Igiena muncii intelectuale

Igiena muncii intelectuale ramur a igienei muncii care studiaz particularitile activitii intelectuale, aciunea ei asupra organismului, elaboreaz msuri de ocrotire a sntii i de sporire a productivitii muncii. n condiiile progresului tehnico-tiinific volumul de informaie crete permanent. nsuirea acestei informaii i dezvoltarea ideilor noi cer o considerabil intensificare a activitii intelectuale. Munca intelectual cuprinde diverse genuri de activitate, n care predomin participarea sistemului nervos central. S-a constatat c munca intelectual include parial i un component al muncii fizice (meninerea corpului ntr-o poziie anumit, micri voluntare i involuntare). Mecanizarea i automatizarea proceselor de producie condiioneaz schimbri considerabile n coninutul muncii. n acest fel devin importante varietile de munc intelectual a operatorilor i a personalului de conducere. Controlul procesului de producie necesit o calificare nalt a muncitorilor. n timpul muncii intelectuale au loc modificri ale metabolismului, pulsului (devine mai rar), tensiunii arteriale (poate s creasc), respiraiei (se intensific). Munca intelectual intens i neraional organizat poate fi urmat de oboseal i surmenaj, de aceea ea trebuie nceput zilnic la acelai timp, oferind totodat organismului o perioad de includere treptat n lucru. Numai dup aceast perioad capacitatea de munc ajunge la valoarea ei maxim. Este deosebit de important planificarea muncii. Problemele complicate se rezolv la nceputul zilei de lucru. n decursul zilei de munc, n afar de

pauza pentru masa de prnz, se recomand pauze de 510 min. pentru gimnastica de producie . a. Este necesar, de asemenea, odihna activ att dup ziua de lucru, ct i n zilele de odihn i n timpul concediului. Un rol important se acord exerciiilor fizice, sportului, muncii fizice n gospodrie, practicnd totodat i astfel de forme de odihn, ca vizionarea filmelor, frecventarea teatrelor, audierea muzicii, lectura artistic. Paralel cu regimul raional de lucru i de odihn pentru organizarea muncii intelectuale au o mare importan i condiiile de lucru. Iluminarea insuficient, zgomotul, aerul impurificat contribuie la obosire i chiar la surmenag. Din aceste considerente camerele de lucru trebuie s fie spaioase, amenagate cu gust i aerisite sistematic. Locul de munc comod, scaunul cu speteaz i sprigin pentru bra. Pe mas se va menine permanent o ordine exemplar. Toate obiectele necesare pentru lucru se vor aranga n aa fel, ca s fie mereu la ndemn. Randamentul muncii va fi mai mare dac va exista o atmosfera psihologic binevoitoare i favorabil att n colectiv, ct i n familie. Asupra capacitii de munc are o aciune duntoare consumul buturilor alcoolice i abuzul subsatnelor tonizante (cai tare, cafea), care pe o perioad scurt pot avea un efect pozitiv, n schimb, ns, survin foarte curnd oboseala, insomnia, nervozitatea, scderea ateniei.

Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate totul este nimic

In lumea de astazi, oamenii pot face pentru sanatatea lor mai mult decat orice medic, spital sau progres al stiintei medicale. Datele stiintifice confirma ca deciziile pe care le luam ora de ora, zi de zi, determina in mare masura starea sanatatii noastre, bolile de care suferim si, deseori, chiar momentul cand vor muri. De aceea, ceea ce trebuie facut este sa-I educam, motivam si inspiram pe oameni sa inlocuiasca acele deprinderi si obiceiuri ce distrug sanatatea cu un mod de viata care promoveaza sanatatea. Abundenta de informatii medicale care impanzesc mijloacele de informare este coplesitoare, generatoare de confuzie si adesea contractorie. Descoperirile senzatioanale de astazi devin marile esecuri de maine. Nu-i de mirare ca oamenii tanjesc dupa informatii de bun-simt, pertinente, usor de inteles si fundamentate stiintific. Informandu-ne corect, vom ajunge in stare sa strabatem si sa interpretam la justa valoare noianul de informatii medicale. Asa, vom dobandi o cunoastere elementara, dar solida a principiilor nutritiei, a cauzelor si remediilor bolilor comune de astazi, precum si o intelegere clara a modului in care vom putea trai viata in asa fel, incat sa ne bucuram de bunastare si o sanatate cat mai buna. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic Apasat de suferinta si amenintat necontenit de perspectiva mortii, omul a cautat si cauta inca ceva care sa-I dea siguranta si pace, sanatate si viata: o potiune, un elixir, o pilula, un drog sau un crez Si, o data cu trecerea timpului, retetele s-au inmultit si au devenit tot mai savante. Insa necazurile si bolile s-au inmultit si ele Devine tot mai limpede ca, pentru probleme atat de complexe pe care suferinta umana le ridica, nu se pot oferi solutii simpliste, ieftine, unilaterale. Se simte nevoia unei abordari atotcuprinzatoare, cauzale, care sa aiba in centru formarea si insusirea unui mod de viata sanogen, din care sa nu lipseasca igiena sufleteasca si

spirituala. Parcurgem o etapa de transformari dramatice, in care, cu mic, cu mare, incercam sa ne aliniem la standarde occidentale. Si, daca in alte domenii se pare ca avem unele dificultati, in privinta bolilor de care suferim putem spune ca am intrat deja in Occident. Cel putin asa reiese din datele statistice disponibile, care evidentiaza ponderea majora pe care bolile civilizatiei(afectiunile cardiovasculare, obezitatea, cancerul, diabetul zaharat, osteoporoza etc.) o au in morbiditatea si mortalitatea de la noi din tara. Acelasi lucru se poate spune si despre obiceiurile alimentare ale romanilor (precum si despre oricare alt aspect al stilului de viata), care, chiar daca nu sunt la fel de sofisticate ca ale celor de peste ocean, ridica aceleasi probleme pentru sanatate, daca nu chiar mai serioase uneori. Oamenii depasesc masura in tot ceea ce fac: mananca prea mult, beau prea mult, fumeaza prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult. Moderatia a devenit un concept la fel de popular ca si sanatatea totala. Traim intr-o societate a urgentei, dominata de o mentalitate a rezolvarilor rapide, si de aceea ne vine greu sa acceptam ca o sanatate de buna calitate nu poate fi pusa la dispozitie pe moment (imediat), la cerere. Si orice ciudatenie care-si croieste drum prin mijloacele de informare in masa gaseste destui "clienti" care s-o asimileze. O dieta pe baza principiilor bunului-simt si a echilibrului este singura de care organismul are nevoie cu adevarat. Prezentarea unui stil de viata sanatos si echilibrat(cumpatat) nu are darul de a acapara titlurile cotidianelor, de a creste vanzarea revistelor(fie ele chiar reviste de sanatate) sau de a crea noi piete de desfacere a produselor alimentare. Adevarul fundamental este ca echilibrul, cumpatarea nu numai in ceea ce mancam, ci in intregul nostru stil de viata, este cheia care ne deschide calea catre sanatatea si fericirea de durata. Stilul de viata sanatos, echilibrat si consistent constituie o veritabila reteta utila pentru prevenirea si tratarea celor mai teribile amenintati la adresa sanatatii si vietii omului modern. Este motivul pentru care e recomandat oricarui om interesat, mai ales ca nu are efecte secundare sau contraindicatii. Cu o precizare insa: simpla lectura a acestor randuri nu va aduce cu nimic mai mult pentru sanatatea noastra decat citirea instructiunilor de folosire a unui medicament. Pentru a putea beneficia de pe urma lor, trebuie sa le si asimilam, sa le integram in viata noastra de zi cu zi.

Reguli generale de igien la locul de munc

Igiena muncii urmrete mbuntirea condiiilor de munc i msuri de nlturare a tuturor factorilor care contribuie la producerea accidentelor i mbolnvirilor profesionale. Modalitile de realizare a msurilor ce trebuie luate n toate situaiile legate de munc, cu scopul protejrii vieii i sntii angajailor sunt urmtoarele:

asigurarea n permanen a ventilaiei corespunztoare i a iluminrii uniforme, suficiente la locul de munc; prezentarea la vizita medical la angajare i la examenul medical periodic; nsuirea i respectarea normelor de securitate n munc; utilizarea integral a echipamentului individual de protecie a muncii; interzicerea consumului de buturi alcoolice; nsuirea instruciunilor de prim ajutor n caz de accident de munc; respectarea normelor de igien personal; ntreinerea cureniei i igienei la locul de munc; folosirea raional a timpului de odihn; evitarea prezenei la lucru n stare de oboseal sau n stare de sntate care poate pune n pericol sntatea altor persoane; pstrarea cureniei n secii, pe scrile i n grupurile sanitare comune; containerele pentru gunoi i deeuri vor fi amplasate n zone corespunztoare i golite suficient de des pentru a evita umplerea excesiv; aparatura, uneltele i sculele folosite n timpul lucrului vor fi curate, verificate i depozitate corespunztor;