Avantajele SFP

Pe baza experientei practice a companiilor care utilizeaza SFP se pot identifica un set de avantaje, dintre care cele mai importante sunt: Cresterea substantiala a profitului prin : - reducerera costurilor care antreneaza o crestere a profitului cu 50% - profit suplimentar prin imbunatatirea timpului de raspuns la cerintele piet ii; crestere cu cca. 30% fata de un sistem calsic . Reducerea duratei ciclului de fabricatie cu cca 70%. Cresterea gradului de utilizare a masinilor cu 50% Sporirea vitezei de rotatie a stocurilor cu peste 300% - reducerea rebuturilor - proiectarea mai usoara a produselor - cresterea accentuata a productivitatii chiar in conditiile unor loturi redu se (in SUA 75% din componentele produselor obtinute prin prelucrari mecanice, au o marime a lotului de max 50 bucati)

cost cost variabil variabil variabil

cost preg\tire cost `ncheiere preg\tire `ncheiere 2 e Traditional Flexibil 2 4 6 cantitate 4 6 8 10 cantitat

Unele studii din literatura de specialitate, folosind un format optimist pesimis t al efectelor in comparatie cu tehnologia traditionala, structureaza urmatoarel e avantaje: Tabelul : Situa?ia comparativa a utiliz?rii timpului de lucru al ma?inilor in c adrul unui sistem conven?ional de fabrica?ie si in cadrul unui SFF[62]

Parametru

Performanta sistemului conven?ional

Performanta sistemului

Pesimist Cea mai probabila Optimist 1. Procentajul de timp de ma?ina in care acesta este fara repere 50 35 20 5 2. Procentajul timpului de ma?ina in care exista o piesa pe ma?ina 50 65 80 95 3. Procentajul de timp in care reperul nu este prelucrat atunci cnd se afla pe ma ?ina 70 35 21 7 4. Procentajul de timp in care reperul este prelucrat atunci cnd se afla pe ma?in a 30 65 79 93 5. Procentajul din durata ciclului de fabrica?ie pe care reperul o petrece fie a flndu-se in a?teptare, fie in mi?care 95 92,5 90 85 6. Procentajul din durata ciclului de fabrica?ie pe care reperul l petrece pe ma? ina 5 7,5 10 15 Analiza si interpretarea informatiilor prezentate se bazeaza pe doua sublinieri cu un caracter metodologic si anume: A) efecte cu adevarat spectaculoase, in urma aplicarii SFP se pot inregistra dup a o perioada relativ indelungata de implementare a acestor sisteme, cca 3-4 ani, interval in care curba invatarii atinge nivelul dorit, eficient. B) aplicarea insulelor avansate de SFP sau a insulelor automatizate , alaturi de echip amente individuale sau grupuri de echipamente de tip traditional, limiteaza cres terea competitivitatii in procesele de productie. Aceasta situatie este specific a organizatiilor mici si mijlocii care se confrunta cu restrictii financiare ine rente unui efort, investitional amplu. Totusi practica demonstreaza ca SFP inregistreaza si unele dificultati, care pot fi definite chiar dezavantaje, cum ar fi: nu func?ioneaz? in faza de nceput, dup? instalare; sunt masive, complicate si cu un comportament ciudat in func?ionare; sunt imprevizibile; determina dep?sirea bugetului; deranjeaz? viata personala a managerilor, a speciali?tilor implica?i in proiectu l respectiv; nu executa ceea ce ar trebui sa fac? in conformitate cu proiectul ini?ial. Secretul diminuarii sau eliminarii acestor stari nefavorabile este forta de munc a cu prergatire superioara. Difuziunea SFP - O prima idee este ca SFF se concepe si implementeaza in special in mari orgni zatii, cu peste 10000 angajati la sfirsitul secolului trecut, rsapindirea geogra fica fiind prezentata in graficul urmator. Fig Procentul de difuziune a sistemelor flexibile de fabricatie mari cu peste 10 000 de Angajati, in anul 1987, sursa: dupa E. Mansfield [20] - Ca domenii de activitate cea mai larga raspindire , SFF o au in industria aut omobilelor, electronica, aerospatiala, constructia de masini. De remarcat ca in prezent inovatiile din informatica si electronica, in continua crestere, au dus la realizarea de ionvestitii sub forma celulelor de fabricatie flexibile, ritmul anual de crestere al acestora fiind de cca 15%.

Rata de profitabilitate a SFP este sub nivelul minim al ratei de recuperare a in vestitiei oricarei inovatii.

Studiu de caz S.C. BABY ?LUX S.A. Dan Popovici, directorul Compartimentului Produc?ie al Societ??ii BABY?LUX st? c onfortabil n biroul s?u ?i mediteaz? asupra evenimentelor din ultimele dou? s?pt? mni. Directorul Societ??ii, Alexandra Popovici, sora lui Dan, tocmai se ntorsese d e la o conferin?? asupra produc?iei "Just in Time" (J.I.T.). Dup? conferin?? i sp usese lui Dan: "Trebuie s? facem ceva cu stocurile mari, serviciile sc?zute pent ru clien?i ?i costurile ridicate. Cred c? o abordare J.I.T. ar da rezultate bune n fabrica noastr?. La conferin?? am auzit c? multe companii au folosit J.I.T. dr

ept metod? de reducere a ciclului de produc?ie, de mbun?t??ire a calit??ii ?i nu n ultim? instan?? de reducere a stocurilor ?i costului. n ??rile occidentale exist ? deja de mult timp preocup?ri n acest sens ceea ce determin? ca produsele lor s? fie foarte competitive. Dac? nu lu?m m?suri rapide, putem pierde pia?a. Dan, tr ebuie s? facem o analiz? foarte serioas? a posibilit??ii implement?rii metodei J .I.T.". Istoric: S.C. BABY?LUX SA este una din cele mai cunoscute firme romne?ti n producerea ?i vnz area de c?rucioare pentru copii (landouri). Societatea produce tradi?ional lando uri de nalt? calitate vndute la pre?uri mari. Compania este recunoscut? pentru designul modern ?i sistemul propriu de distribu ?ie. Produsele sunt vndute prin magazinele universale ?i magazinele speciale pent ru copii. Momentan, firma de?ine suprema?ia pie?ei (40 % din pia?a romneasc?). Al ?i concuren?i sunt S.C. MATERNA SA (20%) ?i S.C. GRACO SA (10% din pia??). Alte firme care de?in fiecare mai pu?in de 10% din pia?? formeaz? restul produc?toril or, incluznd 2 companii japoneze, recent intrate pe pia?a romneasc?. Companiile ja poneze vnd c?rucioare la pre? redus, punnd accentul pe calitate ?i design. Actuala societate S.C.BABY?LUX SA ?i-a nceput activitatea n 1995 prin fabricarea m odelului REGULAR, pe care-l mai fabric? ?i ast?zi. Acest model a fost actualizat de-a lungul anilor, dar designul de baz? este acela?i. Modelul se pliaz? u?or p entru depozitare, transport ?i se vinde cu 50$. n 1995, compania a introdus un model de lux care a fost destinat cu prec?dere exp ortului. Designul acestui model i permite conversia din landou-sport n landou pent ru bebelu?i, precum ?i plierea pentru depozitare ?i transport. Are, de asemenea, un suport ajustabil, un co? pentru lucruri ?i ro?i duble blocabile n fa??. Acest model de lux se vinde pentru 99 $. n 1998 a fost introdus c?ruciorul pentru cump?r?turi. Acest model este foarte rez istent, nu se pliaz? ?i rezist? loviturilor pe care c?rucioarele le primesc n mag azine. Acest model cost? 149$ fiind vndut att intern ct ?i la export. n prezent, compania produce 106.000 buc/an din cele 3 tipuri de c?rucioare 90% di n aceasta fiind destinat? exportului. Cantitatea vndut? din fiecare tip este prez entat? n tabelul 7.17. Produc?ia este men?inut? la un nivel constant. Indicatorii financiari sunt prezenta?i n tabelul 7.18. Vnz?rile sunt de aproxima tiv 4,5 mil. $/an, profitul este de 25% din vnz?ri iar profitul net pentru anul f iscal 1999 a fost un dezam?gitor 2% din vnz?ri. Profiturile au sc?zut n ultimii 2 ani datorit? infla?iei ?i a imposibilit??ii de a acoperi ntotdeauna costurile mar ginale. Volumul vnz?rilor Tabelul 7.1 7. Produsele MODEL NORMAL (REGULAR) MODEL DE LUX C?RUCIOR PENTRU TOTAL 106.000 Vnz?ri anuale medii (buc.) 54.000 1.040 24.960 480 CUMPARATURI 2.040 Vnz?ri s?pt?mnale (buc.)

27.040 520

Declara?ie financiar? (mii $) (An financiar 2004 ? pn? la 1 iulie 2004) Tabelul 7 .18. DECLARA?IA DE VENIT BILAN? Vanz?ri active 4.558 $ Costurile produselor: 106 $ ?Materiale ncas?ri 1.682 $ 480 $ ?For?a de munc?

inventar (stocuri) 894 $ 1.424 $ ?Costuri indirecte c?tig net (investi?ii nete) 842 $ 987 $ Total Total active 3.418 $ 2.997 $ Marja brut? *) pasive 1.140 $ Cheltuieli de vnzare Note de plat? 955 $ 1.200 $ Profit brut 184 $ Datorii pe termen lung 697 $ Profit net Drepturile ac?ionarilor **) 91 $ 1.100 $ Total pasive 2.997 $ *) Marja r?mas? dup? acoperirea cheltuielilor variabile. **) Altele dect dividendele Bilan?ul din tabelul 7.18. arat? c? stocurile sunt rulate foarte lent, cu o rat? de 2,4 ori (rota?ii)/an. Fabrica este intens automatizat? ?i con?ine echipamen t ultramodern. Investi?iile au fost de 987$. Descrierea fabricii C?rucioarele sunt compuse din 20?30 p?r?i diferite. Scheletul este alc?tuit din tuburi placate cu crom. Tuburile sunt cump?rate la o lungime standard ?i apoi su nt t?iate la dimensiunile necesare, ndoite la forma dorit? ?i g?urite pentru asam blare. Fiecare c?rucior are 10 piese din tubulatur? care sunt asamblate n schelet ul final. Ro?ile sunt cump?rate de la un alt produc?tor ?i sunt ata?ate scheletu lui din tuburi. Pernele scaunului sunt de asemenea cump?rate de la alt produc?to r. C?rucioarele au inser?ii din placaj de lemn n scaun ?i sp?tar pentru a le da o rezisten?? suplimentar?. Aceste piese din placaj sunt t?iate din foi de 4x8 met ri ?i apoi inserate. Firma cump?r? ?i alte piese necesare fabric?rii unui c?ruci or: piese din plastic, ?uruburi, curele, co?ul de srm? etc. n total aproape 50% din costul unui c?rucior se compune din materiale cump?rate din alt? parte. Fabrica are cteva centre de produc?ie (tabelul 7.19.). Aceste ate liere includ: t?ierea tuburilor cu 6 ma?ini identice de t?iere, dup? t?iere aces tea sunt depozitate pn? sunt atrase la atelierul unde sunt ndoite ?i g?urite. Proiectul fabricii Tabelul 7.19. T?IEREA TUBURILOR (6 ma?ini) DEPOZITARE TUBURI (2 ma?ini) NDOIRE TUBURI ASAMBLARE FINAL? ?I MPACHETARE DEPOZIT PRODUSE FINITE DEPOZITARE PIESE ACHI-ZI?IONATE G?URIRE TUBURI (10 ma?ini) T?IERE LEMN ?I DEPOZITARE (1 ma?in?) Tuburile care trebuie s? fie ndoite n forme speciale sunt ndoite de cele 2 prese de la atelierul de ndoire. Tuburile ndoite ?i cele drepte sunt duse la atelierul de g?urit. Pentru preg?tirea procesului ?i pozi?ionarea corect? a g?urilor sunt folosite ?a bloane. Tuburile g?urite sunt redepozitate pn? la asamblarea final?. n atelierul d e g?urit sunt n total 10 ma?ini de g?urit. Asamblarea final? const? dintr-o linie de asamblare folosit? pentru toate cele 3 tipuri de c?rucioare. Linia de asamblare este reglat? (organizat?) de la un mod el la altul n func?ie de planul final de asamblare. Atelierul de tmpl?rie dispune de un fier?str?u mare folosit pentru t?ierea inser?iilor scaunului ?i sp?tarului

din foile mari de placaj. Aceste scaune ?i sp?tare sunt depozitate pn? la asambl area final?. Cnd ncepe asamblarea final? toate piesele sunt n depozit sau sunt expe diate de c?tre produc?tori pentru a avea toat? materia prim? necesar? unui lot d e produse finite. Expedi?ia componentelor se face cu o s?pt?mn? nainte de nceperea asambl?rii finale, pentru a avea toate materialele necesare. Un sistem MRP (Materials Requirement Planning) este folosit pentru planificarea ?i controlul stocurilor. Un plan de produc?ie este stabilit s?pt?mnal pentru 8 s? pt?mni n avans. Acest plan este apoi "nghe?at" pentru 4 s?pt?mni acordndu-se astfel t impul necesar fabric?rii pieselor ?i/sau primirii acestora de la furnizorii exte rni. Orice pies? care nu se g?se?te atunci cnd e necesar? este expediat? n cursul ultimei s?pt?mni. Noile comenzi se fac n s?pt?mna a 5-a sau mai trziu n programul mas ter. M?rimea loturilor pentru fiecare tip de c?rucior a fost stabilit? folosind formu la m?rimii economice a lotului. Aceasta se face lund n considerare timpul de reglare (de preg?tire-ncheiere) al ech ipamentului ?i costurile de depozitare. Produc?ia fabricii este programat? pe lo turi de fabrica?ie. De exemplu, un lot de 1.000 de c?rucioare model REGULAR este translatat direct n locurile necesare producerii lor. Aceasta include 1.000 de mn ere, mai pu?in cele din stoc. Gra?ie planific?rii pe loturi de produse, reglarea liniei finale de asamblare determin? reglarea tuturor sec?iilor aflate pe parcu rsul fluxului tehnologic (t?ierea ?evilor, g?urirea, ndoirea, t?ierea, coaserea s caunelor). Costul total al modific?rii liniei finale de asamblare este deci cel al modific?rii asambl?rii finale ns??i, plus costul modific?rii tuturor echipamen telor de produc?ie afectate de planificare tip lot cu lot. Dup? cum se poate obs erva n tabelul 7.20., timpul total de preg?tire-ncheiere pentru modelul "regular" este de cca. 11 ore de munc?. La pre?ul actual de 15 $/or? costul total de preg? tire-ncheiere va fi de 165 $. Similar costul modific?rii liniei de produc?ie/asam blare pentru modelul de "lux" este de 185 $ iar pentru c?ruciorul pentru cump?r? turi de 170 $. Timpul de preg?tire-ncheiere include nu numai reglarea ma?inilor dar ?i aducerea noilor materiale ?i ndep?rtarea celor vechi, apoi cteva probe pentru verificarea f unc?ion?rii normale. n timp ce ac?iunile de preg?tire-ncheiere pentru diferitele p iese ale aceluia?i c?rucior sunt minore, modificarea modelului c?ruciorului pres upune regl?ri importante. Calculele legate de m?rimile economice ale loturilor sunt prezentate n tabelul 7. 21. Timpul de preg?tire ncheiere pentru modelul regular (Tpi) Tabelul 7.20. Atelier Ore (Tpi) Taiere tuburi 4,2 Gaurire 2,4 Indoire tuburi 1,6 Fierastrau lemn 0,5 Asamblare finala 2,3 TOTAL 11,0 M?rimea economic? a loturilor (MEL) ? mod de calcul Tabelul 7.21. Model (D) Vnz?ri anuale (buc) Cost de prod. ($) Cost de Preg.-nch. ($) Rata prod.*) (buc) Prod. s?pt?m. (buc) (buc) M.E.L. REGULAR 54.000 21 DE LUX 24.960 37 PENTRU (C) (S) (P) (D) 1-D/p*) 165 185 2.500 2.000 1.040 480 0,584 0,760 2.400 1.150

CUMPARA-TURI

27.040 56

170

1.800

520

0,711

960

*) reprezint? produc?ie maxim? realizat? dac? ar fi fabricat un singur model de c?rucior. **) Aceste calcule (prezentate n tabelul 7.21.) presupun o pierdere din imobilizarea activelor circulante de 25% pe an. M?rimea economic? a lotului rezultat pentru m odelul "regular" este de 2.400 buc. (reprezentnd aproximativ o s?pt?mn? de produc ?ie - linia putnd produce 2.500 buc. "regular"/s?pt?mn? lucrnd la ntreaga capacitate pentru modelul regular. Similar modelul de lux ?i cel pentru cump?r?turi necesi t? fiecare 0,5 s?pt?mni pentru a produce m?rimea economic? a lotului (MEL). Folosind MEL calculate, n tabelul 7.22. este prezentat un model de planificare a produc?iei. Aceast? planificare a fost realizat? astfel: se presupune c? modelul regular este produs primul. Un lot de 2.400 buc. de c?rucioare regular este pla nificat n s?pt?mna 1. Dar 2.500 buc. pot fi produse ntr-o s?pt?mn? ?i astfel cu 5 zi le de produc?ie/s?pt?mn?, lotul de 2.400 buc. va fi produs n 4,8 zile (2.400/2.500 x5). Dureaz? n medie 2 ore/ma?in? pentru a schimba linia pentru noul model (timp ce reprezint? capacitate pierdut?). Restul timpului din s?pt?mna 1 este dedicat schimb?rii, modific?rii lini ei. Apoi modelul de lux este planificat n s?pt?mna a 2-a necesitnd 2,9 zile de produc?i e (1.150/2.000x5) pentru a produce MEL. Apoi sunt necesare 2 ore/ma?in? pentru a schimba linia pentru modelul pentru apr ovizionare. Acest proces de planificare este continuat similar. Programul master pentru luna iulie 2004 Tabelul 7.22. Model S?PT?MNI REGULAR 2.400 2.000 DE LUX 1.150 PT.CUMP?R?TURI 684 400 1.150 276

324

Stocul este men?inut n produse finite (765.000$), semifabricate (322.000$) ?i mat erii prime (337.000 $). Stocul de produse finite este distribuit n 3 depozite sit uate n zone diferite ale ??rii. Fiecare depozit are stocuri (n medie) pentru 80 zi le. Sunt necesare 4 s?pt?mni pentru a comanda la fabric? ?i 1 s?pt?mn? pentru tran zit. O parte a stocurilor sunt p?strate ca stocuri de siguran??. Similar stocurile semifabricatelor sunt men?inute 4 s?pt?mni pentru a permite o u tilizare eficient? a ma?inilor ?i pentru a facilita respectarea planific?rii. Co mpania are, de asemenea, stocuri pe perioad? de 12 s?pt?mni pentru p?r?ile achizi ?ionate de la furnizorii externi ?i pentru a evita rupturile de stoc ?i deci spori rea produc?iei. OP?IUNEA 1. Un sistem de "atragere" a produc?iei (sistem pull) Gndindu-se la aplicarea JIT, Dan Popovici a luat n considerare 2 op?iuni. Prima pr esupune un sistem de control al stocurilor tip "atragere a produc?iei" (tip pul l). n aceast? variant? pot fi asigurate 3 linii finale de asamblare, cte una pentr u fiecare model. Aceasta va elimina modific?rile la nivelul asambl?rii finale. D an a luat n considerare ?i posibilitatea asambl?rii mixte a tuturor modelelor cee a ce ar avea un efect similar, dar ar fi mai complicat ?i ar necesita dezvoltare a unor scule care s? permit? modificarea instantanee a liniei de la un model la altul. Desigur, punerea la punct a 3 linii de asamblare ar presupune o investi?i e suplimentar? pentru dispozitive de fixare, capre de montaj ?i mese de asamblar e (aprox.200.000$). Dac? ar fi folosite 3 linii de asamblare planificarea ar fi drastic modificat? ( vezi tabelul 7.23.). n fiecare s?pt?mn? este planificat? aceea?i cantitate pentru a realiza planul, repartizndu-se astfel uniform sarcinile n fabric?. Dan a considerat c? ar putea reduce timpul n care planificarea este desf??urat? p e un orizont de 2 s?pt?mni. Aceasta va determina reducerea drastic? a stocurilor la nivelul depozitelor la aprox. 15?30 zile. El ar dori s? realizeze urm?toarea performan??: ca ceea ce este comandat de depozite n s?pt?mna n curs s? fie planific

at pentru produc?ie s?pt?mna urm?toare. Punerea la punct definitiv? a liniilor finale de asamblare n sistem pull ("atrage re") face posibil? de asemenea distribuirea anumitor echipamente din fabric? fi ec?reia din liniile de produc?ie (vezi tabelul 7.24). De exemplu, exist? 6 ma?i ni de t?iat tuburi. Cum aprox. 1/2 din capacitate este dedicat? c?rucioarelor re gular, 3 ma?ini de t?iat ar putea fi permanent utilizate pentru modelul regular. Dar va avea nevoie de 1,5 ma?ini de t?iat pentru modelul de lux ?i 1,5 ma?ini d e t?iat pentru modelul pentru cump?r?turi. Dac? o singur? ma?in? e repartizat? p entru fiecare model, atunci o ma?in? ar r?mne disponibil? pentru a se regla n func ?ie de nevoi ntre diferitele modele. Dac? 2 ma?ini ar fi repartizate pentru fiecare model, ar trebui s? fie cump?rate nc? o ma?in?. n acest caz, ar trebui s? fie cump?rat? nc? o ma?in?. n acest caz, fl exibilitatea ar fi redus? ntre ma?inile repartizate. Similar ma?inile de g?urit ? i de ndoit tuburi ar putea fi repartizate pentru fiecare model. Fier?str?ul nu pu ne o astfel de problem? pentru c? exist? doar unul. n acest caz, ori se va hot?r s? fie cump?rat echipament de mici dimensiuni ?i repa rtizat pe modele, ori fier?str?ul va continua s? fie modificat pentru fiecare pr odus. Programul master modificat (sistemul pull) Tabelul 7.23. S?PT?MNI 1 2 REGULAR 1.040 1.040 DE LUX 480 480 PT. CUMPA-RATURI 3 1.040 480 520 4 1.040 480 520

520

520

Sistemul pull (proiect, echipament repartizat) Tabelul 7.24. TAIERE TUBURI - 3 masini/REGULAR - 1 masina/LUX - 1 masina/PTR. CUMP. - 1 masina/orice model ELIMINARE DEPOZIT TUBURI 1 presa/REGULAR 1 presa/LUX; PTR. CUMP

INDOIRE TUBURI

REDUCEREA DEPOZITARII PENTRU PIESELE ACHIZITIONATE GAURIREA TUBURILOR 5 masini de gaurit/REGULAR 2 masini de gaurit/DE LUX 2 masini de gaurit/Ptr. CUMP. 1 masina de gaurit ptr. orice model TAIERE LEMN un fierastrau Folosind sistemul pull, containerele Kanban vor fi folosite pentru a transporta materialele de la un atelier la altul. Cnd containerele sunt pline la un atelier toate ma?inile la atelierele furnizoare vor fi oprite, limitnd astfel stocul maxi m la num?rul total de containere Kanban existente. Camera de depozitare a ?evilor va fi desfiin?at?, acestea fiind p?strate n contai nere Kanban n zona de intrare. Dan a realizat c?, cel pu?in ini?ial, nu va putea furniza direct piesele liniei finale de asamblare, astfel nct este necesar? o camer? mic? pentru piesele achizi? ionate. Dar stocurile de piese achizi?ionate ar putea fi reduse masiv odat? ce f

urnizorii folosesc, de asemenea, sistemul Kanban. Piesele achizi?ionate ar putea fi furnizate zilnic sau s?pt?mnal pentru articolel e "A" ale testului preferen?ial ?i mai pu?in frecvent pentru articolele "B" ?i " C". OP?IUNEA 2: Celule de produc?ie n aceast? op?iune, o celul? de produc?ie va exista pentru fiecare model. Planul g eneral de amplasare este reprodus n figura 7.2.. Fiecare produs va fi fabricat ntr -o celul? sub form? de "U". Celula modelului regular va con?ine 3 ma?ini de t?iere, piese de ndoit, 5 ma?ini de g?urit ?i linia final? de asamblare. Acest aranjament va permite repartizarea echipamentului ?i amplasarea acestuia unul n apropierea celuilalt. Materialele vor intra n unul din capetele celulei, iar produsele finite vor ie?i la cel?lalt cap?t. Piesele achizi?ionate vor fi livrate celulei direct de furniz or sau n seturi de la un depozit central de stocare. Un set va con?ine toate pies ele achizi?ionate necesare pentru a asambla un produs finit. CELULA MODEL REGULAR CELULA MODEL DE LUX CELULA MODEL PENTRU CUMP?R?TURI

Taiere tuburi 3 presa 1 g?urit 5 asamblare finala Taiere Tuburi 2 presa 1 g?urit 3 asamblare finala taiere tuburi 2 presa 1 g?urit 3 asamblare finala DEPOZITAREA PIESELOR ACHIZI?IONATE Figura 7.5. Proiect celular

TAIERE LEMN FIER?STR?U

Alte dou? celule vor fi stabilite pentru modelul de lux ?i cel pentru cump?r?tur i. n acest caz vor fi necesare 2 ma?ini de t?iat, 1 pres? ?i 3 ma?ini de g?urit n fiecare celul? pentru a men?ine capacitatea actual?. Aceasta ar presupune achizi ?ionarea de echipament suplimentar (1 ma?in? de g?urit, 1 pres?, 1 ma?in? de t?i at costnd aprox. 150.000 $). Exist? cteva avantaje ale folosirii celulelor de produc?ie: Echipamentele sunt amplasate unul n apropierea celuilalt, astfel nct controlul vizu al al fiec?rei celule s? poat? fi realizat. Atunci cnd apare o problem? de calita te sau mentenan?? aceasta va putea fi u?or identificat?. Oamenii care lucreaz? n celul? se vor identifica cu produsul particular. Celula necesit? mai pu?in spa?i u ?i are avantajul unui feed?back rapid, totul fiind la ndemn?. Desigur, tot un si stem kanban va fi folosit pentru a transporta p?r?ile (semifabricatele) prin fie care celul?. Multe dintre avantajele reducerii stocurilor descrise mai sus vor fi ob?inute pr in folosirea celulelor. De fapt, produsele rezultate dintr-o celul? ar putea fi ob?inute mai rapid dect sistemul kanban descris n op?iunea 1. n consecin??, unei celule i vor fi necesare stocuri mai mici. Pe de alt? parte, ce lula d? mai pu?in? flexibilitate schimb?rilor ?i se adapteaz? mai greu la modifi c?rile cererii, ntregul echipament fiind repartizat pe linii de produc?ie particu lare.

* * * Duminic? dup? amiaz?, n pauza meciului Dinamo ? Steaua, Dan s-a gndit la op?iunile pentru produc?ia J.I.T. Se ntreab? ct de mult va economisi n costuri de produc?ie ?i stocuri, n func?ie de f iecare op?iune. Vor determina aceste op?iuni aceea?i calitate a produselor sau celulele vor prod uce c?rucioare de calitate superioar? gra?ie controlului vizual posibil ? Dan a decis s? cear? consultantului s?u un studiu al acestor op?iuni. ntreb?ri: 1) Evalua?i situa?ia curent? cu care se confrunt? firma. 2) Discuta?i pro ?i contra op?iunilor prezentate. 3) Care va fi impactul acestor op?iuni asupra sistemului MRP aflat n uz? 4) Ce op?iune recomanda?i ?i de ce ?