Supraveghere instituional sau specializata versus supraveghere unificat sau integrat

LOGO

Executat: Cojocaru Dorian GR.AB111M

Supravegherea bancar
Supravegherea bancar este sistemul de prghii i modele decizionale, pe care le utilizeaz statul pentru a garanta stabilitatea sistemului financiar.
flexibilitatea sistemul se adapteaz eficient la modificrile rapide ale mediului economic

economice majore care s conduc la o criz financiar.

Scopul supravegherii este de a asigura sntatea stabilitatea rezistena sectorului intern sistemul sistemul continu nu genereaz el bancar. s funcioneze chiar nsui ocuri
n condiii de ocuri economice

Company Name

Supravegherea instituional sau specializat de control prudenial este ndreptat asupra unei categorii specifice de instituii financiare, indiferent de gama de activiti pe care acestea le presteaz. n tarile cu economie de piata, supravegherea bancara era exercitata de regula, pna la sfrsitul anilor '90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare - n principal piata de capital si piata asigurarilor - erau supravegheate de entitati separate. n cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, n Marea Britanie functionau n 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.
Company Name

-se caracterizeaz prin aceea c activitatea

Supraveghere unificat sau integrat

diferit de banca central, i supravegheaz piaa financiar n ansamblul ei. Reforma a nceput tot n marea Britanie. n 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, n lumina recentelor (la acea data ) prabusiri ale bancii Barings, recomanda scoaterea supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea sa unui organism separat, care eventual sa preia si supravegherea caselor de economii din domeniul locativ. Dezbaterile au condus la nfiintarea, ncepnd din anul 1998, a asa-numitei Financial Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din anul 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar.

- implic deobicei o singur agenie, de regul

Company Name

Argumente pro supravegherii instituionale sau specializate

- n cele mai multe tari dezvoltate, si cu deosebire n interiorul Uniunii Europene, banca centrala se

bucura de un nalt grad de independenta. Acest lucru i permite sa adopte deciziile dificile cerute de functiile de supraveghere bancara fara a fi supusa presiunilor de ordin politic, asa cum s-ar putea ntmpla n cazul unei alte institutii; - credibilitatea bancii centrale, n general superioara celei ale altor institutii nationale, poate juca un rol decisiv n prevenirea sau dezamorsarea unor crize bancare nca din faza incipienta. n multe cazuri, declaratii facute de oficiali ai bancilor centrale sau anumite actiuni ntreprinse de acestea au stopat accesele de panica ale publicului; - prin viziunea sa de ansamblu asupra economiei, banca centrala este institutia care detine cele mai multe dintre informatiile necesare pentru identificarea din timp a principalilor factori de risc privind sistemul bancar; - n toate economiile dezvoltate, banca centrala exercita supravegherea asupra sistemelor de plati de importanta sistemica - n unele cazuri, acestea sunt chiar localizate institutional n interiorul bancii centrale. Separarea supravegherii bancare de supravegherea sistemelor de plati este considerata de unii specialisti ca fiind riscanta; - separarea rolului de mprumutator de ultima instanta (detinut, n majoritatea tarilor, de banca centrala) de rolul de supraveghetor bancar poate genera ntrzieri n rezolvarea n faza incipienta a unor crize si implicit poate contribui la escaladarea acestora;
Company Name

Argumente pro supravegherii unificat sau integrat

- n ultimii ani ndeosebi, granitele ntre activitati s-au estompat din ce n ce mai mult. Au aparut activitati mixte, cum sunt bancassurance sau alte forme de cross-selling (vnzarea de catre o banca a unor produse specifice altor piete). Totodata, globalizarea a condus la aparitia conglomeratelor financiare, care necesita supravegherea simultana din partea mai multor institutii de tip clasic; - obiectivele supravegherii au devenit mai complexe. Realizarea acestora prin intermediul mai multor agentii specializate creste costul supravegherii, cu impact asupra competitivitatii entitatilor supravegheate. Unificarea supravegherii argenera economii de costuri, att administrative prin eliminarea duplicarii serviciilor logistice, ct si sub aspectul sistemelor informatice pentru obtinerea raportarilor de la entitatile supravegheate; - separarea supravegherii n cadrul unor agentii specializate mpiedica sau cel putin face mai dificila diseminarea nvatamintelor rezultate n urma unor crize n interiorul unui subsistem financiar, limitnd astfel posibilitatile de reactie n viitor ale celorlalti supraveghetori; - gradul din ce n ce mai mare de interdependenta ntre sectoare face ca focalizarea ngusta pe un anumit sector sa fie uneori ineficienta n prevenirea riscurilor sistemice. De exemplu, este posibil ca o cadere masiva a burselor sa aiba un impact major nu numai asupra pietei de capital, ci si asupra bancilor sau societatilor de asigurari - si ca atare o supraveghere consolidata poate aparea ca necesara; - realizarea unei mai mari flexibilitati si acoperirea mai buna a "zonelor gri". Acest lucru este important mai ales n cazul aparitiei unor produse financiare noi (fenomen din ce n ce mai frecvent n ultimii ani) pentru care legislatia este insuficient de clara n ce priveste autoritatea de reglementare si supraveghere.

Cazuri specifice:
n Germania, n urma nemultumirii privind scaderea competitivitatii bancilor germane, a esuarii mai multor fuziuni bancare si a cresterii ponderii intereselor ncrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis n anul 2001 nfiintarea unei autoritati de tip FSA, n profida opozitiei Bundesbank; n Austria, o decizie similara a fost luata n acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa devina operationala abia la 1 aprilie 2002; dimpotriva, Belgia a mers ntr-o directie opusa, n sensul cresterii rolului bancii centrale n supravegherea bancara. n anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou- nfiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare ntre cele doua autoritati de supraveghere;

Cazuri specifice:
n Portugalia a fost creat, n septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital) dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar n cadrul sistemului financiar portughez; n Ungaria, motivul pentru nfiintarea n aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. n cursa pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate n domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si n acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului; n mod similar, Estonia a nfiintat n iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor nordice, care reprezinta principalii investitori nu numai n sistemul bancar estonian, dar si n ntreaga economie si, n acelasi timp, principalii parteneri comerciali;

Dezbaterea privind supravegherea unificata versus supravegherea specializata a fost inflamata ncepnd din aprilie 2002 de semnalele transmise de Banca CentralaEuropeana (BCE). Aceasta nu numai ca sustine mentinerea unui rol important al bancilor centrale n realizarea supravegherii bancare, dar si-a manifestat si intentia de asi asuma la rndul sau anumite competente pe linia supravegherii.

LOGO