Democraie (gr.

demos popor i kratos putere), form de guvernmnt organizat pe temeiul principiului potrivit cruia puterea aparine poporului. Democraia are un caracter de clas i nu este altceva dect o form politic a dictaturii claselor dominante. Democraie burghez (capitalist) - form de guvernare care sprijin interesele burgheziei, ale capitalitilor, a unei minoriti a populaiei; este de fapt o dictatur burghez, cu limite istorice determinate, generate de interesele meninerii capitalismului, ale aprrii i dezvoltrii sistemului de exploatare i asuprire a oamenilor, mpiedic participarea lor real i deplin la viaa politic i i supune diverselor forme de manipulare politic i ideologic. Democraie proletar (socialist) - form de guvernare care reprezint interesele majoritii populaiei; echivalent al termenului de dictatur a proletariatului. Democraia proletar nu este doar democraie reprezentativ, este democraie participatorie, direct. Prima form de democraie proletar a fost Comuna din Paris (26 martie - 30 mai 1871). Reprezint un tip superior de democraie, ntr-o societate n care se creeaz condiiile obiective i subiective ale egalitii ntre oameni (n domeniul politic i social-economic, n domeniul instruciei i educaiei, al culturii), posibilitatea pentru toi membrii societii de a participa efectiv la viaa social, precum i exercitarea real a celor mai largi drepturi i liberti. Democraia socialist cuprinde att libertile politice: libertatea cuvntului, a presei, a mitingurilor i adunrilor etc., dreptul de a alege i a fi ales pe baza votului universal, egal i secret, ct i drepturile sociale: dreptul la munc, la odihn, la nvmnt, la asigurarea material n caz de boal i de pierdere a capacitii de munc etc.