Introducere

Sanatatea si asistenta sociala reprezinta servicii indispensabile si extrem de importante pentru fiecare tara, indiferent de gradul acesteia de dezvoltare. Tratarea persoanelor cu afectiuni constituie o prioritate iar evolutia unei societati moderne in absenta serviciilor de sanatate este de neconceput intrucat radamentul populatiei apte de munca depinde de calitatea acestor servicii. Pe langa tratarea bolnavilor, personalul din domeniul de activitate analizat are rolul de a informa populatia cu privire la anumite boli pentru a putea realiza prevenirea lor si de a stopa epidemiile care pot avea efecte dezastruoase asupra oricarei societati. Potrivit codului CAEN, aceasta clasa include activitatile de asistenta spitaliceasca si sanatoriala cum ar fi: serviciile mediacale, chirurgicale si tehnice ca diagnosticare, tratamente, interventii chirurgicale, analize, servicii de urgente si activitattile de asistenta medicala ambulatorie in cadrul carora se regasesc consultatiile si tratamentele efectuate de personalul medical specializat in medicina generala sau alte specialitati(inclusiv chirurgie). Tot din cadrul acestei clase fac parte si activitatile de asistenta stomatologica, alte activitati referitoare la sanatatea umana, neefectuate in spitale sau de medici, ci de paramedici autorizati prin lege sa trateze pacientii dar si activitati veterinare, activitati de asistenta sociala cu sau fara cazare. Alegerea sanatatii si a asistentei sociale pentru a fi supuse analizei pe parcursul acestui proiect este motivata de importanta covarsitoare pe care acestea o au pentru buna functionare a oricarei societati desi au fost vizibil neglijate de catre organele de conducere. Sanatatea din domeniul public, desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial , s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Anul acesta, bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale, medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari, mai decente in remunerarea serviciilor lor, pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria, Austria, Germania, Franta, Spania. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana, situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB, Austria 8%, Germania peste 9%, Franta 10%, Spania 7%. Finantarea sistemului de sanatate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor, de doar 397 de dolari n anul 2008, aduc Romania n vecinatatea Cubei, Venezuelei si statului Panama. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica, aproape ucigasa, a sistemului. In aceste conditii, dezbaterea initiativei cetateneti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara, ci chiar vitala. Un proiect de lege, promovat prin intiativa cetateaneasca (200.000 semnaturi) propune in anul 2010 6% din PIB pentru Sanatate, fata de 4.4% in 2007, 4.5% in 2008 si 3.2 % in 2009, ceea ce inseamna o evolutie ascendenta la nivelul acestui domeniu intrucat se pot face mai multe investitii in aparatura medicala, medicamente sau in reconditionarea unitatiilor sanitare.

Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta, ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. Conform acestui model, nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate.

1. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala

In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. a) Numarul de paturi din unitatile sanitare Tabel 1.1: Numar de paturi din unitatile ssanitare din Romania in perioada 2003-2008 2003 2004 2005 2006 2007 142739 142573 143027 142034 138025
144000 143000 142000 141000 140000 139000 138000 137000 136000 135000 2003 2004 2005 2006 2007

2003 2004 2005 2006 2007

Grafic 1.1: Evolutia numarului de paturi in unitatile sanitare in perioada 2003-2007 Numarul de paturi din unitatile sanitare a cunoscut o evolutie fluctuanta.Cea mai mare valoare a fost inregistrata la nivelul anului 2005, iar cea mai mica in anul 2007, inregistrandu-se astfel un declin in ultima perioada. Tab 1.2: Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru numarul de paturi din unitatile sanitare in Romania. Indicatorii absoluti Indicatori relativi(%) Indicatorii medii (mii) Modificari Indicele Ritmul de Calculati din Calculati din Anii De absolute dinamicii crestere valori absolute valori nivel relative(%) Valori y i/1 i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 I R Yi
2003 2004 2005 2006 2007 142739 142573 143027 142034 138025 0 -166 288 -705 -4714 -166 454 -993 -4009 100 99,88 100,2 99,5 96,70 99,88 100,32 99,31 97,18 0 -0,12 0,2 -0,5 -3,3 -0,12 0,32 -0,69 -2,82 141679,6 -1178,5 99,16 -0,84

In urma analizei datelor din tabel se poate concluziona ca numarul de paturi din unitatile sanitare a cunoscut o scadere semnificativa incepand cu anul 2005, ajungand in 2007 la un nivel aflat cu 4009 paturi mai putine fata de anul 2006 si 4714 fata de anul de baza, 2003 aceasta semnificand o scadere de 3,3%, respectiv 2,82%. Se constata de asemenea ca numarul mediu de paturi este de 141680 in timp ce anual se realizeaza in medie o reducere a numarului acestora cu 1179, adica de 0,84%. Aceasta scadere este explicabila in baza faptului ca pentru sanatate au fost alocate fonduri din ce in ce mai putine ceea ce duce la degradarea intregului sistem de sanatate. b) Evolutia PIB-ului(milioane la preturi curente) din domeniul sanatatii si al asistentei sociale in perioada 2003-2007 Tab 1.4: PIB din sanatate in Romania in preturi comparabile Ani 2003 2004 2005 2006 2007
8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 2005 2006 2007

PIB in servicii -pr. curentemld lei 4949,4 6137,6 7692,1 8372,4 10594,3

Indicii pr de consum in servicii(%) 100 114,7 126,8 137,2 146,3

P.I.B. in servicii -pr comparabilemld lei 4949,4 5351 6066,32 6102,33 7241,49

Grafic 1.2: Evolutia PIB din sanatate si asistenta sociala in preturi comparabile Se constata ca PIB-ul a inregistrat o crestere la nivelul fiecarui an din perioada 20032004, insa evolutia nu este spectaculoasa, cea mai mare crestere inregistrandu-se la nivelul anului 2007. Tab 1.5: Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru PIB-ul din serviciile de sanatate si asistenta sociala in Romania.

Indicatorii absoluti (milioane lei) Modificari De absolute nivel Anii

2003 2004 2005 2006 2007
valori Yi

Indicatori relativi(%) Indicele dinamicii Ritmul de crestere

Indicatorii medii Calculati din valori absolute Calculati din valori relative(%)
I R

i/1
0 401,6 1116,92 1152,93 2292,09

i/i-1
401,6 715,32 36,01 1139,2

Ii/1
1 1,081 1,225 1,232 1,463

Ii/i-1
1,081 1,133 1,005 1,186

Ri/1
0 0,081 0,225 0,232 0,463

Ri/i-1
0,081 0,133 0,005 0,186

4949,4 5351 6066,32 6102,33 7241,49

5942,108

573,02

1,09981

0,09981

In urma analizei datelor din tabel, se constata ca PIB-ul a inregistrat o crestere la nivelul intregii perioade 2003-2004. Cea mai importanta crestere este de 1,463 si se inregistreaza in anul 2007 fata de 2003, ca urmare a contextului economic favorabil datorat integrarii Romaniei in Uniune Europeana. Analiza PIB-ului in preturi comparabile nu reflecta o crestere spectaculosa precum cea a PIB-ului in preturi curente, insa evolutia este vizibil ascendenta. PIB-ul mediu este de 5942,108 pe an, inregistrand o crestere medie anuala de 573,02, adica de 1,09981 ori.

2. Analiza comparativa a serviciului de sanatate si asistenta sociala la nivelul Romaniei si Cehiei

Cehia acorda o mai mare importanta serviciilor de sanatate si asistenta sociala, acest lucru fiind reflectat prin faptul ca pentru sanatate aceasta tara aloca 7% din PIB, spre deosebire de Romania care in 2009 a acordat doar 3% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea criza pare sa fi afectat serios si sistemul sanitar din Cehia estimandu-se ca fondurile de stat alocate sanatatii vor scadea simtitor in urmatorii doi ani. Tab 2.1: Evolutia numarului de paturi din unitatile sanitare in perioada 2004-2007 la nivelul Cehiei. 2004 2005 2006 2007 65488 65022 64174 63662 In perioada 2004-2007, numarul de paturi a inregistrat o scadere semnificativa la nivelul Cehiei, la fel ca si in cazul Romaniei. Pentru a realiza o comparatie intre numarul de paturi din unitaile sanitare din cele doua tari, se va efectua raportul valorilor obtinute pentru fiecare an. Tab 2.2: Evolutia raportului -Nr paturi Romania/Nr paturi Cehia An 2004 2005 2006 Nr paturi Romania/Nr paturi Cehia 2,17 2,18 2,21 2007 2,16

Se constata ca Romania dispune de un numar dublu de paturi in unitatile de cazare pe parcursul intregii perioade 2004-2007. Acest lucru insa nu plaseaza Romania inaintea Cehiei la capitolul numar de paturi intrucat populatia Cehiei este de doua ori mai mica decat cea a Romaniei, si de aceea este si firesc sa fie alocat un numar mai mic de patruri. Daca raportam numarul de paturi la populatie, putem concluziona ca Cehia si Romania pun la dispozitia pacientilor aproximativ acelasi numar de paturi in unitatile sanitare. Evolutia PIB-ului(mil CZK) in domeniul sanatate si asistenta sociala in Cehia, in perioada 2003-2007. Pentru ca analiza sa fie relevanta se va efectua convertirea CZK in lei, considerand ca 1CZK=0,17 lei potrivit cursului BNR de la data de 14.12.2009. Tab 2.3: Evolutia PIB-ului in Cehia An 2003 2004 PIB(mil CZK) 95490 102724 PIB(mil lei) 15 765,4 16 959,7 3 2005 109133 18017,8 6 2006 115246 19027,1 1 2007 119231 19 685,04

20000 15000 10000 5000 0 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 2005 2006 2007

Grafic 2.1: Evolutia PIB-ului in Cehia in perioada 2003-2007 Dupa cum se poate observa, si Cehia a cunoscut o evolutie ascendenta a PIB-ului, cresterea anuala fiind insa mai mica decat in cazul Romaniei. In vederea analizei diferentei dintre PIB-ul Cehiei si cel al Romaniei, se va realiza raportul celor doua valori pentru fiecare an. Tab 2.4: Evolutia raportului- Pib Ceh/PIB Rom An 2003 2004 2005 Pib Ceh/PIB Rom 2,57 2,2 2,34 2006 2,27 2007 1,86

Se constata ca Cehia are un PIB in domeniul sanatatii si asistentei sociale considerabil mai mare decat al Romaniei insa diferentele dintre cele doua state tind sa se reduca pe parcursul perioadei analizate, ajungand de la 2,57 ori in 2003, la 1,86 ori in 2007. Diminuarea diferentei la nivelul anului 2007 poate fi pusa si pe integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ceea ce a insemnat un context favorabil economiei romanesti.

3. Perspectivele serviciilor de sanatate in perioada 2008-2010

a) Previziuni pentru numarul de paturi din unitatile sanitare din Romania 1.Metoda sporului mediu Tabel 3.1.: Metoda sporului mediu
Anii 142739 2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL 142573 143027 142034 138025 0 1 2 3 4 142739 141560,5 140670 139203,5 138025 0 1025156,25 5555449 8011730,25 0 14592335,5 Yi ti _ i=y1+ti
y

(yi -

)2

_ _ Unde: = -1178,5; y=141679,6; v = 1,2%<5%

=1708,35;

2. Metoda indicelui mediu de dinamica Tabel 3.2.: Metoda indielui mediu de dinamica
Anii 2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL yi 142739 142573 143027 142034 138025 ti 0 1 2 3 4
y

i=y1 * I

ti

(yi-

i)2

142739 141539.99 140351.15 139172.10 138025

0 1067109,66 7160173,22 8190471,61 0 16 417 754,49

Unde: I = 0.9916; v = 1,278<5%

= 1812,057;

y=141679,6

3. Metoda trendului liniar Tabel 3.3.: Metoda trendului liniar

Anii 2003 2004 2005 2006 yi 142739 142573 143027 142034 ti -2 -1 0 1 ti2 4 1 0 1 yiti -285478 -142573 0 142034 (yi- y i)2 143673.4 873103.36 142676.7 10753.69 141680 1814409 140683.3 1824390.49
y
i

2007 TOTAL

138025

4 10

276050 -9967

139686.6 2760914.56 7283571.1

Unde:

y i=a+bti, iar a= y =141679,6 paturi b = (yi*ti) / ti2 = - 996.7 = 1206.94 v = 0.85 %<5%

Se poate observa c cea mai mic valoare este obinut prin folosirea metodei trendului liniar deci aceasta va fi metoda de previziune aleas. Tabel 3.4.: Previziunea evolutiei numrului de paturi din unitatile sanitare
Anii 2008 2009 2010 ti 3 4 5
y
i

=a+bti,

138689.9 137693.2 136696.5

Tendinta pentru anii 2008-2010 care rezulta in urma previziunii reprezinta o situatie defavorabila pentru Romania, aratand o scadere a numarului de paturi din unitatile sanitare la nivelul tarii, ajungand in anul 2010 la valoarea de aproximativ 136697 paturi. Sitatia este ingrijoratoare pentru ca sistemul sanitar din Romania in momentul de fata nu acopera in totalitate nevoile populatiei intrucat nu se acorda fondurile necesare. Daca situatia va evolua conform previziunii lucrurile se vor agrava, insa numarul paturilor din spitale vor creste daca se va aplica proiectul de lege prin care se va aloca 6% din PIB pentru sanatate din 2010. b) Previziuni privind evolutia PIB-ului in sanatate 1.Metoda sporului mediu Tabel 3.5.: Metoda sporului mediu
Anii 2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL yi(mil. lei) 4949.4 5351 6066.32 6102.33 7241.49 ti 0 1 2 3 4
y
i

= y1+ti

(yi -

)2

4949.4 5522.42 6095.44 6668.46 7241.49

0 29384.81 847.97 320503.17 0 350735.95

= 573,02; = 264.85; v = 4.4%<5% y = 5942,108; 2. Metoda indicelui mediu de dinamica Tabel 3.6.: Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii 2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL

yi (mil lei) 4949.4 5351 6066.32 6102.33 7241.49

ti 0 1 2 3 4

=y1 * I

ti

(yi0

)2

4949.4 5443.39 5986.7 6584.23 7241.41

8535.91 6339.34 232227.61 0.0064 247102.86

Unde: I =1,09981; = 222.3; v = 3.7%<5% 3. Metoda trendului liniar Tabel 3.7.: Metoda trendului liniar
Anii 2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL yi (mil lei) 4949.4 5351 6066.32 6102.33 7241.49 ti -2 -1 0 1 2 4 1 0 1 4 10 ti2 yiti -9898.8 -5351 0 6102.33 14482.98 5335.51
y
i

4875 5408.557 6066.32 6475.65 7007.21

(yi- y i)2 5535.36 3312.4 0 139367.82 54887.11 203102.69

Unde:

y i=a+bti, iar a= y = 5942,108 mil lei b = (yi*ti) / ti2 = 533.551 = 201.54 v = 3.3%<5% Se poate observa c cea mai mic valoare este obinut prin folosirea metodei trendului liniar deci aceasta va fi metoda de previziune aleas.

Previziunea evolutiei PIB-ului din educatie n perioada 2008-2010 va fi: Tabel 3.8.: Previziunea evolutiei PIB-ului din sanatate
Anii 2008 2009 2010 ti 3 4 5
y
i

=a+bti,

7542.76 8076.312 8609.86

Tendinta pentru anii 2008-2010 care rezulta in urma previziunii reprezinta o situatie favorabila pentru Romania, aratand o crestere a PIB-ului in cadrul serviciilor de sanatate, ajungand in anul 2010 la valoarea de 8609.86 milioane lei. Trebuie avut in vedere ca la baza acestor metode de previziune stau calcule matematice care i-au in calcul doar valorile inregistrate in anii anterior, nu si factori perturbatori, care pot modifica trendul previzionat (exemplu: criza economica din anul 2008).

Concluzii

10

In urma analizei efectuate pe parscursul celor trei capitole se pot desprinde o serie de concluzii. O prima concluzie este referitoare la imaginea de ansamblu a serviciilor de sanatate si asistenta sociala in Romania, imagine care este una nu tocmai agreabila. Acest lucru se datoreaza unei economii aflate in declin si neglijentei manifestate de catre cei aflati la conducerea sistemului sanitar, aspect ce este reflectat de bugetul mic alocat anual acestui domeniu. In perioada recenta se contureaza o tendinta tot mai clara de implicare a populatiei in imbunatatirea sistemului prin presiunile care se fac asupra guvernului de a aloca un procent mai mare din PIB-ul tarii unui serviciu vital pentru orice cetatean. Imaginea degradanta a serviciilor de sanatate este sustinuta si de scaderea numarului de paturi, tendinta care se va manifesta si in urmatorii doi ani, lucru constatat in urma previziunilor realizate. Ceva mai bine se poate spune ca ne aflam la capitolul PIB obtinut in sanatate insa mirajul cresterii spectaculoase a PIB-ului este rapid inlaturat prin analiza PIB-ului in preturi comparabile. Exista o crestere vizibila de-a lungul perioadei 2003-2007 insa aceasta nu este deosebit de mare. In momentul actual criza si-a pus amprenta si asupra domeniului sanatatii, lucru care constituie un real motiv de ingrijorare. O a doua concluzie face referire la comparatia serviciilor de sanatate si asistenta sociala din Romania cu cele din Cehia. Potrivit unor studii realizate recent, sistemul sanitar din Romania se situeaza pe ultimele locuri in clasamentul european si tocmai de aceea in comparatia cu Cehia este evident ca Romania la capitolul sanatate este devansata de aceasta. PIB-ul sanataii si asistentei sociale atat in Cehia, cat si in Romania a cunsocut o evolutie ascendenta pe parcursul celor cinci ani insa diferenta este data de faptul ca PIB-ul Cehiei este de aproximativ doua ori mai mare decat cel al Romaniei. La indicatorul numar de paturi in unitatile sanitare se constata insa ca diferentele nu sunt semnificative. Ca o ultima concluzie putem mentiona ca serviciile de sanatate si asistenta sociala necesita o mai mare atentie din partea celor implicati in organizarea lor atat pentru importanta deosebita pe care acestea o au pentru societate cat si pentru imbunatatirea imaginii de tara aflata in plina dezvoltare la care Romania adera.

Bibliografie
***www.czso.cz ***www.sfin.ro ***www.zf.ro

11