SANATATEA PUBLICA DENTARA

Sanatatea publica

Ceea ce facem noi, ca societate, pentru a asigura conditiile ca populatia sa fie sanatoasa".

1988, Institute of Medicine, USA

Strategii in sanatatea publica

Supraveghere Interventie Evaluare

Probleme in sanatatea publica

O conditie sau situatie actuala sau pontentiala care, prin raspandirea ei poate cauza morbiditate sau mortalitate Existenta unei perceptii ca aceasta conditie sau situatie este o problema de sanatate publica

Preventia primara
Preventia primara include servicii de sanatate care ofera promovarea sanatatii si protectiei cu scopul de a preveni aparitia bolilor. Exemplele sunt reprezentate de fluorizarile sustinute de comunitate pentru preventia aparitiei cariilor si programele de oprire a fumatului.

Preventia secundara
Preventia secundara include servicii care sunt oferite odata ce boala a aparut pentru a opri progresia ei. Printre acestea se numara restaurarile dentare si screening-ul pentru cancerul oral.

Preventia tertiara
Preventia tertiara este oferita cand boala a avansat pana la punctul in care poate aparea pierderea functiilor sau a vietii. Printre exemple se numara chirurgia sau terapia cu radiatii pentru tratamentul cancerului oral si extractiile dintilor bolnavi pentru a elimina infectiile.

Promovarea sanatatii

Reprezinta un set de stimulenti educationali, economici si de mediu ce sustin schimbari de comportament care determina o sanatate mai buna.

Factori cu rol in explicarea utilizarii serviciilor de sanatate

Factori predispozanti: variabilele demografice (sex, varsta), variabilele sociale (educatie, meserie) si ideile despre sanatate (cat de susceptibila la boli crede acea persoana ca este, cat de serioase crede persoana respectiva ca sunt consecintele bolii)

Factori cu rol in explicarea utilizarii serviciilor de sanatate

Factori de capabilitate ce permit persoanei sa utilizeze serviciile de sanatate: salariul, resursele comunitatii si accesibilitatea la serviciile de sanatate

Factori cu rol in explicarea utilizarii serviciilor de sanatate

Factori de necesitate, care determina cum ar trebui folosite serviciile (in prezenta bolii)

Acidogenic
Anumite alimente au potentialul de a reduce pH-ul placii cand sunt consumate si sunt considerate acidogene. Reducerea pH-ului este considerata o conditie necesara pentru aparitia cariilor. Asemenea alimente contin un procent mare de zaharuri rafinate (bomboanele, bauturile acidulate).

Eficienta fluorizarii apei

Fluorizarea este o procedura cu un pret redus si nu necesita tehnologie complicata, de care beneficiaza comunitati intregi. Nu necesita colaborare din partea pacientilor si de aceea este usor de administrat. Pentru fiecare dolar investit in fluorizare, 80 de dolari sunt economisiti prin evitarea necesitatii tratamentului stomatologic.

Mecanismele principale de actiune cario-inhibitorie ale Fluorului

Efectul topic al infuziilor constante de concentratie scazuta cu Fluor in cavitatea orala se crede ca ar determina cresterea remineralizarii smaltului Fluorul inhiba glicoliza prin care bacteriile transforma zaharul in acizi In timpul formarii dintilor, Fluorul este incorporat in cristalele de hidroxyapatita din smaltul tanar, ceea ce reduce solubilitatea smaltului

Nivelul de Fluor recomandat din apa de consum

U.S. Public Health Service considera ca nivelul optim este de 0.7ppm

Dozele suplimentare de Fluor prescrise pentru copii

CONCENTRATIA DE IONI DE FLUOR IN APA POTABILA

<0.3
VARSTA

0.3-0.6

>0.6PPM

6 luni - 3 ani 3-6 ani 6-16 ani

0.25mg 0.50mg 1mg

0 0.25mg 0.50mg

0 0 0

Alternativele suplimentarii sistemice cu Fluor

Aplicatii topice cu gel de 2.0% NaF, 0.4% SnF, 1.23% fluorura acida de fosfat (APF) Spalaturi bucale cu 0.2% NaF saptamanale, 0.05% NaF zilnice, 0.1% SnF zilnice Folosirea zilnica a pastei de dinti

Manifestarile intoxicatiei cu Fluor

Ingestia de 5g de Fluor sau mai mult la un adult cauzeaza moartea in mai putin de 2h daca persoana nu primeste ajutor medical. La copil, ingestia unei singure doze mai mari de 400mg cauzeaza moartea prin intoxicatie in aproximativ 3 ore. Dozele de 100-300mg la copii determina aparitia diareei si a starii de rau.

Motivul sigilarii santurilor si fosetelor in preventia cariilor

Incidenta cariilor pe suprafetele ocluzale, mai ales la nivelul santurilor, nu este atat de redusa datorita fluorizarilor cum se intampla in cazul suprafetelor proximale, deoarece efectul protectiv al Fluorului este redus la nivelul suprafetelor netede. S-a observat ca prin izolarea santurilor de mediul oral se obtine prevenirea formarii cariilor ocluzale.

Epidemiologie si biostatistica

Epidemiologia este studiul distributiei si frecventei bolilor in populatia umana si a factorilor care fac grupurile susceptibile la boala.

Incidenta si prevalenta
Incidenta este numarul de cazuri noi de boala care apar in interiorul unei populatii in timpul unei perioade date de timp. Este exprimata ca rata: cazuri/populatie/timp. Prevalenta este proportia unei populatii afectate cu o boala la un anumit punct in timp: cazuri/populatie.

Senzitivitate si specificitate
Senzitivitatea masoara procentul de persoane cu boala care sunt corect identificate ca un test pozitiv (rata adevarat pozitiva). Specificitatea masoara procentul de persoane fara boala care sunt corect identificate ca teste negative (rata adevarat negativa).

Test pozitiv, test negativ

Prezenta bolii
Test pozitiv Test negativ

Absenta Bolii

Adevarat pozitiv (TP) Fals Pozitiv (FP) Fals negativ (FN) Adevarat negativ(TN)

Valoare predictiva pozitiva

Reflecta proportia numarului de persoane care au boala, atunci cand sunt testate pozitiv. Masoara cat de bine un test prezice prezenta unei anumite boli.

Riscul relativ
Riscul relativ masoara asocierea dintre expunere si boala. Este exprimat ca un raport dintre rata de boala intre persoanele expuse si rata persoanelor neexpuse. Riscul relativ estimeaza puterea si magnitudinea unei asocieri. Calculul riscului relativ necesita rate de incidenta, obtinute din studiile de grup.

Medie, mediana si mod

Cei trei termeni sunt masuri ale tendintei centrale si sunt folositi pentru a obtine un sumar pentru a caracteriza un grup de persoane.

Medie, mediana si mod

Media este calculata adaugand toate observatiile iar apoi divizand prin numarul total de masuratori. Media ia in calcul magnitudinea fiecarei observatii si ca un rezultat, este usor afectata de valori extreme.

Medie, mediana si mod

Mediana este definita ca masuratoarea cea mai apropiata de mijloc (50 de procente) jumatate dintre observatii sunt deasupra si jumatate dedesubt. De aceea mediana nu este afectata de valorile extreme. Modul este cea mai frecvent folosita observatie.

Intervale de incredere
Intervalele de incredere (CI) reprezinta regiunea in care adevarata magnitudine a efectului se situeaza, cu o anumita marja de certitudine. De exemplu, un risc relativ de 2.1 poate fi raportat cu un interval de incredere 95% CI (1.5, 2.9). Aceasta arata ca studiul a determinat riscul relativ de 2.1 si ca suntem 95% siguri ca adevaratul risc relativ nu este mai mic de 1.5 sau mai mare de 2.9. Daca intervalul de incredere de 95% include valoarea nula (1.0), rezultatul nu este semnificativ statistic.

Studiile in X, caz-control si de cohorta

Studiile in X sunt un tip de studiu descriptiv epidemiologic in care expunerea si statusul de boala al populatiei sunt determinate la un anumit punct.

Studiile in X, caz-control si de cohorta

In studiile caz-control participantii sunt selectati in functie de prezenta bolii. Cazurile sunt persoane care au boala de care suntem interesati, iar grupul de control este format din persoane similare celor din grupul de cazuri dar nu au boala de care suntem interesati. Informatiile despre statusul expunerii sunt apoi obtinute de la fiecare grup pentru a evalua daca exista o asociere intre expunere si boala.

Studiile in X, caz-control si de cohorta

In studiile de cohorta participantii sunt selectati pe baza statusului expunerii. Participantii la studiu trebuie sa nu aiba boala de care suntem interesati la momentul in care studiul incepe. Participantii expusi si ne-expusi sunt apoi urmariti in timp pentru a observa asocierea intre expunere si boala.

Orbire si distributie aleatorie

Distributia aleatorie si orbirea sunt doua metode de reducere a prejudecatii in studii. Intr-un studiu cu distributie aleatorie toti participantii au o sansa egala de a primi tratamentul de interes. De exemplu, pacientii sunt distribuiti aleator in doua grupuri, unul care primeste un anumit tratament iar celalalt, placebo.

Orbire si distributie aleatorie

Intr-un studiu dublu orb, atat investigatorul care observa rezultatele cat si participantii nu stiu care indivizi sunt distribuiti in care dintre grupuri. O metoda de a obtine un studiu orb este folosirea placebo.

Indici dentari
Masuratorile cariilor dentare sunt facute cu indexul DMF. DMF este un index ireversibil si este folosit doar la dintii permanenti. D reprezinta dintii cu carie (decayed); M reprezinta dintii lipsa (missing); F reprezinta dintii cu obturatii (filling). Indexul DMF poate fi aplicat dintilor (DMFT) sau suprafetelor (DMFS). Scorul DMFI se poate situa intre 0 si 32 iar scorul DMFS intre 0 si 160.

Indici dentari
Gingivita este de obicei apreciata cu index-ul gingival LOE si Sillness. El apreciaza starea gingiei la nivelul celor 4 suprafete ale fiecarui dinte. Fiecare zona primeste un scor intre 0 si 3, unde 0 inseamna gingie normala, 1 reprezinta inflamatie moderata, fara sangerare la sondare, 2 reprezinta inflamatie moderata iar 3 inflamatie severa, ulceratie si sangerare spontana.

Frecventa cariilor radiculare

Apar cel mai frecvent la persoanele in varsta. Incidenta crescuta a cariilor radiculare poate fi atribuita imbatranirii populatiilor in societatile industrializate si a faptului ca majoritatea adultilor pierd mai greu dintii. Retractia gingivala accentuata, cu expunerea suprafetelor radiculare conduce la dezvoltarea cariilor radiculare.

Incidenta bolii parodontale

In majoritatea tarilor, mai mult de 70% dintre adulti sunt afectati. Unele date sugereaza ca nu exista diferente in incidenta parodontitei intre tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare. Date mai recente arata ca incidenta parodontitei severe variaza intre 7-15%, indiferent de nivelul economic al tarii, igiena orala sau prezenta serviciilor stomatologice.

Frecventa cancerelor din sfera orala

Cancerul in sfera orala reprezinta aproximativ 4-5% din numarul total de cancere diagnosticate in SUA, in 1997. Aproximativ un milion de noi cancere sunt diagnosticate in fiecare an. Cancerul oral este de doua ori mai frecvent la barbati decat la femei.

Factori de risc in cancerul din sfera orala

Studiile pentru cancer oral au identificat fumatul si alte forme de consum de tutun ca primii factori de risc. Pe langa aceasta, consumul de alcool este un factor de risc care ar putea creste efectul tutunului. Combinatia de fumat excesiv si consum de alcool creste riscul de cancer oral de 30 de ori.