la a cărei valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanţei.016 lei 200 lei 2. Rezolvare: a) Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 124. Referitor la producţia vândută.salarii datorate = % 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 8.200 lei Impozitul pe profit = (40.200 lei) x 16% = 6.b) pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit de 16%.salarii datorate = 345 Produse finite 40.000 lei.720 lei = 2.000 lei = 3.000 lei 100.720 lei 124.5%.2.000 lei 24.000 lei şi dobânda: 3% x 124.200 lei 844. b) cambia se depune la bancă spre scontare.000 lei 3. c) preţul de evidenţă al produselor vândute este de 75.5% = 200 lei 4427 TVA colectată 9.720 lei: 413 Efecte de primit de la clienţi % 4111 Clienţi 766 Venituri din dobânzi = 127.4 lei: = 5114 Efecte remise spre scontare 127.000 lei Şi TVA: 635 Cheltuieli cu alte impozite.600 lei Contribuţia la asigurările sociale de sănătate = 40.5% şi respectiv 5.720 lei 14 . scont 2% x 127.200 lei .554.000 lei b) Acceptarea cambiei în valoare de 124.000 lei x 0.016 lei 421 Personal. Rezolvare: a) Acordarea produselor finite propriilor salariaţi: 421 Personal .5% = 2. scontul reţinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial.000 lei . arătaţi cum se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) produsele facturate clienţilor la preţul de vânzare de 100.720 lei 127. TVA 24%.720 lei c) Depunerea cambiei spre scontare: 5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi Şi: 5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 127.720 lei d) % încasarea cambiei. taxe si vărsăminte asimilate = b) Reţinerile din salarii: Contribuţia la fondul de şomaj = 40.000 lei x 5.416 lei 6.

600 lei 15.500 lei 4.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5311 Casa în lei 18.6 lei 2.000 lei 845.200 lei 401 Furnizori 18.554. taxe şi vărsăminte asimilate 4427 TVA colectată 3. în vederea achiziţionării unor bilete de tratament şi odihnă. şi achitarea cu numerar a diferenţei în momentul ridicării biletelor.000 lei. TVA 24%. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) împreună cu mărfurile achiziţionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.400 lei 6. b) 15% din totalul ambalajelor se reţin de către client.400 lei d) Distribuirea biletelor către salariaţi. cu reţinerea avansului: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .000 lei = 15. 70% din valoare fiind suportată de întreprindere: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi: 635 = Cheltuieli cu alte impozite.000 lei 2. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumă de 10. Rezolvare: a) Plata avansului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Achiziţia biletelor de tratament: 5 bilete x 3. având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea acestora.600 lei 12. din care se restituie 80%.000 lei 3.600 lei 15.400 lei 10.165.000 lei 2. c) distribuirea integrală a biletelor către salariaţi. iar 5% sunt deteriorate din vina clientului.500 lei 846.000 lei: % = 5322 Bilete de tratament şi odihnă 4426 TVA deductibilă c) Plata furnizorului.000 lei.000 lei.000 lei 10. b) achiziţia a cinci bilete în valoare unitară de 3.5121 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125.600 lei 10.4 lei e) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 75. fapt pentru care 14 .

800 lei.500 lei.000 lei = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 381 Ambalaje 2.se primeşte factura furnizorului.000 lei = 100 lei: 608 Cheltuieli privind ambalajele = Şi TVA: 100 lei x 24% = 24 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 24 lei d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 15% x 2. TVA 24%.000 lei. b) odată cu mărfurile se vând şi ambalaje în valoare de l .000 lei = 1. Rezolvare: a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare: 358 Ambalaje aflate la terţi = b) Costul prelucrării: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă Şi reprimirea ambalajelor: 381 Ambalaje = 358 Ambalaje aflate la terţi 2.600 lei c) Ambalajele nerestituite degradate: 5% x 2. iar coeficientul mediu pe baza căruia se repartizează diferenţele favorabile este de 5%.debitori 300 lei Şi TVA: 300 lei x 24% = 72 lei: 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 72 lei 409 Furnizori .debitori = 401 Furnizori 2. TVA 24%. cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 lei = 300 lei: 381 Ambalaje = 409 Furnizori .000 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 381 Ambalaje c) Vânzarea ambalajelor: = 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 100 lei 14 .debitori 1. Arătaţi cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare.debitori 100 lei 848.000 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409 Furnizori . costul facturat al prelucrării 400 lei. preţul prestabilit al ambalajelor primite 2.600 lei: 401 Furnizori = 409 Furnizori .

000 lei d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 lei.000 de acţiuni la preţul unitar de 5. cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7.000 acţiuni x 5 lei = 35. la preţul de 5 lei/acţiune.000 acţiuni x 5 lei = 10.000 lei c) încorporarea altor rezerve în capital: 2.000 lei 75.000 lei: 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 10.000 de acţiuni noi la valoarea unitară de 5 lei.000 lei x 10% = 3. c) vânzarea a 200 de acţiuni către un terţ.2 lei şi valoarea nominală aferentă de 5 lei. pentru care corespund 15.2 lei = 5. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 15. cu decontare ulterioară. cu decontare prin virament.000 lei ce provine din exerciţiul N2.000 acţiuni x 5 lei = 75.500 lei: 1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultatul reportat 3.800 lei = 90 lei: 388 Diferenţe de preţ la ambalaje = 608 Cheltuieli privind ambalajele 90 lei 848.3 lei/acţiune.800 lei 432 lei d) Descărcarea gestiunii: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 1.800 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 5% x 1.000 lei Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul b) Realizarea aportului: 2131 = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul Echipamente tehnologice (maşini.000 lei total capital. la preţul de 5.000 lei: 456 = 1011 Capital subscris nevărsat 75. b) anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de o unitate: a) răscumpărarea a 1. emiţându-se 2.000 de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei.200 lei: 14 . d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4. d) vânzarea a 300 de acţiuni către angajaţii unităţii.500 lei 849.4111 Clienţi = % 708 Venituri din activităţi diverse 4427 TVA colectată 2.232 lei 1.000 de acţiuni noi cu o valoare unitară de 5 lei. b) primirea aportului în natură subscris anterior. Rezolvare: a) Răscumpărarea acţiunilor cu preţul de răscumpărare de 1.000 acţiuni x 5. c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve. în capitalul social aferent unei societăţi comerciale se efectuează şi se înregistrează următoarele modificări: a) subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalaţii tehnice evaluate la 75. 35. cu încasare imediată în numerar. utilaje şi instalaţii de lucru) Şi transferul capitalului: 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 75.

2 lei) 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 9.060 lei 1. c) dobânda datorată obligatarilor pentru primul an. precum şi anularea acestora.000 obligaţiuni x 4.000 obligaţiuni x 5 lei x 15% = 1.109 Acţiuni proprii b) Anularea acţiunilor: % = = 462 Creditori diverşi 5.2 lei) 5121 Conturi la bănci în lei 1.400 lei (2. valoarea nominală de 5 lei/obligaţiuneşi valoarea de rambursare de 5.200 lei 109 Acţiuni proprii 2.400 lei (2.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4. răscumpărarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 850. e) răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni. răscumpărarea.000 lei 9.000 obligaţiuni x 5.500 lei (300 acţiuni x 5 lei) 149 60 lei Pierderi legate de emiterea.040 lei 20 lei (200 acţiuni x 5.7 lei) 1.2 lei/obligaţiune. b) încasarea integrală a sumelor de la obligatari. cu decontare prin virament.2 lei) 1012 Capital subscris vărsat 2.560 lei (300 acţiuni x 5. cu decontare în numerar.400 lei % b) Dobânda anuală: 2. vânzarea.500 lei 14 .3 lei) 109 Acţiuni proprii (200 acţiuni x 5. Se realizează un împrumut obligator referitor la care se înregistrează următoarele operaţii: a) subscrierea de către terţi a 2.7 lei/obligaţiune. vânzarea. d) amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului. cunoscând că emisiunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%.500 lei (500 acţiuni x 5 lei) 149 100 lei Pierderi legate de emiterea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Vânzarea a 200 de acţiuni cu decontare prin virament: 5121 Conturi la bănci în lei = % 1.500 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 10.2 lei) 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii d)Vânzarea a 300 de acţiuni cu încasare în numerar: = 109 Acţiuni proprii 1.600 lei (500 acţiuni x 5.

000 lei.040 lei 851. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului: 14 .000 lei. TVA 24%. la un preţ mai mare cu 10% decât valoarea rămasă neamortizată. cunoscând că valoarea investiţiei se va recupera pe o perioadă de 10 ani. rambursarea ratei restante determinate la finele primului an.000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung c) Rata restantă: 1621 = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. rata devenită restantă la scadenţa fixată pentru primul an.000 lei pe termen lung b) Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600.000 lei = 1682 100.000 lei) x 20% = 100.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobânzile Şi plata: 1682 = 5121 Conturi la bănci în lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100. Se obţine un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%. TVA24%. TVA 24%.000 lei .000 lei. 1.2 lei = 1.040 lei e) Anularea obligaţiunilor: 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 1.000 lei Credite bancare pe termen lung d) Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 100. c) amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare. şi decontarea acesteia.c) Amortizarea primelor pentru toată perioada: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor d) Răscumpărarea a 200 obligaţiuni x 5. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) acordarea unui avans de 20. dobânda datorată băncii pentru al doilea an.000 lei 852. în valoare de 100. ştiind că în anul l s-a rambursat rata.100.040 lei: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 5121 Conturi la bănci în lei 1.000 lei Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = Credite bancare 1621 600. b) primirea în acelaşi exerciţiu a facturii finale aferente lucrărilor executate de terţ. referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaţiile ce privesc: a) b) c) d) obţinerea creditului în valoare de 600. pe baza facturii primite în acest sens. d) vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an.

. a cărui valoare de intrare este de 5.000 lei = 88.000 lei 20.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor d) înregistrarea preţului de vânzare: Valoarea rămasă = 100.000 lei Preţul de vânzare = 80. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: 14 . TVA 24%.000 lei 100. c) scăderea din evidenţă a activului casat. diferenţa achitându-se în numerar.000 lei 24.000 lei c) Amortizarea anuală este de 100.000 lei 853.120lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 Amenajări de terenuri 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital f) Plata furnizorului.120 lei 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 88.800 lei 99.000 lei 20. evaluate la 20 lei/buc. cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei. şi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc.000 lei 461 Debitori diverşi = % 109. recuperată în proporţie de 85% prin intermediul amortizării. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parţial ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb.000 lei 4.000 lei .20.000 lei 80.200 lei 100. cu reţinerea avansului: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuriacordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 124. b) valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terţ la tariful de 10 lei/oră..800 lei 124.000 lei/an: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.000 lei = 80. TVA 24%.000 lei + 10% x 80.000 lei 4427 TVA colectată 21.800 lei 20.000 lei / 10 ani = 10. fiind luate în calcul 40 ore.000 lei 4. d) decontarea obligaţiei faţă de executantul lucrării.% = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 2112 Amenajări de terenuri 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 24.000 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Şi la fel pentru anul 2: 6811 = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 10.000 lei.

x 20 lei/buc. c) scăderea din evidenţă a utilajului. = 500 lei: % = 3024 Piese de schimb 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7588 Alte venituri din exploatare 900 lei 400 lei 500 lei b) Lucrări de casare facturate de terţi: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei: % = 6588 Alte cheltuieli de exploatare 4426 TVA deductibilă 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei c) Scoaterea din evidenţă a echipamentului casat parţial amortizat: 5. exclusiv TVA. şi a 10 buc.000 lei x 25% = 50. animalelor şi plantaţiilor 6583 750 lei Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital d) Plata furnizorului.000 lei = 461 Debitori diverşi 50. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut. în condiţiile încasării unui avans de 25% din preţul negociat de 200.000 lei x 85% = 4.000 lei 401 Furnizori = b) Avansul: 5121 Conturi la bănci în lei c) Scoaterea din evidenţă a utilajului amortizat pentru 400.a) Recuperarea reperelor: 20 buc. amortizată în proporţie de 55%.000 lei: % 2813 = 2131 Echipamente 400. a cărui valoare de intrare este de 400. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: Avans = 200.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 48.000 lei 14 .000 lei.000 lei 7583 200. mijloacelor de transport. = 400 lei.000 lei.000 lei x 55% = 220.000 lei x 24% = 48. b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător.000 lei. utilaje şi instalaţii de lucru) instalaţiilor.000 lei TVA colectată = 200. cu reţinerea avansului: % 496 lei 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 200 lei 4426 TVA deductibilă 48 lei 5121 Conturi la bănci în lei 248 lei 854.250 lei: % = 2131 5. AMC x 50 lei/buc.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 40.250 lei Amortizarea tehnologice (maşini.000 lei 461 Debitori diverşi =% 288.000 lei 2813 Echipamente 4. TVA 24%. cu o dobândă totală de 40.000 lei 220.

000 lei c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală: 461 Debitori diverşi = % 12. c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opţiunii utilizatorului. d) scăderea din evidenţă a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate.000 lei.000 lei . după cum urmează: 14 . b) evidenţierea amortizării care a stat la baza calculării redevenţei. durata contractului este de 5 ani. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura privind redevenţa lunii curente: 4111 Clienţi = % 706 Venituri din redevenţe. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4. In vederea achiziţionării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrări contabile. iar regimul de amortizare aplicat este cel linear.000 lei 150.10.000 lei = 150.960 lei 4.000 lei 10.400 lei d) Scăderea din evidenţă: % = 2131 2813 Echipamente Amortizarea tehnologice instalaţiilor. instalaţii de lucru) animalelor şi plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 180. în baza unui contract de leasing operaţional pentru o instalaţie de lucru.000 lei / 5 ani = 30. (maşini. TVA 24%.000 lei 960 lei b) Amortizarea: Valoarea amortizabilă = 160.400 lei 7583 10.000 lei 855. mijloacelor de transport. valoarea reziduală prevăzută este de 10. animalelor şi plantaţiilor 30.000 lei. utilaje şi mijloacelor de transport.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. (maşini.000 lei 856.Amortizarea tehnologice instalaţiilor.000 lei Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 4427 TVA colectată 2.000 lei Amortizarea anuală = 150. locatorul înregistrează următoarele operaţii: a) întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevenţa aferentă lunii curente.000 lei. utilaje şi mijloacelor de transport. cunoscând că valoarea de intrare este de 160. de 4. instalaţii de lucru) animalelor si plantaţiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 160.

a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20. d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului.480 lei 2.000 lei 480 lei 23. Arătaţi cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate care privesc achiziţionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2. TVA 24%.000 lei. c) recepţionarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantităţii totale livrate este de 10. echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale şi alte active corporale 4426 TVA deductibilă c) Diminuarea obligaţiei şi subscrierea biletului la ordin: 404 Furnizori de imobilizări = % 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă 405 Efecte de plătit pentru imobilizări d) Decontarea biletului la ordin: 405 Efecte de plătit pentru imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 23.040 lei 2.040 lei 2. iar furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%. c) diminuarea obligaţiei faţă de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rămasă.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializată: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 496 lei 400 lei 96 lei 2. d) decontarea la scadenţă a biletului la ordin subscris. TVA 24%.480 lei 2. b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ.000 lei.000 lei 5. în care este consemnat preţul de vânzare de 21.560 lei 26. aparatură birotică.560 lei 26.000 lei.000 lei 480 lei 857. b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei.000 lei 480 lei 14 . Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia mobilierului: % = 5121 Conturi la bănci în lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă b) Recepţia mobilierului: % = 404 Furnizori de imobilizări 214 Mobilier.040 lei 21. Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia de materii prime: % = 5121 Conturi la bănci în lei 4091 Furnizori. TVA 24%.000 lei.

c) Factura: • Preţ de cumpărare 10.Rabat (2% x 10.152 lei = 12.000 lei 480 lei 10. TVA 24%.168 lei 858. d) lipsurile nesoluţionate sunt de 5. Rezolvare: a) Recepţia materialelor consumabile: 750 buc.000 lei.648 lei .352 lei = Total factură 12.500 lei: % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 46.168 lei = 5121 Conturi la bănci în lei 10.168 lei Deschiderea acreditivului: 581 Viramente interne Şi: 5411 Acreditive în lei Plata diferenţei: 401 Furnizori = % 4091 Furnizori .800 lei)___________________________________2. Arătaţi cum se vor înregistra următoarele operaţii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepţionarea a 750 unităţi din sortimentul A la preţul unitar facturat de furnizor de 50 lei.152 lei % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 12. Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la preţul prestabilit.500 lei 37.000 lei.500 lei 9. cu diferenţe de preţ favorabile de 10% constatate la inventarierea anuală.000 lei) 200 lei = Net comercial 9. c) costul total efectiv de achiziţie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente.800 lei 2. a efectuat aprovizionări de 35.debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibilă 5411 Acreditive în lei 12.168 lei = 581 Viramente interne 10.720 lei 3. fiind facturate de o unitate specializată. s-au consumat materiale de 10.000 lei .648 lei Diferenţă de plată = 12.000 lei.000 lei 720 lei 15 .352 lei d) Decontarea din acreditiv a diferenţei datorate: Total datorie = 496 lei + 12.648 lei 2. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3. TVA 24%.000 lei.480 lei avans = 10. x 50 lei = 37.000 lei b) Cheltuielile de transport în condiţiile în care evidenţa se ţine la preţ prestabilit: % = 401 Furnizori 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă 3. ştiind că la începutul perioadei unitatea deţinea materiale în valoare de 20.2.000 lei şi se aplică varianta inventarului intermitent.152 lei 9.800 lei + TVA (24% x 9.

000 lei 45. se efectuează şi se înregistrează operaţiile economice care privesc: a) cumpărarea a 300 halate la preţul unitar de 600 lei. fiind facturate de o unitate specializată.000 lei 960 lei c) Predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.10. salariaţii suportând 50% din cost: 50% x 55. c) predarea către salariaţi.200 lei.000 lei -500 lei 859.200 lei: 6024 = Cheltuieli privind piesele de schimb 3024 Piese de schimb 1.200 lei = 27. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi.248 lei 55. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180.600 lei: % = 3024 Piese de schimb 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul Şi TVA: 24% x 55. în baza tabelelor întocmite în acest sens. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.600 lei 27.500 lei 5.000 lei: 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 20.000 lei = 55. în cadrul unui agent economic cu activitate de producţie se realizează şi se înregistrează mai multe operaţii economice.000 lei x 10% = 500 lei: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = % 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4.200 lei b) Cheltuielile de transport facturate de o firmă specializată: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4.200 lei 860. şi anume: 15 . salariaţii suportă 50% din cost.000 lei d) Lipsurile nesoluţionate cu diferenţe de preţ favorabile: 5.248 lei: 4282 = Alte creanţe în legătură cu personalul 4427 TVA colectată 13.000 lei 43.960 lei 4. d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare.200 lei 27.000 lei stoc iniţial + 35. a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior.200 lei 180. TVA 24%.000 lei.000 lei x 30% = 1.c) Anularea soldului iniţial: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile Şi constatarea stocului final: 20.200 lei = 13.000 lei consum = 45.000 lei achiziţii .000 lei: % 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 223.600 lei d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.

000 buc. b) diferenţa de preţ aferentă producţiei înregistrate anterior este favorabilă.5.560 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 24. = 50.000 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse c) Vânzarea: 1. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite la cost de producţie efectiv: 1.5.000 lei 4427 TVA colectată 4.500 lei = 2.000 lei = 20.2 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite: 0.12.000 lei . x 25 lei/buc.000 lei / Rd 345 .000 lei: 345 Produse finite = 711 25. x 50 lei/buc.500 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 861.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse 5. x 50% = 500 buc. g) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.000 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Diferenţe de preţ favorabile: 1. TVA 24%. f) întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite. = 25.000 buc.25. x 5 lei/buc. fără facturare. care se urmăresc la preţul prestabilit de 25 lei/unitate.000 lei = 0. x 25 lei/buc.000 lei 345 Produse finite 12.000 lei + 20.500 lei: 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse e) Diferenţele de preţ aferente produselor vândute: K = Re 348 .000 lei 4111 Clienţi = % 28. = 5.2 x Re 345 .000 unităţi din produsul A. de 5 lei/unitate.a) obţinerea a 1. a producţiei obţinute la un preţ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producţie. e) livrarea integrală.000 lei Preţul de vânzare = 20.500 lei 348 Diferenţe de preţ la produse = 711 2.000 lei 15 . c) vânzarea a 50% din bunurile obţinute la un preţ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producţie aferent.: Costul efectiv = 25.000 buc.000 buc.560 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite la cost standard: 1. în contabilitatea unei unităţi cu profil de producţie se înregistrează operaţiile economice referitoare la: d) obţinerea a 1. d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.000 lei x 20% = 24.000 lei: 345 Produse finite = 711 50.000 bucăţi din produsul A la costul de producţie unitar de 50 lei. = 12.

000 lei)___________________________________2.400 lei 9.000 lei.000 lei + TVA (19% x 10.300 lei 71.000 lei.000 lei + 15% x 50. d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute.000 lei. Preţul standard aferent este de 9.000 lei % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă 378 Diferenţe de preţ la mărfu = 401 Furnizori 12. e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens. TVA 24%. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 10.000 lei b) Cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4426 TVA deductibilă 542 Avansuri de trezorerie 1.facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă c) La întocmirea facturii: 4111 Clienţi Şi 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată d) Descărcarea gestiunii 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite 50.400 lei = Total factură 12. c) vânzarea a jumătate din mărfurile achiziţionate.800 lei 862. şi decontate dintr-un avans de trezorerie.500 lei 13.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) Preţul de vânzare = 50.800 lei = 418 Clienţi . TVA 24%.400 lei 1.400 lei Costul standard = 9. cunoscând că preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard aferent. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operaţiile de mai jos.000 lei 2. în condiţiile utilizării preţului prestabilit: a) recepţionarea mărfurilor cumpărate la preţul facturat de furnizor de 10.000 lei = 57.000 lei 240 lei 15 .500 lei Livrarea fără factură: 418 Clienţi .300 lei 57.facturi de întocmit 71. cu decontare ulterioară.240 lei 1. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l .000 lei 13.

000 lei x 20% = l. cunoscându-se următoarele elemente: preţul cu amănuntul.500 lei x 0.710 lei 800lei b) Descărcarea gestiunii: % = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 607 Cheltuieli privind mărfurile c) Contabilizarea venitului din dobânzi: 472 Venituri înregistrate în avans = 766 Venituri din dobânzi 800lei 371 Mărfuri 8.600lei TVA colectată aferentă avansului = 1.500 lei + 4.400 lei 1.840.678 lei 1.500 lei 6.4.000 lei. cunoscând că preţul înscris în factură. 8. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate: a) facturarea mărfurilor către cumpărător.000lei.400lei x 100 / 124 = 1. 15 .71 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 472 Venituri înregistrate în avans 8.612 lei 309.2.1.500 lei Preţul de vânzare = 4.6.000 lei x 50% = 4. b) scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute anterior.600 lei avans = 6. dobânda cuvenită vânzătorului este de 800lei.296 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.9.1.000 lei 863.238. b) repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte unităţi. cunoscându-se în plus TVA de 1.651.678 lei TVA neexigibilă aferentă diferenţei de 8.548.400lei .000lei . în valoare totală de 20.457 lei 864. avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor.548.387 lei 5.387 lei şi adaosul comercial de 611.000lei 611. c) evidenţierea veniturilor corespunzătoare dobânzii.500 lei: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri e) Repartizarea diferenţelor de preţ: K = Rd 378 .156 lei.600lei . Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: Avans = 8.000 lei 607 Cheltuieli privind mărfurile = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.696 lei 5.000 lei x 50% = 4.000lei 5.238.156 lei 1.400lei va fi: 6.000 lei / Rd 371 .000 lei preţ prestabilit.600lei x 100/l 24 = 209. exclusiv TVA.500 lei x 20% = 5. inclusiv TVA. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efectuarea înregistrărilor pentru operaţiile care se prezintă în continuare: a) recepţionarea ambalajelor.c) Costul standard aferent mărfurilor vândute = 9.222 =1. este de 4. iar preţul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic.222 Diferenţe de preţ aferente mărfurilor ieşite = Re 371 .400 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 4.000 lei = 0.

000 lei x 10% = 2.000 lei 2.040 lei TVA (24% x 47.000 lei 20.c) reţinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5.289. Rezolvare: a) Factura: • = + = Preţ de vânzare: 400 buc.6 lei 15 . e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70.000 lei .debitori 5.600 lei 4426 TVA deductibilă 960 lei 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 400 lei b) Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unităţi şi repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile: 20.6 lei Total factură 58.960 lei 381 Ambalaje 3.9 lei/$. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor: a) facturarea a 400 unităţi din sortimentul de marfă A.000 lei = 3.289.040 lei)_________________________________11. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 4.000 x 24% = 1. a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei.000 lei: 6582 Donaţii acordate = % 381 Ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 22.000 lei) 960 lei Net comercial 47.000 lei + TVA (19% x 4. b) încasarea creanţei de l . în condiţiile utilizării sistemului de restituire directă. cu facturare ulterioară.000 lei. 48.000 $ faţă de un partener extern la cursul de 2.0 lei 11.000 lei Şi TVA: 5.000 lei c) Ambalajele reţinute pentru nevoile proprii: 381 Ambalaje = 409 Furnizori . facturate anterior proforma la valoarea unitară de 130.000 lei de către un client.000 lei Rabat (2% x 48.329. exclusiv TVA.600 lei % = 401 Furnizori 4.10% x 4. din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate.200 lei 865. fapt pentru care se facturează.960 lei Costul standard = 4. cunoscând că preţul unitar.000 lei)_____________________________________960 lei = Total factură 4.6 lei 47. TVA fiind de 24%.6 lei 4111 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 58.000 lei.040. c) livrarea.329. este de 120 lei. având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor. d) primirea a 100 bucăţi ambalaje restituite de altă unitate.200 lei 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 1. x 120 lei/buc.

000$x2.000 lei.000 lei 49. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operaţia anterioară.760 lei 60.760 lei 49.8 lei/$ . avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un avans de 10%. TVA 24%.000$x2.2.500 $ x 2.500 $ faţă de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj.604 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000 lei 12.800 lei (8.760 lei 403 Efecte de plătit c) Cursul de schimb la plată = 2.000 lei 1.000 lei 11. Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare . d) recepţionarea.000 lei) = Total factură % = 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilă b) Subscrierea biletului la ordin: 401 Furnizori= 50. TVA 24%.000 lei 2.500 $ x 2.000 lei 50.9 lei/$ .755 lei 145 lei 2.000 lei) = Net comercial + TVA (24% x 49.760 lei 401 Furnizori 60.000 lei = 401 Furnizori 130.760 lei 60.000 lei. a 500 kg de materie primă din sortul A la preţul unitar de 75 lei.b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 2. remiză de 2%.755 lei/$: încasarea creanţei: 5124 Conturi la bănci în valută = % (1. iar la momentul plăţii a înregistrat o scădere cu 7%.8 lei/$ x 7% = 2.Remiză (2% x 50. cunoscând că la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2.5% x 2. c) achitarea obligaţiei de 8.755 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs valutar c) Livrarea cu factură ulterioară 418 Clienţi .666 lei 15 .8 lei/$.8 lei/$) 5124 Conturi la bănci în valută 22.000 lei 11.604 lei: 404 Furnizori de imobilizări = % 23.facturi de întocmit = % 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4428 TVA neexigibilă d) Primirea ambalajelor restituite: 409 Furnizori . e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30.900 lei 866.9lei/$) 4111 Clienţi 1.debitori e) Acceptarea unui bilet la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 70. iar diferenţa este achitată cu numerar. fără factură. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.134 lei (8.000 lei 62.9 lei/$ = 2.

000 lei e) Avans: 30.costuri estimate de vânzare 400 lei.400 = 3.000 obligaţiuni) .debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei 30. taxe vamale 250 lei.000 Iar provizionul rămas fără obiect este anulat: 1511 Provizioane = 7812 Venituri 60.500 + 250 + 300 + 10 + 90 .000 lei: 658 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40. La dorinţa purtătorului.400 lei . reducere comercială primită 60 lei.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC. Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni? Rezolvare: Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4. Dispuneţi de următoarele date: o societate a achiziţionat mărfuri din import. întreprinderea estimează că mărfurile vor putea fi vândute la preţul de 3.419 lei 581 lei 27. diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10 lei.000 lei. în cursul anului N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40. mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.000 lei ca rezultat al deciziei din instanţă. l lei/obligaţiune x 2. 878. Purtătorii a 2. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de 60.000 lei 870.500 lei 9.090 lei Valoarea realizabilă netă = 3. La data bilanţului. prime de asigurare 90 lei. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10. Cum este afectat contul de profit şi pierdere în anul N+1? Rezolvare: în exerciţiul N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare de 4.000 lei: 401 Furnizori = % 409 Furnizori .000 acţiuni x 3 lei/acţiune) = 2. adică 3. 874.000 lei La închiderea exerciţiului financiar.000 lei x 10% = 3.500 lei.000 15 .000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii.Valoarea nominală a acţiunilor emise (2.500 lei 37. cheltuieli de manipulare 10 lei.60 = 3.d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.500 lei: % = 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă 408 Furnizori facturi nesosite 46.000 lei 2. paritatea de conversie fiind: o acţiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligaţiune.200 lei.1 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de 4 lei/obligaţiune. cheltuieli de transport pe parcurs intern 300 lei. obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni. Ce valoare au mărfurile la închiderea exerciţiului financiar? Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 2. cheltuielile legate de achiziţie fiind: valoarea în vamă 2.400 .

datorii în valută 2.000 lei.800 lei Datorii: 2. Care este mărimea activului net contabil? Rezolvare: 15 .000 lei + Variaţia stocurilor de produse finite (Sf . producţie obţinută la cost de producţie 40. stoc iniţial de produse finite 1. cursul dolarului a fost l $ = 2.000 lei. vânzări de produse finite 31. producţie imobilizată 20.000 lei + Venituri din producţia imobilizată 20.200 lei.000 lei + Alte venituri din exploatare________________________________10.048 lei Valoarea produselor finite vândute.pentru litigii din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Rezultatul exerciţiului N+1 este majorat cu 20.000 lei.4.000 + 20.000 lei.000 $. valoare contabilă 2. Ce valoare prezintă în bilanţ stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 31. O societate are la data bilanţului creanţe în valută de 1.248 – 6.8 lei/$ = 2.000 lei.000 lei.000 .400 lei. capital subscris vărsat 3.000 lei. Conform OMFP nr. care este mărimea cifrei de afaceri şi a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = 8. preţ de cumpărare 4.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 22.200 lei Adaos comercial = 25. La închiderea exerciţiului.000 $.000 lei. 883.nu se actualizează 889.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se înregistrează un minus de 100 lei.200 x 20/120 = 4. alte rezerve 1.400 lei.000 $ x 2.000 lei. locaţii de gestiune şi chirii 4. clienţi creditori 600 lei. costul mărfurilor vândute 6.000 lei .21. furnizori 2.000 lei. venituri din ajustări privind deprecierea creanţelor clienţi 3. stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei.600 lei.8 lei/$ = 5. 887. inclusiv TVA 24%.000 $ x 2.000 lei = 63. societatea practică un adaos de 20%. Valoarea produselor finite în bilanţ este de 900 lei. utilaje din import 11.000 = 1.200 . alte venituri din exploatare 10.000 (vânzări de produse finite) + 4. subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei. producţie curentă 20. valoare contabilă 260 lei.800 lei.8 lei/$ = 280 lei Utilaje: 11.248 x 24/124 = 6.000 lei.600 lei Disponibilităţi: 100 $ x 2.000 $.048 = 25.055/2009.200 lei Costul de producţie al produselor finite vândute = 25.Si) 11.000 lei.000 lei. exclusiv TVA = 31. venituri din redevenţe. 3.000 (vânzări de mărfuri) + 10. mărfuri 1.000 (redevenţe) = 22. vânzări de produse finite 10.248 lei.8 lei. O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial 2. Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: imobilizări 6. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 8.000 lei SF scriptic: 2.200 lei. disponibil la bancă 400 lei.000 lei. disponibilităţi în valută 100 $.900 lei. stoc final de produse finite 12. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanţul de deschidere? Rezolvare: Creanţe: 1.200 = 21. valoare contabilă 5.000 lei 885.

mutarea sondei şi refacerea amplasamentului la terminarea extracţiei sunt de 1.000 lei. Rezolvare: Amortizarea anuală = 25.9 u. Care vor fi efectele în situaţiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii? Rezolvare: Preţ de achiziţie . iar cheltuielile estimate cu demontarea.400 + 1.200 = 5. l Valoare netă financiară . O societate achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 500 u..000 x 1% + 1. durata 5 ani.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 8. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la preţul de 25. Indicaţi mărimea costului de achiziţie şi a taxelor datorate în vamă.2.Rabat = 2% x 500 .328 lei 891. Se ştie că: preţul de import (valoarea în vamă) este de 20. 4. Societatea X achiziţionează o sondă de extracţie din import.Datorii = 6.800 = 24. TVA 24 %.000 x 10% + 20.000 lei Valoarea netă contabilă = 10.000 = 2131 Echipamente tehnologice 15.m. 4.000 lei Taxa vamală = 2. rabat 2%.m.000/5 = 5.851 u. amortizabil linear.200 + 400 . Precizaţi efectele generate în exerciţiul N privind plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicării metodei de reevaluare prin creşterea valorii contabile nete.000 lei.600 lei sau ANC = Cpr = 3. comisionul vamal 1%.524 485.la data achiziţiei se înregistrează: % 301 = 401 Furnizori 601. taxa vamală 10%.ANC = Active .1 u.600 = 4.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor şi utilajelor .249 u. TVA 24%.000 lei.000 lei Valoarea justă = 18.1 500 u.800 .200 = 4. scont de decontare 1%. Rezolvare: Costul de achiziţie = 20. 10 u.m.000 lei Plus de valoare = 8.000 + 20.000 lei Comisionul vamal = 200 lei TVA achitată în vamă = 24% x 22.000 893.m.000 lei Amortizarea cumulată după trei ani de funcţionare = 15.800 lei. 485.m.600 lei 890.m. remiză 1%. 480.000 lei . 15 .m.400 +1.Remiză = l % x 490 Valoare netă comercială Scont de decontare = l % x 485. în exerciţiul N (după 3 ani de funcţionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18.

000 lei în bilanţ stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 16 . după care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei.000 lei.400 lei.400 600 300 .000 + 600.500 445 Subvenţii 1.200 .000 = 106. intrări de produse finite în cursul lunii 600.000 . Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumă de 3.524 767 4.000 + 600. ieşiri de produse finite 900.nefavorabil RC 348 = RC 345 x K = 900.000 lei Variaţia stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) .(600 + 80) = 274 lei.reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri proporţional cu amortizarea: 475 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1.400 încasarea subvenţiei pentru investiţii: .000 2.000 lei în negru SF 345 = 400.000 lei cost standard.851 Venituri din sconturi acordate 5121 596.contabilizarea scontului la data decontării: 116.000 + 6. diferenţe de preţ favorabile la produsele în stoc 20.amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor .000 lei cost standard.500 3.000 .000 lei. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2.424 % 601. care afectează negativ rezultatul 896.vânzarea utilajului se înregistrează astfel: 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 800 3.000 lei SF 348 = -20.000 + 80. Precizaţi influenţa asupra situaţiilor financiare determinată de diferenţele de preţ.000 + 80.000 x 6% = 54.000) /(400.000 = 100.54. Rezolvare: K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20. diferenţe de preţ nefavorabile aferente produselor intrate 80.achiziţia utilajului: 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări .900.000) x 100 = 6% .000 = 6.673 Conturi la bănci în lei 895.000 2.000 lei cost standard.Materii prime 4426 TVA deductibilă . Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? Rezolvare: 401 Furnizori = - contabilizarea subvenţiei de primit: 445 Subvenţii 5121 Conturi la bănci în lei = = 475 Subvenţii pentru investiţii 1. Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400.000 lei.

5.000 600 0 897. Care este valoarea postului bilanţier „Produse finite şi mărfuri"? Rezolvare: Produse finite = SFD ct.SFC ct.000 lei.000 lei Produse finite şi mărfuri = 90.000 lei.01. 348 .000 lei 898.000 + 146.Impactul asupra bilanţului este următorul: Active Echipamente tehnologice Datorii Venituri înregistrate în avans Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din activele cedate Cheltuieli cu activele cedate Rezultat 2.000 lei.000 lei. cont 371 = 234.000 lei. cont 394 = 2.000 lei. cont 117 (SD) = 4. conturile de stocuri de produse.000 -8. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.000 lei.N 400 kg şi pe 25. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO şi LIFO? Rezolvare: FIFO: . cont 331 = 1.000 .4.000 lei.200 -1.Ieşiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.000 . cont 161 = 8.39.4.500 300 0 3. cont 151 = 2. cont 105 = 6. cont 129 = 5.01.000 lei Mărfuri = 234.000 + 5. 345 .12.000 lei. 394 = 100.N.000 lei. cont 4428 = 39.000 lei.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.200 300 800 600 +500 1. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materia primă X: stoc iniţial 200 kg a 10 lei. Rezolvare: Total capital propriu = 21. Calculaţi suma capitalului propriu. ieşiri pe data de 15.000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.000 = 146.000 = 90.000 lei.N 100 kg a 17 lei. cont 348 (SC) = 8.01. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.N 150 kg. cont 397 = 4.500 lei Total 6. intrări pe data de 10.000 lei 16 .01.000 lei Total 5. cont 121 (SC) = 5.500 lei .000 .N 300 kg a 15 lei şi pe 20.000 lei.400 1.000 lei.000-2.N.000 . cont 169 = 1. mărfuri şi asociate lor ale societăţii X prezintă următoarele solduri: cont 345 = 100.000 lei.000 .000 lei ___________________________200 kg x 15 lei = 3. cont 378 (SC) = 45.000 + 6.000 lei 899.000 lei.000 = 23.SFC ct. conturile prezintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.12.000 = 236.45.

amortizarea calculată 1.700 300 .000 lei ___________________________300 kg x 15 lei = 4.Ieşiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1.000 lei.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate .000 1. materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei.500 lei .înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 290 2131 Echipamente tehnologice 2.500 lei Intrări: 100 kg x 17 lei = l .000 lei Total 5.700 lei _________________________50 kg x 10 lei = 500 lei Total 2.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 110 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: 16 .700 lei Ieşiri:150 kg: 100 kg x 17 lei = 1.500 lei ______________________________50 kg x 17 lei = 850 lei Total 2.500 lei Total 6. Care vor fi efectele în situaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţă a instalaţiei? Rezolvare: .500 lei ___________________________100 kg x 10 lei =1.200 lei Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei 900.700 lei .Intrări: 100 kg x 17 lei = l .700 lei. Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalaţii 2.Ieşiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4..Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.350 lei Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei LIFO: . cheltuieli de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei.

000 lei.09. conturi la bănci 60. scade rezultatul cu 120 lei.000 lei. societatea A andosează cambia acceptată de clientul C. (Venitul din dobândă nu provine din contracte de leasing. cont 758 = 90 lei. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: capital social 100. Cum se reflectă în contabilitatea societăţii A decontarea cu societăţile B şi C? Rezolvare: Societatea A înregistrează: 401. TVA 24%.000 lei 904.30.000 + 20. Rezolvare: CA = 8.000 lei. clienţi creditori 25. Care este suma datoriilor? Rezolvare: Datorii = 1.000 + 10.000 lei.000 = 10.000 + 5.000 lei. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N. efecte de plată 1.000 lei.000 lei.000 lei. Pentru decontarea cu furnizorul B. din care dividende încasate 400 lei.000 lei 905. cheltuielile aferente exerciţiului N 5. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: stocuri de materii prime 100.N 200 lei.000 lei.Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 300 110 290 -120 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei.000 lei.000 + 400 + 100 = 8. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 5. clienţi 80.000 lei. cont 708 = 100 lei. cont 766 = 300 lei.000 + 80.000 .000 lei.000 lei. furnizori debitori pentru stocuri 10.000 lei. diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20. ajustări pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.500 lei 902. Rezolvare: Active circulante = 100.000 .000 Furnizori B Efecte de primit 903. cont 707 = 400 lei.000 lei. veniturile aferente exerciţiului N 8. prime privind rambursarea obligaţiunilor 1. 901.000 + 150. cont 722 = 2. credite bancare 3. furnizori debitori 15.1. titluri de participare deţinute pe termen lung 45.600 lei.000 + 5.000 lei. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat şi înregistrat la 30.000 + 2. TVA de recuperat 5.000 + 60.000 lei.000 lei. şi vinde societăţii C produse finite de aceeaşi valoare decontabile cu un efect de comerţ (cambie).000 + 3. produse finite 150. precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit şi pierdere? 16 .000 lei.000 lei.000 lei.000 lei. Precizaţi mărimea activelor circulante. cresc materialele consumabile cu 180 lei.) Indicaţi mărimea cifrei de afaceri. din care plătit 100 lei. Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100. La sfârşitul exerciţiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societăţii X sunt următoarele: cont 701 = 8. cont 711 = 500 lei. din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei.000 = 395. clienţi creditori 2. Cota impozitului pe profit este de 16%. acţiuni proprii 15.B = 413 124.

000 . Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achiziţionare (sfârşitul lunii decembrie N-l) 4.000 lei. Care este mărimea capitalului propriu şi a capitalului permanent? 16 . cont 169 = 1. Rezolvare: Costul de achiziţie al utilajului = 2.000 + 4.200 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N = 4. cont 5187 = 4. amortizarea se calculează degresiv (coeficient de amortizare degresivă 1.000 lei. cont 129 = 7.000 lei.000 lei. cont 413 = 16. cont 106 = 10. cont 418 = 4. cont 491 = 2. cont 425 = 3.400 = 2.797 lei 907.000 lei. comisionul vamal l %.000 lei. Peste un an are loc reevaluarea utilajului.000 lei.000 + 3.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor = 2131 Echipamente tehnologice 1.000 lei Plus de valoare = 200 lei înregistrarea reevaluării: . cont 161 = 4. Cum se reflectă reevaluarea utilajului? Rezolvare: Amortizarea pentru anul N = 4.000 lei. Calculaţi costul de achiziţie al utilajului din import.200 = 2. Valoarea justă este de 3.Rezolvare: Rezultat fiscal = 8.500 lei Impozit pe profit = 2.000 lei.000 -1. cont 121 (SC) = 8. taxa vamală 10%. Cheltuielile interne de transportmanipulare sunt de 800 lei.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 1058 Rezerve din reevaluare 200 908.2. Din balanţa de verificare a conturilor încheiată la 31.000 lei. Determinaţi mărimea creanţelor întreprinderii. durata de funcţionare 5 ani. cont 419 = 7.700 + 270 + 27 + 800 = 3.5).500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei Impozit pe profit de plătit = 300 lei 906.000 lei. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: cont 1012 = 50.800 lei Valoarea justă = 3.12.000 x 30% = 1.000 + 4.000 . cont 519 = 6.200 . cont 151 = 19.000 $ la cursul de schimb de 2. Societatea X achiziţionează un utilaj din import ştiind că preţul de import stabilit la frontiera română este de 1.000 lei.000 = 45.000 lei.N rezultă următoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111= 20. Rezolvare: Creanţe = 20.000 lei.000 lei.5.7 lei/$. TVA 24%.600 + 200 + 300 .000 lei. TVA 24%.000 lei 909.000 lei.000 + 16.

000 Active circulante = 4.200 + 300 + 500 + 100 = 4.000 lei. Dispuneţi de următoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.000 lei Capital permanent = 61.000 2.000 lei.020 Cu ocazia achiziţiei stocurile cresc cu 98.Rabat 2% x 100. ea vinde 30% din ele la preţul de 38. Rezolvare: Active imobilizate = 10.600 lei.000 lei.700 912.000 = 61.8 100.000 lei. Rezolvare: Preţ de achiziţie .000 Valoare netă financiară .000 lei. Care este mărimea rezultatului contabil? Rezolvare: Societatea înregistrează următoarele venituri: 16 .900 lei.000 lei.3.000 980 97.284.284.000 lei (valoarea netă comercială).8 90.000 . iar datoria faţă de furnizori creşte cu 121.000 = 83. salarii plătite 32.la data achiziţiei se înregistrează: % = 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime 4426 TVA deductibilă .000 lei ca preţ de evidenţă şi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii. scont de decontare l %. Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preţ de vânzare 100.000 . Dispuneţi de următoarele informaţii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 lei. cont 409 = 300 lei.000 . cont 281 = 3. cont 461 = 100 lei.000 23.000 .8 lei. Scontul de care beneficiază cumpărătorul conduce la recunoaşterea unui venit financiar. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3. reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de 10%.000 8.000 lei 910.000 98. Precizaţi care este mărimea activelor imobilizate si a activelor circulante.000 + 4.000 + 19.284.000 + 8. cont 4111 = 500 lei.000 + 10.000 lei. Indicaţi efectele în situaţiile financiare dacă se utilizează preţul standard de 90.000 = 7. dobânzi 400 lei.1.7. cont 462 = 150 lei. cont 419 = 600 lei. cont 391 = 200 lei.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 980 401 Furnizori 121. salarii datorate 35. 911. TVA 24%. cont 301 = 4.000 Valoare netă comercială Scont de decontare: 1% x 98.Rezolvare: Capitaluri proprii = 50. amortizare 1. rabat 2%.

Preţul de cumpărare 400 lei.000 = 10.000 lei.300 lei.000 . scont de decontare 1%. Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumă? Rezolvare: Cifra de afaceri a crescut cu 380.000 35. respectiv de 250 u.m.2 u.000 lei.600 40.300 -1. costul lor de producţie fiind de 300. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării 10.000 x(l.000 acţiuni x 1.1 u.Variaţia stocurilor = 30.500 acţiuni x 3.500 .900 .900 35.010 lei.m.m.000 lei. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv TVA). impozit pe profit plătit 1. cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10.000 16 . rabat 2%.000 . în condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%.000 lei. Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societăţi se prezintă după cum urmează: Acţiuni A: Achiziţie pe 16 decembrie: 4. 3.000 lei şi a vândut produse la preţul de vânzare de 380. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerţ.000 lei.000 lei.904 lei 914. scăderea conturilor de creanţe clienţi 1.000 lei.m.m..500 lei 151. societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1.000 lei. Rezolvare: Pentru acţiunile A ajustarea de valoare necesară = 4. creşterea stocurilor de materii prime 1.000 acţiuni x 3 u..2% x 400 = 392 lei Preţul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +24% x 509.000 + 2.500 lei. TVA 24%. Achiziţie pe 23 decembrie: 1. Pentru acţiunile C nu este necesară o ajustare de valoare. variaţia stocurilor a crescut cu 100.m. Rezolvare: FNT din activităţile de exploatare = 10. iar rezultatul brut a crescut cu 470. C = 3.010 Total 56. Se suplimentează ajustarea pentru acţiuni cu 250 u.000 21. plătindu-se băncii comerciale un comision de 10. 913.30% x 30.010 Şi următoarele cheltuieli: Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu amortizarea Total Societatea înregistrează un profit de 16.m. venituri din plasamente 300 lei.000 lei.3 u. venituri din provizioane 500 lei.000 400 1. scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei. care este preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate? Rezolvare: Costul de achiziţie = 400 . O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza facturii. cheltuieli cu amortizarea 2.. B = 9. în exerciţiul N.l) = 400 u.000 obligaţiuni x 10 u.500 + 300 + 1. creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei.1.m. 915.6 = 631.m.000 lei. Obligaţiuni B: Achiziţie pe 5 decembrie: 1.2-l. Precizaţi înregistrările contabile în situaţiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u.000 Venituri din vânzarea produselor finite = 38.m.m.300 + 200 .2 u.1 u.10% x 38.

în ianuarie.984 1. cost de producţie 4. TVA 24%. materii prime fără factură în valoare de 1.m. în decembrie.000 x (10 .500 lei.984 1. la întocmirea facturii. TVA 24%? Rezolvare: La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: .6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 250 Pentru obligaţiuni ajustarea necesară = 1. valoarea este de 1. TVA 24%. Se suplimentează ajustarea pentru obligaţiuni cu 700 u.iar vânzătorul înregistrează: 411 Clienţi = % 418 Clienţi -facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4427 TVA colectată 360 1. fără factură. TVA 24%? Rezolvare: . la preţul de 5.la primirea facturii cumpărătorul înregistrează: % 408 Furnizori -facturi nesosite 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 4426 TVA deductibilă . în luna decembrie.9. valoarea este de 4. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.500 lei.m. la sosirea facturii.250 u.860 100 24 = 4428 TVA neexigibilă 360 4428 TVA neexigibilă = 153.800 lei. Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.stornarea înregistrării efectuate la achiziţie: 16 .600 lei.000 lei. în ianuarie. .m. Se cumpără.860 100 24 = 401 Furnizori 1. = 450 u. Se vând produse finite.m. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 450 152.3) = 700 u.

200 .stornarea înregistrării efectuate la vânzare: 418 Clienţi facturi de întocmit = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă 6.952 701 4.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2813 Amortizarea echipamentelor 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipamente tehnologice 20.117.000 .% 301 Materii prime 4428 TVA neexigibilă .200 5000 1.000 411 Clienţi = 16 .000 lei.200 = 401 Furnizori 5.6 = 931.şi înregistrarea facturii: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă Iar vânzătorul înregistrează: = 408 Furnizori facturi nesosite 6.152 TVA colectată 154. Din casare rezultă materiale în valoare de 7.588 + 19% x 1. Se cumpără mărfuri în sumă de l .000 lei este casat în exerciţiul N+6.2% x 970 -2% x 950.000 . risturn 2%. remiză 2%.şi înregistrarea facturii: % 5.200 5. scont 4%.588 + 20% x 931. Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folosită este cea lineară.000 6.800 1.000 1. rabat 3%. Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului? Rezolvare: . Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 1.9056 = 1. cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2. Calculaţi valoarea acestui preţ.000 lei. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20. Societatea practică un adaos comercial de 20% şi vinde toate mărfurile din depozit la preţ de vânzare cu amănuntul.307664 lei 155.800 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 1.588 lei Preţ de vânzare cu amănuntul = 931.152 .000 14.330.952 4.3% x 1.000 lei.

000 lei (plata către furnizorul extern).000 lei.înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 7.6 lei/dolar.000 dolari la un curs de schimb în momentul tranzacţiei de 2. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10.000 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei.000 lei Valoarea recuperabilă = 9. Un echipament tehnic este cumpărat la începutul anului N-2 pentru 16.000 5124 24.plata datoriei faţă de furnizorul extern: 401 Furnizori = % 26.6.000 lei La sfârşitul anului N valoarea netă contabilă = 16.000 lei.000 Fluxul din activităţile din exploatare scade cu 24. stabilindu-i-se o amortizare în sistem linear pe o perioadă de 8 ani. 157.000 lei.achiziţia mărfurilor de la furnizorul extern: 371 = Mărfuri .000 lei 16 .4 lei/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? Rezolvare: ..000 2. La sfârşitul anului N.000 .000 -1.000 lei. se reestimează durata de viaţă rămasă la 3 ani.000 7.000/8 = 2. Care sunt consecinţele asupra contului de profit şi pierdere în anul N şi în anul N+l? Rezolvare: Amortizarea în anul N-2 = 16. în anul N+l. 156.000 Venituri din diferenţe de curs valutar 401 Furnizori 26. în momentul plăţii cursul fiind de 2.000 Conturi la bănci în valută 765 2.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 2. cresc materialele consumabile cu 5.000 .000 = 10. scade rezultatul cu 1. valoarea recuperabilă este de 9.000 lei Se constată o depreciere de 1.000 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate Alte cheltuieli din exploatare Alte venituri din exploatare Rezultat 6.

000 lei 158.m.333 lei Amortizarea în anul 2007 = 6. în anul N+l societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18. transport inclus în factură 1. (suma include TVA).000/3 = 3.000 lei. remiză 500 lei.222 lei 17 . înregistrând un venit din producţia de imobilizări de 18.33% = 3. Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute. inclusiv TVA. 159. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producţia de imobilizări compensează cheltuielile după natură).000 lei. Receptionarea şi punerea în funcţiune au loc la începutul anului 2008. Cost de achiziţie = 30. Care vor fi modificările în situaţiile financiare ale celor doi ani? Rezolvare: în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12.000 lei.000 . Se cumpără materii prime în valoare de 15.667 x 33. Se construieşte o clădire în regie proprie.000 48.m.33% Amortizarea în anul 2006 = 10. care vor fi efectele în situaţiile financiare? Rezolvare: Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16. Cum vor fi afectate situaţiile financiare ale anului 2007? Rezolvare: în anul 2007 societatea înregistrează achiziţia astfel: % = 231 Imobilizări în curs de execuţie 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori 248.200 = 7. Un echipament tehnic achiziţionat în anul 2006 la valoarea de 10. Determinaţi valoarea costului de achiziţie pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la preţ cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% şi valoarea încasată din vânzare este de 37.200 u.000 lei.000 lei si recepţia clădirii la costul de 30.m. Rezolvare: TVA = 24%/124% x 37. Din totalul de cheltuieli în sumă de 30.000 161.000 lei. lucrarea începând în martie anul N si finalizându-se în octombrie N+l.000 200.500 = 15. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la preţul de 248. Nici rezultatul anului N+l nu este afectat.500 lei 160.000 lei.2 = 25.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani (coeficient de amortizare degresivă = 2) este evaluat la sfârşitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6.000/1.67% x 2 = 33.m. cheltuieli salariale aferente gestionarului 4. Cost de achiziţie + 20% x Cost de achiziţie = 30.200 u. Determinaţi valoarea costului de achiziţie.000 + 1.în anul N+l societatea înregistrează o amortizare de 9. 40% sunt aferente anului N.000 lei.000 lei şi contabilizează imobilizări în curs de execuţie la costul de 12.000 lei.000 u.67% Cota de amortizare degresivă = 16.33% = 2. 162. Rezolvare: Costul de achiziţie = 15.000 x 33.000 lei.000 u.

037 = 2.025 = 20.ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată: 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8.025 Valoarea brută după reevaluare = 10. La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20.000 = 23.3.000 u.250 lei Rezerva din reevaluare = 3.000 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 17 .037 lei . O societate de producţie prezintă următoarea situaţie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.000 u.7. iar cele de inventar: cont 301 = 21. cont 371 = 30. şi cont 371 = 35.000 u.. La 31 decembrie N+l valorile contabile sunt: cont 301 =21.213 Amortizarea instalaţiilor.şi se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 397 5.482 lei Amortizarea cumulată = 7.800/1.33% = 1. şi cont 371 = 30.000 u.m.000 u.000 u.963 = 2.025 = 14.000 .Amortizarea în anul 2008 = 4..suplimentarea valorii brute: 2131 = Echipamente tehnologice (maşini. stoc final 2.000 u.000 u.000 u.suplimentarea amortizării cumulate: 105 Rezerve din reevaluare 2813 7.000 .000 + 24.m..037 lei.m. exclusiv TVA. utilaje şi instalaţii de lucru) .Ieşiri = Stoc final Intrări = Stoc final .m.000 x 2.000/2.m. 164.037 lei Valoarea netă contabilă = 10. valoarea vânzărilor 28. mijloacelor de transport.445 x 33. Stoc iniţial + Intrări .000 .2 = 24.800 u. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+l? Rezolvare: .m. Ştiind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%.m.250 în bilanţ echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6.000 u.037 x 2.m. cont 391 = 8.m.m. 163. animalelor şi plantaţiilor = 105 Rezerve din reevaluare 10. Rezolvare: Valoarea ieşirilor de produse finite la cost de producţie = 28. determinaţi producţia lunii curente.000 lei.250 lei Amortizarea cumulată după reevaluare = 7..m.Stoc iniţial + Ieşiri Producţia lunii curente = 2.000 u.m.963 lei Coeficient de reevaluare = 6. rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3.

000 .m.000 u. Se vând mărfuri având un cost de achiziţie de 9.m.m. (exclusiv TVA).500 u. şi ajustarea existentă.000 = 20.şi descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 9. în bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoarea de 42.000 u.. costul lor de achiziţie fiind de 2.000 u.000 .. TVA va putea fi recuperată în cazul falimentului clientului.m.m.500 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate . iar în 2010 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%.000 u. de 500 u. la preţul de 11.m. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani? Rezolvare: în anul 2009 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienţi de 40% x 50.vânzarea investiţiilor pe termen scurt generează următoarele înregis trări: 5121 Conturi la bănci în lei = % 4.. In anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 62. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ.500 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 7642 1.m.m.m.000 = 15.000 508 2.pentru deprecierea activelor circulante 165. Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit si pierdere? Rezolvare: . inclusiv TVA. adică cu 5.vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări: 4111 = 707 Clienţi Venituri din vânzarea mărfurilor ..m.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 1.m.m.000 u. ajustare pentru depreciere existentă l . în anul 2010 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.000 u.000 11.000 u.000 u. este de 47.000 u. la sfârşitul anului 2010. şi titluri (investiţii pe termen scurt) la valoarea de 4.000 u. La sfârşitul anului. riscul de neîncasare a creanţei este de 40%. 166.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate = 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 500 17 .

m.m. furnizorii debitori 64.500 u. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii.m.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 2..m. conform OMFP nr.m. Sunt active circulante: investiţiile financiare pe termen scurt 68.m..000 u.5 u.m.m.m.. 167.000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u...000 u.m./actiune.. subvenţii pentru investiţii: 65.7 u... construcţiile (la valoare netă) 600../acţiune.m. cifra de afaceri creşte cu 11.m. amortizarea construcţiilor: 354.m. construcţii: 954.125 u.m. Capitalul rambursat = 345 u. ajustări pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15. capitalul social 800.000 u. Rezolvare: Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la valoare netă) 637. se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0. pe o perioadă de 10 ani si rata anuală a dobânzii de 8%. capital social: 800.055/2009: împrumuturi acordate pe termen lung: 653. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0. în al doilea an dobânda = 8% x 4. rezerve: 280. interesele de participare 90. veniturile financiare cresc cu 1..000 u.m.m. Rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante în sumă de 745 u. rezultatul financiar creşte cu 2. Valoarea bilanţieră totală este de 1.m.m.m. se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0. Pe baza următoarelor informaţii.000 u. 168. se achiziţionează 1. 17 .m. rezultat reportat: 56. 3.4 u.250 u.m.350 u..m.125 u. determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate. Valoarea bilanţieră totală este de 465...000 = 400 u. investiţii financiare pe termen scurt: 68.000 u.m.000 u. 3.655 u. costul de achiziţie al acţiunilor este de l u. preţ de emisiune 2.000 u.000 u./actiune.m.250 u. şi rezultatul reportat 56. furnizori debitori: 64.000 u..000 u.000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0..000 u.m.5 u.350 u. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65.000 u. Sunt capitaluri proprii: rezervele 280.5 u.m.m.000 u. rezultatul din exploatare creşte cu 3.000 u.m. Anuitatea = 745 u.m.m... şi mărfurile 65./actiune. cheltuielile din exploatare cresc cu 8..m.m. înregistraţi următoarele tranzacţii conform OMFP nr.000 u.m. Capital rămas de rambursat = 5.m.m. 169.136. cheltuielile financiare scad cu 500 u.m.m.500 u. Care este dobânda calculată pentru al doilea an? Rezolvare: în primul an dobânda = 8% x 5./actiune../acţiune.m. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.m.000 u.5 u. terenuri: 255.475 u. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.000 u.m.m.500 u..345 = 4. mărfuri: 65. materialele consumabile 268.850 u.000 u.000 ..000 u. se încasează contravaloarea titlurilor vândute.m.000 u.m. şi terenurile 255... interese de participare deţinute pe termen lung: 90.750 u.m. materiale consumabile: 268.m./acţiune.4 u.582. Valoarea bilanţieră totală este de 1.500 u.m..m.m..m.în urma acestor operaţii.055/2009: se vând 1.655 = 372 u.m.

000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0. la preţul de 4 u. Acestea au fost achiziţionate la preţul de l u.800 .corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii: % 1174 = 401 Furnizori 124.4 u.000 100.Rezolvare: .000 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 1.000 17 .000 de acţiuni reprezentând interese de participare.: = 5081 Alte titluri de plasament 200 160 40 Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate % 5121 Conturi la bănci 6642 170.m. 3.800 1174 70.000 .000 .se achiziţionează 1.m.055/2009? Rezolvare: .încasarea intereselor de participare vândute: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 4.m.m. Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.m.000 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4427 TVA colectată 16.m. Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.: 461 Debitori diverşi = 7611 Venituri din titluri de participare 263 Interese de participare 4.: 5081 Alte titluri de plasament = 462 Creditori diverşi 500 se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0. ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2009 factura primită de la un furnizor de prestări servicii.7 u.vânzarea a 1.înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 Clienţi = % 86.m.: % 350 5081 250 Alte titluri de plasament 7642 100 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5121 Conturi la bănci - se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0.5 u. în luna mai 2010 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2009 venituri dintr-un contract de prestări servicii în sumă de 70.000 u.000 u.

): 5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 200 4111 Clienţi 300 200 100 Această diferenţă de curs valutar (200 u. Se diminuează valoarea capitalului social pentru acţiunile răscumpărate.m. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 acţiuni la un preţ de răscumpărare de 2 lei/acţiune.m./USD.m. (200 x 2.m.2) = 200 u. la sfârşitul exerciţiului N+l.m.actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere (100 USD x (2.m. Capital social =100 u. în timpul exerciţiului N+l se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u./USD) Datorii = 300 u. Capital social = 300 u. Rezultatul exerciţiului =100 u.1) + 100 USD x (2. Cont la bancă în devize = 500 u.500 acţiuni cu o valoare nominală de 2 lei/acţiune. (100 USD x 3 u.5 . (100 USD x l u.m.m./USD) Cont la bancă în devize = 100 u. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5. 3. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Clienţi = 300 u. . Rezolvare: înregistrările în contabilitate sunt următoarele: .m. informaţiile din bilanţ se prezintă.încasarea creanţei: % = 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Această diferenţă de curs valutar este realizată. în urma acestor operaţii.000 lei reprezentând 2.055/2009./USD. Efectuaţi înregistrările corespunzătoare în contabilitate.) se referă la lichidităţi şi trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.000 171. Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr.m. La sfârşitul exerciţiului N+l cursul de schimb este de 2.Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 4426 TVA deductibilă 24. Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel: Rezultatul exerciţiului (-) Diferenţa de curs nerealizată aferentă lichidităţilor (câştig) (=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment (-) Variaţia creanţelor clienţi (=) Fluxul de trezorerie din exploatare +100 -200 -100 -(0-300) = +300 +200 172.m.m. întocmiţi bilanţul contabil după aceste înregistrări şi calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă.5 u.m.m.5 .m. Rezolvare: 17 . astfel: Clienţi = O u.5) Datorii =100 u.

Rulaj creditor404= 1.m. în cursul exerciţiului au loc operaţiile: achiziţia unui utilaj.. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare şi determinaţi suma plătită furnizorilor de imobilizări.răscumpărarea propriilor acţiuni: 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în lei 1. Rulaj debitor404 = 4.500 .m.Rulaj creditor2131 = Sold final2131 Rulaj debitor2131 = Sold fmal2131 .500 u.240 = 2.Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 = (2. Rezultat = 400 u.vânzarea unui utilaj: 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 TVA colectată 2131 Echipamente tehnologice 620 500 120 400 300 100 5121 Conturi la bănci în lei 1.m. plata furnizorilor de imobilizări.Rulaj creditor 404 .achiziţia unui utilaj: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări = ..Rulaj debitor 404 = Sold final 404 Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor 404 = Sold iniţial404 + Rulaj creditor404 .m. Rezolvare: Sold iniţial 404 .550 % = 2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 6583 Cheltuieli din cedarea activelor 174. amortizarea cumulată. întreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la începutul exerciţiului N: Utilaje (valoare netă) = 1.m. Cont la bancă = 3. după aceste operaţii.000 240 2.m. TVA 24%. Capital social = 2.550 u.m.m. se prezintă astfel: Utilaje (valoare netă) = 2. Intreprinderea ALFA prezintă următoarele informaţii în bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Mărfuri = 5. Furnizori de imobilizări = 4.000 u.m.500 + 500) + 400 = 1.240 1. vânzarea unui utilaj la preţul de vânzare de 500 u.m. Valoarea achiziţiei utilajului poate fi reconstituită astfel: Sold iniţial2131 + Rulaj debitor2131 . Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u.m.Sold final404 Soldurile sunt oferite de bilanţul contabil.. Capital social = 2.000 u.190 u.anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală: 1012 Capital subscris vărsat = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1. TVA de recuperat =120 u.(1.500 u.000 u.240 u.m.24 = 1.3. 17 .m.m. Furnizori de imobilizări = 3.m.000 x 1.000 u.000 173.190 + 1.095 u. . Cont la bancă = 5.400 u.000 u. de 300 u. Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u.m. Informaţiile din bilanţ.000 .m.400 + 200) .m.

Cont la bancă = 20. împrumutul obligatar evaluat la preţ de rambursare este corectat prin scădere cu prima de rambursare.000 + 6.): Venituri din vânzarea produselor finite Venituri înregistrate în avans Venituri din servicii prestate Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli cu personalul Variaţia stocurilor (de stocaj) Venituri din producţia de imobilizări corporale Venituri din subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului Venituri din chirii Venituri din dividende Venituri din creanţe reactivate Cheltuieli privind dobânzile 17 .000 u. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 18.m.000 = 12.m.subscrierea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 4. Rezultă că: Rulaj creditor161 = 24.m. în cursul exerciţiului N se emit 100 obligaţiuni. 3.încasarea contravalorii obligaţiunilor: 5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 8.m.m. Prin urmare. Capital social = 15.000 u.Sold iniţial creditor161 + Rulaj debitor161 Să ne amintim că în bilanţul contabil întocmit conform OMFP nr. După această nouă emisiune de obligaţiuni. informaţiile din bilanţ se prezintă astfel: Mărfuri = 5.000 175.12.000 + O = 12. Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.000 u. Cont la bancă = 28.000 . ar trebui să procedăm astfel: Sold iniţial creditor161 + Rulaj creditor161.4.000 u.Rulaj debitor169 Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 . Se cunosc următoarele informaţii (u. Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2. Sold final creditor161 = 18.000 + 2.m.000 .000 u.000 u.Rulaj debitor161 = Sold final creditor161 încasarea = Rulaj creditor161 . Rezolvare: Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vânzarea obligaţiunilor. Capital social = 15.m.m. Efectuaţi înregistrările contabile legate de emisiunea obligaţiunilor şi determinaţi preţul de emisiune.000 u. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 10.000 8.m.000 u.m.000 = 24. încasarea = 12.000 ..000 u.000 u.055/2009. pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea din bilanţ prima de rambursare.000 = 8.m.000 u. S-au efectuat următoarele înregistrări: .m.000 u. Sold iniţial creditor161 = 10. iar la sfârşitul anului este de 6.m.000 u.000 900 150 330 120 200 50 175 110 20 145 80 30 70 12.m.

N. amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale vândute 200. 700 (din care 440 subvenţii pentru investiţii). 3.12. venituri din subvenţii pentru investiţii 140.685 + Scăderea stocurilor 150 + Scăderea creanţelor din exploatare 100 Scăderea datoriilor din exploatare 120 + Creşterea veniturilor în avans 40 Impozit pe profit plătit 220 = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.m.12.): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.OLN.Venituri din creanţe reactivate 30 = 270 25 20 176.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 + Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante . 550. 800. veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare. venituri în avans la 31. datorii din exploatare la 31. 400. 800 (din care 580 subvenţii pentru investiţii). stocuri la 01. conform OMFP nr. creanţe din exploatare la 31. Rezolvare: Se utilizează metoda indirectă: Rezultat înainte de impozitare 1. cheltuiala cu impozitul pe profit 300. 300. rezultat înainte de impozitare 1.N.055/2009. 680. stocuri la 31.Cheltuieli cu energia şi apa Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu materiile prime 85 25 130 Calculaţi cifra de afaceri netă.N.610 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 130 + Cheltuieli cu personalul 200 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului + Cheltuieli cu energia şi apa 85 .635 175 17 . 700.01 .600. venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120.600 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320 Venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor Venituri din subvenţii pentru investiţii 140 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120 + Cheltuieli cu activele cedate 200 Rezultat înainte de variaţia NFR l . Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activităţii de exploatare.N.375 Variaţia stocurilor (destocaj) 50 + Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 + Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 = 1.01. datorii din exploatare laOl.N.12. venituri în avans la 01. creanţe din exploatare la 01.01.N. Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea produselor finite 900 + Venituri din servicii prestate 330 + Venituri din chirii 145 = 1.375 Venituri din exploatare = Cifra de afaceri l . Se cunosc următoarele informaţii (în u.12. venituri din ajustări pentru deprecierea mărfurilor 175.N. impozit pe profit plătit 220. costul de achiziţie al imobilizărilor corporale vândute 400.

venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 800 lei.800 lei 8. costul mărfurilor vândute l .000 lei + Vânzări de mărfuri + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei = Cifra de afaceri netă . Precizaţi înregistrările contabile efectuate de locatar şi de locator conform IAS 17 „Contracte de leasing". iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul l = 200 lei. vânzări de mărfuri 1.000 lei. locaţiile de gestiune şi chiriile 24.000 lei = Producţia vândută 6. Conform OMFP nr. Rezolvare: înregistrarea contractului de leasing la locatar: a) Primirea facturii: % = 401 Furnizori 612 Cheltuieli cu redevenţele. calculaţi cifra de afaceri netă şi total venituri din exploatare.000 lei = 235.500 lei 12.000 lei 17 .000 lei = 411. valoarea clădirii 900.765 lei Anul 1: 4111 Clienţi = 704 235.177.700 lei 178. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei. anul 3 = 350 lei. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei.000 lei = Total venituri din exploatare 1. MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l .294 lei (300/850) x 1.000 lei. Rezolvare: Anul 1 2 3 Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execuţie (200/850) x 1.Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) -800 lei + Producţia imobilizată 5. Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie şi precizaţi înregistrarea contabilă aferentă anului l (se aplică IAS 18 „Venituri").000 lei = 352.941 lei (350/850) x 1.800 lei 20.055/2009. anul 2 = 300 lei. durata de viaţă 20 ani.294 lei Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 179. Rezolvare: ● Vânzări de produse finite 6.200 lei. producţie imobilizată 5.000 lei fiecare. 3.000 lei. plăţile se efectuează trimestrial şi sunt în sumă de 20. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite 6.800 lei. iar durata de realizare este de 3 ani. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing operaţional o clădire necesară desfăşurării producţiei în următoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani.000 lei.

12.12.m.m.000 u. La31.000 = 15.m. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. / 5 ani = 10. Valoarea justă la 31.N şi la 31.000 provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 18 . Valoarea contabilă netă la 31.m. Amortizarea anuală = 50.000 lei 4.000 = 50.000 u.750 lei Cheltuieli de exploatare privind amortizările.12.N+1.000 u.12.15.055/2009.750 lei 681 = 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3.000 u.m.800 lei b) înregistrarea amortizării clădirii: 900.12. Valoarea contabilă netă la 31.12.000 = 30.000 pentru deprecierea imobilizărilor necorporale Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.N = 15.m. La 31 decembrie N.000 lei: 20 ani = 45.m. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.000 u. locaţii de gestiune şi chirii 4427 TVA colectată 4.m. Valoarea justă = 60. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.m.N+1 = 15. 3.12.000 u. La 31.m.000 lei/an Amortizarea lunară = 45.m.10. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u.800 lei 24.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor Provizion 15.2 x 10.5.000 . pe o durată de 5 ani.000 u.m.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din 15.000 lei / 12 luni = 3.4426 TVA deductibilă înregistrarea contractului de leasing la locator: a) Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială: 4111 Cheltuieli cu redevenţele. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.000 u. locaţiile de gestiune şi chiriile = % 706 Venituri din redevenţe.000 u.800 lei 20. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50. conform OMFP nr. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.m.12.000 .N = 50.000 .N+l: a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la31.000 u. La 31 decembrie N+l.m. / 3 ani = 5. imobilizările sunt din nou reevaluate. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 180.000 u.000 .000 = 10.000 u.

b) Se anulează amortizarea cumulată în exerciţiile N-1.000 / (50.000 u. Imobilizările se amortizează linear începând cu l ianuarie N-1.000 u.4 = 60. Valoarea contabilă netă la 31. Valoarea contabilă netă la31. / 3 ani = 5.000-2xlO.12.000 u.N+1 = 15. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31.m. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u.000 u.000) = 2. La 31.25.15.000 = 15.m.12.N = 15. Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Imobilizări necorporale = % 70.m.000 .N şi la 31.N = 50.m. Valoarea justă este estimată la 60. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al imobilizărilor: 50.m.12.000 u. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.N: Provizion = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale La aceeaşi dată se realizează următoarele operaţii: .N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31.5. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. 3. imobilizările sunt din nou reevaluate. La 31 decembrie N.reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale şi a amortizării cumulate.10.000 u.m.12.000 u.000 c) Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale: Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35.m.m.000u. Valoarea justă la 31.m.000 .000 u.000 = 10.000 u.N+1.4 . Valoarea justă = 60. La 31. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.000 15. La 31 decembrie N+l.000 Amortizarea anuală începând cu N+l = 15.m.000 u.000 u. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.055/2009.000 .000 .N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 15.m. conform OMFP nr.000 x 2. pe o durată de 5 ani.m.000 u.000 u.m.000 u.000 18 .000 181.m.m.OOO = 30. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.m. N şi N+l şi se diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor: Amortizarea imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25. Amortizările cumulate reevaluate: 25.4 = 120.m. / 5 ani = 10. Amortizarea anuală = 50.calculul raportului între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale: 60.000 x 2.000 = 50.12. 60. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.12.000 u.12.12.

000 612 = Cheltuieli cu redevenţele.000 612 = 471 Cheltuieli în avans Cheltuieli cu redevenţele.000 Rezerve din reevaluare 35. locaţii de gestiune si chirii 10.000 în exerciţiul N+1: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 în exerciţiul N+2: recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 10.încasarea chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei = 706 10. în exerciţiul N. locaţiile de gestiune şi chiriile în contabilitatea societăţii BETA: în exerciţiul N: .000 182.000 Venituri din redevenţe.000 recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 = 471 Cheltuieli în avans 10. locaţii de gestiune si chirii 18 . Chiria anuală este de 10. locaţiile de gestiune şi chiriile în exerciţiul N+2: recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 10.000 Venituri din redevenţe.Amortizarea imobilizărilor necorporale 35. locaţiile de gestiune şi chiriile plata chiriei în avans: = 5121 Conturi la bănci în lei 471 Cheltuieli în avans în exerciţiul N+1: - 20. întreprinderea ALFA plăteşte întreprinderii BETA chiria aferentă exerciţiului curent şi următorilor 2 ani pentru un depozit închiriat.000 Cheltuieli cu redevenţele.000 Venituri din redevenţe.000 lei. Care este incidenţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societăţilor ALFA şi BETA? Rezolvare: în contabilitatea societăţii ALFA: în exerciţiul N: plata chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci în lei 10. locaţii de gestiune si chirii încasarea chiriei în avans: 5121 Conturi la bănci în lei = 472 Venituri în avans 20.

Care este soluţia contabilă.000 2.N. 18 . cu un scont de decontare de 2%.000 8.4.8 lei. 3. în casierie.055/2009.000 $ (cursul zilei: 3. Cursul dolarului la 31. atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3.1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.N este de 3.600 Elemente monetare: convertite la cursul de închidere: Lichidităţi Creanţe Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei: Utilaje Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare: Terenuri Stocuri de mărfuri *) 1.000 $.000 185.000 lei.m.2 Suma în unitatea de măsură (u. suma de 1.N-2.000 $.000 $ .04. Se consideră o vânzare în valoare de 30. atunci când un dolar valora 2. activele societăţii ALFA cuprind: un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30. conform OMFP nr.000 $ x 10% = 3. şi reevaluat la 31.000 3.183. b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei. dată la care dolarul valora 3 lei. cu un scont de decontare de 2%. în bilanţul de la 31.000 11. acest utilaj a fost achiziţionat la 01.000 $.N.000 $ privind drepturile asupra unui client străin.200 25. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în dolari Cursul de schimb 3.8 84. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a beneficia de scont)? Rezolvare: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30.N la un cost de 4.12. 3. La închiderea exerciţiului N.5 lei). un stoc de mărfuri cumpărat la 30.000 $. achitabilă după 60 de zile sau imediat.600 $ 184.600 *) 3 3.) în care se face conversia 3.2 3.2 60.520 4. Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanţ conform OMFP nr.12. şi c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.000 lei. achitabilă după 60 de zile sau imediat.11.12.000 20. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 01.N-1 la nivelul sumei de 20.2 lei/$.08 .000 30. în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2.055/2009? Rezolvare: La fiecare dată a bilanţului: a) elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere. un teren achiziţionat la un cost de 10. Se consideră o vânzare în valoare de 30. o creanţă de 8.18 lei.

după 60 de zile: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.055/2009? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor Şi.000 Şi. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr.000 18 .000 = % 401 Furnizori 767 Venituri din sconturi obţinute 150.000 4111 Clienţi dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150.000 29. după 60 de zile: 5121 Conturi la bănci în lei In contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .000 147. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: Planul contabil din cadrul OMFP nr.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri Şl 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147. 3.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.400 600 186.055/2009 menţine contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate". conform OMFP nr. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.000 147. în aceste condiţii. 3. 3.000 3. sugerând că se păstrează tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o cheltuială. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 150.dacă încasarea se face pe loc: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = .400 30.000 147.Care este soluţia contabilă.000 = 411 Clienţi 150.055/2009. întreprinderea care acordă scontul înregistrează: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 29.000 3. pentru exemplul prezentat mai sus.000 150.

P2: 600 bucăţi.000 24.5 u. evaluate la costul standard de 40 u./buc.. evaluate la costul standard de 10 u.02 Produse finite P2 24.187.000 18 . Rezolvare: D Si (1) Sf 345. curs de schimb l $ = 3.m.000 3./buc. TVA 19%. preţ de vânzare 46 u. Exportul de produse finite: 4111/C2 Clienţi 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 12.m.02 Produse finite P2 16. 3. iar cel al produselor P2 este de 35 u. La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12 u./buc.700 500 1.m.200 C (2) D Si (1) Sf 345.02 40..000 bucăţi.02 Produse finite P2 = 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 345.000 8. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.000 2. Obţinerea de produse finite: % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 25. Factura cuprinde: PI: 50 bucăţi.000 8.000 C (2) (3) D Si (4a) (4a) Sf 3485 15.000 345. P2: 200 bucăţi. 4.000 % 345. Se vând produse finite clientului CI.338 9.600 u.500 500 8.m. Se obţin produse finite: PI: 100 bucăţi.m.170 C (4b) 1. preţ de vânzare 15 u.000 40.388 8. P2: 1.m.. Se înregistrează diferenţele constatate.01 Produse finite PI 345.630 200 -3.000 345.01 2. PI şi P2..m.. La începutul lunii martie.950 2.000 42.01 Produse finite PI 1./buc.m. (nefavorabilă). dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard. Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.600 4./buc. Vânzarea de produse finite: 4111/C1 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3. 2. Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2. Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite. situaţia stocurilor era următoarea: PI: 270 bucăţi./buc. la preţul de 30 $/buc. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus.000 16.

la începutul lunii martie.980 lei în cursul lunii martie au loc operaţiile: 1.000 b) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc: Diferenţa aferentă ieşirilor = Re 345 x k = 24.189 = 4. Achiziţie de mărfuri.000 600 864 4426 TVA deductibilă 2.12) = -200 u.000 lei Si 4428 = 7. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul.m.226 5.500 x 0. x 714 lei/buc.980 lei Si378 = 7. La sfârşitul perioadei de gestiune: a) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferentă produselor PI = 100 buc. Rezolvare: 1.5 188.630. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 401 Furnizori 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 720 4. 5 buc. TVA 24%.m.560 22.m. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 4. inclusiv TVA. Ml la costul de 600 lei/buc. x (40 .334 18 .35) = +3.5 u. (nefavorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 200 Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc. Societatea comercială ALFA SA prezintă.464 3.. (favorabilă): 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 3. 2.4.000 u. Adaosul comercial practicat este de 20%.560 lei. Vânzarea de mărfuri: 5311 Casa = = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 27. = 49. x (10 . Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27. următoarea situaţie a stocului de marfă Ml: Si371 = 70 buc.630.

% = 607 Cheltuieli cu mărfurile 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 4428 TVA colectată 371 Mărfuri 27.703 5.523 3.560 18.334 18 .

851 lei ≈ 3.Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc707 x k= 22. orice intrare sau ieşire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care a avut loc. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei. costul de achiziţie fiind de 600 lei. 3.703lei D Si (1) 371 49.702.500 200 1.500 Sold scriptic (5b) Sold faptic 600 C (4) 1.334 3.500 C (3) D Sold iniţial (2) 371 Mărfuri 7.464 27.500 200 7.510 7. 2.000 240 3. D Sold iniţial (1) (5a) 301 Materii prime 2. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1.980 4.500 lei (evaluat la cost de achiziţie). TVA 24%.100 600 6.500 lei.560 26. stoc faptic mărfuri 6.000 1.000 lei (evaluat la cost de achiziţie).149 707 22. TVA 24%. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2.226 x 0.851 3. consum de materii prime la costul de l.702. Rezolvare: Potrivit acestei metode.700 Sold faptic Sold scriptic 1.500 lei.980 864 C (2) D (2) Sf C Si (1) Sf D 378 3.240 1.000 600 C Si (1) 189. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent. Achiziţia de materii prime: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 2. TVA 24%.700 lei. în conturi de stoc după natură.88 4 D (2) Sf 4428 5. Consumul de materii prime: 18 .000 1. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l . Acesta se compară cu soldul final faptic şi se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri şi minusuri la inventar. 4.1666 = 3.297. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic. Achiziţia de mărfuri: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 248 200 48 = 401 Furnizori 1.226 C (2) 7. sold iniţial mărfuri 7. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.000 lei.

500 lei 7. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de l .500 lei (evaluat la cost de achiziţie).500 lei.000 C (5a) D Sold iniţial (6b) 371 Mărfuri 7.500 Sold final faptic 7.500 6. stoc faptic mărfuri 6. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent.500 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată = 371 Mărfuri 992 800 192 600 607 Cheltuieli cu mărfurile 5. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = 301 Materii prime1. TVA 24%. Achiziţia de materii prime: 18 . Rezolvare: Potrivit acestei metode.100 lei 600 lei = 371 Mărfuri 600 601 Cheltuieli cu materiile prime 200 607 Cheltuieli cu mărfurile 190. TVA 24%. 2. 3.000 1. TVA 24%. D Sold iniţial (6a) 301 Materii prime 2. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei. costul de achiziţie fiind de 600 lei. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1. sold iniţial mărfuri 7. Ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară. intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură.000 lei (evaluat la cost de achiziţie). achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei. ci doar la locurile de gestiune. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru materiile prime: Sold final faptic = l .500 6.500 C (6b) 1.500 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile iniţiale şi sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar.700 1.700 lei Sold final scriptic =______________________1. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: sold iniţial materii prime 2.000 lei.700 Sold final faptic 2.700 lei. 4. consum de materii prime la costul de l .601 Cheltuieli cu materiile prime 4.500 lei Plus la inventar 200 lei 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: Sold final faptic = Sold final scriptic = Minus la inventar = 6. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.

4.700 191. în urma inventarierii. Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime: 301 Materii prime b) Pentru mărfuri: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. vânzarea de produse finite.240 1. conform bonurilor de predare. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: .% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 4426 TVA deductibilă 2. Consumul de materii prime: Nu se contabilizează.000 Sold final scriptic 550 Sold final faptic 3. Anularea soldurilor iniţiale: a) Pentru materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime b) Pentru mărfuri: 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. TVA 24%.000 7. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc. 5.000 240 401 Furnizori 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 992 800 192 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.000 4.550 1. la preţul de vânzare de 4. la costul de producţie de 5. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent.500 = 301 Materii prime = 371 Mărfuri 2. La sfârşitul perioadei de gestiune. Costul producţiei vândute este de 3. se constată un sold final faptic de produse finite de 4.550 lei.500 lei.000 lei. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = = 401 Furnizori 1. Rezolvare: D Sold iniţial (1) (3) 345 Produse finite 2. Obţinerea de produse finite: 19 .500 C (2) 4. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1. Achiziţia de mărfuri: % 607 Cheltuieli cu mărfurile 4426 TVA deductibilă 3.500 5. conform facturii. 2.000 lei.sold iniţial produse finite 2. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite.500 = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.500 lei (evaluat la cost de producţie).

vânzarea de produse finite conform facturii.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4.550 lei Sold scriptic =__________________________4.500 1.500 2. Obţinerea de produse finite: Nu se contabilizează. Rezolvare: în acest caz. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.960 4. 2. la preţul de vânzare de 4.345 Produse finite 2.500 lei. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.000 lei (evaluată la cost de producţie). sold iniţial producţie în curs l .550 lei. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1.000 960 4. 2. sold final faptic producţie în curs 800 lei.000 % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4. în urma inventarierii. La sfârşitul perioadei de gestiune. nici intrările şi nici ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.000 960 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 3. TVA 24%.000 lei. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: sold iniţial produse finite 2. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5.000 lei. Anularea soldurilor iniţiale: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = % 345 Produse finite 331 Producţie în curs 3. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: Pentru produse finite: Sold faptic = 4.960 4. 3. Costul producţiei vândute este de 3. l.500 lei (evaluate la cost de producţie). se constată următoarele solduri faptice: sold final faptic produse finite 4. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5.500 3. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile finale şi se preiau în contabilitate soldurile constatate la inventar. Preluarea soldurilor finale: 19 .000 lei Plus la inventar 550 lei 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produs 550 192.

în cazul leasingului financiar. mai puţin cheltuielile accesorii.055/2009? Răspuns: 1. d) Valoarea totală a ratelor de leasing. termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului. astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. în schimbul unei plăti sau serii de plăţi. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. aşa cum solicită practica internaţională. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual. 194. respectiv costul de achiziţie. iar în cazul leasingului operaţional. 19 . sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an.550 800 193. 7. chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing. Entităţile ţin cont şi de cerinţele principiului prevalentei economicului asupra juridicului.350 4. de către locator/finanţator. 4. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. 2.055/2009 pentru contractele de leasing financiar? Există diferenţe faţă de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing"? Răspuns: La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi. Care sunt prevederile OMFP nr. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere. 6. c) Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar.055/2009. reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator. Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe. astfel încât. 3. 8. Se observă că în ordin au fost preluate definiţiile din IAS 17. există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată.% 345 Produse finite 331 Producţie în curs = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 5. b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă. înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/ utilizator. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii. Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de LAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăţilor minimale acoperă cea mai mare parte a valorii juste. 5. 3. în înţelesul OMFP nr. b) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. 3. c) Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viaţă economică a bunului. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit. Formatul este predefinit. sunt tratate ca investiţii. la începutul contractului de leasing. fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. Această caracteristică este preluată ca atare din I AS 17. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat. e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială. precum şi legislaţia în vigoare. 3. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului.

Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) . Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr.055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar.Subvenţii pentru investiţii). 3. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. 3. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt. dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an. înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ.Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii).Subvenţii pentru investiţii Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Surse pe termen scurt: Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii) Fond de rulment (E) Capitaluri permanente (F) La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii. sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate . 195. fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A .Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii). Din schema de mai sus.055/2009? Răspuns: 1. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. precum si veniturile din dobânzi înregistrate de societăţile de leasing.055/2009. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) . Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. Variaţia stocurilor şi producţia de imobilizări sunt asimilate veniturilor din exploatare şi sunt considerate venituri latente 19 . numite şi capitaluri permanente. 3. deşi ele sunt contabilizate ca venituri financiare pentru entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing.Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) . Din schema de mai sus. Cifra de afaceri netă include şi veniturile din subvenţii dacă au fost primite pentru cifra de afaceri. 3. Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt.9. Care sunt particularităţile contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP nr. 3. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. în mod normal.Subvenţiile pentru investiţii).055/2009. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H). Acest model de cont de profit şi pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: Active pe termen lung: Active imobilizate (A) . 2.

La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi. Veniturile din subvenţii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit. 8.10.venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50. 3. 5. în acest model cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt prezentate distinct. Cu toate acestea.935 b) 15. din despăgubiri etc. iar în contul de profit şi pierdere se prezintă câştigul sau pierderea rezultat(ă). 6. TVA 24%. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit şi pierdere conform OMFP nr. 196. orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.000 lei (din care TVA 24%).055/2009 se poate constata că normalizatorii au preluat definiţiile activelor. iar diminuarea lor va genera un venit din provizioane.10. datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB. Conform principiului necompensării.800 18. Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea. 19 .N s-au vândut mărfuri clientului.000 lei. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală. veniturile din subvenţii pentru investiţii. precum câştigurile din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale. 3.000 419 8. Soluţia găsită de contabil este: 4111 = % 12. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări.sau nerealizate. Ordinul prevede ca în contul de profit şi pierdere să fie recunoscute câştigurile şi pierderile din cesiunea de imobilizări.000 607 = 197. precum şi definiţiile cheltuielilor şi veniturilor şi criteriile de recunoaştere. De asemenea. după caz. Pentru a fi prezentate în bilanţ. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20. Existenţa posturilor de ajustare a valorii activelor şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în vederea prezentării lor în bilanţ. dacă se cunosc următoarele informaţii (în lei): . De asemenea.000 Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentaţi răspunsul.N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10. iar contabilul nu a înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două.10.N .10. în cursul lunii octombrie N au avut loc două tranzacţii. Care ar fi fost soluţia corectă? Rezolvare: Contabilul a încălcat principiul necompensării.venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10.055/2009. La o simplă lectură a OMFP nr.Vânzarea de mărfuri: 4111 = % 707 4427 371 24. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate.000 lei.000. Pe 15. 4. şi nu transferuri de cheltuieli. La postul „Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri sau câştiguri care pot fi semnificative. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor.800 20. 7. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului. se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare. vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe termen scurt.N . .065 4427 1.000 4.400 607 = 371 18. venitul din vânzare este recunoscut la nivelul preţului de vânzare şi cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată. Soluţia contabilă corectă este: a) 10.înregistrarea încasării avansului de la client: 5121 = % 10. cu respectarea prevederilor legale. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 18. iar cheltuielile se prezintă în mărime netă.000. Pe 10.000 4427 2.400 707 10. majorate sau diminuate aceste datorii. în acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din ajustarea pentru depreciere.

000 20.N se încasează de la clientul extern suma de 3.12. .3 lei/$ = 6.3 lei)) 4.900 Sold neactualizat lei 2. .3 lei/$ 3. ..500 lei 3.12.01.venituri din subvenţii pentru investiţii 70.N+1 3.venituri din vânzarea de mărfuri 40.Actualizarea creanţelor şi a disponibilităţilor în devize la cursul de închidere: D Sold iniţial (1) (4) 4111 Clienţi 0 5. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10.N 10.000.3.000 5.000 $ (12. .000 80.000 190.12.N se cunosc următoarele informaţii: • preţul de vânzare total 5.01.venituri din dividende 20.5 iei/$) 9.000.venituri din chirii 5.N .000. . • cursurile de schimb au evoluat astfel: 10.3 lei/$ = 9.000 $ x 3. • disponibilităţi în devize existente la începutul lunii august 2.3 lei/$ = 16.6 lei/$ 3.900 (3.12): 4111 clienti = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 2. . cifra de afaceri netă se determină astfel: Venituri din vânzarea de mărfuri (+) Venituri din vânzarea de produse finite (+) Venituri din onorarii şi comisioane (+) Venituri din chirii (+) Venituri din servicii prestate terţilor (+) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (-) Reduceri comerciale acordat (=) Cifra de afaceri netă 40. La 31.500 3. .N 31.500 lei. cifra de afaceri netă cuprinde: Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri.N 12.000 198.venituri din servicii prestate terţilor 30.055/2009. Vânzarea de mărfuri (10.000.000 5.5 lei/$ 3.venituri din vânzarea de produse finite 80.000.6 lei/$ .600 lei 19 .000 $ x 3. contravaloarea acestora în lei fiind de 6.000 30.000.ooo $ x 3.000 $. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli cu mărfurile 16.câştiguri din vânzarea titlurilor de plasament 30.425 lei.000 $ x (3.500 (5. . • la data de 10.5 lei-3.3 lei/$) = 371 Mărfuri 13.venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000. • la data de 12.reduceri comerciale acordate 5.000.12.3 lei/$) = 600 lei C 2. .000.000 $.12.000 $. • costul mărfurilor vândute 13.000. 3.ooo $ x 3.45 lei/$ Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N şi N+l? Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1.venituri din onorarii şi comisioane 20.000 $ x 3. .000 $ x(3.000. încasarea sumei de 3. Date fiind informaţiile de mai sus.12.000$x3.500 (3.12): 5124 Conturi la bănci în valută = % 4111 Clienţi 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.3 iei/$) 600 (3. Rezolvare: Potrivit OMFP nr.venituri din producţia de imobilizări 60.000 20.N+1 se încasează suma de 2.000 $.

593 1.200 lei C 5.000 $ x 3. apreciată ca fiind recuperabilă pentru 20% din valoare. Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanţelor.45 iei/$) 199.500 lei Sold neactualizat 1075 lei Sold actualizat 2.000 $ x 3. creanţa fiind apreciată ca irecuperabilă (s-a declanşat procedura de lichidare).000 lei.425 lei 3.6 lei/$ = 18.000 $ x 3.520 22.000$ x(3.000 $ x 3.6 lei/$ = 7.3 lei/$ = 6.000 . faţă de care există o creanţă inclusiv TVA de 248. Care este tratamentul contabil al creanţelor clienţi în exerciţiile N şi N+l? 19 . situaţia creanţelor clienţi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă astfel: Client Creanţă (inclusiv Grad de Provizion de TVA) recuperare (%) constituit (%) A B C D Total 5.000 $ x cm = 16.5 lei/$ = 10.925 lei Sold actualizat = 5. clientul D nu a plătit nimic.Sold actualizat D Sold iniţial 5124 Conturi la bănci în valută 2.075 lei 5124 Conturi la bănci în valută = 600 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000 $ x 3.6 lei/$ = 7.925 lei 5.600 lei Sold actualizat = 2.000 $ x 3.6 lei/$ .925 = 1.6 lei/$) 6.200 .16. clientul E. s-au constatat următoarele: clientul A şi-a onorat integral obligaţia de plată.000 lei Diferenţă favorabilă de curs = 18.6 lei/$ = 18. încasarea sumei de 2.45 iei/$) 300 (2. La inventarul exerciţiului N.950 5.900 (2.190 9.200 (2.6.253 80 30 60 70 X 20 70 40 30 X în cursul şi la închiderea exerciţiului N+l.000$ x cm = 16.075 înregistrările aferente exerciţiului N+l: 1.000 $ x 3.000 $ x 3.000 $: % 5124 Conturi la bănci în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 4111 Clienţi 7. clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4. gradul de recuperare a creanţei fiind evaluat la 90%.200 lei Câştig nerealizat din diferenţe de curs = 7.000 lei. clientul C nu a plătit nimic. suma rămasă de încasat fiind considerată irecuperabilă.600 = 600 lei 4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar b) Actualizarea soldului contului de disponibilităţi în devize: Sold neactualizat = 5.000$ x cm = 6. dar situaţia sa financiară s-a ameliorat.000 lei (4) * cm = curs mediu lei/$ a) Actualizarea creanţei în devize: Sold neactualizat = 2.3.

748 A B C D E Total .200 (6.000 lei.668 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante .976 8.240 0 4.000 10.240 4. Virarea creanţelor clienţi în categoria creanţelor incerte: 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 2. La 10.920 248.Rezolvare: La 31.988 Provizion Existen Necesar t 1. După o săptămână se primeşte factura. iar aceasta cuprinde un cost de 1.constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei E: 6814 = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 198400 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante .080 0 496 1.188 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+1: 8.N.240 5.reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor A.12.792 0 248.trecerea pe cheltuieli a creanţelor irecuperabile: 654 = Pierderi din creanţe si debitori diverşi 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 11.200 lei.080 1. TVA 24%. încasarea unor creanţe incerte (faţă de A şi B): 5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 2.12.828 1.N+ 1 0 1.828 1.N+l: a) înregistrarea creanţelor devenite incerte în exerciţiul N+l (creanţa faţă de clientul E): 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 248.188 = Provizion necesar 6.668 Creanţe irecuperabile 1.200+4.792 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 23.N: 1.920 11.828 x 70% = 4.240 9.400 198. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.02.240x10% = 124 2. 19 .200 5.524 Ajustări Cheltuieli Venituri 198.12.920 23. TVA 24%.000 x 80% = 198. şi diminuarea provizionului privind creanţa C: 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi = 7814 8.976 8. La31.240 x 40% = 496 9.000) b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa la 31.976 8. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.792 1.400 198. B şi D. în baza avizului de însoţire.748 200.828 9.080 372 2.920 x 30% = 2.000 260.400 1.200 x 20%= 1. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client A B C D Total Creanţa 6.240 9.

N.000 lei. iar aceasta cuprinde un preţ de l . Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.240 = 408 Furnizorifacturi nesosite 1.02.240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 248 200 48 % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 19 . costul mărfurilor vândute 800 lei.Rezolvare: 1. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 1.000 240 2.240 1. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. Rezolvare: 1. TVA 24%. Primirea facturii: 408 Furnizori facturi nesosite 4426 TVA deductibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4428 TVA neexigibilă 401 Furnizori 1. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1. TVA 24%.200 lei. La 10. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1.000 240 = = 240 248 200 48 201. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2. în baza avizului de însoţire.240 1.

societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1. La 10. La 10.facturi nesosite = 401 Furnizori 1. în baza avizului de însoţire.000 lei.N. TVA 24%. iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei.000 2.240 1. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. TVA 24%.facturi nesosite 1. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.000 lei. costul mărfurilor vândute 800 lei.N. în baza avizului de însoţire. Rezolvare: 1. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţifacturi de întocmit = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 240 % 1. iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi facturi de întocmit 4427 TVA colectată 1.02. Rezolvare: 1.02. TVA 24%. TVA 24%.000 240 408 Furnizori . Primirea facturii: = 408 Furnizori .240 4428 TVA neexigibilă 4111 Clienţi = 240 = % (124) 707 (100) Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 (24) TVA colectată 19 .240 1. După o săptămână se primeşte factura. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă 2. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3.202. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.240 240 (124) (100) (24) 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 203. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.

x 10. în cantitate de 100 buc. = 400 lei Situaţia în contul de stoc este următoarea: D Si 371 Mărfuri 100x10=1. 4.. x 16 lei/buc.204.678. x 15 1ei/buc.4 240 4.4 371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci în lei 4.750 (250 buc. 325 buc. 3.8 = 2. x 10. TVA 24% (factura). achiziţie de marfă X..650 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 607 Cheltuieli privind mărfurile = 401 Furnizori 2.940 lei Stoc final = 25 buc. 200 buc. la preţul de 18 lei/buc.238. TVA 24% (factura): Costul de achiziţie = 200 buc. TVA 24% (factura)..160 lei % = 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă Costul unitar = 2.. 3. x 10 lei/buc. vânzare de mărfuri X.8 lei/buc. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%: % = % 5.971.8 lei/buc. x (100% -2%) = 5.4 5. 300 buc.620 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 buc. 200 buc. la costul de 12 lei/buc. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.Achiziţia de marfă X. la preţul de 15 lei/buc. Vânzarea de mărfuri X. La începutul lunii mai..3 Costul mărfurilor vândute determinat prin MFO = 50 buc. x 16 lei/buc.894.94 0 400 Sf C 20 .620 lei 3.000 200x10.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului Mărfuri.4 3. TVA 24%. TVA 24%: Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc. achiziţie de marfă X..971. Achiziţia de marfă X. la costul de 16 lei/buc. la preţul de 18 lei/buc.3 5. + 275 buc.160 300x16 = 4. rabat 10%.160 518.. remiză 2%. 2. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 4..940 6.800 2..645.4 16 lei/buc) 4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obţinute 1. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%. la costul de 10 lei/buc.3 acordate 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 4.. x (100% .620 = 2.3 5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea 6.398 mărfurilor 667 Cheltuieli cu sconturile 4427 TVA colectată 573. 325 buc. TVA 24% (factura)...733 lei % = % 6.094. ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO. 250 buc. la costul de 16 lei/buc. 300 buc.. remiză 2%.) 900 371 Mărfuri 2.894. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. Rezolvare: 1.800 (300 buc x 5.160 lei / 200 buc.733 1. TVA 24% (factura).10%) = 2.8 lei/buc. la costul de 12 lei/buc. + 150 buc. 2... rabat 10%. = 4. x 12 lei/buc.62 0 4.4 2. x 18 lei/buc. întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X. vânzare de marfă X.000 + 1. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%. = 1. = 10.

200 lei -800 lei = 400 lei Amortizarea cumulată reevaluată = 200 lei x 1. pune în practică o politică de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani. Rezolvare: Amortizare anul 1: 300.920 lei = 401 25.5 = 300 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 300 lei -200 lei =100 lei Construcţii = % Amortizarea construcţiilor Rezerve din reevaluare 400 lei 100 lei 300 lei 207. al cărei obiect de activitate este locaţia de mijloace de transport. Deci durata de utilitate a vehiculelor achiziţionate este de 3 ani. pentru 15%. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale).000 lei x 15% = 45. preţul de cumpărare fiind de 10 lei/buc.000 lei Amortizare anul 3: 300. Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la costul istoric.420 lei 20. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că.200 lei Diferenţa pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute = 1. Se achiziţionează un stoc de mărfuri. cheltuielile de transport. dar si în acord cu IAS 2.200 lei = 600 lei Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900 lei /600 lei =1. ştiind că societatea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". după care le vinde la valoarea lor netă contabilă. Conducerea întreprinderii şi experţii săi estimează că în primul an un vehicul se depreciază pentru 30% din valoare. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile. iar în al treilea an. pentru 25% din valoare. stabilită prin deducerea amortizărilor din costul imobilizărilor. 3.000 lei 500 lei 4.205. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.000 lei 208.000 lei.055/2009. 20 .920 lei 206. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. Rezolvare: Valoarea netă contabilă = 800 lei . în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.5 = 1. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate. costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare.5 Valoarea brută reevaluată = 800 lei x 1. Factura cuprinde: 2. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.500 lei 4.000 bucăţi. Potrivit OMFP nr.420 lei 20.. în al doilea an. iar cheltuielile de transport 500 lei.000 lei x 25% = 75.000 lei x 30% = 90.000 lei Amortizare anul 2: 300. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile. în cei 3 ani. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale". Soluţia corectă este: % 371 4426 = 401 25. Este corectă următoarea soluţie contabilă? % 371 624 4426 Argumentaţi răspunsul. O întreprindere. Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziţionat la un cost de 300. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei.

stabilită prin deducerea amortizării cumulate din costul imobilizărilor.000 piese) = 60.000 lei x (55.000 lei Amortizare anul 2: 240.000 piese / 240.000 lei x (25.000 piese / 240.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 720 lei .000 piese) = 100. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei.000 u.000 de piese în 4 ani. scadenţarul livrărilor de piese a fost programat după cum urmează: Total: în primul an: în al doilea an: în al treilea an: în al patrulea an: 25.000 lei 210. Conducerea unei întreprinderi decide să îşi reevalueze construcţiile.000 lei x (60.000 piese 60.600 lei = 300 lei .600 lei =120 lei anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor . în acord cu clientul.000 piese 55. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale" folosind ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile. Rezolvare: Valoarea justă = 720 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 lei Amortizare anul 3: 240.Rezolvare: Valoarea justă = 900 lei Valoarea netă contabilă = 800 lei .000 piese / 240. Rezolvare: Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unităţi de producţie.000 piese 240.m.200 lei = 600 lei => Diferenţa pozitivă din reevaluare = 900 lei . Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.000 piese) = 55.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 piese) = 25. Amortizare anul 1: 240. o întreprindere a pus la punct o maşină specială al cărei cost de producţie este de 240. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 720 lei.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300 lei = Construcţii 200 lei 209.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor .000 piese / 240.000 lei x (100.000 piese Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului. Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 120 lei = Construcţii 200 lei 20 .000 piese 100.

O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260. iar valoarea reziduală. La 30 decembrie N.211. de 20.000 lei.000 lei x 8/20 = 96.000 lei. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+l în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale". o întreprindere achiziţionează un echipament la un cost de 147. 3.000 lei x 3/20 = 36.000 lei = 100.000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei 213.000 lei x 2/20 = 24.000 lei Amortizare anul 2: 240. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . Valoarea reziduală este estimată la 47. Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani.000 lei .000 lei.000 lei.000 lei: Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea echipamentelor 20. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 5.000 lei x 4/15 = 64.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260.000 lei Cheltuiala cu amortizarea în N+l = 100.47. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei x 3/15 = 48. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani. ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 8. de 20.000 lei Ani de amortizare Cifre ataşate Total = 8 + 6 + 3 + 2+1 = 20 Amortizare anul 1: 240.000 lei 1 8 2 6 3 3 4 2 5 1 20 .000 lei / 5 ani = 20.20.000 lei .000 lei = 240. iar valoarea reziduală.000 lei x 5/15 = 80.000 lei Ani de amortizare 1 Cifre ataşate 5 Total = 5 + 4 + 3 + 2+1 = 15 2 4 3 3 4 2 5 1 Amortizare anul 1: 240. 6.4. 2 şi 1. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani. dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare.000 lei x 1/20 = 12.000 lei Amortizare anul 3: 240.000 lei x 1/15 = 16.Valoarea reziduală = 147. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu LAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).20. Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda SOFTY (SYD).000 lei x 2/15 = 32. 3.000 lei x 6/20 = 72.000 lei = 240.000 lei 212.000 lei.000 lei Amortizare anul 2: 240.000 lei Amortizare anul 5: 240.000 lei Amortizare anul 4: 240. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 lei Amortizare anul 3: 240.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260.000 lei.000 lei Amortizare anul 4: 240.000 lei . 2 şi 1.

20. Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la 7 ani.000-25.000 lei. O întreprindere a cumpărat la l ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.57. ceea ce ar antrena cheltuieli de 15.000 u. iar valoarea reziduală.Amortizarea lineară ar fi: (240.000 75. societatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia. De asemenea.000=100.000 = 25.000 lei .000 = 75.736 lei.Amortizarea lineară ar fi: (240.000 lei x 40% = 96.560 lei). ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4.000 u.000 .560 lei) / 2 = 25.000 lei) x 40% = 57.m.000 lei Amortizare anul 2: (240. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie .000 lei .000/7 ani = 20.m. N-1. Amortizare anul 5: 25.000/6 ani = 20.000 lei şi o valoare reziduală nulă estimată la data punerii în funcţiune. Rezolvare: Exerciţiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) N-2 N-l N N+l N+2 N+3 140. Pentru a stabili valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator.57.000-25.000 50. Amortizare anul 4: .920 lei).800 lei.25.96.600 lei Amortizare anul 3: .600 lei) / 3 = 28.600 lei) x 40% = 34.600 lei . Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la 750. .000 lei . Să se calculeze amortizarea în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda degresivă.000=120.920 lei.000 u.000 120.57.000 50.96.000 = 0 216. 1.000 25. Prin analiza stării activului respectiv.000 u.Amortizarea degresivă ar fi: (240. 4.600 lei . de 20.000 Valoarea netă contabilă (lei) 140.34.Valoarea reziduală Valoarea amortizabilă = 260.000 lei .m. Se presupun un cost de achiziţie de 140.000 / (3 ani + 1 an) = 25.57.000-20. 20 .000 u.Amortizarea degresivă ar fi: (240. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani.000 = 50.000 u. Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".560 lei.000 lei .m.000 75.Se menţine amortizarea degresivă (34.m.m.000-25. şi cheltuieli cu actele de 1.920 lei 215. Să se calculeze amortizarea aferentă exerciţiilor N-2.m.000 lei .000 100.000 100.96.000 u.000 lei .34.000 lei . Rezolvare: • Valoarea justă estimată Cheltuielile estimate de vânzare Costuri de dezinstalare Costuri de ambalare Costuri cu acte 750.20. . Pentru a vinde echipamentul.000 120. .000 / 3 ani = 25.000 lei = 240.214.000 25. .000 lei .Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exerciţiului este de 25. 15.000 u. N.96. N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale". O societate deţine un echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă.000 u.000 lei. utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%.000-20. la închiderea exerciţiului N.000 lei Amortizare anul 1: 240.m.000 lei . N+l. se apreciază că durata sa reziduală de utilitate este de numai 3 ani din acest moment.m.000 / 2 ani = 25.96.560 lei) x 40% = 20.

1 281.m. + 250 u.6 761. de 3%. Ieşiri de numerar ce rezultă din folosirea activului reprezentate de revizia plătită actualizată pe 2 ani.3 739.m. costul de producţie = 250 u.962.m. în anul N+2. venitul net din vânzarea unui produs = l .m.000 u.226.000.577.569.552 2. Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25. La 31. x (1 + 3%)2 3. astfel: .= Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730.Pentru anul N+l: 250 u.m. în anul N+3. s-au vândut 2. preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1. x 3% = 257. costul de producţie pe unitatea de produs 750 u.m.315 2.000 u.000 bucăţi de produs.552 Flux de trezorerie 3 = 1x2 540.000 u. Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: costul de achiziţie al utilajului 4.0 584. preţul de vânzare . impozitul asupra rezultatului. Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". .m.m.0 632.Pentru anul N+2: 257. .750 u.766. utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul performanţelor estimate iniţial.100 2. respectiv anii N+l şi N+2 = 15. se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului.2 273. în anul N. Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Venit net pe unitatea de produs 1 257. De asemenea. există indicii că un utilaj şi-a pierdut din valoare.5) 35.m.2 u. x 3% = 265. venitul net din vânzarea unui produs se va calcula ţinând cont de creşterea datorată inflaţiei.000 u.m. Subtotal reprezentând intrări de numerar ce rezultă din vânzarea produselor fabricate cu activul în cauză 2.m.913.5 3.942.N. Rezolvare: Fluxurile de trezorerie luate în calcul: .205 2. Pentru anii următori. Intrări de numerar ce rezultă din ultima vânzare a activului reprezentate de valoarea reziduală actualizată pe 6 ani (anii N+l până la N+6 inclusiv) = 30.m.2 Explicaţii: Pentru anul N.750. costurile finanţării (dobânda).5 u. Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei.m. x (1 + 3%)6 Total fluxuri de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate = 1-2 + 3 3.m.8 298. 20 .2 (15.000 u. pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 20. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.000 u..5 u.includ reparaţiile curente.8 1.431 2.nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă).m..5 683.12.821.5 u.516.3 289. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30. dar societatea estimează că volumul vânzărilor va creşte cu 5% pe an.840. + 257.000 u.m. fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de utilitate...000 u.000 u.5 265.m.000 u.669.m.4 Cantitate 2 2.m. 217.

Pentru anul N, cantitatea vândută este de 2.000 bucăţi. Pentru anii N+l-N+5, cantitatea vândută se calculează ţinând cont de estimarea creşterii volumului vânzărilor cu 5% pe an, respectiv: - Pentru anul N+l: 2.000 bucăţi + 2.000 bucăţi x 5% = 2.100 bucăţi; - Pentru anul N+2: 2.100 bucăţi + 2.100 bucăţi x 5% = 2.205 bucăţi. Algoritmul continuă pentru anii N+3-N+5. în anul N+6 cantitatea rămâne aceeaşi ca în anul N+5, respectiv 2.552 bucăţi, deoarece creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani, dincolo de această durată trebuind justificată utilizarea unei rate de creştere. 218. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc* (Rf) 20%, rata de rentabilitate sperată de piaţă (R m) 30% şi riscul sistematic de piaţă al titlurilor (P) 2. Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Rata de randament = Rf + ß (Rm - Rf) = 20% + 2 x (30% - 20%) = 40%. * Este, de regulă, rata de dobândă a bonurilor de tezaur. 219. O societate deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet, în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. în exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Ani 0 N+l N+2 N+3 N+4 Flux de numerar 1 10.000 u.m. x (1 + 20%) 10.000 u.m. x (1+20%)
1

Rată de actualizare 2 1 / (1 + 10%) 1/(1 + 10%)
1

Flux de numerar actualizat 3= 1x2 10.909,0 u.m. 11. 900,8 u.m. 12.982,7 u.m. 14.169,2 u.m. 49.961, 7 u.m.

10.000 u.m. x (1+20%)2
3

1/(1 + 10%)2
3

10.000 u.m. x (1 + 20%)4

1/(1 + 10%)4

Total = Valoarea de utilitate Explicaţii: Fluxuri: N+l = 10.000 u.m. + 10.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)1 = 12.000 u.m. N+2 = 12.000 u.m. + 12.000 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)2 = 14.400 u.m. N+3 = 14.400 u.m. + 14.400 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)3 = 17.280 u.m. N+4 = 17.280 u.m. + 17.280 u.m. x 20% = 10.000 u.m. x (l + 20%)4 = 20.736 u.m.

220. O societate deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare, în cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat l .000 ore. Managerii estimează că în fiecare dintre următorii 4 ani utilajul va funcţiona câte 2.250 ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţional. Preţul de vânzare (valoarea justă) ar fi de 510.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".

20

Rezolvare: Amortizarea exerciţiului N = 600.000 u.m. x (1.000 ore / 10.000 ore) = 60.000 u.m. Valoarea netă contabilă = 600.000 u.m. - 60.000 u.m. = 540.000 u.m. Valoarea justă - Costurile estimate = 510.000 u.m. - 10.000 u.m. = 500.000 u.m. Valoarea de utilitate: - flux anual = 4 bucăţi/oră x 2.250 ore x 15 u.m./bucată = 135.000 u.m. Valoarea de utilitate = 135.000 u.m. / 1,1 + 135.000 u.m. / 1,1 2 + 135.000 u.m. / 1,13 + 135.000 u.m. /1,l4 = 427.930 u.m. Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă - Costurile; Valoarea de utilitate) = 500.000 u.m. Valoarea recuperabilă de 500.000 u.m. este mai mică decât valoarea netă contabilă de 540.000 u.m., deci activul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere egală cu 540.000 u.m. - 500.000 u.m. = 40.000 u.m.: a) în cazul folosirii conturilor de ajustări pentru deprecierea valorii activelor: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 40.000 u.m.

sau b) în cazul diminuării valorii activului: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Utilaje

40.000 u.m.

221. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 420.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: • Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2_________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

Terenuri

=

Rezerve din reevaluare

150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 420.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 420.000 u.m. = 130.000 u.m. Pierderea din depreciere fiind mai mică decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută pe seama diminuării acestei rezerve. Rezerve din reevaluare = Terenuri 130.000 u.m. Situaţia în conturi este următoarea: Terenuri C Cost la31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 130.000 Depreciere Valoare recuperabilă la 31.12.N= 420.000 D 130.000 Depreciere Rezerve din reevaluare 150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare C D

20

20.000 Sold 222. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 550.000 u.m. între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: I. La sfârşitul anului N-2: Valoare justă la 31.12.N-2 550.000 u.m. Valoare contabilă la 31.12.N-2________________________400.000 u.m. = Diferenţă pozitivă din reevaluare 150.000 u.m. înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare: Terenuri = Rezerve din reevaluare 150.000 u.m.

II. La sfârşitul anului N: Valoarea recuperabilă de 350.000 u.m. este mai mică decât valoarea justă de 550.000 u.m., deci terenul este depreciat şi se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 550.000 u.m. - 350.000 u.m. = 200.000 u.m. Pierderea din depreciere de 200.000 u.m. fiind mai mare decât soldul contului „Rezerve din reevaluare", va fi recunoscută astfel: - 150.000 u.m. pe seama „Rezervelor din reevaluare" (soldul contului); - restul de 50.000 u.m., pe seama cheltuielilor cu deprecierea: a) Dacă se folosesc conturile de ajustări pentru deprecieri: Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor

= Ajustări 50.000 u.m. pentru deprecierea imobilizărilor corporale

b) Dacă se foloseşte metoda diminuării valorii activului: % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale Terenuri 200.000 u.m. 150.000 u.m. 50.000 u.m.

Situaţia în conturi este următoarea: D Costla31.12.N-4 = 40.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare = 150.000 Valoare justă la 31.12.N-2 = 550.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 350.000 D 150.000 Depreciere Rezerve din reevaluare

Terenuri

C

200.000 Depreciere

C

150.000 Diferenţă pozitivă din reevaluare O Sold

223. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l0 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului.

20

Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. /10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporale =

Utilaje

45.000 u.m.

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m.

Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. /10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 216.000 u.m., nu depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 216.000 u.m.-180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 36.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 u.m.

Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2 = 300.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N-2 = 225.000 Valoare rămasă la 31.12.N în condiţiile deprecierii = 180.000 Reluarea pierderii din depreciere = 36.000 Valoare recuperabilă la 31.12.N = 216.000

Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizării cumulate)

C

224. La 31.12.N-2, o societate a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" si să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate folosind metoda diminuării valorii activului. Rezolvare: I. La 31.12.N-2, recunoaşterea pierderii din depreciere: Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor corporale = Utilaje 75.000 u.m.

II. La31.12.N: • Valoarea recuperabilă la 31.12.N-2 225.000 u.m. - Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani 45.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N 180.000 u.m. Se înregistrează anularea amortizării cumulate: Amortizarea imobilizărilor corporal =

Utilaje 45.000 u.m.

20

Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., este mai mare decât valoarea rămasă la 31.12.N, de 180.000 u.m., deci pierderea trebuie reluată la venituri, astfel încât noua valoare a activului să nu depăşească valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat. Reluarea se va contabiliza astfel: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor X u.m. Pentru a determina valoarea necunoscutei X se calculează valoarea rămasă la sfârşitul anului N dacă activul nu ar fi fost depreciat şi se va efectua testul de depreciere: • Valoarea rămasă la 31.12.N-2 dacă activul nu era depreciat 300.000 u.m. Amortizarea cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 300.000 u.m. / 10 ani 60.000 u.m. = Valoarea rămasă la 31.12.N dacă activul nu era depreciat 240.000 u.m. Testul de depreciere: Valoarea recuperabilă la 31.12.N, de 255.000 u.m., depăşeşte valoarea rămasă dacă activul nu era depreciat, respectiv 240.000 u.m. Prin urmare se vor relua 240.000 u.m. (valoarea care nu trebuie depăşită) -180.000 u.m. (valoarea rămasă la sfârşitul anului N în condiţiile deprecierii) = 60.000 u.m.: Utilaje = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 60.000 u.m. Situaţia contului „Utilaje" este următoarea: D Cost la 31.12.N-2=300.000 Valoare recuperabila la 31.12.N-2=225.000 Valoare ramasa la 31.12.N in conditiile deprecierii=180.000 Reluarea pierderii din depreciere=60.000 Valoare ramasa la 31.12.N daca activul nu ar fi fost depreciat=240.000 Utilaje 75.000 (Pierdere din depreciere) 45.000 (Anularea amortizarii cumulate) C

225. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. Valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing se determină prin actualizarea cu rata de 10% a celor 3 redevenţe anuale şi a valorii reziduale garantate. Valoarea actualizată=50.000 u.m. /1,1 + 50.000 u.m. /1,12 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / 1,13 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

21

226. Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici: - data începerii contractului: 31.12.N; - durata contractului: 3 ani; - obiectul contractului: un echipament tehnic; - valoarea justă a echipamentului: 135.000 u.m.; - sunt prevăzute 3 redevenţe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; - locatarul plăteşte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; - la sfârşitul perioadei de locaţie, echipamentul va fi returnat locatorului; - locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; - rata marginală de împrumut a locatarului: 10%. Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faţă de locator pentru întreaga perioadă a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.000 u.m.) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing (redevenţele anuale şi valoarea reziduală garantată). Valoarea actualizată = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m. Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.856 u.m.

Data 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

Flux 50.000 50.000 60.000

Dobândă 131.856x10% = 13.185,6 95.041,6x10% = 9.504,16 54.545,76 x 10% = 5.454,5

Rambursare 50.000-13.185,6 = 36.814,4 50.000-9.504,16 = 40.495,84 60.000 - 5.454,5 = 54.545,5

Sold datorie 131,856 131.856-36.814,4 = 95.041,6 95.041,6-40.495,84 = 54.545,76 54.545,76 - 54.545,76 = 0

227. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: în cazul leasingului operaţional, locatarul recunoaşte bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de leasing. Locatarul înregistrează cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma înregistrează: Cheltuieli cu chiriile = Furnizori 8.000 u.m.

228. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază, pe o durată de 5 ani, societăţii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lună. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.m. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". Rezolvare: - locatorul amortizează clădirea: Amortizarea anuală: 500.000 u.m. / 50 ani = 10.000 u.m. Cheltuieli de exploatare = Amortizarea 10.000 u.m.

21

231. La data bilanţului.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a utilajului = 900.m.cheltuielile de căutare a chiriaşului se includ în valoarea activului şi se repartizează pe durata contractului (IAS 17.000 u.) se impozitează însă cu o rată nulă. lunar.000 u. 230.000 u.400. 100.000 bucăţi în exerciţiul N.m.m.m.500 bucăţi în exerciţiul N+2. 4. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 u.000 u.000 u.m. Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanţa privind dividendele de încasat are o bază fiscală nulă. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1. . Să se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri".000 u. = 2. 21 . Amortizarea fiscală aferentă utilajului în anul N este de 400. în condiţiile în care presupunem că mărimea capacităţii normale de producţie este de 5.m. locaţii de gestiune şi chirii 8. / 3 ani) Baza de impozitare a utilajului = 900. (Amortizarea anuală = 900. o societate are o creanţă privind dividendele de încasat de 85.000 u. baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv. 52): Clădiri = Conturi curente la bănci 100 u. Cheltuieli cu = Clădiri 5 u.m. La sfârşitul fiecărui exerciţiu. un utilaj în valoare de 900. dividendele nu sunt impozabile. întreprinderea posedă 800 bucăţi în stoc.300.m.000 u.N.800.m.000 u. Rezolvare: Costul de producţie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de producţie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de producţie (N) = 180 u.m. x 5.m.000 u.m. Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere.000 u. se înregistrează: Clienţi = Venituri din redevenţe. Societatea X a dat în funcţiune.000 bucăţi în exerciţiul N+l şi 6.m.000 u.700. redevenţe. începând cu l ianuarie N.m.chiriile primite sunt venituri.000 u.m.m. în momentul recuperării activului.m. Din punct de vedere contabil. Din punct de vedere fiscal. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Nu există diferenţă temporară.000 buc. = 540 u. 500. Diferenţa temporară rezultată (85. Baza de impozitare a creanţei_______________________________85.000 buc.000 u.12.000 u. .700./buc. Diferenţă temporară impozabilă 600. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31.000 u.m. utilajul se amortizează linear pe trei ani. + 1. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţei 85.000 u.000 bucăţi.m. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u. / 5. nu sunt impozabile.privind amortizarea imobilizărilor clădirilor .m. Cantităţile fabricate au fost de 5.m/buc.m. (100umxl/5anix31uni/12hm) locaţii de gestiune şi chirii 229.800. .m.000 u. Costul unitar = 2.

La începutul exerciţiului N. în anul N.m. .m. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N. 17.232. 18. = 350u. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".m.N+1. amortizarea contabilă a fost de 2.000 u. 234.m.000 u.0 10.m.000 u.12.m.m.000 150.m.200 u.N. 0 u. .000 u.000 u. Ajustarea nu este deductibilă fiscal.000 15. Diferenţă temporară impozabilă = 18.m. Baza de impozitare a veniturilor în avans = 10.000 u.m.m.m. a apărut o reglementare conform căreia.000 16.m.000 u.m.10. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". iar amortizarea fiscală. = 0 u. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 162. Rezolvare: Valoarea contabilă a datoriei Baza de impozitare a datoriei Diferenţă temporară deductibilă l . în decembrie N.000 u.m. Presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care generează fluxuri de trezorerie.12. fără a compensa creanţele şi datoriile de impozit.000 u. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X. o societate are o datorie privind dobânzile de plătit de 1.2.500 (1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705.000 u. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 16% x 800 u. .m.000 u. există un pasiv de impozit amânat de 3.200 u. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.000 u. La 31.000 u. Presupunem că din punct de vedere fiscal redevenţele sunt impozabile în anul încasării acestora. o societate a încasat redevenţe în valoare de 10. Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 35% x 1.. Diferenţă temporară deductibilă = 10. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%. începând cu 01.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a veniturilor în avans 10.000 u.m. în cursul lunii decembrie N.m.m. 21 .000 u.800 u.800 u. l .500 7. 235. .12. = 128 u. de 2. s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20. La începutul exerciţiului N. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie.m. Până la închiderea exerciţiului N nu au apărut reglementări privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor.000 u.m.12.m.m.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 750. la 31.000u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu I AS 12 „Impozitul pe profit".m. Rezolvare: Valoarea contabilă a activului la 31.N = 20. cota de impozit pe profit va creşte de la 30% la 35%. Baza de impozitare a activului la 31.m. aferente trimestrului 1 din exerciţiul N+1.17.m. şi există o ajustare de depreciere a creanţelor de 12.000 u. 233.12.01.m.000 u.m.2.N = 20.m. Cota de impozit pe profit: 30%.000 u.m. . 800 u.000 u.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".

. 01. Rezolvare: Amortizarea contabilă anuală = 360.000 Bază de impozitare 360.000 u.000 -120. respectiv 160. Activul de impozit amânat la 31.000 -80. Societatea X a dat în funcţiune.000 Diferenţă temporară deductibilă Valoarea utilajului la 01. / 3 ani = 120.500 Bază de impozitare 705.m.850 u. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 12.m.m.000 u.m.N = 19. se anulează activul de impozit amânat corespunzător. 12.000 150. Informaţii Valoare contabilă 360. în N.000 240. un utilaj cu o valoare de 360. = 12. Cota de impozit pe profit: 30%.12. Din punct de vedere contabil.N+1 . înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozitul amânat Creanţe privind impozitul amânat 15.000 u.000 u.000 _ 7. = Venituri din impozitul amânat 236.m.000 u.000 u.m.m.m. activul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului = 12. 5.12.000 -120.000 16..000 16. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18. în N+l.000 u.m.500 Pasivul de impozit amânat la 31. 120.000u.500 19.m.m. = 15.000u.000 u. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 3.500 7. începând cu l ianuarie N. impozitul amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul curent = 0 u.m.3.000 15.N .850 u.Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 .000 u.000 u.000 u.000 280.000 u.N+2 40. x 30% = 18. .m.500 u.000 u.m.500 Diferenţă temporară impozabilă 45. în N+2.Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 .000 _ 15.000 u. impozitul amânat La sfârşitul exerciţiului N+l: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 40.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12„Impozitul pe profit" la sfârşitul fiecăruia dintre cele trei exerciţii.000 u.000 La sfârşitul exerciţiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40. în anul N+2: se resoarbe diferenţa temporară de 40.m.m.m.m. 21 .Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.m.m.12. utilajul se amortizează linear pe trei ani.000 162. N .000 u.m.000 _ _ 60. 12.000 u. = 12. Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din 12.m.000 u. x 30% = 5.000 -120.000 -160.m.000 120.000 deductibilă _ 12.000 160.000 u.Rezolvare: Calculul diferenţelor temporare: Informaţii Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe Valoare contabilă 750.000 -120..N = 60.m.

F deţinea o imobilizare cumpărată recent cu 100. 238.m. -10.600 u.m.3 lei. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.000 (10.N = 30% x 62.000 La 31.m.000 75. Cota de impozit pe profit este de 30%. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6.000 u..m.pe seama cheltuielilor: (15.m. societatea românească M a achiziţionat 100% societatea americană F.12. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri.12.m.) x 30% = 11. 62.000 u.N .600 u.500 7.000 (15.500 u. Rezolvare: La31. l $ = 3.m.000 u. 1.N.500 21 .000-25. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoarea clădirilor la 01.000 u.m.m. în consecinţă.100 u.000-20. Cota de impozit pe profit: 30%.m. Presupunem că moneda funcţională a societăţii F coincide cu moneda de raportare.000 u.m.3* Valoare în lei 240.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 127. activul va fi evaluat la 100.N. .000 u.000 u.000) Baza de impozitare a imobilizării (100.m.m.m.m.000 lei.000 u.600 u. valoarea reevaluată fiind de 127.) x 30% = l . la 31.000) 65.500 u. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere contabil şi pe 4 ani. 65.000 Curs de schimb 3 3.000 u.000 u. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18. din punct de vedere fiscal. Acesta se va înregistra astfel: . Din punct de vedere fiscal.250 lei: Valoare î n$ 80.500 lei = 2.12. La începutul exerciţiului N.pe seama capitalurilor proprii: (127. .12.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".12. l $ = 3 lei. 12. Rezolvare: La31.m.12.m. .000) Diferenţă temporară deductibilă Societatea M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7.000) 90. % = Rezerve din reevaluare Cheltuieli cu impozitul amânat Datorie de impozit amânat 11. = 18.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".N: Informaţii Valoarea contabilă a imobilizării (100. = 12. La acea dată.12.000 u.000 $ x 3 lei/$ = 300.N Valoare contabilă 100.(Creanţă privind impozitul amânat) 237. La începutul exerciţiului N. La 31. La data achiziţiei.000 u.m.000 Bază de impozitare 80. reevaluarea nu este recunoscută.01.90.Amortizarea în anul N = Valoarea clădirilor la 31.000 247. în situaţiile financiare consolidate. exista un pasiv de impozit amânat de 6.100u.6.N.000 $.600 u.

-1. cifra de afaceri a fost de 10.Creanţe privind = Venituri din 2. 80. = 200 u. chiar şi atunci când nu are obligaţia legală de a o face.N.800 u.12. Rezolvare: Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului = 1.000 u.m. exista un pasiv de impozit amânat de l.1. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri.055/2009.m.m. 20. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de către clienţii nemulţumiţi.m.12. cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.m. Rezolvare: Active imobilizate = 21 .m. baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.000 u.000. La 31.000 u. Provizioane 200.000 u. La deschiderea exerciţiului N.000 u. Pasivul de impozit amânat la deschiderea exerciţiului ajustat = (1.000 u. Cheltuieli cu impozitul amânat La31. Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exerciţiului curent = 6. o societate deţine un utilaj cu valoarea contabilă de 100. Se estimează că pentru mutarea rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200.m.m.12.m. în cursul exerciţiului N.000 u.m. în anul N.m.000 u.m. 100. rafinăria va fi mutată într-o altă locaţie strategică.200 u. O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat.m. Această datorie este un element monetar şi va fi convertită la cursul de închidere. Politica sa este cunoscută pe piaţă.000 u.200 u. 3.000 u.000u. şi baza de impozitare de 80.m. Ca urmare.800 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". 3. Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.000 u.m.m.m.m. . 240. 239.055/2009.: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 4.m. pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 241.250 lei impozitul amânat impozitul amânat * Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil. în contract se precizează că. la sfârşitul perioadei de închiriere.N = 20. = 4. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m. Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = l .000 u. x 30% = 6.000 u.m.m.200 u. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea rafinăriei creează o obligaţie legală deoarece contractul de licenţă prevede înlăturarea acesteia.000 u. x 30%) / 25% = 1.N: Valoarea contabilă a utilajului Baza de impozitare a utilajului Diferenţă temporară impozabilă = Datorie de impozit amânat 200 u.000 u.m. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200.

obligaţie legală deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens.m.●Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor . + 5% x 1. există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens şi este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat.000. Statisticile arată că 70% dintre produsele vândute nu prezintă defecte. 25% prezintă defecte minore şi 5% prezintă defecte majore. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparaţiile. 244. • Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200.m.055/2009.m.000 u.000. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea 21 . Deşi ţara în care îşi desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea. O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale. ● Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate: 3% x 10. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor. o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane 300.000 U. Dacă toate produsele ar avea defecte majore. = 300.055/2009. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea.000 u.000 u.m. pentru riscuri şi cheltuieli 242. 3. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 100.000 u. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 200.000 u. 3. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr. La sfârşitul anului l.m. Dacă toate produsele ar avea defecte minore. = 100. Prin contract.m. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.000 u. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600.000. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 1. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea echipamentului creează o obligaţie legală deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia şi recopertarea solului.m.000 u. Presupunem o rată de actualizare de 5%. Conform contractului.m. Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600. ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele şi să recoperteze solul.055/2009. 243.rn.000 u. Să se verifice dacă la sfârşitul anului l sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.000 u.obligaţie implicită deoarece politica anterioară a magazinului i-a făcut pe clienţi să spere că în caz de nemulţumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor cumpărate. 3.m. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului .m.m.m. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600. societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani.QOO u. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600. care dă naştere unei obligaţii legale.000 u.000 u. ● Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate.

în contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar.055/2009.m. • Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea echipamentului şi cu recopertarea solului: 600.055 = 470. sau investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie (9.m.). 246. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă naştere unei obligaţii legale.. chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării. pentru fiecare ari de neîndeplinire a contractului. în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele: indemnizaţii pentru concedierea unei părti din salariaţi: 2.m. Acest anunţ a indus salariaţilor. Cheltuieli cu provizioane pentru = Provizioane pentru restructurare 2. Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare (300. iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140. La începutul exerciţiului N-2.000 u.000.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că procesul de restructurare va fi implementat.116 u.. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevenţele aferente ultimelor două exerciţii sau penalizările în caz de reziliere a contractului. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăţilor inevitabile aferente contractului: 2 x 140.). care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze.000/1.m.000 u. cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii: 300. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.000 u. 3.m.055/2009.000 u. Redevenţa anuală: 150. consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe şi să înceapă producţia de cremă de brânză. .echipamentului şi cu recopertarea solului.000 u.000 u.000 u. .m. Rezolvare: .000 u. societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios.000 u. cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză: 9.. marketing (800.000 u.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 280.m.000.m. clienţilor şi furnizorilor aşteptarea că societatea va implementa procesul de restructurare. 21 .cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800.000 u. 245.m.000 u.m.m. câştigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900. în exerciţiul N. = 280.000. rezultatele ultimelor exerciţii au fost mult mai mici decât cele bugetate.116 u. profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe: 900. Din acest motiv.. societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcţioneze sediul societăţii. Din cauza concurenţei pe piaţă.000 u. .000.000 u. 3. Durata contractului: 5 ani.Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor directe generate de restructurare: 2.Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare salariaţilor.Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de restructurare. La sfârşitul exerciţiului N. De asemenea.m. La sfârşitul exerciţiului N s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de restructurare.m.m. clienţilor şi furnizorilor . O societate îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui.).) nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului.000 u.000 u. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu OMFP nr.m. Cheltuieli cu = Provizioane provizioane pentru pentru dezafectare riscuri şi cheltuieli imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 470.m.m. (indemnizaţiile pentru concedierea salariaţilor).000.

12. 3. în conformitate cu OMFP nr. 248. recursul nu a fost soluţionat.000 u.N+l se declară falimentul.N si la 31.m. dar există o datorie contingenţă.N+1.N. La 31. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. 3. avocaţii consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700.m. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor.N+1. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară. • Este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului garantat. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion. Rezolvare: La31. situaţia financiară a societăţii Y se agravează.055/2009.N+1.000 u. La31. 249.12. societatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licenţe. La 31.000 u. Rezolvare: La31. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700. La31. ţinând cont de evoluţia procesului.N.m. pentru societatea X.000 u.12. iar pe 30. o societate a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat. Pe 01.12. se estimează că sumele ce trebuie acoperite în numele societăţii Y sunt de 800.12.055/2009.obligaţie contractuală.12. în cursul exerciţiului N. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 800. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societăţii X.N: • Pe baza datelor disponibile se constată o obligaţie probabilă a cărei existenţă nu va fi confirmată decât de decizia tribunalului.obligaţie contractuală.N+l. la31. 3.12. Până la închiderea exerciţiului N. situaţia financiară a societăţii Y era solidă.12.000 u.12. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800. • Nu este probabilă o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare deoarece situaţia financiară a societăţii Y este solidă.riscuri şi cheltuieli 247. în luna februarie exerciţiul N. Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru societate. avocaţii societăţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru litigii 700.Nşila31. 21 .N+l: • Pe baza datelor disponibile există o obligaţie prezentă.12.055/2009. în cursul exerciţiului N+l. La acea dată.m.N+l: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor . susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei muncii. în conformitate cu OMFP nr.m. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion.N: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor .m.000 u. La 31.06. societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y. Să se verifice dacă.11. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion.12. în conformitate cu OMFP nr. la 31.000 u. dar există o datorie contingenţă.m.

.485.m. .000u.485.m. o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.263 u.476 u.în exerciţiul N: Venituri în avans = Venituri din dobânzi . Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m. = 3.m. 96. . 250. restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea. 22 . Condiţiile de decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului.324.m.m.m.739 u. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciţii în conformitate cu IAS 18 „Venituri".96.000.485.) x 5% = 1.000u.263 u.000 u.m.261 u. 3.m. Rezolvare: Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: 100. • Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară.000u.m.) x 5% = 2. .m. + 2. Rezolvare: Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacţie este de: Clienţi = % 50. servicii prestate Furnizori 85. adică: .261 u.în numele exerciţiului N: (96..în numele exerciţiului N+1: (96. 2.000u.50.50.în exerciţiul N+1: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1. Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul creditului rămas. dar există un activ contingent. 25% peste un an şi 25% peste doi ani. La l ianuarie N.476 u. înregistrarea vânzării stocului de mărfuri: Clienţi = % Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri în avans*) 100.m.000u.000u.263 u.m.485.m 1.m.000 25.190.m.Rezolvare: • Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de (decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent.m.000 + 25.739 u. 261u. 05 1.324.000u.m. 251.000u. 052 Se poate considera că preţul de vânzare conţine venituri din dobânzi în sumă de 100. Ea percepe un comision de 15% din preţul de vânzare. Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări: .000 + = 96.514. eşalonabile pe cele două exerciţii de credit.25.m.324. *) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanţei clienţi în bilanţ.485. O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100. . Se estimează că societateaclient ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa bancară la o rată de 5%.000u.514.m.261 u. Venituri din 15.261 u.m.190.m.

m.m.m.000 u.000 u.) trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor-program (50.m.) si suma identificabilă a serviciilor ulterioare (10. întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări: . contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150. ea se angajează să furnizeze servicii de întreţinere timp de doi ani de la data vânzării. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m.m.m. Preţul de vânzare (60. Prin urmare.m. 253.000 u. societatea X vinde produse-program.000 u. . în exerciţiul N.m. din exploatare . 10. societatea X a transferat societăţii Y mărfuri în valoare de 10.m.252. Să se contabilizeze operaţia de schimb. .000 u.000 u. Conturi curente * în unele ţări.000 u.000 u.m. întreprinderea A achita diferenţa de valoare. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u.000 u. Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+l. şi plata diferenţei: Furnizori = % Debitori diverşi la bănci 150.m.primirea prin schimb a stocului de materii prime: Materii prime = Furnizori 150. trocul nu este admis.000 u.000 u. schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100. 100. 50.m. Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităţilor ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt executate. O întreprindere.000 u.m. reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul materialelor consumabile în categoria mărfurilor şi apoi la vânzarea mărfurilor.m. Din acest motiv. Pe 25 decembrie N. Rezolvare: Remarcă: în România. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari calculaţi pe seama situaţiilor financiare.000 u. 254. = 10.m.cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:* Debitori diverşi = Alte venituri 100. 22 . pentru a le vinde în regim de consignaţie la un preţ de 12.m. în fiecare dintre cei 2 ani în care se execută activitatea de service se va înregistra (5.000 u. se contabilizează distinct cedarea unui stoc şi achiziţia altui stoc. Rezolvare: Clienţi = % Venituri din vânzarea produselor Venituri în avans 60. 50.m.000 u.000 u.000 u. la societatea A.m.). Prin contract. / 2 ani): Venituri în avans = Venituri din prestări de servicii 5.000 u.descărcarea gestiunii de materialele consumabile: Cheltuieli cu materiale consumabile = Materiale consumabile 100.compensarea datoriei şi a creanţei generate de operaţia de schimb. A.

descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri 62. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m.m.000 u.000 u./obligaţiune x 3 luni / 12 luni = 1.vânzarea mărfurilor: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 70. Creditul acordat nu depăşeşte duratele obişnuite de creditare. Obligaţiuni 4. Rezolvare: Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt de: 120.m.000 u. Pe data de l octombrie N./obligaţiune. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (l august N-l . Rezolvare: Deşi stocul a fost transferat în decembrie N..m.500 u. 257. Pe 5 ianuarie N+l. societatea încasează.m. 255.m./obligaţiune = 200.m.încasarea cuponului: % 6. Venituri din dobânzi 1.m. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului şi se încasează anual pe 30 septembrie. 256.000 u.achiziţia obligaţiunilor (100 obligaţiuni x 2. se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terţi 10. dobânda aferentă perioadei l august N-1 -30 iulie N. societatea X recunoaşte venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 12.m.m.500 u. societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani.31 aprilie N): 100 obligaţiuni x 60 u. înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: . Pe data de 10 decembrie N. costul mărfurilor vândute 62. o societate a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ unitar de 2. La l mai N.500 u. Acest contract generează venituri totale de 120. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri". societatea A vinde mărfuri în următoarele condiţii: preţ de vânzare 70.m. dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (l mai N ./obligaţiune. societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta.000 u.m./obligaţiune x 9 luni / 12 luni = 4.000 u.000 u. 22 . Conturi curente la bănci = Conturi curente la bănci 200.000 u.m.000 u.500 u. / 10 ani = 12. La data transferului.m.Să se contabilizeze transferul şi vânzarea mărfurilor. în numele obligaţiunilor. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 u. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt: ..000u. Rezolvare: Cuponul încasat pe l august N va fi descompus astfel: .000 u.m. Să se contabilizeze veniturile aferente exerciţiului N în conformitate cuIAS 18 „Venituri".000 u.m.m.000 u. la societatea X.m.m.m. Pe l august N.30 iulie N): 100 obligaţiuni x 60 u.000 u.m.000 u. Concomitent. ea înregistrează: Mărfuri aflate la terţi = Mărfuri 10.): Obligaţiuni = . .m.

Problema care rămâne în discuţie este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt.000 u.000 u.achiziţia acţiunilor (1.000 de acţiuni ALFA la un preţ unitar de 5 u.5% 28.m.m. din care pentru 10% în mod direct. Fie următoarea organigramă de grup: Venituri din dividende 2. x 3 luni / 12 luni = 3. Clienţi = Venituri din redevenţe 3. Să se calculeze procentajul de control. Rezolvare: Societatea Calculul procentajului ProcenMetoda de de control tajul de consolidare SI 80% Integrare globală S2 Cel mai mic procentaj 65% Integrare globală din lanţul până la S2 S4 85% Integrare globală S5 Legătură directă (21%) 51% Integrare globală + Legătură indirectă S3 Legătură indirectă 47% Punere în (25%) echivalenţă sau + Legătură directă Integrare globală (10%) (în caz de control Calculul procentajului de 80% x 65% Procentajul de interes 80% 52% 85% 46.m. S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept. Pentru confirmarea 22 .m.000 acţiuni x 5 u. să se determine metoda de consolidare şi să se calculeze procentajul de interes.constatarea dreptului de încasare a dividendelor: Debitori diverşi = 259. s-au achiziţionat 1.58% 21% + 85% x 30% 80% x 65% x 25% +10% + 46.000 u.Veniturile aferente exerciţiului N sunt de: 12. ALFA devine societate afiliată. în ceea ce priveşte S3. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor si dreptul de a încasa dividende. 258.5% x 12% Remarcă: Din analiza procentajelor de control. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .m. rezultă că SI.000 u. iar pentru 37% în mod indirect.000 u. S2./acţiune. Pe l iunie N+l.000 u. La l octombrie N. în viziunea organismului internaţional de normalizare (ca şi a celui american). în conformitate cu IAS 18 „Venituri".m. Prin achiziţia acestor acţiuni.m.m./acţiune. la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 2 u.m./acţiune = 5. .): Acţiuni = Conturi curente la bănci 5. ea este influenţată notabil pentru 47%.

controlului exclusiv de fapt al societăţii M asupra societăţii S3 trebuie ca una dintre condiţiile realizării acestui tip de control să fie îndeplinită. începând cu l ianuarie N+l. Fie următoarea organigramă de grup: Societatea F2 este deţinută în mod conjunctiv cu alte două grupuri. societatea F a capitalizat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 10. c) Pentru determinarea procentajelor de integrare: Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală). Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei FI) x 33% (procentajul de deţinere al filialei FI în F2) = 33%. societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 80. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 262.m.000 u.m. Presupunem o cotă de impozit pe profit de 16%.m.000 u. Să se calculeze procentajul de control.000 u. Pe 30. sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10.12.m.000 u. 22 .000 u. b) Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes deţinut de SM în FI = 80%.000 u. procentajul de interes şi procentajul de integrare. Procentajul de interes deţinut de SM în F2 = 80% x 33% = 26. Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F2 deţinută conjunctiv (integrare proporţională) = 33%. la 31. se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea: Imobilizări corporale = Provizioane pentru 15.m. Rezolvare: în situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31.12. cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 5..N. pe o perioadă de 5 ani. în vederea consolidării.m.m.N.000. Rezolvare: în bilanţul individual întocmit de F.N imobilizarea corporală este prezentată la o valoare de 85. 261. 260.4%.000.. în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor necorporale: Venituri din producţia de imobilizări necorporale = Cheltuieli de dezvoltare 10.m. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.000 u. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.000 u. Rezolvare: a) Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala FI (integrare globală) = 80%. în cursul exerciţiului N. acestea urmând să se amortizeze linear.000. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 15.12.

Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N. Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate) 0 u.m.000 u. x 16% = 3.m. amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200.m. exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.000.000.m.000 u. x 20% = 40.000 u.000. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. normă de amortizare degresivă = 30%). la 01. x 16% = 1. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 320 u. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.000 u.m. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.m.000 u.200 u.): Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de 20.000 u. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utili ţaţe de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.m.000 u. o datorie de impozit amânat de: 2.m. Presupunem o cotă de impozit de 16%.000 u.000 u.000 u. Rezolvare: în anul N. în N+l se are în vedere diferenţa de 42.40. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.000 u. Conform politicii grupului.m. la un cost de achiziţie de 200.m. amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200. implicit. Creanţă privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 1. Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli 2.m.01. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. o datorie de impozit amânat de: 20. .200 u.000 u.01.Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.m. Diferenţă temporară deductibilă 10. = 2. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. Presupunem o cotă de impozit de 16%.m.m. = 20. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 3.600.m. 22 .000 u.m.m.m. Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F) 10.m.N. în vederea consolidării.m.000 u. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi. 40.000 u.000 u.m.000 u. implicit.600. la 01.000 u. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.m.m. se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60.000 u.m. 263.N.000 u. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri. x 16% = 320 u.m. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. normă de amortizare degresivă = 30%). filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. x 30% = 60. Activ de impozit amânat: 10.000 u.m. la un cost de achiziţie de 200. 264.

Presupunem o cotă de impozit de 16%.112 lei / 9 ani = 568 lei: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 lei.m.amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5. deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societăţiimamă nu ţin cont de aceste corectări: Amortizări privind imobilizările corporale Rezerve = Rezerve 20.000 u. Cum se înregistrează această situaţie în contabilitate? Rezolvare: . Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+l.900 lei 212 lei . în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.achiziţia benzii transportoare şi includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării: 213 Instalaţii tehnice. în plus.112 lei 4.000 u. Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei. O unitate de exploatare minieră. Durata de viaţă a benzii transportoare este de 9 ani.000 u. prin intermediul contului de rezerve. mijloacelor de transport.m. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de solduri. retratarea amortizării din exerciţiul N trebuie contabilizată din nou în N+l. 22 . achiziţionează o bandă transportoare în valoare de 4.m. la 01.m. la un cost de achiziţie de 200.000 u. O societate-filială F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.N. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri. amortizabile în 5 ani. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.m. în N+l se recunosc pe seama rezultatului diferenţa de amortizare aferentă exerciţiului curent şi impozitul amânat corespunzător acesteia: Amortizări privind imobilizările corporale Cheltuieli cu impozitul amânat = = Cheltuieli 2. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere. 266. estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei. mijloace de transport. în schimb. normă de amortizare degresivă = 30%). animale şi plantaţii % 404 Furnizori de imobilizări 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acţiuni similare legate de acestea = 5. = Datorie de impozit amânat 5. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. care aplică IAS. animalelor şi plantaţiilor 568 lei 267.265.01.900 lei. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor Datorie de impozit amânat 320 u.

la nivelul bilanţului: Impozit pe profit amânat = % Rezerve Rezultat 1.eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 12.000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.200 lei Activ de impozit amânat = 7.400 22 .200 x 16% = 1. dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri. amortizabile în 5 ani. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit si pierdere.800 lei: Amortizarea cheltuielilor de constituire = % Rezerve Rezultat .Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N.800 lei 2.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-l): Rezerve = Cheltuieli de constituire 12.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N): 121 Rezultat = 201 12.000 lei.152 lei 768 lei 384 lei . Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O Baza fiscală = 7. Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N. în schimb.000 lei .400 lei Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: Rezultat = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2. O societate-filială F a înregistrat în exerciţiul N cheltuieli de constituire de 12.400 lei 2. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .la nivelul contului de profit si pierdere: Rezultat = Venit din impozitul pe profit amânat 384 lei 268.400 lei 4.200 lei Diferenţe temporare deductibile = 7. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .000 Cheltuieli de constituire .eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 = Amortizarea cheltuielilor de constituire 121 Rezultat 2.152 lei Contabilizarea activului de impozit amânat: .

000 lei? 22 .La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură Şi: 121 Rezultat = 6811 2. creştere cheltuieli în avans 36 lei. creştere datorii furnizori 120 lei. plăţi impozit pe profit 540 lei.254 lei . împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120 lei. costul total estimat este de 16.Dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei = FNT din activităţile de finanţare_______________________________-192 lei Flux net de trezorerie = 1.pe parcursul perioadei de postgaranţie (după instalare). să se calculeze venitul care afectează contul de profit şi pierdere al anului N. utilaje.000 lei şi include în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 9.31.Plăţi de impozit pe profit 540 lei = FNT din activităţile de exploatare 1. Care este valoarea venitului contabilizat la 31. instalaţii 120 lei. în conformitate cu IAS 7.03. plăţi privind: achiziţia de terenuri 300 lei.N conform I AS 18 „Venituri". veniturile sunt recunoscute astfel: . Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare. Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85. diminuarea creanţei clienţi 90 lei.000 269.Plăţi pentru achiziţia de clădiri 450 lei . O întreprindere de servicii de consultanţă contabilă efectuează o prestaţie către un client în următoarele condiţii: durata contractului 01. Rezolvare: în anul N se efectuează următoarea înregistrare: 4111 Clienţi = % 85. valoarea devizului: 20.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 472 9. achiziţia unei clădiri 450 lei. achiziţia de maşini.350 lei + Cheltuieli cu amortizarea 270 lei + Diminuarea creanţei clienţi 90 lei . investiţii si finanţare.000 707 76.Plăţi pentru achiziţia de terenuri 300 lei .000 lei. cheltuieli cu amortizarea 270 lei.000 lei.08.350 lei.000 lei. dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312 lei.Plăţi pentru achiziţia de maşini 120 lei = FNT din activităţile de investiţii -870 lei + împrumuturi încasate prin emisiunea de obligaţiuni 120 lei . .N+1.000 Venituri înregistrate în avans Conform IAS 18. ştiind că pentru execuţia contractului s-au angajat cheltuieli de 10. Dispuneţi de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1. pentru componenta soft. Conform IAS 18 „Venituri".400 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor = 121 Rezultat 12.254-192-870 192 lei 270.în momentul vânzării. Activitatea de service se realizează în anul N+l.Creşterea cheltuielilor în avans 36 lei + Creşterea datoriilor la furnizori 120 lei . pentru componenta service.12.N . 271.

Indicaţi care este. care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3? Rezolvare: La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.000 lei.000 lei.000 lei: 211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 300. partea eliberată fiind plătită imediat la achiziţie.000 . 272.Plăţi aferente titlurilor de participare = 40.000 + 20. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizării = 200.m.900.01.000 . La sfârşitul exerciţiului N.000 lei Valoarea amortizabilă = 216.000 lei. să se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentă acestui exerciţiu şi valoarea contabilă netă.100. fluxul de numerar din activitatea de investiţii.000 .000 lei Durata de viaţă rămasă = 10 ani Amortizarea în anul N+l = 175.000 u.000 = 12. metoda de amortizare lineară.000 x 90% 36.000 u.10.000 274.000 = 175. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi că în cursul anului N+l se menţine estimarea privind valoarea reziduală.000 = 200.000 lei. s-a efectuat o plată de 9. din vânzarea unei imobilizări corporale.000 lei Valoarea rămasă de amortizat = 200.16. s-au emis la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 20.000 lei. 32.000 = 216.împrumut acordat unei filiale = . dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani.000 u.000 lei .000/10 = 17.000 x 10. în schimbul unui teren de aceeaşi valoare.000 . Se cunosc următoarele informaţii pentru o imobilizare corporală achiziţionată la 01.000 u. reducere comercială primită 4.000 lei Amortizarea în anul N = 200.000 La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.000 lei.000/8 = 25.000 u. terenul este reevaluat la valoarea justă de 1.4.500 lei 22 .200. s-au încasat 32.m. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar. 273.000 u.N: preţ de cumpărare 200.000 lei. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-au achiziţionat titluri de participare eliberate în proporţie de 90%. preţul de cumpărare a fost de 40. terenul este reevaluat la 1. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".m.Rezolvare: în anul N sunt recunoscute venituri de 20.m.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = 211 Terenuri 100.m.500 lei. durata de utilizare estimată 8 ani. La sfârşitul exerciţiului N+3. Rezolvare: Fluxul net din activitatea de investiţii = + încasări din vânzarea unei imobilizări . s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6.000 6.000 lei.200. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale".m. taxe vamale 20..000/16. valoarea reziduală estimată 16.000 lei = 300.25.000 Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200. SC ABC SA deţine un teren cu o valoare contabilă de 900.

000 .000 lei. Dispuneţi de următoarele informaţii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziţie 400.000 lei. metoda de amortizare lineară.275. Rezolvare: Rezultat net + Cheltuieli cu amortizarea .500/4 = 14. 9. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".N să fie stabilită la 8 ani.700 lei 23 . clienţi: sold iniţial 6.875 lei 278.000 lei 276.000 lei.m. Rezolvare: Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.000/4 = 120.500 lei Amortizarea anuală în anul N+4 = 59. Indicaţi care este. Activul va fi amortizat în sistem linear. reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale.000/10 = 40.000/8 = 11.500 lei Valoarea rămasă de amortizat = 100. s-au emis şi încasat la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 15. stocuri: sold iniţial 10.000 = 92. Rezolvare: Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 x 6 = 240. venituri din investiţii financiare 2.m. amortizarea anuală = 640.000 x 4 = 640. 6.40.000 = 160. calculaţi rezerva din reevaluare realizată în fiecare an.000 lei si final 4. mai puţin amortizarea corespunzătoare (indice = 4).240. cheltuieli cu amortizarea 900 lei. s-a efectuat o plată de 6.000 lei. impozit pe profit datorat: sold iniţial 1.000 . dividende plătite legate de exploatare aferente anului curent 1.000 .000 lei Amortizarea cumulată după 6 ani = 40. durata utilă de viaţă 10 ani. valoarea reziduală 8.000 u. Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura amortizării echipamentului.000 lei.8.000 lei Valoarea justă = 160. s-a încasat suma de 3.000/4 = 160.000 lei.01.m. După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată.500 lei Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.000 = 59.000 lei Amortizarea anuală în anul N = 92.000 u.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an = 480. conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu l an şi reestimarea valorii reziduale la 6. Rezolvare: Fluxul de numerar din activitatea de finanţare = + încasări din emisiunea de obligaţiuni ..000 u.6. După 3 ani.Venituri din investiţii financiare 3.000 lei.000 .000 lei Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziţionat pe 01.000 lei După reevaluare.000 u. Dispuneţi de datele: profit net 3.. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10. 277.000 = 480. Conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".000 u.000 u. furnizori: sold iniţial 1.000 . în conformitate cu IAS 16.500 .160. cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire.000 lei.34.300 lei si final 200 lei. Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei şi final 8.000 lei Rezerva din reevaluare = 640.m.Plata ratei de leasing = 15.700 lei.000 = 120.000 lei 900 lei 2.500 x 3 = 34.m. costul de achiziţie al imobilizării respective este de 100.000 lei.m.m.000 u. sau 160. fluxul de numerar din activitatea de finanţare. calculaţi fluxul de trezorerie provenit din exploatare.500 lei şi final 500 lei.

precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încă două etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menţinerea nivelului actual de performanţă a activului afectează contul de profit si pierdere.N31.m.000 lei Recuperarea investiţiei în anul N = 70. este plătită la data de 31 octombrie anual.Diminuarea furnizorilor .m.000 lei 2. Societatea ABC achiziţionează un hotel cu durata de viaţă utilă de 30 de ani. 283. 282. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15. valoarea recuperabilă este de 15.000 lei 2.Dividende plătite legate de exploatare = FNT din activităţile de exploatare 2.000 lei = 18.m. avans la data semnării contractului 40.100 lei 279.10. Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300. iar la locator 6% pe an. 284.000 lei. achiziţionat în anul N. La sfârşitul anului N+l.000 u. Următoarea reevaluare va determina diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei şi înregistrarea unei cheltuieli pentru depreciere pentru 20 lei.000 u. In urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obţinut următoarele date: în exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei.m.05. data semnării contractului l ianuarie N. Cum se vor reflecta.000. Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Prima reevaluare determină creşterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei.000 lei.000 lei. iar amortizarea cumulată.m.000 lei.000 u.000 u. în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300. 281.+ Diminuarea stocurilor + Diminuarea creanţelor . La data de 01.100 lei 1. Dobânda în sumă de 20. rata implicită a contractului la locatar 10% pe an.000 lei 1.000 x 6/12 = 10. iar diferenţa de 10.Diminuarea datoriei cu impozitul .000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u. pentru perioada 01. La sfârşitul anului N+2.000 u.18. de 12.m..000 lei. valoarea actualizată a plăţilor minimale 280.000 u. Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.05 .m.000 lei .000 = 67.000 lei 280.000 lei l . Se mai cunoaşte că societatea practică un adaos mediu la total vânzări de 15% din preţul de vânzare. în conformitate cu IAS 16. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate şi majorează valoarea activului.m. Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Returnarea unor produse nu este un motiv pentru a nu contabiliza venitul din vânzări.5 u. Deci se contabilizează venituri din vânzări de 15. iar în exerciţiul N+l o reducere de valoare de 120 lei. Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.N. dar se cunoaşte că aproximativ 3% din bunurile tranzacţionale sunt returnate.m. costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului. redevenţa anuală plătibilă la 31 decembrie 70. amortizabil linear pentru valoarea de 200. valoarea 23 .. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costului de achiziţie al obligaţiunilor. Apoi societatea constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în sumă de 3% x 15% x 15.000 u.N o societate a achiziţionat l .000 lei = 52. Care este valoarea dobânzii şi a recuperării investiţiei contabilizate la locator la închiderea exerciţiului N.

ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3. iar rezultatul financiar scade cu 500 lei.000 lei. adică (500.000 u. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2.m. La sfârşitul exerciţiului N. Societatea M acordă filialei sale F pe 01.m.m.000 . mijloacelor de transport.000 14. Rezolvare: La sfârşitul anului N+l valoarea netă contabilă a softului = 18. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400.667 lei.000 x 10% x 1/2 = 500 lei.. Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+2 = 15. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300. scont de decontare 2%. Rezolvare: Costul de achiziţie = 300. rambursabil în 4 tranşe egale.. Societatea înregistrează o depreciere de 3.000 u.000 u. în situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost. Valoarea recuperabilă = 15. Jmobilizări corporale". animalelor şi plantaţiilor 108. ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80. Societatea ALFA dispune de următoarele informaţii cu privire la un utilaj: costul de achiziţie 500.000 + 3% x 300. Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: 23 .m. Cheltuielile financiare ale societăţii F cresc cu 500 lei.000 = 12. Valoarea recuperabilă = 12.m.000 u.m. 285.m. ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală a acestuia. Societatea F înregistrează o cheltuială cu dobânda şi o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei..3. 286.000 + 20.m.000 u.m.07.000) / 3 = 108. La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimează durata totală de utilizare la 5 ani. iar valoarea reziduală.000 u. cât şi pentru filiala sa? Rezolvare: Societatea M înregistrează un venit din dobânzi şi o creanţă privind dobânda de primit în sumă de 10. Determinaţi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16. Deprecierea nu este modificată în exerciţiul N+2.000 u. cu o rată anuală a dobânzii de 10%.000 lei.000 lei pe o perioadă de 4 ani.m. Veniturile financiare şi implicit rezultatul financiar al societăţii M cresc cu 500 lei. amortizarea cumulată până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u. Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12. metoda de amortizare este cea lineară.000 -160. durata de amortizare este de 6 ani. ALFA înregistrează în exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor. costuri ale proiectului de amplasare 20. comision vamal 3%. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor". 287. valoarea reziduală este estimată la 20.N un împrumut de 10.000 = 339. transport pe parcurs intern 10.000 u. Dacă activul nu ar fi fost depreciat. la 14.000u.20..000 u.m.000 u.000 u.recuperabilă devine 12.000 + 10.000 lei. Rezolvare: în exerciţiile N-2 şi N-1.000) / 6.m. Cum va fi afectat contul de profit şi pierdere al anului N atât pentru societatea M.m.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2).000 u.667 288.000 . Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile.m. N-1 şi N în conformitate cu IAS 16.

PS este tratat pentru a putea fi comercializat.500 lei 27.242 (+) 4.000 Baza fiscală__________________________________400.000 1.Anul N N+l N+2 N+3 Valoarea justă 420. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: în Secţia l. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare: Retratările de omogenizare sunt următoarele: Echipamente tehnologice = Rezerve din reevaluare 20.242 lei Costul materiilor prime consumate este de: M2 4. fără valoare. Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N. Cota de impozitare este de 16%. în Secţia 3.500 (+) 20.200 Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 3.871 lei 12. MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în Secţia 2. Rezolvare: Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manoperă directă S2 -leiValoare (+) 292. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului.000 440. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP l. operaţie în urma căreia se obţin produsul finit PF. la Pil se adaugă MP2 şi MP3. în Secţia 4.000 Diferenţe temporare impozabile 20.000 lei 4. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292.000 (+) 1.500 lei 20.000 3. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.573 lei 5.000 430. de asemenea. MP2 şi MP3.000 Datorie de impozit amânat: 16% x 20.200 289.000 La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute. în Secţia 2. Din procesul de producţie se obţin. produsul secundar PS şi deşeul D.250 lei 3.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420.000 390. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D.600 lei 23 .000 lei M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2 „Stocuri".

1.m. costul acestuia fiind de 20.500 (-) 27. GAMA trebuie sau nu să ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce? Rezolvare: Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-1 repara. La 31. La data clasificării.600 305.890 (+) 4.000 lei. GAMA înregistrează la această dată o ajustare pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.m.N.300 = 512. amortizare cumulată de 20. Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare: Amortizarea pe perioada 01.000 lei.m.000 lei.871 (+) 12. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani.50 .500 . Pe 15 februarie N+l. Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2. La sfârşitul exerciţiului N-1.07. deoarece societatea ALFA nu doreşte să realizeze schimbul. O estimare realistă a valorii juste este de 100 u.50 u.50 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat.: 6811 = 2813 50 291.12.000 292. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul 23 .N este de 2. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u. Deprecierea constatată = 812. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.m.m. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3.m. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u.890 290. Cota de amortizare anuală este de 15%. şi care la 01.m.50 u.01.N-31.: 6811 = 2813 187.m.187.50 u.N-01. iar scăderea preţului reflectă condiţii existente înainte de data bilanţului.50 Amortizarea pentru perioada 01. dar la o capacitate redusă.m.000 lei. GAMA vinde utilajul la 10. utilajul avea o valoare brută de 102.: 6813 = 2913 512. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.500 . acesta este utilizat.m.m.573 (-) 5.50 = 812.N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenţionează să-1 cedeze la 15.Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele care s-ar obţine în condiţii normale) Costul de producţie al produsului finit PF Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 305.01 . Decizia de a ceda utilajul fusese luată înainte de 31.12. La l iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident. iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul.000 lei.N are o amortizare cumulată de 1.07. în aceste condiţii. valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.000 lei.500 x 15% x 1/2 = 187.N este de 300/3 x 1/2 = 50 u.m.250 (+) 3.12.500 u.500 u.000 lei. Potrivit normei IAS 36. motiv pentru care la l iulie N se efectuează testul de depreciere. ALFA contabilizează ajustarea pentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5. Managementul societăţii ALFA nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia. Valoarea netă contabilă = 2.000 u.

cheltuieli cu personalul 18.000 15.(82. cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32. chirii 1. Rezolvare: în calculul valorii actualizate a plăţilor minimale se ţine cont numai de fluxurile de numerar sigure.000 .200. plătibile în ultima zi a anului. adică avansul plătit. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.000 + 2.500. ratele anuale şi preţul aferent opţiunii de cumpărare. -leiValori 32.82. Ce înregistrare se efectuează la l septembrie N.000. Costul vânzărilor = 58.exerciţiului N-1 de 78. opţiunea de cumpărare se exercită la preţul de 400 lei.752. La l septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. cheltuiala cu impozitul pe profit 2. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22.000 10.500. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. Utilajul încetează să mai fie amortizat. ieşiri de produse finite 58.000. venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2.500 + 3.000 lei Cheltuielile administrative = 1.500. durata contractului 4 ani. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16.000. prestaţii externe Total Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei): • cheltuieli cu redevenţe. • cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2.333 lei şi . venituri din participării la societăţile asociate 8.000 Cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor tehnologice imobilizărilor 293. cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10. venituri din diferenţe de curs valutar 18.000 77.000) / 8 x 8/12 = 75.000. intrări de produse finite 77.000 lei.70.000.000. Structura costului de producţie prezentată în textul aplicaţiei se referă la produsele finite obţinute în decursul perioadei.000 lei. Structura costului de producţie este următoarea: Elemente Materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii. Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 = 2913 8. La l septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre: .000 lei.500. valoarea reziduală a activului este 600 lei. vărsământul iniţial 2. cheltuieli cu dobânzile 7. Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing.000.700. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.500.000 lei.000 . Dispunem de următoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50. sunt prevăzute 4 rate de 500 lei. cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1.000.000. • cheltuieli cu personalul 3. venituri din vânzarea semifabricatelor 30. TVA colectată 19.2.000 = 6.000. cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1.500 lei 294.000. Rezolvare: Costul vânzărilor reprezintă ieşirile de produse finite în decursul perioadei. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare: La sfârşitul exerciţiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.000 20.000 lei.000.000 23 . Calculaţi costul vânzărilor şi cheltuielile administrative conform IAS 1.000.

Precizaţi. durata contractului 3 ani. Conform I AS 17.000 lei. pentru fiecare exerciţiu contabil. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30. vărsământul iniţial 7. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. un contract de locaţiefinanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară". Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar.13 lei 295. plătibile în ultima zi a anului. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 lei. plătibile în ultima zi serviciului financiar. valoarea reziduală a activului este 50.000 lei. înregistrarea contabilă efectuată de locatar.858. 402.000 lei.000 lei. conform I AS 17. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.000 lei. Min (280.567 lei 23 . precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. sunt prevăzute 3 rate de 150. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. durata contractului 3 ani.567 lei) = 402. sunt prevăzute 3 rate de 100. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417.594 lei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.=3. Min (417.738 lei. Rezolvare: a) Calculul VAPML: b) Conform IAS 17. valoarea reziduală a activului este 40. durata de viaţă a bunului 8 ani.711 lei) = 265.594 lei. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar. b) Calculul VAPML: c) Conform IAS 17.711 lei Activ = Datorii din contracte 265. durata de viaţă a bunului 8 ani. Rezolvare: a) IAS 17 precizează: „în situaţiile financiare ale locatarului.738 lei. metoda de amortizare este lineară.000 lei. vărsământul iniţial 2.000 lei.711 de locaţie-finanţare 296. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20. 265.

23 . amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului.50.567 lei . în caz contrar.000 lei = 352. în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.d) Valoarea amortizabilă = Costul . bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului.567 lei e) Conform I AS 17.Valoarea reziduală = 402.

204 lei f) La sfârşitul anului N. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.12.019 lei b) Conform IAS 17.000 660. Min (461.019 lei . extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.796 lei 91.796 347.555 216.019 lei) = 456.000 260. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20%.445 = 130.69.12.000 200. Prezentaţi.668 203. plătibile în ultima zi a anului.223 x 20% = 69.000-91.019 lei Amortizarea anului N 1.N 31. valoarea reziduală a activului este 70.019 456. 456. la sfârşitul anului N.668 0 d) Valoarea amortizabilă = 456.N: % = Datorii din contracte de locaţie-finanţare Cheltuieli cu dobânzi 3. durata de viaţă a bunului 8 ani. durata contractului 3 ani.000 .000 456. La data încheierii contractului: Activ = Datorii din contracte de locatie-finanţare 456.806 lei.019x20% = 91.000 lei = 386.204 = 108.70.019 lei c) Conform IAS 17.000-43.334 = 216.000 lei.01.000 lei 108. în situaţiile financiare ale locatarului figurează: 23 .806 lei. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.Amortizarea anului N 297.019 lei 2.12. în situaţiile financiare ale locatarului.223 347.668 x 20% = 43. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.445 200. Plata redevenţei la 31. Intre o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N.204 200. sunt prevăzute 3 rate de 200.N+1 31.555 = 216.983 456.N 456.334 260.000 lei.N+2 Total 200. astfel: Data Flux de Dobânzi Rambursarea capitalului Capital rămas trezorerie datorat 01.019-108.796 = 347. Amortizarea anului N: Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48.12.019 31. conform IAS 17. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 lei.223-130. Rezolvare: a) Calculul VAPML: =456.252 lei Conturi la bănci 200.

000 lei. care deţine 40% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. valoarea reziduală a activului este 40. astfel: Data 01.796 lei = 347.711 lei) = 265.01. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data semnării contractului l ianuarie exerciţiul N. Societatea A deţine 20% din acţiunile unei societăţi B.738 lei. 265.629 = 190.• în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456.371 2.000 lei.252 lei = 407.371 26. • în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare.N Total la 31. 300.000 + 73. plătibile în ultima zi a anului.711 265. datorii din contracte de locatie-finanţare = 456. în situaţiile financiare ale locatarului plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.252 lei. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.01. vărsământul iniţial 2.000 263.000 lei. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.711x10% = 26. în conformitate cu IAS 17? Rezolvare: a) Conform IAS 17.N 01. care deţine 90% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.000-26.629 2.12.223 lei.711 lei.629 Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat Capital rămas 265.082 299.12. Societatea A deţine 70% din acţiunile unei societăţi B.204 lei.000 lei.N Avans 2. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.711 lei b) Conform IAS 17. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280. 298.711-2. II. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%. contabilizate la locatar la închiderea exerciţiului N. Rezolvare: L Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B un procent majoritar de 70% şi indirect în C un procent de 40%. durata de viaţă a bunului 8 ani.000 100.629 = 75.000 = 263. deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C în proporţie de 40%.738 lei. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. Min (280.48.767 lei. Care este valoarea dobânzii si a rambursării privind capitalul datorat.019 lei . durata contractului 3 ani.711-73. cheltuieli cu amortizarea 48. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%.000 100.371 = 73. valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing 265.N 31.711 263. Rezolvare: 23 .108. sunt prevăzute 3 rate de 100.019 lei .

de 0%. Rezolvare: Societatea A în B în C Direct Indirect prin B Total în C De control 70% 10% 80% 10% + 80% = 90% Procentaj De interes 70% 10% 70% x 80% = 56% 10% + 56% = 66% 303.8% 302.I. deci procentul de control deţinut direct în B este de 20%. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. C şi D. Legăturile dintre patru societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societăţile B. Rezolvare: Societatea A în B în C în D De control 60% 70% 90% Procentaj De interes 60% 60% x 70% = 42% 42% x 90% = 37. Procentaj de control: Societatea A nu controlează în mod exclusiv societatea B. iar indirect în C. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. II. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%. 301. Rezolvare: 24 .

m. Contabilizaţi.000 u.000 u. 42.m. TVA plătită în vamă l .. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 u.000 u.m.m.Societatea A De control în B în C Direct Indirect prin B Total în C 40% 40% 20% Procentaj De interes 20% 40% 20% x 50% = 10% 40% + 10% = 50% 304.m.000 u.înregistrarea achiziţiei: 2131 = % 404 1513 446 683. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 lei 24 .. La data de l ianuarie anul N.000 u.000 u. .m.000 u.m.m.m. 305.000 u.000 u.000 u. Costurile de demontare estimate recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.500 u. 25.500 u. costuri generale de administraţie 6.m. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment. Calculaţi. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de transport 36..m..000 u. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.000 u.000 lei = 350.000 u.m. cheltuieli cu reclama 20.150.. care va fi recunoscut separat. -2.m.Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12. costuri de instalare 49.000 u.000 u.2.m.. Costurile legate de începerea utilizării noului echipament 25.000 lei . Perioada de instalare şi montare a durat două luni.000 lei: 2133 = 404 350. + Costurile estimate cu demontarea activului = COST .000 u. 25. achiziţia şi amortizările corespunzătoare. conform IAS 16.000 lei. a importat un echipament în valoare de 500. 49.000 u.m. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.000 u. .m. iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.m.000 u.m. rabat primit de la furnizor 2.m.000 u.m. respectiv 500.m. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.m.000 u. costurile fiind de 13.000 lei.m. Ca atare. 683.m. 36..m. costul si precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.) 10. 5.000 u. taxe vamale 5.m. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică. comision vamal 500 u.m. Preţul unui motor este de 150.m.m. o societate comercială nou-înfîinţată.200 u. în vederea achiziţiei.000 u.000 u.m. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30. Rezolvare: Preţ de cumpărare 500. cu durata de viaţă de 50 ani. + Comision vamal 500 u. Rezolvare: a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului. + Taxe vamale 5. 653.000 u..m.m..000 u. specializată în producţia ciocolatei. conform I AS 16.500 u.000 u.m.m.

luna 5 = 3. respectiv 50 ani si 15 ani. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna l = 1. De asemenea.000 lei 308.000 lei b) Amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani -Cheltuielile cu cedarea Valoarea amortizabilă = Costul . adică 350.000 lei 800.000 lei 25 ani 24. acesta este garantat pentru 200.000 lei 290.368 lei : 5 ani 800. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. mărimea amortizării cumulate.000 lei. şi 150.500 rotaţii.500 + 3.000 lei.400 lei 307. amortizarea anuală.000 lei 309. conform IAS 16. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Valoarea de piaţă actualizată în funcţie de indicele de inflaţie Valoarea amortizabilă = Costul . Calculaţi. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este 290. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. conform I AS 16.000 lei pentru aeronavă. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. conform I AS 16.000 lei = 610. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani.100 + 2. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500. luna 3 = 2. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 rotaţii.000 lei 306.000 lei -190. rata anuală de creştere a preţurilor l %.200 rotaţii.000 lei = 190.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 714.100 rotaţii.000 lei -85.000 lei. luna 4 = 2.000 lei.000 lei = 5 10. Rezolvare: Cost de achiziţie Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani Valoarea amortizabilă = Costul .874 lei 800.000 lei -100.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 510. amortizarea anuală.500 rotaţii.000 lei 10.000 lei.000 lei : 5 ani 800. conform IAS 16.000 lei -290. amortizarea anuală. Calculaţi.000 lei 5 ani 102.632 lei = 714.000 lei: 15 ani = 10.000 lei: 50 ani = 7. Calculaţi.000 lei 290.000 10.000 lei 800.000 lei. Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este 90.368 lei 5 ani 142.300 rotaţii 24 . Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.Valoarea reziduală Durata de viaţă utilă Amortizarea anuală = 610.2131 = 404 150. el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani este 290. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1.000 rotaţii.000 lei. Conform cărţii tehnice.000 lei : 25 ani 800.500 + 2. cheltuielile cu cedarea 100.000 lei pentru motor: 6811 6811 = = 2813 2813 7. Calculaţi.200 + 1. luna 2 = 1.000 lei.

000 rotaţii Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0.000 lei. Calculaţi.000 lei 80. urmând a cultiva roşii. Rezolvare: .achiziţia terenului: 2111 = 404 . Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decembrie 2010. adică 2010. Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2009 = 200.m. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. costul lucrărilor fiind 80.m.m.m.000 lei 312. . 311. Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotaţie a culturilor.000 u.N. conform IAS 16.000 lei .000 u. Amortizarea anuală pentru anul 2008 = 200. durata de viaţă utilă 5 ani.000 rotaţii 0. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.m. profitul societăţii va creşte cu 4% în următorii 5 ani.0515 500. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 24 . în cazul de faţă. iar 40%. Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120. / 8 ani = 15.m.01 . O societate achiziţionează 20 ha de teren la costul de 500. conform I AS 16. amortizarea aferentă anului 2010.m. / 5 ani = 40. durata de viaţă utilă rămasă = 7 ani + l an (anul 2010) = 8 ani.300 rotaţii : 200. Dar această informaţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent.000 u. / 5 ani = 40.000 lei 25.000 u.recunoaşterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 500.amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creştere a beneficiilor: 80. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.0515 x 500.1. Rezolvare: 1. La data achiziţiei s-au efectuat lucrări de restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni. valoare reziduală nulă. = 120. 2. activitatea de service se realizează timp de 3 ani începând cu anul N. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. estimarea duratei de viaţă utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2010.000 lei 200.000 lei: 5 ani = 16. vinde unui client. pe data de O l .m..000 u.000 lei incluzând în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 150 lei. Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200. după 2 ani de la vânzare.m. achiziţia şi amortizarea. Contabilizaţi.750 lei 310. mărfuri în valoare de 100 lei. Prin urmare. 2.000 lei: 6811 = 2811 16. 3. Rezolvare: 1. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2.000 u.000 lei. Amortizarea anuală pentru anul 2009 = 200.000 u.Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului de aerisire: 10. Să se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri".000 u. Tranzacţia 1: 1. Ca urmare a vânzării pepenilor. la data de l ianuarie 2008.m.000 u. Durata de viaţă utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani.80.000 u.

pe data de 01.N. Tranzacţia 2: 2. după 2 ani de la vânzare. vinde unui client.2. Tranzacţia 2: = 766 28.56.125 lei): 47X 2.56. La sfârşitul exerciţiului N. să se contabilizeze operaţiile de mai sus. dobânda anuală este de 30%.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.2 lei.2.125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri".125 lei 1.875 lei 43.01 . O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1.875 lei . Rezolvare: 1. iar 40%. timp de trei ani se recunoaşte venitul din lucrări executate şi servicii prestate pe baza formulei: 472 = 704 50 lei 313.125 lei l . începând cu anul N. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu.10 lei) x 60% = 28.000 de obligaţiuni. un număr de 1. o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. încasată la 31 decembrie N. In momentul vânzării: 5121 = % 7583 472 2.125 lei): 47X 2. mărfuri în valoare de 100 lei. Tranzacţia 1: 1. o parte din veniturile necâstigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.875 lei 43.125 lei 24 . La sfârşitul exerciţiului N. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. pe data de 30.875 lei .1.N.000 lei 150 lei = 766 28.125 lei 2.1. preţul de achiziţie 1.10 lei) x 60% = 28.Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat de: 100 lei .150 lei 2.07.2.875 lei = 43. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei .875 lei = 43. 2. cumpără.

legate de activitatea de exploatare..Acordarea unui împrumut filialei -850 u.m. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.m.1 u.m. +300 u. achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2.m.m.1 u.m..m..m. +810 u. = Flux de investiţii +1. preţ de emisiune 1.m.m. conform IAS7.330 u.200 u. achiziţionează o filială de 1. şi dobânda aferentă de 300 u. plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. preţ de rambursare 1. valoare nominală 0.800 u.m.m.Plăţi privind achiziţia autoturismelor = Flux de investiţii +700 u. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară. şi contractează un credit bancar pe termen lung de 1.m./titlu. preluate în leasing financiar. Flux de finanţare . încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. conform IAS7. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă de 700 u.m..200 u.31 decembrie (5 luni): 1.9 u. + încasări din vânzarea calculatoarelor + 1. -1. şi le încasează.530 u.m.8 u.m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. +1.000 titluri. rata dobânzii 30%. plăteşte rata anuală de leasing financiar de 50 u. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii .m. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA).2 u./titlu.Plata anuală a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung = Flux de finanţare -300 u.m.. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1../titlu. preţ de cesiune 900 u. + încasări din majorarea capitalului social +800 u.400u.m. majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1. preţ de emisiune 0.m.m.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. -50 u. .600 u. 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei 314. primind un scont de 5%.m.m.100 u.m.9 u.400 u.. în cursul anului N.m.450 u. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u.000 u.m. din care 600 u.Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar) . din care numerar dobândit 400 u.000 titluri.Rambursări de împrumuturi obligatare .000.m..m. valoare nominală 1.m. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii + încasarea împrumutului acordat filialei + încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei . valoare matematică contabilă 0.m. -240 u. partea neeliberată 400 u. -1.m.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei. în cursul anului N.m.Plăţi de dobânzi şi dividende .m.30 iulie (7 luni): 1. restul achitate pe loc.6 u. 24 ./titlu. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare. Dobânda aferentă perioadei l ianuarie .2 u. Flux de finanţare + încasarea împrumutului obligatar +900 u...m..000 u.m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală. vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2. -1. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflate în dificultate financiară de 850 u. 315.Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar . = Flux de finanţare +600 u.1. din care 100 u.m. preţ de rambursare 1.m.m.m.m.m. valoare nominală l u.. preţ de emisiune 0.Veniturile din dobânzi pe perioada l august . rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni.

055/2009.475. O societate livrează unui client mărfuri în valoare de 6.2 (1) 3. înregistrări contabile în cursul anului N: 24 .600 lei.856. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs. La l ianuarie N.500 lei. înregistrări contabile la sfârşitul anului N: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.N-1 4. Rezolvare: 1. Rezolvare: D 1512 2. Precizaţi înregistrările contabile aferente anului N.856.4 lei Deci provizionul va fi diminuat cu 2.569.2 lei 2.316.712.2 lei . procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5.712. înregistrări în anul N+2: Provizion pentru litigii necesar=Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.2(1) Provizion existent 1.800 lei.01.8 lei 3. procesul nu este terminat. la sfârşitul anului N+2.8 (3) 317. probabilitatea de pierdere se estimează la 90%. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. TVA inclusă. în anul N+3. Anularea provizionului: Concomitent cu plata amenzii.475. 3.8 lei 4. iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%.4 lei = 618. provizionul existent a rămas fără obiect şi va fi anulat prin reluare la venituri: D 1511 618. 3.475. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. conform OMFP nr. înregistrări contabile în anul N+3: 4.8 lei: 1511 = 7812 618.800 lei 4. La sfârşitul anului N. în exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse.856.856.188 lei x 30% = 1.2 lei C 2. societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%.188 lei.1.569. Plata amenzii: 6581 = 5121 5.2 lei Situaţia în contul 1511 este: D 1151 618.2 lei 6812 = 1511 2. în mod similar.569. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.1. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă.188 lei x 40% = 2. N+l.475.2.600 Se 2.1.4 lei Provizion existent 2.856.2 lei Provizion necesar 1.856. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.055/2009. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc.500 (1) C Si la 01. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N.475.712.569. provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4. înregistrări contabile la sfârşitul anului N+l: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.569.8 (2) Sc 5.500 lei/produs.4 lei Provizion necesar 5.4 C 2.8 lei 6812 = 1511 3.2 lei Deci provizionul va fi majorat cu 5. 100 1.2 1511 = 7812 5.188 lei x 90% = 5.2 lei .4 lei = 3.8(2) Sc 1.475. N+2 şi N+3 conform OMFP nr. La sfârşitul anului N+l.

000 u. Precizaţi înregistrările contabile şi determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare.m.600 lei 7.100 u.100 lei = 7.m..500 u. . încasarea contravalorii împrumutului obligatar: % = 161 1. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 1512 = 7812 2.. şi le încasează. acordă filialei sale un împrumut de 850 u.m. + 1. + 250 u.S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2. Vânzarea acţiunilor: 2. din care 30% eliberate şi achitate imediat.400 u..m. rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u.m. 2. valoare nominală 0.1. preţ de rambursare 1. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: Specificare 60% din TV vândute nu vor avea defecte 36% din TV vândute vor avea defecte minore 4% din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL Calcul 60% x 0 lei 36% x 30 produse x 500 lei/produs 4% x 30 produse x 3.000 titluri. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350 u.2.500 lei: 6812 = 1511 2.m.m.000 u. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 2.m. din care 200 u. 1. 1. 600 u. Fluxurile de numerar se prezintă astfel: Flux de investiţii . Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2.m.500 lei/produs Cost 0 lei 5.2.m.500 lei 318.500 lei 2. 24 . plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650 u.m.Plăţi de dobânzi şi dividende legate de finanţare . o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 2.m.. 1. din care 100 u.m.Rambursări de credite bancare pe termen lung + încasarea împrumutului obligator .m.500 u.100 lei 9.200 lei 9. Rezolvare: 1. 169 200 u.m. preţ de emisiune 0.m. legate de activitatea de exploatare.m.. + 800 u. restul neeliberate.000 u.100 u. 3.1.300 u.. conform I AS 7.9 u. . vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. preţ de cesiune 2.m.400 u.m.m.m.450 u.400 lei 4.m.m. 5121 800 u.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare + încasări de dobânzi şi dividende legate de investiţii Flux de finanţare .m.8 u.. Pentru preţul de vânzare: % = 7641 5121 269 2. şi încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.600 lei .000 u. legate de activitatea de exploatare.m.m.000 u.600 u.m. 4.600 Iei Provizion existent Provizion necesar Deci provizionul va fi majorat cu 9. 2. în cursul anului N.500 lei.

1. preţul de achiziţie 1.2.Acordarea de împrumuturi filialei = Flux de investiţii . restul neeliberate.m. +180 u. Vânzarea acţiunilor: 2.m.2 lei.100 u.N.01. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. şi le încasează. pe data de 30.m.m.m. 150 u.m. . conform I AS 7.850 u. 320..m. 319. restul fiind preluat în leasing financiar.m. -500 u.000 u.m. preţ de cesiune 850 u. din care 30% eliberate si achitate imediat. 700 u. Tranzacţia 1: 1.m. precizaţi înregistrările contabile şi calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii.568. iar 40%. Pentru preţul de vânzare: % 5121 269 = 7641 850 u.m. -470 u. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. 300 u.000 u.m. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client.m. în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.m. 2.000 u. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 1. 3. Rezolvare: 1.000 lei.m.m.000 lei . achitate pe loc.07. achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u. = Flux de finanţare + 50 u. dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N.m.000 de obligaţiuni.m. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u. Rezolvare: 1. 700 u.m.m. 24 .Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport + încasări de dobânzi şi dividende = Flux de numerar din activitatea de investiţii -300 u. din care 500 u. Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde: . un număr de 1.75 lei = 431.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare .. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi valoarea totală a veniturilor curente la 31 decembrie N. (2) Cum pără. după 2 ani de la vânzare.25 lei. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 5121 269 2. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de l .N. pe data de 0l. mărfuri în valoare de l . încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u... 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. 1.1. +150 u.m. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 1.

iar 40%.75 lei = 431.000 lei . Dobânda aferentă perioadei l ianuarie .N.2. Veniturile curente la sfârşitul anului N cuprind: • 707 568.30 iulie (7 luni): 1.75 lei + 766 (281. durata de realizare 3 ani.75 lei 431. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.25 lei): 47X 2.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.500 lei.2.01. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. (2) încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de l .4111 = 707 47X % 1.25 lei 1.75 lei 431.000 lei 568. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.25 lei): 4111 = % 707 47X 1.1.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568. anul N+l .25 lei 24 . O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (l) Vinde unui client. Tranzacţia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 300 lei 125 lei 175 lei = 766 281.25 lei = Total venituri curente 975 lei 321. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi cifra de afaceri netă în anul N. costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N .25 lei + 125 lei)_______________406. 5121 = % 766 506 3. pe data de 01.25 lei Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat (1. anul N+2 .000 lei.000 lei 568.200 lei = 766 281.100 lei) x 60% = 281.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. Tranzacţia l: 1.75 lei 100 lei) x 60% = 281.400 lei.75 lei . mărfuri în valoare de 1.25 lei): 47X 2. Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada l august – 31 decembrie (5 luni): 1.300 lei. Rezolvare: 1.568. după 2 ani de la vânzare.25 lei 1.

.000 - . şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al construcţiilor: 800. societatea X a achiziţionat o instalaţie în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.m.000 u.000 = 704 250 lei .000 u.m.000 + 20.m.operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Construcţii = % Amortizarea construcţiilor 100.m.000 u. şi sunt amortizate pentru suma de 200.recepţia utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300.000 / (800.m.000 = 330. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalaţia şi să restaureze amplasamentul.75 lei + 704_____________________________250. Pe data de 15 decembrie N.000) = 1.recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei şi restaurarea amplasamentului: Instalaţii = Provizion pentru 10.000 400. Să se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16. cheltuieli cu transportul.m. 900. 323. Rezolvare: .200. Cifra de afaceri cuprinde: ● 707 568.000 u.5 = 1.5 900.000 + 10.000 = 320.costul imobilizărilor şi amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.000 u.000 dezafectarea imobilizărilor şi alte acţiuni similare Costul iniţial al instalaţiei este: 320. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.m.m.m.000 u.000 u.): Instalaţii = Furnizori de imobilizări 320. instalarea şi probele facturate de furnizori 20.000 x 1. 25 .000 300.000 u.m.000 u.000 u. prin contractul de licenţă.000 u.Venituri recunoscute în anul N 4111 3.000 u.000 Rezerve din reevaluare 300.75 lei 322. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată la 10.000 x 1.m. Amortizările cumulate reevaluate: 200. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute şi a amortizării cumulate.00 lei = Cifra de afaceri netă 818.000 u. Presupunem că. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.m.m. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. 324.5 = . Rezolvare: .se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor: 200.m. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.

Provizioane = Venituri 36.000 u.12. Analiza situaţiei la 31.N în conformitate cu IAS 36.000 .000 u.m.N-2. Rezolvare: La 31.m.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 = 180.000 Sold final debitor 900.N.000 u.m.12. animalelor şi plantaţiilor 326.12. 25 .000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300. Să se contabilizeze pierderea la 31.N: .m.: Cheltuieli = Provizioane 75. .N-2.).12.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31. .000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor.12.m.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 b) Reevaluarea construcţiilor: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300.000 325.12. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.12. mijloacelor de transport.12.000 300.12.000 u.2 x 30. /10 ani = 45.12.000 u. Să se contabilizeze pierderea la 31.000 u. La 31.m.m. Presupunem că la 31.000 u.000 .000 = 240.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor. societatea a constatat o pierdere de 75.000 = 225. imobilizărilor mijloacelor de transport.m. Presupunem că la 31.m. .12. /10 ani = 30.000 .m.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255. care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.N. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300. (egală cu valoarea recuperabilă).000 u.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31. La 31.N în conformitate cu IAS 36.m.N: 225. Diminuarea pierderii cu 36.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 si N: 2 ani x 225. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.45.000 u.valoarea contabilă netă a utilajului la 31. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Rezolvare: a) Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200.Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.m.m.75. La 31.m.000 u.000 u.m.000 u. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de l O ani.000 u.000 u.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior de preciat: 300. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete.000 D Sold iniţial b) Construcţii 200. societatea a constatat o pierdere de 75. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.m.000 C a) 800.000 u. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216. La 31.000 u.12.

000 u. pierderea maximă care poate fi reluată este de 60. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14.000 u.12. imobilizărilor mijloacelor de transport.000 = 225.m. imobilul a fost amortizat pentru 500 u. Pe l august N.m.12.N+1.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (26. / 10 ani = 30.000 u.12.m.m.000 500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament La 31. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75. în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare". .N şi la 31. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255.: Cheltuieli = Provizioane 75. Analiza situaţiei la 31.).amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.m.12.000 u.m.000 cu provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea echipamentelor.000 u. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe l iulie N. / 10 ani = 45. animalelor şi plantaţiilor în urma acestei înregistrări.12. Până pe l august N.m.m.000 pentru deprecierea din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor echipamentelor.45.N: . valoarea de intrare 10.2 x 30. activul este evaluat la valoarea sa justă.12. ştiind că societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste.m.200 u.12. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea Imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 . întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 u.000 = 240.000 ..000 . astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.N-2 se înregistrează pierderea de 75. valoarea justă a imobilului este de 26.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u.N: 225. . La 31.300 .m.m. la 31.). La 31.anularea amortizării cumulate.000 u.25.12.000 u.m. amortizarea cumulată 4. estimată la 25. Provizioane = Venituri 60. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 700 328.recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.(25.000 u.m. 25 . Să se prezinte înregistrările contabile la 31.. Ca urmare.000 u.000 = 180.12.500 u.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.N.12.000 u.000 u.N+1. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.300 u.75.m.m. Presupunem că valoarea justă devine 13. Rezolvare: La 31.m.000 u. imobil care se află în proprietatea sa.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.m. societatea 1-a închiriat altor societăţi..m.N se contabilizează următoarele: .12. animalelor şi plantaţiilor 327.m.Rezolvare: La 31.m. .000 .000 u. De la data punerii în funcţiune. mijloacelor de transport.N şi 14.000 u.N+1.000 u.000 . valoarea contabilă a utilajului devine: 300.m. la 31.

Rezolvare: Schimbarea clasificării imobilului la l august N generează următoarele înregistrări contabile: .51.000 .200 . valoarea stocului în bilanţul de la închiderea exerciţiului N este: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare (în u. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste. Ca urmare.13.anularea amortizării cumulate. luat separat.) 9. La 31.300 32.m.000 8.000 30.000 . şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (14.000 53.000 Valoare de piaţă (în u.500 8. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Mărfuri Ml Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Cost de achiziţie (în u.000 . Rezolvare: Testul valorii minime dintre cost şi valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc. în conformitate cu IAS 40.300 u..12.N+1. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.000 500 700 14. care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere: 25 .N.700 = 1.000 4.000 5.200 51.12.000 .12.200 54.) 9.000 4.m.500 8.N şi la 31.) 10.700 Rezultă o pierdere de valoare de 53.12.12.m.4.(10.000)] ca elemente de capitaluri proprii: Imobile de plasament = % Clădiri Rezerve din reevaluare La 31.m.13.N în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.000 8.Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N şi evaluarea acestuia la 31. evaluat la valoarea justă.000 30.recunoaşterea imobilului de plasament.500): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 329.N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.000 Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare.12. Să se evalueze stocurile la 31.000 .000 6.500): Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament La 31.

înregistrarea amortizării echipamentului: 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 u.180. Pierderea de valoare = 350.300 330.658 La sfârşitul exerciţiului N+l. iar metoda de amortizare este cea lineară. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani Flux net Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1+0.000 500.m. iar valoarea de utilitate.000 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 331. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.m.. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20..m. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: în exerciţiul N: 1.000 u. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor". Achiziţia echipamentului: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2. TVA 24%.m. valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320. La închiderea exerciţiului N.000 lei.850 132. La începutul exerciţiului N.000 u.870 N+2 N+3 N+4 80.000 u. Aceasta se înregistrează astfel: .756 0.000 lei.000 u.000 = 170. Rezolvare: Valoarea contabilă a terenului = 350.700 45.m. şi .m. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare.000 0.610 N+l 55. Rezerve din reevaluare = Terenuri Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = 150. Să se efectueze testul de depreciere a terenului si să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu IAS 36. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000 lei.572 Valoarea de utilitate 175.000 0. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani.300 98.15)' Flux net actualizat 47.pe seama rezervei din reevaluare: 150.760 324. Valoarea recuperabilă a terenului = 180. între timp (din N-2 până în prezent).000 lei.000 20.000 .000 150.000 0. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 u. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.Cheltuieli = Provizioane pentru deprecierea stocurilor privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 1.000 25 .m.000 lei..000 u.000 u. a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la 350. la 290. valoarea recuperabilă a terenului este 180.000 120.m.000 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 404 Furnizori de imobilizări 620.pe seama cheltuielilor: 20. 100.

000 . ci 56.000 -300. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.000 .000 100.000 lei = 320. după reluarea deprecierii. întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100. La sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500.610 = 75.75.000 lei Valoarea recuperabilă = max (290. nu se va relua întregul provizion de 75.610 lei în exerciţiul N+1: 1.000 lei. Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 75.000 .610 lei Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă . Prin urmare.000.000 nu se contabilizează.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizio-nului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+l: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. TVA 24%. înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324. cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.000 x 2 = 300..000 lei.. preţul de vânzare estimat este de 150.000 . Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 81.457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost .610) = 324.000 = 400.543 Din motive de prudenţă plusul de valoare de 20. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avuto dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.000 lei şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 lei Apreciere de valoare = 320.000) = 320.000 lei.000 lei Valoarea de utilitate = 324. = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 56.000 . 332. Achiziţia mărfurilor: 25 . Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: In exerciţiul N: 1.390 lei.3..153 = 243. iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei.000 = 280.153 lei 6811 = 2813 Amortizarea instalaţiilor.324.457 = 76..20.000 lei Valoarea de utilitate = 290. 324.610 lei Valoarea recuperabilă = max (280.390 = 324.000 .000.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.000 lei.610/4 = 81..610 .100. Dacă deprecierea nu ar fi existat.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune. La sfârşitul exerciţiului N+l.153 2. Altfel spus. 320.. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.Amortizare .243. La începutul exerciţiului N.Valoarea recuperabilă = 400.Ajustarea pentru depreciere = 500.81.100. La sfârşitul exerciţiului N+l se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.543 lei.

000 . adică 80. iar deprecierea aferentă exerciţiului N este de 20.N. durata de viaţă economică estimată: 5 ani. La sfârşitul exerciţiului.000 lei Deprecierea contabilizată deja = 20. Plusul de valoare de 20.000 2.000 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.000 lei.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150.100. o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante în exerciţiul N+l: La sfârşitul exerciţiului N+l stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea realizabilă netă: Costul activului = 100.. 80. Pe 15 ianuarie N+l.10.000 nu se contabilizează din prudenţă..000 lei. potrivit IAS 2.000 Valoarea în bilanţ a stocului va fi min (100.000).000 = 120.. stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea.000 100.000 .000 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 394 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 10.12. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N? Rezolvare: Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului cu 80.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100. Costul activului = 100.000 lei.000 24. Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000. La 31. 120.000 lei Valoarea realizabilă netă = 90.000 20.000. 80. = 7814 20.000 = 80. societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90. societatea a vândut stocul de mărfuri la 80. 334. 25 .000 lei Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+l = O lei Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor..000 lei.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor.000 .000 lei.000 lei Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10.000.000) = 80. Prin urmare.000 lei = 120.30. 333.000) = 100. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.% 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 124.000 lei şi a înregistrat.

Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuaţie.495 5121 Conturi la bănci în lei 4. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%. unde i este rata căutată: 31.- data începerii contractului: l ianuarie N.12)2 + 10.N 01.000 / (l + i)3 + 2.442 18. rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 / (l + i)2 + 10.000 lei Plăţile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%: Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.3 29.053 Rambursarea de datorie 3 = 1-2 4. Altfel spus. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit. obiectul contractului: utilaj.000 lei.577 . La 01.947 Soldul datoriei 4 = 4 anterior . Tabloul de rambursare a datoriei Data 0 01. achitabile în ultima zi a anului.000 Dobândă 2 = 4 x 12% 3.000 / (l + 0.000 / (l + i)3 = 4.000 6.442 25.577 lei Plăţile minimale includ: Avansul = 4.442 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. sunt prevăzute un avans de 4. La 31.000 lei. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.577 lei. valoarea justă a utilajului: 31. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract.000 + 10.01 .12)3 = 29.3.000 / (l + 0.000 lei (+) Preţul de opţiune =___________________2.N Flux 1 4.N se înregistrează: a) Primirea bunului în leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice = 167 29.12.000 / (l + i)3 b) Plata avansului: 167 = Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 2. Valoarea justă = 31. valoarea reziduală este estimată la 5.12.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.000 + 10.000 10.000 lei (+) 3 chirii x 10.000 lei fiecare. iar valoarea ei este de 2.000 / (l + 0.000 / (l + i)1 + 10.01.12)3 + 2. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.000 25 .000 / (l + 0. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.12)1 + 10.000 lei.000 lei (=) Plăţi minimale = 36.000 = 30.N 31.01.

000 2. în consecinţă.000 0 X % = 5121 Conturi la bănci în lei 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile 3. achitabile în ultima zi a anului. • cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate. La 0l.286 6. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-fînanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%.12. Amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.000 = 24.888 lei.442 10. sunt prevăzute un avans de 5. valoarea reziduală este estimată la 5.947 3.valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru.442 lei).805 25 . Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.442 5.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.N+2 Total 10. în exemplul nostru.12.053 10. valoarea justă a utilajului: 29. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.558 7. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului. este foarte probabil transferul de proprietate.000 2131 Echipamente tehnologice 29.714 2.000 10.000 lei. pentru un bun luat în leasing financiar: .805 lei. data începerii contractului: l ianuarie N.442/5 = 4. Conform IAS 16. iar valoarea ei este de 3. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l. .714 2.01.000 lei.219 1.durata de amortizare este: • durata de viaţă economică.31. dacă va avea loc transferul de proprietate.781 8. 335. obiectul contractului: utilaj.12.N+2 31.N+1 31. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă.000 36.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă: 2678 = Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci = 2678 Alte creanţe 5. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 4.000 2.000 lei fiecare.888 Amortizarea imobilizărilor etc.000 29. valoarea amortizabilă este 29.000 6.

La 31.N+2 Total 5121 Conturi la bănci în lei 1 % 10. care în cazul nostru este 15%.în lei imobilizate / Contracte de leasing financiar 2. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.000 lei. de 10.721 Venituri din dobânzi 336.12.805 lei Dobânda aferentă contractului = 38.805 24.000 = 38. iar valoarea ei este de 3.01.695 8.779 1.000 10. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit. s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.12.000 + 10. valoarea justă a utilajului: 29.01.N+1 31.195 lei Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 15% 5. durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.805 Soldul investiţiei nete 4 = 4-3 29.N 01.305 3.526 11.805 lei.000 = 3.000 + 3.000 / (l + i)3 + 3.01. achitabile în ultima zi a anului.317 lei. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 29.305 3. data începerii contractului: l ianuarie N.279 7.N 31.805 = 5.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 6.12.N 31. La 01. opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. precum si algoritmul de calcul al ratei de 10%.000 / (l + i) + 10.000 38. iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%. obiectul contractului: utilaj.000 lei.000 .000 10. rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%. sunt prevăzute un avans de 5.221 8.195 Rambursarea investiţiei nete 3 = 1-2 5.279 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 3.29.000 10.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie şi partea de dobândă.000 lei fiecare.000 2678 6. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: durata contractului: 3 ani.12.N+2 31.N încasarea primei chirii.000 lei Investiţia netă = Valoarea justă = 29. valoarea reziduală este estimată la 5.805 18.805 = 8.N: 25 . Investiţia brută = 5.000 3.0007(1+i) 3 Din această ecuaţie se determină i.000 / (l + i)2 + 10.12.000 29.721 2.000 0 X 0 01.000 + 3 x 10. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.

12.12.12.000 120.817 3. de 10.N+1 31.000 (din care 240.000 7.000 subvenţii pentru investiţii) 75.817 3. care în cazul nostru este 10%. 01.N 31.000 10.000 10.000 32.01. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 Dobânda aferentă contractului 2 = 4 x 10% 2.N 01.000 % 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 337.017 8.000 7.000 900.0007(1 + i)2 + 10.000 20. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32. Astfel.834 11.288 2.N 31.0007(1 + i)3 + 3.N încasarea primei chirii.288 8.000 60.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie.122 = 5. 01. N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 5121 Conturi la bănci în lei = 10.000 0 X 5. şi partea de dobândă.000+ 10.122 Soldul investiţiei nete plus cheltuielile directe 4 = 4-3 32.01. inclusiv cheltuielile directe.183 5.700.000 38.a) Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform I AS 17 revizuit.122 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 2. N Furnizori de stocuri la 31. aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă si au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din noi emisiuni de acţiuni Clienţi la 01.000 10.878 Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile directe 3 = 1-2 5.N+2 Total Flux 1 5.712 320.N Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Venituri în avans la 31.12.000 26 .983 1.000 7 ( 1 + i)3 Din această ecuaţie se determină i.000 1.N+2 31.000 500.122 19.000 3. 2678 = 2131 Echipamente tehnologice 32.12. Tabloul de recuperare a investiţiei Data 0 01.000 100.000 300.12.0007(1 + i) + 10.12. La 31.000 400. ci diminuează veniturile din dobânzi. cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului.712 1.122 27.

N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului Plăti de dobânzi încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 175.000 = 320.000 50.000 250.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.1 2.000 (+) Variaţia veniturilor în avans din exploatare (400.000 26 .000 600.000 .250.020.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +20.000 (-) Venituri din subvenţii pentru investiţii -60.000 +400.500.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +120.000 (-) Venituri din provizioane -75.000 = 700.000 (-) Impozit pe profit________________________________________ -700.000 500.180. 01.000) .000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.000 400.000 = 300.000 .000 Sold iniţial441 + Rulaj creditor 441 .300.1 2.000 450.000 +50.000 -300. Care este valoarea lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit l .000 . N Aporturi de capital în natură Stocuri la 3 1.000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +1.000) = -260.000 (-) Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt -175.000 150.000 (-) Variaţia stocurilor 450.000 300.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.910.240.000 +320.000 (din care 180.Rulaj debitor441 = Sold final441 *Rulaj debitor 441 = Sold iniţial 441 .000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 900.000 .000 460.000 450. N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 3 1.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 600.700.000 subvenţii pentru investiţii) 100.000 .000 Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000 = -50. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 + 500.000 580.(600.000* (=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.Sold final441 + Rulaj creditor 441= 450.000 600.580.000 .N Venituri în avans la 01. 01.Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt Furnizori de stocuri la 01.000 500.

000 180.N Cheltuieli în avans la 01.12.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = +1.000 360.000 -20.000 +270.000 (-) Venituri din provizioane 500.000 10.01.000 + 270.000 500.000 = +1.000 200.000 70.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +1.12.000 300.000 338.020.000 .000 700.N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31.01.040.250.500.12.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.000 Rambursări de credite -300. N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 3 1.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = 460.000 + 460.000 50.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului ? 500.000 200.000 480.000 150.N Furnizori de stocuri la 31. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 200.000=1. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 încasări din noi emisiuni de acţiuni +100.01.000 850.000 100.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -250.000 26 .040.Plăţi către furnizorii de imobilizări_______________________________ (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: -150. conform IAS 7.000 100.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor si echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +100.000 20.000 500. 01.000 10. 12.000 300.000 400.000 230.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31.000 300.000 Plăţi de dobânzi______________________________________________ -50.

230. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: .000 (-) Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.30% peste un an. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.000 (=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.000 -120. La l ianuarie N.000 lei peste un an.000 X = -220.20% peste doi ani.000 +10.000 +30.000 +50.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 360.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 500.000 = -120.180.000 +70.000 .000 = 120.761 = 1.761 lei Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 = -150. Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiară.000 .000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +290.000 lei. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N: .239 lei.850. .50% la semnarea contractului.000 Rambursări de credite -150.000 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare -50.000 .000 339.000 Dividende plătite____________________________________________-200.000 (-) Venituri din dobânzi -10. .4. .000 = +100.000 = -30.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -70.000 X=? Y=? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din credite primite de la bănci +300.000 + 6.000 + Y .000 -120.480.000 (-) Impozit pe profit_________________________________________-400.000 lei peste doi ani.50.vânzarea pe credit: 26 .000 (+) Cheltuieli cu dobânzile_________________________________________ (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.000 -l8.000 (-) Variaţia stocurilor 300.000 / (l + 10%) + 4.6.000 Y = -140.000 / (l + 10%)2= 18. la o rată de 10%.000 = 500.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 700.000 lei la semnarea contractului.10. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de: .000 +150.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = Z +100.Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000 Z = 400. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20. .000 . Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.

cu un scont de decontare de 2%. de 876 lei. şi se deduce suma plătită de client de 6.000 = 766 Venituri din dobânzi 876 340. la care se adaugă dobânda pentru primul an. inspirându-se din planul existent în OMFP nr.411 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 20.000 lei).înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+l: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+2: . considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat La l ianuarie N+l: .încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4. .055/2009 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.761 -10.000 = 766 Venituri din dobânzi 364 = 411 Clienţi 6. mai puţin avansul primit. 3.761 1.761 lei. Astfel.încasarea imediată: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. după 60 de zile: = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29. scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare. în al doilea an.400 26 .637 x 10%). achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 lei.761 lei. dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8. Se consideră o vânzare în valoare de 30. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: Conform IAS 18. La 31 decembrie N: . întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8.000 18. soluţia va fi: 411 Clienţi Şi. In bilanţ.761 = 876 lei.000 = 8. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobandă (1. Pentru a determina dobânda pentru primul an.239 lei) conform prevederilor IAS 39.încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei La 31 decembrie N+1: . Potrivit poziţiei Ministerului Finanţelor Publice. obtinându-se o sumă pentru exerciţiul N+l de 364 lei (adică 3. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. adică 18. Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri".000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani.

cu un scont de decontare de 2%.000 4111 Clienţi 147.dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri Şi.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri 401 Furnizori Şi = = 401 Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 147.000 Conturi la bănci Clienţi în lei 341.400 342.000 3. Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică prevederile IAŞI 8? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi Şi.411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 5121 = 411 30.000 26 . scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.000 3. Care este soluţia contabilă.000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.400 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 29.000 lei. după 60 de zile: 411 Clienţi 5121 Conturi la bănci în lei = = 766 Venituri din dobânzi 411 Clienţi 150. după 60 de zile: 666 Cheltuieli cu dobânzi = = 401 Furnizori 401 Furnizori 147. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150. achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 lei. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: în cazul în care se beneficiază de scont.000 147. vânzarea se contabilizează astfel: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4111 Clienţi 29. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc. achitabili după 60 de zile sau imediat. conform IAS 18 „Venituri". Dacă întreprinderea plăteşte imediat.000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .dacă încasarea se face pe loc: 4111 Clienţi Şi 5121 Conturi la bănci în lei = .000 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 . Se consideră o vânzare în valoare de 30.

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150. Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l octombrie N: .000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune.000 666. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii. La l august N.încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-l: 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 600 = 5121 Conturi la bănci în lei 2.30 iulie N în valoare de l leu/obligaţiune. obligaţiuni). TVA 24%. Pentru aplicarea prevederilor normei. conform IAS 18 „Venituri". în valoare de 600 lei.000 lei. La data de l aprilie N. conform IAS 18 „Venituri". Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli: consumuri materiale 100 lei.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate La 28 octombrie N: .67 lei. 26 . b) dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile = 1.000 x 8/12 = 666.achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni La l august N: .000 766 333. O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2.33 Venituri din dobânzi 344. consum de energie 200 lei.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) dobânda aferentă perioadei l august N-1 . Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi (de exemplu.l aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) = 1.000 345.000 obligaţiuni x l leu/obligaţiune = 1. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor. La l octombrie N sunt achiziţionate 1. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei l august N-1 . societatea a achiziţionat 1. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.000 x 4/12 = 333. TVA 24%. veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs.33 lei.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 lei/obligaţiune. înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La l aprilie N: .67 = 5121 Conturi la bănci în lei 50.încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţiuni 1. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit. Rezolvare: Conform IAS 18.000 343.

cheltuieli indirecte 4.800 10.consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime .000 +1.înregistrarea facturii de prestări servicii: % = 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 4426 TVA deductibilă d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 401 Furnizori 401 Furnizori 100 248 200 48 620 500 120 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800 Costul iniţial = 2.000 480 248 200 48 404 Furnizori de imobilizări c) înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnologice: . cheltuieli administrative 2.000 + 800 + 200 = 3. iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară.000 lei. Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic.- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului.480 2. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizează acesta. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 + 3.800 lei 2131 Echipamente tehnologice % 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 231 Imobilizări corporale în curs = 30.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani).000 lei. Se decide trecerea la amortizarea degresivă si se stabileşte un coeficient de degresie de 1. iar acesta a facturat serviciul la 500 lei.000 x 80% = 30. gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.000 347. dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20.800 20.înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 4426 TVA deductibilă . Cheltuielile efectuate au fost: costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 lei. TVA 19%. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.000 lei.000 lei şi fixe 1. din care variabile 3.000 lei 346. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani. 26 . conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus? Rezolvare: a) înregistrarea achiziţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă b) înregistrarea cheltuielilor de transport: % = 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 404 Furnizori de imobilizări 2.000 + 7.000 lei. cheltuieli directe 7.5.

000 .000 -1.000 / (20. de 1.000 Amortizarea instalaţiilor.800 x 30% = 840 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.000 = 4.560 lei.000 x 3 = 60.000 lei.000 2813 10.000 45.000 lei.000 5. animalelor şi plantaţiilor 105 Rezerve din reevaluare 30.000 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+l = 5.400 .5. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 45. Rezolvare: a) Procedeul l (reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilor cumulate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .000 lei / 10 ani = 500 lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N si N+l = 1.Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării: Coeficient = 45.000 5. Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizări corporale".5 = 30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30. amortizate pentru suma de 5. 348.000 lei.000 b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: .La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3 conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.840 = 1.000 - Etapa 3: Contabilizarea operaţiei de reevaluare: 2131 Echipamente tehnologice = % 40.000 lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani-2ani = 5ani Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20% x 1.Etapa l: Anularea amortizărilor cumulate: 2813 = 2131 Echipamente tehnologice Amortizarea instalaţiilor.000 x 3 = 15. mijloacelor de transport.200 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.800 lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.Etapa 2: Reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate: Valoarea brută reevaluată (-) Amortizarea cumulată reevaluată (=) Valoarea netă reevaluată 20. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor .000 lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea lineară = 5.000 26 .560 lei în bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă.200 = 2.000 -1.000 x 30% = 1.000) = 3 .

De aceea.înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi: 628 = Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi 401 Furnizori 500 .500 lei.000 x 135.cheltuieli cu amortizarea 1.000 lei şi este format din: .cheltuieli cu salariile 3. în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere: .600 lei.000 x 54.000 lei. în practica întreprinderilor româneşti. cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial.salarii datorate 3.000 lei.000 piese în 3 ani.cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei.în al doilea an: 81. In exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă. .în primul an: 54. .000 = 3.000 piese. conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Potrivit I AS 16. adică: .400 lei.în al treilea an: 135. 350. este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate.înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 = Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 281 Amortizarea imobilizărilor corporale 1.includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei): 2131 Echipamente tehnologice = 722 7. scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează: . . Costul reparaţiei este de 7.000 302 Materiale consumabile 2.înregistrarea cheltuielilor de personal: 641 = Cheltuieli cu salariile datorate personalului . şi nu după destinaţie. .000 lei.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 26 . metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere.000 = 5. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270.500 421 Personal . o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 18. .000 piese. . . Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcţie de numărul de unităţi de producţie? Rezolvare: Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani.000/270.000 lei.cheltuieli cu consumurile materiale 2.în primul an: 18.000 = 9.000 piese.000 .în al treilea an: 18. cheltuielile sunt angajate după natură. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitală.înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 = Cheltuieli cu materialele consumabile .000/270.000 x 81.în al doilea an: 18.349. Ca atare. în acord cu clientul.000/270. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani.

Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50.000 + 3. cheltuieli în avans 20. fond comercial achiziţionat 20. credite primite pe termen scurt 9.000. 352.000).000.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10. furnizori 40. credite primite de la bănci pe termen lung 20. cheltuieli de dezvoltare 5. ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5.000 (din care 7. acreditive 2. 2.000. cifra de afaceri 200.000 129. 17. amortizarea echipamentelor tehnologice 2. venituri în avans 3. 20.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 2.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de l an). Lichidităţile cuprind conturile la bănci şi acreditivele. subvenţii pentru investiţii 10.000.000.000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice).000 32. clienţi 40.000). cheltuieli în avans 8.000). împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31.000.000. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an.000. iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar). cifră de afaceri 100.000.000 52. conturi la bănci 30.000.000 2.000 2.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani.000 500 10.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500).000). Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare". Activele financiare deţinute în vederea tranzacţionării sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate în tranzacţionare.000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani).000 6. rezerve 1.000 30.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3.000 lei). Rezolvare: Active curente Stocuri (1) Clienţi Active financiare disponibile pentru vânzare Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării (2) Alte active curente (3) Lichidităţi (4) Total active curente 45. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20.000.500 1.000.000 (din care pentru un credit de 3. terenuri si construcţii 70.000). titluri de participare 3.12. salarii datorate 70.000. titluri de plasament 20.000.000 lei minus deprecierea de 5. titluri de participare 30. Datorii necurente Sume datorate instituţiilor de credit (5) Provizioane pe termen lung Alte datorii necurente (6) Total datorii necurente 5. licenţe 5. împrumuturi acordate pe termen scurt 35. ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20.000 27 . provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30.000. 4. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10.000 (din care titluri în valoare de 10.000).N (în lei): mărfuri 50.000.000.000 40. 3.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 6. Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung.351.000.000.

800. încasări din emisiunea de obligaţiuni 700. încasări din vânzarea de titluri de plasament 200. plăţi de dobânzi 100..000.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7. încasări de dividende 200. încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900.000 30. 40.000 108. Se cunosc următoarele informaţii (m lei): încasări de la clienţi 5. încasări din credite primite de la bănci 300.000 .000 10. salarii plătite 300.000 20.000. Rezolvare: Tabloul fluxurilor de trezorerie Fluxuri din activitatea de exploatare: încasari de la clienti Plati catre furnizorii de stocuri Salarii platite Impozit pe profit platit A. lichidităţi la începutul anului 1.. utilaje deţinute în leasing financiar 2. cheltuieli cu salariile 500.000 3. Rezolvare: Active necurente Echipamente Terenuri şi construcţii Fond comercial Titluri de participare Total active necurente 8.500.000.000 Datorii curente Furnizori împrumuturi obligatare Provizioane pe termen scurt Venituri în avans Alte datorii curente (TVA) Total datorii curente 353. impozit pe profit plătit 250.TVA de plată 2. plăţi către furnizorii de stocuri 400. plăţi către furnizorii de imobilizări 1.000.000 -400 -300 -250 27 . Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare".000 2.000 50. 10.000 65. . .furnizori 40. Flux net de trezorerie din exploatare 5.

Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 4. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute. în general. Informaţia poate fi relevantă. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB.500 5. informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte. fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente care urmează a fi evaluate. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective si prezentarea. 1. să le reprezinte. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor tranzacţii şi evenimente. a) Reprezentarea fidelă Pentru a fi credibilă. 2. Credibilitatea (fiabilitatea) Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte. prezente sau viitoare.450 1. credibilitatea şi compa-rabilitatea. dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare. în anumite cazuri. în acelaşi timp. Inteligibilitatea O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. Flux net din activitatea de investitii Fluxuri din activitatea de finantare: încasari din emisiunea de obligatiuni încasari din credite primite de la banci Plati de dobânzi C. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare. se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice. în alte cazuri. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare D. nu este părtinitoare. Variatia lichiditatilor (A + B + C) E. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. totuşi. Totuşi.Fluxuri din activitatea de investitii: încasari din vânzarea de imobilizari corporale încasari din vânzarea de titluri de plasament încasari de dividende Plati catre furnizorii de imobilizari B. a riscului de eroare care planează asupra recunoaşterii şi evaluării. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deci ziilor economice. în acest scop. judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. fie pe care ar putea fi de aşteptat. Lichiditati la începutul anului F. 3. 27 . fondul comercial generat intern).050 900 200 200 -1. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibilă decât ar trebui. relevanţa. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate. Răspuns: Situaţiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea.950 354. nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. Relevanţa Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor. în mod rezonabil. măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile. ci mai degrabă dificultăţilor inerente. Aceasta nu se datorează părtinirii.800 -500 700 300 -100 900 4. să nu le recunoască în situaţiile financiare (de exemplu. informaţiile privind unele probleme complexe.

indiferent dacă sunt latente sau realizate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile. cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară. Totuşi. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta. de exemplu. în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. inevitabil. cât şi de diferite întreprinderi. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidenţieze în contabilitate. influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat. ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (după cum aţi putut observa. plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei. în astfel de circumstanţe. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. adică lipsită de influenţe. subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor. Comparabilitatea Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. prin selectarea şi prezentarea informaţiei. De exemplu. performanţa acestora şi modificările poziţiei financiare. exercitarea prudenţei nu permite. d) Prudenţa Cei care elaborează situaţii financiare se confruntă cu incertitudini care. Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. Există însă şi elemente care. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici. o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. e) Integralitatea Pentru a fi credibilă. cât şi la câştigurile/pierderile. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii si valorii lor. în aceeaşi manieră.b) Prevalenta economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor si cu realitatea economică. rezervele din reevaluare răspund definiţiei veniturilor. 355. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Definiţiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare. Care sunt elementele care definesc performanţa financiară a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicităţi definiţiile. dar si prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. o întreprindere înstrăinează un activ altei părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective şi cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv. nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi si de-a lungul timpului pentru acea între prindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi. c) Neutralitatea Pentru a fi credibilă. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. refe-rindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor. iar datoriile si cheltuielile să nu fie subevaluate. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punctul de vedere al relevanţei. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. Răspuns: Elementele care definesc performanţa financiară sunt veniturile şi cheltuielile. durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. 4. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. Astfel. si nu doar cu forma lor juridică. ci sunt recunoscute în masa 27 . informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. tranzacţia încheiată. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. Utilizatorii trebuie. dar nu sunt trecute în contul de profit şi pierdere pentru a nu fi distribuite. totodată. credibil. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate.

cheltuieli variabile 30. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. 356. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. ci va afecta capitalurile proprii (se recunoaşte ca primă de emisiune).000 500. veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile. în concluzie. manoperă directă si alte cheltuieli directe de producţie.000 20. câştigurile şi pierderile.000 u.. Potrivit cadrului conceptual al IASB. . Potrivit cadrului conceptual al IASB. % 1011 120. cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile.m. din care: . care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.000 u. Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B.m. costurile de desfacere. cheltuielile de depozitare. Soluţia contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acţiuni proprii este corectă? Argumentaţi răspunsul. Soluţia de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni.i) ii) capitalurilor proprii).000 u.m.m. • • • capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi.000 50. ci va fi imputată capitalurilor proprii. Argumentaţi soluţia. La definiţiile de mai sus răspund: veniturile şi cheltuielile în mărime brută. ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit.000 u. în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli: • • cheltuieli directe 100. 27 . cheltuieli administrative 20. pierderi din rebuturi 8.000 100. Rezolvare: Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. si anume: materiale directe. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor. în costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului. iii) plusurile şi minusurile de valoare.cheltuieli fixe 10.m. Pierderea de 50.m.m. % 1012 658 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unei cheltuieli în contabilitate.000 u.m..000 u. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.000 u. astfel: pierderile de materiale.000 u. nu trebuie să afecteze o cheltuială.000 = 501 550. Aceste definiţii acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere.. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. suma de 20.000 Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri". 357. regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final. 456 = 758 Răspuns: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unui venit în contabilitate. încasată peste valoarea nominală a acţiunilor emise nu se recunoaşte ca venit. cheltuieli indirecte 40. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Este corectă această soluţie? Argumentaţi răspunsul.. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. energie consumată în scopuri tehnologice.. 358. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor.

000 17. în conformitate cu IAS 2.000 65. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 135. Rezolvare: Articole Cost de achiziţie (în u.000 16.000 Valoare realizabilă netă (în u.000 u.000 Valoare în bilanţ 3=min(l.) 20.m. 6814 = 397 3.000 u.m.000 9. Rezolvare: In exerciţiul N-2: Valoarea amortizabilă = 290. societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u.) 1 20.000 106.m. pe o durată estimată de 7 ani.000 16.000 60.000 0 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Pierderea din depreciere = 106.000 + 10.000 9.m.000 u. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.000 10.N.000 17. = 135.000 10. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N-1: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea mărfurilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 360. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea în exerciţiile N-2. managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani. /180 buc. Fie un utilaj cu un cost de achiziţie de 290. conform IAS 16.12.000 103.10.000 = 3.000 27 .000 x 90 buc.Costul de producţie = 100. si să se contabilizeze eventuala depreciere constatată. La închiderea exerciţiului N. iar valoarea reziduală este reestimată la 15.000 u.000 109.) 2 18. 40.000 16.000 65.000 .m.000 9.000 106.000 109.m.000/7 = 40.m.000 u.000 359. Acesta se amortizează linear. şi o valoare reziduală estimată la 10.m. începând cu l ianuarie N-2.000 + 30.000 = 280.) 18.m.103.000 u.000 u.000 .000 60.000 u.000 Valoare realizabilă netă (în u. N-1 şi N.2) 18. La 31.m.000 Mărfuri M1 Mărfuri M2 Mărfuri M3 Mărfuri M4 Total Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar.m.m.000 60.

m. cheltuieli cu vânzarea 4 u.N şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată conform IAS 36.2 x 40. 65.520 = 80 u. şi o valoare de utilitate de 520 u.m. 6813 = 2913 Cheltuieli din exploatare Ajustări pentru privind ajustările deprecierea instalaţiilor.m.000 361..000 Valoarea amortizabilă = 290.m. Amortizarea anuală = 1. 520) = 520 u.N se determină mai întâi valoarea contabilă netă: Costul = 1.000/10 =100 u.m. Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u. Durata de amortizare este de 10 ani..m.m. Pierderea din depreciere = 600 . Valoarea recuperabilă = max (500.000 u. La această dată.400 = 600 u.000 = 195.000 u.m. 40. Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.12.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor In exerciţiul N: = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. pentru deprecierea imobilizărilor 362.m.15. Valoarea netă = 1. La 31.12.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare.000 .000 .000 u. se estimează valoarea justă la 504 u.m. Fie următorul lanţ de participaţii: 80 27 . Rezolvare: La 31.000 u. metoda de amortizare lineară.000/3 = 65.. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1.m. Durata reestimată = 5 ani Durata trecută = 2 ani Durata rămasă = 3 ani Amortizarea = 195.000 .m.12.

01 31.3% + 5.2% = 53.4% + 4.35% Tip de control Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Control exclusiv Metoda de consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală Integrare globală F7 F8 F9 FIO 40% + 40% = 40% x 70% + 40% x 80% 63% = 28% + 25.75% + 2% = 40.2% + 12% +13. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la o societate: Informaţii 01.12 27 .605% 40% Control exclusiv Influenţă semnificativă Integrare globală Punere în echivalenţă în afara perimetrului de consolidare "" Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă 363.2% 15% +10% = 25% 0 40% 15% x 42% +10% x 54% = 6. Rezolvare: Societatea FI F2 F3 F4 F5 F6 Procentaj de control 70% 40% + 20% = 60% 70% 60% 55% 20% + 30% + 25% = 75% Procentaj de interes 70% 40% + 70% x 20% = 54% 70% 70% x 60% = 42% 55% + 40% x 20% = 63% 70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8. 7% = 7.4% = 11.7% 65% x 11.Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare.

b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m.770 u. = 366 u.m.000 (costulbunurilor vândute) SF150 Consum materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1. Costurile asociate cu fabricarea meselor şi cu operaţiile generale ale firmei sunt următoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u.. cost al produsului. Rezolvare: D 331 C _______Produse în curs de execuţie_____________ SI 362 l SF354 D 301 C ______________Materii prime_________________ SI 328 l 1.m.000 u.m.000 u.Costul bunurilor vândute = Sold final 345 146 u. iar costul bunurilor vândute a fost de 6.m.m.m. Rezolvare: 27 .m.m. cost direct sau indirect (pentru produsul „mese"). c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonaţi de către un responsabil. e) salariul managerului firmei reprezintă 80. • Produse finite obţinute + Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei = Cost de producţie al perioadei 6. + Obţinere produse finite .000 u.000 u.000 u.m.000 u.732 u.004 u. g) vânzătorii primesc un comision de 30 u. f) firma cheltuieşte anual 30.m.m. = 150 u. 364./masă. O întreprindere fabrică mobilă.m.m.004 u. Sold iniţial 301 + Achiziţii . care are un salariu anual de 25.m. 6. 354 u.Consuni = Sold final 301 328 u..732 u. Sold iniţial 345 + Obţinere produse finite . Determinaţi: costul materiilor prime achiziţionate.m.m./an. + Achiziţii . de unde rezultă: Obţinere produse finite = 6./masă. de unde rezultă: Achiziţii = 1.m.m.. cost al perioadei. Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii: variabil.732 u.732 (consum) SF366 D 345 C ______________Produse finite________________ SI 146 l 6. inclusiv mese.012 u.m./an pentru publicitate privind mesele./an.6.1. pentru fiecare masă vândută. d) amortizarea maşinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10..m. fix. costurile de producţie ale perioadei şi costurile produselor finite obţinute.m. 362 u.Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 328 362 146 366 354 150 în timpul perioadei au fost utilizate în producţie materii prime în valoare de 1.

000 buc.500 suporturi x 20 lei/suport 290.500 lei Cost unitar / umbrelă = 432. Rezolvare: a b c d e Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost direct Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al produsului Cost al perioadei 366. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele. c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele. e) salariul managerului.a b c d e f g Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect - Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei 365.500 umbrele = 45. în luna mai a cumpărat 10.500 umbrele x 60 lei/umbrelă = 510.000 lei + Cheltuieli directe de asamblare = 9. Societatea ALFA produce umbrele de soare. pânză x 10 lei/buc. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleţi de pluş.000 de pânze la 10 lei bucata şi 11. asamblând pânza pe un suport achiziţionat. A vândut în cursul lunii 8.500 lei = Cost de producţie 432.500 de umbrele. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: • Materii prime şi materiale directe = 10.53 lei/umbrelă + 5 lei/umbrelă = 50. comisionul vânzătorului fiind de 5 lei/bucată.500 umbrele x 15 lei/umbrelă 142. d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuşi. costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziţionat pentru păpuşi. păpuşi de plastic şi maşinuţe.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. + 9.53 lei/umbrelă Venituri din vânzări: 8. şi a asamblat 9. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. Clasificaţi următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioadei.53 lei/umbrelă Cost complet = Cost de producţie + Cheltuieli de desfacere = 45. b) amortizarea maşinilor folosite pentru păpuşi.000 lei 27 .500 lei Vânzare produse finite: 411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 510.500 lei / 9.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 lei Obţinere produse finite: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 432.

000 buc.75 lei/umbrelă Cost complet = 769. 337.495 lei (sold 711) = 512.500 lei + 16.000 umbrele x (60 lei/umbrelă -7. Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele. • + + = Pânză umbrelă = 18. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10.000 lei Suport C 28 .000 lei Cost de producţie 769.000 buc.000 de umbrele. Societatea a vândut în cursul lunii 16. CMP suport = (5.000 buc.005 lei 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 387.000 umbrele = 42. 270.000 lei Achizitie 10.000 buc. primul ieşit).000 lei Suport C CMP pânză = (10.75 lei/umbrelă = 160. Determinaţi costul de producţie si costul complet (de revenire) al unei umbrele.produselor finite Descărcarea de gestiune: 8. în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul intrat.000 de suporturi la 20 lei bucata.005 lei Rezultat = 510. în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat.75 lei/buc. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Si 10. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. în luna mai a cumpărat 10.500 lei Cost prelucrare = 18. şi a asamblat 18.000 lei Achizitie 10.000 de umbrele la preţul de 50 lei/bucată. x 10 lei/buc. Societatea deţinea la începutul perioadei 10. comisionul vânzătorului fiind de 2.000 lei . costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.000 lei Achizitie 15.500 lei / 18.000 buc.000 buc.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.) / 20. X 15 lei/buc=75. = 9 lei/buc.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5.000 umbrele x 7.995 lei 367. X 8lei/buc=80. = 18.000 buc.000 lei Suport umbrelă = 18.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata.000 buc.000 umbrele x 42.500 umbrele x 45.25 lei/umbrelă = 885. comisionul vânzătorului fiind de 7. Societatea a vândut în cursul lunii 16.000 buc.000 buc. X 8lei/buc=80. x 18. x 8 lei/buc.25 lei/bucată.000 buc.500 lei Rezultat = Venituri . 162.500 lei Cost unitar = 769. X 10 lei/buc = 100.000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 buc.000 de umbrele. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5. + 10.000 buc.5 lei/bucată. în luna mai a cumpărat 10. x 9 lei/buc. + 15. Societatea ALFA produce umbrele de soare.75 lei/buc. x 15 lei/buc.000 buc.Cheltuieli = 16.000 buc X 20 lei/buc=300. Societatea deţinea la începutul perioadei 10.500 umbrele x 5 lei/umbrelă (comisioane vânzare) + 45.25 lei/umbrelă) -16.000 buc. x 20 lei/buc.000 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. şi a asamblat 18. X 15 lei/buc=75.000 lei 368.000 lei Panza C D Si 5.53 lei/umbrelă = 387.) / 20. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. Societatea ALFA produce umbrele de soare. X 10 lei/buc = 100.8. x 15 lei/buc.000 de suporturi la 20 lei bucata.000 lei Panza C D Si 5.

000 buc X 20 lei/buc=300. x 15 lei/buc. x 25 lei/buc.000 lei 370. x 10 lei/buc. cheltuieli indirecte de producţie 12. SC ALFA SA obţine produse finite. x 15 lei/buc.750 lei 371. 2.000 lei Cost unitar = 21. 28 .5 lei/umbrelă = 80.___________________________3. 750 buc.000 lei.000 bucăţi.000 lei + Cost prelucrare = 18.000 buc. din care variabile 8. 160. / 1.000 lei Cost unitar = 765.200 bucăţi. 270.000 lei. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.000 umbrele x (50 lei/umbrelă -2.Achizitie 15. + 13.000 lei x 750 buc.000 bucăţi. în cursul lunii ianuarie. + 8. = 28 lei/buc. x 20 lei/buc.000 lei.000 umbrele x 2. x 8 lei/buc.000 lei 369.5 lei/umbrelă Cost complet = 765. + 150 buc.000 buc.Cheltuieli = 16. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucăţi de produse finite.000 lei = Cost de producţie 765.000 buc. evaluate la 25 lei/bucată.000 lei = Cost de producţie al perioadei 21. din care variabile 8.000 lei / 18. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie Cost de producţie = 5.000 bucăţi.000 lei + 4. capacitatea normală de producţie 1.000 buc. x 25 lei/buc. lei D SI Intrări SF 345 Produse finite 250 buc.000 + Cheltuieli fixe x Capacitatea reală de producţie /Capacitatea normală de producţie = 4.000 buc.000 lei.5 lei/umbrelă) . în cursul lunii ianuarie.000 lei / 750 buc.000 lei.5 lei/umbrelă) = 805.000 lei + Suport umbrelă = 5. cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei + Cheltuieli variabile 8.000 lei • Pânză umbrelă = 10. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi. în următoarele condiţii: cheltuieli variabile de producţie 5.000 lei + Cheltuieli de vânzare (16.000 buc. cheltuieli fixe de producţie 4.000 lei Rezultat = Venituri . / 1.000 lei x 750 buc. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. în cursul lunii ianuarie.750 C Valoare ieşiri LIFO = 750 buc. x 28 lei/buc. Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie: Cost de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile de producţie + Cheltuieli fixe de producţie x Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie • Cheltuieli directe 10. pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat. capacitatea normală de producţie 1. 335.000 buc.500 24.000 umbrele x 42. capacitatea reală de producţie 1.000 umbrele = 42. capacitatea normală de producţie 1. ea vinde 900 bucăţi la 35 lei/bucată.: 24.000 lei.000 lei. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. x 28 lei/buc.000 lei.16. primul ieşit). = 8.

000 28 .000 u.) = 1. / 1. capacitatea normală de producţie l .000 lei. 25. SC GAMA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 15.000 lei.000 buc. = 22.m. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16. Stocul iniţial de materii prime este de 1. Care este costul subactivităţii? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l . Societatea BETA produce ciocolată.000 u.000 bucăţi.000 u.000 u.2. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Cost de producţie = 10. reprezentând o cheltuială a perioadei.000 lei.000 Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6..000 u.Capacitatea reală de producţie / Capacitatea normală de producţie) = 4.000 u.m.m.000 lei.000 u.m.m.m.m. Aceasta are un stoc iniţial la produse finite de 3.000 lei. în cursul lunii ianuarie. = 5. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6..250 lei Costul subactivităţii nu influenţează costul produselor.000 lei.000 lei 372. Aceasta cumpără materii prime în valoare de 6. iar pentru distribuţie sunt de 4. 4.000 lei.000 lei 373. + 6.m.000 6. 374. = Cost complet 375. si un stoc final de 5.000 u.000 lei (cheltuieli directe) + 8.000 lei x (l .m.000 bucăţi.000 u.) = 1.000 lei (cheltuieli variabile) + 4.000 u.m. Stocul iniţial de materii prime este de 1. C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări . 16.750 buc.m. capacitatea reală de producţie 1.m.m.m. cheltuieli indirecte de producţie 15. .Capacitatea reală de produc-tie / Capacitatea normală de producţie) = 5. Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16.000 buc.000 u. iar stocul final este de 2. din care variabile 8.000 buc.000 u. 2 1.1. capacitatea normală de producţie 2.000 2.m.000 lei x (l .000 u. / 2.000 lei (cheltuieli fixe) x 1. cheltuieli indirecte de producţie 12. / 1. Calculaţi costul de producţie şi costul complet. Societatea BETA produce ciocolată.000 lei.000 lei.500 buc.m.000 u. iar stocul final este de 2.000 u.000 u.m.000 u.500 bucăţi. Rezolvare: D SI SF c 301 Materii prime 1. Care este costul subactivităţii şi cum afectează acesta costul produselor? Rezolvare: Costul subactivităţii = Cheltuieli fixe x (l . în cursul lunii ianuarie.Stoc final = 1. din care cheltuieli fixe de producţie 5.000 buc. • + = + Materii prime consumate Salarii şi amortizări Cost de producţie Cheltuieli de desfacere 5.

000 lei .000 lei. la producţia finită.000 lei 1.000 SF Achiziţie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.Stoc final = 1. înregistrate: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 67. iar restul au fost montate în maşinile produse de firmă.000 6.600 de baterii în cursul lunii. Din producţia lunii.000 de baterii la costul de 10 lei/baterie şi a scos din stoc 7.000 lei şi un stoc final de 1.000 lei 23. înregistrate: 301 Materii prime = 401 Furnizori 80. totodată.000 lei.250 lei 28 .000 lei = 5.000 u.000 lei. 100 au înlocuit bateriile din maşinile utilizate de angajaţii firmei care se ocupă de vânzări.000 lei.2.500 lei. în cursul lunii a cumpărat 8. Dintre acestea. iar la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5.000 lei 17.000 lei + 6.000 lei. la costul bunurilor vândute. 2. la producţia în curs. Rezolvare: D SI 1. iar pentru distribuţie sunt de 5.000 lei 6.000 lei. se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1.000 lei • + + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5. Care este costul bateriilor care apare: la materii prime.000 lei.000 lei.lei.500 lei din care: b211) vândute (descărcarea gestiunii): 30% x 67.250 lei. 90% a fost terminată şi transferată în depozitul de produse finite şi doar 30% din stoc a fost vândut. din care: b21) produse finite: 90% x 75.000 lei b) Ieşiri: 7. înregistrate: 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 20. înregistrate: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 76.500 lei = 20.000 baterii x 10 lei/baterie = 80. Societatea a început perioada cu un sold iniţial la producţia în curs de execuţie de 1.000 301 Materii prime C Consum materii prime = Stoc iniţial + Intrări . Societatea DEVON produce automobile.000 lei = 67.m.000 lei 16.500 baterii x 10 lei/baterie = 75.000 lei. Calculaţi costul de producţie si costul complet. societatea are stoc iniţial la produse finite de 3.000 lei 5.600 baterii x 10 lei/baterie = 76.000 lei din care: b1) pentru maşini utilizate de angajaţii care se ocupă de vânzări: 100 baterii x 10 lei/baterie = 1. b2) pentru producţie: 7.000 lei 376. la costul de distribuţie? Rezolvare: a) Achiziţii: 8.

O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 8.48 x 8. Cost baterii produse finite (sold 345) = 47.000 lei .000 lei pentru B. din care pentru producţie 60%.000 lei 15.600 lei 378.000 lei. Deci: 1.800 lei Coeficient de repartizare K = 4.840 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 2.500 lei 3.000 lei.000 lei 377.800 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (2.000 lei l .000 lei.000 lei (din care pentru producţie 60%).000 lei.000 lei 2.000 lei x 85% = Cheltuieli ale perioadei 12.000 lei = 960 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 0.000 lei 960 lei 2. Calculaţi costurile de producţie. Rezolvare: • Materii prime consumate + Salariile muncitorilor + Amortizări = 8.000 lei .000 lei. 840 lei 28 .250 lei 4. Cost baterii în costul bunurilor vândute = 20. grad de subactivitate 20%. A şi B.000 lei x 80% = Cheltuieli indirecte de repartizat 4. calculaţi costul de producţie pentru A şi B.000 lei.840 lei 11.000 lei x 10% + Cheltuieli de producţie = 4.400 lei 21.000 lei. b22) producţie în curs de execuţie: 10% x 75.300 lei 379. amortizarea vehiculelor managerilor 10.000 lei + 8. Cost baterii producţie în curs = 7.250 lei 5.000 lei (subactivitate 10%). salarii pentru personalul de distribuţie 2. grad de utilizare a capacităţii de producţie 85%.stocurilor de produse b212) nevândute: 70% x 67. amortizarea vehiculelor de distribuţie ale societăţii 15.000 lei 800 lei 4.000 lei x 60% + Amortizarea maşinilor productive = 18. Cost baterii materii prime (sold 301) = 4. salarii manoperă directă 14.000 lei. salarii pentru personalul de distribuţie 12. chirie 4. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10.000 lei 10.000 lei = 3. salarii pentru muncitori 4.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0. Cost baterii în costuri de distribuţie = 1. Folosind costurile directe ca bază de repartizare.700 lei 41. publicitate 1. Determinaţi suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societăţii.4.000 lei 4.48 x 2.48 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0.600 lei 2.000 lei = 7.000 lei 7.000 lei. Rezolvare: • Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = 1.000 lei. costuri directe 2. Se fabrică două produse.500 lei = 47.000 lei. amortizarea maşinilor productive 18. cheltuieli indirecte 5. Rezolvare: • Salarii personal distribuţie + Amortizarea vehiculelor de distribuţie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii = 4.000 lei.000 lei x 60% = Cost de producţie 8.200 lei 2.960 lei Produs B 8.250 lei. amortizarea maşinilor productive 8.000 lei.8.000 lei 3.500 lei. din care fixe 1.18.000 lei .000 lei pentru A şi 8. chirie 4.

000 lei în atelierul 2. manoperă directă 400 ore pentru A şi 200 ore pentru B.000 lei. Comentaţi impactul bazelor de repartizare.000 lei 17.000 lei manoperă directă = 10. costul unei ore de manoperă fiind de 10 lei.000 lei salarii + 5.000 lei manoperă directă = 5.875 x 5. Calculaţi costul de producţie pentru A şi B utilizând ca bază de repartizare: a) materia primă.875 x 3.000 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.000 lei 4.375 lei 12.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei salarii + 5.000 lei +12.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3. Calculaţi costul produselor finite A şi B.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2.000 lei Coeficient de repartizare K = 15. costuri directe 10.000 lei 4.000 lei pentru A şi 5.000 lei 2. pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3.000 lei 10.000 lei 5.5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2.000 lei şi amortizarea maşinilor folosite pentru ambele produse 5. Se produc două produse.000 lei + 5.000 lei 2.000 lei amortizare = 15.000 lei) materii prime baza de repartizare = 1.000 lei pentru A şi 20.375 lei Specificare • Materii prime + Manoperă directă + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producţie Produs A 3.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4. A şi B.375 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 12.000 lei) manoperă directă baza de repartizare = 2. b) numărul de ore de muncă directă.000 lei 9.625 lei +16.625 lei 16. A şi B.000 lei + 2.000 lei Indiferent de baza de repartizare.000 lei Produs B 5.000 lei 5.000 lei pentru B. în atelierele 1 şi 2.000 lei pentru B.375 lei = 29. Rezolvare: a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.625 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1.875 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1. Se produc două produse. costul de producţie este acelaşi.625 lei Produs B 5. salarii indirecte 10.5 x 2.500 lei în atelierul 1 si de 7.000 lei 12.5 x 4. 381. Baza de repartizare este costul direct.000 lei b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10. iar B.380.000 lei amortizare = 15.000 lei Cost de producţie total pentru cele două produse = 17.000 lei materii prime = 9. Rezolvare: 28 . A se produce doar în atelierul 1. iar cheltuielile generale de administraţie sunt de 500 lei.000 lei = 29.000 lei materii prime = 5.

şi costul variabil 32.000 lei . Determinaţi cifra de afaceri la prag şi intervalul de siguranţă.m.000 lei Coeficient de repartizare K = 20.78 u.000 lei = 5. = 20.000 ore pentru B. iar soldul final este de 1. .000 lei cheltuieli indirecte atelierul 2) 32.500 lei 34.000 lei. A şi B.000 lei 15. Cum se interpretează aceşti indicatori? Rezolvare: Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri .006.000 lei 383.500 lei Produs B 20. CAcr = (53.000 lei = 20. costul subactivităţii este de 2.25 Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului A = 0.846 u.25 x 20.000 lei 16. Calculaţi costul produselor finite A şi B obţinute.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (1.000 ore) numărul de ore de manoperă directă baza de repartizare = 5 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 5 x 1.554 u.400 u.m.846 u.000 lei.25 x 10.000 lei pentru A şi 20. costuri directe 10. iar la produsul B soldul iniţial la producţia în curs este de 500 lei.000 lei Cheltuielile generale de administraţie nu se includ în costul de producţie..m.000 lei 12. Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate Produs A 10.14.m. Cheltuielile indirecte aferente producţiei sunt de 22. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53. Se produc două produse.m.000 lei) costuri directe baza de repartizare = 0.000 lei Specificare • Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate + Producţia în curs la începutul perioadei . Rezolvare: Cheltuieli indirecte de repartizat = Cheltuieli indirecte totale 22. cheltuielile fixe 14.000 lei = Cost de producţie 12.500 lei.000 lei = 2.m. sold final O.m.000 lei 500 lei 1.m.400 u.036 u.Costul subactivităţii 2.Producţia în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie Produs A 10.000 lei + 7.500 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (10. 28 .000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 5 x 3.000 lei = 15.000 ore + 3.Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru atelierul 1 în care se fabrică cele două produse: Coeficient de repartizare K = 7.) / 38.m. = 38.500 lei 382.554 u.m.000 lei Produs B 20. x 14.000 lei + 20.554 u.000 lei = 5.000 lei. La produsul A a existat producţie în curs la începutul lunii de 1.Costuri fixe Marja costurilor variabile = 53.000 lei 2.500 lei Cheltuieli indirecte din atelierul l aferente produsului B = 0.000 lei pentru B.000 ore pentru A şi 3.000 lei (5.000 lei 5. Baza de repartizare este numărul de ore de manoperă directă: 1.400 u.000 lei 1.

393. 384.) / 10.400 u.000 u. O societate vinde în prezent 10.000 lei 50. 386. Profit 7. pentru a obţine un rezultat nul.000 buc. 1. Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi? Rezolvare: Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi evidenţiază coeficientul de siguranţă dinamic.m. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53. x 12 u.000 u.78 u./produs .m.m.CAcr = 53.m.006. O societate vinde în prezent 5.006.000 u.m.Cifra de afaceri la prag este cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe şi variabile degajând un rezultat nul..m./produs Cheltuieli variabile q x 10 u.000 u.? Rezolvare: = = Cifra de afaceri q x 12 u.78 u.. cost variabil unitar 10 u.m.000 u.000 de produse. preţ de vânzare unitar 12 u.400 u. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.000 u.m. 2.036 u.m. Din calculele anterioare Cifra de afaceri critică este 20.m../buc../buc. Ce cantitate trebuie vândută pentru a obţine un profit de 7. rezultă q = 6.m.m.20. costuri fixe 5.m. adică este necesară o cifră de afaceri de 20.000 u.m.m.m.m. x 5.m.m.000 produse. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14.m.000 u. Intervalul de siguranţă arată cu cât poate să scadă în mărime absolută cifra de afaceri pentru a nu se obţine pierderi. costuri fixe 5.000 lei 10.m.m.. cost variabil unitar 10 u. . pentru a nu se obţine pierderi.m.000 de produse. = Marja costurilor variabile 60.5.000 u.30.m.000 lei = 30. Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi? Rezolvare: Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi evidenţiază Intervalul de siguranţă.000 lei Cifra de afaceri la prag sau Cifra de afaceri critică = (Cifra de afaceri x Costuri fixe) / Marja costurilor variabile CAcr = (60.m./produs Cheltuieli fixe________________________________________5. costuri fixe 10.000 de produse.m. Cheltuieli variabile = 5.. 387.000? 28 .m.22 u. = 7.000 u.CA = 60.m.000 u.m.m. Rezolvând ecuaţia q x 2 u. şi costul variabil 32.000 buc.000 u. Is = CA . x 10 u.m.m.m. = 33.m. adică în cazul de faţă cifra de afaceri poate să scadă cu 33. . = 30. cost variabil unitar 10 u. • Cifra de afaceri = 5.393./produs Marja costurilor variabile q x 2 u.. I = CA . 385.000 u..554 u.006.22 u.78 u. cheltuielile fixe 14.000 u. preţ de vânzare unitar 12 u. O societate vinde în prezent 5.m. preţ de vânzare unitar 12 u.

Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant? Rezolvare: Calculul profitului iniţial: Cifra de afaceri = 10.Rezolvare: = = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit q x 12 u.000 de produse. Cheltuieli fixe ___________________________________ 10. costuri fixe 10.. = Marja costurilor variabile 20. preţ de vânzare unitar 12 u.000 produse +10.000 produse x 5% = Cifra de afaceri = 10.500 produse x 12 u./produs = Marja costurilor variabile Costuri fixe = 10.m.m.m.m.m. costuri fixe 10. 388. în cazul în care profitul trebuie să fie 14.m.000 u. ar antrena o creştere a vânzărilor cu 5%. = O u. O societate vinde în prezent 10.000 produse x l O u.000 u.000 lei.m.000 produse . 28 .m. rezultă q = 5.000 u.m. O societate vinde în prezent 10.000 u. q = 12. = 14./produs =11 u.000 buc.m.m.m./produs Cheltuieli fixe_______________________________________10.000 produse.000 u. = Profit 10./produs .000 de produse.m.000 u./produs .m. cost variabil unitar 10 u.m.m. O creştere a publicităţii cu 2.Cheltuieli variabile q x 11 u.m.m. Costuri fixe_________________________________________ 10.m. 105. rezultă q = 20.10.m.000 u.m.m.000 u../produs Costuri variabile = 10./produs = Marja costurilor variabile q x l u.m.000 u.000 u.000 u./produs _____________________________10.10.000 produse.m.000 buc.000 produse.000 u..m. = Profit 10.000 u. + 2.m.m.000 produse x 12 u..000 u. Deci vânzările trebuie să crească cu 12.000 u.m. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10./produs 120. 389.000 u.m.000 u. 9. publicitate = Profit Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu l .m.m.500 produse.000 u.m.000 produse = 2.500 produse x 10 u.m.000 produse. ecuaţia este: q x 2 u.000 produse pentru ca profitul să rămână tot 10./produs q x 2 u.m./produs + 10% x 10 u.m.000 u./produs q x 10 u.000 u. Rezolvând ecuaţia q x l u.m.000 produse .000 u./produs 120..m. Se estimează o creştere a costurilor variabile cu 10%.10.m. 21.000 produse = 10./produs 100.m. 12.m. = Profit 10.m. x 10 u. Costuri variabile = 10.m..m.000 u. preţ de vânzare unitar 12 u. Rezolvând ecuaţia q x 2 u.m. Cantitatea trebuie să crească cu 20.m.m.000 u. 126.m.000 u.000 u. 10. x 12 u./produs .000 u.m. = Marja costurilor variabile 20.m.10./ produs Cifra de afaceri q x 12 u. Costuri variabile = 10 u./produs 100...m.m.m.000 u. Cheltuieli variabile = 10./produs = 20.000 u.000 u. 0 u. Se vor vinde: 10.m. cost variabil unitar 10 u.

000 lei.000 lei.000 lei.000 lei = Profit 6. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.5 lei/produs. Cu cât va creşte procentual rezultatul societăţii în condiţiile creşterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor rămâne nemodificate)? Rezolvare: Cifra de afaceri 100. Preţ de vânzare =12 lei/produs + 0.000 produse + 500 produse = 10.000 lei = Marja costurilor variabile 16.000 lei = Marja costurilor variabile 20.5 lei şi s-ar investi în publicitate suma de 2.500 lei 391. Cifra de afaceri a unei societăţi este în prezent de 100.000 lei. costuri fixe 10.000 lei. cost variabil unitar 10 lei.000 lei Se vor vinde: 10.5 lei. Costuri fixe = 10. O societate vinde în prezent 10.250 lei.5 lei/produs = 11. Dacă ar scădea preţul cu 0. vânzările ar creşte cu 10%.000 lei = Profit 10.000 lei = Marja costurilor variabile 20.500 produse x 12.000 produse x 10 lei/produs 110.5 lei/produs 126.000 lei.500 produse.000 produse x 10 lei/produs 100. preţ de vânzare unitar 12 lei.000 produse x 10% = 11.0.500 lei Costuri fixe__________________________________________ 10.000 lei Costuri variabile = 10. 392.000 lei Se vor vinde: 10. cost variabil unitar 10 lei.000 lei = Profit 10.000 lei Costuri variabile = 10. vânzările ar creste cu 500 bucăţi. O societate vinde în prezent 10. Dacă ar creşte preţul cu 0. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 10. iar cheltuielile fixe sunt de 20.500 produse x l O lei/produs 105.000 lei publicitate = 12. cheltuielile variabile corespondente sunt de 60.5 lei/produs 131.000 lei + 2. Preţ de vânzare =12 lei/produs .250 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 4.000 lei = Profit 14.000 lei = Marja costurilor variabile 26.250 lei Costuri fixe___________________________________________ 12.5 lei/produs = 12. costuri fixe 10.000 de produse.000 produse x 11.000 lei 28 .000 produse x 12 lei/produs 120.000 produse +10. în aceste condiţii: Cifra de afaceri = 11.250 lei Costuri variabile = 10.000 de produse.000 lei.500 lei = 3.5 lei/produs.000 produse x 10 lei/produs 100.6.500 lei Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 10.000 lei Costuri fixe___________________________________________10.390.000 lei Costuri fixe___________________________________________ 10.000 produse x 12 lei/produs 120.500 lei Costuri variabile = 11. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 produse.000 lei . preţ de vânzare unitar 12 lei.

000 lei Marja costurilor variabile 40.000 lei? Rezolvare: Levierul operaţional (Lo) = Marja costurilor variabile / Rezultat.000 lei = 150.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________20.000 lei Profit 20.000 lei bucata.000 lei Cheltuieli fixe Y = 50.000 lei .= = Cheltuieli variabile 60.000 lei Cheltuieli fixe_______________________________________100.000 lei .50.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________ 20.Cheltuieli variabile = 500 buc.000 lei = 40.000 lei 150. Astfel. societatea sa produce 500 bucăţi din produsul P (singurul produs fabricat). Managerul societăţii analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că un efort investiţional suplimentar de 200.Cheltuieli variabile X lei = Marja costurilor variabile 50.000 lei Cifra de afaceri = 100.000 lei x 10% = 110.000 lei.000 lei / 5 = 10.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________Y lei = Profit 10.Cifra de afaceri = 500 buc.000 lei = 66% 393. x l .000 lei 100.000 lei 350. de unde Rezultat = 50. marja asupra cheltuielilor variabile este de 50. Cifra de afaceri 250.000 lei. prezentaţi diferite calcule care l-ar putea ajuta să ia decizia respectivă. iar nivelul levierului operaţional este 5.000 lei.000 lei 394.000 lei Dacă CA = 250.000 lei Cheltuieli variabile = 500 buc. pe care îl vinde cu 1.000 lei Creşterea procentuală a rezultatului = 20.000 lei = Profit 250.000 lei/bucată .000 lei . Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri creşte la 250. x 300 lei/bucată 150.000 lei • Cifra de afaceri 200.000 lei/bucată 500.000 lei în maşini de producţie ar avea drept consecinţă scăderea costului variabil unitar la 300 lei.000 lei Profit 30.000 lei 50.000 lei Cheltuieli variabile X = 200.000 lei / 30.000 lei Marja costurilor variabile 50.000 lei = = Cifra de afaceri 110. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile). x 700 lei/bucată = Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe = Profit Varianta nouă: Cifra de afaceri = 500 buc.000 lei Cheltuieli variabile 60. x l . Rezolvare: Varianta veche: .000 lei 29 .000 lei. iar costurile fixe totale sunt de 100.000 lei 500. Cifra de afaceri a unei societăţi este de 200. Managerul unei mici societăţi de producţie este interesat de structura costului întreprinderii sale.000 lei + 100.10. în situaţia de faţă. Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei.000 lei = Marja costurilor variabile 350.

Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .Cheltuieli fixe = Profit Rezolvând ecuaţia q x 6 lei/bucată .000 buc.000 x 1 5 lei/bucată Cheltuieli variabile = 1 5 .000 bucăţi de produse.000 bucăţi din produsul său o cifră de afaceri de 225.preţul standard 397. amortizare imobil şi maşini de producţie (fixe): 45.000 bucăţi produse = 1.000 lei = 135.000 lei Cheltuieli fixe = 30. 29 .000 lei. Abaterea de consum = (Qe . =-600 lei.000 lei = 95.000 lei 95.9 kg. Abaterea de preţ = Oe x (Pe .Ps) = 1.000 lei + 45. achiziţionată la 3. unde: Qe .Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile .000 bucăţi din produsul său.000 lei Marja costurilor variabile 100.000 lei.000 lei.000 lei. diverse (fixe): 20. împărţite astfel: materie primă (variabile): 105.000 lei 90. Calculaţi abaterile pentru materia primă.000 lei Cheltuieli fixe________________________________________40.1 lei/kg .000 lei.000 lei + 30.cantitatea efectivă Qs .3 lei/kg) = 380 lei.000 lei -5. Abaterea de cost la materii prime = -600 lei + 380 lei = -220 lei.2 kg) x 3 lei/kg x 2.95.1 lei/kg. rezultă q = 15.Qs) x Ps = (1. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .000 lei Pentru ca societatea să nu suporte pierderi.800 kg / 2.preţul efectiv P . Rezolvare: Consumul efectiv de materie primă pentru o bucată produs finit este 3. suportând pierderi de 5.9 kg x 2. Costurile suportate pentru producerea şi vânzarea acestui produs sunt de 230.cost de achiziţie 3 lei/kg.consum unitar de materie primă: 2 kg. Managerul societăţii cunoaşte faptul că are capacitatea de a produce şi de a vinde până la 20.000 lei = 0.= = Cheltuieli variabile 150.000 lei 135 . q x 15 lei/bucată q x 9 lei/bucată q x 6 lei/bucată -95.000 buc.000 lei.000 lei.000 lei 0 lei 396.consum unitar pentru manopera directă: 2 ore. .000 lei + 20. • Cifra de afaceri .834 bucăţi. Care este cantitatea de produs fabricată si vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105. x (3. în cursul perioadei s-au fabricat 2. pentru care s-au consumat 3. O societate realizează prin vânzarea a 15.000 lei • = = Cifra de afaceri = 1 5 .800 kg de materie primă.000 lei 395. cantitatea pe care trebuie să o producă şi să o vândă este q. personal (jumătate variabile şi jumătate fixe): 60. x 9 lei/bucată Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Pierdere 225 .000 buc.000 lei Profit 60.cantitatea standard Pe .9 kg .

000 5.tarif standard 398. Desen.timp efectiv Qs .timp standard Te . = 1.06 ore.Tg) = 2. Producţie.200 lei. întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind indirecte: Cheltuieli Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare lei 1.000 2.000 Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizionare. precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul următor: 29 .10 lei/oră) x 3.800 lei. Abaterea de cost la manoperă = 1.06 ore x (l l lei/oră .200 ore consumate = 11 lei pe oră.2 ore) x 10 lei/oră x 3.tarif orar 10 lei.Qs) x Ts Ts= 10 lei pe oră Consum unitar efectiv pentru manopera directă pentru un produs = 6.200 ore de manoperă.tarif efectiv TS . Abaterea de tarif = Qe x (Te .000 buc.200 lei / 6.000 500 30. Abaterea de timp = (2.800 lei + 6. Acesta prestează servicii astfel pentru celelalte centre: încălzire -100% Desen +20% Producţie +50% Vânzare cu amănuntul +10% Vânzare angro +20% Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru.980 lei. Vânzare angro. Tariful efectiv pe oră este de 68.000 buc.000 10.200 ore x l buc.. costul total al manoperei fiind de 68. după următoarea schemă de repartizare (în procente): Cheltuieli/centre Materiale consumabile Energie Servicii de la terţi Cheltuieli de personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare încălzire 5 50 5 20 20 Desen 5 20 40 35 20 Producţie Vânzare cu Vânzare amănuntul angro 10 50 30 20 5 5 10 50 40 10 10 20 50 20 40 30 20 60 Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire. în cursul perioadei s-au fabricat 3. Rezolvare: Abaterea de timp = (Qe . = 2. pentru care s-au consumat 6.000 bucăţi de produse.000 5. Vânzare cu amănuntul. unde: Qe . = 6.180 lei = 7.000 buc. / 3.180 lei. Calculaţi abaterile pentru manopera directă.06 ore .

000 = 2.000x50% = 5.500 12.Centrul Baza de repartizare Volumul bazei de repartizare Desen Ora de manoperă 1.581.290 lei = 15.450 Desen 6.500 35% = 40% = 10. 3. 2.445 lei Vânzare angro: 9.450 x 50% = 3.290 lei = 10.225 lei = 18. Specificare Materiale consumabile Energie Servicii terţi Cheltuieli personal Impozite şi taxe Amortizare Ajustări de valoare Total cheltuieli indirecte ataşate centru 2.1625 lei pe oră-maşină x 500 ore = 4.000 Calculaţi suma cheltuielilor indirecte ataşate fiecărui centru de analiză.000 x 20% = 2.450 x 20% = 1.325 lei / 2.000 5.000x20% = 5.000 ore manoperă = 15.250 produse vândute Vânzare angro Produsul vândut 2.290 încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul 1.690 lei Costuri unitare: Desen: 15.000 ore-maşină = 9.000x5% = 1.750 15. 4.000 x 20% = 10.000 = 2.040 lei /1.000 1.690 lei / 2.250 produse = 5.276 lei pe produs vândut 4.000 x 20% = 2.450 13.250 de produse angro.667 lei Vânzare angro: 4.000 x 10% = 3.040 lei Producţie: 15. 1. Calculaţi cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P.000x60% = 2.000x10% = 50 50 100 5.000 6.000 x 30. 1.008 lei Producţie: 9.000 500 x 40% = 200 30.000x5% = 1.000x30% = 300 5.000 3.000 2.000x40% = 5.290 Producţie 6.000 x 5% = 250 500x10% = 50 30.000 x 20% = 2.000 x 50% 2.000x30% = 400 = 1.445 lei /1.000 Vânzare angro 1.1625 lei pe oră-maşină Vânzare cu amănuntul: 9.000x50% = 500 5.000 600 10.500 produse vândute Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă şi 500 ore-maşină şi că din acest produs se vând 750 de produse cu amănuntul şi 1.250 produse vândute = 7.040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3. Rezolvare: 1.000 x 10% = 3.25 lei Vânzare cu amănuntul: 7. Cheltuieli indirecte: Desen: 13.000 ore manoperă Producţie Ora-maşină 2. Calculaţi costul unei unităţi de bază de repartizare în fiecare centru.450 x 10% = 645 Vân/are angro 6.556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.800 9.276 lei pe produs vândut x 1. Calculaţi suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele principale.400 3.000 oremaşină Vânzare cu amănuntul Produsul vândut 1.000 2.100 lei + 3.000 x 20% = 10.500 produse vândute = 4.556 lei pe produs vândut Vânzare angro: 10.000 x 20% 10.345 lei 29 .800 lei + 645 lei = 9.225 Vânzare cu amănuntul 6.450 x 20% = 1.000 x 1.000x5% = 250 500x50% = 250 30. Desen: 15.000 x 20% 10.400 lei + 1.000 2.750 lei + 1. încălzire Total 6.325 lei Vânzare cu amănuntul: 8.500 1.000 x 5% = 30.100 8.040 lei pe oră manoperă Producţie: 18.

• Cost de producţie global + Cheltuieli de desfacere = 50.000 lei.000 lei + 25.000 lei 518. Cost de producţie unitar = 518.000 de acţiuni cu preţul de l leu/acţiune.000 mingi = 10.000 lei.000 lei.000 mingi = 4.000 10. Se cer înregistrările contabile privind: a. Titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare.000 lei 80. 400.000 lei + 200. Ulterior se vând 1.000 lei . Rezolvare: D SI Achiziţii SF 13. nici de produse finite. iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumă de 10.000 de mingi.000 lei 301 C Materii prime Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune. plata ulterioară a vărsămintelor şi încasarea dividendelor.000 lei / 50.000 lei Rezultat unitar = 225. 2.000 mingi = 11.000 lei 120. 29 . Comisionul achitat societăţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este de 1%.000 240. s-au produs şi s-au vândut 50.000 lei + 5.000 lei 20.000 lei Rezultat global 225.000 175. iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate.000 120.10. O societate-mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 50.000 • Consum materii prime + Servicii externe de producţie + Salarii producţie + Amortizare producţie = Cost de producţie global 203.000 200.000 lei Cost complet global___________________________________598. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de analiză): Cheltuieli/centre Servicii externe Personal Amortizări Aprovizionare 2.000 lei 598.000 lei / 50. c. în anul următor se încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15.000 lei.5 lei pe minge.000 50.000 Total 37.000 10.000 155. b. Calculaţi costul complet global si unitar.000 lei 175.000 25.000 lei.000 Distribuţie 5. Calculaţi costul de producţie global şi unitar.000 lei.000 Achiziţiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 Producţie 20.000 lei = 203.000 lei.000 lei / 50. Calculaţi rezultatul global şi unitar. achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului. vânzarea şi încasarea titlurilor.000 15. 1.36 lei pe minge. Nu există stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie. Cifra de afaceri a societăţii este de 850. încasarea făcându-se ulterior în numerar. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13. • • • = Cifra de afaceri 850.000 lei = Cost complet global Cost complet unitar = 598. Se achită prin bancă suma de 30.96 lei pe minge.000 lei Cost de aprovizionare 27.399. 3. Societatea JOC SA produce mingi de baschet.000 lei 518.

100000 x 15%=15000 Inregistrarea veniturilor din dobanzi % 2672 2676 = 766 22500 7500 15000 Incasarea dobanzii anuale 5121= % 2672 2676 22500 7500 15000 29 Incasarea imprumuturilor la scadenta . O entitate acordă la 01.000 lei (b) -vânzarea titllurilor: 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 320. de transport.înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340.1.000 lei -virarea rezervei la venituri: 1068 Alte rezerve = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20. b) dobânda anuală si încasarea ei.000 lei. A-ceastă participaţie îi asigură un procent de control de 30%.000 lei -descărcarea gestiunii: 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare = 263 Interese de participare 170. durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani.055/2009.Achizitie titluri 261= % 50000 5121 30000 2691 20000 Plata comision intermediar: 622=5121 500 2.000 lei. Ulterior. amortizarea anului N 60. c) încasarea împrumuturilor la scadenţă. Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entităţii nou-înfiin-ţate BETA SA cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340.000): 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40. privind: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung. conform OMFP nr. entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social.000 lei. Dobânda anuală se calculează la o rată de 15%. iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor.N două împrumuturi pe termen de 5 ani. animalelor şi plantaţiilor 60. unul în valoare de 50. plata ulterioara a actiunilor achizitionate: 2691=5121 20000 dreptul de a primi dividende: 461=7611 15000 Incasarea dividendelor: 5121=461 15000 3. Se cer: a.000 lei unei alte societăţi. la o valoare negociată de 320. b.000 263 Interese de participare 300. Acordare credite % 2671 2675 = 5121 50000 100000 150000 2.000 lei unei filiale şi altul în valoare de 100. înregistrările contabile legate de participarea societăţii ALFA la constituirea capitalului social al societăţii BETA.000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor mijl. vanzarea a 1000 act x 2 lei=2000: 461=7611 2000 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 1000 act x 1 6641=261 1000 Incasarea creantei : 5121=461 2000 401.01. (a).000 . 3. calcul dobanda 50000 x 15%=7500.000 lei 402.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului: % =2131 Echipamente tehnologice 360.000 lei. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.000 – 300.

000 b. • înregistrarea dobânzii cuvenite în anul al doilea.000 c) 30.000 Încasarea dobânzii în primul an 50. 31. stornarea dobinzii inregistrate in cursul anului I 2676= 763 .000 lei c). Rambursarea primei rate a împrumutului 50. adică în cursul celui de-al doilea an. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere.000 lei obs. sunt urm.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 265 768 20.000 lei pe o durată de 2 ani. cu o dobândă preferenţială de 10% pe an. Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50.000 lei 5121 = 763 5. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.055/2009. 2676 = 763 5. Arătaţi care sunt înregistrările contabile. • rambursarea împrumutului.In conditiile in care societatea nu incaseaza in anul II dobinda aferenta anului I deja inregistrata.000*10%=2. l O. Ulterior. cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an. entitatea ALFA SA achiziţionează 100 de acţiuni ale societăţii BETA SA la un curs bursier de 200 lei/acţiune şi le clasifică în categoria imobilizărilor financiare (scadenţa mai mare de 12 luni de la data bilanţului). 3. a. a) 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50. societatea trebuie sa realizeze o recalculatie a acesteia la nivelul intregii perioade de imprumut. motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă. La începutul anului N.ctb. Pe data de 31. • încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an. 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50.N+1 acţiunile sunt vândute la cursul de 215 lei/acţiune. privind:  acordarea împrumutului şi încasarea dobânzii pentru primul an.055/2009: achiziţia titlurilor.: 1.000 lei d). Pe data de 30.000*10%=5.500 29 . a). 01.000 Dobânda cuvenită în anul al doilea 25.5000 2. b) vânzarea titlurilor.01. Arătaţi cum se înregistrează conform OMFP nr.12.500 lei 2672 = 763 2. acordarea împrumutului prin bancă 2671 = 5121 50.  recunoaşterea pierderii generate de starea de faliment a debitorului.000 21.000 lei 5121 = 2671 25. filiala a intrat în stare de faliment. 663 = 2672 2. când se încasează şi dobânzile anuale.000 lei 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung = 763 Venituri din creante imobilizate 5. care se includ în contul de profit şi pierdere.N Recunoaşterea iniţială a datoriei 265 = 462 b). 3.500 c.500 18.5121= % 2671 2675 150000 50000 100000 403. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. privind: • acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an.000 lei pe termen de 2 ani.500 405.12. conform OMFP nr. inreg. O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 668 = 265 2.000 3. conform OMFP nr.10.N cursul bursier a scăzut la 180 lei/acţiune.000 lei b) 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 5.000:2=25. Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate d. 3.055/2009. a) evaluarea la bilanţ a titlurilor. contabilizarea dobinzii aferente intregii perioade de imprumut: 2676= 763 10000 404.  rambursarea primei rate şi dobânda cuvenită pentru anul al doilea.

000. • recunoaşterea dobânzii la data bilanţului.000 lei. amortizarea clădirilor 700 lei.12.000 lei: D 345 C Si 12.N Evaluarea venitului financiar adus de investiţie în anul N: venit financiar = 300.000 lei. • evaluarea venitului financiar adus de investitie in anul N.000 lei (3)Stocuri finale: 9.000 lei c) 31.12.000 lei + 15.000 15.000 768 1.000 lei.0557 2009.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000 lei = 4. conform OMFP nr.000: 4111 = 701 18. Pe data de 01.09.000 lei– 9. 3.000 b) 31.10 % x 20.000 406. produse vândute la preţ de vânzare facturate 20.000 lei.leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja 0 29 .000 (produse obţinute) Sf 3.000 lei.000 = 18. înregistrările contabile conform OMFP nr. la un cost de 160 lei/titlu. pe baza informaţiilor de mai sus.000 lei.000 lei: 711 = 345 24.000 lei (6)Produse vândute în preţ de vânzare facturate: Net commercial =Preţ de vânzare . subvenţii de exploatare 2.Reducere comercială = 20.000 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:. subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.000 lei.12.000 lei (12)Subvenţii pentru investiţii virate la venituri: 131 = 7584 3.000.000 lei (10)Salarii plătite: 421 = 5121 6.000 lei. stoc final de produse nevândute 3. a) 01.000 lei.10.000 * 4/12 * 10% = 10.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 461 = % 21. (1)Stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei: soldul iniţial al contului 301 este 3. 3. Se cere: a) să se prezinte.000 407.000 lei (8)Amortizarea clădirilor: 6811 = 2812 700 lei (9)Salarii datorate: 641 = 421 6.N. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plăteşte la fiecare 6 luni.000 lei şi plătite 6.000 lei.500 lei (11). Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii ) = 12.09.000 lei– 3.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 1068 = 265 2.000 lei (7)Stoc final de produse nevândute 3.000 (achiziţie) C Sf 9.000 lei.000 lei + 10.000 10.500 265 18.N entitatea ALFA SA a achiziţionat 2.500 lei. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3.000 lei (5)Produse obţinute în cost producţie: 345 = 711 15.000 lei: soldul final al contului 301 = 9. salarii datorate 6. produse obţinute în cost de producţie 15. privind: • achiziţia obligaţiunilor la O l . stocuri iniţiale de produse finite la cost de producţie 12.000 de obligaţiuni pe termen lung.09. iar scadenţa este la 5 ani. stocuri finale de materii prime 9.000 lei (2)Achiziţie stocuri de materii prime: 301 = 401 10.N Recunoaşterea cuponului 265 = 462 320.Subvenţii de exploatare: 445 = 741 2.N Recunoaşterea dobânzii la data bilanţului 5187 = 766 10.000 lei: 601 = 301 4.000 e) 30.055/2009. reducere comercială înscrisă în factura iniţială 10%.500 1068 2.000 lei: D 301 Si 3.Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: d) 31.000 lei (4)Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 12. b) să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut din exploatare.000 lei = 24. achiziţia de stocuri de materii prime 10. valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu. Dispuneţi de următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei 3. Arătaţi care sunt înregistrările contabile.

000 4.000 lei: 711 = 345 3.500 lei 711 7.100 29 .3.000.000 D 24.500 lei şi plătite 1. adică 30 % x 10.000 5. Se cere: a) să se prezinte.000 (produse obţinute) Sfd 9.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.000 lei: 711 = 345 3.000 1. 3.500 700 200 Indicatori Marja comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE Sume 0 20.500 7.500 lei: 4111 = 701 13.000 – 10% x 15.800 lei.000.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: .000 lei. între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate l .500 lei (3)Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute.leiVenituri 707 701 711 MC PE VA 741 Sume 0 13. salarii datorate 1.000 0 20. dobânzi datorate 400 lei.400 lei = 16.800 lei (7)Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei (8)Contribuţia unităţii la fond şomaj: 6452 = 4371 200 lei (9)Dobânzi datorate: 666 = 1682 400 lei (10)Amenzi datorate autorităţilor române: 6581 = 462 600 lei (11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = % 601 1.(1) 0 601 9.Reducere comercială = 15.000 lei.000 (descărcarea gestiunii) 408.000 lei (5)Salarii datorate: 641 = 421 1.000 = 13. pe baza informaţiilor de mai sus.000 comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată EBE C 9.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16. reducere comercială acordată pe o factură ulterioară 10%.000 6. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10.000 lei 641 1.000 lei (2)Vânzarea produselor finite la preţ vânzare: Net comercial =Preţ de vânzare .500 lei 6451 700 lei 6452 200 lei 666 400 lei 6581 600 lei (12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20.055/2009.500 lei (6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.000 lei (4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.000 5.000 lei =.701 711 MC PE VA 741 18. (1)Obţinere produse finite la cost producţie: 345 = 711 10. amenzi datorate autorităţilor române 600 lei.500 19.500 lei – 4. b) să se calculeze marja comercială şi excedentul brut din exploatare.000 641 2. înregistrările contabile conform OMFP nr.500 19.000 lei Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20. -9.500 0 607 601 641 6451 6452 Cheltuieli Sume 0 1.000 1.500 lei 701 13.000 (1) Contul 711 se prezintă astfel: 711 15.000 lei. contribuţii cu caracter social 900 lei.500 17. vinde 30% din ele la preţul de 15.

3. şi plăţi de 20..000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei 410.500.600 lei -2.000 lei.000 lei Plăţi 15.000 lei/€ = 720.000 Euro x 23.12.185.000 lei. creanţe 200 lei.500.000 Euro x 24. conform regulilor stipulate în OMFP nr.000 lei – 838.000 lei Încasări 10. încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei. numerar 2.000 lei 7.055/2009.000 euro.600 lei 412.000 euro la cursul zilei de 4. = 361.000.000 lei Încasări: 30.000 lei/€ = 230. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4. furnizori 1.000 lei. =  + + + = = = + = Plăţi privind achiziţia filialei (1) Plăţi privind achiziţia clădirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii (1) Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri Total activ Datorii (1.000 Euro reprezintă 15.N soldul final de 15.600 lei..000 Euro x 24.000 lei 2.500 lei/€ = 352.000 u.000 lei 2.5 lei/€ si de 15.600+1.3 lei/€. Se dau următoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1..600 lei -2.000 lei Total plăţi 838. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.000 Euro reprezentând 346.m. în cursul exerciţiului N au avut loc următoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în natură 50 lei.000 lei = 15.000. terenuri şi clădiri 4.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 5124 = 765 15.000 lei Total încasări + sold iniţial 1.4 lei/€ şi de 10.m.055/2009.500.000 u.000 u.N era de 4.000.500. rambursări de capital în numerar către asociaţi 10 lei.000.000 lei = 131.000.000 Euro x 23. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30. conversia datoriilor în capital 20 lei.000.12. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N? Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului Rezultatul exerciţiului = 1.800 lei 1.2 lei/€. O societate care ţine evidenţa produselor finite la cost standard efectuează următoarele operaţii în cursul lunii august: consum de materii prime: 25.500 lei 200 lei 2.m.600 lei -4.000 lei + 15.N cursul era de 4.000 lei 411.000 lei – 346. Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.600 lei 4.000 lei 4.000 euro la cursul zilei de 4.01.000 Euro x 23. capitaluri proprii aferente exerciţiului N-l: 600 lei.100 lei/€.000 euro la cursul zilei de 4.000.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială -2. La 31.000 lei Sfd 15. 3. consum de materiale consumabile: 5.6 lei/€.000 lei Total încasări 955.700 lei -3. valorile aferente trezoreriei nete a societăţii si diferenţa de curs nerealizată? Situaţia în contul 5124: D 5124 C Sold iniţial 10.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.500 lei.500 lei/€ = 235.1 lei/€.000 euro la cursul zilei de 4.000.500.100 lei 4. salarii: 10.200 lei pentru achiziţia clădirilor.000 lei Plăţi 20. 29 .500.000. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.000 Euro x 24.500.500 lei. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform OMFP nr. Care sunt.600 lei.200 lei -6.000 lei La data de 31.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.300 lei/€ = 486.500. Cursul leu/euro la 01.409.000.

000 u.000 Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite= -0.684 2.000 + 4.000 11.000 * 24%) h) produse finite utilizate pentru acţiuni de protocol 623 = 345 11.684 (diferenţă favorabilă) i) înregistrare diferenţe de preţ aferente ieşirilor 348 = 711 Costul produselor finite = 5..000 316 SF 7.000 11.684 = 4. sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11. Calculaţi cifra de afaceri şi rezultatul din exploatare. TVA 24%.000 g) prod.600= 57.055/2009. cost standard al produselor finite vândute 22.000 22. Soldul iniţial al contului 345 „Produse finite" este 5. La sfârşitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.m.000 + 10.316-57.626 30 .000 u. D SI 345 Produse finite C 5.000 − 3.000 711 = 345 11.400 701 60.m.000 u..000 2.000 348 4.684 Evaluarea în bilanţ a produselor finite se face la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.316 Cheltuieli = 25.se obţin produse finite la costul de producţie efectiv de 40.000+11.000 602 = 302 5.684 0 316 a) consum materii prime b) consum materiale consumabile c) inregistrare salarii d) obţinere produse finite 601 = 301 25.000 4427 14. 4.000 K= 1.000 635 = 446 2.690 = 20. Calculaţi valoarea la care sunt prezentate în bilanţ produsele finite. costul standard este de 44.m.000 + 2.000 = = −0.m.061 5.000 44.m.000) = 4.000+5.000 D SI SFC 345 Diferente de pret la produse finite C 1.000 u.m..000 Cifra de afaceri=grupa 70 + subvenţiile aferente cifrei de afaceri=60.690 Rezultatul exploatării= 78.400 f) descărcare gestiune 711 = 345 22.000 Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli D 711 Variaţia stocurilor C 22.000 u.000 u.000 înregistrare depreciere 6814 = 394 684 În bilanţ produsele figurează la valoarea 4. (diferenţă nefavorabilă în negru).000 40. se vând produse finite la preţul de 60.m.684 . min(4. sunt utilizate produse finite pentru acţiuni de protocol la cost standard de 11.000 49..061*Rulajul creditor 345=-0.000 4.061*44.000-316 = 4.. Cerinţe: a) b) c) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. TVA 24%..000 11.640 (11. 3.000 + 44.m.000= 71. iar soldul iniţial al contului 348 este 1. finite acordate gratuit salariaţilor 421 = 701 11.000 641 = 421 10.000 =-2.000 e) vânzare produse finite 411 = % 74.000 u.090 + 11.000 711 40.000 SF 5.684.000 u.000 u.000 − 4.m.000 345 = % 44.

m. preţ de emisiune 1.000 u.000 u. La sfârşitul exerciţiului N.000 -Valoare justă = 8.000 act*1.m.000 u..incasare aport: 5121 = 456 2. evaluarea în bilanţ a clădirii. La 01. care au fost ulterior anulate.000 (3.000 u.(c) 106 C SI 5. conform OMFP nr.500 u..N: capital social: 20.055/2009.07. privind: a) b) c) d) achiziţia clădirii.m.000 = 4.000 u. în cursul exerciţiului N s-au realizat următoarele operaţii: s-a majorat capitalul social prin aport în numerar.000-2.m.5) 1012 2.. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. D 105 C SI 3... 414. ALFA estimează o durată de utilitate de 20 ani.. 3.000 .000 act*1.000 u. au fost răscumpărate 2. a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus conform OMFP nr.000 u.000 u. TVA 24%. a).transferare capital social nevărsat la capital social vărsat : 1011 = 1012 2.000 (2.2) 1011 2.m..000 u.m.000 b) distribuire dividende: 129 = 457 800 c) încorporare rezerve: 106 = 1012 3.000 d) reevaluare imobilizări -anulare amortizare cumulată 281 = 213 2. reclasificarea clădirii în categoria stocurilor.m.400 (2000 act*1.. (c) SF 23. s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6. 4.m.000 lei.5) -anulare acţiuni % = 109 3.000 -Valoare netă contabilă = 6. s-au distribuit dividende în valoare de 800 u.N-1 o clădire la un preţ de 40.000 u. amortizare cumulată 2..000 (2.12. valoarea de inventar este estimată la 38.m.m.m. Să se prezinte înregistrările contabile.000 u. fiind emise 2.m. rezerve: 2.000 u.m. s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 lei. fiind distribuite gratuit 3.m. va loare justă 8.000 de acţiuni la preţul de 1.m. rezerve din reevaluare: 3. 3.4.413.000 u.000 -2. rezultat reportat: 1. Societatea ALFA prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 01..m.(d) D 117 SI C 1.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a clădirii şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător.m. SF 2. Societatea ALFA achiziţionează la 31.m. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2.m. pe acţiune.000 u. La sfârşitul exerciţiului N+l valoarea de inventar a clădirii este estimată la 34. valoare nominală l u. D 3.m.000 = 4.000 e) răscumpărare acţiuni 109 = 512 3.m.majorare capital social 456 = % 2. b) Calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N+l.400 .800 u.000 de acţiuni.800 u.2 u.000 (2.000 -8.m.01.m.000 de acţiuni. 30 .(a) 3.000 1041 400 .000 act*1) 149 1.000 u. 2.000 u.055/2009.000 diferenţă pozitivă din reevaluare -înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare: 213 = 105 4.000 lei.(e) 1012 C SI 20. amortizarea clădirii.5 u.000 u.m.000) D 2.

N+1 ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.000 d) înregistrare amortizare 90. 6ani 40.m.000 u.000 u.m.m.m. – 40.N) Valoare rămasă 60.m.07. 7.000 u.m.m.500 u.m.000* rata amortizării lineare = 100 6 *2* = 11. al cărei cost este de 90. Dif poz 27.000 * 2 = 20. La 01.m.000 u. 60.m.m.m.m.12. 3.m.000 10.000 u.m.000 u.000 u. La 31 decembrie N.055/2009.250 inreg.000 + Rezerve din reevaluare 7.m.m.000 u.000 u.5%*2* 6 = 6. echipamentele sunt. Valoarea justă este estimată la 50.055/2009.000 + Rezultat reportat 1.5% 8ani 681 = 281 11. (anulare) 10. începând cu l ianuarie N-1.N şi la 31. Vjustă sf N+1 50. conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor.000 u.m.) 30 . e) = Cost Amortiz cumulată (N-1.000 u.000 c) încasare subvenţie 512 = 445 50. întrucât se încorporau mai mult decât existau.000 u. o întreprindere obţine o subvenţie de 50. 281 = 213 6813 = 213 3.000 u.m.500 u. 8ani 12 100 = 12. reevaluate. 40.000 b) primire subvenţie 445 = 472 50.500 (anulare) Vjustă sf N 30. SF 1.000 u.m. d) NOTĂ: S-a presupus un sold iniţial al rezervelor de 5.= -10. din nou.250 u. Contabila e) transfer subvenţie la venituri 50. Valoarea justă a acestora este estimată la 30. şi care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani.000 u. pentru a achiziţiona o instalaţie.m.m. D Cost VR sf N 213 60. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă.800 Repartizarea profitului 800 = Capitaluri proprii 33.m.000 + Rezerve 2.000 a) anulare amortizare b) diferenţă negativă din reevaluare (30.000 u.000 415.250 u.000 u. Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N conform OMFP nr. 3.000u.800 u. pe o durată de 6 ani.N.12. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. Capital social 23. Echipamentele se amortizează linear. 12 416.000 u.m.000 * 12. VR sf N+1 22. C 20. La 31 decembrie N+l. conform OMFP nr. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 60..SF 7. a) achiziţie instalaţie 213 = 404 90.250 472 = 7584 6.

a fost reevaluat.m. Vjustă sf N-1 350.m.000 u. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare conform OMFP nr. 6813 50. D 1012 SI SF 1. b) sfârşit N -valoare recuperabilă (250.prima de 130 lei a fost incorporata in capitalul social (alte cresteri de capital prin operatii interne nu au avut loc). conform OMFP nr. Dif poz 50.000 u.m. a) sfârşit N-1 reevaluare teren 2111 = 105 50.000 .000 u.000 u.500 u. = 27.000 = 7.055/2009. 3.000 u. 4ani 681 = 281 281 = 213 213 = % 7813 105 7. 418.nu au avut loc cresteri de capital prin aport in natura.1041 – Sold final 150 .500 u. între timp (din N-1 până în prezent).500 10.intregul capital social subscris a fost varsat. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.m.m.c) Amortizare N+1= 30. în exerciţiul N-1. la 350.) -pierdere din depreciere 100.000 u.m.m.m.1041 – Rulaj debitor 130 .000 u. 105 50.000 u.500 -înregistrare amortizare: -anulare amortizare d)diferenţă pozitivă din reevaluare (50.m. .m.m. Ce înregistrări contabile sunt ocazionate de evaluarea în bilanţ a terenului. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .000 u.m.Dobanzi platite 70 .1012 – Sold initial 750 .1621 – Rulaj debitor 100 .000 u.1621 – Sold final 850 . % = 2111 100.m.500 7.500 27. valoarea de inventar a terenului este de 250.m.000 – 750-130 =120 D 130 (1) SF 150 1041 SI C 80 1) încorporare rezerve: 2) încasare capital social 3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 4) rambursare credit pe termen lung 1041 = 1012 5121 = 456 1011 = 1012 1621 = 5121 130 120 120 100 f) Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare : Încasări din majorarea capitalului social 120 lei Dobânzi plătite 70 lei Rambursare credit pe termen lung 100 lei 30 .m.055/2009? D 2111 C Cost 300. . 3.) < valoare justă (350.m.1041 – Sold initial 80 Informatii suplimentare: .000 C 750 130 (1) X = 1.000 u. Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300.500 u.1621 – Sold initial 600 . – 22.000 u.000 17.m.000 u.1012 – Sold final 1.000 u. La închiderea exerciţiului N.) 417.

RD 641 = 700.8 (3) 34. RC 707 = 450. RC 704 = 575. Si 4423 = 8.48 (9) D 441 C SI 2 25 (7) Plăţi = 2 + 25 – 5 = 22 SF 5 D 421 Plăţi = 20 + 700 – 40 = 680 SF 40 1) vânzare mărfuri C SI 20 700 (8) 411 = % 707 4427 2) consum materii prime 601 = 301 3) achiziţie materii prime % = 401 301 4426 4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 5) achiziţie mărfuri % = 401 371 4426 6) prestare servicii către terţi 411 = % 704 558 450 108 620 799. Sf 4423 = 5.88 SF 5 C SI 8 84.): Si 301 = 20.m.8 645 154. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%). Si 441 = 2.8 607 = 371 40 lei 34.055/2009. RD 691 = 25. Sf 301 = 45. Si 371 = 38. RD 607 = 40.72 (5) D SI 411 17 558 (1) 713(6) SF 23 C Încasări = 17 + 558 + 713 – 23 = 1.52 (9) D 4423 Plăţi = 8 + 84. Sf 371 = 26. Sf 401 = 140.+ = Contractare credit pe termen lung Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 350 lei 300 lei 419. D SI 301 20 620 (2) Achiziţie=620+45 -20=645 SF 45 C D 401 C SI Plăţi = 20 +799. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u. 3. Materiile prime si mărfurile intrate au fost achiziţionate.72 713 575 30 .8 + 34.8 (3) 6. Sf 411 = 23.72 28.265 D 154.00 6.48 – 5 = 69. Sf 441 = 5. RD 601 = 620. Si 421 = 20.52 SF 140 D SI 371 38 40 (4) Achizitie=26+40-38=28 SF C D 246 (9) 4427 108 (1) 138 (6) C 26 C 20 799.72 (5) 4426 161. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare conform OMFP nr. Sf 421 = 40.72-140=714. Si 411 = 17. Si 401 = 20.

055/2009.000 .800 4.48 1.704 – Rulaj creditor .500 . D SI 411 100 2480 (4) 620 (6) SF D Plăţi 2200 SF 1.607 – Rulaj debitor 2.Incasari de avansuri de la clienti 750 4427 7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 8) înregistrare salarii 9) regularizare TVA 25 700 246 161.52 lei 680 lei 84.6911 .480 2.500 .800 421 700 C 4000 (7) D Plati SF 398 371 4250 2500 (2) Achiziţie=3000+ 2500 – 4250 =1250 SF 3000 C 202 441 C 600 (5) C Încasări = 100+2480+ 620.48 lei 25 lei -239 lei .4111 – Sold final 100 .Salarii platite 2.000 450 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA (cota 24%).707 – Rulaj creditor .265 lei 714.401 – sold final .250 600 500 2.605 – Rulaj debitor 2.371 – Sold final 3.52 84.g) 138 691 = 441 641 = 421 4427 = % 4426 4423 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 420.641 .371 – Sold initial .401 – Sold initial 4.000 480 6911 = 441 600 2.200 . Se cunosc următoarele informaţii (în lei): . Avansurile încasate au fost reţinute la încasarea creanţei.200 2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 3) încasare avans 5121 = % 419 4427 4)vânzare mărfuri 411 = % 707 4427 5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 607 = 371 930 750 180 2.000 4. 3.700 = 2500 D SI D 4423 SI 0 Plăţi 472 (11) 472 (10) C 1) plată salarii 421 = 5121 2.4111 – Sold final 700 . Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă conform OMFP nr.Impozit pe profit platit 202 .500 30 .

892 lei 421.500 lei. 3.000u.000 u.m.700) b)încasare împrumut 5121 = 461 5. 5ani 2.600 =330 u. Vjustă sf N+3 2. SC ALFA SA contractează la data de l ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: număr de obligaţiuni emise 6.055/2009.N la valoarea de 5. preţ de rambursare 1.m.000 oblig*1 leu*10% = 600 u. în anul N pentru acest împrumut obligatar? a) emitere obligaţiuni % = 161 6. 30 .600 (6. amortizată linear în 5 ani.1) 461 5.000 * 0.000 * 1.600-5. rata anuală a dobânzii 10%.700 c) dobândă N 6. Dobânda se achită odată cu rata anuală. 3.500 u.m.6) prestare servicii către terţi 7) înregistrare salarii 641 = 421 4.055/2009.95) 169 900 (6.000 u. Rezerva din reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalaţiei. 20ani 900 f)amortizare prime.000.m.m. (anulare) 5. împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului. O societate comercială deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30.000 8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică 411 = % 704 4427 620 500 120 558 450 108 h) % = 401 605 4426 9) achiziţie mărfuri % = 401 1550 371 1250 4426 300 10) regularizare TVA 4427 = % 780 4426 308 4423 472 11) plată TVA 4423 = 5121 472 12) încasare creanţă şi reglare avans % = 411 2375 5121 1445 419 750 4427 180 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 2375 lei 2393 lei 2200 lei 472 lei 202 lei -2.m. preţ de emisiune 0. conform OMFP nr.m. N+2.700 (6. Dif poz 500 u.12. i) = Cost Amortiz cumulată (N+1.m. 666 = 1681 600 d)plată dobândă 1681 = 5121 600 6.000 lei.000 u.000 u.000 * 3 = 3. La sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa. Ce înregistrări se efectuează. = 45 lei 20 ani e)rambursare rata 1.m. valoarea nominală a unei obligaţiuni l leu. N+3) Valoare rămasă la sf N+3 C 3. 161 = 5121 6868 = 169 330 45 422. valoarea justă stabilită fiind de 2. durata împrumutului 20 ani.1 lei.m.95 lei. VR sf N+3 2. In condiţiile aplicării OMFP nr. ce înregistrări se efectuează în N+3 si N+4? D 213 Cost 5.000 u. 5.

.m.m.000 281 400 6583 1.m.000 500 1.000 / 2 ani) f) transmitere 2805 = 205 60.000 u. pe o durată de 2 ani.000 u. + TVA 24%.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) e) f) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.200 4427 528 c) reţinere din salarii 421 = 4282 2. TVA 24%.m.m.m.000 f) lucrări desecare executate de o firmă % = 404 4.m.m.618 d) donare utilaj % = 213 4. se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u. a) lipsă echipament la inventar % = 213 2.000 u.000 u. -înregistrare amortizare 6811 = 2805 30...000 u.m. TVA 24%.000 4426 960 425. TVA 24%. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5. 3. 424.000 (60..500 u. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u.000 u. 30 .000 4426 720 e) amortizarea modernizării 6811 = 2812 1.000 u. + TVA 24%.. TVA 24%. se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4..m. 3.500 / 2 ani) 250 (500 / 2 ani) 423.m.m.000 2812 = 212 3.m..000 / 2 ani) b) chirie lunară % = 404 992 167 800 4426 192 c) plată furnizor 404 = 5121 992 d) modernizări % = 404 3.200 6582 800 Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635=4427 e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 167 4. 3.a) anulare amortizare b) diferenţă pozitivă din reev.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în sumă de 8.720 212 3. reţinerea din salariu a sumei. a).m. – 2.000 -şi debit D: 8038 60. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4. donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4. b) lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani.m.000 u.500 (3.primire clădire 205 = 167 60.000 2813 3.= 500 u.600 b) imputare 4282 = % 2.000 Credit C: 8038 60.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) b) c) d) se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60.000 u.000 u. se plăteşte factura. c) înregistrare amortizare d) transfer 105 la 117 281 = 213 213 = 105 681 = 281 105 = 117 3. efectuând următoarele cheltuieli: consum de materiale în sumă de 2. e) la sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş.200 u.960 211 4.. societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. amortizat 80%. chiriaşul execută lucrări de modernizare. Costul total al construcţiei este de 17. cheltuieli cu energia în sumă de 1. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 u. imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2. amortizat 20%.. 2.250 (2.000 u.728 7581 2.m.m.

cost efectiv 10. a).c) plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.160 426.000 348 1. Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+l conform OMFP nr. împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe principiul restituirii...000 =12.000 e) plată furnizor cu reţinere avans datoria totală = 6.000 – 5.000 345 9. d) sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u. care plăteşte contravaloarea acestora.900 lei.000 lei. 391 . iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime .000 4426 1.500 lei.000 lei. b) sunt folosite pentru acţiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u.000) % = 404 231 4426 14.880 = 21.200 c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17. b) Produse finite: Val realizabilă netă (4.m. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1.680 707 2.055/2009? a) Materii prime: Val realizabilă netă (2.2.000 u.4.920 5121 11. se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 6814 = 394 500 u.000 u.080 232 8.500).700 lei.000 4426 1.000 4426 1.. a) avans acordat antreprenorului % = 404 9. 345 .000). La sfârşitul anului N+l valorile contabile sunt: materii prime . Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei şi pentru produse finite 4.vânzare mărfuri şi ambalaje 4111 = % 2.2.880 12.m.200 231 5. Restul ambalajelor sunt reţinute de client. b) societăţii vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei. c) sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u. TVA 24%.m. Se încasează creanţa clienţi.1.080 404 = % 21.000 lei.000) =Val contabilă (2.000 2.200 + 14.m. a)Donaţie produse finite: 6582 = % 10. 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.600 b) restituire ambalaje 419 = 4111 100 c) restul de 100 este reţinută de client 1) preţ de facturare ambalaje 419 = 708 100 2)TVA aferent ambalaje reţinute 4111 = 4427 24 30 .. 3. 3.920 b) lucrări facturate pt prima perioadă % = 404 6. se anulează ajustarea pt depreciere existentă: 391 = 7814 700 u.600 lei.4.m. 427.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt donate produse finite la cost standard de 9.000) <Val contabilă (4. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 .m.000 lei şi produse finite .000 4427 480 419 200 -Descărcare gestiune 607 = 371 1.000 b)Produse finite folosite ca acţiuni de protocol: 623 = 345 900 c)Plus de semifabricate la inventariere: 341 = 711 600 d)Produse reziduale distruse de incendiu 671 = 346 400 428.920 232 8.880 d) recepţie la cost 212 = 231 17.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) vânzarea de mărfuri la preţul de 2.m.

f) se plăteşte datoria către furnizorul de imobilizări. cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2. cheltuieli cu salariile personalului 14. TVA 24%.000 4426 1. reţinându-se avansul.000 lei. Costul semifabricatelor este de 3. 3.480 232 2. Societatea X achiziţionează ambalaje astfel: 50 bucăţi x 100 lei/bucată.200 702 5. Se dau următoarele informaţii în conturi la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.720 2131 3. 3. 10 bucăţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/bucată. e) se achiziţionează utilajul la costul de 3.000 430. pentru livrarea unor semifabricate. TVA 24%. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5. c) se încasează creanţa clienţi. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000 lei.plată avans 404 = 5121 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.500 – 3.000 c) vânzare ambalaje 4111 = % 1. d) este acordat un avans de 2.000 261 3.055/2009 pentru următoarele tranzacţii: a) se încasează un avans de 1.000 4427 240 5121 4.240 431.200 419 1.200 4427 288 Si 608 = 381 1..3) încasare creanţă 4) descărcare gestiune 5121 = 4111 608 = 381 124 100 429. 30 .000 lei.000 c) încasare creanţă cu reţinere avans % = 4111 6. Deoarece 20 bucăţi sunt deteriorate.şi descăcarea gestiunii 711 = 341 3.000 4426 480 .000 lei.000 lei. cheltuieli cu despăgubiri.000 = 500 261 = 1068 500 c) încasare dividende 432.960 d) acordare avans pentru achiziţia utilajului % = 404 2.488 708 1.000 4427 240 b) livrări semifabricate 4111 = % 6.200 b) descărcare gestiune 608 = 381 2.055/2009. TVA 19%.000 b) diferenţa 3.m. acestea sunt scoase din evidenţă.000 4427 1.000 4426 480 5121 1.480 e) achiziţie utilaj % = 404 3.000 2813 2. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u. amortizarea cumulată 2.720 232 2. 3.000 lei pentru achiziţia unui utilaj. TVA 24%. a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate % = 2131 5. b) sunt livrate semifabricate pe bază de factură la preţul de vânzare de 5.500 u. Valoarea de aport a fost stabilită la 3. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 4426 720 f) plată furnizor cu reţinere avans 404 = % 3.000 lei. a) achiziţie amnbalaje % = 401 6.000 lei.200 . a) încasare avans 5121 = % 1. TVA 24%.m.000 u. reţinându-se avansul.240 419 1.200 381 5.000 u.m.m.055/2009.

000 lei.000 + 2.amenzi şi penalităţi 3. 3. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani.400 c) 1.000 lei + TVA 24%.000 lei 14.400 lei.400 2.000 2.000 (80.000 / 20 ani) 3. societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii. societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată. pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2.550 lei. se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10. La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 debit D: 8038 80.000 b) achiziţie brevet invenţie % = 404 74.400 208 10. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani. preţul concesionării fiind de 80.000 lei 1. sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei. Conform OMFP nr.000 4426 14.400 10. care se achită cu ordin de plată.600 lei. se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei. pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.400 lei 433.000 / 3 ani) 12.400 lei 42.000 2. societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60.000 =18.055/2009 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustării activelor circulante? j) + + + = k) = Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli cu despăgubiri. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.600 lei.600 lei 16. redevenţă anuală 167 = 5121 4.400 2. a) 1.600 lei 16. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4.000 480 2.000 lei + TVA.000 lei 16.000 lei 3. Suma se încasează ulterior în numerar. cheltuieli de transport facturate de cărăuş % = 401 624 4426 31 . se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 lei. înregistrare amortizare 6811 = 2805 4.000 lei.000 lei + TVA.055/2009. primire în concesiune teren 205 = 167 80.000 lei. achiziţie program informatic % = 404 12. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată. cheltuieli privind sconturile acordate 1.000 lei + TVA 24%.400 205 60. • salarii 4. Societatea ALFA efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N: societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei.333 (10.480 2. amenzi şi penalităţi Ajustarea valorii activelor circulante Total cheltuieli de exploatare Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) Venituri (ct 754 + ct7814) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 8. în acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N: • consum de materiale auxiliare 4.000 lei + TVA 24%.000 4426 2.000 lei. venituri privind ajustarea activelor circulante 1. achiziţie utilaj 6811 = 2808 % = 404 2131 4426 3. 3. înregistrare amortizare d) 1. la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei. Amortizarea programului se realizează în 3 ani.

550 8.000 421 = 701/7588 50 9.000 (1. 3.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire.000 a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă. orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34. b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei/acţiune.000 lei 40. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.000 6.000 u.000 u. deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă.000 u. încasare numerar 5311 = 4282 1.055/2009 următoarele operaţii: a) achiziţionarea a l . c) anularea a 300 de acţiuni proprii.000 lei c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă.m.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34. Pe data de 01.000 lei 281 = 212 12.000 u. ach actiuni 1091 = 5121 4. Preţul de vânzare este de 40. Clădirea avea o valoare contabilă de 12. înregistrare TVA 635 = 4427 k) transfer produse finite la magazinul propriu 371 = 345 l) 1.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune.055/2009. Chiria anuală plătită este de 8.200 (300x4) 1012 600 (300x2) 149 600 (300x2) vanz % = 1091 800 (200x4) 31 . descărcare gestiune 711 = 345 3.m. 3.440 6. vanz cladire: 461 = 7583 desc gestiune: % = 212 6583 2812 chiria anuala 612 = 401 40.000 lei b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă. eliberare spre prelucrare 711 = 341 h) obţinere produse finite 345 = 711 j) 1. a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat: 6.000 / 10 ani) 4.m.000 ( 10. obţinere semifabricate 341 = 711 2. acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură: 2. cheltuieli cu salarii 3.000 lei 40.000 4. surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului. d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei/acţiune.000 lei 281 = 212 12. cheltuieli cu materiale auxiliare 2.000 act * 4) vanz actiuni 461 = % 2.01. 435.440 800 700 4. imputare gestionar 4282 = % 7581 4427 3. Contabilizaţi conform OMFP nr.000 1.000 6.550 7.000 8. Valoarea nominală este de 2 lei/acţiune. 6.500 (500act*5) 1091 2. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnării contractului.m. clădire nefinalizată f) recepţie lucrări executate 6811 = 2813 6021 = 3021 641 = 421 231 = 722 % = 404 212 4426 g) 1. orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei.5 300 80 124 100 24 124 50 lei 434.000 12. înregistrare amortizare e) 1. iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului. în conformitate cu OMFP nr. minus la inventar produse finite 711 = 345 2.000 (500 act* 4) 141 500 anulare act: % = 1091 1.3.

000 c) 1) răscumpărare acţiuni 1091 = 462 500 (100 acţ *5) 2) anulare acţiuni % = 1091 500 1012 300 (100 acţ *3) 149 200 d) 1) răscumpărare 100 acţ*2=200 1091 = 462 200 2) anulare acţiuni proprii 1012 = % 300 1091 200 141 100 437. La începutul lunii iunie. 400 bucăţi la costul de 50 lei/buc. TVA 24% (factura).700 2) imputare salariat 4282 = % 3.000 1041 1.055/2009 şi să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri" ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO. 3.000 u.000 b) emitere împrumut din emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 7. TVA 24% (factura).. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.000 b) 1) lipsă echipament la inventar % = 2131 9. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr.000 u. achiziţia de marfă A..m. 300 bucăţi la costul de 45 lei/buc. TVA 24% (factura). Contabilizaţi conform OMFP nr. valoarea nominală 3 lei pe acţiune. împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani. Se încasează contravaloarea acţiunilor. c) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune.000 2813 16. 250 bucăţi la preţul de 75 lei/buc. Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv.. c) donarea de către un terţ a unui utilaj în valoare de 20.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA: 635 = 4427 960 lei 438. 3..000 4427 720 .000*70%) 6583 2. 31 .000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune.reţinere imputaţie din salariu 421 = 4282 3. Contabilizaţi conform OMFP nr.. Rata anuală a dobânzii este de 10%.000 (80%*20. TVA 24%. care este imputat unui salariat la preţul de 3.055/2009 următoarele operaţii: a) produse finite acordate sub formă de donaţie.300 (9.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.720 7581 3. care sunt anulate. remiză 4%.m.461 149 600 (200x3) 200 436.m..000 u. b) se emit l . încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 5%.055/2009 următoarele operaţii: a) se emit l . rabat 10%. a) 1) emitere acţiuni 456 = % 4. care sunt anulate. în cursul lunii au loc următoarele operaţii: achiziţia de marfă A. întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăţi la costul de 40 lei/buc. a) produse finite acordate sub formă de donaţie 6582 = 345 50. TVA 24%. TVA 24%.000 şi transferare capital nevărsat în capital vărsat 1011 = 1012 3.m. Imputaţia se reţine din salariu. b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9..000 2813 6. vânzarea de marfă A. 350 bucăţi la preţul de 80 lei/buc.000 2) încasare împrumut 5121 = 456 4.000 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 635 = 4427 12. amortizat 80%. amortizat 70%.720 c) donaţie utilaj % = 2131 20.. Durata împrumutului este de 6 ani.000 u.000 1011 3.000) 6582 4. 3. Costul efectiv al produselor finite este de 50. d) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune. vânzarea de mărfuri A.

055/2009 următoarele tranzacţii/ evenimente: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.000 lei 300 buc*45=13.descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40 + 50 buc*40.000 u.5 = 10.m..D SI Rest Sold a) factura Preţ de cumpărare .150 4426 2.5 = 10.contabilizare scont 401 = 767 1.128.560 .m.344 lei =Valoare netă financiară 25.achizitie: % = 401 24.150 = 40.125 lei 400 buc*50 = 20.916 15.500 =Cost de achiziţie +TVA 24%*12..descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40.000 4.factura Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.contabilizarea scontului: 667 = 4111 1. 3.000 1.5 300buc % = 401 15.880 lei .Scont 5%*26. b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u.125 lei: 607 = 371 15.2 439.500 1.025 lei: 607 = 371 10.150 lei 250 buc*40.000 lei 50 buc*40.000 .664.000 =Valoare netă financiară 19.000 .2 . Contabilizaţi conform OMFP nr.5+100buc*50 = 15.331.5 = 12.000 lei 281 = 2133 16.achizitie: 4111 = % 33. a) casare mijloc de transport complet amortizat 16.150 =Total 371 200 buc*40 = 8.Scont 5%*20.536 lei 6.factura Preţ de vânzare 350 buc*80=28. TVA 24%.m. c) se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comerţ.125 lei .5 = 2.880 -1.150 2.025 lei c) achiziţie mărfuri.451. d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.64 lei .344 .000 +TVA 24%*19.750 (250 buc*75) 4427 4.000 lei b) dezmembrare 992 lei % = 401 992 lei 800 lei 628 31 .2 707 26.Rabat 10%*13.500 .025 lei 250 buc*40.250 707 18.916 b) vânzare mărfuri 4111 = % 23.000 u.880 4427 6.800 d) vânzare mărfuri .331.plata furnizorului 401 = 5121 24..000 lei 300 buc*50 = 15.m. e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.000 lei -Remiză 4%*28.încasare creanţă 5121 = 4111 33. şi piese de schimb de 2.536 lei +TVA 24%*25.800 .5 = 10.000 4426 4.125 lei 100 buc*50 = 5.000 -1.800 371 20.120 lei =Val netă comercială 26.066 371 12.350 12.000 lei 300 buc*40.066 Cost de achiziţie unitar = a) achiziţie mărfuri 12.000 lei C 200 buc*40 = 8.64 lei =Total 31.000 u.560 =Total 23.

La sfârşitul perioadei de locaţie. a) emitere obligaţiuni 10.Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar.042. la data semnării contractului. d) la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.000 lei % = 5.m. pe obligaţiune..000 = 8.000 u. rata dobânzii anuală 10%.m.171 u. durata contractului de închiriere 4 ani.m. pe obligaţiune.000 lei 167 8. întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei. durata împrumutului 5 ani.000 lei 161 = 5121 5.500 lei oblig*10) 506 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei (250 oblig*8) d) anulare obligaţiuni 2. o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj.055/2009 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt emise l . Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.500 lei (250 161 oblig*10) 250 lei 6642 c) răscumpărare obligaţiuni 2.m.000 lei 3021 2. 441.171 lei 5121 = 213 34.192 lei 4426 c) plată cu efect comercial 952 lei 401 = d) recuperare materiale auxiliare şi piese de schimb 7.07. pe obligaţiune. în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42. valoarea nominală 10 u.000 lei 440.171 lei b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 510 lei 8. 3. rezultă că leasingul e clasificat drept leasing financiar 2. orice surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi amortizat pe durata contractului de leasing.000 lei 6024 = 403 7588 992 lei 7.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune de 9 u.000 lei 506 = 5121 2.750 lei 2. Rata implicită a dobânzii este 3.55%.000 lei 3024 e) utilizare piese de schimb 2. La data vânzării.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani a)La semnarea contractului: 42.000 lei 169 a) răscumpărare obligaţiuni 2. 3.m.750 lei % = 506 2.171 – 34. 75 lei pe an: 12 = 170.750 lei 506 = 5121 2.000 lei 461 1.Dacă societatea va redeveni proprietara bunului.000 lei (500 oblig*10) 31 . în conformitate cu OMFP nr. care se anulează.000 lei % = 161 10.Diferenţa dintre 42.750 lei (250 oblig*11) b) anulare obligaţiuni 2. utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.171: 4 ani = 2.m. c) după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 u. b) după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 11 u.055/2009.000 lei 7642 500 lei e) rambursare rest 5.000 lei 3024 2.500 lei (250 161 = % 2. Pe 01. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la această societate.000 lei 9. societatea va redeveni proprietara bunului.500 u. 3.N. care se anulează. 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru. chiria trimestrială 3.m. Rezolvare: 1. pe obligaţiune.

800. cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.100 + + = + + + = l) Grupa 70 Variaţia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare m) Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare 84. materii prime (sold final) 5.210 lei = 37.320 . 3.700 lei 94.înregistrare amortizare D SI 4. cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710 . ieşiri de produse finite la cost de producţie 75. venituri din sconturi primite 5.300 .510.630 lei 2. Rezolvare: .100 23.055/2009.înregistrare depreciere titluri de plasament 6864 = 591 1.1000 = 18.850.800 .700 lei 57.800 D Plăţi = 19.510 X= 4.subvenţii aferente exploataării 5121 = 7411 4.442.850 (exclusiv TVA).600 81. datorii salariale (sold iniţial) 6.obţinere produse finite 345 = 711 81.710.6 lei 443.630 .800.4 13.înregistrare servicii prestate de terţi 628 = 401 2.510 lei 22.090 lei Cifra de afaceri netă = grupa 70 (80.5.400 .320 = 22.724 .967.Salarii datorate = 5.100+ 23.sconturi primite 401 = 767 5.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei 13.300 lei – 57.967.6 lei) + ct 7411 (4. Se dau următoarele informaţii (în lei): 31 .400.100.850 411 = % 70X 4427 6811 = 281 301 C 99.800 .600 lei 4. achiziţii de materii prime 23. obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.achiziţie materii prime % = 401 29.700 lei) = 85.plată salarii 421 = 5121 19.370.667.inregistrare venituri . cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800 SF 5.800 – 6.000 lei 5.000 .630 SF 5.700.000. subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.300.850 4426 5.370 lei 18.700 .000 + 19.100.700 lei: D 711 C 75.960.370 .consum materii prime 601 = 301 22. materii prime (sold iniţial) 4.400 641 = 421 18. datorii salariale (sold final) 5. cheltuieli cu amortizarea 13.574 301 23. Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare conform OMFP nr. Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.960 80.impozit pe profit 691 = 441 2.320.descărcare gestiune produse finite vândute 711 = 345 75. salarii plătite 19.6 18.700 421 SI C 6.992.800.800 SFC 5.

500 lei 45.000 lei 11.500 SF 4.600.800 lei 105.700. iar restul pentru cheltuielile cu dobânda). venituri din exploatare privind provizioanele 5.700 lei 105. produse finite (sold final) 3.600 lei 666 = j) D 345 C SI 5.000 lei 6583 n) + + Venituri din prestări servicii Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri 711 704 105.000 lei 345 = k) prestări servicii terţilor 14.800.500 lei 6.700.000 lei 14.800 = 3. 3. cheltuieli cu amortizarea 11. cheltuieli cu dobânzile 6. mărfuri (sold iniţial) 2.800 lei 6.800 lei 626 = f) vânzare produse finite 105.600 lei b) înregistrare amortizare 11.200.000. Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare conform OMFP nr. produse finite (sold iniţial) 5.500 lei 9.500 (din care 9.800 lei 711 = h) înregistrare dobânzi 6.500 lei 7.000 lei 281 28.000 lei 106.800 SF 3.200 lei 5. achiziţii de mărfuri 41.055/2009? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15.700. cheltuieli cu sconturile acordate 8.000.500 pentru cifra de afaceri.100 Descăcare gest = 40.100 lei 667 = e) achiziţie mărfuri 41.500. venituri din cedarea activelor 21.100 40.500 lei 5121 = % 7411 7418 281 7812 4111 401 401 701 345 1682 15.500 + Obţinere – 106.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21.100.000 lei 411 = g) descărcare gestiune produse finite 106.000 lei % = 17.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5.500 lei 31 .Venituri din subvenţii de exploatare 15.000 lei 1. venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.700 lei 4111 = l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2. valoarea contabilă brută a activelor cedate 45.100. amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.500 lei 461 = n) descărcare gestiune active vândute 45. mărfuri (sold final) 4.700 41.000 lei 14.100 lei 41.200 lei 151 = d) acordare sconturi 8.200 lei 6811 = c) reluare provizioane 5.700 Obţinere = 105.500. cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.200 lei 8. venituri din vânzarea mărfurilor 60.800 lei 9. venituri din prestări de servicii 14.200.500.000.500 106.000.500 lei 371 = f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.500 – Descărcare gest = 4.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF + 41.700 lei 371 7583 2XX 40.100 lei 21.000 105.

100 lei 28.000 u.000 u. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7.. 20% este pentru distribuţie şi 10% este pentru administraţie.. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3.000 combustibil) 4. 500 u. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Sume 60.m.000 sal +7.500 lei – 81.900 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152..000 lei)+ ct 7411 (9.000 u.000 sal +2.000 u.000 u.500 lei) = 129.m. 4.m..000 u.500 lei 152.000 u.m. cheltuieli cu combustibil şi energie 5.m.000 lei 5. cheltuieli cu materii prime 20.+ = o) + + + = Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaţiile Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare 21.500 3.000 20.800 lei 40..m. Cheltuielile activităţii de bază (20.600 lei Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.m.m. cheltuieli cu amortizarea 10.000 u.m. Cifra de afaceri netă 2. Din cheltuielile cu combustibil şi energie.000 u.000 u. în ceea ce priveşte amortizarea. CPP după destinaţie Nr crt Elemente 1.m. Cheltuielile secţiilor auxiliare 5.m.000 22.000 u.000 amortiz + 4.000 u.000 u.m.900 lei = 70.000 40.000 amortiz + 500 distribuţie) 9.000 u.000 u.000 amortiz + 500 combustibil 8.000 4. venituri din producţia stocată 10. salariile managerilor 20. cheltuieli materiale indirecte 10.000 sal +1.500 10.700 lei) + ct 701 (105. Cheltuielile indirecte de producţie 6. Se cunosc următoarele informaţii despre costurile si stocurile societăţii ALFA pentru exerciţiul N: cheltuieli salariale directe 60.. chirii şi asigurări pentru fabrică 10. 31 . şi 13 salariaţi cu salarii egale: 9 salariaţi pentru activitatea de producţie. cheltuieli cu publicitatea 30. cheltuieli de întreţinere a echipamentelor 5.000 445.m.. achiziţii de materii prime 125.. cheltuieli salariale indirecte 25.. Intocmiţi contul de rezultate cu clasificarea pe funcţii. Cheltuielile de desfacere (2.m. 70% este pentru producţie..200 lei 7.000 u. 2 salariaţi pentru activitatea de distribuţie si 2 salariaţi pentru serviciile administrative. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) 10. Firma are un manager care are salariul de 2. Cheltuielile generale de administraţie (2. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informaţii: venituri din vânzări 60.000 40.m.200 lei 81.200 lei 444. sunt pentru administraţie şi 500 u. sunt pentru producţie..000 mat prime+9...m.m.500 lei 11. cheltuieli cu salarii 15. sunt pentru distribuţie.m.

000 (obţinere) SF 40.000 u.000=115.000 20.m.000 175.m. Salarii directe Total cheltuieli directe Costuri indirecte variabile (25. 1.000-15. stoc iniţial de materii prime 5..000 amortiz) Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost producţie Elemente 115.000 20.000 (constatare (descărcare stoc final gestiune) SFC 5.000 Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază 31 . 2. sold final 40.000+125.m. sold final 20.000 D 711 Variaţia stocurilor C 25..000 u.- cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor 15. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite obţinute în cursul perioadei.000 materiale directe) Costuri indirecte fixe (5.000 5.000 20.000 D 331 Producţie în curs SI 25.m.000 întreţinere echip +15.000 175.000 SF 20.000 Constatare stoc final 331=71120.000 235.000=225.m.000 230.. Ştiind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400.000 SF 15..m.000 Obţinere produse finite: Descărcare gestiune 345=711235.m. 2.000 Sume 400. 3.000 D 345 Produse finite C SI 30. întocmiţi contul de profit şi pierdere după funcţii pentru exerciţiul N.000 Anulare producţie în curs 711=33125. stoc iniţial al producţiei în curs 25. rezolvare D 301 Materii prime C SI 5.000 235.000+235.000 salarii+10.000 35.000 711=345 C 30.000 (obţinere produse) 225.000 u.000-40.. Consum materii prime + = + + + = Nr crt 1.000 6. stoc iniţial de produse finite 30.000 u.000 u.000 u.000 25..000 60..000 235.000 Achiziţii materii prime: Consum materii prime: 301=401 601=301 125.000 u. sold final 15.m.000 125.000 u.

Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la această societate: Vanzari...000 Utilitati..90.... 12...variabile .000 Până în prezent........21.............159..............000 16...000 10......12 8.......sal managerilor .....000 = 140...000 Amortizarea echipamentului de vanzare......................01 31........000 159.000 35.000 lei 601 = 301 140........000 lei 301 = 401 159...000 446...........000 Achiziţie materii prime în valoare de 159......000 Salarii de productie indirecte.........000 20..........32...000 170..000 c) o parte de 80% din chirie corespunde producţiei.....000 lei Din contul 301 rezultă un consum de: 8...000 Materii prime achizitionate...000 (preluat din contul de profit şi pierdere): 159.....18..materii prime ...000 20...000 Salarii pt........... distributie si administratie........000 Salarii de productie directe.000 lei C 31 .000 Pierdere ................15.. Rezolvare: a) D Si 8..... 8...000 115........ 5........000 60. 9.........000 – 27... 10......000 27....publicitate Cheltuielile generale de administraţie ............. restul sunt pentru activităţi administrative şi de distribuţie... care are mai puţină experienţă......000 55....................26......... iar contul de profit şi pierdere următor a fost întocmit de noul contabil...000 Chiria pentru fabrica......4.......000 Amortizari echipamente de productie..000 40. b) stocurile se prezintă astfel: Informaţii Stoc de materii prime Stoc de producţie în curs de execuţie Stoc de produse finite 01.....chirii şi asigurări fabrică Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 115.000 21...4...... înregistrat: 140......................... Contabilul societăţii ABC a demisionat. Explicaţi erorile identificate în CPP prezentat.................000 30.000 Costuri de publicitate ........000 30.000 60.......... motiv pentru care se cere să verificaţi modul de întocmire a contului de profit şi pierdere (după funcţii şi după natură)...... firma a avut profit în fiecare perioadă.........000 + 159.....000 30..50. 7...............fixe Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuielile de desfacere .. .... Informaţii suplimentare: a) 60% dintre utilităţi şi 75 % din asigurare sunt pentru fabrică...000 5......450.salarii directe Cheltuielile secţiilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie .....75.......000 lei.......... 6.....000 301 Sf 27.....000 Asigurare.

Eroare 1: În contul de profit şi pierdere nu figurează achiziţii materii prime ci Cheltuieli cu materii prime 140.000 lei b) Anulare sold iniţial producţie în curs: 16.000 lei 711 = 331 16.000 lei Constatare sold final producţie în curs 21.000 lei 331 = 711 21.000 lei c) D 345 C Si 40.000 303.000 Sf 60.000 Calculul costului de producţie al produselor finite obţinute: Consum materii prime 140.000 • + Salarii directe 90.000 + Amortizare echipament producţie 21.000 + Alte cheltuieli legate de producţie 52.000 (60 % x 15.000 + 75 % x 4.000 + 80 % x 50.000) = Cost de producţie al produselor finite obţinute 303.000 Înregistrarea costului de producţie: 303.000 lei 345 = 711 303.000 lei Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.000 + 303.000 – 60.000 = 283.000 lei, înregistrate: 285.000 lei 711 = 345 285.000 lei Situaţia în contul 711: 711 21.000 303.000 Sfc 25.000

D 16.000 283.000

C

Eroare 2: În contul de profit şi pierdere trebuia să figureze Variaţia stocurilor, sold creditor 25.000 lei 447. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m. valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.) Pierdere din depreciere= 1.000 u.m. 1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

448. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 110.000 u.m. Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete si să se calculeze amortizarea pentru exerciţiul N+2, conform I AS 16 „Imobilizări corporale".

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213 u.m. c) AmortizareN+2=
110.000 =36.666 u.m. 3ani

30.000 u.m. 35.000

b) diferenţă pozitivă din reevaluare = 110.000 - 75.000 = 35.000: 213 = 105

D 213 C Cost 105.000 30.000 Val rămasă 75.000 Dif poz 30.000 SF 110.000 (val justă)

449. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m. Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvari: Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anuală =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată : 281 = 213 30.000 u.m. b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000: 6813 = 213 3.000 u.m. D 213 C 32

Cost 105.000

30.000 SF 75.000 (val rămasă)

450. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. şi un mod de amortizare linear, în exerciţiul N+l se estimează o durată de utilizare mai mare cu un an şi o valoare reziduală de 500 u.m. La începutul exerciţiului N+2 se efectuează modernizări în sumă de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: Cost 01.01.N = 16.000 u.m. Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată: 281 = 213

3.000 u.m.

b) N+1 Valoare amortizabilă = 13.000 – 500 = 12.500 u.m. Amortizare anuală =
12.500 = 2.500 u.m. (4 ani rămaşi plus un an) 5ani

c) anulare amortizare: 281 = 213 D Cost 16.000 VR sf N 13.000 VR sf N+1 10.500 2.000 SF 12.500 (val rămasă) 213 3.000 (anulare) 2.500 (anulare)

2.500 u.m. C

d) în N+2 înregistrare modernizare: 213 = 404 Valoare amortizare : 12.500 - 500 = 12.000 u.m. Amortizare anuală =
12.000 = 3.000 u.m. 4ani

2.500 u.m.

451. O societate achiziţionează la 01.01.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 u.m. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani, o valoare reziduală de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârşitul exerciţiului N+l acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.000 u.m. în exerciţiul N+2 se reestimează valoarea reziduală la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungeşte durata de amortizare cu un an. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Rezolvare: D 213 C Cost 16.000 6.000 (anulare) VR sf N+1 10.000 Dif pozitivă 2.000 Vjustă sf N+1 12.000 3.500 (anulare) SF 8.500 (val rămasă) 32

Valoare amortizabilă = 16.000 – 1.000 = 15.000 u.m. Amortizare anuală =
15.000 = 3.000 u.m. 5ani

AmortizareN= 3.000 u.m. AmortizareN+1= 3.000 u.m. Amortizare cumulată = 6.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 6.000 u.m. 281 =

213

6.000 u.m.

b) înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare 12.000 – 10.000 = 2.000 u.m. 2.000 u.m. 213 = 105 2.000 u.m. c) În N+2 Valoare amortizabilă = 12.000 -1.500 = 10.500 u.m. AmortizareN+2=
10.500 = 3.500 u.m. 3ani

anulare amortizare cumulată 3.500 u.m. 281

=

213

3.500 u.m.

d) În N+3 Valoare amortizabilă = 8.500 – 1.500 = 7.000 u.m. Ani rămaşi 2+majorare cu un an = 3 ani. Amortizare =
7.000 = 2.333 u.m. 3ani

452. O societate a achiziţionat la 01.07 .N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 u.m., costurile de vânzare estimate sunt de l .000 u.m., iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

100.000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12
Amortizare anuală = AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (76.000, 73.000) = 76.000 u.m. valoarea recuperabilă (76.000 u.m.) > valoarea rămasă (75.000 u.m.), deci utilajul nu este depreciat.

453. Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi:

32

Elemente Capital social Rezerve Rezultat

Societatea M 50.000 40.000 5.000

Societatea A 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Rezolvare: 1.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii A: Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Capital social 20.000 16.000 Rezerve 10.000 8.000 Rezultat 1.000 800 Total 31.000 24.800 2.Bilanţul consolidat al grupului prin metoda integrării globale: Capital social M = 50.000 + Rezerve (40.000 M + 8.000) = 48.000 +Rezultat (5.000 M + 800) = 5.800 = Total capitaluri proprii = 103.800
454. Societatea M deţine 20% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: Elemente Societatea M Societatea A Capital social Rezerve Rezultat 50.000 40.000 5.000 20.000 10.000 1.000

Alţi asociaţi (20 %) 4.000 2.000 200 6.200

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N.

Capital social M = 50.000 +Rezerve (40.000 + 10.000 x 20 % ) = 42.000 +Rezultat (5.000 + 1.000 x 20 %) = 5.200 = Total capital propriu = 97.200

455. Societatea M deţine 60% din acţiunile societăţii BETA. M prezintă în bilanţ stocuri de mărfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 u.m. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare în bilanţul consolidat?

1.În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: 1.000 lei 607 = 371 1.000 lei 2.Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA: 500 lei 607 = 371 500 lei 3.Valoarea mărfurilor în bilanţul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.000 + 15.000 – 1.000 – 500 = 43.500

32

456. Societatea M deţine 70% din acţiunile ALFA şi 40% din acţiunile BETA. Acţiunile au fost achiziţionate la constituirea societăţilor. La 31.12.N capitalurile proprii cuprind: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Societatea M 60.000 40.000 10.000 Societatea ALFA 30.000 20.000 5.000 Societatea BETA 20.000 10.000 1.000

Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.12.N. M integrează pe ALFA: Capitaluri proprii ALFA Capital social 30.000 Rezerve 20.000 Rezultat 5.000 Total 55.000

Total

Societate M (70 %) 21.000 14.000 3.500 38.500

Alţi asociaţi (30 %) 9.000 6.000 1.500 16.500

M integrează pe BETA, partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 % Capitaluri proprii Total Societate M (28 %) BETA Capital social 20.000 5.600 Rezerve 10.000 2.800 Rezultat 1.000 280 Total 31.000 8.680 În bilanţul consolidat: Capital social M = 60.000 +Rezerve (40.000 M + 14.000 + 2.800) = 56.800 + Rezultat (10.000 M + 3.500 + 280) = 13.780 = Capitaluri proprii din bilanţ consolidat = 130.580.

Alţi asociaţi (72 %) 14.400 7.200 720 22.320

457. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei; cheltuieli cu salariile 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

a) înregistrare cheltuieli 2.000 lei 602 = 302 2.000 lei 3.000 lei 641 = 421 3.000 lei 1.500 lei 681 = 281 1.500 lei 500 lei 628 = 401 500 lei b) costul reparaţiei este recunoscut ca activ pentru că duce la creşterea duratei de utilitate 7.000 lei 213 = 404 7.000 lei

458. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei.

32

000 lei Amortizare cumulată = 10. Managerii estimează o durată de utilitate de 4 ani şi o valoare reziduală de 2.500 lei 281 5. de 510.800 lei 2.000 lei.75 N+5 4007.000 lei 6.000 lei urmată de o plată ulterioară.500 lei.000 lei Amortizare anuală = 20.375 1781.75 4007.5%*2 12. La data de 01.Producţie în curs la sfârşitul perioadei = Cost de producţie 6. Să se efectueze calculele şi înregistrările aferente utilizării şi vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". 32 .000 lei.85 N+7 N+8 N+9 Total Cota = 281 2131 Cota 12.81 N+6 3005.500=9.000 lei.000 lei Valoare amortizabilă 22.000 *90%=1.46 9.5%*2 10.85 2254. TVA 24%.000-2.000 1.46 751.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 22.000 lei.500 lei 6583 460. peste l an.5% 8ani = 2131 22. iar coeficientul de degresie este 2. Pentru societatea B utilajul este produs finit. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5.000 lei 10.93 1001. Cost 22.500 Valoare rămasă 7.25 1335.000 lei.000 =20. Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe*gr de activ + Producţie în curs la începutul perioadei .39 1502.01 .5%*2 12. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 8 ani.000 lei 10.000 lei 5121 7. Calculaţi costul echipamentului.500 N+3 7.000 14.000 lei vânzare conform IAS 16 22.125 5343.000 lei. 7.800 459.81 3005.000 lei AmortizareN+1=5. Societatea A achiziţionează de la societatea B un utilaj al cărui preţ de achiziţie este de 520. Metoda de amortizare este cea lineară.000 lei 4 AmortizareN=5.000 = 5.000 lei.95 751.000 lei 681 = anulare amortizare cumulată 10.000 lei % 9.46 751. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 520.000 – 2. valoarea reziduală este reestimată la 2. în acelaşi timp.5%*2 12.46 751.000 lei Amortizare anuală 2.125 N+4 5343.Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.46 0 100 = 12. Se decide trecerea la metoda degresivă.000 lei 2.500 Anii De amortizat N+2 9. fie a unei plăţi la livrare de 30.93 751.000 lei 281 = recalculare amortizare cumulată Valoare amortizabilă = 12.

000 lei 471 b) plată imediată furnizor 30.5 % 707 472 b) 01.666 lei ( 20.000 lei Chelt cu dobânzile = 540.N încasare creanţă 5121 = 4111 c) 31.000 lei 5121 = 4111 510.666 lei ( 20. condiţiile de plată fiind: 20% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.595 lei 01.000 ) 12luni b) încasare imediată creanţă 30. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: vinde unui client pe data de 01.000 lei 461.000 lei i) achiziţie utilaj 540.000)* 10%= 6.000 lei 5121 = c) recunoaştere venituri din dobânzi 1.000 + = 88.000 lei 30.000 lei 20. după 2 ani de la vânzare.000 lei 404 = 512 c) recunoaştere chelt cu dobânzile 1.01.000 88.000 = 20. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare exerciţiului N.595 11.Precizaţi înregistrările contabile la cele două societăţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizări corporale".01.000 6.5 472 = 766 Valoarea creanţei la 31.000 = 540.000 30.N recunoaştere venituri din dobânzi (88. respectiv IAS 18 „Venituri". iar 50%. Calculaţi valoarea cifrei de afaceri şi a creanţei clienţi la sfârşitul anului N.01.000 lei % = 404 520. Societatea A Plăţi ulterioare = 30. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 10%.000 lei 404 Societatea B a) vânzare produse finite 540.000 lei.000 – 520.000 lei = % 701 472 4111 766 540.12.000 + 510.000 lei 1. Valoarea justă = 20.000 lei Valoarea cifrei de afaceri 88.000 lei 4111 540.12.595 1 (1 + 10%) (1 + 10%) 2 4111 = 100.000 lei 213 20.405 20.000 lei 520.859.666 lei 472 = d)încasare finală clienţi 510.000 lei 30.12.N este 50.595 – 20.000 lei 1.000 50.000 ) 12luni = 512 510.666 lei 666 = 471 d) plata finală furnizor 510.000 lei Cost = 520.N vânzare mărfuri 32 .N mărfuri în valoare de 100.N încasare creanţă 5121 = 4111 d) 31.000 + a) 30.859. 30% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.

000 = 23.01.000 de obligaţiuni.000 100. Valoarea justă = 60.N un număr de 1.000 40.75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10. iar 20%.01.06.01.000 lei.000)* 20%= 22. Calculaţi suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N. care are următoarea organigramă Societatea A B C D E Relaţia SM în A SM în B SM în C SM în D SM în A în E SM în E Total SM în B în F SM în C în F Total Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 % Metodă consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare proporţională Punere în echivalenţă Integrare globală Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24.000 (2. condiţiile de plată fiind: 30% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. încasată la 31 decembrie N. după 2 ani de la vânzare.000*6/12) 01. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerciţiul N.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2 4111 = % 707 472 5121 = 4111 5121 = 4111 472 = 766 200. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client pe data de 01.000 + = 171.889 60. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.000 2.000 22.222 12.462.5 % F Integrare globală 32 . Calculaţi procentajul de control.12.N încasare creanţă c) 31.222 lei 463.000 + a) 100.N încasare creanţă d) 31.111 – 60.000*6/12) 1.222 + 1.000 171. (2) Cumpără pe data de 30. dobânda anuală este de 20%.N recunoaştere venituri din dobânzi (171. *10*20%) 1. iar preţul de achiziţie este de 12 lei.222 lei e) achiziţie obligaţiuni f) încasare dobândă anuală 506 = 5121 5121 = % 766 506 Venituri din dobânzi = 22.111 28.000 obl.N mărfuri în valoare de 200.000 (1.75 % 20 % 44.N vânzare mărfuri b) 01.12. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20%.000 (2. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 lei. procentajul de interes si precizaţi metoda de consolidare aplicată pentru societăţile care fac parte din grupul M.5 % 66.

. . Societatea estimeaza ca valoarea actualizata a cheltuielilor cu demolara si mutarea activului la sfarsitul duratei de viata este de 14. .950 lei Cheltuieli de montaj 2. cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 55.950 = 15.570 lei 281 32.570 lei 75. exercitiului N+3 este de 16. cheltuieli de desfacere 2.majorarea capitalului social prin aport in natura in valoare de 80.cresterea stocurilor: 14 .190 lei AmortizareN+2 = 15.000 lei. Preţ de cumpărare + + + = Taxa vamală 4. iar amortizarea cumulata. iar aceasta se incaseaza la vanzare). cheltuieli cu montajul 2. decembrie N o instalatie pentru extractia gazelor naturale. Valoarea provizionului pentru dezafectare la sf. . .000 lei Cheltuieli demontare şi mutare 14.cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold initial 2 si sold final 7).950 lei.achizitie de cladiri: 120.000 lei 5121 actualizare provizion pentru dezafectare 2.000 lei.venituri din dividende incasate: 35 .570 lei 681 = vânzare conform IAS 16 ?????? 77.000 75.venituri din provizioane: 20 .credite bancare pe termen lung – sold initial: 90 .950 lei achiziţie instalaţie 213 = % 446 4.190 lei 5ani AmortizareN+1 = 15.vanzarea si incasarea unui utilaj la un pret de vanzare de 190.pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5.000 lei. de 90. a) Calculati costul de achizitie conform IAS 16 „Imobilizari corporale” b) Efectuati inregistrarile contabile pentru anul N+3 55.000 lei activ Cost 75.620 lei 2.incasari din cesiunea titlurilor de participare: 30 . .000 lei 16.000 404 57.cheltuieli cu amortizarea: 40 .castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate:8 (valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60.000 lei.570 lei 77.credite bancare pe termen lung – sold final: 100 32 .scaderea creantelor clienti: 23 .000 lei 466. TVA 24%.190 lei 45.O societate comerciala importa pe data de 31.000 lei.cheltuieli privind dobanzile: 55 (soldul initial si cel final al conturilor de dobanzi de plata sunt 0) . pretul incasat fiind de 32.contractarea unui imprumut pe termen lung in valoare de 100 .465. . taxa vamala 4.950 1513 14. La sfarsitul anului N+3 este vanduta. pierderi initiale din exploatare inregistrate inainte ca activul sa atinga parametrii planificati 800 lei.000 lei 1513 = 2813 % 213 Câştig din cedarea activelor 1513 7812 45.190 lei AmortizareN+3 = 15.000 lei 666 = anulare provizion pentru dezafectare 16. valoarea contabila bruta fiind de 140. Se dau urmatoarele informatii (in mii lei): .scaderea datoriilor fata de furnizori: 12 . Instalatia este amortizata prin metoda lineara in 5 ani.950 Amortizare anuală = 75.000 lei 8. TVA 24%.950 lei 1.570 lei % = 45.rezultatul contabil inaintea impozitarii: 200 .emisiunea unui imprumut obligatar in valoare de 120.furnizori de imobilizari – sold initial: 210 .furnizori de imobilizari – sold final: 70 .000 lei. TVA 24%.

12.8 SF 70 + + = Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Contractare credite pe termen lung Rambursare credite pe termen lung Dobânzi plătite Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare D 162 SI 100 C 90 120 lei 100 lei 90 lei 55 lei 75 lei X=90+100-100= 90 SF 100 467.870=282.000 175.): Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Stocuri la 01.8 Plăţi = 210 +142.N Datorii din exploatare la 31. investitii si finantare.000 800. Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare. financiare pe termen scurt 120. investitii)) 200.N Creante din exploatare la 01.000 400.3 lei + + + = Încasări din cesiunea titlurilor Plăţi către furnizorii de imobilizări Dividende încasate Încasări din vânzarea utilajelor Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii D 404 C SI 210 142.m.000 1.1 lei 8.Investitiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditati.01.000 33 .N Venituri din cesiunea activelor imobilizate Venituri din cedarea invest.000 300.000 40.900.01.N Venituri din subventii pentru investitii Cheltuieli cu dobanzile Rezultatul inainte de impozitare Venituri in avans la 31. Se cunosc urmatoarele informatii (in u. Dividendele si dobanzile nu apartin activitatii de exploatare.000 subventii pt.000 150.8 lei 35 lei 226.12.000 (din care 200.000 100. 200 lei p) Rezultat înaintea impozitării Venituri din provizioane 20 lei Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei + Cheltuieli cu dobânzile 55 lei + Cheltuieli cu amortizarea 40 lei Venituri din dividende 35 lei = Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de 105 lei fond de rulment din exploatare + Scăderea creanţelor clienţi 23 lei Creşterea stocurilor 14 lei Scăderea furnizorilor 12 lei Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7) + Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei 5121 = % 503 7642 68 lei 60 lei 8 lei 30 lei 282.

N Creante din exploatare la 31. Intocmiti bilantul consolidat 1. de 250.000 +500.000 lei 120.000 u. Bilanturle celor doua societati se prezinta astfel: Bilant M Bilant F (in u. investitii) 600. proprii Suma Activ Suma Datorii + Capit.m.000 600.N Venituri in avans la 01.) Activ Suma Datorii + Capit.01.m.000 Total Efectuati inregistrarile privind partajul capitalurilor proprii F si eliminarea titlurilor.Datorii din exploatare la 01.. iar la sfarsitul anului.000 Total 660.m.m.m.000 349.000 Capital social 30.000 Active 660. de 100.m..m.000 lei (350.000 lei 220.000 190. iar amortizarea cumulata.N Cheltuiala cu impozitul pe profit Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Informatii suplimentare: 1. dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta. in cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200..12.000 diverse social Rezerve 50.400 Total 460.000 lei 880.600 50.000 200.000 210.000 Datorii Datorii Total 580.000 u.030.000 390.000 250.000 subventii pt.000) 400. proprii Suma Capital 200.000 lei 320. Titlurile au fost achizitionate in momentul constituirii societatii F.000 500.) (in u.000 lei 100.000 468. 2.Partajul capitalurilor proprii ale lui F şi eliminarea titlurilor deţinute de M la F: Capitaluri proprii Total M (76 Interes minoritar (24 F %) %) Capital social 250.N Stocuri la 31.000 33 .000 660.000 u. 3. Societatea M detine 76% din actiunile societatii F (19.900. q) Rezultat înaintea impozitării Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul din cesiunea imobilizărilor Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creşterea stocurilor + Creşterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit plătit + + = = Creşterea creanţelor din exploatare Scăderea veniturilor ân avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 1. datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.000 60.000 u.000 lei 50.000 lei 50.000 Rezerve 210.000 Total 580.000 din 25.12.000 (din care 180.000 Rezerve Rezultat 300.000 lei 40.400 Titluri F Active diverse 190.000 159.01.000 450.600 110.000 100.000-250.000 lei 600.000 lei 580.000 actiuni) achizitionate la costul de 190.000 u.000 lei 2.

000) Total capital propriu şi datorii 1. proprii Capital Suma Activ Suma Datorii + Capit.m.) Activ Suma Datorii + Capit.400 lei 2.5 % 90 % x 60 % = 54 % 45 % x 30 % = 13. proprii Capital Suma Active 170.75 % 75 % x 55 % = 41.000 439.000 33 .000 1.000 469.Bilanţ grup: Active diverse (390.000 1. N 80% din actiunile societatii F.000 400.000 Active 600.050. Societatea M a achizitionat la 31 dec.050.600 50.75 % 25 % 40.000 + 159.600 lei 110.050.25 % 75 % x 10 % = 7.000) Total active Capital social M Rezerve (30.25 % 30 % 71.000 lei 159.000 + 200.000 lei 210.000 189.000 200.000 lei Capital social F Rezerve F = Titluri de participare Rezervă F ce revine lui M Interese minoritare 190.) (in u.5 % 75 % F5 F6 470. Societatea F1 F2 F3 F4 Relaţia SM în F1 SM în F2 SM în F3 SM în F3 în F4 SM în F4 Total SM în F1 în F5 SM în F5 Total SM în F1 în F6 SM în F2 în F6 SM în F3 în F6 Total Procentaj control 75 % 90 % 45 % 35 % 25 % 60 % 55 % 30 % 85 % 10 % 60 % 30 % 100 % Procentaj interes 75 % 90 % 45 % 45 % x 35 % = 15.250.400 500.000 + 660.m.600) Rezultat Total capital propriu Interese minoritare Datorii (300.000 70.600 110. Fie urmatoarea structura de grup: Determinati procentajul de control si procentajul de interes detinute de societatea SM in fiecare dintre societati. La data achizitiei bilanturile celor doua societati se prezentau astfel: Bilant F Bilant M (in u.

Relaţiile de calcul sunt: 1.000 Total 980.000) Total capitaluri proprii şi datorii 770.N+1 si N+2 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.000 necurente Active curente 80.000) Total active Capital social M Rezerve consolidate (180.000 20. Filiala F a achizitionat la 01.000 = 0 2.000 La data achizitiei valoarea justa a activelor si datoriilor societatii F este egala cu valoarea lor contabila.Capitalurile proprii ale lui F sunt împărţite în 2 componente: a)Partea ce revine societăţii mamă compusă din: a1)capitaluri proprii achiziţionate ce au în contrapartidă titlurile achiziţionate înscrise în bilanţ – 80.000 lei 30.01.000 lei 70. conform metodei pe fluxuri se înregistrează: 33 .000 lei Valoare contabilă (din situaţiile financiare consolidate) = 19.000 Total 100.000) Active curente (80.000 u.000 180.000 2.m.000) – 80.000 lei x 16 % = 1.N+2 utilajul este vandut la pretul de 150.000 u.000 Rezerve 150.social 30.000 380.000 lei 3.150.000 Total 250.440 lei amânat În anul N+1. Cota de impozitare este de 16%.000 + 30.000 lei 20.000 lei Capitalurile proprii acumulate ce revin societăţii mamă îmbracă forma de rezervă consolidată şi rezultat consolidat.000 + 300.000 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale F) = 10.000 social 180.000 u.000 471.000 80.m.000 lei Capital F Rezervă F = Titluri de participare Interese minoritare 80.000 1.000 + 0) Interes minoritar Datorii (150.000 + 600.000 20.000 lei Creanţă de impozit amânat = 9.N utilaj la costul de 100.000 lei: 10 ani = 10. În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80% x 0 = 0 b)Partea ce revine acţionarilor minoritari =Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20% x 100.000 lei 681 = 281 9.m. La 01.000 Rezerve 30.000 Interes minoritar (20 %) 14.000 Datorii Active curente Datorii Total 250.Bilanţ consolidat: Active necurente (170.000 Total 980. In situatiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear in 10 ani.000 400.440 lei 1.01N-4.000 + 400.000 lei): 5 ani = 19.000 Rezerve 400.000 lei Conform politicii grupului.Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70. amortizarea ar trebui să fie (100. 1. Filiala F a fost achizitionata la 01.000 550.000 24. La nivel consolidat utilajul se amortizeaa in 5 ani si se estimeaza o valoare reziduala de 5.000 = 20.01.000 1.000 Titluri F1 300.000 M (80 %) 56.000 lei a2)capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24.150. Intocmiti bilantul consolidat la aceasta data.000 necurente 80. Efectuati retrataruile de omogenizare in exercitiile N.000 6.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit 1.000 lei – 5.Partaj capitaluri proprii societate F: Capitaluri proprii F Total Capital social 70.000 lei În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9.

000 lei. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel : costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.400 lei În bilanţ: 6.800 lei 4. capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel: Elemente Valori Capital social 100.440 lei Impozit amânat 472.000 lei Titluri puse în echivalenţă 474.000 12. În anul N în contul de profit şi pierdere: 6xx = 121 50.000 lei Activ de impozit amânat = 40.01.800 lei În bilanţ: 4.000 lei . costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat 20.400 lei 10.000 lei 121 = 6811 10.000 30. valoarea la pret de vanzare a produsului secundar 150.000 lei Activ de impozit amânat = 30.000 M (40 %) 40.000 lei Şi 1.N cheltuieli de constituire de 50.000 lei x 16 % = 4.400 lei 121 = Venituri din impozitul amânat II.800 lei 473.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.000 Rezultat 30.000 lei 12. În anul N în bilanţ: a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 121 = 201 50.N) la costul de 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 6.000 lei Consecinţe asupra impozitului amânat: Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 amortizarea) = 30. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.000 52.000 lei. veniturile din vanzarea produsului principal 750.000 lei costuri pentru 33 .000 – 20.000 lei : 5 ani = 10.800 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 6.000 lei 121 = 6811 Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 lei produsul secundar si 70. Filiala F a capitalizat la 01.400 lei 6. Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.01. (1).000 – 10. I. care sunt amortizate in 5 ani.N.000 = Titluri de participare Cota parte în rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 40.În anul N+1 Se elimină amortizarea: 10.800 lei Impozit amânat = 121 În contul de profit şi pierdere: 4.000 amortizarea) = 40. Potrivit politiciigrupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 “Imobilizari necorporale”).000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.000 Efectuati punerea in echivalenta.000 lei 4.000 lei = Venituri din impozit amânat 1.000 lei produsul principal.440 lei 681 = 281 9. Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.9.000 lei 2801 = 121 10.m.Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat : 700.000 lei II. La 31.000 lei Total 100.000 u.m.000 lei b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 u. Determinati costul si marja produsului principal.000 130.12.

000 lei Pe Pe Specificare Total  = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile (8.000 buc × 10. iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.500 lei/buc / 1.000 lei/ buc.600 buc × pvu = 22.000 lei 475. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: pret de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=600 lei/buc / 450 lei/buc.000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 % 476.400.200 lei /buc. D=700 lei/buc / 500 lei/buc.000 lei = 2.800 lei/buc/ 30% .Marja produsului principal: 750. E=2.000 lei.Pe 800.000 lei/buc 8.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic.000.000.500 lei/buc / 1.000.000 buc × 2.00 0 lei Coeficientul de siguranţă dinamic = 477.400 buc × pvu 5.500 lei/buc – 1. deci Pe = 90.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70.000 lei/buc – 1.800 lei/buc = 22.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei / 8.400.000 lei 8.230.000 lei (2).000 Cheltuieli variabile 80. C=1.000 lei/buc/ 10.400.000 lei/buc . Specificare Total % din Cifra de afaceri Cifra de afaceri 80.000 lei/buc / 1. respectiv MCV cea mai mică.000 lei costul produsului principal = 110.000.00 0 lei . B= 1.000.000. Se va renunţa la produsele A şi D 478.000.000 lei Punctul de echilibru (Pe) = CF 46.pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570.000. Fa = CF 27.3 8.000 lei/buc / 800 lei/buc. costurile fixe totale sunt de 27.000. costurile fixe totale sunt de 46.000.000.25 % CA 800.000 buc × pvu – 22.000 buc × pvu 8.400. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vanzare unitar.000 lei.000 lei (3).000 lei/buc = 100 %  800. MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar 80.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2.000 buc × pvu = 30 % 1 – 22. C=450 lei/buc / 250 lei /buc. O intreprindere fabrica si vinde un produs in urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire 8000 buc / 2.000 buc × pvu – 22.000 − lei = = 30 %. E=1.000.000 buc / 8.000 lei 20 % variabile Costuri fixe totale 46.000 lei pvu = 4.000 buc × pvu = 0. Daca productia maxima pe fiecare produs este de 100 bucati.400.000 80 % lei = Marja asupra costurilor 160.000. Daca restrictia de vanzare este limitata la 3 dintre cele 5 produse. precizati si argumentati care sunt cele doua produse la fabricarea carora se va renunta pentru a se asigura marja bruta de profit maxim.000 lei = = 230.500 lei/buc.000 bucati.000 lei/buc = 640. 33 .400.000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1. Determinati cu cat pot scadea vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa atinga pragul de rentabilitate.000 lei) / 8.000 buc × 8.500 lei/buc – 1.000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640. D=500 lei/buc / 450 lei/buc. O societate comerciala fabrica si vinde 5 produse in urmatoarele conditii: prêt de vanzare unitar /cheltuieli variabile unitare / A=900 lei/buc / 700 lei/buc.00 0 lei = = 71. B= 800 lei/buc / 700 lei/ buc.Costurile totale ce revin produsului principal: 570.000 buc × pvu – 22.000 lei MCV (%) 20 % CA .

000 lei 4118 = 4111 10.000 de obligatiuni la pretul de 1. 91: SC APRO SA emite 10.60 lei + 2. costuri de vanzare variabile 3.30 lei + 3.Procesul a fost castigat.240 kg din produsul X. costuri indirecte de productie fixe 1. precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil.000 lei.85 lei/ bucata.000 lei Inregistrare cheltuieli de judecata: 622 = 5121 500 lei 33 .250 lei Plata dobanzii: 666 = 5311 30 lei 81: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10. MARTINA SA utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.720 lei.iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5. Produsul X prezinta urmatoarle costuri unitare: materii prime 4.4 lei / Kg cost variabil = 138.90 lei.30 lei.000 lei Rascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1.Procesul a fost pierdut.10 lei. costuri indirecte de productie variabile 2.4 lei Marja din vânzări = 10.200 Kg x 11.6 lei. Daca stocul final de produse finite contine 1. 479.85+ 5000*2.000 de obligatiuni la pretul de 2.200 kg la pret unitar de 25 lei/kg. iar cel initial. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: a) A .000 lei. Este incerta castigarea procesului. determinati care va fi marja totala a contributiei la rezultat (marja din vanzari) daca au fost vandute 10.2 lei/bucata. deci produsul (D).40 lei + 1. b) B .000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari: 5121 = 461 20.10 lei si costuri de vanzare fixe 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic.20000 lei . care se achita in numerar. iar 5.10 lei= 11. Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20. 0 kg.40 lei.2) = 9250+11000 = 20250 lei Anulare obligatiuni: % = 505 20250 lei . MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1. Costuri variabile totale = 4. Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10. manopera directa 1. respectiv MCV cea mai mică.200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei.

Procesul a fost castigat: Anularea provizionului constituit: 1511 = 7812 10. Obtinerea creditului in suma de 10.000 lei b.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/ actiune. cursul valutar la 31. care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 lei c. se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3. care 33 .000 lei 654 4427 Anularea provizionului: 1511 = 7812 10.91 lei/€.000 lei Incasarea clientului: 5121 = 4118 10.8 lei €. se efectueaza urmatoarele operatii: a. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an: 1621 = 765 300 lei d. Rambursarea creditului la scadenta: % = 5124 39100 lei 12. 38500 lei .000 lei. c. La scadenta.000 lei 71: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de 8.12 fiind de 3. d.600 lei 51: SC "U.A.85 lei/€. Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize.12 fiind de 3. b. Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani. Procesul a fost pierdut: Inregistrarea creantei ca pierdere: % = 4118 10. cursul valutar la 31. Obtinerea creditului bancar: 5124 = 1621 38. Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare: 261= 1065 2. rambursat integral la scadenta.000 lei a.000 lei. iar valoarea lor de piata este de 10. Diferentele din reevaluare se transfera ulterior in capitalul social.000 lei Transferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2.88 lei/€.000 lei b.a.M. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari. Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize.000 € la un curs de 3.

33 .000 lei . In acest scop se emit 1. echivalenta a 100 actiuni gratuite. avand valoarea nominala de 10 lei. Obligatia fata de furnizori este de 1. valorand 12 lei. la valoarea nominala de 10 lei.000 actiuni a 10 lei nominalul. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege.400 lei un program informatic.000 lei. divizat in 3. Modalitatea de calcul a conversiei este: . x 20lei/oblig. adica 500 actiuni a 10 lei actiunea. valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.valoarea primei de emisiune = 1.600 lei o licenta. = 400 lei Total 900 lei Aport la capitalul social: 456 = 1011 500 lei 161 = 1011 400 lei 1011 = 1012 900 lei 11: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.000 lei.500 .000 actiuni noi gratuite. la nivelul valorii nominale.000 = 500 lei Emitere actiuni: 456 = 1011 1000 lei Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari: 404 = % 1500 lei 456 1000 lei 1041 500 lei 31: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30. Aportul adus de actionari consta din: .000 lei. Majorare capital social: 117 = 1012 1000 lei Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei 20 oblig. . decide majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1.devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise.500 lei.1. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de  lei. 22: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5.valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 actiuni emise.

in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3. Diferenta de aport in minus de 2. 456 = 1011 20. 5 lei valoarea nominala.000 lei . cu o valoare nominala de 200 lei.7.000 lei materii prime..000 lei ??????????? 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale. .000 lei. la cifra de 20. Constituire capital social: 456 = 1011 40.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile. 456 = 1011 6000 lei % = 456 6000 lei 3600 lei 5311 2400 lei 1011 = 1012 6000 lei 33 .000 de actiuni.000 lei Incasarea diferentei de aport: 5121 = % 2525 lei 461 2000 lei 768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile) 758 225 lei Varsarea capitalului: 1011 = 1012 2000 lei 12: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni.000 lei Varsarea capitalului social: 1011 = 1012 38.7.000 lei cladiri. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 lei .000 lei Aportul in natura al capitalului social: % = 456 40.600 lei si din numerar restul.30.600 lei 208 400 lei .30. pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful