P. 1
Curs2 Evaluare in Kinetoterapie

Curs2 Evaluare in Kinetoterapie

|Views: 27|Likes:
Published by ionica964

More info:

Published by: ionica964 on Apr 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2014

pdf

text

original

Evaluare în kinetoterapie

Curs 2

obiectivele generale ale kinetologiei medicale trebuie adaptate particularităților cazului determinate de:
     

Vârstă Sex Temperament stare psihică momentană nivel de cultură și întelegere capacitate de efort și multe alte variabile.

fără să depășească 45° . membrele inferioare apropiate. spate și profil. vârfurile ușor sau chiar mai mult depărtate. de ex: puls. călcâiele apropiate. membrele superioare pe lângă corp. mai multe ori în cursul sedinței de recuperare. Evaluarea creșterii și dezvoltării fizice Metode subiective     Evaluarea aparatului locomotor     Somatoscopia -examinarea vizuală a aliniamentului global și segmentar al corpului din față. subiectiv. a amplitudinii articulare și a forței musculare. picioarele orientate anterior. frecvența respiratorie  la intervale mai mari. forță musculară.diagnostic precis al aliniamentului normal și al abaterilor de la acesta. deoarece efectele se instaleaz ă în timp: amplitudine articulară.EVALUAREA SOMATOFUNCȚIONALĂ   parametrii măsurabili la intervale variabile de timp. privirea anterior. Pozitia ideală: cu umerii relaxati. prehensiune. mersului. a prehensiunii. bărbia orizontală. mers aprecierea nivelului creșterii și dezvoltării fizice. tensiune arterială. palmele în poziție intermediară de pronosupinație. obiectiv. genunchii extinși. fără instrumente de măsură si control. degetele usor flectate. evaluările globale și segmentare . în stare statică și dinamică (mers).

gât. părților și segmentelor corpului. hiper. dezaxări. mobilitate articulară voluntară liberă.și subponderali atitudinea globală a corpului: normală sau deficientă. apreciindu-se modificările patologice ale tegumentelor. oasele dimensiuni. bazin și membre inferioare sau invers. traumatisme. . trunchi. tegumentele și fanerele. abdomen. părului și unghiilor țesutul celular subcutanat. polidactilie Articulațiile: formă. hiper. profesie. volum. biotip somatic. proporționalitatea între ansamblul somatic și părțile sale.  Somatoscopia segmentară – caracterele morfologice și funcționale ale regiunilor. formă. eventuale sechele după rahitism. mucoaselor. Somatoscopia generală:             statura: normo-. de sus în jos: cap. prin aprecierea nivelului creșterii si dezvoltării somatoponderale. Concordanța dintre vârsta biologică și cronologică. motricitate spontană sau provocată. torace. fața. membre superioare. Mușchii scheletici. vârstă. starea de nutritie: normoponderali. elementele comportamentale . atitudinea în timpul examinării. apreciindu-se grosimea și caracterul distribuției stratului adipos subcutanat.și substaturali. iar in cazul sportivilor si în functie de sportul practicat. comparativ cu dezvoltarea caracterelor endocrine și psiho-intelectuale. se apreciază ca formă și relief în funcție de: sex. dar și între segmente. spate.tipul de activitate nervoasă superioară.

de la punctele zero (00) se suprapune liniei mediane a corpului. care trece prin: vertex. maleolele tibiale (bimaleolară)  Toate aceste linii trebuie să fie perpendiculare pe verticala zero (00). gambelor și coapselor. raportări pe verticală. de la 0 până la 200 cm. din 10 în 10 cm. CAS este împărțit în pătrate cu latura de 10 cm. Extremitățile acromiale (biacromială). raportări pe verticală și orizontală      Cadrul antropometric de simetrie h=2m și l=1m. Verticala din mijloc. Gradarea se face pe orizontală de la mijloc. crestele iliace (bicretă). Verticala trebuie sa fie echidistantă față de: relieful median al călcâielor. Vârfurile omoplaților și trece prin apofiza spinoasă a vertebrei T7. Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează: din spate. maleolele tibiale și se proiectează în mijlocul bazei de susținere. spinele omoplaților (bispinoasă) și trece prin apofiză spinoasă a vertebrei T3. Astfel. dar și paralele între ele și cu orizontala . profil și față. Examinarea din spate    linia mediană a cadrului antropometric de simetrie (verticala 00) . pliul interfesier. apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale. toracale. cadrul antropometric de simetrie (CAS).axa de simetrie a corpului. printre epicondilii femurali interni. protuberanța occipitală externă. trohanterele mari (bitrohanteriană). iar pe verticală de jos în sus. deci de la punctul zero (0) spre dr si stg. față de scapule și coincide cu linia mediană a trunchiului și capului Linii orizontale:        marginea inferioară a lobilor urechilor. lombare.  Metode obiective Examinarea somatoscopică instrumentală a aliniamentului se realizează cu:   firul cu plumb.

linii orizontale:         bisprâncenoasă. mijlocul buzelor. bitrohanteriană. articulația umărului. printre condilii femurali interni și maleolele tibiale și se proiectează în mijlocul bazei de susținere. istoricul bolii. •efectuat de medic: palpare. bimamelonară (la bărbați). marele trohanter al femurului. trece prin: mijlocul frunții. Bimaleolară aceste linii= perpendiculare pe verticala zero (00) și paralele între ele și cu orizontala cadrului antropometric de simetrie. ușor anterior față de maleola laterală. Examinarea din profil  postura corectă ideală se realizează când verticala zero (00) a CAS-ului coincide cu axa de simetrie a corpului. ombilic. •Examenul clinic general precedat de anamneza medicală date despre: vârstă. bispinoasă (spine iliace antero-superioare). bicreta. simfiza pubiană. stare civilă. antecedente personale și heredo-colaterale. mijlocul nasului. condiții de viață și mediu. biacromială. care trece prin: vertex. Inspecția din poziție ortostatică reprezintă practic examenul somatoscopic. ușor anterior față de mediana genunchiului. la nivelul proiecției cutanate a interliniei articulației mediotarsiene  Examinarea din față   aliniamentul corpului este ideal. . sex. când verticala liniei de simetrie a corpului coincide cu verticala zero (00) a CAS care. sternului. mijlocul bărbiei. lobul urechii. percuție și auscultație.

membrul superior este pe lângă trunchi.vertex . .între punctul iliospinal și sfirion tibiale. între punctele pterion (călcâi) și acropodion(vf deg celui mai lung).între menton și punctul suprasternal. -Lungimea antebrațului . -Lungimea palmei . -Lungimea gambei .se măsoară în poziție ortostatică. -Lungimea coapsei . subiectul este poziționat în stând sau decubit dorsal.între mijlocul pliului distal al încheieturii mâinii (care va fi mai intâi evidențiat prin flexia mâinii pe antebraț) și dactilion. -Lungimea piciorului . -Lungimea membrului inferior .între trohanterion și punctul tibial lateral.între punctul radial și stilion. în poziția asezat -Lungimea gâtului . cu membrele inferioare în extensie.între punctele acromial și radial. -Lungimea brațului .linia biischiatica. cu palma în supinație. -Lungimea membrului superior .între punctul tibial lateral și sfirion fibular.între punctul acromial și dactilion (punct digital).Masurătorile antropometrice             Dimensiuni longitudinale -înălțimea (statura sau talia) – vertex-planul plantelor -Bustul .

.

iar gamba face cu coapsa un unghi de 90°  -Diametrul bimaleolar . cu capul în poziție verticală. poziția stând.între glabela și protuberanța occipitală externă (opistocranion).între epicondilul medial și lateral al femurului. coatele extinse. ortostatism. la intersecția liniei medioaxilare cu punctul costal cel mai proeminent (coasta a-5-a). din spatele subiectului  -Diametrul toracic (transvers) .între punctele cele mai proeminente ale sfirioanelor tibial și fibular  -Diametrul biepicondiliar humeral .între epicondilul medial și lateral al humerusului.între porțiunile cele mai laterale ale crestelor iliace  -Diametrul bispinal (biiliospinale) . ortostatism. cu călcâiele apropiate  -Diametrul biepicondiliar femural .  -Diametrul antero-posterior al toracelui . poziția așezat. membrele superioare pe lângă trunchi.între punctele acromiale.Dimensiuni transversale (latimi)  -Anvergura .  -Diametrul biacromial . la sfârșitul unei expirații normale  -Diametrul bicret (iliocretal) .între punctele digitale (dactilion).între punctele metacarpian radial și ulnar. palmele în poziție intermediară. cu brațul pe lângă trunchi și cotul flectat la 90°  -Diametrul bistiloidian .între punctele sacral (baza sacrului) și simfizar (simfision). .  -Diametrul sacro-pubian .  -Lățimea palmei .între fețele laterale ale toracelui.între punctele metatarsian tibial și fibular  -Diametrul bitemporal .între punctele trohanteriene. cu degetele abduse  -Lățimea piciorului .între apofizele stiloide ale radiusului și ulnei. poziția stând cu membrele superioare –abducție de 90° din umeri. Dimensiuni sagitaie  -Diametrul antero-posterior al capului .între fosele temporale. ortostatism.între spinele iliace antero-superioare  -Diametrul bitrohanterian .între punctul mezosternal și apofiza spinoasă vertebrală corespunzătoare planului orizontal al compasului.

Capul în rectitudine și mușchii gâtului relaxați. situată deasupra ombilicului și mai jos de ultima coastă. fără a trece banda metrică peste urechi  -Perimetrul gâtului . dar după o expirație profundă. exact deasupra proeminenței cartilajului tiroid în partea anterioara a gâtului (mărul lui Adam). examinatorul apropie celălalt capăt al benzii metrice.banda metrică în aceeași poziție.nu privește modul de realizare a măsurătorii. la înălțimea indicată. iar anterior la baza apendicelui xifoid. în expiratie . inspiră profund își umflă pieptul la maxim. care va încrucișa capătul fixat. Inspirație . dar fără să “încordeze" sau să scoată in evidență mușchii pectorali și axilele.   -Talia .între opistocranion și gabela. cu spatele la examinator abduce ușor brațele. banda metrică se plasează posterior sub vârful omoplaților.banda metrică în aceeașj poziție. în porțiunea cea mai subțire a trunchiului. Un capăt al benzii metrice se fixează anterior (vezi reperele) și în timp ce subiectul coboară încet brațele. -Perimetrul abdominal – poziționând banda metrică orizontal. pentru a permite plasarea bandei metrice transversal. la nivelul mijloc ombilic .se măsoară în porțiunea cea mai subțire. respectiv sub axilă. și la nivelul articulației coastei a 4-a cu sternul la femei.Dimensiuni circulare  -Perimetrul capului . respiră linișfit abdominal.  -Perimetrul toracelui    în repaus – porțiunea cea mai mare.în apnee postexpiratorie.

membrul superior este lângă trunchi. genunchii extinși. cu banda metrică plasată ca în cazul precedent. -Perimetrul încheieturii mâinii (articulației pumnului) . iar anterior la nivelul simfizei pubiene. glezna este puțin sub imaginea celui mai îngust punct. deasupra lui sfirion tibial.banda metrică la nivelul punctului gluteal.banda metrică orizontal peste mijlocul patelei. membrul superior este relaxat pe lângă trunchi. -Perimetrul antebrațului . -Perimetrul genunchiului . .se măsoară la nivelul proceselor stiloide ale radiusului și ulnei. mușchii coapsei relaxati. contractă la maxim bicepsul.         -Perimetrul brațului relaxat . greutatea corpului egal distribuită pe membrele inferioare.banda metrica orizontal. prin ridicarea subiectului pe vârfuri. nedepășind 6 cm de la punctul radial. -Perimetrul gluteal (șold) . exact sub fese (pliul subfesier). -Perimetrul maleolar sau al gleznei – în partea cea mai îngustă a gambei.zona cea mai proeminentă. cu antebrațul orientat în supinație.plasarea benzii metrice la ½ distanței dintre punctul acromial și cel radial.nivelul cel mai proximal. -Perimetrul coapsei . a antebrațului în supinație și a cotului în flexie de 90°. cu membrele inferioare ușor depărtate și greutatea corpului egal distribuită pe ambele picioare. -Perimetrul gambei . ortostatism. Văzut din profil. -Perimetrul brațului în flexie și încordat – poziționarea brațului în flexie de 45°. din cauza formei ovale a piciorului.

. al pielii și al țesutului adipos subcutanat. plasat cu muchiile la 1cm de police și index. se strânge ferm și se menține pe tot parcursul măsurătorii. Plica se formează prin ciupire între police și index. Se măsoară cu caliperul. nu și muschiul. Plica include un dublu strat.    Determinarea plicilor .pentru aprecierea compoziției corporale.

007184     țes adipos (kg) = G corpului x țes adipos(%) Masa slabă= G corpului . Greutatea corpului în kg și sute de grame  Calcularea greutății corporale optime.țes adipos (kg) Greutatea optimă= masa slabă optimă + țes adipos optim Relația dintre greutate corporală și statură:      Indice de masă corporală (IMC) = greutatea (kg) / talie²(m²) IMC<20 – hipoponderal IMC=20-25 – normoponderal IMC>25 – hiperponderal IMC>30 – obez .15 + 5.425 x H 0. subscapular. = (G0.725) x 0.8 + suprafața corpului (m²)  Suprafața se citește pe nomograma DuBois: supraf corp. supraspinal.met indirectă  Măsurare 5 plici de țes adipos: triceps. abdominal și coapsă  țes adipos(%)= suma celor 5 plici x 0.

prin care sunt sesizate obiectele fine Testare eficacitate: apucarea unui ac / unui băț de chibrit așezat pe masă între pulpa policelui . aproape de unghie extremitatea pulpei fiecărui deget.Prehensiunea   Prehensiunea =un gest precis. adaptat. în particular a indexului. Testare eficacitate. cu 2 sau 3 degete.pulpa altui deget (bidigitală) sau pulpele a 2 degete (tridigitală). discriminatorie. index și medius.și proprioceptive. se automatizează prin repetare și determină coordonarea optimă a mâinii pentru prindere sau apucare. mai des folosit în activitățile cotidiene și permite sesizarea unor obiecte mai groase. Prehensiunea terminală –    extremitatea pulpei policelui.încercarea de a smulge o foaie de hârtie ținută între aceste 2 degete  Prehensiunea subterminală    . Este o prehensiune bidigitală fină. police. care pe baza informațiilor instantanee tactile. conștientizat sau reflex. extero.

"pensa de cheie". Prehensiune subtermino-laterală bidigitală . și astfel adductorii policelui pot dezvolta o forță maximă.o priză mai puternică decât precedenta. mai frecvent indexul. degetul opus policelui. Prehensiune subtermino-laterală tridigitală (pensa de scris) . se sprijină pe celelalte degete. Prehensiunea subterminolaterală    pulpa policelui și fața laterală a unui deget. în special indexul. ca și cum am număra bani. am prinde o farfurie sau am răsuci o cheie.

dar devine prețioasă în absența policelui. mai ales index și medius. în jurul unor obiecte grele și voluminoase Când volumul obiectului apucat este prea mare. deoarece priza se menține mai greu  Prehensiunea latero-laterală    interdigital. ultimele patru degete și police. . ultimele patru degete permite sesizarea unor obiecte mai mici decât precedenta:     Prehensiunea prin opoziție digito-palmară     mânuirea unui levier apucarea volanului agățarea cu degetele II-V de o bară purtarea unui geamantan este mai rar folosită. Prehensiunea palmară (lumbricală)     o prehensiune de forță între palmă. policele nu poate realiza priză cu celelalte degete→forța de prehensiune↓ opune palmei. Această prehensiune este solicitată când menținem o țigară între degete Prehensiunea latero-laterală este secundară. între fețele laterale și medială a două degete apropiate.

produce relaxarea generală a organismului și contribuie. prin care. stereotip dezechilibrări și reechilibrări permanente. păstrând permanent contactul cu suprafața pe care se efectuează deplasarea Mersul influențează moderat funcțiile respiratorie și circulatorie. în cazul copiilor. corpul se adaptează suprafeței de sprijin și mediului inconjurător.Evaluarea mersului     Mersul este definit ca deprinderea motrică prin care se realizează în mod obișnuit locomoția corpului omenesc Activitate motorie inițial voluntară. la formarea unei posturi corecte . mersul devine prin exercițiu involuntar. automat.

funcții vestibulare și proprioceptive normale. stimulii declanșatori fiind reprezentați de:   contactul plantei cu o suprafață plană. informațiile proprioceptive fiind de maximă importanță.  aceste reflexe sunt influențate de poziția capului și gâtului  Pășitul. la transferul greutății de pe un membru inferior pe celălalt Poziția centrului de greutate al corpului se modific ă în permanență.  Echilibrul constă în păstrarea balansului și a direcției mișcării. ca și postură. are centrul reflex în mezencefal. reprezintă lungimea pasului~70-80cm . membre superioare. trunchi. care realizează extensia trunchiului. realizând funcția de sprijin și propulsie. membrele inferioare se deplasează alternativ și constant.   Elementele mersului normal: Suportul antigravitațional al corpului este asigurat de reflexele antigravitaționale. termenul indisolubil legat de mers este pasul. înaintea sprijinului pe un membru inferior. componentă de bază a mersului. normal. odată cu transferul greutății de pe un membru inferior pe altul.      Propulsia realizată prin înclinarea anterioară și laterală a corpului. necesită în permanență informații vizuale. Mersul.Mecanismul mersului   Mișcarea întregului corp: cap. dintr-o parte în alta. înclinarea corpului. umeri. între două poziții identice ale corpului. Distanța dintre călcâiul (talonul) aceluiași picior. coapselor si genunchilor. bazin și membre inferioare.

cadența =70-80 pași/ minut. . flexorii piciorului. flexorii șoldurilor. flexorii si extensorii genunchilor. genunchilor și șoldurilor muschii balansului (faza oscilantă): extensorii degetelor. pe de o parte. Unghiul pasului (α) între axa longitudinala ă a piciorului cu linia mersului ~15° Cadența mersului (tempo-ul) = nr de pași efectuați pe unitatea de timp. de integritatea lor. extensorii gleznelor. rotatori interni și extensorii șoldului.  normal.  Succesiunea intrării lor în acțiune este dependentă de înălțimea șj lungimea fiecărui pas.    Viteza mersului = distanța parcursă în unitatea de timp și este ~ 4 km/h Mersul normal urmează cea mai scurtă distanță dintre 2 puncte. Mușchii care asigură transferul greutății corpului și deplasarea bazinului în cele trei planuri: abductoni.1/7 din musculatura scheletică     mușchii propulsori: flexorii degetelor. a organelor de simț și a centrilor nervoși superiori.Parametrii temporo-spațiali ai mersului     Lărgimea pasului = distanța ce separă călcâiul de linia de mers = 5-6 cm. deci o linie dreaptă se activează 1/6 . și rotatorii trunchiului pe de altă parte Mușchii care mențin direcția anterioară a capului: mușchii trunchiului superior și rotatorii capului.

.  primul sprijin unilateral cu:    Semipasul posterior. Momentul verticalei.   al doilea sprijin dublu. al doilea sprijin unilateral. Semipasul anterior.TIMPII MERSULUI  Dupa Duchroquet timpii mersului sunt:  primul sprijin dublu.

coapsa . Timpul 1 = primul sprijin dublu (atacul cu talonul).flectată circa 30°. Membrul inferior posterior (stâng) este în sprijin pe antepicior și realizează impulsia motrică.în extensie aproape totală.       Membrul inferior anterior.oblic (hemibazinul drept devine anterior față de stângul). execută sprijinul anterior și inițiază deplasarea prin atacul cu talonul piciorul . bazinul . drept de recepție și frânare.în unghi drept pe gambă și de ~ 30° față de sol genunchiul . .

din posterior în anterior. .în ușoară flexie. coapsa .în unghi drept pe gambă.se flectează progresiv până la 70° coapsa . piciorul .se flectează circa 35°. genunchiul –își reduce la 60° flexia pe coapsă. mișcare descompusă în:  semipasul posterior caracterizat prin tripla flexie:    piciorul . genunchiul .se extinde rapid. inferior drept se sprijină pe toată fața plantară a piciorului și susține întreaga greutate a corpului  M.  M.atinge solul la un unghi drept față de gambă. aflat tot în triplă flexie depășește MI drept. inferior stâng oscilează rapid. care este blocat în hiperextensie:    piciorul – își reduce flexia față de gambă.Timpul 2 = primul sprijin unilateral: sprijinul membrului inferior drept și faza de oscilație a celuilalt. genunchiul . coapsa – își mărește flexia.  momentul verticalei sau sprijinul portant în care MI stâng.  semipasul anterior:     în momentul desprinderii de pe sol a călcâiului piciorului drept se încheie timpul primului sprijin unilateral.

genunchiul se menține extins. prin bolta anterioară. este de sprijin anterior și de recepție frânare pentru timpul următor . care va realiza propulsia întregului membru  MI stâng. realizând următoarele:   călcâiul . sprijinul realizându-se doar pe capetele metatarsienelor și pe degete. continuă să asigure propulsia corpului. apoi toată greutatea corpului este transmisă. respectiv halucelului. se produce extensia degetelor. membrul inferior drept devine oblic genunchiul . prin extensia lentă a articulației tibiotarsiene.Timpul 3 = al doilea sprijin dublu. devenit anterior. devenit posterior.  MI drept. coapsa se extinde. coapsa își reduce treptat extensia și începe să se flecteze. capului primului metatarsian.se desprinde de pe sol. piciorul rulează.se flectează.

ale trunchiului și membrelor superioare. între momentul verticalei și dublul sprijin. devine oscilant și se plasează anterior MI stâng este de sprijin și din anterior devine posterior. precum și poziția capului → diferențe apreciabile în examinarea mersului . în momentul desprinderii călcâiului stâng de pe sol. datorită repartiției alternative a greutății corpului de partea membrului de sprijin. bazinul și umerii execută o rotație în sens invers unul față de celălalt. Rotația coloanei lombare are o amplitudine direct proporțională cu Iungimea pasului. Mișcările sincrone.    MI drept se desprinde de pe sol. Flexia MS contribuie. vârstă. precum și o mișcare de înclinare laterală de mică amplitudine. prin inerție. gradul de rotație al pelvisului. se deplasează și în plan frontal. Legănarea. cu aceeași amplitudine =4-5cm. greutate de transportat. felul încălțămintei. variații individuale în funcție de: ereditate. la deplasarea anterioară a centrului de greutate. reîncepe timpul 1 al mersului         Normal. urmând mișcarea umerilor→echilibrarea corpului în jurul centrului de greutate. care tinde să dispară la oamenii în vârstă. MS sunt flectate sau extinse în același ritm cu deplasările membrelor inferioare. în sens opus. ajută la balansarea și înaintarea corpului prin menținerea centrului capul și trunchiul suferă o deplasare verticală de 4-5cm. deprinderi. Timpul 4 = al doilea sprijin unilateral.

Evaluarea amplitudinii articulare   Bilanțul articular =aprecierea gradului de mobilitate într-o articulație. în planurile și axele corespunzătoare. Cele două brațe se întâlnesc într-un punct. trohoide (radioulnară proximală și distală. perpendiculare una pe cealaltă: elipsoidală (radiocarpiană.  un raportor (0-180°) și 2 brațe: unul fix și celălalt mobil. adaptate dimensiunilor segmentelor de studiat. biaxiale . După nr axelor de mișcare și forma suprafețelor articulare:    uniaxiale . prin măsurarea analitică a unghiurilor de mișcare.cu 2 axe de mișcare. pe direcțiile anatomice posibile. care reprezintă axul goniometrului. triaxiale – mișcări în toate planurile spațiului și includ articulații sferoidale. interfalangiene). șold).cu 1 axă de mișcare: trohleare (humero-ulnară. atlantoaxoidiană). cotilice numite și enartoze (umăr. metacarpofalangiene) și articulații în șa (carpometacarpiană a policelui. .goniometria cea mai uzitată. trapezometacarpiană).   aprecieri ale unghiurilor maxime de mișcare . Goniometrele sunt de diferite modele și mărimi.

subiectul dezbrăcat la nivelul segmentului de examinat Poziția kinetoterapeutului comodă și relaxantă. abducția și adducția. testările se vor realiza prin mobilizări active sau pasive. mai precis pe proiecția lui cutanată. Valorile obținute se exprimă în grade de la 0 la 180.Condiții de aplicare ale goniometrului:             raportorul se plasează în planul mișcării. pentru a nu limita mișcarea. tabele. . rotația internă și rotația externă). va fi poziționată în zero anatomic (poziție neutră) sau într-o poziție preferențială. efectuată cu segmentul opus și/sau cu valorile standard ale amplitudinii maxime de mișcare. Articulația de testat. iar brațul mobil pe segmentul mobil care execută mișcarea. La articulațiile membrelor interpretarea se face în comparație cu unghiul aceleiași mișcări. va fi aplicat ușor. prin repere vizibile sau palpabile. axul goniometrului se așează în axul biomecanic al mișcării. prin studiul radiografiei în poziții extreme sau prin radiocinema. Poziția subiectului va fi comodă și relaxantă. Acestea se vor evalua cu ajutorul mișcărilor test. grupând valorile mișcărilor opuse pe același ax (flexia și extensia. deoarece orice mișcare se încadrează între aceste limite. coloana vertebrală amplitudinile=greu de evaluat iar articulațiile sterno-costoclaviculare și intercostale nu se pot evalua. Brațele se așează paralel cu axele longitudinale ale segmentelor care formează unghiul articular ce urmează a fi măsurat: brațul fix pe segmentul fix.

nu corespunde realității din punct de vedere mecanic decât în fuziunea osoasă. în activitatea cotidiană. indiferent de mecanismul său. pierderea a 15-20° amplitudine spre sfârșitul cursei de mișcare nu are importanță foarte mare pierderile cu aceeași valoare. → necesară definirea unor noțiuni ca: poziție de funcțiune (utilitate). Redoarea = deficit de amplitudine. cu imposibilitate de autoîngrijire. tocmai pentru a o conserva. sector util și coeficient global funcțional de mobilitate. de o parte și de alta a poziției de funcțiune → individul= disabilitat motor. Ideal – mișcările să se execute în amplitudinea lor maximă. Ex:   redoarea în extensie evidențiază un deficit de flexie redoarea în abducție reprezintă un deficit de adducție         Ankiloza = absența totală. autoservire sau deplasare . asigură independența funcțională individului. Poziția de funcțiune (utilitate) reprezintă poziția de maximă utilitate a articulațiilor. a oricărei mișcări la nivelul unei articulații. Imobilizările prelungite se efectuează în poziția de funcțiune. în eventualitatea instalării ankilozelor secundare. anomalie de amplitudine articulară→ depistarea cauzei: anomalii prin exces (hiperlaxitate capsulo-ligamentară sau hipotonie musculară) sau prin deficit (redoare articulară sau hipertonie musculară).   Amplitudinile articulare pot fi afectate în caz de redoare sau ankiloză. rareori solicitarea articulară se realizează la acești parametri.

abducție 30° și rotație externă. cu mâna în semipronație.  cot: flexie 90-100°. constituie sectorul util de mobilitate.   Valoarea totală a acestor amplitudini. rotație 0°. Pozițiile de funcțiune pentru articulații sunt:  umăr: flexie 45°. abducție 15°  șold: flexie 15°. care reprezintă poziții de maximă relaxare articulară:  șold: flexie 30°. abducție 60°.  genunchi: flexie 30-40°. abducție 5°. .  picior: extensie 15-20°.  gleznă: picior la 90° sau în ușoară extensie.  genunchi: anatomică zero (0). Pentru membrul inferior se descriu și poziții de repaus.  pumn: extensie 30-35°. mici în aparență (3040°). care încadreaza poziția de funcțiune.

calcularea sumelor produselor tuturor sectoarelor de mobilitate pentru mișcarea respectivă.). pentru fiecare mișcare posibilă în articulația respectivă.  CoeficientuI global functional de mobilitate utilizat curent în evaluarea amplitudinii articulare. posibile în articulația respectivă în mai multe sectoare. calcularea produsului dintre valoarea obținută și coeficientul standard pentru acest sector de mobilitate. sumă care reprezintă coeficientul funcțional elementar. pentru mișcarea respectivă. . calcularea sumei tuturor coeficienților funcționali elementari. atunci când mișcarea este descompusă în trei sau patru sectoare (de exemplu flexia cotului. și coeficientul standard pentru acel sector (se exprimă în procente) efectuarea diferenței între valoarea maximă și cea minimă a sectorului următor de mobilitate. efectuarea produsului între primul sector de mobilitate. repetarea operațiunilor și pentru următoarele sectoare de mobilitate. finalizată cu obținerea tuturor coeficienților funcționali elementari. valoarea 100%. pumnului etc. pentru articulațiile cu mobilitate normală. Calcularea lui presupune:         descompunerea fiecărei mișcări. sumă care reprezintă coeficientul global funcțional și are. repetarea operațiunilor amintite.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->