Din punctul de vedere al functiei: - I.

Sistem nervos al vietii de relatie: realizeaza legatura (relatia)

organismului cu mediul inconjurator

- II.Sistem nervos vegetativ:

coordoneaza activitatea tuturor organelor interne

Sistemul nervos
I. Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala

Sistemul Nervos Somatic (al vietii

de relatie)

Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)(SNC) - Maduva spinarii - Encefal Trunchi cerebral Cerebel Diencefal Bulb rahidian Puntea lui Varolio Mezencefal Talamus Hipotalamus Metatalamus Subtalamus Epitalamus

Emisferele cerebrale Sistemul nervos periferic

-Nervi

Cranieni

Senzitivi Motori Micsti Micsti

Spinali -Ganglioni

Spinali si omologii lor cranieni Vegetativi Laterovertebrali Previscerali Intramurali II.Sistemul nervos vegetativ - coordoneaza activitatea inconstienta a viscerelor Sistemul nervos vegetativ (SNV) simpatic parasimpatic

Componentele SNC sunt protejate de:

1. protectie osoasa:

-cutia craniana encefal

-coloana vertebrala maduva spinarii

2. Meningele
3. Lichidul cefalorahidian.

2. Meningele
- sunt membrane conjunctive; - protejeaza maduva spinarii si encefalul; - acestea sunt: duramater, arahnoida si piamater; 1. Duramater: - alc. din tesut conj. Dens, slab vascularizat; - adera de formatiunile osoase; 2. Arahnoida: - tesut conjunctiv avascular, aderent la duramater; - intre ea si piamater se gaseste lichidul cefalorahidian(LCR) 3. Piamater: - tesut conjunctiv care adera la organele nervoase; - are vascularizatie nutritiva;

3. Lichidul cefalorahidian
- protejeaza tesutul nervos impotriva traumatismelor; - rol in transportul hormonilor; - constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul nervos a unor substante daunatoare din sangele circulant;

Neuronul reprezinta unitatea structurala si functionala a sistemului nervos. In alcatuirea organelor nervoase se mai gasesc celule de sustinere, numite CELULE GLIALE (nevroglii)
CELULE GLIALE

CORP CELULAR unde se afla nucleul

PRELUNGIRI NEURONALE DENDRITE - scurte i ramificate AXON unic, cu butoni terminali. Are un nveli de mielin.

Neuronii sunt celule care triesc mult - pot s funcioneze toat viaa. Neuronii nu se nmulesc - deci nu pot fi nlocuii dac sunt distrui.
Neuronii sunt celule foarte excitabile. Au o capacitate mare de a rspunde la stimuli externi sau interni Neuronii au nevoie de oxigen i glucoz pentru a funciona optim. n lipsa oxigenului, neuronii pot s triasc doar cteva minute. Neuronii sunt specializai n conducerea excitaiilor sub form de impuls nervos prin corpul i prelungirile lor.

Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASE Mai multe fibre nervoase, invelite de un invelis comun, formeaza un NERV

Prin fibrele nervoase circula Influxurile nervoase se transmit de la un neuron la altul prin intermediul sinapselor

Neuron presinaptic

Buton terminal Fanta sinaptica Neuron postsinaptic

SINAPSA

M A D U V A

MADUVA SPINALA

Localizare

in canalul vertebral format prin suprapunerea vertebrelor, se intinde de la baza craniului (vertebra C1) pana la L2, de unde se continua cu filum terminale care se continua cu nervii lombari si sacrali formand "coada de cal". prezinta 2 umflaturi: una cervicala si una lombara si corespund zonelor de unde pornesc nervii membrelor; are forma de cilindru usor turtit dorso-ventral;

Alcatuirea externa
Are forma unui cordon turtit dorso-ventral Pe ambele fete prezinta niste santuri

Alcatuirea interna
Substanta alba la exterior, sub forma de cordoane; Substanta cenusie - in interior, sub forma literei H,fluture; -dispusa in centru, sub forma de coloane

Substanta cenusie Este formata din corpul neuronilor. Bara transversala a Hului formeaza comisura cenusie a maduvei,iar portiunile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne:anterioare,laterale,posterioare. Comisura cenusie - prezinta in centru,canalul ependimar care contine LCR. Coarnele anterioare - sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare - contin neuroni somatomotori, ai caror axoni formeaza radacina ventrala(anterioara) a nervilor spinali. Coarnele posterioare - contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de deutoneuron protoneuronul fiind situat in ganglionul spinal(in radacina posterioara).

Coarnele laterale - sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara,in regiunea toracala si lombara superioara; - contin neuroni viscerosenzitivi in jumatatea posterioara a coarnelor laterale; si neuroni visceromotori in jumatatea anterioara a coarnelor laterale - Substanta alba - Se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoane in care gasim fascicule ascendente situate spre interior fata de precedentele,si fascicule de asociatie, situate profund,in imediata vecinatate a substantei cenusii.

Nervii spinali
- conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici si vegetativi) - sunt in numar de 31 de perechi (in regiunea cervicala exista 8 nervi cervicali, in regiunea toracala sunt 12 nervi, apoi 5 in regiunea lombara , 5 in sacrala si 1 in regiunea coccigiana . - sunt formati din 2 radacini: - Anterioara (ventrala), motorie - Posterioara (dorsala), senzitiva care prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal. - Radacina anterioara contine axonii neuronilor somamotori din cornul anterior al maduvei si axonii neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a cornului lateral

Radacina posterioara (dorsala) prezinta pe traiectul sau ganglionul spinal la nivelul caruia sunt localizati atat neuronii somatosenzitivi cat si neuronii visceosenzitivi Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor(propioceptori).Axonul lor intra in maduva pe calea radacinii posterioare;

Neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga ,care ajunge la receptorii din viscere (viceroreceptori). Axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare in maduva si ajung in jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei (zona viscerosenzitiva) - Radacinile anterioare si posterioare ale nervului spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal , care este mixt , avand in structura sa fibre stomatomotorii , visceromotorii., somatosenzitive, viscerosenzitive Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrala . Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral , nervul spinal se desface in ramurile sale:ventrala,dorsala,meningiala, si comunicanta alba. Prin a cincea ramura comunicanta cenusie ,f ibra vegetativa simpatica postganglionara intra in nervul spinal.
--

- Ramurile ventrale(anterioara) , prin anastomozare,intre ele formeaza o serie de plexuri: cervical,brahial,lombar,sacral. In regiunea toracala ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali. - Ramura dorsala(posterioara) a nervului spinal contine ca si ramura ventrala atat fibre motorii cat si fibre sezitive ;se distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor vertebrale. Ramura meningiala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge. Ramurile comunicante :prin cea alba trece fibra preganglionara mielinica ,cu originea in neuronul visceromotor din cornul lateral al maduvei ,iar prin cea cenusie fibra post ganglionara amielinica fiind axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic laterovertebral (paravertebral)

FUNCTIILE MADUVEI SPINARII

1.Functia reflexa: -centri reflecsi de importanta vitala ex. reflexul rotulian; -actul reflex = procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic= arcul reflex (1. calea aferenta; 2 centrii reflexi;3. calea aferenta;) 2. Functia de conducere: pe cai ascendente - informatii de la organele corpului spre encefal pe cai descendente comenzi de la encefal spre organele efectoare (muschi sau glande)

1. Functia reflexa a maduvei spinarii

- este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi A.Reflexele somatice medulare B.Reflexele vegetative medulare: mai importante sunt: - reflexele cardioacceleratoare si pupilodilatator (cu centrii in coarnele laterale ale maduvei cervicodorsale); - r. vasoconstrictoare(cu centrii in maduva dorsolombara); - r. sudorale, pilomotorii si motilitatea tubului digestiv(in centrii dorsolombari); - r. de mictiune, defecatie si sexuale(cu centrii localizati i maduva lombosacrata: in coarnele laterale si comisura cenusie); Centrii vegetativi medulari sunt subordonati unor centrii superiori (bulbari, hipotalamici si chiar corticali);

A.Reflexele somatice medulare: Sunt de 2 tipuri: 1. Reflexele monosinaptice sunt cele mai simple reflexe somatice;urmarind declansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactia rapida(exrensia gambei), deoarece arcul reflex are doar 2 neuroni: axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal,face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior; - Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida, aceste reflexe au timpul de latenta f. Scurt si, datorita lipsei neuronilor intercalari, sunt strict limitate si nu iradiaza;ex: reflexele osteotendinoase (rotulian, ahilean, bicipital,tricipital,etc)

2. Reflexele polisinaptice:
-Arcul lor reflex include un nr.variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor; -Cel mai tipic este reflexul de flexie care consta in indoirea unui membru dupa aplicarea unui stimul nociv(intepatura, obiect fierbinte, curent electric, etc) pe piele , tesut subcutanat sau muschi; -Sunt reflexe de aparare si indeparteaza zona stimulata de agentul nociv; -Arcul reflex e format din cel putin 3 neuroni si de aceea timpul lor de latenta este mai lung; -Daca intensitatea stimulului este f. puternica, raspunsul motor este mai complex, flexia membrului stimulat insotindu-se de extensia membrului de paretea opusa; -In cazul unor stimului extrem de nocivi se produce o activitate motorie din partea tuturor celor 4 membre, prin iradierea excitatiei;

2. Functia de conducere:
I.cai ascendente - informatii de la organele corpului spre encefal II.cai descendente comenzi de la encefal spre organele efectoare (muschi sau glande)

I. CAILE ASCENDENTE 1.Calea sensibilitatii tactila, termica si dureroasa 1a.Calea sensibilitatii termice si dureroasa Receptoriii se gasesc in piele.Pentru sensibilitatea dureroasa,ca si pentru cea termica,receptorii sunt terminatiile nervoase libere. Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita este lunga si ajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva. Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul psterior al maduvei.Axonul lui trece in cordonul lateral opus,unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral,care,in traiectul sau ascendent,strabate maduva si trunchiul cerebral,indreptandu-se spre talamus. Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala,in aria somestezica I din lobul parietal.

2b.Calea sensibilitatii tactile grosiere (protopatica) In piele,receptorii sunt reprezentati de corpusculii Meissner si de discurile tactile Merkel. Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita acestui neuron,lunga,ajunge la nivelul receptorilor,iar axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduva. Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior.Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus,alcatuind fasciculul spinotatalamic anterior care,in traiectul sau ascendent,strabate maduva,trunchiul cerebral so ajunge la taltamus. Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se proiecteaza in scoarta cerebrala,in aria somestezica I.

1c.Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice) Utilizeaza calea cordoanelor posterioare,impreuna cu calea proprioceptiva kinestezica,cu care va fi descrisa.

2.Caile sensibilitatii proprioceptive

2a. Calea sensibilitatii kinestezice(constienta)

Sensibilitatea kinestezica(simtul pozitiei si al miscarii in spatiu) utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica. Recetorii: pentru sensibilitatea tactila epicritica, sunt aceeasi ca si pentru sensibilitatea tactila protopatica,insa cu camp receptor mai mic; Pentru sensibilitatea kinestezica,receptorii sunt corpusculii neurotendiosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal,a carui dendrita,lunga,ajunge la receptori.Axonul,de asemenea lung,patrunde in cordonul posterior,formand la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat.Mentionam ca fasciculul cuneat apare numai in maduva toracala superioara si in maduva cervicala.Aceste doua fascicule,numite si fascicule spinobulbare,urca spre bulb. Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb.Axonul celui deal II-lea neuron se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva,dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medeial,care se indreapta spre talamus. Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul celui de al IIIlea neuron se proiecteaza in aria somestezica I.

2b. Calea sensibilitatii proprioceptive de control al miscarii (inconstienta)

Aceasta cale este constituita din doua tracturi: Tractul spinocerebelos dorsal(direct); Tractul spinocerebelos ventral(incrucisat). Protoneuronul este lcoalizat in ganglionul spinal;dendrita ajunge la receptori,iar axonul,pe calea radacinii posterioare,intra in maduva,in substanta cenusie. Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei.Axonul celui deal doilea neuron se poate comporta in doua moduri: Fie se duce in cordonul lateral de aceasi parte,formand fasciculul spinocerebelos dorsal(direct);

Ambele fascicule au un traiect ascendent,strabat maduva s iajung in trunchiul cerebral,unde se comporta in mod diferit; Fasciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul si apoi,pe calea pedunculului cerebelos inferior,ajunge la cerebel; Fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul,puntea si mezencefalul si apoi,mergand de-a lungul pedunculului cerebelos superior,ajunge la cerebel

3.Caile sensibilitatii interoceptive (visceroceptiva) In conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli mecanici,termici,chimici,iar influxurile nervoase interoceptive nu devin constiente.Numai in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei dureroase. Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor,sub forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati. Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal;dendrita lui ajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva. Deutoneuronul se afla in maduva;axonii acestuia intra in alcatuirea unui fascicul si,din aproape in aproape,ajung la taltamus.Aceasta cale este multisinaptica. Al III-lea neuron se afla in taltamus.Zona de proiectie corticala este difuza.

II.CAILE DESCENDENTE

1.Calea piramidala Isi are origine in cortexul cerebral si controleza motilitatea voluntara. Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite:aria motorie,aria premotorie,aria motorie suplimentara si aria motorie secundara ,suprapuse ariei senzitive secundare..Dintre cele aproximativ 1 000 000 de fibre ale fascicululi piramidal circa 700 000 sunt mielinizate . Fibrele fasciculului piramidal strabat,in directia lor descendenta,toate acele etaje ale trunchiului cerebral si ajunse la nivelul bulbului se comporta diferit: 1. in jur de 75% din fibre se incrucisaza la nivelul bulbului (decusatia piramidala),formand fasciculul piramidal incrucisat sau cortispinal lateral care ajunge in cordonul lateral al maduvei ;

2. in jur de 25 5 din fibrele fasiccului priamidal nu se incrucisaza si formeaza fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior),care ajunge in cordonul anterior de acceasi parte ,fiind situat lanaga fisura mediana .In dreptul fiecarui segment ,o parte din fibre parasesc acest fascicul ,se incrucisaja si trec in cordonul anterior opus. In traiectul lui prin trunchiul cerebral ,din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior ai maduvei) In concluzie.calea sistemului piramidal are 2 neuroni : un neuron cortical central ,de comanda un neuron inferior ,periferic sau de executie care poate fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor cranieni

2.Calea extrapiramidala
Isi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata .Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striati) .De la nucleii bazali prin eferentele acestora (fibre strionilice,striorubice si strioreticulate),ajung la nucleii din mezencefal (nucleul rosu,substanta alba si formatia reticulata),continuandu-se spre maduva prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale si reticulospinale;de la nivelul nucleilor bulbari olivari si vestibulari-se continua cu fasciculele olivospinale si vestibulospinale Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, in final, la neuronii motori din cornul anterior al maduvei . Prin caile descendente piramidale si extrapiramidale centrii encefalici exercita controlul motor voluntar (calea piramidala ) si automat (caile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice. In acest mod sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie fiind mentinute postura si echilibrul corpului.

S recunoatem organele componente ale encefalului:

creier mare emisfere cerebrale -creier mic cerebel - trunchiul cerebral

Localizare: in continuarea maduvei spinarii

mezencefal

Alcatuirea externa

puntea lui Varolio

bulb rahidian

Alcatuirea interna
Substanta cenusie sub forma de nuclei Substanta alba la exterior si printre nuclei de substanta cenusie

Functiile trunchiului cerebral

1. Functia reflexa ex. reflexe respiratorii, de tuse, stranut, clipire de reglare a activitatii inimii 2. Functia de conducere pe cai ascendente si descendente, continuarea celor medulare

Localizare: in partea posterioara trunchiului cerebral Alcatuirea externa: 2 emisfere cerebeloase legate printr-o punte numita vermis Alcatuirea interna: Substanta cenusie la exterior =>SCOARTA CEREBELOASA si in interior formand nuclei cerebelosi Substanta alba in interior

Functiile cerebelului
de mentinere a echilibrului de mentinere a tonusului muscular de coordonare a miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala

Localizare: in cutia craniana, ocupand cea mai mare parte a acesteia Alcatuirea externa: 2 emisfere cerebrale, separate de un sant antero-posterior, si unite la baza prin mase de substanta alba

LOBII EMISFERELOR CEREBRALE

Suprafata emisferelor cerebrale este brazdata de santuri: - adanci ce delimiteaza - superficiale ce delimiteaza girusuri sau

Lobii emisferelor cerebrale se denumesc dupa numele oaselor in dreptul carora se afla

Substanta cenusie ce formeaza SCOARTA CEREBRALA

Substanta alba

 functie senzitiva la scoarta cerebrala ajung informatii de la organele de simt, pe care aceasta le transforma in senzatii functie motorie de la scoarta cerebrala pornesc comenzi spre organele efectoare ale corpului functii psihice memoria, judecata, gandirea, atentia etc.

Alcatuirea nervului spinal

2 radacini: -posterioara senzitiva -anterioara motorie 1 trunchi mixt ramuri - mixte

Nervii si ganglionii nervosi

se clasifica: - dupa originea lor in: - nervi spinali (31 perechi) - nervi cranieni (12 perechi) - dupa functia lor: - nervi senzitivi - aduc informatii de la organele de simt - nervi motori conduc comenzi spre organele efectoare - nervi micsti contin ambele tipuri de fibre nervoase (senzitive si motorii) = ingramadiri de corpi celulari ai neuronilor - se afla in vecinatatea maduvei spinarii dar si in alte regiuni ale corpului

Reflexul reactie de raspuns a organismului la stimuli

La baza actului reflex sta arcul reflex, care reprezinta baza anatomica a actului reflex.
stimul

receptor

Cale aferenta (senzitiva)

Centru nervos

raspuns

efector

Cale eferenta (motorie)

Reflexele pot fi:

innascute, involuntare au centrii reflecsi in maduva spinarii si in trunchiul cerebral ex. rasul, plansul, stranutul etc. dobandite, voluntare au centrii reflecsi in scoarta cerebrala ex. mersul pe bicicleta, cititul

Stiati ca:

Emisfera stanga raspunde de talentele pentru limbi straine, matematica, judecata sau logica??? Emisfera dreapta raspunde de talentele muzicale, artistice,inventiv-creative???

Ai grija de sistemul tau nervos, urmand cateva sfaturi:

Alterneaza activitatea fizica cu cea intelectuala! Odihneste-te! Te poti odihni activ (plimbari) sau pasiv (somn). Se stie ca in timpul somnului, sistemul nostru nervos se reface! Evita factorii ce dauneaza sistemului nervos, cum ar fi: zgomotul, alcoolul, tutunul, cafeaua, drogurile etc.!