Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie Psihologia Resurselor Umane

IDENTIFICAREA POSIBILELOR BARIERE DE COMUNICARE IN RELATIA SEF-SUBALTERN

PROFESORI COORDONATORI: Asist.univ. Pioarca Andreea Conf.univ.dr. Petru Craiovan

pg. 1

Dumitrache Ramona, anul lll, grupa 2.

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie Psihologia Resurselor Umane

DEFINITIA COMUNICARII Procesul prin care o persoana (sau un grup) transmite un continut conceptual, (o atitudine, o stare emotionala, o dorinta) unei alte personae sau unu grup. Arta transmiterii informatiilor, ideilor si atitudinilor de la o persoana la alta.
Comunicarea reprezint elementul indispensabil pentru funcionarea optim a oricrei colectiviti umane, indiferent de natura i mrimea ei., emoional i motivaional (opinii, interese, convingeri, atitudini).

Procesul comunicrii presupune mai mult dect un participant; Si anume, pe lng emitor, unul sau mai muli receptori poteniali. Esena procesului st n deplasarea, transferul sau transmiterea informaiei de la un participant la cellalt. Informaia poate exercita o influen efectiv asupra opiniilor, ideilor sau comportamentelor celor care o recepteaz. Procesul poart numele de efect al comunicrii i se bucur n tiina comunicrii de o atenie deosebit. COMUNICAREA PROCES DE INFLUEN Aproape fiecare problem, fiecare conflict i fiecare nenelegere are la baz o problem de comunicare. Prin urmare, ce este comunicarea? Comunicarea este abilitatea oamenilor de a face cunoscute nevoile, dorinele, ideile i sentimentele Atunci cnd comunicarea este ineficient cauzeaz singurtate, conflicte, probleme n familie, insatisfacii profesionale, stres psihologic, boli fizice, etc. Obstacolele n calea comunicrii eficiente provin din: felul n care mintea noastr funcioneaz; comportamentele Emitorului; comportamentele Receptorului;

pg. 2

Dumitrache Ramona, anul lll, grupa 2.

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie Psihologia Resurselor Umane

TIPURI DE COMUNICARI ORGANIZATIONALE n funcie de direcie, comunicarea poate fi: descendent, ascendent, orizontal i diagonal. Comunicarea descendent urmeaz, de obicei, relaiilor de tip ierarhic, derulndu-se de la nivelul managementului de vrf, ctre nivelurile de execuie. Comunicarea ascendent const n transmiterea de mesaje de ctre subordonai efilor direci i, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului.. Comunicarea orizontal sau lateral se stabilete ntre persoane sau compartimente situate la acelai nivel ierarhic. Comunicarea diagonal este practicat n situaiile n care membrii organizaiei nu pot comunica prin celelalte canale. Dup modul de transmitere, comunicarea poate fi: scris, verbal, non-verbal. Comunicarea scris este utilizat n proporie ridicat n cadrul organizaiilor pentru solicitarea sau transmiterea de note interne, rapoarte, decizii, planuri, scrisori adresate unor persoane din interiorul sau din afara organizaiei Comunicarea verbal este cea mai frecvent utilizat n cadrul organizaiei. Acest tip de comunicare se desfoar prin intermediul limbajului, fiind influenat, ns, de prerile personale, valorile, reperele la care se raporteaz indivizii atunci cnd transmit i recepteaz mesaje. pozitia ierarhica si de sarcinile specifice pe care le are managerul, este posibil ca nu capacitatile sale de administrator sa fie importante, ci, mai degraba, cele de lider. varianta in care liderul lasa echipa

pg. 3

Dumitrache Ramona, anul lll, grupa 2.

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie Psihologia Resurselor Umane

BARIERE DE COMUNICARE CARE POT APAREA IN RELATIA SEF-SUBALTERN Bariere generate de manageri. Ca iniiatori i coordonatori ai comunicrii, managerii au tendina de a ridica bariere artificiale n comunicarea cu subalternii sau cu omologii lor, n general, datorit: dificultilor n capacitatea de transmitere a informaiilor n aceast categorie se includ: - insuficienta documentare, ceea ce determin o utilitate redus; - tendina de a supradimensiona explicaiile introductive, devenite inutile, mai ales cnd interlocutorul este subaltern sau coleg familiarizat cu subiectul; - tendina de a transforma dialogul n monolog, fie din lips de timp, fie din lips de ncredere n partener sau de interes fa de prerea acestuia; stereotipiilor n modalitile de transmitere i prezentare, ceea ce duce la scderea ateniei interlocutorilor; utilizrii unui ton ridicat i marcat de iritabilitate, ceea ce poate duce la intimidarea partenerului i la lipsa rspunsului; utilizrii unui limbaj neadecvat persoanei care recepteaz mesajul. Folosirea unor termeni prea uzitai, prea elevai sau a unor termeni de strict specialitate reduce posibilitile de receptare integral i corect a informaiilor comunicate; lipsa de atenie sau de abilitate n dirijarea i controlul dialogului ctre realizarea unui obiectiv; deficiene n capacitatea de ascultare. Specialitii au ajuns la concluzia c multe din nemulumirile personalului subordonat i au originea n capacitatea sczut de ascultare a conductorului. Astfel, personalitatea subordonailor este lezat, iar potenialul profesional, creativ i intelectual se reduce simitor. Capacitatea redus de ascultare sau ascultarea incorect pot aprea ca urmare a: - lipsei de respect fa de personalitatea interlocutorului, manifestat prin lipsa de atenie, nerbdare, graba de a termina mai repede, rezolvarea n paralel a altor probleme; - capacitii sczute de concentrare asupra fondului problemei, ceea ce deturneaz atenia ctre forma comunicrii, pierznd astfel substana informaional; - persistenei n prejudecata c cei din subordine nu pot avea idei sau sugestii bune pentru rezolvarea unor probleme. n acest sens, exist tendina de a considera c orice propunere este un atac la prestigiul conductorului;

pg. 4

Dumitrache Ramona, anul lll, grupa 2.

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie Psihologia Resurselor Umane

- tendinei de a considera c perfecionarea unui domeniu sau a unei operaii implic automat existena unei defeciuni toleratede conducere Bariere generate de subordonai au ca surs fie dorina de securitate, fie lipsa implicrii n viaa organizaiei sau factori care, pur i simplu, in de temperament, climat de munc. Formele sub care se manifest acest tip de dificulti sunt: rezerva subordonailor n a exprima propriile opinii, din team de a nu avea neplceri cu superiorii sau de a nu-i periclita avansarea; convingerea c problemele subordonailor nu l intereseaz pe manager; lipsa de obinuin n comunicare. Astfel, personalul de execuie, nedispunnd de abilitatea de a se exprima n scris sau verbal, renun la a mai da curs unei comunicri din proprie iniiativ; tendina de a considera c orice idee, propunere de perfecionare implic automat existena unei defeciuni tolerate de conducere. ntr-un asemenea context, o propunere ar prea ca un denun fa de cel ce conduce, ceea ce i-ar putea declana ostilitatea; concordana dintre cerinele comunicrii i posibilitile subordonailor de a le satisface n condiii de calitate i n timp util; Cu ct modificarea unor instruciuni, ordine este mai frecvent, cu att creeaz nemulumiri n rndul subalternilor, punnd n lumin defavorabil capacitatea i competena managerului. Concluzie Comunicarea intre sef si subordonat reprezinta un element cheie in comunicarea verticala ascendenta sau descendenta in organizatii. La modul ideal, acest schimb ar trebui sa-i dea managerului posibilitatea de a-si dirija subordonatii spre indeplinirea corespunzatoare a sarcinilor, sa clarifice contextul recompensei si sa ofere sprijin social si emotional. In acelasi timp, ar trebui sa le permita subordonatilor sa puna intrebari despre rolurile mun cii lor si sa faca propuneri care sa permita optima realizare a obiectivelor propuse prin planurile si politicile de la nivelul acestei organizatii.

pg. 5

Dumitrache Ramona, anul lll, grupa 2.

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de psihologie Psihologia Resurselor Umane

Bibliografie Craiovan, P.-Psihologia muncii si a resurselor umane, Editura Renaissance, 2008; Deaconu, A., Podgoreanu, S., Rasca, L.. - Factorul uman si performantele in organizatie- curs in format digital (www.biblioteca-digitala.ase.ro) Ivan, G.. - Confruntarea cu stresul si satisfactia in munca la cadrele didactice- Editura Rovimed; Maslow, H., Abraham. - Motivatie si personalitate- Editura Trei, Bucuresti, 2008; Michael Meltzer, Louis A Mischkind, David Sirota Motivarea angajatilorEditura Al, Bucuresti, 2010; Grigore, C.. - Motivarea angajatilor, grupurilor de munca si satisfactia muncii in mediul de lucru Editura Sfantul Ierarh Nicolae, 2010;

pg. 6

Dumitrache Ramona, anul lll, grupa 2.

S-ar putea să vă placă și