Sunteți pe pagina 1din 14

4.1.

Conceptul de flexibilitate
Creterea diversitii produciei are influent asupra procesului de fabricaie sub aspect organizatoric si tehnologic innd seama c se cere o trecere mai frecvent de la realizarea unui tip de produs la altul. Aceasta conduce la necesitatea realizrii unei mari flexibiliti a produciei sub aspect proiectiv si tehnologic. Aceste cerinte apar n mod deosebit la producia de unicate, serie mic si mijlocie, producie care are dealtfel ponderea cea mai mare n cadrul industriei constructoare de maini, atingnd pn la 80% din volumul produciei totale. Pe de alt parte introducerea flexibilitii ca si studiul conceptului n general de un productor sau beneficiar de sisteme flexibile trebuie s tin seama de nite criterii obligatoriu a fi cercetate si anume: - gradul de pregtire general a produciei; - gradul detaliat de experien si pregtire n domeniul proiectrii, produciei si ntreinerii unei celule sau sistem flexibil; - gradul de automatizare al subsistemelor de producie si transport din componenta sistemelor flexibile; - gradul de automatizare al metodei de proiectare si construcie; - gradul de flexibilitate al productorului si respectiv al beneficiarului n vederea adaptrii la un nou si rapid tip de producie. Conceptul flexibilitii implic studiul complet al procesului de fabricaie, ceea ce se poate face numai pornind de la considerentele unui sistem complet format din: - indicatori care definesc activitatea economic a productorului (sortimente si tipodimensiuni, caracteristici tehnice, fluxuri de producie etc.); - nivelul tehnic de dezvoltare al utilajelor d.p.d.v al gradului de automatizare, posibiliti de reglare etc.; - nivelul tehnic al sistemelor de transport; - nivelul experienei de proiectare a sistemelor; - nivelul de organizare si experien n exploatarea sistemelor; - eficienta economic a investiiei. Prin urmare, la nivelul sistemului de producie industrial, flexibilitatea este acea calitate a sistemului de a se adapta cu cheltuieli minime la sarcini de producie variabile astfel nct ntr-o perioad mai lung sistemul s funcioneze economic cu schimbri minime n structura sa. Flexibilitatea unui sistem de producie poate fi definita ca fiind abilitatea de a rspunde in mod eficent la schimbri. Flexibilitatea sistemului este determinata de flexibilitatea fiecrui element din sistem cit si de modul de integrare , al tuturor elementelor din cadrul sistemului, de relaiile dintre acestea. Termenul de flexibilitate provine din latinescul flexibilis, iniial cu semnificaia de maleabil, nestabil si ulterior cu cea de suplu, capabil de modificri. In mod particular, in problematica produciei industriale termenul apare relativ recent in legtura cu automatizarea fabricaiei, ca trstura ce definete un sistem automat de fabricaie, bazat pe maini cu comanda numerica utilizate in procesul de prelucrare, roboti, robocare si manipulatoare, utilizai in transportul si manipularea materialelor. Ulterior termenul de flexibilitate este utilizat cu referire la capacitatea unui sistem de a trece la fabricaia produselor de un alt tip, avnd semnificaia de elasticitate tehnologica. Extinderi sunt practicate cu referire la conceptul de producie: elasticitatea produciei este caracterizata de elasticitatea structurilor tehnice ( inclusiv elasticitatea produselor SOFT) si elasticitatea comerciala (elasticitatea fata de piaa) 1

In raport cu aceste extinderi, termenul de flexibilitate in domeniul sistemelor de producie este folosit pentru a exprima elasticitatea propriu-zisa a structurilor SOFT si tehnice, respectiv capacitatea de funcionare a acestora, in vederea derulrii procesului de prelucrare prin adaptarea la noile sarcini in mod automat. In concepia sistemelor cibernetico-industriale, flexibilitatea este capacitatea unui sistem de producie de a rspunde optimal (cu eforturi minime) la variaia sarcinilor de producie si de a funciona, pe perioade mari de timp in condiii de eficenta. Flexibilitatea in cadrul unei ntreprinderi poate lua forme variate. 1. Flexibilitatea muncii; 2. Flexibilitatea tehnica; 3. Flexibilitatea produciei; 4. Flexibilitatea structurala. Termenul de flexibilitate in condiiile sistemelor de producie actuale este relativ recent si in legtura cu automatizarea fabricaiei , "ca trstura ce definete un sistem automat de fabricaie bazat pe maini transformabile ", att pentru procesele de prelucrare cat si pentru cele logistice. Din punct de vedere al sistemului de producie automatizat, prin flexibilitate se intelege capacitatea de modificare a sistemelor tehnice si a condiiilor organizatorice ale unui proces de fabricaie, in vederea adaptrii sale la noi sarcini de fabricaie, in mod automat. Sistemele de fabricaie automatizate flexibile sunt diferite de cele rigide, concepute, de la nceput, pentru realizarea unei singure sarcini de fabricaie. Sistemele flexibile automatizate sunt concepute pentru a se putea transforma in vederea realizrii mai multor sarcini diferite de fabrictie. Un numr mare de sisteme de fabricaie reale pot fi satisfcute de sisteme cu flexibilitate structural tehnica si organizatorica mrita", fara a ajunge la nivelul de autostructurare mrita. La un anumit nivel de dezvoltare a forelor de producie, caracterizat prin raportul cost/perfomanta a mijloacelor disponibile, pentru diferitele cazuri ale fabricatei de serie, intre soluiile bazate pe sisteme automate rigide si cele automate flexibile va exista un numr nsemnat de soluii viabile economic, reprezentate de sisteme de fabricaie intermediare, cu flexibilitate generala mrita. Aceste sisteme de producie "flexibile" se vor baza pe combinaii, justificate economic, ale unor dispozitive automatizate, cu dispozitive mecanizate si operatori. Conceptul de flexibilitate este utilizat pentru caracterizarea unor soluii tehnice diferite, ncepnd de la linia de transfer, adaptata la cteva variaii ale sarcinii de producie, si de la centrul de fabricaie cu control numeric, si terminnd cu linia de fabricaie cu control numeric si cu sistemele integrate de maini-unelte, precum si cu instalaii logistice comandate de ctre structuri ierarhizate de calculatoare (tabelul 3 ). Tabelul 3 Accepiuni ale conceptului de flexibilitate cu referire la mainile de lucru IPOTEZA ASUPRA SARCINII DE PRODUCTIE
O singura sarcina de producie Un numr limitat de sarcini de producie asemntoare Sarcini de producie diferite cu alternare

CARACTERIZAREA MASINII DE LUCRU


Specializarea pentru sarcina de producie data Structurata modular din raionamente de raionalizare a fabricaiei Specializata pentru o gama de operaii asemenetoare Grad crescut de echipare cu dispozitive reglabile Conceputa pentru sarcini de producie diferite care prezint

ACCEPTIUNEA CONCEPTULUI DE FLEXIBILITATE


Adaptarea la o noua sarcina specializata dup intervenii lungi Adaptarea se face prin reconstrucia mainii, care este uurata de structura modulara a acesteia. Adaptare alternativa la diferitele sarcini in general prin reglaje si reechipari Adaptare la sarcinile diferite se face relativ frecvent, de obicei de la 2

frecventa

Sarcini de producie foarte diferite, ce se succed cu frecventa mare.

numai o similitudine generala si care se repeta identic sub raport operaional numai parial Atenie particulara se acorda sistemului de inlantuire si modului de difereniere si concentrare a operaiilor Se au in vedere domenii extinse de reglaj. Conceputa astfel ca sa se poat adapta rapid si economic unor sarcini diferite de fabricaie Subsistemul de lucru in structuri redundante Domenii largi de reglaj a parametrilor tehnologici Posibilitatea de circulaie "libera" a pieselor intre posturi Capacitatea de control informaional extins a proceselor pariale si a funcionarii ansamblului.

schimbri pe saptamana la 2 schimbri pe an Numrul sarcinilor diferite de fabricaie si timpii necesari adaptrii mainii caracterizeaz flexibilitatea Adaptarea se poate face prin reglaje, reechipari cu dispozitive sau schimbri de subansamble. Adaptarea rapida prin schimbarea automata a strii sistemului Realizarea succesiva a unor sarcini diferite de fabricaie care se pot repeta aleatoriu Se mbina avantajele fabricaiei automatizate in flux, specifica produciei de masa cu specificul fabricaiei de serie mica si mijlocie Eficienta sistemului se bazeaz pe echilibrul dintre costurile crescute de investiie si efectele creterii capacitatii de producie ca urmare a reducerii timpilor de staionare pentru adaptare.

In tabelul 4 este prezentata o clasificare generala a sistemelor de fabricaie precum si punerea in evidenta a raporturilor acestora cu conceptul de flexibilitate. Tabelul 4 Clasificarea generala a sistemelor de fabricaie in raport cu conceptul de flexibilitate. SISTEM DE FABRICATIE SISTEM DE FABRICATIE SISTEM DE FABRICATIE ADAPTABIL RIGID
1. Cu desfasurare tehnologica ritmica, automatizata 2. Cu desfasurare tehnologica si organizatorica strict reglementata 3. Cu 4. Cu adaptabilitate adaptabilitate artificiala si artificiala adaptabilitate comandata naturala automat Caracteristici privind mainile si factorul uman - Diviziunea - Nu exista - Factorul uman accentuata a factor uman este purttorul parial muncii al adaptabilitatii - Sistemul are - Factorul uman structura variabila - Mainile sunt specializat strict compusa din echipate pentru subansamble sarcini variabile - Echipamente modulare specializate - Se au in vedere la Comanda este conceperea - Organizarea in flux cu ritm impus dezvoltata si asupra cheltuielilor de sintezei propriei reechipare structuri Caracteristici privind flexibilitatea -Flexibilitatea se -Flexibilitatea se - Sistem obine datorita: obine att datorita neflexibil -productivitatii factorului uman cat si - Modificarea muncii datorita sistemelor sarcinii necesita -modulelor cu tehnice artificiale nlocuirea -Formele de echipamentului si calitate de 5. Cu adaptabilitate naturala

- Difereniere si concentrare a operaiilor conform cu teoria agregrii mainilor

- Conine factor uman - Scule si maini cu utilizare universala

Sistem neflexibil - Modificarea sarcinii necesita un nou sistem - Productivitate -

-Flexibilitatea este conferita de factorul uman -Policalificarea si experiena sunt

organizare in flux pentru producia de serie devin posibile Caracteristici privind organizarea produciei - Maini agregat si - Linii de fabricaie -Sistem flexibil de -Linii polivalente linii automate de pentru producia fabricaie in flux cu echip. cu fabricaie de serie mare, de -Fabricatie ca reglare de grup destinate obicei de montaj, sistem de -Celule de automatizrii cu ritm impus prelucrare si fabricaie pentru fabricaiei in flux manipulare familii de piese pentru producia automata, destinat -Masini agregat si de serie mare sau automatizrii linii de transfer de masa fabricaiei de serie scurte concepute pentru familii limitate de forme -Sisteme de maini inclusiv centre de prelucrare asistate de operator

foarte mare

recalificarea personalului

integrabilitate

caracteristici determinante

-Sistemul de fabricaie mestesugaresc, cu operaii concentrate si echipare redusa -Forme de organizare tip atelier, maini universale grupate dup nevoia procesului

In accepiunea formulrii principiilor flexibilitatii sistemelor de producie mai sus enunate, se poate "defini flexibilitatea ca acea proprietate care permite automatizarea fabricaiei de serie datorita faptului ca mijloacele de producie dispun de calitatea de integrabilitate, poseda adaptabilitate fata de un domeniu de operaii, sunt adecvate tehnic si economic fiecrei operaii in parte .si sunt construite in baza concepiei dinamice. Sistemele de producie flexibile sunt abordate de ctre specialiti intr-o multitudine de modalitati. O definiie care credem ca reunete mai multe puncte de vedere este urmtoarea. "Un sistem de producie este flexibil daca este capabil sa proceseze un numr de piese diferite simultan si in mod automatizat, mainile unelte din sistem fiind capabile sa accepte operaiile executate in orice succesiune. Pentru aceasta, la terminarea operaiunii, mainile din sistem si sculele trebuie sa se disponibilizeze pentru urmtoarea piesa, iar schimbarea sculelor si schimbarea pieselor prelucrate sa aibe loc pe baza instruciunilor, totul desfasurindu-se fara intervenie manuala ". 4.2. Postulatele flexibilitatii Se spune despre un sistem de fabricaie ca este flexibil daca el rspunde urmtoarelor postulate - calitii de integrabilitate; - adaptabilitatii; - adecvrii; - conceperii dinamice; Astfel, ca proprietate a sistemului de fabricaie, se va intelege prin flexibilitate, acea proprietate care permite automatizarea fabricaiei datorita faptului ca, structura sistemului dispune de calitatea de integrabilitate, poseda adaptabilitate fata de un domeniu de sarcini, este adecvabil tehnic si economic fiecrei sarcini in parte si este construit pe baza unei concepii dinamice (fig.1.1.) Calitatea de integrabilitate deriva din faptul ca intr-un sistem de fabricaie automatizat, destinat mai multor tipuri de sarcini exista un numr important de subsisteme principale ce trebuiesc integrate fizic.

POSTULATELE FLEXIBILITATII Integrabilitatea Posibilitatea de a se integra intr-un sistem de fabricaie Adaptabilitatea Mrimea si viteza de adaptare corespunztoare caracteristicilor cantitative si ale sarcinilor Succesiune diferita a operaiilor Stri diferite de funcionare obinute prin reechipare Adecvarea Adecvare maxima a mijlocului de fabricaie la operaie Timp minim de parcurgere Exploatare maxima in timp Exploatare optima a capacitilor tehnice Cheltuieli minime de exploatare Figura 1.1. Postulatele flexibilitatii Caracteristica de integrabilitate implica o corelare crescut intre diferitele subsisteme pariale, corelare ce trebuie avuta in vedere nc de la conceperea acestora ca o caracteristica calitativa specifica. Cerina de adaptabilitate deriva din caracteristicile specifice ale fabricaiei de serie, respectiv din faptul ca aceleai mijloace de fabricaie urmeaz a fi utilizate pentru realizarea unor sarcini diferite, necesitnd operaii diferite. Gradul de adaptabilitate va fi proporional cu gradul de diversificare tehnologica, precum si cu viteza cu care adaptarea va trebui sa se produc. Adaptabilitatea este deci caracteristica prin care sistemele de fabricare automatizata pot genera (materializa) succesiv diferite variante tehnologice dintr-un spectru de posibiliti poteniale, prin modificarea structurii cu sau fara ajutorul unor dispozitive auxiliare. Adecvarea deriva din necesitatea ca mijlocul de fabricare sa fie maximal adecvat operaiei pe care o realizeaz la un anumit moment dat. Aceasta nseamn ca, dup ce pe baza 5 Concepia Dinamica Variabilitatea mijloacelor de fabricaie in funcie de timp

Posibilitatea de legare funcional Adaptare la caracteristicile spaiale, temporale si fizice ale sistemului

Modificarea structurii de inlantuire Modificarea numrului posibilitilor de lucru

adaptabilitatii a fost se1ectionata o posibilitate de 1ucru, pentru realizarea unei operaii, mijlocul de fabricare trebuie sa fie adecvat maximal, tehnic si economic pentru realizarea acestuia. Concepia dinamica se refera la faptul ca structura unui sistem flexibil automatizat va trebui astfel conceput incit acesta sa se poat modifica in timp, ca urmare a interveniei unor noi sarcini de producie. Un anume sistem de fabricare flexibil va fi compus din elemente modulare care, la rndul lor vor face parte din familii de module. Concepia dinamica va permite restructurarea unui astfel de sistem prin nlocuirea unor module in vederea obinerii adecvrii si adaptrii, nlocuirea fiind posibila pe baza postulatului calitii de integrabilitate. 4.3. Criterii de flexibilitate ale sistemelor flexibile de producie Flexibilitatea n cadrul unui sistem de producie poate lua forme variate, identificindu-se mai multe tipuri pe diferite nivele ierarhice, avind influente diferite asupra performantelor sistemelor de productie si fiind in strinsa legatura unele cu celelalte. Aceasta clasificare a flexibilitatii sistemelor de productie sa realizat, pe tipuri si nivele ierarhice pentru a putea intelege mai bine conceptul de flexibilitate si pentru a permite ulterior detrminarea unor modalitati de masurare a acestora si identificare a nivelului economic si a modului de realizare a acestuia. In tabelul urmator este prezentata o asemenea clasificare a flexibilitatii pe nivele ierarhice, fara insa de a avea pretentia ca este completa si incercindu-se doar o prezentare cit mai detaliata a acesteia. Nr.crt. nivel I La nivel strategic II La nivel functional Tip Flexibilitatea strategica Flexibilitate comerciala Flexibilitatea cercetarii dezvoltarii Flexibilitatea financiara Flexibilitatea informationala Flexibilitatea organizatorica Flexibiltatea fabricatiei Flexibilitatea de volum Flexibilitatae de dezvoltare Flexibilitatea de produs Flexibilitatea modificarilor Flexibilitatea fabriiatiei nesupravegheate Flexibilitatea operatiei (tehnologica) Flexibilitatea procesului Felxibilitatea traseelor de executie Flexibilitatea operationala Flexibilitatea resursei individuale Flexibilitatea de manevrare a mterialelor Flexibilitatea masinilor Flexibilitatea fortei de munca

III

La nivelul sistemului de fabricatie

IV

La nivelul operational al sistemului de fabricatie La nivelul resursei individuale

- Flexibilitatea strategica

Flexibilitatea strategica este o caracteristica a sistemului de productie reprezentata prin numarul de strategii pe care le poate adopta daca ar dori sa le inlocuiasca sau sa le extinda pe cele vechi. Pentru a atinge flexibilitatea strategica sistemul de productie trebuie sa mentina si sa mareasca inmod continuu setul sau decompetente. - Flexibilitatea comerciala Flexibilitatea comerciala se refera la capacitatea unei organizatii de a se adapta din punct de vedere comercial unui mediu turbulent. Reprezinta capacitatea sistemului de productie de a intra si a parasi piata si de a se pozitona in cadrul unor piete existente sau noi. Scopul este de a atinge aceste nivele astfel incit organizatia sa fi competitiva. Organizatiile care au dezvoltat acest tip de flexibilitate cistiga avantaje competitive ca rezultat al capacitatii sale de a se reporzitiona rapid pe piata. - Flexibiliatea financiara Flexibilitatea financiara este capacitatea unei organizatii de a avea un nivel acceptabil al lichiditatilor si de a realiza schimbarea cu usurinta a acestui nivel. - Flexibilitatea cercetarii dezvoltarii Flexibilitatea cercetarii dezvoltarii reprezinta capacitatea unei organizatii de a realiza proiectarea constructiva si tehnologica, simularea modului de functionaere a produselor, in timp real. - Flexibilitatea fabricatiei Aceasta definete numrul de produse diferite ce pot fi fabricate de ctre SFF fr s fie necesar achiziionarea de noi maini-unelte, sau altfel spus, flexibilitatea produciei descrie sortimentul de produse ce pot fi fabricate de ctre SFF fr a fi necesar executarea de investiii suplimentare. Ea crete odat cu creterea nivelului tehnologiei i a gradului de universalitate a mainilor unelte. - Flexibilitatea de produs Flexibilitatea de produs reprezint capacitatea sistemului de a limita costul introducerii n fabricaie a unui produs utiliznd resursele avute deja la dispoziie, altfel spus ofer posibilitatea sistemului de fabricaie s realizeze o varietate de piese cu aceleai echipamente. Pe termen scurt aceasta nseamn c sistemul are posibilitatea utilizrii de loturi de mrimi mici pentru a se adapta cererilor de produse diferite. Pe termen lung aceasta nseamn c sistemul poate fi folosit pentru mai multe cicluri de via a produsului crescnd astfel eficiena investiiei. Flexibilitatea de volum Flexibilitatea de volum msoar capacitatea sistemului de a limita efectele economice ale modificrii cererii pieei, altfel spus, abilitatea de a opera profitabil un sistem flexibil de producie la diferite volume ale produciei. Un nivel nalt de automatizare crete flexibilitatea, n parte, ca un rezultat al unor costuri fixe planificate mai mici i a unor costuri variabile mai mici, cum ar fi costurile cu munc direct. - Flexibilitatea procesului Flexibilitatea procesului reprezint totalitatea operaiilor slujbelor pe care le poate executa un sistem, altfel spus se refer la posibilitatea de a produce un ansamblu de operaii combinate. O flexibilitate ridicat a procesului d posibilitatea sistemului s produc o ct mai mare gam de piese. Flexibilitatea procesului poate fi atins prin flexibilitatea mainilor unelte.

Flexibilitatea de dezvoltare Ea reprezint capacitatea utilizatorului de a extinde sistemul de fabricaie flexibil cu costuri limitate, ct mai uor i modular, pentru a face fa situaiei n care cererea depete capacitatea sistemului. Flexibilitatea de dezvoltare este msurat cu ajutorul unui vector ale crui componente reprezint costul investiiei adiionale necesare introducerii unui nou tip de maini unelte, timpul de punere n funciune a noilor capaciti de producie, altfel spus poate fi msurat innd cont de ct de mare poate deveni un sistem. Flexibilitatea de dezvoltare limiteaz necesarul de investiii suplimentare cerute de dezvoltarea sistemului. - Flexibilitatea operaiei (tehnologica) Aceasta se definete ca fiind capacitatea sistemului de a executa noi operaii cu un cost redus. Se refer la posibilitatea de a realiza un set de produse utiliznd diferite maini, materiale, operaii i secvene de operaii cu costuri ct mai mici. Rezult din flexibilitatea proceselor individuale i a mainilor, flexibilitatea proiectrii produsului i flexibilitatea structurii a nsui sistemului de fabricaie. Reprezint abilitatea sistemului de a menine un nivel satisfctor al produciei chiar atunci cnd mainile se defecteaz sau lipsete factorul uman. - Flexibilitatea dat de extensia fabricaiei nesupravegheate Flexibilitatea dat de extensia fabricaiei nesupravegheate poate fi definit ca fiind capacitatea utilizatorului de a extinde durata timpului de lucru a sistemului flexibil, fr extinderea duratei de munc pentru operatori. - Flexibilitatea traseelor de execuie Flexibilitatea traseelor de execuie (FTE) se refer la posibilitatea de schimbare a traseelor, n cazul n care este necesar. Ea reprezint capacitatea sistemului de a admite diferite trasee tehnologice, pentru prelucrarea diferitelor sarcini de producie de ctre mijloacele de producie existente. Aceasta are i rolul de a asigura funcionarea sistemului n cazul unor avarii accidentale ale anumitor utilaje din sistem, prin modificri n dirijarea pieselor. - Flexibilitatea resursei individuale Flexibilitatea resursei individuale se refera la flexibilitatea fortei demunca si a masinilor unelte. De asemenea tot in aceasta categorie putem intrduce si flexibilitatea de manevrare a materialelor. - Flexibilitatea mainii unelte (echipamentului) Flexibilitatea mainii reprezint uurina cu care se fac schimbrile necesare pentru a produce alte operatii respectiv piese. Aceasta flexibilitate este necesara altor tipuri de flexibilitati, deoarece masinile unelte care o poseda pot realiza piese din punct de vedere economic, in loturi mici (timpii de pregatire incheire si costul unei ore de pregatire incheiere fiind mic), au un grad de utilizare marit scurtind durata de fabricare a produsului si confera o calitate ridicata piesei. - Flexibilitatea de manevrare a materialelor Flexibilitatea de manevrare a materialelor reprezinta posibilitatea de a muta diverse piese in pozitia ceruta pentru a putea fi prelucrate in timpul procesului de productie. Acest tip de flexibilitate sporeste accesarea si utilizarea masinilor reducind timpii morti. Este o flexibilitate pe care o putem incadra atit la nivelul resurselor individuale cit si la nivelul procesului de productie. - Flexibilitatea fortei de munca Flexibilitatea forei de munc poate fi definit prin capacitatea utilizatorului de a coordona din punct de vedere tehnic un numr de angajai, n scopul desfurrii procesului de fabricaie cu ajutorul sistemului de producie flexibil. Aceast flexibilitate se poate msura prin: 8

numrul de operatori din sistemul flexibil de fabricaie; pregtirea tehnic a personalului; venitul mediu care poate fi obinut pe fiecare angajat;

Aceste flexibiliti elementare de la nivelul sistemului de fabricatie au fost astfel puse n corelaie cu anumite tipuri specifice de schimbri ale ambiantului. Punnd n legtur cele dou tipuri ale perturbaiei cu mrimea acestora vor rezulta patru tipuri de perturbaie posibile ce corespund celor ase flexibiliti elementare aa cum se arat n figura 1.3..

T U R B U L E N

Perturbaii mici (nivelul 1) Flexibilitatea de produs Flexibilitatea de producie Perturbaii mari (nivelul 5) Flexibilitatea tehnologic Flexibilitatea de dezvoltare Flexibilitatea de volum Flexibilitatea sortimentului

perturbaii calitative perturbaii cantitative Fig.1.3. Tipologia flexibilitii n funcie de gradul de turbulen sub aspect calitativ i cantitativ Aceste patru tipuri de flexibilitate se regsesc in [3]: - flexibilitatea ca scop in sine se refera la gama de produse incluznd si gradul de satisfacere a cererii clienilor; - flexibilitatea ca viteza de rspuns la solicitarea pieei se refera la rapiditatea cu care un sistem de producie poate livra produse solicitate, la rapiditatea de adaptare a procesului de fabricaie la schimbarea tipului si a volumului de produse. Cercetrile recente in domeniul flexibilitatii sistemelor de producie sugereaz faptul ca flexibilitatea ca scop si flexibilitatea ca viteza de rspuns la nevoile pieei, sporesc abilitatea producie de auto-organizare, care permite coordonarea activitilor de producie prin sisteme fara niveluri ierarhice si prin localizarea iniiativei la nivel de echipa [12]. Eliminarea mecanismului organizaional ierarhizat de luare a deciziilor permite rspunsul rapid la cerinele pieei si la schimbrile tehnologice, sistemul de producie auto organizat fiind deci mai flexibil, ntruct rspunde provocrilor privind viteza de rspuns si varietatea gamei de produse, la costuri sczute. In accepiunea generala a specialitilor, sistemele de producie, pentru a fi flexibile, trebuie sa fie automatizate. Este adevrat ca flexibilitatea forei de munca coexista, in celulele flexibile, cu flexibilitatea mainilor, dar nu poate fi vorba de sisteme de producie care rspund promt nevoilor pieei, fara ca acestea sa posede si caracteristica de flexibilitate a volumului de produse, caracteristica ndeplinita cu succes doar de flexibilitatea mainilor. Pe durata exploatrii, flexibilitatea sistemului de fabricaie flexibil va fi caracterizata prin : 1. flexibilitatea mainii, data de numrul de stri de lucru diferite pe care mijlocul de productiv l poate lua in mod automat (reprezint probabilitatea ca o sarcina de producie sa poat fi realizata de sistemul respectiv de fabricaie); 9

2. flexibilitatea de adaptare( flexibilitatea procesului), data de abilitatea de a produce un set de produse in mai multe moduri. Flexibilitatea de adaptare este msurata prin consumul de timp si de resurse exprimate direct sau sub forma bneasca, necesare trecerii sistemului dintr-o stare de lucru definita, in alta stare de lucru definit (modificarea strii sistemului se realizeaz prin transformare, modificare, reglare). Buzacott 1982 numete asta flexibilitatea postului, ceea ce arata totalitatea slujbelor pe care un sistem le poate procesa . Caracterizarea sistemelor de producie din punctul de vedere al flexibilitatii este prezentata in figura.. Sistemele de producie cu flexibilitatea cea mai mare sunt, la ora actuala, sistemele de producie integrate pe calculator (CIM Computer Integrated Manufacturing), in care flexibilitatea fabricaiei este data de sistemele flexibile de fabricaie (FMS. Flexible Manufacturing Systems).

FU SP-MUST SP-MUCP SP-MUCN+OU SPS-FP SPS-PR SP-MUCN+CP

SPF

FA Fig.. Caracterizare sistemelor de producie din punct de vedere al flexibilitatii


FA flexibilitatea de adaptare; FU flexibilitatea de utilizare; SPS PR = sisteme de producie specializate produse sau repere (linii de transfer rigide, maini unelte agregat); SPS-FP = sisteme de producie specializate pe familii de produse (linii de transfer flexibile, celule de fabricaie); SP MUCP = sisteme de producie cu maini unelte cu comanda program; SP MUCN + OU = sisteme de producie cu maini unelte cu control numeric cu operator uman: SP MUST = sisteme de producie cu maini universale organizate pe principiul specializrii tehnologice; SP MUCN + CP = sisteme de producie cu maini-unelte cu control numeric, si comanda program; SPF = sisteme de producie flexibile, integrate cu ajutorul calculatorului (FMS, CIM).

Sistemele de producie flexibile sunt cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea de "sisteme avansate de producie" "(AMT "Advanced Manufacturing Systems"). Acestea variaz, ca si complexitate, de la mainile cu control numeric (NC) si mainile cu control numeric cu calculator (CNC), pana la celulele de fabricaie automatizate, sistemele de fabricaie flexibile (FMS) si sistemele de producie integrate prin intermediul calculatorului (CIM).

10

ROI ( return on investment)


ROI = eficacitate operationala x sensibilitatea strategica
Primul factor este functie de:

Ec = f ( eficienta functiei de marketing x eficienta functiei de fabricatie) Al doilea factor este o functie de:

Ss = f ( atractivitatea pietelor pe care organizatia este activa x sensibilitatea produselor la cerintele consumatorilor)

11

Studiu de caz
Ionescu T. se plimba gnditor prin biroul su, fredonnd un cntec pentru a se destinde. Se simea ca un strin de cnd, cu patru sptmni n urm fusese angajat ca manager al Departamentului Asigurarea calitii. n ultima sptmn plecase ntr-o deplasare pentru a participa la un seminar foarte interesant intitulat "Calitate 99", organizat de manageri din firme productive. Nu se gndise pn acum ce presupune o astfel de funcie, ntr-o unitate care i fabric produsele cu ajutorul a 1.200 salariai. La ntoarcerea de la seminar "se lovise nas n nas" cu Popescu I. subordonatul su imediat, ntrebndu-l cum au mers treburile, ct a lipsit din unitate. Rspunsul a fost: "Oh, bine" - urmat de un zmbet larg. Ionescu nu-l cunotea foarte bine pe interlocutorul su, de aceea nu a tiut dac acest rspuns ar trebui s-l liniteasc sau dac trebuia s continue discuia. Nu tia prea bine cum ar trebui s-i abordeze colegul pentru a crea o relaie de bun colaborare, n condiiile n care venirea lui pe actualul post, i oprise celuilalt posibilitatea de a promova. Este adevrat ns c nu el dorise nlturarea celuilalt a crui evaluare a fost de genul: "cunotine tehnice i practice excelente n domeniul calitii, caliti manageriale mediocre". Ionescu T. a decis s insiste i l-a rugat pe Popescu s-i povesteasc ce s-a ntmplat n mod exact. Rspunsul lui Popescu a fost urmtorul: "Oh, o problem curent legat de funcionarea liniei de asamblare. A fost depistat o zon, unde presiunea nregistrat de-a lungul liniei a fost mai mare sau chiar foarte mare, comparativ cu ce ar fi trebuit s fie. Dar, problema a fost rezolvat imediat. Am avut i pn acum probleme cu noul echipament, n sensul c am gsit din cnd n cnd, zone cu presiuni mai ridicate dect cer standardele. Vasilescu A., inspectorul liniei a susinut c ar trebui oprit linia, pentru a face o verificare a acesteia i a depista problemele. ns, Gheorghiu O. maistrul din zona cu pricina, i-a explicat c sarcinile de producie sunt mult prea mari, pentru a risca oprirea produciei, chiar i n cazul unei rate mai mari a rebuturilor. Dup ce ne-am sftuit, am hotrt c este preferabil s trimitem un specialist, care s regleze linia n timpul funcionrii ei, dect s sistm fabricaia". Ionescu nu a reacionat n nici un fel, deoarece nu tia dac este o problem grav sau nu, nefiind nc familiarizat cu tehnologia de fabricaie, dar, n acelai timp, s-a gndit la ce discutase cu directorul general la angajare. Acesta i atrsese atenia, n mod direct asupra problemei calitii, i asupra atitudinii existente n cadrul firmei. Cuvintele directorului au fost: "Trebuie s mbuntim calitatea, deoarece costul noncalitii este foarte mare i ai ntregul meu sprijin pentru a gsi o soluie! Vreau s te ocupi personal de aceste probleme deoarece vreau s stopez cercul vicios, calitate - productivitate - fluctuaie de personal". i ddea seama foarte bine c departamentul de asigurare a calitii era tratat cu prea puin consideraie, n special de ctre personalul productiv. Simea c era timpul s ia msuri, dar nici n-ar fi vrut s rite "un rzboi" cu cei din departamentul producie. Fiind ngrijorat de toate aceste probleme, Ionescu i-a amnat alte ntlniri, pentru a discuta cu cteva persoane i a lua o hotrre. n urma discuiilor avute a tras urmtoarele concluzii: 12

1) De la Compartimentul Resurse Umane a aflat c operatorul care se ocupa de funcionarea liniei, tocmai fusese transferat de la Compartimentul Transport Intern, neavnd o calificare propriu-zis, fiind nvat de maistru s pun linia n funciune i s o supravegheze. Cnd mecanicul ef a testat presiunea liniei, operatorul nu a fost de gsit, problema respectiv fiindu-i prezentat de ctre maistru, care i-a artat i materialele rebutate. 2)De la compartimentul de ntreinere i reparaii, a aflat c actualul echipament, care crea probleme privind presiunea, fusese achiziionat cu doi ani n urm, pentru a fi folosit la fabricarea altui produs. Linia de fabricaie a fost adaptat pentru acest produs prin reglri succesive, timp de ase luni. Echipamentul fusese adaptat de personalul de la ntreinere i reparaii, dei iniial nu fusese conceput pentru produsele curente. Pentru aceasta, cei de la ntreinere i reparaii au fost nevoii s proiecteze o pies special. Nu exista nici un fel de programare a interveniilor tehnice pentru aceast pies, iar componentele acesteia fuseser nlocuite n ultimele ase luni, de trei ori. Timpul de nefuncionare al acestei piese a ajuns la 15 % din timpul disponibil al liniei. 3)De la compartimentul aprovizionare desfacere, a aflat c dispozitivul care permitea fixarea etan a piesei, a fost obinut ntr-un interval record, din cauza comenzii date n ultimul moment. Specialitii firmei gsiser o soluie pentru a evita fisurarea prea rapid a dispozitivului, dar nu reuiser soluionarea problemei n totalitate. Angajaii de la aprovizionare i spuseser lui Ionescu c aveau de gnd s discute aceast problem cu furnizorul care le proiectase produsul, la urmtoarea ntlnire. 4)De la serviciul de proiectare a produselor, a aflat c linia, cu toate deficienele semnalate, era considerat un pas important n creterea volumului produciei i deci un avantaj n faa concurenilor. 5)De la managerul compartimentului producie a aflat c problemele liniei erau cunoscute, inclusiv maistrului care coordona linia. Funcionarea liniei cu "aa-zisele" probleme a permis obinerea unui volum de producie record, care a sporit prestigiul compartimentului, maistrul liniei depind i sarcinile asumate. n momentul n care Ionescu discuta cu managerul produciei, acesta i-a artat decizia de promovare a maistrului liniei de asamblare. Dei aflat sub presiune, datorit cerinelor managerului general, care dorea o permanent mbuntire a costurilor i a termenelor de livrare (pentru a crea un avantaj competitiv) directorul produciei i-a mrturisit lui Ionescu c-i mprtete temerile n ceea ce privete utilizarea acestui gen de improvizaie la linie. Managerul compartimentului de marketing, i-a spus c punerea n funciune a liniei, a ajutat la lsarea n urm a competitorilor principali. n prezent a fost lansat o puternic campanie promoional pentru a mri ncrederea clienilor poteniali i actuali n produsele firmei. Ca rezultat al acestei campanii, competitorul avea de fcut fa unei avalane de cereri. Linia trebuia s funcioneze n aceste condiii, mai mult ca oricnd, chiar dac nivelul de calitate al produselor obinute pe aceast linie, nu se ridica la nivelul calitativ al altor linii. "Avem nevoie de o ptrundere mult mai masiv pe piaa produselor de nalt tehnologie". n urma acestor discuii, Ionescu a nceput s-i pun o serie de ntrebri. Ceea ce l ngrijora cel mai mult era sigurana liniei. Nu-i putea da seama ct fusese hazard pn acum n funcionarea liniei fr probleme i ct reuise maistrul s elimine "cderile".

13

tia de la Compartimentul Producie c testele fcute artau c presiunea nregistrat dea lungul liniei nu era periculoas, dar specialitii recunoscuser c nu utilizaser metode de testare complexe, ci doar simple verificri. "Am putea lsa totul ca pn acum, spernd c nu erau dect probleme inerente procesului de producie". n timp ce-i lua micul dejun se gndea la evenimentele dimineii. Sptmna trecut la seminar se vorbise despre "rolul calitii, productivitate i calitate, realizarea unei noi atitudini", dar nu-i spusese nimeni ce are de fcut n astfel de situaii. Renunase la o slujb foarte bun, pentru a lucra n aceast unitate, gndindu-se c firma acord o importan deosebit calitii i acceptase aceast provocare. Ceruse i un salariu egal cu cel al managerului Compartimentului de Producie, Marketing, Proiectare Produse i era direct subordonat managerului general. Deocamdat nu tia cum e mai bine s reacioneze, ce era mai bine s fac. ntrebri: 1) Ce probleme apar n domeniul calitii n cadrul unitii ? 2) Ce ar trebui fcut pentru mbuntirea managementului calitii ? 3) Ce ar trebui s fac Ionescu ?

14