\

Analiza Politica Comparata

O teorie economica a democratiei
Anthony Downs

O teorie economica a democratiei

Anthony Downs
Prin volumul su O teorie economica a democratiei aprut n anul 1957, Downs propune o abordare economic a procesului politic i electoral. Lucrarea sa este extrem de important pentru evoluia tiinei politice, a analizei comportamentului politic i electoral i a proiectrii unor noi dimensiuni ale analizei competiiei politice.
1

Importana modelului downsian const n adoptarea unui nou tip de abordare a fenomenelor i comportamentelor politice, i anume cea economic. Dei modelul downsian a fost criticat, reformulat, mbuntit, explicitat sau a suferit o serie de transformri i rafinri ulterioare, totui perspectiva de analiz a rmas valabil pn n ziua de astzi. Combinarea dintre domeniul tiinei politice i domeniul tiinei economice a influenat puternic cercetarea n domeniul politic i a pus bazele abordrilor care utilizeaz teoria alegerii raionale i teoria alegerii publice. Aceste teorii ncearc s explice evenimentele politice i sociale plecnd de la supoziia raionalitii comportamentului individual. n analiza lor, cercettorii care aparin acestei paradigme iau n discuie att interesele private (egoiste) ale indivizilor, ct i stimulentele personale pe care le au acetia pentru a se implica n anumite interaciuni sociale. Perspectiva propus de Downs presupune o analiz bazat pe combinarea dintre componentele formale i cele informale ale aciunii guvernamentale. Accentul, din aceast perspectiv, nu trebuie pus doar pe aciunile guvernului, ca instituie, ci i pe scopurile i interesele private ale indivizilor care compun guvernul. Abordarea economic a fenomenelor i comportamentelor politice pune accent pe modul n care natura uman influeneaz rezultatele aciunii sociale. Teoria economica a democratiei a lui lui Downs are influen att n domeniul analizei competiiei politice, a comportamentului politic ct i n cel care se ocup de analizarea comportamentului administrativ i al activitii birocraiei. Downs face apel la o nelegere instrumental a raiunii, considernd c raionalitatea este definit n raport cu mijloacele i scopurile aciunii umane. ntr-o lume ideal, comportamentul politic i cel electoral presupun existena unui proces raional de deliberare i de desfurare a aciunilor. Astfel, actorii implicai n procesul politic i n cel electoral pot obine i utiliza toate informaiile necesare pentru luarea deciziei celei mai eficiente din punct de vedere al raportului dintre costuri i beneficii. Punctul de plecare al studiului lui Downs este centrat pe axioma interesului individual. Interesul individual este urmrit att de partide (aflate n cutare de voturi) ct i de ctre indivizi (care caut maximizarea utilitii individuale).
2

In cadrul prezentarilor de seminar am ales sa discut despre capitolul 5 ~ Semnificatia incertitudinii si capitolul 6 ~ Cum afecteaza incertitudinea decizia guvernamentala.

Capitolul 5.-Semnificatia incertitudinii

Incertitudinea ne este prezentata de catre Anthony Downs ca fiind orice lipsa a cunoasterii sigure cu privire la cursul evenimentelor trecute, prezente, viitoare sau ipotetice. Incertitudine poate fi inlaturata printr-o informare corecta, dar se presupune ca aceasta nu dispare complect ci doar gradul de intensitate al incertitudini poate fi redus prin informare. Se poate afirma ca acumularea unei cantitati mai mari de informatii face sa creasca increderea decidentului ca va lua o decizie corecta. Cu cat creste increderea decidentului, cu atat sunt mai mari castigurile din planificarea corecta a alocarii totale de resurse. Asadar informatia este valoroasa daca duce la cresterea gradului de incredere in privinta unei decizii corecte, chiar daca nu schimba decizia luata initial. Dat fiind importanta ratiunii, a cunoasterii si informatiei in cadrul procesului electiv putem spune ca un individ poate detine cunoasterea fara sa fie informat, sau poate fi bine informat fara sa detina cunoasterea, dar in nici un caz nu poate interpreta informatia in lipsa cunoasterii contextuale si a ratiunii, Incertitudinea este reprezentata de orice lipsa de cunoastere sigura asupra desfasurarii evenimentelor.Ea poate fi prezenta in orice parte a procesului politic de luare a deciziei,si afecteaza de obicei atat partidele politice,cat si votantii,prin controlarea nivelului de incredere cu care iau deciziile. Atunci cand discutam despre incertitudine ,putem face o distinctie utila intre tipurile de cunoastere.Cunoasterea contextuala explica structura cauzala de baza a unor domenii de actiune ,in timp ce informatia furnizeaza date curente asupra variabilelor semnificative din acel domeniu.

Capitolul 6.-Cum afecteaza incertitudinea decizia guvernamentala

Incertitudinea imparte votantii in grupuri cu grade diferite de incredere in ceea ce priveste deciziile lor de vot.Cei care sunt mai putin siguri pot fi influentati de obtinerea informatiei suplimentare,astfel ca incertitudinea conduce la incercari de persuasiune din partea indivizilor care furnizeaza informatie corecta dar partinitoare. Posibilitatea persuasiunii duce la cresterea competitiei pentru preluarea conducerii in cadrul grupurilor de interese,partidelor politice si cumparatorilor de favoruri. In elaborarea politicilor, partidele incearca sa urmeze vointa votantilor, dat odata politica elaborata, ele se straduiesc sa-I faca pe toti votantii sa o considere acceptabila. Grupurile de interese vor ca guvernul sa adopte politici care sa le fie favorabile, asadar ele pozeaza in reprezentanti ai opiniei cetatenilor. Simultan, ele incearca sa creeze un sprijin real al opiniei publice pentru punctele lor de de vedere si sa convinga guvernul ca o astfel de opinie exista. Asadar cumparatorii de favoruri se reprezinta doar pe ei insisi,dar doresc sa sprijine partidele politice in schimbul anumitor favoruri. Pentru ca agentia centrala de planificare a guvernuluinu stie ce vor cetatenii, ea se bazeaza pe intermediarii pozitionati intre ea si cetateni. Un tip de intermediari este reprezentat de grupurile de interes descrise mai sus, iar agentiile descentralizate ale guvernului reprezinta un alt tip de intermediari. Cumparatorii de favoruri actioneaza ca intermediary intr-un mod opus,prin aceea ca ajuta guvernul sa creeze opinii solidare cu politicile pe care deja le-a elaborate.Toti acesti intermediari cer un pret pentru serviciile lor. Asadar incertitudinea forteaza guvernele rationale sa considere ca unii votanti sunt mai importanti decat ceilalti. Prin aceasta , incertitudinea modifica egalitatea influentei pe care trebuia sa o asigure sufragiul universal.

Bibliografie:
O teorie economica a democratiei, autor Anthony Downs, traducere de Serban Cerkez, editura Institutul European, anul aparitiei 2009 Bucuresti