Sunteți pe pagina 1din 15

2.3.

FORMAREA NOII STRUCTURI DE


ORGANIZARE ECONOMICO-SOCIALĂ DUPĂ
ANUL 1989

2.3.1. Formarea noii structuri de proprietate

Intrarea în vigoare a prevederilor Legii fondului funciar~ în


februarie 1991, a fost punctul de pornire al modificărilor apărute În
.structurile de proprietate din agricultura românească. Astfel, s-a creat
premiza legală privind transferul dreptului de proprietate asup~a
pământului precum şi asupra altor bunuri din patrimoniul
cooperativelor agricole, stipul~ndu",se posibilitatea constituirii unor
forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.
Lichidarea fizică a fostelor cooperative agricole de producţie a
condus la apariţia unor disfuncţionalităţi În organizarea producţiei
agricole, prin trecerea de la sistemul bazat pe ferme dispunând de
terenuri comasate $i amenajate (unele În sistem irigat) la diverse ferme
familiale, determinând o utilizare insuficientă a dotării tehnice (a parcului
de maşini şi tractoare, a sistemului de irigaţii, etc.), ceea ce s-a
reflectat negativ în nivelul eficienţei.
Fermele şi complexele zootehnice au fost Iichidate ca efect al
aplicării Legii nr,18/1991. Lichidarea a presupus împărţirea efectivelor
de animale (bovine şi ovine) proprietarilor de pământ, în cazul C.A.P.,
iar marile complexe de animale (fostele A.E.I.-uri) au rămas fără
efective, fiind vândute mult sub valoarea lor, schimbându-se uneori
chiar şi destinaţia construcţiilor agrozootehnice (în depozite en-gross
de marfă, depozite de îngrăşăminte chimice, etc). După aplicarea Legii
nr.18/1991, structura de prQprietate s-a caracterizat prin suprafeţe mici,
aparţinând producătorilor agricoli individuali.
Suprafeţele prezintă un grad ridicat de fărâmiţare şi parcelare,
iar distanţele dintre parcele sunt foarte mari. Situaţia terenurilor
agricole pe categorii de folosinţă şi forme de proprietate este redată în
tabelul nr.2.12.

77
condiţiile date executarea lucrărilor cu mijloace mecanice este greu de
realizat şi presupun costuri mari ca urmare a randamentului scăzut a
acestora.

Tabelul nr .2.14

Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole În


judeţul Constanţa
buc.

Nr. Specificare 1993 1994 1995 1996 1


crt. 998
Tractoare total 6889 6823 6703 6092 5
1.
din care: sector privat - (1963) (1977) (2273 (249
Plug uri total 3996 3974 3840 )3965 6)
3
2.
din care: sector privat - (1183) (1117) (1617 (117
) 5)
Cultivatoare total 1079 1172 1002 1059 910
3.
(354
din care: sector privat - (230) (201 ) (398)
)
Semănători total 2043 2176 2131 2056 2
4.
din care: sector privat - (627) (638) (701) (994
)
Maşini împrăştiat 478 531 464 425 482
5. îngrăşăminte total
din care: sector privat
Maşini stropit total
.
928
(106)
944
(83)
861
(89)
796
(81)
929
6.
din care: sector privat - (134) (97) (91) (198
)
Combine autopropulsate 1641 1720 1578 1387 1168
7. păioase total
din care: sector privat
Combine porumb total
-
387
(304)
334
. (239)
262
(as3)
207
(260)
291
8.
din care: sector privat - (41) (21 ) (18) (74)
Suprafaţa 69 70 71 78 80
9.
din care: sector privat - (159) (159) (138) (127)

Sursa: Anuarul statistic al României, 1993, 1996, 1998, date operative


D.G.A.A.

Încărcătura cu suprafaţa de teren este mult prea mare şi la


celelalte utilaje agricole. În cazul combinelor de recoltat păioase revin
1065 ha.

84
De semenea, costurile utilajelor sunt mari pentru posibilităţile
de care dispun proprietarii de teren.
Majoritatea producătorilor agricoli nu dispun de resurse
financiare pentru înfiinţarea culturilor anuale şi pentru procurarea
utilajelor necesare.
De aceea ei au fost nevoiţi să-şi concentreze suprafeţele pentru
a putea beneficia de serviciile unităţilor de mecanizare (parag~aful
2.3.2. privind dezvoltarea sectorului privat al agriculturii).
Pornindu-se de la starea actuală a agriculturii judeţului
Constanţa, caracterizată prin fărâmiţarea şi parcelarea excesivă a
proprietăţii funciare, dotarea tehnico~materială deficitară a
exploataţiilor agricole, randamentele scăzute, sunt necesare măsuri
de susţinere a dezvoltării fermelor de dimensiuni mici şi mijlocii,
pentru a putea deveni competitive într-o economie de piaţă, în
contextul dezvoltării sectorului privat al agriculturii.
Desigur, structura proprietăţii reflectă statutul juridic al
terenurilor agricole, dar trebuie subliniat faptul că în formarea noilor
stmcturti de proprietate în judeţul Constanţa a acţionat numai
mecanismul juridic, lipsind total instrumentele economico-financiare
pentru organizarea propriet$ţii În acest judeţ.

2.3.2. Dezvoltarea şi consolidarea sectorului


privat al agriculturii

Diversificarea formelor de proprietate şi folosirea terenurilor în


condiţiile aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, a Legii nr.31/1990
şi Legii nr.36/1991 au condus la realizarea noilor structuri agrare şi
implicit la organizarea exploataţiei agricole şi a teritoriului agricol.
Au luat naştere, astfel, unităţi agricole diferenţiate În funcţie de
forma juridică sau de dimensiunea acestora.
Dimensionarea optimă a exploataţiilor agricole este determinată
de particularităţile producţiei agricole şi de structura proprietăţii.
Dezvoltarea acestora trebuie făcută exclusiv pe criterii de eficienţă
economică (în cazul unităţilor agricole de tip asociativ şi societăţi
comerciale agricole).

85
În cazul gospodăriilor .. ţărăneşti, atingerea dimernsiunilor
viabile şi dezvoltarea fermelor familiale trebuie făcute sub inoidenţa
funcţionării mecanismelor pieţei.

2.3.2.1. Exploataţiile agricole


private

Potrivit Legii nr.36/1991 au apărut diverse forme de asociere În


agricultură, corespunzător proprietăţii private asupra terenului.
Astfel, În judeţul Constanţa funcţionează următoarele'tipOri!qe
exploataţii agricole private (tabelul nr.2.15).

Tabelul nf .2.15

Tipuri de exploataţii agricole (infiinţate În baza Legii


I)r.36/1991) existente În jUdeţul Consta n,a În anul 1998

a) Gospodării Dimensiunea exploataţiilor


ţărăneşti* - agricole 30106 pe diferite
- suprafaţa agricolă (ha)
tipuri număr este 8 redată În tabelul
b) Asociaţii agricole simple
nr.2.16. 144.73
(familiale) - număr
2 562 Tabelul nr.2.16
- suprafaţa agricolă
119.998
(ha)
- număr familii 25.547 Dimensiunea
medie a
asociate diferitelor tipuri de
exploataţie
c) Societăti aQricole 146
- suprafata agricolă (ha)
juridice - număr 106.39 halexploataţi
- număr de familii (asociaţi) e
8
d) Societăti comerciale aQricole private
N Tipul exploataţiei Suprafaţa 19.342
Ponderea deţinută in
r.
cr - număr agricolă total suprafaţă
(ha) %
1. -51
suprafaţa
Gospodării agricolă (ha) 4,8
ţărăneşti 18.918 25,5
2. - număr
Asociaţii asociaţi
familiale 213 10.903 21,2
3. Sursa: Date
Societăţi operative D.G.A.A. Constanţa,
agricole 728 1998 18,8
4. Societăţi comerciale 371 t3,3
privata

Sursa:
86
Calcule efectuate În baza datelor din tabelul nr.2.15

Datele prezente ne arată că şi la nivelul judeţului Constanţa,


dimensiunea medie a unei gospodării ţărăneşti este mică, de 4,8 ha
agricol (chiar dacă este peste nivelul mediu pe ţară de 2,2 ha) şi
aceste gospodării deţin ponderea principală În agricultura privată,
respectiv 25,5% din suprafaţa agricolă a judeţului.
Gospodăriile ţărăneşti practică o agricultură de subzistenţă, În
lipsa unei baze tehnico-materiale corespunzătoare şi a resurselor
financiare.
Asociaţiile agricole simple (familiale) nu au statut juridic;
acestea sunt În număr de 562 şi deţin o suprafaţă de 119.998 ha, cu o
dimensiune medie de 213 ha (fiind peste media pe ţară) şi deţin ca
pondere 21,2% din suprafaţa agricolă.
Societăţile agricole cu personalitate juridică au o suprafaţă
medie de 728 ha (peste media pe ţară) dar ponderea lor În tOtal
suprafaţă agricolă este relativ mică 18,8%. Ele sunt diferenţiate atât
ca fOrmă juridică cât şi ca dimensiune.
Diferitele tipuri de exploataţii agricole evoluează Într-un mediu
economic descentralizat (în special În sfera distribuţiei şi serviciilor) şi
cu toate acestea,

87
din cauza influenţelor din amonte şi aval de agricultură, formarea unor
exploataţii agricole viabile este greoaie.
Creşterea productivităţii muncii agricole este strâns legată de
dezvoltarea economiei generale şi În special de cea industrială. Dar
aceasta presupune capitalizare a fermelor, lucru greu de realizat
deocamdată din cauza lipsei mijloacelor de finanţare stimulative.
Ţinându-se seama de starea actuală a agriculturii judeţului
Constanţa, caracterizată prin fărâmiţarea excesivă a proprietăţii
funciare, prin dotarea tehnico-materială deficitară, randamente
scăzute, productivitate scăzută, este necesară o reducere a numărului
de ferme În favoarea creşterii suprafeţelor (concentrarea suprafeţelor
presupunând şi concentrarea :factorilor de producţie). Acest lucru mai
este posibil şi prin arendarea suprafeţelor agricole (reglementată prin
Legea nr.16/1994) care este o opţiune de asociere În agricultură.
Cooperarea şi asocierea sunt determinate de o serie de faotori :
•capitalizare scăzută a gospodăriilor proprii;
•exploataţiile cu suprafeţe mici cooperează greu cu unităţile
prestatoare de servicii;
•lipsa unor structuri de marketing;
•accesul la tehnologii moderne;
• cooperarea pentru achiziţionarea de factori necesari
producţiei.
Creşterea dimensiunii exploataţiilor familiale se poate realiza şi
prin liberalizarea pieţei funciare.

2.3.2.2. Societăţi comerciale agricole şi de


prestări servicii agricole (in care statul
este acţionar)

Societăţile comerciale agricole deţin 31,0% din suprafaţa


agricolă totală a judeţului cu o suprafaţă medie de 2292 ha, iar cele
cu capital public deţin 2,66%, cu o suprafaţă medie de 1157 ha
(tabelul nr.2.17).
Deşi aceste societăţi au bază tehnico-materiaIă, În unele situaţii
este necorespunzătoare efectuării lucrărilor la timp.

88
De asemenea şi aceste tipuri de societăţi au fost decapitalizate ca
urmare a comercializării greoaie a produselor agricole determinând astfel
lipsa lichidităţilor pentru reluarea ciclului de producţie.
Tabelul nr.2.17

Societăţi comerciale agricole şi prestatoare de servicii


(1998)

TOTAL din! care:


societăţi Societăţi. alte
comerciale cu capital suprafeţ
public primărie
a. Societăţi comerciale agricole
- număr 48 4 -
- suprafaţa agricolă 173.579 4.627 (9.885)
- suprafaţa medie (ha) 2.292 1,157 -
- ponderea În total agricol 31,22 2,66
"

b. Societăţi comerciale foste


Agromecuri
- număr 30
- din care: privatizate integral 7

Şi fostele I.A.S,-uri şi fostele Agromec-uri se confruntă cu aceleaşi


greutăţi determinate de lipsa surselor de finanţare În vederea
c$pitalizării, a creşterii randamentelor la producţiile agricole.
Dezvoltarea şi consolidarea sectorului privat presupune
concentrarea capitalului funciar şi de exploatare în unităţi agricole
competitive. Aceasta se poate realiza prin :
•facilităţi privind dezvoltarea investiţiilor În agricultură (credite cu
dobândă subvenţionată), investiţii care să determihe
concentrarea capitalului funciar şi de exploatare În unităţi
competitive, creşterea gradului de înzestrare tehnică;
•acordarea de garanţii guvernamentale pentru atrage re,
investitorilor străini şi sprijinirea celor autohtoni;
•funcţionarea pieţei funciare;

89
•încheierea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate şi
punerea efectivă În posesie.

.
2.4. PRODUCTIA AGRICOLA

Modificările intervenite după aplicarea Legii nr.18/1991 în structura


de proprietate a fondului funciar şi a efectivelor de animale, eon~extuJ
alocării factorilor de producţie ca şi dinamica cererii de consum sunt
Qauze ce au imprimat trăsături noi activităţii din agricultură, comparativ
cu perioada precedentă (înainte de 1989).
Creşterea producţiei agricole totale urmează cursul general al
activităţii din economie dar din punct de vedere structural se; observă
acelaşi raport existent 1989 (respectiv65,4% producţie vegetală şi 34,6%
produţţie animală, tabelul nr.2.18).
Tabelul nr.2.18

Evoluţia producţiei agricole

mii lei/preţuri
curente
Specificare 1989 % 1994 % 1995 % 1996 1996 1997 %
0/0
Producţie agricolă
totală din care: 6541 100 547881 100 670059 100 1093938 100 2526281 100
-sector privat (340970) (100\ (4599691 (100) (718529 (100l 1899243 100
Producţia vegetaIă 4281 65,4 343052 62,6 429159 64,0 )
720870 65,9 1796827 71,1
din care:
(456460
-sector orivat
Producţie animală -
2260 -
34,6
(197572\
204829
57,6
37,4
1291024\
240000
(67,8)
36,0 )
373068
(63,5)
34;7
'(1323334)
729454
73,6
28,9
din care:
-sector privat (143398) 142.4) (188945) 132,2) (262069 /365\ (575909) 264

Sursa: CNS, Anuarul statistic al României, 1989,1994-1997

Dezvoltarea sectorului privat al agriculturii în cadrUl prpcesului de


reformă este reliefată prin datele din tabelul nr.2.19.

90
Tabelul nr.2.19
Ponderea sectorului privat În producţia agricolă
(
%
)
Specificare 1994 1995 1996 1997
Producţia agricolă total 62,2 68,6 65,6 75,2
- vegetală 57,7 67,8 63,3 73,6
- animală 70,0 70,1 70,2 79,0

Ponderea sectorului privat În structura producţiei agricole a


Înregistrat o uşoară creştere cu precădere În domeniul producţiei
vegetale. Explicaţia constă În faptul că efectivele de animale au fost
redate proprietarilor În urma desfiinţării C.A.P.-urilor continuând să se
ocupe şi de creşterea animalelor. Analiza aprofundată este redată în
subcapitolele 2.4.1 şi 2.4.2.

2.4.1. Producţia agricolă vegetală

Producţia agricolă vegetală la principalele culturi şi grupe de


culturi în intervalul 1993-1996 comparativ cu 1989 a înregistrat o
evoluţiei osciiantă aşa cum rezultă din datele tabelului nr.2.20,
dependentă În mare măsură de factorii naturali şi de sursele
disponibile privind alocarea factorilor de producţie.

:T.belul nr.2.20
Evoluţia producţiei agricole vegetale, În judeţul Constanţa

mii tone

5Decltlcare 1989 1993 1i94 1995 19116 1997 97/89%


Cereale 1049(654) 697(390) 656(366) 953(642) 681(423) 1227(B: 117(127)
plr.boabe
din care: sector
privat 554
-grâu + secară 484(331) 246(117) 203 (85) 414(237) 283(139) 114 (98)
-012 + ol2oaică 277(146) 114 (42) 107 (40) 138 (66) 84= 168(71) 61 (49)
- porumb 283(176) 306(219) 305(218) 383(327} 29'7( 489 173 (243)
Floarea 37 (19) 70 (36) 70 (38) 98 (70) 1()i$ (62) 107 289(383)
soarelui
Sfeclă de zahăr 183(93) 89 (15) 80 (26) 65 (38) 49 (29) 22 (17) 12 (18)
Cartofilotal 89 (70) 40 (26) 32 (23) 26 (22) 31 (25) 33 (29) 37 (41)
Legume totaJ 170 (77) 92 (63) 66 (47) 68 (52) 100 (89) 59 (115)
Fructe 3~ I:(~~ 20 (4) 15 (:'~~
n 4(53)
(2) 20 (4) 13 (~ 42 (33)
Slruau 71 26 95 (24) 69 22 81 (25) 113 (33)
78 12 il 110 (92)
ri

Sursa: Anuarul statistic al României, 1989, 1993-1997 şi


d~re de seamă statistică, Agr.2b pentru 1997 - ( )
este sector privat

91
Realizarea În 1996 a 681 mii tone cereale boabe, faţă de 1049
mii te În 1989 este rezultatul pe de o parte a scăderii suprafeţei
cultivate cu cereale 1996 cu 26,1 mii ha faţă de 1989 (91,6% 1996
din 1989), iar pe de altă partI randamentelor mici Înregistrate În
1996 faţă de 1989 (tabelul nr.2.21).
În anul 1997 se Înregistrează creşteri semnificative ale
producţiei cereale(122 mii tone) ca urmare a creşterii
randamentelor/ha.
Suprafaţa cultivată a scăzut În mod constant, tendinţă
determinată factori diverşi; În primii ani de după aplicarea Legii
nr.18, de incertitudin asupra proprietăţii terenurilor, iar ulterior de
lipsa resurselor financiare vederea achiziţionării factorilor de
producţie la momentul optim, determinâ decalarea perioadelor de
efectuare a lucrărilor agricole.
În structura suprafeţei cultivate, cerealele deţin ponderea
Însemna respectiv 63,2% În 1989 şi 65,1% În 1997. Suprafeţele
destinate grâului secarei, celei destinate porumbului menţin
deasemeni ponderi Însemnate.
Cât priveşte suprafeţele cultivate cu plante tehnice şi
leguminoa boabe, evoluţia este asemănătoare cu cea la nivel de
ţară, scăder explicându-se prin necesitatea efectuării unor lucrări de
Întreţinere n costisitoare.
Suprafaţa ocupată cu floarea soarelui a crescut de la 5,1% În
1989 14,2% În 1997. O asemena evoluţie a fost determinată de
preţul stimulat desfacerea asigurându-se prin fabricile de ulei, astfel
Încât decontar producţiei nu a Înregistrat Întârzieri, fiind aproape
singurul produs agri~ vegetal care a adus Iichidităţi imediate
producătorilor agricoli.
Structura suprafeţelor cultivate În sectorul privat, care este
principa deţinător al terenurilor arabile, relevă ponderea principală
a cereşlelor boa (60,2% din total), iar În cadrul acestora, porumbul
deţine 29,3% În! 1997, grâu secara 31,6%, orz 6,7% (situaţie
comparativă cu cea la nivel de ţară, structură este aproximativ la
fel).
În cazul plantelor tehnice, ponderea sectorului privat in total
supraf~ este de 15% la floarea soarelui şi 0,2% la sfeclă de zahăr.
Deşi sectorul prh deţine o pondere Însemnată În structura
suprafeţelor cultivate, vom vedea capitolul IV că cea mai mare
parte a producţiei a fost destinată autoconsumu
92
Structura producţiei animale pe categorii de producători este
redată tabelul nr.2.28.
La produsul carne bovine, ponderea este deţinută de
gospodări individuale (60% din producţia judeţului), urmată de
societăţile cu capi majoritar de stat (28,6%).
Fostele mari producătoare (complexele zootehnice) deţin doar
3,5% ( producţia de carne bovină a judeţului. Fenomenul este
rezultatul aplici
~
prevederilor Legii nr.18/1991 privind lichidarea patrimoniului şi a
împăn
efectivelor de animale foştilor proprietari.
La carne porcine, producătorii individuali deţin 57,6%, la lapte
vacă 68 la lână 86,8% şi 50% la ouă. Excepţie face produsul carne
de pasăre un ponderea este deţinută de societăţile cu capital privat
(foste AEI-uri şi sociej comerciale înfiinţate în baza Legii nr.31/1990),
respectiv 55,4%. Gospodăr individuale deţin 41,7% la acest produs.
Laptele de vacă se regăseşte În proporţie de 68,4% În
gospodăr individuale.
Cât privesc producţiile medii la principalele produse
zootehnice, regăsesc în tabelul nr.2.29. Societăţile comerciale cu
capital privat au Înregisl cea mai mare producţie medie la lapte de
vacă, 47021/cap 1997 şi 4992 Ve 1998, peste media judeţului (de
4150 Vcap în 1997 şi 39951/cap În 1998).
Realizările peste media jUdeţului sunt efectul influenţei'
factorilor producţie şi a furajării animalelor.

2.5. EFICIENŢA ECONOMiCA ÎN


AGRICULTURA
JUDEŢULUICONSTANŢA

Efectele reformei din agricultură s-au resimţit atât asupra


produc agricole cât şi asupra eficienţei economice. Mutaţiile
structurale atât în forma proprietate cât şi pe sectoare de producţie
au afectat oferta de prodl agroalimentare către populaţie.
Dezvoltarea sectorului agricol este strâns legată de creşterea
produc agricole şi realizarea de costuri competitive care să
stabilizeze oferta. Una
H\Ll
căile de creştere a eficienţei economice şi stabilizare a pieţei agricole
o consituie creşterea randamentelor la ha şi pe cap de animal.
Potrivit datelor din tabelul nr. 2.30., producţia de cereale la 100
ha teren arabil a crescut În 1997 faţă de 1989 cu 120% şi faţă de
1995 cu 129%, În timp ce creşterea în sectorul privat este sub nivelul
judeţului (118% şi 105%). Aceasta este rezultatul bazei tehnico-
materiale deficitare existente În sectorul privat (dotare tehnică
Învechită şi insuficientă) reducerea consumurilor de substanţe
chimice, utilizarea unor produse de calitate irnferioară În consumul de
sămânţă, etc şi nu În ultimul rând lipsa Iichidităţilor de care au nevoie
producătorii agricoli pentru desfăşurarea procesului de producţie.
Toate acestea au determinat modificări structurale calitative ale
producţiei agricole (producătorii agricoli orientându-se În special spre
acele culturi care au nevoie de consumuri materiale reduse).
Cât priveşte producţia de carne la 100 ha teren agricol,:În 1997
faţă de 1989 este o creştere de 155%, iar faţă de 1995, de 105%.
Fenomenul este pozitiv până În 1995 după care se observă o reducere
ca urmare a diminuării efectivelor de animale pe de o parte dar şi a
randamentelor peQe altă parte.
Faţă de 1989 sectorul privat a avut o creşterel semnificativă,
respectiv 170% (în special cerşterea producţiei de carne porcine).
Alt factor pentru performanţă În agricultură este productivitatea
muncii vii.
Deşi forţa de muncă ocupată În agricultura jUdeţului Constanta a
scăzut de la 103,6 mii persoane În 1994 la 95,1 mii persoane În 1996
(tabelul nr.3.2), concomitent s-a redus şi nivelul de mecanizare,
determinând' reduceri ale randamentelor, cu influenţe asupra valorii
producţiei agricole (119% În 1997 faţă de 1995 şi 115% faţă de 1996).

105
Tabelul
r

Indicatorii de eficienţă economică la nivelul agriculturii


judeţului Constanţa

Nr. 97/8
Specificare U.M. 1989 1995 1996 1997
crt. %
1. Producţia de cereale la to 213 199 142 120

256
100 ha teren arabil
din care - sector privat to 211 237 136 250 118
Producţia de carne la 100 to
2.
ha teren agricol gr.vie 6.7 9,9 10,3 10,4 155
din care - sector privat to
gr.vie 5,6 10,2 9,8 9,5 170
Valoarea producţiei totale
3. agricole la 100 ha teren mii lei 1154 118385 193275 446340 -
agricol
din care sector privat mii lei 1130 114094 195784 335555 .
4. ··Valoarea produc~ei
agricole pe cap locuitor miile! 9 897 1466 3382
-
$ - 348 363 421 : 120
··Valoarea producţiei
5. agricole/cap , populaţie mii lei 22 7128 11515 26315 n
196
ocupată .:

$
- 2765 2854 3280 119
.

Sursa: Prelucrat datele din tabelele privind producţia şi


sl;lprafeţel agricultura judeţului Constanta.

* Nu s-a luat raportul 1997/1996 deoarece anul 1996 a foşt


ar
deficitar. Cursulleu/$ este cel comunicat oficial de B.N.R. :
1995 - 2578 lei/$
1996 - 4035 lei/$
1997 - 8023 lei/$
** Datele au ca an de bază 1995 şi nu 1989.
Aceasta nu face decât să accentueze decalajul faţă de
ihdust accentueze caracterul de necompetitivitate al agriculturii
În raport cu alt ale economiei nationale.

106