Sunteți pe pagina 1din 4

Formarea si dezvoltarea dreptului international al mediului http://www.stiucum.com/drept/dreptul-mediuluiinconjurator/Formarea-si-dezvoltarea-dreptu75625.

php

FORMAREA SI DEZVOLTAREA DREPTULUI INTERNATIONAL AL MEDIULUI Aceasta etapa a inceput la sf anilor 1960 cand criza economica mondiala a impus o crestere a cooperarii intre state. Datorita cercetarii stiintifice ce si-a pus amprenta asupra mediului a urmat un process de internationalizare a acestor probleme. Primele reglementari in domeniu au avut un caracter sectorial in sensul ca au raspuns unor obiective clar determinate pe anumite zone geografice. In dezvoltarea sa istorica DIM a cunoscut 4 perioade : 1. epoca premergatoare; 2. perioada utilitarista; 3. epoca ocrotirii si conservarii naturii; 4. perioada DIM al protectiei si conservarii mediului. 1. Din Evul Mediu au fost adoptate o serie de masuri juridice internationale referitoare la diminuarea efectelor unei poluari. In sec XIX apar o serie de tratate internationale dedicate pescuitului, iar la sfarsitul acestui secol apare prima speta din DIM cu privire la focile din Marea Bering. 2. Debuteaza odata ce sec XX pana in deceniul 4 al acestui secol. Apar primele conventii internationale privind protectie unor specii de fauna. Conventia pt protectia pasarilor utile agriculturii de la Paris din 1902, precum si 2 tratate care priveau protectia focilor din anul 1911. Au fost adoptate si texte cu privire la utilizarea echitabila si protectiei apelor de frontiera impotriva poluarii. 3. Aceasta perioada a debutat incepand cu 1930, fiind considerata o faza protoecologica, avand in vedere ca protectia mediului era deja prezenta printre obiectivele reglementarilor nationale. Semnalam 2 documente internationale relevante: Conventia privind conservarea florei si faunei in stare naturala, de la Londra

1903. Conventia pt protectia florei, faunei si frumusetilor naturale ale tarilor Americii (Washington 1940).

Multiplicarea dispozitiilor privind apele de frontiera este o problema adiacenta caracteristica acestei etape. 4. Incepe in anii 1960 odata cu criza economica mondiala. Un moment important este anul 1968 cand au avut loc mai multe activitati importante in domeniu, astfel : - Consiliul Europei a adoptat la inceputul anului 1968 primele 2 texte proclamate de catre o organizatie international de protectie a mediului (Declaratia asupra luptei contra poluarii aerului si Carta europeana a apei). - Organizatia Unitqatii Africane (OUA) a adoptat in acelasi an (1968) Conventia Africana asupra conservarii naturii si resurselor naturale. - Adunarea generala ONU a adoptat o rezolutie prin convocarea unei conferinte mondiale asupra mediului urban care a stat la baza pregatirii primei mari conferinte mondiale a mediului. CARACTERISTICI ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC Conferinta de la Stockholm Pregatirea pt aceasta conferinta a fost coordonata de un comitet special compus din reprezentantii a 27 de state, ceea ce a facut ca intre 5-17 inie 1972 sa aiba loc aceasta conferinta in Suedia. A reunit un nr mare de reprezentanti (participanti) cca 6000 de persoane : delegati din 113 state, reprezentanti ai ONG de specialitate, observatori, invitati si ziaristi, etc. Conferinta a dus la adoptarea mai multor texte printre care o declaratie generala, peste 100 de recomandari si o rezolutie privind dispozitiile insttutionale si financiare. Declaratia de la Stockholm Cuprinde un preambul de 7 puncte si 26 de principii generale. In preambul se regasesc o serie de idei, precum faptul ca omul este ata creatia cat si creatorul sau, protectia mediului are o caracteristica fundamentala in dezvoltarea populatiei. Primul principiu : dreptul fundamental al omului la libertate, egalitate si conditii de viata satisfacatoare intr-un mediu de calitate care sa-i permita sa traiasca in demnitate. De la punctual 2 la 7 se proclama idei precum faptul ca: apa, aerul, solul, fauna, flora sunt

resurse naturale ce trebuie rezervate in acest sens, iar omul are nevoie de o gestiune rationala a lor. De la punctul 8 la 20 se refera la protectia propriu-zisa a mediului, sens in care se remarca stabilirea unor legaturi de interdependenta intre dezvoltarea economica si sociala si protectia mediului. De la punctul 21 la 26 aceste principii sunt consacrate cooperarii internationale si stabilesc drepturile internationale ale statelor de a explora bogatiile economice, insa fara ca activitatile economice sa cauzeze prejudicii mediului altor state sau regiunilor aflate in afara unei jurisdictii internationale. Planul de actiune pentru mediu : evaluarea calitatii mediului ; gestionarea rationala a resurselor naturale ; masurile de sustinere.

Urmarile conferintei de la Stockhlom In deceniile ce au urmat conferintei de la Stockholm s-au afirmat o serie de noi probleme globale (efectul de sera,poluarea atmosferica, etc) La nivel regional: Actul final de la Helsnki privind problemele cooperarii in materie de mediu. S-au semnat in 1987 2 documente importante - elaborate de Adunarea Generale a ONU : un studiu al programelor natiunilor unite pt mediu privind perspectivele in materie de mediu pana in 200 si in continuare si raportul Comisiei pt mediu si dezvoltare : Viitorul nostru comun (rapotul brundtland) Acesta contine cea mai buna definitie a dezvoltarii durabila, care reprezinta de atunci laitmotivul politicii internationale de mediu. Potrivit acestui document, dezvlotarea durabila este cea care raspunde nevoilor actuale fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor nevoi. Conferinta de la Rio de Janeiro Conferinta de la Rio de Janeiro s-a desfasurat intre 3-14 iulie 1992, Conferinta natiunilor unite privind mediul si dezvoltarea a reunit 145 de presedinti, vicepresedinti si premieri fiind considerata cea mai ampla reuniune la nivel inalt a secolului XX. Urmarile Conferintei de la Rio s-au materializat in urmatoarele documente : 1. Declaratia de la Rio privind mediul si dezvoltarea ;

2. 3. 4. 5. 6.

Agenda 21 ; Conventia privind biodiversitatea ; Conventia cadru privind schimbarile climatice ; Declaratia privind padurile ; Declaratia privind desertificarea.

1. Declaratia de la Rio privind mediul si dezvoltarea a reprezentat un compromis intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare. Desi asemanatoare Conferintei de la Stockholm, ea reflecta si noile preocupari aparute in domeniu, precum : deteriorarea mediului sau constientizarea faptului ca exista o interdependenta in progresul economic si protejarea mediului. Dupa un preambul ce stabileste ca obiectiv instituirea unei aliante mondiale prein crearea unor cooperari intre state, urmarea a 27 de principii. : a) primul proclama dreptul fundamental al omului la o viata sanatoasa si productiva, in armonie cu natura ; b) al doilea reia principiul 21 de la Stockholm privind dreptul de a-si exploata propriile resurse neafectand dreptul suprem al altor state cu privire la resursele lor. Are importanta deosebita in materia poluarilor transfrontiere.

2. Agenda 21 este un document amplu, alcatuit din 40 de capitole ce acopera diverse problematici. A fost caracterizat ca fiind cel mai politic si complex din punct de vedere tehnic realizat vreodata de ONU in domeniul ecologic. Acest plan de actiune stabileste obiectivele, costurile estimative, modalitatile de actiune si responsabiltatile statelor si organismelor internationale in domeniu. Se consacra o noua conceptie cu privire la aplicarea unei noi dezvoltari compatibile cu protectia mediului. Prevederile documentului sunt grupate in jurul a 4 axe tematice : dimensionarea socio-economica ; conservarea si managementul resurselor umane si nationale ; rolul organizatiilor neguvernamentale si grupurilor sociale ; mijloacele de implementare a masurilor stabilite.

Din punct de vedere juridic unul din capitolele importante stabilesc ca procesul interguvernamental de urmat dupa conferinta va merge in sensul restructurarii si revitalizarii activitatilor ONU.