Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IN CE MOD TREBUIE PRODUSE ACESTE BUNURI I SERVICII CTRE CINE TREBUIE REPARTIZATE BUNURILE I SERVICIILE PRODUSE
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 2
10/19/2011
Economia pozitiva: abordari descriptive ; raspunde la intrebari de tipul:care este efectul cresterii preturilor pt utilizarea serviciilor de sanatate? Economia normativa: face predictii, recomandari , sugestii, genereaza si impune norme.Raspunde la intrebari de tipul:ar trebui sa marim preturile serviciilor de ingrijiri de sanatate?
SISTEMUL ECONOMIC
Ansamblu structural de relatii de baza, tehnice si institutionale; caracterizeaza organizarea economica a unei societati, conditioneaza sensul general al deciziilor fundamentale (cauzele activitatii sale)
10/19/2011
SISTEME
ECONOMICE
SISTEMUL DE PIATA; schimb liber de produse si factori de productie, proprietatea privata a resurselor, alocarea resurselor se face in baza functionarii libere a fortelor reglatoare ale pietii.(Statatul poate interveni in redistribuirea resurselor pt. asigurarea echitatii) SISTEMUL ECONOMIEI CENTRALIZATE: schimburile dirijate total de guvern, resursele productive proprietatea statului, statul evalueaza nevoile consumatorilor si decide ce bunuri sa fie produse, in ce cantitate, cum anume, cat si distributia acestor bunuri. In realitate majoritare sunt sistemele economice MIXTE cu o combinare variabila a elementelor care caracterizeaza extremele
Economia sanitara
Aplicatie a stiintelor economice Studiaza modul in care sunt produse si furnizate ingrijirile de sanatate Comportamentul celor care au legatura cu serviciile de sanatate (pacienti, furnizori (medici si unitati sanitare), politicieni)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 6
10/19/2011
OFERTA = cantitatea de bunuri sau servicii pe care productorii sunt dispui s le ofere, la un pre dat, la un anumit moment. LEGEA OFERTEI: dac preul unui bun sau serviciu crete, cantitatea oferit de ctre furnizor crete.(Daca pretul scade cantitatea oferita scade si ea)
10/19/2011
Ce servicii trebuie produse? In ce mod trebuie produse aceste servicii? Cui trebuie acordate?
existena unei asimetrii n informaie ntre productorul de servicii (medic) i consumatoru de servicii (pacient)
10
10/19/2011
Sntatea nu poate avea un caracter comercial Sntatea are doar valoare de utilizare, nu i valoare de schimb Sntatea nu poate fi considerat un bun de larg consum deoarece nu poate fi cumparat n mod direct Serviciile de saanatate sunt cosiderate bunuri de consum cu caracteristici particulare
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 11
PIEE N SNTATE
PIAA = mecanismul de echilibrare a cererii i ofertei, care
permite schimbul de bunuri i servicii ntre consumatori i productori, fr s fie necesar intervenia guvernului. Piaa are 2 componente: cererea i oferta Principalul factor care realizeaz echilibrul ntre cerere i oferta este preul.
10/19/2011
EVALUAREA ECONOMIC
EVALUAREA ECONOMIC ARE ROLUL DE A SPRIJINI LUAREA DECIZIEI ATUNCI CND
13
Evaluarea economica
Analizeaza costurile si consecintele si impune alegeri resursele sunt limitate, deci nu putem produce toate serviciile de care avem nevoie. Prin urmare, trebuie facute alegeri intre diferite alternative, pe baza unor criterii. Evaluarea economica - criteriu
14
10/19/2011
Cheltuielile pentru sanatate au o tendinta ascendenta Activitatea sectorului de sanatate depinde de calitatea si numarul personalului angajat Resursele sunt limitate iar serviciile din ce in ce mai complexe Instabilitatea macroeconomica afecteaza si sistemul sanitar
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 15
Multiple relatii de tip agent (doctor-pacient, terti platitoriasigurati, organizatii furnizoare de servicii-cei ce pun la dispozitie capitalul) Coexistenta furnizorilor privati si publici, pentru si nonprofit (pot avea scopuri diferite si concureaza pe o piata in care resursele sunt limitate) Plata serviciilor de sanatate se negociaza intre furnizor si platitor si nu intre furnizor si cumparator Sistemul legislativ este extrem de restrictiv (acreditari, avizari, certificari, s.a.) Costurile cresc accelerat, investitiile sunt mari legate de cladiri, tehnologie, perfectionarea resurselor umane.
16
10/19/2011
Se adreseaza performantelor unui program/sistem de sanatate sau unei organizatii/serviciu/investitie Poate avea la baza analiza a diferite rezultate: efecte, beneficii, utilitati, structura financiara, profitabilitate, surplus de valoare financiara sau sociala Poate sta la baza luarii unei decizii legata de ce programe sa fie finantate, ierarhizarea prioritatilor, alegerea tratamentelor care sa fie finantate asigurari sau guvern consta in compararea beneficiilor si costurilor pentru diferite persoane
17
Program A
Consecinte A
Consecinte B Program B
18
10/19/2011
COSTURI
Costul reprezint msura pierderii valorii monetare n momentul consumrii unei resurse
19
COSTURI SUPORTATE DE SECTORUL DE SNTATE Timpul medicilor Materiale Echipamente Costuri de capital Costurile cresc odata cu cresterea volumului de servicii (au si o componenta variabila) Pentru un volum mai mare de servicii, va fi necesar un numar mai mare de medici, asistente, etc. Pot fi necesare salarii mai mari
Nu putem folosi aceleasi resurse decat o singura data costul de oportunitate (costul celei mai bune alternative la care renunti)
20
10
10/19/2011
Plai efectuate din buzunar Resursele pacientului i ale familiei pentru tratament Timpul pierdut de la locul de munc Costurile psihice (intangibile)
21
Consecintele
Efecte: schimbari fizice, sociale sau emotionale ale indivizilor (ani de viata castigati, numar de cazuri prevenite, numar de copii imunizati, numar de persoane care s-au lasat de fumat). Pot fi masurate in unitati naturale sau fizice Beneficiile (expimari monetare schimbarilor enumerate) reprezentate de schimbri n utilizarea resurselor pentru organizarea i funcionarea serviciilor de sntate Msurate n uniti monetare Beneficiile pot fi directe sau indirecte * directe: evitarea deceselor * indirecte: scderea zilelor de absenteism
Utilitati (exprimari subiective ale modificarilor in calitatea vietii unui individ ca urmare a unui program sau actiune) Cel mai cunoscut indicator este QALY (quality adjusted life years)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 22
11
10/19/2011
doua dimensiuni: prelungirea vietii si cresterea calitatii vietii Exista dificultati in masurarea beneficiilor: rezultatele apar tarziu si este nesigura legatura intre interventia pentru sanatate si rezultat Calitatea vietii are mai multe aspecte si nu este foarte bine stabilit care este importanta lor relativa
23
TEHNICI DE EVALUARE ECONOMIC In funcie de modul n care sunt analizate consecinele, evaluarea economic este cunoscut sub patru aspecte:
24
12
10/19/2011
Permite compararea din punct de vedere al consumului de resurse a doua sau mai multe programe care au rezultate similare consta in alegerea interventiei cu costurile cele mai mici Exprimarea rezultatelor sub forma monetara
25
Cost A
Program A
Consecinte X
13
10/19/2011
Exemplu:
Compararea a doua procedee chirurgicale de complexitate redusa pt adulti; unul necesita spitalizare; celalat se efectueaza cu spitalizare de o zi. Consecinte identice
27
Poate permite compararea programelor alternative, destinate aceleiasi probleme, care pot avea rezultate diferite Exprima rezultatele in cost/ani de viata castigati sau ani de viata castigati pe unitate de cost Nu permite compararea a doua programe din punctul de vedere al mai multor efecte
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 28
14
10/19/2011
Exemplu:
Problema; prelungirea vietii persoanelor care sufera de insuficienta renala alternative: dializa/transplant renal rezultat: ani de viata castigati Interventiile pot avea costuri si consecinte diferite nu vom opta pt interventia cea mai ieftina cost/an de viata castigat (unitate monetara/unitate de viata
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 29
15
10/19/2011
Evaluarea unor interventii cu consecinte diferite : reducerea decesului prematur/ reducerea zilelor de incapacitate Compararea impune stabilirea unui numitor comun Exprimarea rezultatelor in valoare monetara Compararea resurselor necesare fiecarui program cu resursele care s-ar economisi prin aplicarea lui (unitate monetara/unitate monetara)
31
Cost A
Screening HTA
16
10/19/2011
Compara costuri si consecinte Evaluarea utilitatii tratamentului (masura in care tratamentul imbunatateste calitatea vietii pacientului) Rezultatul quality adjusted life-years Exprimarea unei satisfactii diferite in raport cu importanta pe care o acorda persoana circumstantei de boala. (influentat de rolul social, profesie, asteptari, etc) Unitati monetare/QALY
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 33
Transplant renal
34
17
10/19/2011
Rezultatele evaluarilor economice nu pot fi generalizate Dificil de analizat dezirabilitatea sociala a unui program sau serviciu Evaluarea economica se bazeaza pe culegerea de date , fiabilitatea acestora este determinanta pt. calitatea evaluarii economice Exista diferente de perceptie si de preferinte ale unor categorii care nu sunt luate in considerare atunci cand se fac generalizari Lipsa de acuratete a datelor ducela previziuni financiare imprecise Subiectivitatea beneficiarilor dar si a evaluatorilor
35
Face posibila focalizarea atentiei asupra problemelor cheie Permite selectarea acelor strategii prin care se maximizeaza resursele disponibile Fundamenteaza procesul decizional Creaza cadrul conceptual pentru intelegerea valorii atribuite de consumatori produselor si serviciilor medicale Creaza cadrul explicativ al costurilor si variatiilor acestora Descrie principiile de baza ce afecteaza viata oricarei organizatii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
36
18