S1. ACTE NECESARE INFIINTARE FIRMA ACTE NECESARE INFIINTARE SOCIETATE COMERCIALA (S.R.L.

- explicatii termeni)

Cerere (formular O.R.C.) Rezervarea denumirii firmei ( la nivel de judet sau la nivel de tara). 3 variante + sigla firmei

Act constitutiv (autentificat de avocat sau notar) care trebuie sa contina obligatoriu, conform art. 7 din L 31/16.11.1990 republicata: datele de identificare ale asociatilor; forma, denumirea si sediul social; obiectul de activitate al societatii cu precizarea domeniului si a activitatii principale PE DOMENII DE ACTIVITATE; capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii - la SRL se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau; asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat - daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar,se vor include si datele acestora de identificare; partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi; sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica - atunci cand se infiinteaza odata cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara daca se are in vedere o atare infiintare; durata societatii; modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Cazierul fiscal al fiecaruia dintre asociati sau administratori (se obtine automat

de catre ORC)
Contractul de proprietate, de inchiriere sau subinchiriere, de asociere in participatiune, contract de leasing imobiliar, contract de comodat, de uz, uzufruct ( doar unul dintre ele este necesar bineinteles) PENTRU SEDIUL SOCIAL AL FIRMEI I PENTRU CELELALTE LOCAII, UNDE FIRMA II DESFOAR ACTIVITATEA Acordul asociatiei de proprietari sau locatari, in caz ca acesta se impune. Acordul vecinilor ( riverani sau mai exact cei de pe verticala si orizontala cu spatiul dumneavoastra) in caz ca acesta se impune. Copie Buletin Identitate (B.I.), Carte de Identitate ( C.I.) sau Pasaport asociati si administratori. Specimen de semnatura al administratorului / administratorilor firmei. TIPIZAT

Declaratii pe proprie raspundere ca pot indeplini calitatea respectiva ale asociatului / asociatilor sau administratorului / administratorilor autentificate ( sau date in fata referentului ORC). Procura data de asociati sau de catre asociatul majoritar persoanei insarcinate sa depuna dosarul la sediul Oficiului Registrului Comertului - autentificata ( spre exemplu imputernicire avocatiala). Dovada depunerii capitalului social (recipisa sau extras de cont din ziua respectiva) la o banca aleasa de catre asociatii firmei. Declaratie (formular O.R.C.) semnata de catre unul dintre asociati (model declaratie asociat cu / fara activitate la sediu ). Vectorul Fiscal - Anexa 1 care de obicei este atasata cererii de inmatriculare.

Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO

Legea nr. 245 din 09/06/2004 privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. 2001/95/CE prevede:producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure - are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure; - un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat; - un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) - conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos. - prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi; incalcarea atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati. Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania, din domeniile reglementate - autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international - principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate; b) transparenta si credibilitate; c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor publice; f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor - Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat, are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor, respectand cerintele esentiale; b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic, in forma, scopul si pe perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice; c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale, prevazute de reglementarile tehnice; d) intocmirea declaratiei de conformitate, detinerea rapoartelor de incercare, a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa caz. - conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de

conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de producator, conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile - incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a celor vinovati. HOTARARE DE GUVERN nr.71/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS HOTARARE DE GUVERN nr.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor. HOTARARE DE GUVERN nr.1587/2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania, statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala OG nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii HOTARARE DE GUVERN nr. 1198 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 2 decembrie 2002). Legea nr.150 din 2004 privind siguranta alimentelor - reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele, tinand cont de diversitatea ofertei alimentare, incluzand si produsele traditionale, precum si functionarea eficienta a pietei interne. - stabileste principii si responsabilitati comune, mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida, cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor si a hranei pentru animale - stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale, in general, si sigurantei acestora, in special. - stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale. - prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei, procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente - alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele legislatiei

in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare LEGEA nr.412 din 18-10-2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor (publicat in MO nr.990 din 27-10-2004) LEGISLATIA COMUNITATII EUROPENE PRIVIND SISTEMUL HACCP pana in anul 2004 - Directiva 92/46 privind procesarea laptelui - Directiva 93/43 privind igiena alimentelor - Directiva 94/356 privind produsele din peste - Directiva 2001/471 privind HACCP la prelucrarea carnii - Directiva 93/43 privnd igiena alimentelor din anul 2004 - Reglementarea 852/2004 privind igiena alimentelor - Reglementarea 853/2004 privind reguli specifice de igiena pentru alimente de origine animala - Reglementarea 854/2004 privind controlul oficial al carnii - Reglementarea 882/2004 privind controlul oficial al nutreturilor si alimentelor. LEGISLATIA DIN ROMANIA PRIVIND SISTEMUL HACCP - Hotararea de Guvern nr. 1198/2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare - Legea nr.54/2002 de aprobare a Ordonantei de Urgenta nr.97/2001privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor - Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1956/1995 privind normele pentru introducerea HACCP in industria alimentara - Legea nr. 150/2004 privind Siguranta alimentelor - Hotarirea de Guvern nr. 1196/2002 privind controlul oficial al alimentelor.

3. Documente ale activitii firmei ntr-un management eficient; tehnica edinei

TEHNICA SEDINTEI Sistemul decizional cuprinde mai multe etape prin care se elaboreaza o decizie astfel : Previziunea se concretizeaza in obiective, planuri, strategii, programe; Organizarea se definitiveaza in modalitati eficiente de organizare a productiei si a muncii; Coordonarea se exercita prin decizii vizand armonizarea actiunilor personalului in cadrul grupului de munca din cadrul societatii; Antrenarea privita ca o alternare a deciziilor privind motivarea individuala si cea de grup, atat ca premisa, cat si ca o consecinta a realizarii obiectivelor; Evaluarea si controlul se manifesta ca decizii de corectie daca este cazul. Firma realizeaza sedinte saptamanale pentru evaluarea rezultatelor sau a evolutiei activitatilor si apoi parcurgaad toate etapele de mai sus elaboreaza decizii potrivite si eficiente pentru fiecare din situatie. Ca modalitate cea mai frecventa de transmitere a informatiilor , SEDINTA este nemijlocit implicate in executarea tuturor atributelor managerului : previziunea,organizarea, coordonarea, analiza si controlul. Dupa continut sedintele se pot clasifica in: 1. Sedinte de informare 2. Sedinte decizionale 3. Sedinte de armonizare Sedinte eterogene Sedintele eterogene sunt specifice nivelurilor superioare si medii de management, contin doua sau mai multe elemente specifice celorlalte tipuri desedinte. Au cea mai mare frecventa dintre toate tipurile de sedinta si se desfasoara in patru etape:
6

1. 2. 3. 4.

Pregatirea Deschiderea Desfasurarea Finalizarea

Pregatirea sedintei presupune: 1. Stabilirea ordinii de zi 2. Formularea cu claritate a problemelor inscrise ca punct pe ordinea dezi 3. Selectionarea dupa criterii de competenta a persoanelor care vor elabora materialele supuse dezbaterii Materialele trebuie aduse la cunostinta participantilor cu 2-3 zileinainte de desfasurarea sedintei; ele trebuie sa fie sintetice, sa continainformatii noi, sa cuprinda alternative decizionale, ipoteze de lucru si propuneri concrete. Sedintele periodice se programeaza de regula in aceleasi zile si laaceeasi ora. Se alege locul de desfasurarea a sedintei in asa fel incat sa se asigureambianta necesara si dotarea cu aparatura audio-video specifica Pentru ca sedinta sa se desfasoare in bune conditii si cu eficinta seimpune respectarea unor reguli cu privire la:A.Deschiderea sedinteiB . D e r u l a r e a s e d i n t e i C . I n c h i d e r e a s e d i n t e i Sedintele curente sau operative: se refera la perioadele de pana la o luna vizeaza pregatirea, organizarea si desfasurarea diferitelor procese de munca, initierea de actiuni de cercetare a efectelor si factorilor perturbatori se adopta de catre cadrele de conducere de la toate nivelurile ierarhiceale sunt de regula, cuprinse in programe pe termen scurt (lunare,decadale, saptamanale, zile). Participa la adoptarea Deciziei Colective: se adopta de catre organelle colective de conducere se refera la aspectele esentiale ale activitatii cuprind deciziile strategice si o parte din deciziile tactice.
7

Participa la adoptarea Deciziei Individuale: se adopta de catre cadrele de conducere de pe diferite niveluri ierarhice cuprind unele decizii tactice si decizii curente Dintre aceste criterii, tot mai mult se impune criteriul factorul timp care se coreleaza si cu nivelul ierarhic la care se iau deciziile. Dupa acest criteriu se disting deciziile strategice, deciziile tactice si deciziile curente sau operative. Deciziile strategice se refera la probleme mai importante si la o perioada mai lunga de timp. Acestea au in vedere precizarea obiectivelor generale de perspective, reorganizare a compartimentelor operationale si functionale etc. Deciziile strategice presupun studierea mediului(a variabilelor necontrolabile), formularea strategiilor si definirea mijloacelor derealizare. Deciziile tactice sau de rutina se refera la activitatea curenta. De exemplu, sestabileste ca aprovizionarea cu furaje la un complex de crestere a pasarilor trebuiesa se faca atunci cand se ajunge la un anumit stoc de magazine, prestabilit; ca inceperea insamantarii porumbului se face cand in sol se realizeaza o temperaturede plus 8-9 grade C la adancimea de semanat etc. Deciziile curente sau operative privesc realizarea concreta a sarcinilor de productie si reprezinta o continuare a deciziilor tactice. Exemplu: repartizarea lucrarilor agricole pe agregate, repartizarea agregatelor de insamantat pe sol etc. Deciziile de corectie se refera la oricare din cele trei tipuri de decizii prezentate si se iau cu scopul de corecta devierile, cand apar situatii noi etc. Deciziile colective se iau de organele colective de conducere si se refera la aspectele esentiale ale activitatii organizatiei, curpinzand toate deciziile strategice si o parte din deciziile tactice. Deciziile individuale se adopta de catre cadrele de conducere de pe diferite niveluri ierarhice si curpind deciziile curente sau operative, precum si o parte din deciziile tactice. Indiferent de tipul deciziei de conducere, ele trebuie sa se incadreze in ansamblul sistemului de conducere al organizatiei.
8

Concluzii Stilul de conducere trebuie sa fie adaptat la "varsta" si caracteristicile grupului de lucru. Astfel, putem considera doua stiluri, si anume: unul orientat spre sarcina (managerul are capacitatea de a defini din punct de vedere cognitiv situatia, de a stabili si formula obiective credibile, de a sintetiza problemele ivite in cursul procesului de lucru); si celalalt, orientat spre relatii (managerul este un factor cheie in prevenirea eventualelor conflicte). In aceasta ordine de idei, se sugereaza ca acordul dintre stilul de conducere si nevoile grupului este determinat de gradul de maturitate al respectivului grup. Astfel, membrii unui grup imatur vor avea rezultate mai bune cu un lider orientat spre sarcina. Pe masura ce grupul se maturizeazas liderul poate sa adopte un stil caracterizat simultan de ambele orientari. In grupurile cu o maturitate medie, e mai eficient stilul orientat spre relatii, in timp ce pentru grupurile "imbatranite" cel mai potrivit este stilul laissez-faire (sau stilul cu scor scazut la ambele orientari.) Deci, pe toata durata vietii unui grup de munca, este indicat ca liderul sa adopte patru stiluri de conducere succesive, caracterizate de termenii comunicare, persuasiune, participare si delegare.

4. Standarde (STAS-uri) i norme n domeniul agroalimentar

Problemele generale ale standardizrii

Standardul ca definire etimologic este un document stabilit prin consens aprobat de un organism recunoscut care prevede, pentru utilizri comune i repetate, reguli, prescripii i caracteristici referitoare la activiti sau rezultatele acestora, n scopul obinerii unui nivel considerat optim de ordine ntr-un context dat1 . Standardul de stat este un document cu caracter de lege prin care se impun norme unitare i raionale de producie (tehnologie, dimensiuni, calitate, recepie, clasificare, nomenclaturi etc.), obligatorii n toate ramurile economiei naionale. Standardele de stat stabilesc condiiile tehnice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc produsele pentru a putea fi introduse n circulaie, precum i metodele pentru determinarea calitii produselor respective. De asemenea, standardele cuprind prescripii cu referire la depozitare, ambalare, marcare, transportul produselor etc., iar n cadrul altor standarde se stabilete terminologia pentru produsele standardizate. Standardele de stat au caracter de lege, iar nerespectarea acestora atrage sancionarea celor vinovai. Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definete standardul ca fiind un document, stabilit prin consens i aprobat de ctre un organism recunoscut, care asigur, pentru uz comun i repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activiti sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de ordine ntr-un anumit context.

10

Organizaia Internaional de Standardizare

Organizaia Internaional de Standardizare , cu numele scurt ISO care vine din limba greac, unde , isos, nseamn egal; n englez: International Organization for Standardization, este o confederaie internaional de stabilirea normelor n toate domeniile cu excepia electricitii i a electronicii, care sunt reprezentate de IEC (n englez International Electrotechnical Commission), i cu excepia telecomunicaiilor reprezentate de ITU (International Telecommunication Union). Aceste trei organizaii sunt unite n WSC (englez, World Standards Cooperation).

Harta cu indicatorul apartenenei statelori la ISO Legend: ri membre ai asociaiei ri corespondente cu asociaia ri observatoare ri cu ISO 3166-1 care nu sunt membre la ISO

Standardele ISO sunt adoptate, traduse i difuzate n Romnia de ASRO Asociaia de Standardizare din Romnia (fostul IRS) care particip prin specialiti n cadrul comitetelor tehnice internaionale ale ISO. Standardele ISO sunt numerotate, i au un format de tipul: "ISO 99999:yyyy: Titlul", unde "99999" este numrul standardului, "yyyy" este anul publicrii, i "Titlul" descrie obiectul. De exemplu, familia de standarde ISO 9000 este format intr-o serie de standarde referitoare la sistemul de management al calitii, care urmresc asigurarea satisfac iei clienilor si obtinerea de produse i servicii conforme.

Ex.: SR EN ISO 9001

11

Elaborarea i aprobarea standardelor. Coordonarea i efectuarea activitii de standardizare se realizeaz de ctre Asociaia Romn de Standardizare, organ de specialitate al administraiei publice centrale, n subordinea Guvernului. Asociaia Romn de Standardizare colaboreaz cu ministerele i celelalte organe centrale i locale ale administraiei publice, cu organele de standardizare din alte ri i reprezint Romnia n organizaiile regionale i internaionale de standardizare. Elaborarea programelor de standardizare pentru standardele romne, elaborarea proiectelor acestor standarde, propunerile de reconfirmare, modificare, suspendare sau anulare a standardelor romne, precum i lucrrile privind activitile de standardizare internaional, inclusiv REGIONAL, se fac de ctre comitetele tehnice de standardizare. Aceste comitete tehnice de standardizare sunt nfiinate pe baza acordului prealabil al Institutului Romn de Standardizare, n diverse domenii de activitate, i se organizeaz pe lng regii autonome, societi comerciale, instituii publice i alte persoane juridice. Modul de lucru al comitetelor tehnice de standardizare, structura, coninutul i regulile de redactare ale standardelor se stabilesc prin standarde romne cu caracter metodologic, elaborate de ctre un comitet tehnic de standardizare, nfiinat pe lng Institutul Romn de Stamdardizare. Acest institut coordoneaz activitatea desfurat de comitetele tehnice de standardizare, furnizeaz informaii acestora i urmrete corelarea dintre standardele romne, cu standardele internaionale (prin alinierea la parametrii nscrii). Fiecare standard - sau dup denumirea prescurtat STAS - trateaz o problem separat, iar mpreun cu alte standarde se regsesc ntr-o anumit grup ce reprezint un domeniu de utilizare.

Standardizarea constituie deci, activitatea organizat, sistematic i permanent de elaborare i aplicare a standardului.
n condiiile economiei de pia, ale progresului rapid al tuturor sectoarelor economiei naionale i ale modernizrii proceselor de producie,

standardizarea are ROLUL de a reglementa producia i circulaia materiilor prime, semifabricatelor i produselor finite i de a contribui la introducerea tehnicii avansate, prin:

simplificarea sau tipizarea produselor;

12

unificarea terminologiei i uneori a formelor, care uureaz aprovizionarea, producerea n mas etc.; specificarea, care urmrete nscrierea n standarde a caracteristicilor tehnice de obinere, de folosire, de verificare a calitii i condiiilor minime de calitate (difereniate pe categorii de calitate).

Standardizarea este o activitate important n economia naional, o cale principal prin care se asigur coordonarea diferitelor ramuri ntr-o economie de pia, mbuntirea calitii produselor prin accelerarea aplicrii progresului tehnic i dinamica pieei, ducnd n final la creterea volumului produciei.

Ca atare prin standardele de stat se urmrete (SCOPUL) a se asigura n mod unitar i general:

ridicarea calitii produselor pe baza unor realizri performante pe plan naional i mondial; creterea gradului de competitivitate a produselor pe piaa internaional; reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale i de manoper; promovarea utilizrii cu precdere de materiale noi i nlocuitori din producia intern, apte de a substitui materialele scumpe i deficitare, precum i valorificarea superioar a materiilor prime secundare (mai ales din producia agricol); extinderea produselor pe clase de calitate i corelarea prevederilor de calitate din standardele de stat ale produselor finite cu acelea ale materiilor prime, precum i includerea metodelor de determinare i verificare a calitii.

Standardizarea produselor agricole este o reglementare unitar cu

caracter normativ privitoare la condiiile tehnice minimale pe care trebuie s le ndeplineasc produsele agricole, pentru a fi acceptate i pltite la preul stabilit de beneficiar. Standardizarea stabilete indicii de calitate i abaterile (toleranele) admisibile, precum i reguli pentru luarea probelor i utilizarea metodelor de verificare i determinare a calitii produselor agricole. Normele de standardizare sunt stabilite difereniat n domeniul produciei agroalimentare, la nivel naional i internaional.

13

Standardizarea internaional, condus i organizat de Organizaia Internaional de Standardizare (I.S.O.), are ca obiect uurarea schimburilor de mrfuri i servicii la nivel mondial. Politica european n domeniul standardizrii se limiteaz n prezent la urmtoarele cinci condiii eseniale: protecia sntii publice, necesitatea informrii consumatorilor, loialitatea tranzaciilor comerciale, necesitatea asigurrii unui control public, protecia mediului nconjurtor. Standardele specifice produciei agroalimentare au n vedere producia vegetal, animal, industrial-agricol, producia alimentar i mecanizarea agriculturii. n condiiile competitivtii pe pia, standardele devenite necorespunztoare ca rezultat al creterii exigenei cumprtorilor, posibilitilor tehnico-materiale de a obine produse superioare etc., sunt nlocuite cu altele mai perfecionate. Derogrile de la standardele de stat se pot da numai de organul care le-a aprobat, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale i locale interesate. Astfel, standardizarea este o activitate dinamic prin care se realizeaz mbuntirea continu a calitii produselor. Coninutul i clasificarea standardelor n sfera de preocupri a standardizrii intr elaborarea caracteristicilor tehnice ale produselor (inclusiv ale materiilor prime i semifabricatelor), stabilirea metodelor de analiz, de ncercri ale produselor, fixarea i introducerea unei terminologii, simbolizarea, clasificarea unitar a produciei i n tiin etc.

Fiecare standard este alctuit din dou pri:

1. antetul, care cuprinde ntr-un chenar urmtoarele inscripii:

denumirea de Standard de Stat; indexul format din prescurtarea denumirii (STAS), numrul standardului (STAS 3318); anul aprobrii (STAS 3318-60); titlul cu denumirea produsului standardizat, de exemplu: gru, pentru paste finoase; un indice de clasificare format din o liter mare, care simbolizeaz sectorul, cuprinznd n general o ramur a economiei naionale i dou cifre (de exemplu, S-21); putndu-se enumera urmtoarele:
14

2. coninutul propriu-zis al standardului , care cuprinde diferite capitole,

generaliti, n care se precizeaz la ce anume produs se refer standardul; clasificarea; condiii tehnice, n care sunt menionai indicii de calitate minimali pentru produsul respectiv; condiii de recepie, cu precizri asupra loturilor, locului de recepie i modului de luare a mostrelor i probelor; transport etc.

Clasificarea standardelor se face dup mai multe criterii:

Dup sistemul alfanumeric, mprindu-se domeniul de standardizare n aisprezece sectoare, corespunztor ramurilor de producie din care face parte produsul standardizat. Notarea sectoarelor se face cu litere majuscule. Fiecare sector se mparte n grupe notate cu cifre arabe (de la 0 la 9), iar grupele n subgrupe, notate prin o a doua cifr arab. Astfel, sectorul A - industrie minier, B - industrie metalurgic, C - maini pentru uz general..., S - agricultur, etc., pn la U - standarde generale. Dup sfera de obligativitate, se deosebesc: o standarde de stat (STAS), alctuind categoria de baz i avnd obligativitate general (pentru toate instituiile i ntreprinderile din ar); o standarde de recomandare (STAS-R), obligatorii pentru anumite ntreprinderi i instituii, care au condiii pentru aplicarea lor; o standarde experimentale (STAS-E), obligatorii numai pentru experimentare, cu scopul de a se culege date asupra calitii unui produs nou sau obinut dup o tehnologie nou. Dup coninut, standardele pot fi: o standarde complete, care cuprind toate elementele necesare pentru descrierea unui produs (repartizate pe capitole, aa cum s-a artat anterior); o standarde pariale, cuprinznd numai anumite capitole ntlnite n standardul complet (standarde de clasificare, de condiii tehnice, de metode de verificare a calitii, de ambalare i marcare etc.); o standarde cu caracter special, care se refer la terminologie, simbolizri, uniti de msur etc.

n Romnia se elaboreaz urmtoarele categorii de standarde:

standarde romne, care se aplic la nivel naional; standarde profesionale, care se aplic n anumite domenii de activitate, n cadrul organizaiilor profesionale, legal constituite, care le-au elaborat;
15

standarde de firm, care se aplic n cadrul regiilor autonome, societilor comerciale i altor persoane juridice care le-au elaborat.

Pentru standardele din ara noastr s-a adoptat clasificarea alfanumeric . Conform acestei clasificri problemele de standardizare sunt structurate pe sectoare, notate cu cte o liter (A, B, C ... U). Sectoarele sunt mprite n cte zece grupe, notate cu cte o cifr (de la 0 la 9), iar grupele se mpart n zece subgrupe, notate cu o a doua cifr (de la 0 la 9). Drept criteriu de clasificare s-a adoptat domeniul de producie i nu domeniul de aplicare, deoarece un produs poate fi mai uor de identificat dup domeniul de producie, iar unele produse au mai multe domenii de aplicare (tabelul 5.2). Tabelul Sectoarele i simbolizarea lor n standardele din Romnia Simbolul sectorului A B C D E G H K L M N P R S T U Denumirea sectorului Industrie minier, petrolier i a combustibililor gazoi Industrie metalurgic Industrie de maini pentru uz general Industrie de maini cu destinaii speciale Energetic i electrotehnic Construcii, lucrri hidraulice, ci de comunicaii i instalaii Industria materialelor de construcii i silicoceramice Industria lemnului, celulozei, hrtiei i poligrafic Industria chimic Industria textil i a pielriei Industria alimentar Industria construciei de aparate Sntate i igien Agricultur Standarde diverse Standarde generale 5.2.

Sectorul agricultur S cuprinde subgrupele: S0 - generaliti; S1 - semine i material sditor; S2 - cereale i leguminoase alimentare; S3 - plante industriale;

16

S4 - produse agricole furajere; S5 - produse horticole i viticole; S6 - materii prime medicinale; S7 - practici agricole; S8 - animale i produse animaliere. Fiecare grup este mprit n subgrupe notate cu litera sectorului i cifra grupei, care este urmat de o a doua cifr; de exemplu, grupa S2 - grupa cereale i leguminoase alimentare este mprit n dou subgrupe, i anume S21 cereale i S22 - leguminoase alimentare.

Avantajele standardizrii
Standardizarea n cadrul unei economii de pia, prin obiectivele pe care le urmrete i prin consecinele pe care le are asupra produciei de mrfuri, prezint avantaje att pentru productorii ct i pentru consumatorii de mrfuri. Prin precizarea procesului tehnologic pentru fiecare produs, prin simplificarea, unificarea i specializarea acestora se influeneaz pozitiv producia, fcnd posibil specializarea i perfecionarea lucrtorilor i a tehnologiei. De asemenea, se uureaz introducerea tehnicii noi, se reduce consumul de materii prime, procentul de rebuturi i deeuri, micornd n cele din urm costul de producie. Cumprtorii i personalul din sfera circulaiei produselor pot identifica uor i cunoate mai bine caracteristicile acestora. Abaterile calitative pot fi uor sesizate iar productorul poate fi fcut rspunztor mult mai uor. Standardizarea favorizeaz accelerarea mecanismului de vnzare-cumprare pe piaa intern i extern, deoarece n STAS calitatea produselor este complet definit, iar beneficiarul este asigurat c ea va fi respectat.

Prin urmare standardizarea urmrete urmtoarele obiective:

simplificarea tipurilor de produse prin eliminarea celor inutile i eventual prin crearea unor tipuri corespunztoare scopului pentru care au fost create; simplificarea elaborrii tipurilor noi de produse , ce are ca obiectiv uurarea trecerii la producerea n serie i ca urmare o mai bun valorificare a produsului; unificarea dimensiunilor produselor de acelai fel, care au ca scop identificarea dimensiunilor; reglementarea calitii produselor, avnd ca scop eliminarea celor de calitate necorespunztoare, n stabilirea caracteristicilor fizice, chimice i mecanice, obligatorii pe care trebuie s le ndeplineasc.

17

Normele interne Pentru produsele nestandardizate se utilizeaz, potrivit legislaiei n vigoare, normele interne. Acestea reprezint acte normative care reglementeaz caracteristicile unor produse fiind n multe cazuri precursoare ale standardelor, de care vor fi nlocuite dup o experimentare mai ndelungat. Uneori normele interne completeaz standardele existente sau reglementeaz producerea unui sortiment larg de mrfuri, cu aceeai ntrebuinare, dar difereniate ca form, dimensiune, calitate, cost etc.

ntr-un mod sintetic norma intern cuprinde elementele mai importante dintr-un standard (referitoare la tehnologie, indici de calitate etc.) i urmrete acelai scop, dar are o arie de aplicare mai restrns.
Normele interne nu au caracter de lege i nu sunt unitare.

Respectarea ns a tuturor prescripiilor nscrise n norma intern este obligatorie, iar abaterile constatate sunt sancionate de ctre organele nsrcinate cu controlul respectrii lor, n acelai mod n care se sancioneaz nerespectarea standardelor. Derogrile pentru normele interne (tehnice) de ramur se pot acorda n mod excepional i pe timp limitat de ctre ministerul coordonator sau organul central coordonator de ramur, cu avizul Institutului Romn de Standardizare. Certificatele de omologare Necesitatea stringent a retehnologizrii n actuala etap de restructurare a sectorului agricol i industriei agroalimentare impune introducerea n producie a noilor soiuri sau hibrizi alturi de tehnologiile de prelucrare n industria alimentar. Dar introducerea acestora pe teritoriul rii noastre, precum i scoaterea din producie, revine organelor abilitate din subordinea Ministerului Agriculturii i Alimentaiei. Aceast comisie mpreun cu Academia de tiine Agricole i Silvice organizeaz examinarea soiurilor i hibrizilor n condiii experimentale i
18

de producie pe baza rezultatelor obinute, bine fundamentate economic i tehnic, care propune MAA omologarea i autorizarea pentru introducerea n cultur, precum i ponderea acestora n structura culturii pentru fiecare specie i a tehnologiilor agroalimentare.

Omologarea constituie momentul adoptrii deciziei de introducere n

producie a unui nou produs agricol sau agroalimentar i coincide cu identificarea nsuirilor calitative ale produselor, a tehnologiilor agricole de producie sau ale sectorului industriei alimentare, a preurilor informative, a volumului de mrfuri ce urmeaz a se produce etc. Chiar dac productorul deine rolul major n omologarea produselor noi, participarea reprezentanilor comerului devine util i necesar mai ales n cazul mrfurilor agroalimentare complexe sau cu un sortiment bogat. Omologarea final se realizeaz de fapt atunci cnd mrfurile agroalimentare se contracteaz pentru a fi produse pe pia. Ca atare pentru noile soiuri de plante, tehnologii agricole i de industrie alimentar se ntocmesc certificate de omologare, adic acte oficiale prin care se confirm calitatea unor produse noi, i care sunt introduse recent n procesul de producie. Ele preced normele interne sau standardele.

19

Sistemele de control prin HACCP2

n actuala etap de tranziie n orice activitate se impune o form perfecionat a controlului efectuat prin metoda de Analiz a riscului prin puncte critice de control ( HACCP). Aceasta reprezint un sistem prin care se identific, evalueaz i controleaz pericolele care sunt semnificative

pentru

securitatea

alimentar.
n cadrul acestui sistem sunt delimitate toate regulile de baz ale inspeciei specifice, ale autocontrolului pe profil, aplicat de-a-lungul ntregii filiere agroalimentare. Se identific riscurile specifice ( fizice, chimice, biologice ) probabile, din fiecare faz de fabricaie, depozitare sau distribuie i se stabilesc mijloacele de control ale acestora i msurile de prevenire a lor. Metodica sistematic a acestei metode urmrete inerea sub control a punctelor critice dintr-o ntreprindere cu scopul obinerii de produse lipsite de nocivitate pentru consumator. n aplicarea sistemului HACCP este necesar ntocmirea unui plan adecvat profilului i structurii ntreprinderii care trebuie transpus asupra procesului n cauz. Planul HACCP este un document scris care se bazeaz pe anumite principii de urmat pentru inerea sub control i corectarea succesiv-continu ( din mers ) a proceselor de obinere a unui produs. Poate fi structurat conform unor faze specifice astfel:

identificarea i analiza riscurilor stabilindu-se limitele i mijloacele de control ale acestora i msurile de prevenire a lor; identificarea punctelor critice de control, care se face dup conceptul CCP decision tree, ce este reprezentat printr-o schem bazat pe metoda interogativ DA/NU; stabilirea limitelor critice petru fiecare CCP identificat care stau la baza msurilor preventive. O limit critic este un criteriu care trebuie atins pentru fiecare msur preventiv ce se aplic la CCP. Limitele critice reprezint, de cele mai multe ori, parametrii proceselor aplicate produserlor ( nivelul termic, pH, umiditate, aciditate etc. ); stabilirea condiiilor de supraveghere 8 monitorizare ) a fiecrui CCp. Care const n urmrirea dferiilor parametrii pentru a se putea aprecia dac un CCP este inut sub control; stabilirea modului de monitorizare CCP i de nregistrare a datelor, cu scopul de fi interpretate i a servi la corectarea unor procese; stabilirea proceselor prin care s se verifice dac sistemul HACCP nclus n planul aplicat se ncadreaz corect. Verificarea const n folosirea unor
20

metode, procedee sau teste suplimentare celor aplicate la monitorizare pentru a stabili dac planul HACCP implementat poate fi considerat eficient sau necesit modificri. n lucrrile de specialitate la nivel naional i internaional s-au elaborat ghiduri cu metode practice de siguran a alimentelor bazate pe conceptul HACCP. Unitile din sectorul alimentar, conform actelor normative din Romnia 3 trebuie s identifice activitile care sunt determinante pentru securitatea alimentar i trebuie s garanteze ca procedurile de securitate corespunztoare s fie stabilite, implementate, meninute i revizuite pe baza principiilor utilizate n sistemul de analiz a riscurilor i punctelor critice de control, abreviat HACCP. Viziunea acestei metode contureaz un sistem de tehnologii agroalimentare cu bune practici, orientate n obinerea n cantiti mari a unor produse agricole/agroalimentare igienice, pentru colectivitile de consumatori, cu respectarea n totalitate a verigilor tehnologice i a practicilor tradiionale modernizate. n fig. 5.3 este prezentat o metodologie a controlului sanitar i a autocontrolului managerial prin sistemul HACCP, n care redate analitic elementele componente pentru un control general i limitat, cu referire la un anumit sector. Controlul pe flux tehnologic al produsului-aliment a fost introdus de PAC, iar fluxul lipsei de risc ncadreaz comportamentul actual al productorilor i consumatorilor. n schia redat printr-o etap de finalizare sunt prezentate constatri, msuri, termene, responsabiliti, verificri, supraveghere, elemente care reprezint o analiz monitorizat riscului specific acestei metode. Etapele n procesul de certificare al sistemului HACCP sun reprezentate prin4 : iniiere proces de certificare, evaluarea iniial, evaluarea sistemului HACCP, evaluarea dosarului de certificare, acordarea certificatului pentru sistemul HACCP, supravegherea, renoirea certificrii.

21

22

Auditul i managementul calitii

CUPRINS: 1. DEFINITIA AUDITULUI INTERN 2. OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN 2.1.Obiectivele compartimentului de audit public intern ; 2.2. Obiectivele misiunii de audit public intern 3. DOCUMENTAREA 4. FORMA SI CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE LUCRU 5. DOSARELE DE AUDIT PUBLIC INTERN 5.1. Tipuri de dosare de audit public intern 5.2. Revizuirea 5.3. Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit public intern 6. DESCRIEREA PRINCIPALELOR DOCUMENTE, continute de dosarele de audit 6.1. A.1. Ordinul de serviciu 6.2. A.2.Declaratia de Independenta 6.2A.4. Fisa De Identificare Si Analiza A Problemei(FIAP) 6.2.A.5. Formulare de constatare a iregularitatilor, 6.3. B.1. Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern 6.4.B.2. Minuta sedintei de deschidere 6.5.B.3. Minuta reuniunii de conciliere 6.6.B4. Minuta sedintei de inchidere 6.7.C.6.Elaborarea proiectului de raport de audit 6.8.D.1.Revizuirea documentelor de lucru 7.TRANSMITEREA REZULTATELOR

23

1. DEFINITIA AUDITULUI INTERN Conform definiiei auditului intern, auditul intern este o activitate independent i obiectiv care d unei entiti o asigurare n ceea ce privete gradul de control asupra operaiunilor, o ndrum pentru a-i mbunti operaiunile i contribuie la adugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajut aceast entitate s i ating obiectivele evalund, printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al riscurilor, de control, i de guvernare a ntreprinderii, i fcnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea n ceea ce privete eficacitatea i mbuntirea eficienei managementului riscului i a proceselor de control i de conducere . Normele de calificare i de funcionare se aplic att misiunilor de asigurare ct i misiunilor de consultan/consiliere. 2. OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN : 2.1.Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt: - de a ajuta entitatea publica atat in ansamblul cat si structurile sale pri n intermediul opiniilor si recomandarilor; - sa gestioneze mai bine riscurile; - sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrimoniului; - sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile si procedurile existente; - sa asigure o evidenta contabila si un management informatic fiabile si corecte; - sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului si auditulu i intern; - sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor. 2.2. Obiectivele misiunii de audit public intern. Unei misiuni de audit i se pot atribui doua obiective principale:
24

- asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice auditul de regularitate; - evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv - auditul de performanta. 3. DOCUMENTAREA Auditorul trebuie s documenteze aspectele care sunt importante pentru furnizarea de probe care s susin opinia de audit i probe care s arate c auditul a fost realizat prin respectarea normelor . "Documentarea" nseamn materialele (documentele de lucru) pregtite de i pentru auditor, sau obinute i pstrate de auditor n cursul efecturii auditului. Documentele de lucru se pot prezenta sub forma nscrisurilor pe suport de hrtie, pe film, pe medii de nregistrare electronice sau pe ali purttori de informaii. Documentele: (i) ajut la planificarea i execuia auditului. (ii)ajut la supravegherea i revizuirea activitii de audit; (iii) nregistreaz probele de audit care rezult din activitatea de audit realizat pentru ca auditorul s-i poat susine opinia.

4. FORMA SI CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE LUCRU 4.1. Auditorul trebuie s ntocmeasc documente de lucru suficient de complete i detaliate pentru a facilita nelegerea auditului. Auditorul trebuie s nregistreze n documentele de lucru informaii referitoare la planificarea activitii de audit, la natura, durata i ntinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei activiti i la concluziile care se trag din probele de audit obinute. Documentele de lucru trebuie s includ raionamentul auditorului privitor la aspectele semnificative care necesit exercitarea raionamentului profesional, mpreun cu concluziile asupra problematicii analizate. n domeniile care implic chestiuni dificile de principiu sau raionament, documentele de lucru vor evidenia faptele relevante care erau cunoscute de auditor n momentul conturrii concluziilor.

25

4.2. Forma i coninutul documentelor de lucru sunt influenate de factori ca: Natura angajamentului. Forma raportului auditorului. Natura i complexitatea afacerii clientului. Natura i particularitile sistemelor contabile i de control intern ale entitii. Necesitile, n anumite situaii, de direcionare, supraveghere i revizuire a lucrrilor realizate de asisteni. Metodologia i tehnologia de audit specifice utilizate n cursul auditului.

4.3.

n mod normal, documentele de lucru includ:

Informaii privind structura juridic i organizaional a entitii. Extrase sau copii ale documentelor legale, contractelor sau proceselor verbale importante. Informaii privind sectorul de activitate, mediul economic i mediul legislativ n care funcioneaz entitatea. Probe privind procesul de planificare, incluznd programele auditorului i orice modificri ale acestora. Probe privind nelegerea de ctre auditor a sistemelor contabile i de control intern. Probe privind evaluarea riscurilor inerente i de control, precum i orice revizuire a acestora. Probe ale consideraiilor auditorului cu privire la activitii de audit intern, precum i concluziile la care a ajuns. Analize ale tranzaciilor i soldurilor. Analize ale indicatorilor semnificativi i ale tendinelor. O eviden a naturii, duratei i ntinderii procedurilor de audit realizate i rezultatele acestor proceduri. Dovezi c activitatea realizat de asisteni a fost supravegheat i revizuit. Meniunui referitoare la persoana care a realizat procedurile de audit i momentul n care acestea au fost fcute. Detalii ale procedurilor aplicate privind componentele ale cror situaii financiare sunt auditate de un alt auditor. Copii ale comunicrilor cu ali auditori, experi sau tere pri.
26

 Copii ale scrisorilor sau notelor care privesc problemele de audit comunicate entitii, sau discutate cu aceasta, incluznd termenii i condiiile angajamentului i carenele semnificative ale controlului intern. Scrisorile de confirmare a declaraiilor primite de la entitate. Concluziile la care a ajuns auditorul n ceea ce privete aspectele semnificative ale activitii de audit, inclusiv modul de soluionare a excepiilor sau a problemelor neobinuite aprute pe parcursul desfurrii auditului (dac au existat). Copii ale situaiilor financiare i ale raportului de audit. AUDITUL EXTERN

27

Auditorul trebuie s determine dac datele comparative sunt n conformitate, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul general aplicabil de raportare financiar pentru situaiile financiare care sunt auditate. Exist dou categorii de cadre generale de raportare financiar pentru datele comparative: Cifrele corespondente; Situatiile financiare comparative; Pentru cifre corespondente aferente perioadei(lor) anterioare sunt parte integrant a situaiilor financiare aferente perioadei curente i trebuie analizate n conexiune cu sumele i cu alte informaii prezentate aferente perioadei curente.
Situatiile financiare comparative - aferente porioadei( lor) anterioare sunt considerate situaii financiare separate.Prin urmare, nivelul de informaii incluse n aceste situaii financiare comparative este asemntor cu cel aferent situaiilor financiare ale periaodei curente. Datele comparative care acoper una sau mai multe perioade anterioare furnizeaz utilizatorilor situaii financiare informaii necesare pentru identificarea tendinelor i modificrilor care afecteaz o entitate pe parcursul unei perioade de timp. n conformitate cu cadrele generale de raportare financiar n vigoare n unele ri, consecvena i comparabilitatea reprezint calitatea de a avea anumite caracteristici n comun, iar comparabilitatea reprezint n mod normal o evaluare cantitativ a caracteristicilor comune.Consecvena reprezint o calitate a relaiei dintre doua numere contabile i constituie o condiie esenial pentru o comparabilitate real. Auditorul trebuie s obin probe de audit suficiente i adecvate, care s ateste c cifrele corespondente ndeplinesc cerinele cadrului general aplicabil de raportare financiar, evalund: Politicile contabile utilizate pentru cifrele corespondente sunt n concordan cu cele aferente perioadei curente sau dac au fost realizate i / sau prezentri de informaii corespunztoare; i dac Cifrele corespondente sunt n concordan cu valorile i alte prezentri de informaii dinperioadele anterioare sau dac au fost realizate modificri i/ sau prezentri de informaii adecvate. 28

n cazul activitilor de audit recurente, anumite dosare cu documente de lucru pot fi considerate ca dosare de audit "permanente" i sunt actualizate cu noi informaii de importan permanent, spre deosebire de dosarele curente de audit, care conin informaii cu privire la auditul unei singure perioade.

5. DOSARELE DE AUDIT PUBLIC INTERN Dosarele de audit public intern, prin informatiile continute asigura legatura intre sarcina de audit , interventia la fata locului si raportul de audit public intern.Dosarele stau la baza formularii concluziilor auditorilor interni. Dosarele de audit public intern prin informatiile continute asigural egatura intre sarcina de audit, interventia la fata locului si raportul de au dit public intern. Dosarele stau la baza formularii concluziilor auditorilor interni. 5.1. Tipuri de dosare de audit public intern: a) Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni: Sectiunea A - Raportul de audit public intern si anexele acestuia: A.1.ordinul de serviciu; A.2.declaratia de independenta; A.3. rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandarilor); A.4.fisele de identificare si analiza problemelor (FIAP); A.5.formularele de constatare a iregularitatilor; A.6. programul de audit. Sectiunea B - Administrativa: B.1.notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern; B.2.minuta sedintei de deschidere; B.3. minuta reuniunii de conciliere; B.4. minuta sedintei de inchidere; B.5.corespondenta cu entitatea/structura auditata.
29

Sectiunea C Documentatia misiunii de audit public intern : C.1. strategii interne; C.2. reguli, regulamente si legi aplicabile; C.3. proceduri de lucru; C.4.materiale despre entitatea/structura auditata (indatoriri,respon sabilitati, numar de angajati, fisele posturilor, graficul organizatiei,natura si lo catia inregistrarilor contabile); C.5.informatii financiare; C.6. rapoarte de audit public intern anterioare si extern ; C.7.informatii privind posturile cheie/fluxuri de operatii; C.8. documentatia analizei riscului.

Sectiunea DSupervizarea si revizuireadesfasurarii misiunii de audit public intern si a rezultatelor acesteia : D.1. revizuirea raportului de audit public intern; D.2. raspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de aud it public intern. b) Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox a docum entelor justificative, extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de lite re si cifre (E, F, G, ...) pentru fiecare sectiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit. 5.2.Revizuirea Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni, inainte de intoc mirea proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura c a documentele de lucru sunt pregatite in mod corespunzator. 5.3. Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit public intern Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entitatii publ ice si sunt confidentiale. Ele trebuie pastrate pana la indeplinirea recomandarilor di n
30

raportul de audit public intern, dupa care se arhiveaza in concordanta cu reglementarile legale privind arhivarea. Sedinta de inchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni, a recomandarilor finale din proie ctul Raportului de audit public intern si a calendarului de implementare a recomandarilor. Se intocmeste o minuta a sedintei de inchidere. 6. DESCRIEREA PRINCIPALELOR DOCUMENTE, continute de Dosarele de audit. 6.1. A.1. ORDINUL DE SERVICIU, se intocmeste in cadrul Procedurii P01 Scopul: De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori interni, astfel incat acestia sa poata demara misiunea de audit public intern. Premise: Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de catre compartimentul de audit public intern si se intocmeste de catre seful acest ui compartiment, pe baza planului anual de audit public intern. Procedura: 1. Seful Compartimentului de audit public intern : - repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor in pa rte; - intocmeste Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern 2. Personalul de secretariat. - aloca un numar Ordinului de serviciu; asigura copii ale Ordinului de serviciu fiecarui membru al echipei de aud it. 3. Auditorii iau la cunostinta de Ordinul de serviciu si de sarcinile repartizate.
31

6.2. A.2.DECLARATIA DE INDEPENDENTA, se intocmeste in cadrul Procedurii P-02 Scopul: De a demonstra independenta auditorilor fata de entitatea/structur a auditata. Premise: In vederea desemnarii auditorilor interni pentru efectuarea misiuni i de audit public intern vor fi verificate incompatibilitatile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde exista incompatibilitati personale, doar daca repartizarea lui este imperios nece sara, fiind furnizata in acest sens o justificare din partea conducatorului Compartimentului de audit public intern. Daca in timpul efectuarii misiun ii de audit apare o incompatibilitate, reala sau presupusa, auditorii sunt oblig ati sa informeze de urgenta conducerea.

32

Procedura: 1. Auditorii : - Completeaza Declaratia de Independenta - Model A02; - Indosariaza Declaratia de independenta in dosarul de au dit; - Daca in timpul misiunii apare o incompatibilitate reala sau presupusa, informeaza de urgenta conducerea. 2. Seful de serviciu: - Verifica Declaratia de Independenta; - Identifica incompatibilitate semnalata de catre auditori si stabileste modalitatea in care aceasta poate fi atenuata - Aproba Declaratiile de Independenta; 6.2A.4. Fisa De Identificare Si Analiza A Problemei(FIAP), si colectarea informatiilor , se fac in cadrul PROCEDURII P - 08 Scopul: Informatiile colectate asigura o evidenta suficienta, competenta si relevanta si ofera o baza rezonabila pentru constatarile si concluzii le auditorilor. Premise: In timpul fazei de colectare si prelucrare a informatiilor, auditor ii efectueaza testari in concordanta cu Programul de Audit aprobat. Munca in cadrul acestei faze produce dovezi de audit in baza carora auditorii formu leaza constatari, concluzii si recomandari. 6.2.A.5. Formulare de -PROCEDURA P -09 constatare a iregularitatilor

Scopul: De a furniza un ghid in cazurile de descoperire de iregularitati Premise: Cand auditorii ajung la concluzia, bazata pe FIAP-uri, ca s-a com is o iregularitate, ei vor trebui sa raporteze, cel mai tarziu a doua zi,
33

conducatorului Compartimentului de audit public intern prin trans miterea Formularului de constatare si raportare a iregularitatilor. 6.3. B.1. NOTIFICAREA PRIVIND DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN, se intocmeste in cadrul PROCEDURII P 03: Scopul: Sa informeze entitatea/structura auditata de declansarea misiunii de audit public intern Premise: Se intentioneaza ca prin notificarea entitatii/structurii auditate sa s e asigure desfasurarea corespunzatoare a procedurilor de audit. Procedura: 1. Auditorii : o Pregatesc adresa de notifica re catre partile interesate in vederea transmiterii aceste ia cu 15zile inainte de declansarea misiunii de audit pu blic intern; o Includ domeniile de interes (daca se comunica) in programul de audit; o Indosariaza copia adresei de notificare in dosarul permanent. 2. Conducatorul : Verifica adresa de notificare 3. Compartimentului de audit /Personalul de secretariat - Semneaza adresa de notificare; Aloca un numar adresei de notificare si o transmite entitatii/structu rii auditate 6.4.B.2. MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE , se intocmeste cu ocazia Sedintei de deschidere in cadrul PROCEDURII P - 07 Scopul: Sa efectueze o sedinta de deschidere cu reprezentantii (denumire a entitatii/structurii auditate) pentru a discuta scopul auditului, obiec
34

tivele urmarite si modalitatile de lucru privind auditul. Premise: Sedinta de deschidere serveste ca intalnire de inceput a misiunii de audit. Ordinea de zi a sedintei de deschidere va cuprinde: - prezentarea auditorilor; - prezentarea obiectivelor misiunii de audit; - stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificarilor; - prezentarea in detaliu tematicii; - acceptarea calendarului intalnirilor; - analiza si acceptul cartei auditorului; - asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii. Procedura: 1. Auditorii : a)Contacteaza telefonic entitatea/structura auditata pentru a stab ili data intalnirii. b)Intocmesc Minuta sedintei de deschidere (Model B-02) cu urmatoarea structura: A. Mentiuni generale..... - tema misiunii de audit public intern; - perioada auditata ; - numele celor care intocmesc Minuta sedintei de deschidere ; - numele persoanei insarcinate cu verificarea intocmirii Minutei sedintei de deschidere ; - numele persoanei insarcinate cu verificarea intocmirii Minutei sedintei de deschidere conform prezentei proceduri ; - lista participantilor la sedinta de deschidere cu mentionarea numelui, functiei, directiei si nr. de telefon ; -stenograma sedintei de deschidere.

2.Conducatorul/Compartimentului de/audit public intern/Auditor ii/Reprezentantii entitati/structurii auditate-Participa la desfasurarea sedintei de deschidere

35

6.5.B.3. MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE, se intocmeste cu ocazia Reuniunii De Conciliere , conform PROCEDURII P-14 Scopul: Acceptarea constatarilor si recomandarilor formulate de catre aud itori in Proiectul raportului de audit public intern si prezentarea calendar ului de imple mentare a recomandarilor. Premise: Auditorii pregatesc Reuniunea de conciliere. Procedura : 1. Auditorii pregatesc, in termen de 10 zile de l a primirea punctului de vedere de la entitatea/structu ra auditata, Reuniunea de conciliere. Informarea entitatii/structurii audit ate asupra locului si datei Reuniunii de conciliere. Intocmesc o Minuta a Reuniunii de conciliere. 2. Auditorii/entitatea/structura auditata : analizeaza constatarile si concluziile din Proiectul rap ortului de audit in vederea acceptarii recomandarilor formulate. 6.6.B4. MINUTA SEDINTEI DE INCHIDERE se intocmeste in urma Sedinta De Inchidere, conform PROCEDURII P - 11 Scopul: Permite prezentarea catre entitatea/structura auditata a opiniei auditorilor interni, a recomandarilor finale din Proiectul raportului de audit p ublic intern. Premise: Sa se asigure ca Raportul de Audit este clar, obiectiv, fundament at, relevant, respectiv: - Clar: sa fie usor de inteles, evident, sa nu permita interpretari;
36

- Obiectiv: sa nu fie partinitor; - Fundamentat: fiecare constatare sa aiba la baza documente dov editoare si sa faca trimiteri la textul legal incident; - Relevant: aspectele semnalate sa ajute conducerea entitatii/stru cturii auditate in luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea defic ientelor constatate. 6.7.C.6.ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDI T,conform PROCEDURII P-12, are in vedere urmatoarele : Scopul: Prezinta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor publici interni. Premise: In elaborarea Raportului de audit public intern, auditorul folose ste dovezile de audit raportate in Fisele de Identificare si Analiza a Pr oblemelor si in Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor. Proiectul de raport de audit trebuie sa cuprinda : - Pagina de titlu si cuprinsul Reprezinta pagina in care se mentioneaza denumirea misiunii de audit public intern. Rapoartele vor contine un cuprins al lucrarilor si document elor. - Semnatura Raportul de audit este semnat de catre fiecare membru al echipe i de auditori, pe fiecare pagina a acestuia. Ultima pagina a raportului este semnata si de catre seful Compartimentului de audit public intern. - Introducere Descrie tipul de audit si baza legala a misiunii (planul anual de audit, solicitari speciale). Prezinta datele de identificare a misiunii de audit public intern (
37

ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea/structura auditata, durata actiunii de auditare, perioada auditata). Identifica activitatea ce este auditata si prezinta informatii sintet ice cu privire la misiunea de audit public intern. Prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit public intern ( caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; pro ceduri, metode, tehnici utilizate; documente materiale examinate in cursul misiunii de audit public intern; materiale intocmite in cursul misiunii de audit public intern). Face referire la recomandarile misiunilor de audit public intern anterioare care, pana la momentul prezentei misiuni de audit public intern, nu au fost implementate. - Stabilirea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate in Raportul de audit public inter n coincid cu cele inscrise in programul de audit. - Stabilirea metodologiei

Explica tehnicile si instrumentele de audit public intern folosite pen tru a indeplini obiectivele misiunii de audit public intern. - Constatarile si recomandarile auditului Auditorul trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit in ordinea in care au fost stabilite in Programul de audit. Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic, cu trimitere ex plicita la anexele la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct cons tatarile cu caracter pozitiv de constatarile cu caracter negativ, in scopul gene ralizarii
38

aspectelor pozitive, pe de o parte, si al identificarii cailor de elimin are a deficientelor stabilite, pe de alta parte. Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatarilor f acute, avand un caracter fundamentat. Trebuie sa fie pertinente si sa nu fi e disproportionate in raport cu constatarile pe care se bazeaza. Recomandarile din Raportul de audit trebuie sa fie fezabile si ec onomice si sa aiba un grad de semnificatie important in ceea ce priveste efectu l previzibil asupra entitatii/structurii auditate. Trebuie sa aiba un caracter de anticipare si, pe aceasta baza, de prevenire a eventualelor disfunctionalitati s au tendinte negative la nivelul entitatii/structurii auditate. De asemenea, trebui e sa contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activitatii entitatii/structurii auditate si de crestere a performantei de manage ment. Fiecare recomandare trebuie sa fie elaborata dupa urmatoarea structura: 1) Faptele; 2) Criteriile, cauzele, efectele; 3) Recomandarile. Vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficienta constatata. Recomandarile vor fi prezentate in functie de nivelul de prioritate s tabilit in Fisa de Identificare si Analiza Problemelor: majore, medii si minor e. 6.8. D.1. REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU, se face conform PROCEDURII P 10. Scopul: Sa asigure ca documentele sunt pregatite in mod corespunzator s i ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dov
39

ezile adunate in timpul misiunii de audit public intern. Premise: Auditorii revad FIAP-urile si documentele de lucru din punct de vedere al formatului si al continutului, asigurandu-se ca dovezile de audit pr ezentate in actele dosarului pot trece testul de evidenta. Pentru a trece testul, e videnta trebuie sa fie suficienta, concludenta si relevanta. Conform normelor acestei proceduri se va intocmi: NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU . 7.TRANSMITEREA REZULTATELOR Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta entitatii a uditate pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsurile responsabililor entitatii reprezinta un element de validare si de corectare pentru auditor, fara a fi necesar sa se astepte finalizarea raportului. Aces tea pot sa determine corectarea aprecierii auditului si reorientarea cercetaril or sale. Fiecare misiune duce la organizarea unei reuniuni de incheiere, l a fata locului, prin care se realizeaza informarea responsabililor entitatii audit ate asupra observatiilor principale relevante, validarea acestor observatii si aplicarea primelor masuri corective de catre cei interesati. Proiectul de audit public intern se transmite la structura auditata. Aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primirea raportului, punctele sale d e vedere, care vor fi analizate de auditorii interni. In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, compartim entul de
40

audit public intern organizeaza reuniunea de conciliere cu structura audi tata, in cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile in vederea accep tarii recomandarilor formulate. Seful compartimentului de audit public intern trimite raportul de au dit public intern, finalizat, impreuna cu rezultatele concilierii, conducatorulu i entitatii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Pentr u institutia publica mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia. Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.

41

6. Evidena tehnico-operativ n ntreprinderile din domeniul agroalimentar

Evidenta tehnico-operativa

1. Documente de receptie a materialelor(nota interna de receptie)-TIPIZAT - care ar trebui sa contina denumirea produsului aprovizionat, cantitate, calitate, norma sau standard dupa care produce,buletin de control,factura sau aviz de insotire. 2. Consumuri specifice pe produs(SPECIFIC) - cantitatea necesara executiei unui anume produs (evident ca materialul aprovizionat poate intra in componenta mai multor produse).Fiind vorba de sectorul alimentar se poate vorbi de retete.Consumul specific are mai multe variante,ar trebui luat in calcul norma tehnica de aprovizionare care are incluse si pierderile admise. 2. Formulare de lansare in fabricatie (SPECIFIC) (produsul, cantitatea comandata si,implicit,consum pentru acea cantitate,eventual termen de predare) 3 Note de transfer(TIPIZAT,SPECIFIC - se aplica atunci cind materialul(semifabricatul) are faze successive de prelucrare,la locuri de munca sau utilaje diferite - Notele de transfer pot fi mai complexe,putand insoti produsul pina in faza finala.De asemenea permit o evidenta stricta a cantitatilor din fluxul de fabricatie. 4. Plan de oeratii - fiecare operatie are tehnologia specifica mentionata intr-un formular special.(SPECIFIC) 5. Note de predare(TIPIZAT),care mentioneaza denumirea produsului,cantitate,data predarii la magazie.Pot fi insotite de buletin de control (SPECIFIC)care va mentiona si perioada de valabilitate si conditiile de depozitare. 6. Factura sau aviz de expeditie pentru livrare(TIPIZAT)

42

8. Modul de calcul al preurilor

PROBLEMELE FORMRII PREURILOR BUCATELOR PREPARATE N ALIMENTAIA PUBLIC

Definit n termenii cei mai generali, PREUL reprezint o sum de bani primit sau pltit pentru cedarea, respectiv obinerea unui bun sau serviciu . Sub aspect economic, preul este expresia bneasc a valorii bunurilor sau serviciilor care fac obiectul schimbului i constituie o categorie economic. 1.1. Categoriile de preuri i structura preurilor

innd seama de stadiile i verigile pe care le parcurg mrfurile n micarea lor de

la productor la consumator, de variaia mrimii cheltuielilor n funcie de aceste

stadii, de particularitile circulaiei mrfurilor (unele circul numai ntre agenii economici, altele ajung la consumatorul final), de elementele structurale ale preurilor i de deosebirile dintre sfera produciei i cea a serviciilor, n practica economic se folosesc mai multe categorii de preuri i anume:

- preuri cu ridicata; - preuri cu amnuntul; - tarife.

43

a) Preurile cu ridicata sunt preurile care se negociaz i la care circul produsele, n general, ntre agenii economici . Ele cuprind costurile i profitul, ca regul general, iar unele produse, precizate prin acte normative, preurile cu ridicata cuprind i accizele datorate bugetului de stat. Preurile cu ridicata sunt legate n special de productorii de bunuri materiale. Ei negociaz nivelul acestor preuri cu beneficiarii, n funcie de cerere i ofert. Dar, n circuitul unor mrfuri de la productori pn la consumatori se interpun mai multe categorii de intermediari: o societate comercial cu ridicata (en gros) i alta cu amnuntul (en detail). n aceste cazuri, preurile cu ridicata trebuie negociate ntre unitile comerciale respective. n ultim instan obiectul negocierii nu-l constituie preul propriu-zis, mrimea adaosului comercial (comisionului) ce i revine unitii cu ridicata i care se cuprinde n preul facturat ctre societatea comercial cu amnuntul. n alte situaii, productorii i desfac produsele prin magazine proprii. Livrarea produselor ctre aceste magazine se face tot la preuri cu ridicata, iar magazinele desfac produsele la preuri cu amnuntul. Avnd n vedere particularitile circulaiei mrfurilor, preurile cu ridicata pot fi de dou feluri i cu dou niveluri: - preuri cu ridicata ce revin unitilor productoare i care marcheaz sfritul procesului de producie. Ele trebuie s asigure acestora acoperirea costurilor de producie i obinerea unei rate de profit, n funcie de concurena de pe pia, precum i realizarea accizelor datorate statului, dup caz. Aceste preuri sunt ntlnite n raporturile de vnzarecumprare dintre unitile din ramurile produciei materiale, dintre aceste uniti i unitile comerciale cu ridicata, precum i dintre unitile productoare i magazinele proprii; - preurile cu ridicata ce revin unitilor comerului cu ridicata , practicate la livrarea produselor de ctre aceste uniti comerciale ctre unitile comerciale cu amnuntul sau de alimentaie public (sau de ctre alte uniti comerciale cu ridicata). Ele cuprind, n plus, fa de preurile cu ridicata ce revin productorilor, adaosul comercial (comisionul) aferent unitii comerciale cu ridicata. Preurile cu ridicata nu conin taxa pe valoare adugat, dar ele constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru aceast tax. La preurile cu ridicata se aplic cota de 19 %, n cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livrrile de produse la export. Sunt i unele produse scutite, pentru care nu se calculeaz taxa pe valoarea adugat.

44

Unitile comerului cu ridicata pot vinde produse i direct populaiei. n acest caz, preul cuprinde i taxa pe valoare adugat. b) Preurile cu amnuntul sunt preurile la care se desfac sau se revnd populaiei diferite produse de ctre unitile comerciale specializate sau de ctre magazinele proprii ale unitilor productoare. Preurile cu amnuntul se aplic i la vnzrile prin reeaua comerului cu amnuntul ctre unitile de stat, cooperatiste sau private i organizaii obteti. Aceste preuri se practic mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv. Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinznd pe lng costuri, profit, accize (dup caz), adaos comercial (comision) aferent unitii comerciale cu ridicata (dup caz) i adaosul comercial (comisionul) cuvenit unitii comerciale cu amnuntul, precum i taxa pe valoare adugat, calculat i colectat din toate stadiile anterioare. Preul cu amnuntul marcheaz sfritul circuitului mrfurilor care intr n consumul final. Similare preurilor cu amnuntul, sub aspectul domeniului de aplicare i al structurii, sunt preurile de alimentaie public. i ele se practic pentru mrfurile destinate consumului final, consum ce se realizeaz ns pe loc, n cadrul unitilor de alimentaie public. Aceste uniti se pot aproviziona, dup caz, direct de la productori, din reeaua comerului cu ridicata sau chiar din reeaua comerului cu amnuntul. Adaosul de alimentaie public cuprins n aceste preuri se deosebete de adaosul comercial din preurile cu amnuntul, nu numai din punct de vedere al mrimii, ci i prin diferenierea sa de la local la local n funcie de categoria de confort i n raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unitile de alimentaie public. De asemenea, unitile din categoriile superioare adaug la preurile de alimentaie public remiza i, dup caz, taxa de serviciu potrivit dispoziiilor legale. c) Tarifele reprezint categoria de preuri care se practic ntr-un anumit domeniu specific de activitate, n domeniul prestrilor de servicii. n funcie de categoria beneficiarului, tarifele au caracterul de preuri cu ridicata (cnd serviciile se presteaz, de regul, agenilor economici) sau de preuri cu amnuntul. n ceea ce privete preurile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI), acestea sunt formate din: valoarea n vam (rezultat prin transformarea n lei, la cursul de schimb n vigoare, a preului extern, n condiiile de livrare franco-frontier romn), taxa vamal, alte taxe i accize datorate, dup caz. La aceste preuri se calculeaz, de regul, un comision cuvenit unitii importatoare. Formarea celorlalte preuri (cu ridicata, cu amnuntul sau de alimentaie public) pentru produsele importate este similar formrii preurilor interne 45

n funcie de natura bunurilor i circuitului lor. Pentru a nlesni nelegerea modului de formare a preurilor, se prezint structura preurilor produselor interne i a preurilor produselor din import (figura 1.1 i 1.2). Preurile cu ridicata ce revin productorilor i unitilor comerciale cu ridicata nu conin TVA. Ele constituie doar baza pentru calculul TVA, care se va cuprinde numai n preul final. Dar fiecare furnizor (unitate productoare sau comercial cu ridicata) consemneaz n factur, separat de preul cu ridicata, TVA aferent pe care o ncaseaz de la beneficiari i pe care o datoreaz bugetului de stat. Deci beneficiarii achit furnizorilor preul cu ridicata plus TVA. La fiecare unitate pltitoare de TVA, suma de plat se stabilete ns ca diferen ntre TVA aferent vnzrilor, TVA (colectat) i TVA (deductibil) aferent cumprrilor, care s-a achitat pe baz de factur furnizorilor.

PAM P.Al.p. PRA

T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Ad. com. rid. Accize (dup caz)

x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

PRp

Profit Costuri

x 19% = TVA1

Figura 1.1: Structura preurilor produselor interne

PRp Preul cu ridicata al productorului PRA Preul cu ridicata al angrosistului PAl. P Pre de alimentaie public PAM Pre cu amnuntul

46

PAM P.Al.p.
PRA

T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Comision x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

Accize (alte taxe)

PRI

Tax vamal Valoarea n vam (Pre extern de import transformat n lei)

x 19% = TVA1

Figura 1.2: Structura preurilor produselor din import

a) Preurile cu ridicata sunt preurile care se negociaz i la care circul produsele, n general, ntre agenii economici. Ele cuprind costurile i profitul, ca regul general, iar unele produse, precizate prin acte normative, preurile cu ridicata cuprind i accizele datorate bugetului de stat. Preurile cu ridicata sunt legate n special de productorii de bunuri materiale . Ei negociaz nivelul acestor preuri cu beneficiarii, n funcie de cerere i ofert. - preuri cu ridicata ce revin unitilor productoare i care marcheaz sfritul procesului de producie. Ele trebuie s asigure acestora acoperirea costurilor de producie i obinerea unei rate de profit, n funcie de concurena de pe pia, precum i realizarea accizelor datorate statului, dup caz. Aceste preuri sunt ntlnite n raporturile de vnzare-cumprare dintre unitile din ramurile produciei materiale, dintre aceste uniti i unitile comerciale cu ridicata, precum i dintre unitile productoare i magazinele proprii; - preurile cu ridicata ce revin unitilor comerului cu ridicata , practicate la livrarea produselor de ctre aceste uniti comerciale ctre unitile comerciale cu amnuntul sau de alimentaie public (sau de ctre alte uniti comerciale cu ridicata). 47

Ele cuprind, n plus, fa de preurile cu ridicata ce revin productorilor, adaosul comercial (comisionul) aferent unitii comerciale cu ridicata. Preurile cu ridicata nu conin taxa pe valoare adugat, dar ele constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru aceast tax. La preurile cu ridicata se aplic cota de 19 %, n cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livrrile de produse la export. Sunt i unele produse scutite, pentru care nu se calculeaz taxa pe valoarea adugat. Unitile comerului cu ridicata pot vinde produse i direct populaiei. n acest caz, preul cuprinde i taxa pe valoare adugat. b) Preurile cu amnuntul sunt preurile la care se desfac sau se revnd populaiei diferite produse de ctre unitile comerciale specializate sau de ctre magazinele proprii ale unitilor productoare. Preurile cu amnuntul se aplic i la vnzrile prin reeaua comerului cu amnuntul ctre unitile de stat, cooperatiste sau private i organizaii obteti. Aceste preuri se practic mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv. Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinznd pe lng costuri, profit, accize (dup caz), adaos comercial (comision) aferent unitii comerciale cu ridicata (dup caz) i adaosul comercial (comisionul) cuvenit unitii comerciale cu amnuntul, precum i taxa pe valoare adugat, calculat i colectat din toate stadiile anterioare. Preul cu amnuntul marcheaz sfritul circuitului mrfurilor care intr n consumul final. Similare preurilor cu amnuntul, sub aspectul domeniului de aplicare i al structurii, sunt preurile de alimentaie public . i ele se practic pentru mrfurile destinate consumului final, consum ce se realizeaz ns pe loc, n cadrul unitilor de alimentaie public. Aceste uniti se pot aproviziona, dup caz, direct de la productori, din reeaua comerului cu ridicata sau chiar din reeaua comerului cu amnuntul. Adaosul de alimentaie public cuprins n aceste preuri se deosebete de adaosul comercial din preurile cu amnuntul, nu numai din punct de vedere al mrimii, ci i prin diferenierea sa de la local la local n funcie de categoria de confort i n raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unitile de alimentaie public. De asemenea, unitile din categoriile superioare adaug la preurile de alimentaie public remiza i, dup caz, taxa de serviciu potrivit dispoziiilor legale. c) Tarifele reprezint categoria de preuri care se practic ntr-un anumit domeniu specific de activitate, n domeniul prestrilor de servicii. n funcie de categoria

48

beneficiarului, tarifele au caracterul de preuri cu ridicata (cnd serviciile se presteaz, de regul, agenilor economici) sau de preuri cu amnuntul. n ceea ce privete preurile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI), acestea sunt formate din: valoarea n vam (rezultat prin transformarea n lei, la cursul de schimb n vigoare, a preului extern, n condiiile de livrare franco-frontier romn), taxa vamal, alte taxe i accize datorate, dup caz. La aceste preuri se calculeaz, de regul, un comision cuvenit unitii importatoare. Formarea celorlalte preuri (cu ridicata, cu amnuntul sau de alimentaie public) pentru produsele importate este similar formrii preurilor interne n funcie de natura bunurilor i circuitului lor. Pentru a nlesni nelegerea modului de formare a preurilor, se prezint structura preurilor produselor interne i a preurilor produselor din import (figura 1.1 i 1.2). Preurile cu ridicata ce revin productorilor i unitilor comerciale cu ridicata nu conin TVA. Ele constituie doar baza pentru calculul TVA, care se va cuprinde numai n preul final. Dar fiecare furnizor (unitate productoare sau comercial cu ridicata) consemneaz n factur, separat de preul cu ridicata, TVA aferent pe care o ncaseaz de la beneficiari i pe care o datoreaz bugetului de stat. Deci beneficiarii achit furnizorilor preul cu ridicata plus TVA. La fiecare unitate pltitoare de TVA, suma de plat se stabilete ns ca diferen ntre TVA aferent vnzrilor, TVA (colectat) i TVA (deductibil) aferent cumprrilor, care s-a achitat pe baz de factur furnizorilor. TVA colectat cuprins n documentele de vnzare a mrfurilor i serviciilor; TVA colectat = Pre de vnzare x cota TVA

49

PAM P.Al.p. PRA

T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Ad. com. rid. Accize (dup caz)

x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

PRp

Profit Costuri

x 19% = TVA1

Figura 1.1: Structura preurilor produselor interne

PRp Preul cu ridicata al productorului PRA Preul cu ridicata al angrosistului PAl. P Pre de alimentaie public PAM Pre cu amnuntul PAM P.Al.p.
PRA T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Comision x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

Accize (alte taxe)

PRI

Tax vamal Valoarea n vam (Pre extern de import transformat n lei)

x 19% = TVA1

Figura 1.2: Structura preurilor produselor din import

50

Metodologia formrii preurilor la ntreprinderile de alimentaie public se stabilete de fiecare ntreprindere in mod independent, reieind din conjunctura pieei, cu includerea obligatorie a cheltuielilor specifice a acestor ntreprinderi i a taxei pe valoarea adugat. Deci, preul de vnzare a bucatelor preparate poate fi stabilit reieind din condiiile i nivelul concurenei, capacitatea de cumprare a eventualilor consumatori i ali factori, n dependen de activitate, totodat fiind respectate cerinele Instruciunii privind formarea preurilor la ntreprinderile de alimentaie public ale tuturor agenilor economici. n calitate de expresie bneasc a valorii mrfii preul este compus din costul produciei i profitul brut. ns, n ntreprinderile de alimentaie public costul bucatelor preparate nu se poate calcula, deoarece n calitate de consumuri directe poate fi considerat numai valoarea materiilor prime i produselor utilizate conform normelor din Culegerea de reete de preparare a bucatelor i articolelor culinare pentru ntreprinderile de alimentaie public pe anul 1981 (n continuare Culegere de reete...) iar celelalte elemente de consumuri: salariile calculate, respectiv contribuiile la asigurrile sociale etc. de asemenea profitul se reflect n mod indirect n cadrul adaosului de alimentaie public. Astfel calcularea costului produselor n ntreprinderile de alimentaie public nu poate avea utilizare practic i scopul calculaiei const nu n determinarea costului ci a preului produselor preparate

Preul bucatelor preparate poate fi prezentat in modul urmtor: Preul = valoarea materiei prime + adaos comercial i adaos de alimentaie public + taxa pe valoarea adugat
- valoarea materiei se include conform normelor prevzute de Culegerea de reete sau de Fiele de consum a materiei prime la bucatele noi care nu sunt prevzute de Culegerea de reete... - adaosul comercial i adaosul de alimentaie public se stabilete pornind de la interesele economice privind acoperirea cheltuielilor de deservire, comerciale, de producere i formare a profitului, innd cont de categoria localului i cerinele. De aceea n scopul simplificrii evidenei produselor,

ntreprinderile de alimentaie public adesea recurg la utilizarea preurilor medii ponderate i preurilor calculate. Preurile medii ponderate sunt utilizate pentru sistematizarea determinrii preurilor de vnzare a bucatelor preparate i unificarea lor; perfecionarea evidenei att a materiilor prime, produselor ct i a bucatelor preparate; reducerea volumului de lucru cu privire la calculul preurilor de vnzare i intensificare controlului lor. Pe lng toate acestea utilizarea preurilor medii ponderate duce la
stabilitatea preurilor de vnzare, excluderea modificrilor zilnice a preurilor la unele i aceleai bucate(n cazul utilizrii calculaiei).

Preurile medii ponderate se calcul pentru produsele alimentare omonime, de diferite caliti, condiii i preambalri, de asemenea pentru produsele similare dup destinaia culinar, indiferent de sursa de intrare, denumire, asortiment
Printre factorii ce influeneaz mrimea acestora pot fi menionai: - datele evidenei cu privire la cantitatea produselor utilizate pentru o perioad nu mai mic de un an; - modificrile sezoniere a preurilor la produse(cartofi, verdea, fructe, legume) - coeficienii rectificrii condiiilor pentru carne, pete, carne de pasre cartofi i alte legume, adic produsele pentru care n urma prelucrrii la rece i la cald se obin deeuri i pierderi. Reieind din influena factorilor menionai calculul preurilor medii ponderate poate fi efectuat dup dou metode:

51

1 metod este utilizat n cazul folosirii materiilor prime i produselor n urma prelucrrii crora la rece i la cald nu sunt obinute deeuri sau mrimea deeurilor obinute este (egal) constant. 2 metodeste utilizat n cazul folosirii materiilor prime de un singur tip n dependen de condiii, calitate, sezon i tipuri de prelucrare industrial, n urma prelucrrii crora la rece i la cald sunt obinute mrimi diferite a deeurilor. Calculul preurilor medii ponderate pentru materiile prime i produsele pentru care nu sunt stabilite norme de deeuri la prelucrarea la rece i la cald sau mrimea normei deeurilor stabilite este egal conform Culegerii de reete...,se efectueaz indiferent de calitate i condiia pe calea mpririi valorii totale la cantitatea total pentru o perioad corespunztoare de gestiune. S studiem exemplul din tabelul 1. Tabelul 1. Calculul preului mediu ponderat 1 kg paste finoase

52

Preul mediu ponderat

pentru materiile prime i produsele, mrimea normei de deeuri a crora n urma prelucrrii la rece i la cald difer n dependen de calitate, sezon, tipul prelucrrii, se efectueaz cu ajutorul coeficientului rectificrii condiiilor acestora . Coeficientul rectificrii condiiilor ( K ) se determin n urma raportului normei de ieire neto a materiilor prime i produselor de condiii auxiliare (Nc.a.) i normei de ieire neto a materiilor prime i produselor condiiilor de baz (Nc.b.). K = Nc.a. / Nc.b. Pentru legume sunt acceptate condiii aferente sezonului. Normele de ieire a materiilor prime i produselor luate n calcul sunt prevzute de Culegerea

de reete.

Norma de ieire neto se stabilete n procente ctre masa bruto a fiecrei condiii, de exemplu: pentru carne de vit categoria II norma de ieire n urma prelucrrii la rece alctuiete 70,5% ctre masa bruto, iar pentru carne de vit categoria I, considerat ca condiie de baz 73,6%. Deci, coeficientul rectificrii condiiilor pentru carne de vit categoria II constituie 0,9579(70,5% : 73,6%). Preul mediu ponderat a materiilor prime i produselor respective se calcul pe fiecare grup a acestora prin raportarea valorii totale a materiilor prime i produselor utilizate la pre cu amnuntul la cantitate, lund n consideraie coeficientul rectificrii condiiilor. S studiem exemplul din tabelul 2.

Preul mediu ponderat 1 kg carne de vit va constitui 41,72 lei(89500 lei : 2145 kg)
n practic nu poate exista o situaie ideal n cazul creia coraportul materiilor prime i produselor pe categorii i condiii luate n calcul ar fi neschimbat. Deci, din aceste considerente pentru abaterile dintre preurile medii ponderate i preurile cu amnuntul se recomand nregistrarea acestora la contul contabilitii de gestiune. 821 Adaos comercial", subcontul Abaterea de la preurile medii ponderate. Abaterea pozitiv ( preul mediu ponderat este mai mare ca preul cu amnuntul ) se nregistreaz n creditul contului 821 Adaos comercial", subcontul Abaterea de la preurile medii ponderate n contrapartid cu debitul contului 217 "Mrfuri", iar abaterea negativ (preul mediu ponderat este mai mic ca preul cu amnuntul) invers. Totodat, ns n caz c aceste abateri sunt considerabile e necesar revizuirea preurilor medii ponderate. Pentru nlturarea devierilor de deeuri obinute la prelucrarea materiilor prime i produselor de condiii auxiliare fa de cele de baz, de asemenea anularea lor corect din gestiunea persoanelor cu rspundere material sunt utilizate la ntreprinderile de alimentaie public preurile calculate. Ele se determin n urma produsului preului mediu ponderat a fiecrui tip de materie prim cu coeficientul corespunztor de rectificare a condiiilor. Ordinea determinrii preului calculat pentru 1 kg carne de vit de diferite categorii e reflectat n tabelul 3.

53

Tabelul 3. Determinarea preului calculat pe 1 kg carne de vit

Dac pentru carne de vit, porc, carne de pasre etc. determinarea preurilor calculate are loc reieind din categoria, gradul de prelucrare, atunci pentru legume, conform normelor de deeuri se determin reieind din sezonul respectiv. Preurile la bucatele preparate n ntreprinderile de alimentare public se stabilesc reieind din cerere i ofert de ctre conductorul ntreprinderii prin emiterea unui ordin. Calculul efectundu-se n fiele de calcul (fiele tip de calcul F 57). Preurile la bucatele preparate comercializate la cntar se stabilesc, pornindu-se de la costul unui kilogram prin rotunjirea preului pentru 100g. Stabilirea costului bucatelor se efectueaz, lund ca baz valoarea materiei prime pentru 100 porii sau 10 kg(sosuri, garnituri, tocturi etc.) Fia de calcul se ntocmete separat pentru fiecare fel de mncare (articol). Conform Instruciunii privind formarea preurilor... adaosul la pre n alimentaia public se adaug la preul cu amnuntul al materiei prime sau la valoarea totala a materiei prime la calcularea bucatelor preparate. Deci, calculul preului de vnzare a bucatelor preparate poate fi efectuat prin diferite moduri, reieind din metoda utilizat de ntreprindere. Practica contabil distinge urmtoarele metode: 1. metod: n valoarea setului materiile prime sunt estimate la preuri de procurare sau preuri medii ponderate, iar preul de vnzare se determin prin aplicarea adaosului unic de alimentaie public la valoarea total a setului. 2. metod: n valoarea setului materiile prime sunt estimate astfel: preuri de procurare sau preuri medii ponderate + adaos comercial, iar preul de vnzare se determin prin aplicarea la valoarea total indicat a setului a adaosului de alimentaie public. 3 metod: in valoarea setului materiile prime sunt estimate la pre de vnzare (a. preuri de procurare sau preuri medii ponderate + adaos unic de alimentaie public; b. pre de procurare sau preuri medii ponderate + adaos comercial + adaos de alimentaie public) , iar preul de vnzare este egal cu valoarea setului de materie prim. Totodat fiecare din aceste metode presupune diferite variante, care se deosebesc prin modalitatea de calcul a adaosurilor, att cel comercial ct i de alimentaie public, care pot fi: relative, adic stabilite n procente ctre setul de materie prim sau ctre valoarea grupelor respective de materii prime; sau absolute ( n lei, bani ) la o unitate a setului sau materiei prime.

Prin activitatea sa i prin locul pe care l deine n circuitul economic al bunurilor, alimentaia public nglobeaz i parcurge cele trei etape binecunoscute ale circuitului economic: aprovizionare producie desfacere.

54

Preul de achizie: 40% din pretul de vnzare fara TVA

Toate procesele tehnologice produc transformri profunde ale materiilor prime prelucrate. n timpul acestor transformri sunt inerente pierderi cantitative datorate eliminrii prilor necomestibile prin operaii preliminare, proceselor fizice de deshidratare, rehidratare, evaporare, schimbri de stri fizice, transformri chimice. Toate modificrile rezultate din procesele tehnologice determin sczminte, pierderi normale a cror valoare trebuie bine cunoscut.

Conform legislaiei n vigoare, ponderea T.V.A. n preul de vnzare al produselor preparate constituie 18%, indiferent de existena n setul de bucate a materiilor prime cu cote reduse a T.V.A. (9%).

Pentru determinarea preului serviciilor suplimentare trebuie s se in cont de costul acestora, care reprezint cheltuielile curente ale ntreprinderii prin exploatarea bazei tehnico-materiale, a muncii manuale, materialelor auxiliare etc. Astfel, formula de calcul al costului serviciilor suplimentare (C.s.) poate fi prezentat ca suma remunerrii muncii lucrtorilor ce particip la acordarea serviciilor suplimentare (RM); contribuiile la asigurrile sociale i primele de asisten medical obligatorie (CASM);cheltuieli de transport (CT); alte cheltuieli inerente prestrii serviciilor suplimentare, care includ materialele auxiliare efectiv utilizate, cheltuieli cu ambalaje etc. (AC): C.s. = RM + CASM + CT + AC

55

DIRECII DE DEZVOLTARE ALE FERMELOR MICI I MIJLOCII N CONTEXTUL INTEGRRII EUROPENE Romulus GRUIA Evidena zilelor noastre arat clar faptul c fermierii romni sunt conectai din ce n ce mai mult la piaa agricol european i mondial. Prin urmare apare necesitatea fireasc de a face fa concurenei cu fermierii din alte ri. Cu alte cuvinte, fermierii notri sunt obligai s cunoasc cerinele pieei interne i internaionale, precum i tehnicile i sistemele de organizare pentru a gsi soluiile necesare n aceast concuren tot mai acerb. Concomitent devin oportune informaiile privind modul de alimentaie al oamenilor n secolul XXI, tehnicile de producie ce pun n prim plan calitatea produselor agroalimentare, n contextul depirii limitelor securitii alimentare. De aceea devine important ca fermierii s fie la curent cu dezbaterile europene actuale, tocmai pentru ca s-i poat adapta aciunile i dezvoltarea exploataiei agricole n sensul corect. Dezbaterile de principiu demonstreaz faptul c n ultimii zeci de ani fermierii europeni au mers pe dou direcii diferite: fie prin exploataii agricole extensive, fie prin exploataii i ntreprinderi intensivindustriale. Adic, fie n sensul subdezvoltrii, fie n cel al supradezvoltrii. Dac, din pcate fermierii romni se afl n marea lor majoritate n prima categorie, cei din rile europene dezvoltate se afl n a doua categorie. Ambele direcii s-au dovedit n timp a fi nesatisfctoare, ori n ceea ce privete randamentele sczute, ori n ceea ce privete calitatea relativ sczut a produselor. De aceea n prezent este adoptat, n politica agricol comun european, principiul calitii, n condiiile unor randamente corespunztoare i a proteciei mediului natural nconjurtor. Prin urmare fermierii romni din exploataiile mici i mijlocii trebuie s tie c nu vor face fa pe pia dac vor produce fr s in cont de aceste premize. NU trebuie s repetm greelile altora ! Fermierii romni n momentul de fa (dup anul 2000) doresc, cu asiduitate, s obin producii ct mai mari, pentru ca venitul realizat
56

s le ofere un profit ct mai mare. Desigur c nu este ru s judeci aa. Dar nu este suficient pentru c, dup o perioad fast, se poate ajunge la criza rilor occidentale. Despre ce este vorba: n dezbaterile europene prezentate mai jos. Sistemele agroalimentare din ultimele decenii a fcut s se ajung practic la situaia n care nu mai tim ce mncm, conform informrilor din Parlamentul European (2001). Acest lucru a aprut urmare a faptului c lanul alimentar i alimentul nsui au fost denaturate prin modelele industriale, mai precis nlocuirea ierbii punilor cu finurile animale. n rile europene produsele agroalimentare sub vid, n conserve, congelate sau deshidratate i transportate n mare vitez la distane apreciabile, au dus la dezrdcinarea i la ruperea lor de la procesele vieii. Legtura dintre exploataia agricol i consumator a fost profund modificat. Traseul hranei, n loc de a fi direct din adpostul animalelor pe masa noastr, ea are un lung traseu prin fabricile de prelucrare. La agricultura intensiv a fost adugat o mecanizare crescnd a procedeelor de transformare a alimentelor, spre un consum de mas. Circumstanele istorice au fcut ca ncepnd cu anii 60 ai secolului trecut, sistemul agroalimentar menionat anterior s fie pus n oper prin trei obiective majore: creterea productivitii, garania aprovizionrii agroalimentare a societii i asigurarea unui nivel de trai acceptabil pentru populaia uman din mediul rural. n rile europene dezvoltate rezultatele au ntrecut toate ateptrile, ele devenind, din ri dependente, exportatoare de produse agroalimentare, iar sperana de via a avut o cretere important. Spunnd aceste lucruri, fermierii romni sunt desigur tentai s le urmeze exemplul. Din pcate situaia nu este att de bun precum pare, reversul medaliei aprnd cu precdere n ultimul deceniu. Au aprut aa numitele maladii de reciclaj legate de reutilizarea la scar mare a subproduselor lanului alimentar, cum sunt de pild uleiurile de la procesrile alimentare sau finurile animale. Cele mai cunoscute episoade sunt: criza datorat bolii vacii nebune (Marea Britanie, 1986 i ulterior n Frana i n multe ri de pe continent), imaginea sumbr creat de dioxin (Belgia, 1999), de febra aftoas (Anglia, 2001) sau de virusul aviar (Thailanda i Vietnam, 2003). O prim concluzie pentru activitatea fermierilor romni din exploataiile mici i mijlocii este c orice exagerare stric i, prin urmare, trebuie adoptat principiul precauiei. Coninutul acestui principiu, pe care l-a dat Parlamentul european (2002), se refer la crearea unui cadru general i coerent pentru dreptul european al

57

securitii alimentare (raportor: Phillip Whitehead, Marea Britanie). Este evident c nu putem face abstracie de aceste aspecte. Ele trebuie cunoscute de ctre fermierii notri (alturi de specialiti i de autoriti) dac dorim integrarea european. Ghidul de orientare legat de dreptul european al securitii alimentare se refer la o serie de aciuni concrete: - controlul i eradicarea bolii vacii nebune (encefalopatiei spongiforme transmisibile); etichetarea i stabilirea riguroas a traseelor crnii de vit; - controale oficiale n fabricile de prelucrare a crnii; - stabilirea substanelor i produselor duntoare sntii animalelor i omului, inclusiv prin aplicarea unor sisteme de cretere cu control al alimentaiei animale, cu recomandarea folosirii punilor i plantelor cultivate supravegheate; precizarea obligatorie a compoziiei furajelor combinate i asigurarea calitii materiei prime utilizate; - lupta mpotriva rezistenei microbiene n creterea intensiv a animalelor, cu recomandarea utilizrii cu pruden a antibioticelor n medicina animal i uman. SOLUIA pentru fermierii romni care activeaz n exploataiile mici i mijlocii este aplicarea principiilor agriculturii alternative! Dac securitatea a fost ntotdeauna un atribut al alimentaiei, accepiunea sa nu a fost ntotdeauna la fel. Sinonim acum cincizeci de ani cu autosuficiena alimentar, securitatea alimentar descrie foarte puin securitatea sanitar. Peste tot n Europa garaniile igienei i securitii au devenit cel mai bun argument de a vinde un produs agroalimentar. Aceast evoluie poate fi tradus ca o diversificare i un efort suplimentar, cum sunt de exemplu produsele bio. Rezult o agricultur n serviciul dezvoltrii durabile, respectuoas fa de mediu, precum i de sntatea animal, vegetal i uman. n esen, agricultura alternativ reprezint o cale de mijloc ntre agricultura extensiv i cea intensiv-industrial. Se dorete evitarea ntr-o ct mai mare msur a utilizrii substanelor chimice (ngrminte, pesticide, aditivi alimentari, stimulatori de cretere etc.), adaptarea lucrrilor mecanice i a prelucrrii produselor agroalimentare la tehnici ct mai puin distructive etc., pe de o parte i, pe de alt parte, folosirea substanelor naturale (organice, ex. blegarul ca ngrmnt), a mijloacelor i tehnicilor biologice i biotehnice (ex. combaterea cu ajutorul unor insecte a duntorilor) concomitent cu tehnologiile agricole, zootehnice i alimentare moderne, cu bun randament bazate pe biotehnologii, evitarea reciclrilor i pe utilizarea substanelor chimice, a stimulatorilor, a aditivilor etc., care sunt permise prin legislaia european.
58

Rezultatul este o alt gestiune a solului, a apelor i prevenirea polurii. Printre mijloacele de protejare a solului, culturile transgenice (ex. plantele modificate genetic) au fost la origine percepute ca o alternativ ecologic la difuzarea masiv a pesticidelor i fertilizanilor. Urmare a controverselor din ultima vreme legate de folosirea n agricultur i alimentaie a organismelor modificate genetic (OMG) se ateapt confirmrile tiinifice, iar nsmnrile de culturi transgenice sunt controlate i msurate, pentru a evita efectele de acumulare pe termen lung. PERICOLELE IGNORANEI, atunci cnd fermierii NU in cont de avertismentele de pe pia. Criza de ncredere care vizeaz agricultura i alimentaia actual nu este legat numai de modul de producie, sau de originea particular a anumitor produse. Ceea ce este tipic pentru situaia actual este faptul c este atins ntreg lanul alimentar. Fiecare dintre actori poart partea sa de responsabilitate i nu n ultimul rnd fermierii neinformai. De aceea trei rezoluii europene subliniaz incidena PAC asupra sntii publice, care au ca scop. ntrirea regulilor poliiei sanitare (ex. efectuarea de controale inopinate, menionarea public a numelui persoanei i a infraciunii .a.), - ntrirea igienei produselor alimentare, - ntrirea supravegherii bolilor animale transmisibile la om pe cale alimentar (ex. salmoneloza). Reducerea riscurilor alimentare impune noi ndatoriri publice ale specialitilor, ale fermierilor, prelucrtorilor alimentari, distribuitorilor i chiar a jurnalitilor (pentru explicaiile obiective care duc la reducerea riscurilor alimentare).

GHID DE REALIZARE A UNUI PLAN DE AFACERI N FERMELE MICI I MIJLOCII

Romulus GRUIA

Conform datelor statistice actuale (Profitul agricol, 2021, 2004) suprafaa agricol utilizat a Romniei este mprit n trei grupe:
59

(a) exploataiile agricole foarte mari (de tip american), cu o medie de 2500 ha/exploataie, nsumnd circa 1,5 mil. ha; (b) exploataii agricole de subzisten i semi-subzisten, cu o medie de 1,6 ha/exploataie, nsumnd circa 7,5 mil. ha; (c) ferme cu statut juridic incert din punct de vedere comercial, nsumnd circa 4,7 mil. ha. Prin urmare, exploataiile mici i mijlocii de subzisten, semisubzisten sau exploataii agricole comerciale sunt majoritare n structura actual. Ele se regsesc n grupele b i c, nsumnd 12,2 mil. ha! De aceea este oportun informarea fermierilor, pentru concentrarea terenurilor n exploataii comerciale, care s reprezinte potenial o adevrat afacere. CE ESTE PLANUL DE AFACERI ? Planul de afaceri pentru orice exploataie agricol este un document care prezint un rezumat cuprinztor i totodat concis al afacerii, prezentnd imaginea actual a exploataiei (a afacerii), obiectivele viitoare, aciunile ce trebuie ntreprinse, paii de abordare i resursele cu care vor fi realizate. DE CE ESTE NEVOIE DE UN PLAN DE AFACERI ? Planul de afaceri este un instrument necesar pentru obinerea unei finanri. Planul de afaceri d certitudinea reuitei finale, fr surprize de mari pierderi pentru fermieri, i arat pentru cei interesai imaginea intern a exploataiei agricole (cum i desfoar activitatea, planificarea amnunit pas cu pas a afacerii, precizarea obiectivelor urmrite, anticiparea problemelor care pot s apar n fiecare etap de la aprovizionare, la aplicarea tehnologiei, pn la valorificarea produciei). Planul de afaceri reprezint i un instrument extern pentru c folosete la convingerea posibililor ntreprinztori c merit s investeasc, la atragerea unor parteneri i, mai ales, la posibilitatea de obinere a banilor necesari (ex. credite). CND ESTE VALOROS UN PLAN DE AFACERI ? El este bun i valoros atunci cnd a fost gndit n amnunt, cnd este bine fundamentat, dar depinde i de modul n care este prezentat.
60

Trebuie tiut c nu exist dou planuri de afaceri la fel, nu exist dou exploataii agricole la fel i nici nu exist formule magice sau reete fixe pentru elaborarea planurilor de afaceri. De aceea, pentru a fi valoros, orice plan de afacere realizat trebuie s fie simplu, sugestiv i pragmatic. CARE SUNT PAII NECESARI PENTRU REALIZAREA UNUI PLAN DE AFACERE ? Nu este obligatoriu de a efectua toate aceste studii, ele vor trebui fcute n funcie de cerinele finanatorului, cerine care se regsesc ntotdeauna n Ghidurile aferente programelor de finanare. Studiile sunt ns necesare deoarece reprezint pai importani, pe baza crora se va putea face un bun plan de afaceri. Ele sunt realizate de ctre specialiti, ns fermierii trebuie s fie convini de utilitatea efecturii acestor studii, s cunoasc despre ce este vorba n ele pentru a oglindi n mod real situaia existent n cadrul fermelor lor i a mediului de afaceri n care exploataiile i desfoar activitatea. Este vorba despre urmtorii pai, adic despre urmtoarele studii: - PROIECT TEHNIC - STUDIU DE FEZABILITATE - STUDIU DE IMPACT DE MEDIU - PLAN DE MARKETING

61

CE CONINE UN PLAN DE AFACERI ? Structura planului de afaceri aplicabil exploataiilor agricole A. CONINUTUL DE PRINCIPIU AL PLANULUI DE AFACERI - Partea I : Date de identificare a exploataiei (a solicitantului, dac de pild se solicit un credit). 1. Date generale ale firmei (exploataiei agricole). 2. Resursele umane (conducerea i personalul exploataiei). 3. Descrierea activitii curente. - Partea II : Analiza de pia pentru obiectivele propuse ale exploataiei. 1. Clienii i sistemul de distribuie. 2. Concurenii (nume, date cunoscute ale acestora). 3. Date privind piaa potenial i promovarea produselor. - Partea III: Prezentarea proiectului de investiie pentru care se solicit sprijin financiar. 1. Prezentarea proiectului. 2. Bugetul proiectului i planul de finanare. 3. Proiecii financiare i indicatori financiari. 4. Concluzii.

B. DESCRIEREA CONINUTULUI PLANULUI DE AFACERI - Partea I 1. Date generale a. Numele complet i numele prescurtat al firmei (solicitantului). b. Adresa, telefon, fax, e-mail, pagin web (sediu social, ferme, puncte de lucru etc.). c. Numr de nregistrare (la Oficiul Registrului Comerului, Codul Fiscal i autoritatea fiscal tutelar).

62

d. Forma juridic de constituire i un scurt istoric al organizaiei (exploataie agricol de tip familial, asociativ, societate comercial de tip S.R.L., S.A., etc., data i locul nceperii activitii). e. Domeniul de activitate (se descriu activitile principale ale exploataiei agricole pe care le desfoar n prezent i care este generator de venituri i nu cele ca obiect de activitate din actul constitutiv). f. Capitalul social (structura capitalului social i evoluia acestuia de la nfiinare, valoarea n lei i echivalent n EURO, menionarea asociailor/acionarilor i procentul de capital social al fiecruia). g. Situaia economic anterioar (cifra de afaceri din anul/anii precedent/precedeni, total active n bilanul anului precedent). h. Administratorii exploataiei (solicitantului). i. Participaii la alte societi (asociaii agricole, ntreprinderi, grupuri, fundaii etc., la care solicitantul are participri de capital). j. Informaii referitoare la locul desfurrii activitii solicitantului. k. Drepturi de proprietate (terenuri, cldiri, echipamente, brevete i mrci). sau drepturi de folosin. l. Litigii (n desfurare). m. Cenzori i auditori ai firmei (exploataiei agricole) a solicitantului. n. Bnci cu care solicitantul are relaii de afaceri. 2. Resurse umane a. Prezentarea organigramei exploataiei agricole solicitante (reprezentarea grafic a structurii organizatorice, respectiv a compartimentelor, a posturilor de conducere i a relaiilor dintre acestea). b. Conducerea exploataiei agricole (se vor enumera persoanele din conducerea actual conform organigramei i se vor anexa CV-urile persoanelor cheie, cu precizarea experienei i calificrilor relevante pentru fiecare persoan, pe care le are n afacerile derulate pn n momentul realizrii planului de afaceri). c. Personalul executiv a activitii curente din exploataia agricol (structura de personal: personal direct productiv muncitori, tehnicieni, ingineri .a. i personal indirect productiv: administrativ, marketing, desfacere etc.; ncadrarea juridic a personalului: cu carte de munc i cu precizarea vechimii, colaboratori permaneni sau zilieri; n unele situaii se cere i precizarea nivelului de salarizare pe fiecare categorie de personal, cu precizarea atribuiilor de execuie). d. Politica de personal (metodele de motivare a salariailor: salariu, condiii de munc, transport, cazare, mas, pregtire profesional, asisten sanitar; descrierea calitii profesionale a personalului i atitudinea fa de obiectivele i sarcinile trasate n cadrul activitii
63

curente a fermei; descrierea pieei forei de munc: dinamica, tendine n zon, specificul calificrilor). 3. Descrierea activitii curente a exploataiei agricole a. Istoricul activitii (se va face o scurt descriere a activitii exploataiei agricole de la nfiinare pn n prezent). b. Produsele i serviciile oferite de exploataia agricol (se prezint informaii legate de tipurile i sortimentele de produse realizate, de cantitatea, de calitatea i evoluia n timp a cantitii i calitii produciei vegetale i animale, ori a serviciilor oferite, licene de producie, comercializare, export, mrci de produs .a.). c. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual a exploataiei solicitante (terenuri, cldiri, utilaje, echipamente, mijloace de transport etc., date tehnice privind principalele active imobilizate, situaia echipamentului i a cldirilor din dotare, cu relevarea gradului de uzur fizic i moral prin comparaie cu tendinele actuale ale sectorului etc.). d. Procesul tehnologic existent (sunt descrise activitile agricole i neagricole i tehnologiile aplicate, etapele procesului tehnologic, schema ciclului de producie, caracteristicile de calitate, de proces tehnologic, de tradiii ale zonei; modaliti de ambalare, etichetare, pstrare, transport; caracterizarea din punct de vedere al eficienei, modernitii i a impactului de mediul al tehnologiilor utilizate; comparaii cu tendinele pe plan mondial al tehnologiilor aplicate etc.). e. Aspecte privind managementul aprovizionrii (materii prime utilizate, furnizorii, costurile materiilor prime, descrierea reelei de aprovizionare, a logisticii folosite i a modului de operare, contractele cu furnizorii, termene de livrare, de plat, precizarea riscurilor aprovizionrii cu materii prime, caracteristicile de sezonalitate; calitatea materiilor prime n raport cu cerinele procesului tehnologic etc.). f. Aspecte ale politicii de marketing (segmentul de pia i profilul consumatorului produselor exploataiei agricole, nivelurile de pre ale produselor firmei comparativ cu ale concurenei, riscurile n stabilirea preurilor, caracteristicile de sezonalitate ale preurilor i conjunctura desfurrii unei activiti profitabile; contracte cu clienii, cu fixarea termenelor de livrare i de plat a produselor vndute; riscuri i dificulti n desfacerea produselor, sezonalitate; strategia de promovare a produselor; analiza concurenilor firmei nume, localizare, mrime, produse distribuite de acetia i calitatea mrfii, cota de pia deinut etc.). g. Performana financiar a exploataiei agricole (n baza bilanului, contului de profit i pierderi se analizeaz indicatorii economici de baz:
64

cifra de afaceri, inclusiv producia vndut, profitul/pierderea, active totale, active circulante, datorii, capital social, credite .a.). - Partea II 1. Clienii i sistemul de distribuie a. precizarea segmentului de pia al exploataiei agricole, localizarea, mrimea i evoluia acesteia, volumul, valoarea i perioada tranzaciilor, descrierea pieei de desfacere, cu defalcare pe destinaii intern/extern, pe zone geografice, pe orae, pe clieni, cu evidenierea procentelor medii din vnzri; descrierea canalelor de distribuie lan, logistic, mod de operare, intermediari, sistemul de plat, faciliti oferite, servicii oferite etc.; b. se vor analiza caracteristicile consumatorilor individuali sau industriali (localizare, mrime, cutume comerciale etc.), c. cadrul legislativ (influena actual, tendine previzibile) d. se prezint sistemul de distribuie utilizat, modalitile de distribuie a produselor agroalimentare realizate sau a serviciilor, e. estimarea evoluiei preferinelor clienilor, cu evidenierea caracteristicilor consumatorilor produselor exploataiei agricole (vrst, sex, statut social, nivel de educaie, putere de cumprare), legate de consumatorii individuali, f. estimarea consumatorilor industriali, cu evidenierea obiectului de activitate, localizare, regim juridic etc. 2. Concurenii (nume, date cunoscute ale acestora) a. se face analiza concurenilor firmei (nume, localizare, mrime, tipurile i calitatea produselor oferite), b. informaii privind principalii competitori i cotele de pia deinute, c. poziionarea produselor i serviciilor exploataiei fa de concuren (plasarea produselor realizate n exploataie fa de cele ale concurenei n privina calitii, preul, sistemul de plat, facilitile oferite, modalitatea de desfacere, servicii oferite, modaliti de difereniere a produselor proprii fa de cele ale concurenei). 3. Date privind piaa potenial i promovarea produselor a. analiza competiiei pe piaa potenial (puternic concurenial, dominat de un numr mic de competitori, monopilist etc.), b. scorare (ex. punctaje de la 1 la 5 a criteriilor urmrite la fiecare competitor pe pia) i ierarhizare, cu evaluarea propriei poziii pe pia, c. fixarea strategiei de pia (diversificare, ori specializare pe anumite categorii de produse agroalimentare, identificarea de noi nie de
65

pia, reorientarea ctre noi segmente de pia, reorientarea activitii etc.;), d. fixarea strategiei de promovare a produselor (precizarea mijloacelor de comunicare folosite pentru a informa clienii asupra produselor publicitate, reclama, relaii publice, vnzrile personalizate, brouri, fluturai, telemarketing, conferine .a.). - Partea III 1. Prezentarea proiectului propriu-zis al Planului de Afacere a. Tipul investiiei (se precizeaz dac este investiie nou, mrimea capacitii de producie i/sau capacitatea de a oferi servicii, ori diversificarea produciei, creterea productivitii sau alte situaii pentru care se face investiia). b. Obiectivele proiectului i obiectul investiiei (se arat obiectivele directe, adic investiiile principale, i obiectivele indirecte, cele care nu presupun investiii semnificative n raport cu investiiile principale; se precizeaz n ce const investiia efectiv: achiziie de maini/utilaje/echipamente/instalaii, diverse cldiri, licene etc.). c. Elemente generale, produse, servicii prevzute n proiectul respectiv (ideea de la care s-a pornit, cantitatea, calitatea, ealonarea n timp, tipuri, parametri fizico-chimici, mod de ambalare, marcare, condiionare; autorizaii necesare implementrii proiectului). d. Descrierea tehnic a proiectului i analiza procesului tehnologic cu mbuntirile propuse prin proiect (sunt precizate utilitile necesare pentru realizarea proiectului electricitate, ap, gaze .a.- se include, dup caz, devizul estimativ de cheltuieli de construcie, se anexeaz scheme n cazul unor modificri ale echipamentelor i cldirilor din dotare; se descrie procesul tehnologic, artnd de ce este necesar fiecare obiect al investiiei tratarea pe larg se face de regul n Studiul de fezabilitate; se descriu rezumativ reetele utilizate, dac fac obiectul proiectului; se arat impactul proiectului asupra mediului, cu menionarea necesitii sau nu, a unui Studiu de impact pentru obinerea Acordului i respectiv a Autorizaiei de mediu). e. Structura de management n implementarea proiectului (se prezint structura de management a proiectului propus: persoanele implicate n administrarea proiectului, respectiv CV-urile lor; se are n vedere punerea n practic a proiectului la timp i n parametri descrii n capitolul specific din Planul de Afacere; se specific rolul i responsabilitile fiecrui membru a echipei de conducere i implementare a proiectului).
66

f. Materiile prime i furnizorii acestora (sunt prezentate materiile prime de baz, materiile auxiliare i materialele care sunt necesare n procesul de producie specific exploataiei agricole ori unitilor de industrializare pentru a realiza i desface bunurile i serviciile realizate ca urmare a implementrii proiectului; se identific principalii furnizori fcndu-le acestora o scurt descriere, precum i a relaiilor avute de exploataia agricol sau ntreprinderea de procesare alimentar cu acetia; se calculeaz parametri cantitativi i calitativi minimali referitor la valoarea fiecrei materii prime cumprate de la fiecare furnizor; se prezint modul n care se va realiza aprovizionarea mod de livrare, frecvena de aprovizionare n raport cu fluxul tehnologic aplicat -, precum i zona de provenien; pentru materiile prime i materialele deficitare se va preciza distinct modul de procurare); forma tabelar este apreciat (capul de tabel va conine: denumirea materiei prime, numele furnizorului, forma de proprietate, adresa, telefon .a., ponderea n %, periodicitatea aprovizionrii etc.). g. Structura personalului angajat i modalitile de instruire (se fac precizri n privina numrului, structura, calificarea personal a personalului implicat, experiena anterioar n proiecte similare, precum i cu evidenierea personalului nou angajat pentru implementarea proiectului; se prezint graficul de angajri; - meniune: n cazul proiectelor cu finanare nerambursabil, ori cu credite subvenionate, aceast seciune se va prezenta mai detaliat deoarece multe apeluri pentru depunerea de proiecte au ca obiectiv scderea omajului n zonele respective, numrul mare de angajri din rndul omerilor fiind un avantaj pentru selectarea proiectului; se va preciza separat numrul de posturi nou create fa de totalul de posturi din firm, numrul de posturi permanente i temporare din firm, numrul de persoane cu contract de munc pe perioad nedeterminat i durata meninerii n firm a acestor posturi; se vor preciza cerinele profesionale pe care vor trebui s le ndeplineasc cei angajai pe posturile nou create, precum i modul de selectare i cel de asigurare a pregtirii profesionale a noilor angajai). h. Date de marketing piaa potenial, desfacere, canale de distribuie i promovarea produselor (se descrie piaa int pentru produsele sau serviciile realizate prin proiect, precum i sistemul canalelor de distribuie distribuitori, en-gros-iti, comisionari, consumatori industriali, vnzri cu amnuntul, vnzri franco-furnizor adic la poarta fabricii -, dar i logistica utilizat mijloace i ci de transport, regimul de proprietate al acestora - ; Menionm c se recomand, ca o a doua variant cu impact mai mare, realizarea unui Plan de marketing, innd cont de informaiile de la Partea II, plan n care se vor specifica obiectivele n mod precis i cuantificabil, se va prezenta calendarul aciunilor de distribuie, precum i bugetul alocat i
67

mijloacele de control, precum i procedurile de plasare n funcie de reaciile pieei; practic se vor prezenta date despre piaa potenial i promovarea produselor: volumul de vnzri estimat la sfritul proiectului, defalcat pe ani, apoi descrierea pieei pentru produsele i serviciile preconizate a fi realizate n cadrul proiectului clienii poteniali, cerinele lor, reacia lor la apariia pe pia a produselor noastre, localizarea i dimensiunea pieei interne, precum i la export, se vor preciza concurenii poteniali i poziiile deinute de ei pe pia, se vor preciza principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite pre, calitate, caracteristici speciale etc., se va preciza sistemul de desfacere distribuitori, en-gros, la poarta fabricii, reea proprie de magazine, se va arta sistemul de promovare a vnzrilor bugetele pe ani, mediile de promovare etc.). i. Graficul estimat al derulrii proiectului (se ine cont de graficul de execuie din studiul de fezabilitate, la care se va completa ealonarea operaiunilor comerciale pentru punerea n exploatare a proiectului, care sunt evideniate n planul de marketing: contractele de distribuie, promovarea produselor etc., dup caz). j. Impactul estimat al Proiectului din Planul de Afacere din punct de vedere economic i asupra dezvoltrii zonei i mediului de afaceri (se vor evidenia efectele economice i sociale prin creterea veniturilor la bugetul local, creterea numrului locurilor de munc, creterea profitului firmei, creterea exportului, creterea dinamicii regiunii prin aprovizionarea cu materii prime, respectiv impactul asupra mediului de afaceri, dar i asupra mediului natural). 2. Bugetul proiectului i planul de finanare a. Necesarul de investiii (se reiau informaiile din studiul de fezabilitate legate de devizul proiectului, respectiv lista cheltuielilor de capital ce urmeaz a fi angajate n cadrul proiectului, inclusiv cheltuielile angajate de modernizri). b. Surse de finanare i previziunea necesarului de numerar (se va efectua un flux de numerar prin nregistrarea plilor efective planificate; se va pune n eviden necesarul de fonduri pentru execuia tehnic a proiectului, precum i fondul de rulment necesar n faza iniial de exploatare a proiectului). c. Costurile i planul de finanare a proiectului (se vor calcula conform modelelor de Buget fixate de fiecare finanator n parte). d. Activitatea financiar curent i viitoare a societii (reprezint n esen proiecia contului de profit i pierderi).

68

3. Proiecii financiare i indicatori financiari a. Utilizarea capacitilor de producie i prognoza vnzrilor . (reprezint partea cea mai important a proieciei financiare deoarece se va face proiecia vnzrilor facturate, NU a ncasrilor n numerar, n baza modului de utilizare a capacitilor de producie; este vorba despre capacitile de producie existente, precum i a celor rezultate din aplicarea proiectului corelat cu cele menionate n studiul de fezabilitate; se vor folosi ca argumente i pre-contractele de vnzare-cumprare anexate la cererea de finanare; proiecia reprezint realizarea unor tabele n care se precizeaz gradul de utilizare a capacitii de producie n procente, precum i vnzrile previzionale n uniti fizice i valorice pentru fiecare tip de produs obinut, n total sau cu defalcare pe luni calendaristice; se vor face 2 tabele (proiecii) la nivel de firm: unul pentru vnzrile fr proiectul propus i cellalt cu luarea n calcul a influenelor proiectului la nivelul vnzrilor firmei). b. Prognoza cheltuielilor de exploatare. (se vor include cheltuielile cu materia prim, cu utilitile, cu amortizarea, cu personalul, toate cheltuielile fiind nregistrate pe baza angajamentelor de plat i NU a plilor efective; ntr-un tabel separat se vor prezenta grupele de cheltuieli avute n vedere, i anume: cheltuieli materiale cu materii prime, materiale, combustibili, energie electric, apa, cheltuieli cu amortizarea se vor lua valorile de intrare n inventar, cu respectarea normelor publicate de contabilitate ale amortizrii mijloacelor fixe, cheltuieli cu personalul se vor prezenta categoriile de personal cu nivelul corespunztor de salarizare, inclusiv impozitele aferente i se vor preciza cheltuielile cu personalul nou angajat n urma aplicrii proiectului; cheltuieli cu terii lucrrile i serviciile efectuate de teri; se vor face 2 tabele (proiecii) la nivel de firm: unul pentru cheltuielile fr proiectul propus i cellalt cu luarea n calcul a influenelor proiectului, pentru acelai orizont de timp). c. Analiza pragului de rentabilitate. (se vor relua calculele din studiul de fezabilitate cu indicarea gradului de utilizare a capacitii nou proiectate la care se atinge pragul de rentabilitate). e. Analiza i indicatori economico-financiar (practic se vor calcula indicatorii economici i financiari, de regul cei care sunt cerui fiind indicai de finanator n mod expres). 4. Concluzii (se sintetizeaz specificul investiiei dorite, a obiectivelor principale prestabilite, precum i elementele economice i financiare care caracterizeaz afacerea).
69

70

Ghidul contractelor Generalitati Raspandirea contractelor - orice lucru din viata ta este guvernat de contracte. Din primul moment viata ta este sub semnul lor. Cetatenia, spre exemplu, este un contract cu statul in care te-ai nascut! Orice vanzare sau cumparare, casatoria, o masina noua... orice miscare faci conduce la acceptarea unui contract, sau este o consecinta a existentei lor. Cu atat mai mult in afacerile tale. Firma ta este rezultatul unui contract intre tine si partenerii tai, furnizorii sau debitorii tai, clientii tai, intre tine si statul in care ai infiintat-o. Definitie - Conform definitiilor juridice, acesta este un act juridic civil, concretizat in acordul de vointa a doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, modifica sau stinge intre ele drepturi si obligatii. Acordul de vointa - Nu intram in detaliile acestei definitii. Vom spune doar ca orice contract se bazeaza pe un acord de vointa. Tu esti de acord sa creezi, modifici sau stingi drepturi si/sau obligatii. Conditii necesare pentru a fi parte intr-un contract - pentru ca sa poti face parte dintr-un contract, trebuie sa indeplinesti cateva conditii firesti: trebuie sa ai capacitatea de a contracta, sa poti consimti in mod valabil (nu de forma) in cazul in care te obligi la ceva, trebuie ca acel contract sa aiba un obiect determinat, real si legal (in nici un caz terenuri pe Luna) si o cauza licita (nu pentru a frauda, spre exemplu). Clasificare - contracte se pot clasifica, in functie de mai multe criterii. Veti citi uneori in contractele construite de avocatii, notarii sau consultantii cu care colaborati, sau de consilierii dumneavoastra juridici. Spre exemplu: a) dupa modul incheierii lor exista contracte consensuale (adica nu este nevoie de formalitati in plus), solemne (ce necesita si o oarecare implicare a autoritatii de stat), sau reale. b) dupa intinderea liberatatii partilor in determinarea continutului concret al contractului, exista contracte liber negociate, contracte de adeziune (spre exemplu, factura pentru energia electrica, in care nu ai dreptul sa negociezi termenii contractului, doar sa fii de acord sau nu cu acestia), sau contracte obligatorii (obligatia de a detine o carte de identitate, implicit obligatia de a plati pentru realizarea acesteia). c) dupa caracterul reciproc sau unilateral al obligatilor asumate, contractele pot fi sinalagmatice (adica partile se obliga reciproc una fata de cealalta), sau unilaterale (in care doar una dintre parti isi exercita vointa; spre exemplu donatia). d) dupa scopul urmarit de parti, exista contracte cu titlu gratuit (adica nu se urmareste un profit din semnarea acestuia; spre exemplu, donatia), sau contracte oneroase (ceea ce insemna ca se urmareste un profit, fie el bine defnit - contractele comutative, sau in care exista riscul asumat ca profitul sa nu se realizeze - contracte aleatorii, cum ar fi contractul de loterie).

71

Construirea contractelor
Contractul sinalagmatic - cel mai des intalnit contract, mai ales in domeniul comercial, este contractul sinalagmatic, contract de specificul caruia este faptul ca de la data perfectarii lui genereaza drepturi si obligatii reciproce si interdependente intre parti, obligatia fiecarei parti avandu-si cauza juridica in obligatia celeilalte. Aceasta inseamna ca in schimbul obligatiei de a livra un produs, cealalta parte se obliga, reciproc si interdependent, sa plateasca un pret. De cate ori este vorba de mai multe parti intr-un contract, este foarte important ca, pentru eficienta acestuia, toate sa urmareasca la incheierea lui cateva compomente esentiale. 1. Urmarirea detaliilor - orice contract trebuie conceput, redactat si urmarit cu foarte multa atentie. Nu este un lucru inteligent sa treceti peste verificarea tuturor detaliilor contractului. Nu este inteliegent nici sa lasati doar in seama unei parti redactarea contractului, fara sa negociati termenii acestuia. Uneori neglijenta este pedepsita aspru in bugetul firmei sau al dumneavoastra! 2. Termenii utilizati - redactarea contractului se face in termeni clari, concisi, specificandu-se drepturile si obligatiile fiecarei parti. Se descrie obiectul contractului si, in functie de natura contractului (vanzare - cumparare, schimb, etc.), se precizeaza contraprestatia (suma de bani, alt obiect determinat, o obligatie de a face, etc). 3. Continutul contractului este foarte simplu impartit: - partea introductiva, - cuprinsul, si - incheierea. 3.1. Partea introductiva - in partea introductiva se introduc datele personale ale celor care participa la semnarea contractului. Acestea trebuie sa fie foarte exacte! Verificati-le cu rigurozitate, fara graba. Identificarea partilor se face cat mai exact: - in cazul persoanelor fizice: nume, prenume, adresa exacta, asa cum apare in buletin / cartea de identitate, datele din buletin: serie, nr, anul eliberarii, organul emitent - politia care a eliberat buletinul, codul numeric personal. - in cazul in care una din parti este persoana juridica - se identifica intai aceasta, specificandu-se prin cine este reprezentata: ex. Societate Comerciala X, cu sediul in., inregistrata la Registrul Comertului/Cod Unic de Inregistrare nr, cod fiscal, eliberat la data de, reprezentata prin asociatul unic / administratorul / directorul general/ dl(in cazul unui reprezentant - mandatar - al asociatilor - conform procurii nr.,etc. (se identifica cu datele din buletin, pasaport, carnet de conducere sau orice alt act oficial care ar aplicata poza persoanei respective, la fel ca persoana fizica) - calitatea partior - se specifica si calitatea pe care o au partile in contractul respectiv (de regula termenii juridici, difera in functie de natura contractului, spre exemplu.: vanzator, cumparator, donator, donatar, locator, locatar, etc.) 3.2. Cuprinsul - cuprinsul contractului este reprezentat de clauzele acestuia, clauze ce reies din redactarea actului, din precizarea drepturilor si obligatilor partilor. Se pot stabili clauze de orice natura, cu conditia respectarii normelor legale in vigoare.

72

Atentie! Legea nu este perfecta! Exista numeroase goluri, scapari, redactari gresite,
formulari imprecise. Folositi avocati, notari, consilieri juridici, contabili sau consultanti in afaceri buni. Nu va zgarciti, pentru ca si profitul va fi la fel! Legea ii pedepseste doar pe cei care nu o cunosc, si la fel regulile economiei! 3.3. Incheierea - finalul contractului este partea in care se vorbeste despre detaliile de redactare. In consecinta, veti urmari: 1. data redactarii actului, locul, nr. de exemplare in care este redactat si eventual si cum sunt distribuite (ex. redactat in 3 exemplare, din care cate unul este detinut de fiecare parte si un exemplar este inregistrat la CCI); 2. semnatura, la finalul actului; in dreptul semnaturii se scrie cu litere de tipar numele si prenumele celui ce semneaza si eventual calitatea pe care o are in societatea respectiva, daca semneaza in numele acesteia. Daca semnatura reiese indubitabil din documetatia retinuta la dosar, impreuna cu contractul respectiv (ex. persoana a iscalit si in alte locuri), nu este necesara scrierea numelui cu litere de tipar; 3. stampila, intotdeauna necesara cand actul este semnat in numele unei Societati Comerciale, Asociatii, Fundatii, etc.

Interpretarea contractelor
Definitie - prin interpretarea contractelor intelegem operatia de determinare si clarificare a continutului contractului, a clauzelor sale, in scopul stabilirii drepturilor si obligatiilor nascute din acesta, privitor la care este posibil sa existe un litigiu intre partile contractante. Calificare - prima problema care trebuie rezolvata este calificarea contractului; incadrarea lui intr-o anumita categorie determina un anumit regim juridic, prin care se deosebeste de alt contract, din alta categorie. - de multe ori calificarea contractului este insuficienta. Neclaritatea, echivocul si obscuritatea clauzelor sale pot persista. De aceea, interpretarea contractelor este reglementata prin cateva REGULI sau prevederi cu caracter supletiv sau de recomandare inscrise in art.970 alin.2 si art.977-985 din Codul Civil. Astfel exista: 1. Reguli de stabilire a vointei reale a partilor contractante (art.977 Cod Civil): "Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, dar nu dupa sensul literal al termenilor". Sarcina de a dovedi ca vointa reala este alta si nu corespunde cu vointa declarata revine partii interesate. Art.977 este completat cu art.982: "Toate clauzele conventiei se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg". 2. Reguli de interpretare a clauzelor confuze sau contradictorii : - cand o clauza este primitoare de doua intelesuri se va interpreta in sensul ce poate avea un efect si nu in acela care ar duce la inlaturarea ei (art.978 Cod Civil); - termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in sensul care rezulta din natura contractului (art.979 Cod Civil); - clauzele indoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului incheierii contractului (art.980 Cod Civil); - atunci cand exista indoiala, clauzele se interpreteaza in favoarea celui care se obliga, adica a debitorului (art.983 Cod Civil); - oricat de generali ar fi termenii contractului, acesta are ca obiect numai prestatiile la care partile s-au obligat (art.984 Cod Civil); 73

- atunci cand in contract se da un exemplu pentru explicarea obligatiilor, nu se restrange numarul si intinderea acestora la exemplul dat (art.985 Cod Civil). 3. reguli de interpretare a clauzelor tacite care completeaza contractul: - clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, chiar daca nu sunt stabilite expres de partile contractante (art.981 Cod Civil); - contractele obliga partile contractante "nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa" (art.970 alin.2 Cod Civil). Principalele tipuri de contracte 1. Antrepriza 2. Comision 3. Comodat (imprumut de folosinta) 4. Consignatie 5. Cont curent 6. Depozit 7. Gaj comercial 8. Imprumut de consumatie (propriu - zis, numit si mutuum) 9. Locatiune 10. Mandat 11. Report 12. Schimb 13. Societate civila 14. Tranzactie 15. Vanzare-cumparare Contractul de antrepriza In baza contractului de antrepriza una dintre parti - antreprenor - se obliga se execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte - client - in schimbul unui pret. Contractul de comision In relatiile comerciale, mandatul apare de multe ori, un procedeu tehnic prea riguros; el presupune cunoasterea de catre terti a persoanei mandantului, precum si limitele imputernicirii date de acesta mandatarului. Pentru asemenea relatii, mai avantajos pentru terti este contractul de comision, care este tot un mandat, dar fara reprezentare sau cu reprezentare indirecta. "Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului". (art. 405 Cod Com.) Contractul de comodat (imprumut de folosinta) Este un contract prin care o persoana - comodant - remite spre folosinta temporara unei alte persoane - comodatar - un lucru, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa (art. 1560 Cod Civ.) Contractul de consignatie Contractul de consignatie este reglementat prin Legea nr.178/1934. Aceasta il defineste ca fiind conventia prin care una din parti - consignant, incredinteaza celeilalte parti consignator, marfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului" (art. Art. 1 din Legea 178/1934) Contractul de consignatie este in esenta o varietate a contractului de comision.

74

Contractul de cont curent Prin intermediul acestui contract partile se inteleg ca, in loc sa achite separat si imediat creantele lor reciproce, izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare. Acest procedeu tehnic este folosit de comerciantii care au un volum mare de afaceri reciproce, mai ales cand ei se afla in localitati diferite aflate la departare una de alta. Prin evitarea lichidarii individuale si a fiecarei creante, in favoarea unei creditari reciproce si lichidarii la un anumit termen numai prin plata soldului, comerciantii realizeaza economii de bani si timp. Mai mult, pana la incheierea contului la scadenta, sumele intrate in cont pot fi folosite de catre partile contractante. Contractul de depozit Depozitul este un contract prin care o persoana - deponent - incredinteaza un lucru altei persoane - depozitar - care se obliga sa il pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere. (art. 1591 Cod Civ.) Contractul de gaj comercial Codul comercial nu cuprinde o definitie a gajului comercial. Acest contract va fi definit pe baza dispozitiilor din Codul Civil - contractul prin care debitorul remite creditorului sau un bun mobil pentru garantarea executarii obligatiei, cu posibilitatea pentru creditor ca, la scadenta, in caz de nerespectare a obligatiei, sa fie satisfacut cu preferinta din valoarea bunului respectiv (art. 1685 si 1686 Cod Civ.) Contractul de imprumut de consumatie (propriu - zis, numit si mutuum) Este un contract prin care o persoana - imprumutator - transmite in proprietatatea unei alte persoane - imprumutat - , o catime de lucruri cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate (art. 1576 Cod Civ.). Contractul de locatiune Este un contract prin care o persoana - locator - se obliga sa asigure unei alte persoane locatar (chirias), folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun, in schimbul unei sume de bani sau altei prestatii, numita chirie (art. 1411 Cod Civ.). Contractul de mandat Este un contract prin care o persoana - mandatar - se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane - mandant - care ii da aceasta imputernicire (art. 1532 Cod Civ.) si pe care il reprezinta. Desi este in principiu, un contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat, daca exista stipulatie expresa in acest sens. (art. 1534 Cod Civ.) Contractul de report Contractul de report consta in "cumpararea pe bani gata a unor titluri de credit, care circula in comert, si in revinzarea simultana cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie." (art. 74 Cod Com.). Contractul de report cuprinde o dubla vanzare: o vanzare ce se executa imediat, atat in privinta predarii titlurilor, cat si a pretului, iar cea de a doua este o revanzare cu termen si la un pret determinat. 75

Contractul de schimb Este un contract prin care partile - numiti copermutanti sau coschimbasi - isi dau respectiv un lucru pentru altul. (art. 1405 Cod Civ.). Contractul de societate civila Este un contract prin care doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) se obliga, fiecare fata de celelalte, sa puna in comun aportul lor material si/sau de munca spre a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun, folosele sau pierderile fiind impartite intre ele (art. 1491 combinat cu art. 1492 alin. 2 si art. 1513 Cod Civ.) Contractul de tranzactie Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civ.) prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi, savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios ori indoielnic. Contractul de vanzare-cumparare Contractul de vanzare-cumparare este conventia prin care o persoana, numita vanzator, transmite altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate - sau alte drepturi (reale sau de creanta) - in schimbul unei sume de bani, numita pret. Definitia din Codul Civil o poti regasi la art. 1294. In principiu este un contract consensual, adica poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului.

76

SUBIECTE SEMINAR MSAA 1. S1. Acte necesare nfiinrii unei societeti comerciale 2. Legea nr.150 din 2004 privind siguranta alimentelor si Legea nr. 245 din 09/06/2004 privind securitatea generala a produselor 3. Tehnica edinei 4. S4. Problemele generale ale standardizrii
(Standardul ca definiie, Elaborarea i aprobarea standardelor,Rolul, Scopul)

5. S4. Standardizarea produselor agricole; avantajele standardizrii

6. S6. Evidenta tehnico-operativ 7. Calculul preurilor (pag. 43-48 REZUMAT) 8. Auditul intern (definiie, obiective, documentarea) 9. Din lucrearea d-lui decan: Ghid de realizare a unui plan de afaceri n fermele mici i mijlocii. Romulus GRUIA, invai: - Ce este planul de afaceri ? - De ce este nevoie de un plan de afaceri ? - Ce conine un plan de afaceri ? 10. Coninutul de principiu al planului de afaceri (tot din lucrarea d-lui decan) 11. Raspandirea contractelor 12. Constituirea contractelor

77