acvariu

Caracteristicile

biotopului

dintr-un

Biotopul acvariului cuprinde substratul si factorii de mediu (temperatura, lumina, gazele si sirurile minerale). Substratul este format din nisip, pietris si masa apei. Volumul apei variaza in functie de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitatile ecologice ale pestilor care il populeaza. De exemplu, una-doua perechi de scalari au nevoie de un acvariu cu o capacitate de 20-30 l de apa. Alti pesti cum ar fi gripiile xifoforii, zebrele pot fi crescuti intr-un acvariu economic, cu o capacitate de 10 l de apa. Temperatura apei variaza in functie de speciile de pesti. Pentru speciile de pesti iubitoare de apa calda (de exemplu, gripiile si xifoforii), temperatura apei trebuie sa fie de 18200C, fara variatii bruste. Pentru speciile iubitoare de apa rece (de exemplu carasul auriu si bibanul soare), temperatura apei poate fi mai scazut\: 14-170C. Lumina influenteaza atat cresterea si dezvoltarea plantelor cat si activitatea pestilor. Acvariul trebuie asezat in imediata apropiere a ferestrei; in lipsa luminii naturale, trebuie iluminat cu un bec. Pentru ca lumina sa ajunga la plante, peretii acvariului trebuie s\ fie curati, iar apa clara, transparenta. Gazele si s\rurile minerale sunt dizolvate in apa. Oxigenul si dioxidul de carbon provin in cea mai mare masura din procesele fiziologice (respiratie, hranire) ale organismelor din acvariu. O parte din gaze provin din schimburile cu atmosfera inconjuratoare, realizate prin spa]iul ramas liber intre capacul si rama acvariului. intr-un acvariu nu se pot asocia decat pesti cu aceleasi necesitati fata de cantitatea de oxigen. De exemplu, grupiile si xififirii sunt putin pretentiosi la cantitatea de oxigen din apa, in timp ce scalarii au nevoie de o cantitate mai mare de oxigen.

acvariu

Componentele

biocenozei

dintr-un

Biocenoza din acvariu, asemenea celei din balt\, cuprinde organisme microscopice (componenta microscopici) si macroscopice (componenta macroscopica). Organismele microscopice se dezvolta pe peretii acvariului, pe plantele superioare si in masa apei. Algele verzi formeaza colonii in forma de stele, lanturi, evantaie. in acvariu mai traiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apa. Hidrele pot ajunge in acvariu cu ocazia administrarii de hrana vie, recoltata din balti. Odata patrunse in acvariu, hidrele se inmul]esc rapid, prin inmugurire, invadand peretii, substratul si plantele. Pentru a nu deveni daunatoare, hidrele trebuie inlaturate din acvariu. Pielita vie (bioderma) observata pe plantele de balta este prezenta si pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: cima-apelor, braditul, sqrmulita, cu rad\cini fixate in substratul de nisip, lintita, cu radacini scurte si libere, plutind la suprafata apei. La adapostul vegetatiei isi duc viata numeroase animale: pesti, melci, larve de insecte etc. Acest lucru este explicabil caci, pe langa hrana si adapost, animalele gasesc oxigenul eliminat de plante in procesul lor de fotosinteza. Plantele, la rqndul lor, folosesc in acelasi proces dioxidul de carbon provenit prin respiratia animalelor. Dintre pestii de acvariu, unii de o frumusete rara, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic si Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare si scumpe au nevoie de un biotop special, adecvat climatului cald, si de anumite plante care le asigura existenta fara probleme.

Acvariul este un univers in sine, iar cei care au unul stiu ca te extrage din grijile cotidiene si te insereaza intr-o lume calma si frumoasa.